bonton
colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu
S TEPHANIE F AUL locuie[te în Washington, D.C., [i este scriitor, redactor redact or [i jurnalist. jurnalist. Crescut Crescut\\ în capitala capitala ]\rii, ]\rii, a dobândit dobândit o excelent\ perspectiv\ asupra ciud\]eniilor [i sl\biciunilor compatrio]ilor compatr io]ilor ei [i a înv\]at înv\]at mult mai multe decât decât [i-ar [i-ar fi dorit s\ [tie despre politic\, dineuri [i hiperboliz\ri. De asemenea, me nea, remarca lui Bismarck are pentru ea valoare de axiom\: „Legile sunt precum cârna]ii; mai bine s\ nu vezi cum sunt f\cute.“ Un produs tipic al melting-potului american, este pe jum\jum\tate imigrant imigrant ceh, ceh, pe jum\tate jum\tate yankeu yankeu din Connecticu Connecticut, t, cu o bunic\ vorbitoare de limba german\ [i veri în Canada, Anglia [i Elve]ia. De[i o americanc\ vajnic\ din anumite puncte pun cte de vedere – curioas\, deschis\ [i pragmatic\ – Stephanie î[i scandalizeaz\ scanda lizeaz\ adesea adesea compatrio] compatrio]ii: ii: nu îi place shoppingul, shoppingul, nu zace la televizor [i, culmea, ador\ mersul pe jos. Perspectiva xenofob\ i-a fost insuflat\ înc\ din [coala primar\ francez\, dar [i în internatul elve]ian sau în vacan]elee petrec ]el petrecute ute în Asi Asiaa sau bând bând bere bere brun brun\\ Newcas Newcastle tle în în puburii engleze[ti. pubur engleze[ti. Alte tr\s\tur tr\s\turii de xenofob xenofob incurabil: incurabil: ascult\ muzic\ african\, african\, apreciaz\ mâncarea vietnamez\, iube[te înc\l]\min înc\l]\mintea tea italian\, are pisici siameze [i cite[te romane engleze[ti.
Traducere din limba englez\ DRIANA B | DESCU DESCU A DRIANA
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României FAUL, STEPHANIE Ghidul xenofobului - Americanii / Stephanie Faul; trad.: Adriana B\descu. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92087-5-5 I. B\descu, Adriana (trad.) 821.111-4=135.1
Stephanie Faul THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE AMERICANS © Copyright Oval Projects, 1994, 1999, 2008 © Nemira Publishing House, 2009 Redactor: Vlad PUESCU Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESC ALEXANDRESCU U Tiparul executat de Graficprint Industries „Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.
ISBN 978-606-92087-5-5
| N I C
I I C I R
E
I A E C
M A E
L
A E T I
N U
Z N Â R P
E L
E T
A T S E R A T S U G
N U J E D C I M
Popula]ia SUA este de circa 306 milioane de locuitori, comparativ cu 33 de milioane canadieni, 62 de milioane britanici, 108 milioane mexicani, 127 de milioane japonezi, 148 de milioane ru[i [i 1,3 miliarde chinezi.
Cultur\
Cultura popular\ american\ este, de fapt, cea mai popular\ cultur\ popular\ inventat\ vreodat\. Episoade dublate din Totul despre sex [i Faruleaz\ z\ `n ]\ri ]\ri ca Brazil Brazilia ia [i China, China, milia Simpson rulea iar restaurantele McDonald’s sunt `ntâlnite `n aproape toate capitalele lumii, din Azerbaidjan pân\ pâ n\ `n Zi Zimb mbab abwe we.. ~n Statele Unite exist\ a[a-numitele arte frumoase,, dar, pentr moase pentruu a rezista pe pia]\, pia]\, sunt sunt adesea adesea finan]ate din din plin de autorit\]i [i de funda]iile de caritate. Tonul predominant al culturii americane este cel popular, de la filme cu gangsteri [i `mpu[`mpu[ c\turi c\ turi pân\ la concerte rock [i derbiuri de demo demo-l\ri. Cum nu exista o infrastructur\ când au venit ei `n America, imigran]ii [i-au creat o cultur\ cultu r\ proprie. A rezultat astfel un divertisment „pe m\sura G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . A m e r i c a n i i
79
tuturor“, un gen pe care nimeni s\ nu fie nevoit s\ se str\duiasc\ prea tare pentru a-l `n]elege. Sam Goldwyn, titanul lumii cinematografice, a spus la un moment dat: „Nimeni nu a ajuns vreodat\ falit fiindc\ a subestimat gustul publicului american.““ Ca un veritabil american. veritabil far al democra]ie democra]iei,i, Statele Unite produc cultur\ din popor, creat\ de popo por [i pentru popor – pentru tot poporul [i pentru toate popoarele lumii. La fel ca regele Canut 1, autorit\]ile celorlalte state `ncearc\ din când `n când s\ z\g\zuiasc\ fluxul crescând al influen]ei culturale americane [i, la fel ca bietul suveran sus-amintit, e[ueaz\ de fiecare dat\. Valul mareic uria[ reprezentat de cultura popular\ american\ m\tur\ totul totu l `n calea lui.
E TELEVIZIUNE, NU VIA}| REAL|
Televiziunea exercit\ cea mai puternic\ influen]\ cultural\ asupra vie]ii americanilor, fiind considerat\ aproape unanim ca numitor comun Membru al familiei regale daneze care, `n anul 1015, debarc\ debar c\ `n Anglia `n fruntea fruntea unei unei cete de danezi danezi [i de norvegieni, devenind un an mai târziu regele Angliei; va pune 1
80
S T E P H A
NIE
F A U L
al societ\]ii. Num\rul gospod\riilor care au un televizor este mai mare decât al celor dotate cu instala]ii sanitare, iar elevii de liceu petrec `n medie mai mult timp `n fa]a micului ecran decât `n clas\. Televiziunea define[te o realitate proprie; evenimentele despre care nu se pomene[te la televizor nu s-au `ntâmplat, iar cele care nu se petrec decât pe micul ecran (cum ar fi c\s\toria sau decesul unui personaj de film) provoac\ adev\rate mi[c\ri na]ionale, `nregistrând audien]e-record. audien]e-record. Emisiunile din timpul zilei sunt `n general telenovele a c\ror intrig\ se axeaz\ pe infidelit\]i maritale [i crize medicale, [i talk-show-uri `n care moderatorii `i `mboldesc pe invita]i s\ dezv\ dezv\luie luie detalii personale pe care niciun om cu scaun la cap nu le-ar face publice. Produc]iile dramatice dramatice [i filmele film ele poli]i poli]iste ste domin\ domin\ progr programel amelee de sear\ sear\ – astfel `ncât, `nainte de a `mplini vârsta de optsprezece ani, tinerii americani vor fi vizionat deja peste [aisprezece mii de crime televizate. Pasiunea americanilor pentru cump\r\turi [i pentru a c\p\ta diverse obiecte pe gratis atinge bazele primei bazele primei armate armate de de profesio profesioni[t ni[ti,i, menit\ menit\ s\ lupt luptee `mpotriva seniorilor feudali (n. tr.). G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . A m e r i c a n i i
81
culmi frenetice odat\ cu jocurile [i concursurile televizate. Un alt tip de program nelipsit este emisiunea de investiga]ie criminalist\, care se axeaz\ pe subiecte [ocante, de tipul ho]ilor de cadavre, al afacerilor cu droguri [i al prostitu]iei masculine juvenile. La toate acestea s-a mai ad\ad\ ugat un gen: emisiunile `n care echipa de filmare urm\re[te urm\ re[te pas cu pas poli]ia `n ac]iune vreme de o sear\ sear\ [i filmeaz filmeaz\\ operarea operarea arest arest\rilo \rilor. r. Televiziunea a atins o culme odat\ cu apari]ia transmisiei prin cablu [i satelit, care ne permite s\ alegem dintre sute de canale, printre care [i unele ridicol de specializate, precum The Weather Channel, dou\zeci [i patru de ore pe zi de barometrie [i prognoze de precipita]ii; Music TeleTele vision vi sion (MTV) [i echivalentele sale de muzic\ soul [i country; C-Span, care transmite lucr\rile Congresului, având de asemenea o larg\ `ntrebuin]are ca somnifer; sau Court TV, ce permite telespectatorilor s\ strige indigna]i la judec\tor a[a cum url\ url\ spect spectatori atoriii la arbitru arbitru pe stadion stadion..
Mâncare [ i b\u tur\
E{TI CEEA CE M|NÂNCI
Americanii abordeaz\ fiecare mas\ con[tien]i c\ ceea ce m\nânc\ ori le face r\u, ori – [i mai grav – `i `ngra[\. Mâncarea contribuie la apari]ia apari]ia bolilor, `n special a temutelor afec]iuni cardiace, [i niciodat\ nu po]i [ti care `nghi]itur\ se va dovedi fatal\. Printre felurile suspecte se num\r\ costi]ele fripte („infarct la tav\“) [i orice aliment bogat `n gr\simi [i colesterol, cu ridicat con]inut caloric [i s\rac `n fibre, ca zah\rul, untul, brânza, `nghe`nghe ]ata, pâinea alb\ sau orice pr\jeal\. Consumul de hotdog, un soi de sine qua non american, a fost corelat cu apari]ia leucemiei la copii. Nici chiar spanacul [i sfecla nu sunt scoase din cauz\, G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . A m e r i c a n i i
83
din cauza concentra]iei mari de acid oxalic, acesta fiind d\un\tor `n cantit\]i mari. ~n nesnes fâr[ita b\t\lie a americanilor pentru tinere]e perpetu\, s\n\t s\n\tate ate excelen excelent\ t\ [i siluet\ siluet\ atr\g atr\g\\toare, mâncarea mânca rea se afl\ `n prima prima linie linie a front frontului, ului, iar aroma constituie prima sa victim\. Obsesia alimentar\ a americanilor este sussus ]inut\ de o aparent infinit\ serie de studii [tiin[tiin ]ifice care demonstreaz\ caracterul integral sau toxic al diverselor mânc\ruri. Faptul c\ aceste studii sunt aproape de fiecare dat\ finan]ate de un anumit grup de interese cu un obiectiv bine stabilit nu pare a da nim\nui de gândit. Spre exemplu, atunci când un studiu a constatat c\ ingerarea unor cantit\]i masive de t\râ]e de ov\z reduce coles coleste tero rolul lul [i deci poate preveni atacurile cardiace, pre]ul ov\zului ov\zului a explodat, iar supermarketurile americane au fost imediat inundate de produse cu con]inut con]inut mare de t\râ]e de ov\z, printre care acadele [i bere cu aceste t\râ]e minunate. Americanii preocupa]i de starea lor de s\n\s\n\ tate sunt gata s\ m\nânce orice produs, oricât de nepl\cut sau de lipsit de gust ar fi, atât timp 84
S T E P H A
NIE
F A U L
cât au impr impresia esia c\ c\ `i va men]i men]ine ne s\n\to[i s\n\to[i sau `i va ajuta s\ sl\beasc\. Restaurantele folosesc pe meniuri simboluri speciale, pentru a indica acele feluri care sunt „s\n\toa „s\n \toase se pentru pentru inim inim\“ \“ (cu con]i con]inut nut sc\zut sc\zut de colesterol [i gr\simi saturate) sau „u[oare“ (un termen nedefinit, care implic\, dar nu `n mod necesar, un con]inut caloric sau de gr\gr\ simi redus). Supermarketurile au rafturi separate de produse cu men]iunea „con]inut de sare sc\zut“, „con]inut caloric sc\zut“, „dietetic“, „f\r\ colescoles terol““ sau „imita terol „imita]ie“. ]ie“. (O etichet\ etichet\ de tip „arom „arom\\ redus\“ ar fi inutil\.) Americanii cump\r\ fâ[iu]e uniforme de „[unc\“ „[unc\“ extrudat extrudat\\ din boabe boabe de soia, soia, imita]ii de ou\ lichide `n cutii de plastic, brânz\ f\r\ gr\simi care seam\n\ la gust cu adida[ii recicla]i, b\uturi r\coritoare carbonatate aromatizate cu chimicale al c\ror nume nici nu-l pot pronun]a pron un]a,, [i pâine pâine cu con]in con]inut ut ridicat ridicat de fibre, fibre, `mbog\]it\ cu pulp\ de celuloz\. Alimentele interzise, `ndeosebi ciocolata, stârnesc `n sufletul americanilor acela[i fior ilicit pe care alte culturi `l rezerv\ sexului. La fiecare G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . A m e r i c a n i i
85
`nghi]itur\ de crem\ de ciocolat\ sau pr\jitur\ cu fri[c\, ei sunt str\b\tu]i de un delicios tremur de vinov\]ie. Deserturile opulente, „p\c\toase“, au nume sinistre, precum „Checul diavolului“, „Nebunie „Neb unie de de ciocolat ciocolat\“ \“ sau „Cioc „Ciocolat olat\\ pân\ pân\ la moarte“. Pân\ la urm\, aceste apelative nu fac decât s\ traduc\ ceea ce [tie orice american: mâncatul poate d\una grav s\n\t\]ii.
MIC DEJUN AMERICAN
Micul dejun de]in de]inee un loc de frunte frunte `n regiregimul alimentar american. Restaurantele afi[eaz\ anun]uri de genul „Micul dejun servit pân\ la oraa 11.0 or 11.00“ 0“ sa sau, u, `n `n cazu cazull celo celorr cu pro progr gram am non-stop, „Micul dejun 24 de ore pe zi“. Felurile de mâncare obi[nuite la masa de diminea]\, `n func]ie de regiune, includ cereale cu lapte, cafea, [unc\, p\sat de ov\z, salam, costi]\, ou\, scrapple (preparat din buc\]i de porc nepotrivite pentru salam), cafea, biscui]i, cartofi pr\ji]i, pâine pr\jit\, sirop de ar]ar, cafea, vafe, carne de vit\ conservat\, cl\tite, cafea [i terci de m\lai. 86
S T E P H A
NIE
F A U L
Terciul de m\lai este un fel de mâncare american prin excelen]\. Este preparat din m\lai `nmuiat `nm uiat `n `n ap\ [i tratat tratat cu cu le[ie le[ie pentru pentru a `nde `ndep\rta cu certitudine [tiin]ific\ orice urm\ de culoare [i arom\. Terciul arat\ ca un p\sat de ov\z alb, cu cocoloa[e [i are chiar mai pu]in gust dede cât tapetul de perete – dac\ nu este dres din belbel [ug cu cu unt, sare [i zeam\ zeam\ de carne carne (`nde (`ndeoseb osebii preparat\ din resturile r\mase de la pr\jirea c\rc\r nii [i cafea). Locuitorii din Sud se dau `n vânt dup\ acest terci. Cei din Nord cred c\ el constituie motivul pentru care sudi[tii au pierdut R\zR\z boiul Civil. Pornind de undeva din Maryland, o linie invizibil\ desparte ]ara: deasupra ei, terciul de m\lai e considerat impropriu pentru consumul uman, iar sub ea e privit ca fiind esen]ial pentru supravie]uire.
RESTAURANTE
Restaurantele din Statele Unite variaz\ de la cele informale, unde sunte]i `ntrebat „Salut, ce-]i dau?“, pân\ la localurile cu [taif, `n care chelnerul che lnerul vi se adreseaz\ cu „Bun\ ziua, eu sunt Alan [i voi G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . A m e r i c a n i i
87
fi chelnerul chelnerul dumneavoastr\ dumneavoastr\ `n aceast\ aceast\ sear\. S\ v\ prezint meniul special special al al serii?“ serii?“ Uneori, chelneru chelnerull sau chelneri]a se a[az\ lâng\ dumneavoastr\ vreme de câteva minute, pentru a discuta subtilit\]ile meniului. ~n restaurantele informale, americanilor le place servirea agresiv\. Unele restaurante sunt recunoscute pentru grosol\nia chelnerilor [i a chelneri]elor, care `[i folosesc manierele detestabile pentru a atrage clien]i masochi[ti cu duiumul. Unele dintre cele mai bune [i mai ieftine restaurante din ]ar\ sunt cele mici, independente, administrate de imigran]ii recent sosi]i `n State. Cambodgieni, chinezi, salvadorieni, japonezi [i etiopieni, to]i contribuie cu bucatele lor tradi]ionale la ghiveciul culinar american, [i a[a destul de bogat. Acest creuzet uria[ produce câteodat\ combina]ii ciudate, cum ar fi restaurantele cubano-vietnameze, mexicano-italiene sau maghiaro-puerto-ricane. Dar localurile cu adev\rat tipice pentru Statele Unite sunt cele care nu ofer\ clien]ilor niciun serviciu suplimentar. ~n 1954, `ntreprinz\torul Ray Kroc a cump\rat drepturile de utilizare a standului de hamburgeri al fra]ilor McDonald 88
S T E P H A
NIE
F A U L
din San Bernardino, California, [i a `nceput s\ vând\ francize. Ast\zi exist\ peste treizeci de mii de localuri McDonald’s `n mai bine de o sut\ de ]\ri, care servesc cincizeci [i dou\ de milioane de por]ii zilnic. Re]eta succesului marca McDonald’s este simpl\: sim pl\: un meniu restrâns de preparate populare, `n principal hamburgeri, cartofi pr\ji]i [i milkshake, milk shake, minimizarea costurilor de operare defalcând prepararea `n opera]iuni rutiniere bine delimitate, folosind vesel\ de unic\ folosin]\ pentru a elimina costurile cu sp\larea ei, fixând un pre] accesibil [i men]inând un strict control al calit\]ii. Astfel, mâncarea este prin excelen]\ predictibil\. {i fiindc\ un Big Mac cump\rat `n Boston nu se deosebe[te prin nimic de cel achizi]ionat la Bangkok, acest lucru le permite americanilor americanilor afla]i departe de ]ar\ s\ se rezume la ceea ce le este familiar. Produsele McDonald’s sunt atât de standardizate, `ncât revista londonez\ The public\ c\ un Index Index Big Big Mac anual anual,, penpen Economist Econo mist publi tru a ilustra puterea de cump\rare relativ\ a diverselor monede. G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . A m e r i c a n i i
89
ALCOOL
Cantitatea de alcool consumat\ de americani a sc\zut constant `n ultimele decenii. ~n medie, un american consum\ 9 litri de b\uturi alcoolice anual. Pentru compara]ie, volumul de b\uturi r\coritoare consumat este de 245 de litri de persoan\ pe an. ~n aproape aproape toat\ ]ara (excep (excep]ie ]ie f\când statu statull Utah, locuit `n mare m\sur\ de abstinen]ii mormoni), este perfect legal [i acceptabil s\ bei ceva. Când [i unde o faci – iat\ o cu totul alt\ problem\, fiindc\ vânzarea [i consumul de alcool sunt reglementate individual, la nivel de stat, comitat [i ora[.. ~n unele ora[ unele state, state, po]i po]i veni cu ma[in ma[inaa pân\ `n dreptul unei ferestre, de unde po]i cump\ra bere, chiar dac\ este ilegal s\ bei `n ma[in\. ~n altele, magazinele de profil riguros reglementate [i p\zite sunt deschise numai `n timpul orelor de lucru ale func]ion func]ionarilor arilor [i [i ofer\ un sortiment sortiment redus de produse. Berea american\ tradi]ional\ difer\ de cea pe care o bea restul lumii. Unul dintre motive este clima: `n Statele Unite, berea este `n general preparat\ para t\ pentru pentru a fi fi b\ut\ b\ut\ `n cantit\ cantit\]i ]i uria[e uria[e,, `n 90
S T E P H A
NIE
F A U L
timp ce vizionezi un eveniment sportiv, la temperaturi de peste 32oC. Prin urmare, sunt necesare un con]inut ridicat de ap\ pentru a favoriza transpira]ia [i o temperatur\ de servire foarte sc\zut\, menit\ s\ evite insola]ia. P\cat c\, fiind atât de rece, berii americane `i piere [i bruma de gust pe care o avea. Berea Ber ea „u[oar „u[oar\“ \“ – „lit „lite“ e“ – este este un prod produs us `n care preo preocup\rile dietetice [i cele de siguran]\ se `mbin\ `mbin\ armonios. Are con]inut caloric redus, concen con centra tra]ie ]ie alco alcooli olic\ c\ sc\zu sc\zut\ t\ [i (o (o reu[it reu[it\\ cu adev\rat uimitoare) o arom\ chiar mai slab\ decât berea obi[nuit\. Berea de r\d\cini – root beer – nu este alcoolizat\, `n ciuda numelui. Echivalentul american al beriii de ghimbi beri ghimbir, r, e aromati aromatizat\ zat\ cu cu r\d\cini r\d\cini de de dafin american [i sarsaparilla. Chiar [i americanii recunosc c\ ai nevoie de timp pentru a ajunge s\-]i plac\ aceast\ b\utur\. O veritabil\ revolu]ie a berii s-a produs prin intermediul interm ediul „microber „microber\riil \riilor“ or“ – mici fabrici locale, locale, care produc cantit\]i mici de bere mai neagr\, mai tare, tare, mai mai gustoas\ gustoas\ [i mai mai aromat\, aromat\, amintind amintind de cele europene. G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . A m e r i c a n i i
91
Relaxarea legisla]iei locale `n domeniul alcoolului a permis de asemenea unor restaurante s\-[i produc\ propria bere [i aproape fiecare ora[ cu preten]ii are cel pu]in un local de acest tip – o tendin]\ ce `ncurajeaz\ experiment\rile. Aceasta `nseamn\ c\ produc\torii aventuro[i mai dau din când `n când cu b\]ul `n balt\ cu licori precum Berea de Cr\ciun din afine sau Berea de dovleac. Dar, ce naiba, vorbim de America!
