bonton
colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu
LOUIS J AMES AMES [i-a petrecut dou\zeci de ani, mai mult sau mai pu]in rodnici, contemplându-l pe Homo austriacus. În ciuda contactului zilnic cu specia, consider\ c\ este mai u[or s\ îl descrii pe Yeti (despre care nu exist\ nici o informa]ie sigur\), decât pe austriac (despre care exist\ prea multe, toate contradictorii). În ciuda acestei dificult\]i, el a petrecut numeroase ore de cercetare am\nun]it\ pe teren, în cafenele, crame etc., rafinându-[i observa]iile în vederea studiului de fa]\, fericit s\ constate c\ mul]i dintre prietenii [i cunoscu]ii din Austria se arat\ dispu[i s\ îi dea o mân\ de ajutor. Dup\ ce s-a stabilit la Viena, a elaborat permanent rapoarte cu privire la enigma Europei Centrale, n\d\jduind în special c\, mai devreme sau mai târziu, va descoperi o nou\ cheie pentru dezlegarea ei (cea veche a fost aruncat\ în Dun\re, cu ceva timp în urm\).
Traducere din limba englez\ CORNELIA BUCUR
NEMIRA
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României JAMES, LOUIS Ghidul xenofobului - Austriecii / Louis James; trad.: Cornelia Bucur. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92092-2-6 I. Bucur, Cornelia (trad.) 908(436)
Louis James THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE AUSTRIANS © Copyright Oval Projects, 1994, 2000 © Nemira Publishing House, 2009 Redactor: Nicoleta GHEMENT Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A. „Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.
ISBN 978-606-92092-2-6
Austria Austria are 8 milioane milioane de locuitori, locuitori, în compara]ie compara]ie cu 10 milioane cehi, 5 milioane slovaci, 10 milioane maghiari, 2 milioan milioane e sloveni sloveni,, 59 de milio milioane ane ital italien ieni, i, 7,5 7,5 milioane elve]ie elve]ieni, ni, 82 de milioane milioane germani germani [i 306 milioane milioane americani.
Na]ionalism [i identitate AVERTISMENT
În Austri Austriaa a curs mult mult\\ cernea cerneal\ l\ referi referitor tor la la dureroasa tem\ a indentit\]ii na]ionale. Chiar exist\? Ar trebui s\ existe? Se amplific\ sau se restrânge? restrâ nge? ~i apar]ine doar trecutului sau va ie[i la suprafa]\ cândva, în viitor? Ipohondrii se plâng de bolile lor; pe austrieci îi preocup\ identitatea. Identitatea austriac\ st\ suspendat\ undeva, între istoria imperiului [i loialit\]ile parohiale. „În alte ]\ri, scrie un istoric englez, dinastiile dinas tiile constituie stituie episoade din istoria popoarelor; în ImpeIm periul Habsburgic, popoarele reprezint\ complica]ii complica]ii în istoria dinastiei.“ Republica Austriac\ nu s-a n\scut n\scut decât în 1918, dup\ ce popoarele care formau Imperiul Austro-Ungar [i-au câ[tigat G h i d u l
x
e n o f o
b u l u i . A u ii s t r i e c
7
independen]a; dup\ cum se exprima destul de brutal Clemenceau: L’Autriche, c’est ce qui reste, adic\ Austria este ceea ce mai r\mâne.
CUM ÎI V|D AL}II PE EI
Un istoric german remarca odat\, pu]in cam nepoliticos, c\ bavarezii sunt veriga lips\ dintre austrieci [i fiin]ele umane. Uitase, se vede, c\ vechii austrieci au venit din Bavaria, mai pu]in câ]iva alemani. P\rerea germanilor despre austrieci nu s-a îmbun\t\]it odat\ cu trecerea timpului. Hoarde întregi întregi de nem]i merg în frumoasa Austrie pentru schi, alpinism [i sex; chiar [i uria[ul Helmut Kohl, fostul cancelar german, î[i petrecea vacan]a de var\ pe malul lacurilor austriece, încercând f\r\ succes s\ mai piard\ din greutate. Din nefericire, ne fericire, asta nu a f\cut decât s\ înt\reasc\ imaginea Austriei ca loc unde te duci când nu e[ti în totalitate serios [i a austriecilor ca popor nu tocmai serios. Germanii consider\ c\ austriecii, în special vienezii, au o înclina]ie c\tre Schlamperei (dez(dezordine sau confuzie), ceea ce localnicilor nu li 8
L O U I S J A M E S
se pare un defect. (Aceast\ caracteristic\ a fost descris\ de un englez ceva mai tolerant ca „un fel de lene, un spirit lejer care degenereaz\ rapid în neglijen]\. Ea este întâlnit\ la toate nivelurile nive lurile ierarhiei sociale, f\cându-i pe cei din vârf s\ piard\ piard\ b\t\lii, b\t\lii, iar pe cei de la baz\ baz\ s\ neglij neglijeze eze sarcini banale.“) Opinia germanilor despre incompeten]a austriecilor `[i are, f\r\ îndoial\, r\d\cinile `n istorie, c\ci armatele habsburgice au pierdut b\t\liile duse cu prusacii cu o regularitate monoton\. De departe, cea mai cumplit\ s-a înregistrat la Königgrätz (Sadowa, 1866), unde solda]ii austrieci au dat o mân\ mân\ de ajutor artileriei artileriei inamice, inamice, purtând frumoase uniforme albe, generalii generali i lor nereunereu[ind s\ în]eleag\ de ce du[manul a refuzat cu înc\p\]ânare înc\p\]ânare s\ pun\ în practic\ planurile de b\t\lie pe care ei le elaboraser\ cu r\bdare în urma elegantelor elegantelor manevre de acas\. Dup\ cum se plângea un comandant, dup\ înfrângere: „De fiecare dat\, pe Schmelz (terenul de parad\ din Viena) a func]io func]ionat nat perfec perfect.“ t.“ Pe germani germani îi uluie[t uluie[tee pl\pl\cerea cu care austriecii relateaz\ aceast\ poveste cu final tragic pentru ei. ei. Din punctul de vedere al unui prusac, autoironia aplicat\ înfrângerilor G h i d u l
x
e n o f o
b u l u i . A u ii s t r i e c
9
militare este o dovad\ de toleran]\ fa]\ de propriile gre[eli, toleran]\ care nu poate s\ duc\ îns\ decât la alte înfrângeri. Germanii mai insist\ [i pe tema legendarei ([i, în mare parte, inventatei) zgârcenii austriece, încercând s\ acrediteze ideea c\ exist\ cel pu]in un alt popor popor mai strâns strâns la la pung\ decât decât ei ei în[i[i. în[i[i. Un münchenez se ofer\ s\-l duc\ pe un vienez acas\ cu ma[ina. Acesta nu se ofer\ îns\ s\ pl\pl\teasc\ benzina, ci, mai mult, `i cere s\ fac\ un ocol imens pentru a ajunge la periferia unui ora[ unde sus]ine c\ are de rezolvat o afacere. Acolo se dovede[te c\ avea în portbagajul ma[inii dou\sprezece sticle returnabile. Un anun] dintr-un ziar vienez îl avertizase c\ un magazin din suburbia respectiv\ d\dea cu cinci cen]i mai mult pentru sticlele goale decât oricare altul din Viena. V\zând expresia de pe fa]a prietenului german, austriacul se ofer\ s\ achite benzina consumat\ consu mat\ în plus. În cele din urm\, pl\te[te treizeci treiz eci [i [ase de euro pentru pentru a face o economie economie de [aizeci [aizeci de cen]i. cen]i. Maghiarii au înv\]at s\ î[i priveasc\ vecinii cu oarecare afec]iune, în special pe proprietarii magazinelor magazinelor de computere ieftine [i pe cei ai firmelor de ma[ini second-hand. Budapestanii 10
L O U I S J A M E S
tr\iesc a[teptând perpetuu, sau m\car sperând, un val de investi]ii ale oamenilor de afaceri austrieci. În satele de la grani]\ au ap\rut afi[e în german\, care fac reclam\ la coafeze, denti[ti [i alte produse comerciale, misterioase. Oricare ar fi situa]ia economic\, leg\turile austro austro – ungar ungaree sunt sunt o real realita itate. te. Princi Principal palele ele domenii `n care cele dou\ popoare au elemente `n comun le asigur\ o func]ionare în general bun\. Un austriac care intr\, prin c\s\torie, în isteria controlat\ a unei familii maghiare, descoper\ desco per\ c\ lucrurile sunt ca acas\, mult exacerbate îns\, în timp ce maghiarul constat\ constat\ c\ rudele prin alian]\ alian]\ g\tesc mun]i de mâncare grea [i hipercaloric\, hipercalo ric\, pe care îl oblig\ s\ o m\nânce pân\ la ultima firimitur\, exact cum f\cea propria lui mam\. Nu limba comun\ `i diferen]iaz\ pe austrieci de maghiari, ca pe austrieci de germani sau pe englezi de americani. A[a c\ maghiarul înva]\ limba german\, care pentru el este limba banilor [i a avans\rii în carier\, fermecând pe toat\ lumea cu vocalele lui pitore[ti [i proverbele maghiare neoneo bi[nuite. Niciuna din rubedeniile austriece nu are nes\buin]a de a încerca s\ înve]e maghiara, lucru unanim considerat ca fiind imposibil, astfel încât G h i d u l
x
e n o f o
b u l u i . A u ii s t r i e c
11
el poate continua s\ vorbeasc\ f\r\ grij\ la telefonul din cas\, cu partenerii de afaceri dubio[i de la Budapesta.
CUM ÎI V|D EI PE AL}II
Austriecii au sentimente amestecate fa]\ de germani, ne[tiind dac\ ace[tia ar trebui privi]i ca ni[te poten]iali salvatori sau poten]iali cuceritori. Este cu neputin]\ de ignorat în totalitate germanizarea ce se strecoar\ `n economie. (Unele trusturi importante din presa central\ sunt 50% în proprietate german\ [i aproape orice scriitor austriac care vrea vrea s\ ajung\ ajung\ „în „în vârf“ se gr\be[te gr\be[te s\ s\ î[i g\seasc\ un editor german.) Uneori, germanii trebuie curta]i [i m\guli]i, pentru c\ ei ofer\ solu]iile. De exemplu, catedrele universitare sunt adesea oferite profesorilor germani, pentru c\ sfor\ria politic\ intern\ îi blocheaz\ pe to]i ceilal]i candida]i. Frustrarea austriecilor este complicat\ [i de faptul c\ sunt par]ial dispu[i s\ accepte ideea c\ un savant german are mai mult\ greutate decât unul austriac, în timp ce, pe de alt\ parte, îi consider\ pe nem]i Piefkes (termen 12
L O U I S J A M E S
Afaceri Atitudinea monopolist\ [i corporatist\ a austriecilor fa]\ de afaceri a fost mai întotdeauna vizibil\, de[i în prezent ea este tot mai contestat\. Punctul de cotitur\ pentru pia]a liber\ se poate s\ fi fost e[ecul [icanelor oficiale, menite s\ îl împiedice pe Niki Lauda s\ pun\ bazele unei companii aeriene. Dup\ ce a supravie]uit r\nilor aproape mortale suferite într-un accident acciden t de mama[in\, el a avut o misiune mai grea, aceea de a învinge birocra]ia austriac\, adânc înr\d\cinat\, înr\d\ cinat\, în tentativa de a înfiin]a o linie aerian\. aerian\. Înainte de a se întinde mai mult decât îi era plapuma, pla puma, în anii nou\zeci, Lauda Air s-a dovedit a avea un succes comercial mai mare decât compania de stat, Austrian Airlines, pe care birocra]ii încercaser\ s\ o protejeze. 108
L O U I S J A M E S
Tendin]a c\tre concuren]a intensificat\ a luat amploare; de exemplu, dup\ o ac]iune viguroas\ (dar nereu[it\) de ariergard\ organizat\ de AsociaAsocia]ia Opticienilor, un lan] de magazine de produse electrice vinde acum ochelari la pre]uri cu dou\ treimi mai mici decât cele impuse de unele dintre magazinele oficiale – [i se laud\ cu asta în reclamele de la televizor. În ciuda sau poate datorit\ practicilor restrictive, economia austriac\ a reprezentat reprezenta t mult timp una dintre minunile lumii postbelice. Cre[terea ei a fost sus]inut\ remarcabil, iar ]ara a p\rut s\ fie, ca prin minune, imun\ la recesiunile care au lovit alte state. Aceasta a f\cut din [ov\ielile de la începutul anilor nou\zeci ale economiei na]ionale o experien]\ nou\. Mai mult, a eviden]iat starea periculoas\ a conglomeratelor industriale de stat, care au implodat, în fine, dup\ ani de administrare neglijent\ [i (în unele cazuri) corupt\. În Austria, afacerile [i politica nu func]ioneaz\ într-o simbioz\ s\n\toas\. Acum, c\ aceste consor]ii de stat sunt sparte [i oferite spre privatizare, austriecii sper\ ca asemenea cutremure s\ devin\ mai rare în viitor. G h i d u l
x
e n o f o
b u l u i . A u ii s t r i e c
109
Pân\ acum, cea mai spectaculoas\ privatizare a fost cea a Austria Telekom, un monopol a c\ru c\ruii eliminare a dus la sc\derea tarifelor cu pân\ la 30%. Po[ta nu vrea s\ ri[te. Într-o tentativ\ tentativ\ de a-l p\stra de partea lor, filialele locale ini]iaz\ sporadic ofensive de fermecare a publicului. Angaja]ii î[i surprind clien]ii nemair\stindu-se nemair\stindu-se la ei cu instruc]iuni sau nemaiaruncând priviri uciga[e coletelor. În campanie au intrat [i cutiile po[tale, pe care au ap\rut peste noapte mesaje vesele de bun venit. Doar un tic\los cu inima înghe]at\ poate trece nesim]itor pe lâng\ o cutie po[tal\ acoperit\ cu ab]ibilduri pe care st\ scris Ich fühle mich so leer! („M\ („M\ simt simt atât de goal\ goal\!“) !“) f\r\ s\ pun\ nimic în\untru. Pe toat\ perioada R\zboiului Rece, ]ara a profitat de pe urma rela]iilor comerciale cu Blocul R\s\ritean, astfel încât, când a c\zut Cortina de Fier, oamenii de afaceri austrieci aveau contacte excelente în multe ]\ri fost comuniste [i au purces cu mare abilitate s\ exploateze asemenea oportunit\]i. oportunit\]i. Vestea cea bun\ este c\ rela]iile comerciale cu Europa r\s\ritean\ s-au intensificat. Vestea mai pu]in bun\ este c\ ]\rile fost comucomu niste pot oferi pre]uri mai mici decât firmele 110
L O U I S J A M E S
austriece în multe domenii, datorit\ rezervelor de for]\ de munc\ înalt calificat\, dar ieftin\. Dar companiile austriece au profitat de situa]ie mutându-[i produc]ia c\tre statele vecine, investind mult în firme mixte [i afaceri precum cele cu bere din Ungaria sau înfiin]ând sucursale ale b\ncilor. Dar scepticismul fa]\ de ceea ce îi motiveaz\ pe oamenii de afaceri este profund înr\d\cinat în atitudinea austriacului obi[nuit. Lucru deloc surprinz\tor, dat\ fiind maniera secretoas\ în care le place directorilor de firme s\ opereze. Chiar [i în anul 2000, un mare lan] de supermarketuri refuza s\ î[i fac\ publice registrele contabile, invocând „confiden]ialitatea tranzac]iilor“. Uneori consiliile de supraveghere (echivalentul austriac al personalului f\r\ func]ie executiv\) nu afl\ nimic din ce fac consiliile de administra]ie – [i, uneori, [i invers. Când s-a anun]at c\ dou\ importante b\nci austriece inten]ioneaz\ s\ fuzioneze, direcdirectorul uneia dintre ele s-a plâns mirat reporterilor c\ a aflat despre iminenta fuziune din pres\.
O capodoper\ `n miniatur\, un univers `n format de buzunar: micile calit\]i [i marile defecte ale omenirii, `ntr-o c\l\torie c\l\torie [armant\ [armant\ [i ireveren]ioas\, ireveren]ioas\, plin\ de umor [i onestitate. Vindec\ de xenofobie aproape garantat! s.f. (
Xenofobie:
S TEPHANIE F AUL
GHIDUL XENOFOBULUI americanii traducere din limba englez\ de Adriana B\descu
„Obezitatea constituie unul dintre marile paradoxuri ale americanilor: anorexicele din lumea modei sunt idolatrizate la unison, industria produselor pentru sl\bit genereaz\ miliarde de dolari anual, `ns\ `n lumea real\ domnul [i doamna America `[i toarn\ din bel[ug maionez\ pe Big Mac [i `nfulec\ por]ii uria[e de cartofi pr\ji]i. Desigur, discriminarea este interzis\ cu des\vâr[ire, mai pu]in când vine vorba de gra[i.“
www.xeno.ro
A NTONY N TONY M IALL , D AVID M ILSTED
GHIDUL XENOFOBULUI englezii traducere din limba englez\ de Adriana B\descu
„La englezi, creierul este un accesoriu op]ioop]ional, dar sim]ul umorului e obligatoriu.“ „Englezii î[i îndr\gesc copiii. Altfel spus, nu-i iubesc cu patim\, a[a cum î[i iubesc câinii, caii, iepurii, pisicile [i chiar dihorii ori nev\s nev\s tuicile. tuicile. Necazul cu puii de om este c\ nu au blan\ [i nici patru l\bu]e.“
N I C K Y APP , M ICHAEL S YRETT
GHIDUL XENOFOBULUI francezii traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu
„Combina]ia ideal\, din punc tul de vedere al unui francez, nu este mens sana in corpore sano, ci mens sexy in corpore sexy.“ „Francezii cu bani se etaleaz\ cu mult mai mult\ discre]ie decât bog\ta[ii italieni, germani sau americani. Poart\ costume negre, conduc ma[ini ma[ini negre, locuiesc în case negre, beau vin negru [i se întâlnesc în cotloane negre. Sumbru.“
www.xeno.ro
S TEFAN Z EIDENITZ , B E N B ARKOW
GHIDUL XENOFOBULUI germanii traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu
„~n fiecare german se afl\ un strop din Beethoven, pierdut, cu p\rul vâlvoi prin codri, `ntr-un apus plin de lacrimi, `nfruntând imposi imposibilul bilul pentru a exprima inexprimabilul.“ „Contrar credin]ei generale, germanii nu [tiu totul, ci doar [tiu totul mai bine.“
F RANK M C N ALLY
GHIDUL XENOFOBULUI irlandezii traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu
„~n Irlanda, geniile literare sunt din bel[ug – o demonstreaz\ demonstreaz\ cele patru Premii Nobel – criticii sugerând c\ doar talentul le mai lipse[te. În tot cazul, se spune c\ fiecare irlanirlandez are o carte înl\untrul s\u. Dar foarte pu]ini pot fi convin[i s-o lase acolo.“
www.xeno.ro
A VIV B E N Z E E V
GHIDUL XENOFOBULUI israelienii traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu
„La fiecare doi israelieni exist\ minimum trei opinii diferite.“ „Ei [tiu c\ nu au maniere elegante, c\ invidiaz\ pe oricine se bucur\ de mai mult succes, c\ petrec ore la rând `ncercând s\ p\c\leasc\ sistemul, c\ petrec zile la rând `ncercând s\ se p\c\leasc\ unul pe altul [i c\ se târguiesc cu absolut oricine pentru absolut orice.“
W A L IPNIACKA E WA
GHIDUL XENOFOBULUI polonezii traducere din limba englez\ de Adriana B\descu
„Dup\ o ceart\ aprig\ cu so]ul, o doamn\ polonez\ încearc\ s\ se calmeze cu o baie relaxant\. Ridicându-se din cada plin\ de spum\, se studiaz\ în oglind\: din fa]\, dintr-o parte, din spate… ofteaz\ adânc… se în toarce, se prive[te iar din fa]\… ofteaz\ din nou adânc, dup\ care r\bufne[te: «Ei, las\, c\ a[a-i trebuie tic\losului!»“
www.xeno.ro
D R E W L AUNAY
GHIDUL XENOFOBULUI spaniolii traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu
„Cuvântul esen]ial pe care trebuie s\-l re]ine]i din vocabularul lor este mañana (`nso]it de obicei de o ridicare din umeri), care `nseamn\ «mâine» sau «cândva `n cursul zilei de mâine», sau «poimâine», sau «r\spoimâine» sau «s\pt\«s\pt\mâna viitoare», «s\pt\mâna de dup\ s\pt\mâna s\pt\mâna viitoare», «luna viitoare», «poate luna viitoare», «anul viitor», «posibil anul viitor», «mai bine s\ gândim `n termenii anului 2013», «mai târ ziu», ziu», «cândva», «niciodat\», «niciodat\», «absolut niciodat\».“ niciodat\».“
www.xeno.ro
