Ewa Lipniacka - Ghidul xenofobului. Polonezii

bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

Familia LIPNIACKI a emigrat în Marea Britanie (via Kazahstan [i Palestina) când Ewa avea trei ani. Educat\ la [coala-internat a unei m\n\stiri poloneze din Northamptonshire, ea [i-a luat licen]a în limba polonez\ la Universitatea din Londra. În ultimii ani ai adolescen]ei a fost unul dintre primii polopolonezi din Anglia care au pornit la drum pentru a redescoperi ]ara natal\, [i a g\sit o numeroas\ familie, de la polonezii din Wolomin la cei din Cze˛stochowa. De atunci [i-a tot extins aceast\ re]ea de rude [i a suplimentat-o cu una de prieteni. Polonez\ din Willedsen naturalizat\, Ewa p\streaz\ leg\turi strânse cu cei din Birmingham, Wolverhampton, Rugby [i Galashiels. Locuin]a ei a devenit un punct important pe rutele ce-i leag\ pe polonezii din Var[ovia, Cracovia, Poznan [i Gdansk de cei afla]i în New York, New Jersey, Toronto, Melbourne, Venezuela, Africa de Sud [i Brazilia. La fel ca volbura, polonezii au r\d\cini lungi [i indestructibile. De profesie bibliotecar, Ewa poate fi întâlnit\ adesea la Biblioteca Biblioteca Polonez\ din Hammersmith, a c\rei pre[edint\ este. A scris câteva lucr\ri sub]irele pe teme plictisitoare de biblioteconomie biblioteconomie [i o serie de c\r]i pentru copii – majoritatea ilustrate de v\rul ei, un polonez din Balham. /

Traducere din limba englez\ DRIANA B | DESCU DESCU A DRIANA

NEMIRA

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României LIPNIACKA, EWA Ghidul xenofobului - Polonezii / Ewa Lipniacka ; trad.: Adriana B\descu. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92092-4-0 I. B\descu, Adriana (trad.) 908(438)

Ewa Lipniacka THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE POLES © Copyright Oval Projects, 1994, 2000 © Nemira Publishing House, 2009 Redactor: Oana IONA{CU Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A. „Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92092-4-0

„Geopolitica este arhitectul-[ef al caracterului polonez.“ Popula]ia Poloniei este de 38 milioane de locuitori, comparativ cu 9 milioane suedezi, 82 milioane germani, 10 milioane cehi, 5 milioane slovaci, 10 milioane unguri, 46 milioane milioane ucrainen ucraineni, i, 3,7 milioane milioane lituani lituanieni, eni, 142 milioane lioane ru[i, ru[i, 62 milioane milioane englez englezii [i 306 milioane milioane ameri americani. cani. Ca suprafa]\, suprafa]\, Polonia Polonia este o dat\ [i jum\tate jum\tate cât Spania, Spania, pu]in mai mic\ decât Germania, dar ar putea înc\pea în Rusia de 54 de ori.

Caracter

POLONEZ DEFENSIV

Geopolitica este arhitectul-[ef al caracterului polonez. Recunoscu]i ca lupt\tori extraordinari, polonezii sunt în realitate adep]i ferven]i ai autoap\r\rii. {i î[i doresc din suflet s\ nu fie nevoi]i s\ riposteze. riposteze. Chiar Chiar [i în scurta scurta sa perioad\ perioad\ de de expansionism din secolul al XV-lea, Polonia a cucerit noi teritorii nu prin b\t\lii, ci prin semnarea semnare a de tratate, aliindu-se cu Lituania împotriva cavalerilor teutoni (sau prusaci, pe cel\lalt nume al lor). Xenofobia este pentru polonezi un mecanism de autoap\rare; esen]ial\ pentru supravie]uirea lor este este grija grija obsesiv\ obsesiv\ pentru pentru limb\ limb\,, cultur\ cultur\ [i tradi]ii, toate acestea fiind portabile [i transmisibile „clandestin“. G h i d u l

x e n o

f o b u

l u i . P o l o n e z i i

17

Grani]ele Grani]ele Poloniei Poloniei au constituit constituit o variabil\ variabil\ atât atât de fluctuant\, încât se spune c\ profesorii de geografie au un spor la salariu pentru orele suplimentare de preg\tire pe care au fost nevoi]i s\ le fac\ în încercarea încercarea de a stabili stabili cu câte ]\ri s-a s-a înînvecinat Polonia la un anumit moment în istorie [i ce râuri curg pe teritoriul eeii ori în afara lui. Acest lucru explic\ de asemenea de ce sunt mai mul]i polonezi care tr\iesc în exteriorul grani]elor ]\rii decât în interior. Mul]i au fost l\sa]i pe dinafar\ odat\ cu repetatele modific\ri ale frontierelor – ca acea b\trânic\ vesel\ care, informat\ fiind c\ de acum casa casa ei se se afl\ în Rusia, Rusia, a exclam exclamat: at: „Slav „Slav\\ Domnului, nu cred c\ a[ mai fi suportat înc\ una din iernile acelea poloneze geroase!“ Unii dintre ei au devenit turi[ti f\r\ voia lor – o excursie de predilec]ie fiind „spre Siberia în vagonul pentru vite“. Al]ii au fost lua]i de valul revoltelor sau al r\zboaielor [i depu[i pe te miri unde. Polonezii din Fran]a, spre exemplu, sunt relicve ale r\scoalelor din secolul al XIX-lea, iar cei din Marea Britanie au ajuns acolo dup\ al Doilea R\zboi Mondial, formând comunit\]i precum cele din Ealing sau Bradford. 18

P N I A C K A E W A L I

Acum, c\ Uniunea Sovietic\ nu mai exist\, comunit\]i ale polonezilor au ap\rut pretutindeni pe fostele ei teritorii, chiar [i în Kazahstan, a[a cum odinioar\ întemeiaser\ adev\rate cet\]i precum Lvov în Ucraina [i Vilnius în Lituania. Polonia a fost întotdeauna un bun furnizor de emigran]i din motive economice, mul]i îndrepîndrep tându-se spre Statuia Libert\]ii odat\ cu al]i europeni fl\mânzi. În prezent, cea mai mare concentrare urban\ de polonezi, dup\ Var[ovia, este Chicago. Exist\ de asemenea importante comunit\]i poloneze în Germania, Brazilia, Peru etc. – de fapt, nu po]i s\ mergi prea departe undeva în lume f\r\ s\ dai de vreun urma[ al le[ilor. Aceasta înseamn\ c\, ast\zi, cet\]enii polonezi sunt voiavoia jori ferven]i, nu numai în excursiile organizate, ci [i pentru a-[i vizita rudele. Exila]i din toate ]\rile lumii, chiar [i pân\ la a treia genera gene ra]ie, ]ie, circul\ spre [i dinspre ]ara-mam\, cu afaceri sau de pl\pl\ cere, încânta]i c\ toate acele dimine]i de sâmb\t\ petrecute înv\]ând poloneza se dovedesc în sfâr[it utile. Deosebirile regionale în cadrul Poloniei sunt în general dictate de caracteristicile caracteristicile na]ionale ale ocupan ocupan]il ]ilor or zonel zonelor or respe respecti ctive ve în secol secolel elee al G h i d u l

x e n o

f o b u


19

XVIII-lea [i al XIX-lea. Astfel, ora[ul Poznan, guvernat odinioar\ de prusaci, este considerat c\minul unor oameni harnici [i supu[i legii, metodici pân\ la fanatism, mult prea pedan]i când vine vorba de cuvinte [i enervant de punctuali oriunde [i oricând. În Cracovia [i împrejurimile sale tr\iesc func]ion\ra[i meschini, ca vechii lor st\pâni austrieci. Iar în Var[ovia [i în suburbiile ei vei g\si o sumedenie de t\ietori de frunz\ la câini, exact ca ru[ii, de altfel. Minoritat Minoritatea ea regional regional\\ îndr\git\ îndr\git\ de to]i to]i polopolonezii [i calul de b\taie al glumelor de tip „]\ran cu paiu-n gur\“ este cea a locuitorilor din zonele montane, Gorale. Se spune c\ un astfel de Goral , v\zând un or\[ean f\cându-[i flot\rile de diminea]\ nea]\ în fa]a fa]a cortul cortului, ui, ar fifi zis zis c\ în via] via]aa lui lui n-a n-a pomenit un vânt atât de puternic încât s\ sufle nevasta de sub b\rbatul ei.

POLONEZ FLEXIBIL

Nu este surprinz\tor faptul c\ principalele tr\s\turi na]ionale ale polonezilor sunt adaptabilitatea, darul improviza]iei [i capacitatea de a 20


scoate ap\ din piatr\ seac\. O bun\ buc\t\reas\ este aceea care poate g\ti o ciorb\ delicioas\ dintr-un cui ruginit. Vechile c\r]i de bucate poloneze prezentau re]ete de tipul „se iau dou\dou\ sprezece sprezece ou\“, al\turi de altele care începeau cu „ce s\ folosi]i dac\ nu ave]i…“. Spre exemplu, „chec cu migdale dac\ nu ave]i migdale (folosi]i boabe de fasole m\cinate [i arom\ de migdale)“. De[i imperativul economic al acestor caracteristici, cunoscute în polonez\ sub termenul termenu l generic de kombinowanie, mai exist\ doar în cartea de istorie împreun\ cu cozile [i lipsurile care le-au dat na[tere, ele constituie înc\ o component\ integrant\ a personalit\]ii polonezilor. O combina]ie de gimnastic\ cerebral\, abilit\]i tehnice tehnice [i o încrede încredere re entuzias entuziast\ t\ în for]ele for]ele proproprii, plus un dram de [iretenie, le-a permis polonezilor lonezilor s\ încropeasc încropeasc\\ dispozitive dispozitive iste]e iste]e atunci când nu aveau nimic convenabil la dispozi]ie. De asemenea, i-a înv\]at cum s\ scurtcircuiteze limitele legilor [i reglement\rilor pe care autorit\ rit\]i ]ile le com comuni unist stee le aplic aplicau au pent pentru ru a-[ a-[ii ]ine ]ine în în frâu cet\]enii. A]i crede, poate, c\ aceste tactici p\lesc, în lipsa necesi necesit\]i t\]iii care s\ s\ le men]in\ men]in\ în floare. floare. Ba Ba G h i d u l

x e n o

f o b u


21

dimpotriv\! Polonezii le folosesc acum în confruntarea cu Uniunea European\.

POLII POLONEZI

Polonezii, la fel ca polii bateriilor, sunt fie pozitivi, fie negativi. Ori se joac\, ori muncesc. Nu se pricep deloc la jocul de-a munca, luat drept h\rnicie în birourile din vestul Europei. În prezent, prezent, s-a creat o fisur\ între cei cei ce întind întind bra]ele spre Occident, cu tot ce presupune acest lucru, [i cei care ap\r\ pân\ la moarte puritatea intrinsec\ a caracterului polonez (indiferent ce în]eleg ei prin aceast\ sintagm\); sintagm\); cei care sunt de p\rere c\ Biserica ar trebui s\ aib\ un cuvânt important de spus în problemele guvernamentale [i cei cei care care cred cred c\ n-ar n-ar trebui trebui s\ aib\ aib\ vreunul. vreunul. Exist\ o dilem\ polonez\ chintesen]ial\: chintesen]ial\: dou\ opinii contrare pot fi nutrite, concomitent, de unul [i acela[i individ. Polonezii sunt fie plini de via]\, fie de-a dreptul comato[i; iubesc sau ur\sc. Aceast\ d\ruire deplin\ fa]\ de momentul prezent este cea care le-a atras reputa]ia repu ta]ia de inconsecven]\. A[a cum spunea Hemar în cântecul 22


s\u: „Dac\ ar face, sistematic [i economic, ceea ce fac spontan, polonezii ar fi perfec]i.“

VIA}| PUBLIC|

Polone Polonezii zii se se manife manifest\ st\ în publi publicc cu absolu absolut t orice ocazie. Ei consider\ c\ este de datoria lor moral\ s\ comenteze limpede, cu glas tare, orice lucru cu care sunt sau nu de acord. Prin urmare, dac\ v\ afla]i afla]i într-o într-o institu]i institu]iee public\ public\ în care forformalit\]ile [i birocra]ia sunt sufocante (la o adic\, acesta-i rostul birocra]iei în Polonia), ve]i fi sussus ]inut verbal de to]i cei de la coad\. Dac\ z\bovi]i mai mult decât trebuie în fa]a casei de marcat a vreunui magazin, probabil c\ ve]i fi ]inta unor comentarii privind stupiditatea dumneavoastr\, lipsa de maniere, de bun-sim], de gust [i a[a mai departe, de la cei afla]i în urma dumneavoastr\ la coad\. Lor li se vor al\tura casiera sau vânz\vânz\ toarea, toarea, care v\ va lua partea sau nu, în func]ie de starea de spirit în care se afl\. Orice nepl\cere nepl\cere care care vi vi se întâmpl întâmpl\\ în public public va fi tratat\ ca o surs\ de divertisment de trec\trec\ torii care se vor aduna în jurul dumneavoastr\ G h i d u l

x e n o

f o b u


23

instantaneu. Exhibi]ioni[ti, Polonia este raiul vostru! Acesta e totodat\ un bun motiv pentru exisex isten]a perdelelor groase care acoper\ ferestrele – o încercare de a men]ine m\car aparen]a unei intimit\]i. Este îns\ o încercare van\. Nu exist\ nici o posibilitate de ap\rare împotriva indiscre]iei. {i cum îndurarea lungilor nop]i de iarn\ trebuie alinat\ cumva, a]i face bine s\ v\ resemna]i [i s\ intra]i intra]i [i dumneavoas dumneavoastr\ tr\ în circuit circuitul ul bârfelo bârfelor. r. Ar putea fi unica [ans\ de a mai corecta câteva dintre bizarele convingeri pe care le-au c\p\tat ceilal]i cu privire la via]a dumneavoastr\. Totodat\, ve]i avea mereu un um\r pe care care s\ plânge]i, f\r\ a fi nevoit s\ da]i explica]ii: ceilal]i vor cunoa[te chiar înaintea înaintea dumneavoas dumneavoastr\ tr\ motivul. motivul.

STIL

To]i polonezii – m\ rog, majoritatea – au un sim] înn\scut înn\scut al al elegan]ei elegan]ei.. Chiar Chiar [i atunci atunci când resursele sunt firave sau inexistente, polonezii polonez ii izbutesc s\ arate bine. Acest lucru era cât se poate de evident în anii ’60, când magazinele din VarVar [ovia [ovia erau pline de haine practice, în vreme ce pe 24


str\zi defila parc\ o parad\ a modei demn\ de Carnaby Street sau Montmartre. Numai etichetele de firm\ lipseau, fiindc\ ve[mintele fuseser\ cusute la propria ma[in\ de cusut cu pedal\. În cel de-al Doilea R\zboi Mondial, în Palestina, ofi]erii polonezi care fugiser\ din Polonia ocupat\ au fost primi]i în rândurile armatei britabritanice. În numai câteva zile, n\dragii scur]i [i largi ai trupelor engleze au fost înlocui]i cu elegan]i pantaloni strân[i pe fese. Cei câ]iva ofi]eri polonezi de cavalerie care ca re au înfruntat o divizie de tancuri germane au mers, desigur, la sinucidere – dar ce mod [ic de a muri au ales! Fapta lor lor a aprins aprins imagina]i imagina]iaa popular\ popular\ [i a creat legenda polonezilor romantici – iar acest lucru este cu atât mai surprinz\tor, cu cât autenticitatea incidentului incidentulu i este incert\. N\zuin]a c\tre elegan]\ elegan]\ se manifest\ manifest\ în toate domenii domeniile le vie]ii; vie]ii; o fi masa [ubred\, îns\ este acoperit\ cu o fa]\ de mas\ alb\ ca neaua [i decorat\ cu un buchet de flori în glastr\. Primele Primele revist revistee care au ap\rut ap\rut pe pia]\ pia]\ în Polonia capitalist\ au fost cele de mod\: mod\ vestimentar\, a decora]iunilor interioare sau exterioare exterioare.. S-au vândut atunci atunci ca pâinea cald\ cald\ [i G h i d u l

x e n o

f o b u


25

înc\ se mai vând la fel. Nume cu rezonan]\ polonez\ pot fi întâlnite ast\zi în întreaga industrie interna]ional\ de profil, de la Ewa Lewis la Tomasz Starzewski. Exemplul suprem de elegan]\ polonez\ este atitudinea stilat\. Cine altcineva ar fi declan[at o revolu]ie cu un logo? Solidarnos´c´ (Solidaritatea) este un logo care a prins extrem de bine, astfel c\ poate rivaliza ca popularitate interna]ional\ cu Coca-Cola [i Kelloggs, având un stil atât de conving\tor, ving\tor, încât a impresionat-o [i pe doamna Thatcher, pe care a transformat-o dintr-un adveradver sar declarat al sindicatelor într-un sus]in\tor al acestora.1 {i totu[i, nici un b\nu] nu a fost cheltuit pentru promovarea lui. Iar la nivel personal, exact atunci când te afli în culmea exasper\rii din cauza unei alte promisiuni neonorate, a înc\ unui termen nerespectat sau a unei neglijen]e crase a vreunui polonez, vei fi dezarmat de o scuz\ bine adus\ din condei: un dar bine ales, nea[teptat, [i un dram de [arm cuceritor. În felul acesta, cum ai putea s\ nu-i ier]i? Este vorba despre Sindicatul Independent Autocefal „Solidaritatea“, fondat în 1980 [i condus ini]ial de Lech Wale˛sa, important promotor al mi[c\rii anticomuniste (n. red.). 1

/ /

Atitudini [i v alor i

BUN|STARE

Înainte vreme, polonezii nu jinduiau la avere sau statut social, în principal fiindc\, în comunism, nici una, nici cealalt\ nu erau posibile posibile – [i nici permise – f\r\ compromiterea grav\ a valorilor personale; [i chiar înainte de epoca respectiv\, orice polonez care se respecta nu f\cea „comer]“. Miracolul colul economic economic polone polonezz a uimit lumea lumea întrea întreag\ g\ – îns\ nu atât de tare cum i-a uluit pe polonezi în[i[i. {i totu[i, poate c\ n-ar fi trebuit trebuit s\ par\ atât de surprinz\tor. În comunism, to]i polonezii au înv\]at înv\]at s\ se descurce. Directorii afla]i în delega]ii, inginerii la cursurile de specializare, turi[tii în excursiile cu autocarul, studen]ii afla]i la schimb de expe experi rien en]\ ]\ – toat toatee c\l\ c\l\to tori riililee în str\ str\in in\t \tat atee erau erau considerate ocazii de aprovizionare cu bunuri G h i d u l

x e n o

f o b u


27

inexistente în Polonia [i, cum banii nu puteau fi sco[i din ]ar\, se apela la troc. Iar perioada aceea [i înv\]\mintele ei au dat roade. A[a cum au dovedit-o ultimii ani, nepriceperea în afaceri nu era atât o caracteristic\ na]ional\, cât mai degrab\ degrab \ un complex de inferioritate na]ional. STATUT SOCIAL

În ciuda anilor de sp\lare a creierului [i îndoctrinare privind societatea lipsit\ de clase, din era sovietic\, sovietic\, polonezii înc\ viseaz\ la aristocra]ie, iar c\r]ile despre heraldic\ dispar de pe rafturi cât ai clipi. În mod tradi]ional, polonezii erau fie membri ai nobilimii, în majoritate s\r\ci]i, s\r\ci]i, fie fie ]\rani ]\rani (nu exista exista [i [i o clas\ de mijloc mijloc oficial\). În multe cazuri, unica deosebire între cele dou\ era blazonul nobiliar. Când vine vorba îns\ despre cultur\, cele mai pre]uite [i perpetuate sunt tradi]iile, arta [i dansurile populare. populare. Exist\ Exist\ înc\ oameni oameni care pot interinterpreta o Mazurka ori un Krakowiak [i majoritatea cet\]enilor au un impresionant repertoriu de cântece populare. 28


Nicioda Niciodat\ t\ în Polonia Polonia nu nu s-au acord acordat at titlur titlurii onorifice. To]i con]ii, lorzii [i prin]ii [i-au primit titlurile nobiliare din partea altor na]iuni, de[i polonezii nu detest\ s\ foloseasc\ asemenea apelative. Mult mai des utilizate sunt îns\ titulaturile academice sau profesionale, înso]ite de termenul Pan (domnul) sau Pani (doamna), obligatorii pân\ ce se trece la mai familiarul ty (tu). Astfel, dac\ sunte]i medic, ve]i fi apelat cu formula Pan Doktór, sau cu Pan Profesor dac\ face]i parte din lumea academic\. Nici Pan Profesor Doktór nu este o sintagm\ rar întâlnit\, al\turi de alte astfel de combina]ii, chiar mai absurde. . Vi se poate spune de asemenea Pan Inzynier, dac\ a]i absolvit cursurile unei facult\]i tehnice. }inând seama de obiceiul mai tuturor cotropitorilor, acela de a-i alinia pe intelectuali la zid [i a-i împu[ca, este de mirare c\ se mai g\sesc amatori pentru acest statut. Dar polonezii sunt atra[i de el, cu miile. Prin urmare, dac\ ave]i o diplom\, face]i parad\ de ea. În Polonia, atot[tiuatot[tiutorii sunt la mare pre], iar speciali[tii, indiferent în ce domeniu, sunt diviniza]i. Dac\ vre]i s\ evita]i capcanele pe care vi le întinde alternativa adresare familiar\/formule de G h i d u l

x e n o

f o b u


29

polite]e (problema „tu“ sau „dumneavoastr\“), solu]ia este aceea de a bea un Bruderschaft – o procedur\ la care ve]i recurge numai dup\ ce a]i b\ut deja cel pu]in pu]in jum\tate jum\tate de sticl\ sticl\ împreun\ împreun\ cu cel cel cu care care v\ înfr\] înfr\]i]i i]i astf astfel. el. Sta] Sta]ii fa]\ fa]\ în fa]\, fa]\, ca pentru o partid\ de skandenberg, cu câte un pahar în mâna dreapt\, încruci[a]i bra]ele [i apoi încerca]i s\ turna]i con]inutul paharului pe gâtlej, nu pe c\ma[\. Intensitatea p\tima[\ a s\rutului care urmeaz\ depinde de gustul unuia dintre cei doi participan]i – cel pu]in.

OSPITALITATE

Vechea zical\ polonez\ „Un oaspete în cas\: Dumnezeu în cas\“ este înc\ valabil\, pentru majoritatea locuitorilor ospitalitatea ospitalitatea constituind o îndatorire sfânt\. }inând seama de vastele suprafe]e de teren înc\ nelocuite precum [i de vreme, acesta este, probabil, un lucru bun. Dar versiunile mai recente ale proverbului, de tip „Un oaspete în cas\: nevasta gravid\“ sau „Un oaspete în cas\: Dumnezeu [tie pentru ce“, ar putea fi o indica]ie a faptului c\ ospitalitatea s-a mai demodat pu]in. 30


Un alt precept înc\ respectat este cel conform c\ruia „Îndatoreaz\-te, dar fii o gazd\ bun\“ – principiu principiu ce poate constitui o surs\ de nedumerire pentru oaspe]i. Chiar [i în vremuri de lipsuri sau dificult\]i, polonezii întindeau mese la vederea c\rora invita]ii î[i pierdeau încrederea în realita realitatea tea economic\ declarat\. Ospitalitatea polonez\ lonez\ este de a[a natur\ natur\ încât oaspe]ii oaspe]ii se se simt stânjeni]i de atâta richesse, iar gazda are ce mânca înc\ o s\pt\mân\ s\pt\mân\ din ce a r\mas dup\ festin. Atunci când au invita]i la mas\, polonezii g\tesc pentru un batalion întreg.

DRAGOSTE {I C|S|TORIE

B\rba]ii [i b\ie]ii polonezi (inclusiv copiii) înc\ obi[nuiesc s\ s\rute mâna femeilor. Acest gest poate fi, dar nu este în mod necesar, o parte integrant\ a ritualului de curtare. Buzele vreunui splendid tân\r lipite de degetele dumneavoastr\ ar putea sugera de fapt c\ acesta v\ g\se[te mai degrab\ respectabil\ decât dezirabil\. De asemenea asemenea,, b\rba]ii b\rba]ii înc\ obi[nu obi[nuiesc iesc s\ s\ deschid\ chid\ u[a, u[a, s\ apri aprind\ nd\ ]igar ]igara, a, s\ duc\ duc\ saco saco[el [elee G h i d u l

x e n o

f o b u


31

doamnelor doamnelor [i în general general s\ se compor comporte te a[a cum se se spune c\ se comporta gentlemanul englez înaînainte ca feminismul s\-i în\bu[e aceast\ pornire. Desigur, Desigur, cele care au grij\ ca b\rba]ii lor s\ r\mân\ ni[te domni sunt femeile – la nevoie chiar cu argumente tari. În Polonia, b\rbatul modern trebuie s\ spele vase [i s\ plimbe copilul în c\rucior. Chiar dac\ flirteaz\ cu vârf [i îndesat, b\rba]ii polonezi n-o fac în stilul poetic, înflorat, dar deloc conving\tor, al latinilor. Ochii dumneavoastr\ nu vor fi asem\na]i cu diamantele scânteietoare, dac\ în realit realitate ate sunt sunt mai degrab\ degrab\ porcini porcini.. Dar noua dumneavoastr\ tunsoare va fi remarcat\, ori faptul c\ a]i sl\bit, sau c\ ave]i o rochie deosebit\. Desigur, îi ve]i crede cuvintele [i v\ ve]i sim]i minunat, minunat, dar aten]ie! aten]ie! Probabil Probabil c\ c\ înc\ v\ va respecta a doua zi diminea]\, îns\ tot o va [terge acas\, la so]ie sau la mam\. Femeile [tiu s\ flirteze la fel de bine; de fapt, ambele sexe, indiferent de vârst\, consider\ c\ flirtul este o form\ de art\. Majoritatea polonezilor se c\s\toresc cu polonezi [i cei mai mul]i dintre ei r\mân monogami. În cafenele [i restaurante, din motive înc\ obscure, perechile perechile stau stau de obicei obicei al\turi, al\turi, nu fa]\ în 32


fa]\, a[a cum obi[nuiesc britanicii. În general polonezii [tiu s\ danseze – tangou, foxtrot [i vals – [i o fac obraz lâng\ obraz, cu pa[i m\run]i [i leg\na]i, chiar [i la discoteci. Dac\ vi se va adresa cineva spunându-v\ „pe[ti„pe[ti[or“ sau „broscu]\ mic\“ (de[i, spre deosebire de francezi, nu [i „v\rzu]a mea“), s\ nu v\ face]i griji: sunt vechi termeni de alint [i folosirea lor înseamn\ înseamn\ c\ partenerul v\ iube[te mult, dar nu v\ poate pronun]a numele, sau l-a uitat pentru moment. Dac\ alesul sau aleasa dumneavoastr\ v\ duce acas\, pentru a-i cunoa[te mama, e bine b ine s\-i evalua]i atent întreaga familie. Dac\ decide]i s\ v\ stabili]i în Polonia, aten]ie! }inând seama de pre]ul astronomic al locuin]elor [i de lipsa spa sp a]ii]iilor locative, risca]i s\ locui]i împreun\ cu familia partenerului ani îndelunga]i, a[a cum risc\ deopotriv\ copiii dumneavoastr\ dumneavoastr\ [i partenerii partenerii lor de via]\. Pân\ atunci îns\, poate c\ fra]ii ori o ri surorile mai mari î[i vor fi f\cut rost de o locuin]\ proprie [i unul dintre ei o va fi luat acas\ pe bunica – dar nu conta]i pe asta. Rata divor]urilor este una dintre cele mai sc\zute din Europa, îns\ motivul ar putea fi acela c\ multe dintre cuplurile divordivor]ate sunt nevoite s\ locuiasc\ totu[i împreun\.

Ewa Lipniacka - Ghidul xenofobului. Polonezii

Recommend Documents