bonton
colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu
N TONY MIALL s-a n\scut în Districtul Lacurilor, dar a A NTONY migrat migra t spre spre sud la vârst vârstaa de nou\ luni [i [i-a [i-a petre petrecut cut copil\ria la Royal Tunbridge Wells, în Kent, unde a avut nenum\rate nenum\rate ocazii de a-i studia pe englezi în toate tainele lor. A tr\it în sud, nu departe de Fran]a, lucru care îi convenea de minune, fiindc\ niciodat\ nu s-a sim]it un adev\ adev\-rat englez: nu se poate obi[nui cu disconfortul [i modera modera]ia ]ia emblematice pentru insulari. Prins îns\ în mrejele celor dou\ pisici ale sale, s-a abandonat tradi]iei pur engleze eng leze de venerare a animalelor de cas\, amintindu-[i cu drag de perioada în care promova saltele cu ap\ pentru c\]eii sensibili.
D AVID MILSTED, un metis metis englez englez tipic tipic (pe sfert sfert sco]ia sco]ian n [i cu urme de sânge viking), s-a n\scut în sud [i apoi s-a s -a mutat în nord, petrecând cincisprezece ani pe diverse insule sco]iene înainte de a se stabili, mai mult sau mai pu]in accidental, în Dorset, unde, împreun\ cu partenera de via]\ [i cei [ase b\ie]i aduna]i aduna]i din dou\ c\snicii c\snicii alc\tuiesc alc\tuiesc o familie familie engleenglezeasc\ tradi]ional\ în propor]ie de 0,75%. Fost profesor, pompier [i po[ta[, lucreaz\ ast\zi ca scriitor, documentarist [i redactor, cu ocazionale incursiuni în domeniul domeni ul radiodifuziunii, al teatrului [i al interesantei lumi a degust\rii whisky-ului whisky-ulu i din mal]. A publicat patru romane [i o serie de studii de referin]\, precum Brewers Anthology of England and the English [i The Cassell Dictionary of Regrettable Quotations.
Traducere din limba englez\ DRIANA B | DESCU DESCU A DRIANA
NEMIRA
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României MIALL, ANTONY Ghidul xenofobului - Englezii / Antony Miall, David Milsted ; trad.: Adriana B\descu. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92087-1-7 I. Milsted, David II. B\descu, Adriana (trad.) 821.111-4=135.1
Antony Miall, David Milsted THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE ENGLISH © Copyright Oval Projects, 1993, 1999, 2008 © Nemira Publishing House, 2009 Redactor: Ana ANTONESCU Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR Tiparul executat de Graficprint Industries „Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.
ISBN 978-606-92087-1-7
„Englezii manifest\ o neîncredere instinctiv\ fa]\ de tot ce nu le este familiar [i nic\ieri nu se vede mai bine acest lucru decât în atitudinea pe care o au fa]\ de geografia propriei lor ]\ri.“ Popula]ia Angliei este de 62 de milioane de locuitori, comparativ comparativ cu 3 milioane milioane galezi, galezi, 5,5 milioane milioane irlandezi irlandezi (nordul (nordul [i sudul combinate), 4 milioane neozeelandezi, 5 milioane sco]ieni, sco]ieni, 20 de milioane australieni, australieni, 64 de milioane francezi, 82 de milioane germani, 149 de milioane ru[i [i 306 milioane milioane america americani. ni. Anglia este de cinci ori mai mare decât Sicilia, dar ar putea înc\pea în Fran]a de cinci ori.
Umor Englezii au un sim] al umorului unic în lume. Po]i auzi adesea de la ei, rostit\ cu cea mai serioas\ min\, o remarc\ suculent\, de un sarcasm f\r\ pereche. Umorul lor nu este doar de larg\ deschidere; are o complexitate, o inventivitate suprarealist\ [i o sofisticar sofisticaree nemaiîntâ nemaiîntâlnit\ lnit\ la niciuna niciuna dintre culturile de limb\ englez\. Umorul englezesc poate fi inteligent [i ironic, ca în filmul Patru nun]i [i o înmormântare. Poate fi vulgar, în tradi]ia lui Benny Hill sau a filmelor din seria Carry on. Poate fi satiric, precum Spitting Image, suprarealist ca Monty Python sau patetic ca Mr. Mr. Bean. {i nimeni nu se pricepe mai bine la „umorul scabros“, cu efecte devastatoare, ca în The Office sau Little Britain. G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . E n g l e z i i
77
Pentru englezi, orice p\cate de ordin social pot fi iertate dac\ acela care le comite e capabil s\ râd\ de ele. De fapt, cea mai mare parte a suspiciunilor pe care englezii le au fa]\ de str\ini sunt determinate de incapacitatea de a le în]elege tipul de umor, a[a c\ presupun c\ nici nu au a[a ceva. Un factor comun este reprezentat de abilitatea [i disponibilitatea de a dezumfla balonul îngâmf\rii [i al snobismului – la propria persoan\ în primul rând. Nimic nu a consolidat mai mult popularitatea regretatei prin]ese Diana decât remarca ei autoironic\, anume c\ a fost „toant\“ în [coal\. Faptul c\ a fost dispus\ s\ afirme a[a ceva [i apoi s\ râd\ de spusele ei i-a contrabalansat contraba lansat cu vârf vârf [i [i înde îndesat sat orice orice posibi posibil\ l\ „ton]i „ton]ie“. e“. În Anglia Anglia,, creierul este un accesoriu op]ional, dar sim]ul umorului e obligatoriu. În via]a de zi cu zi, în special la locul de munc\, umorul este balsamul care face ca via]a s\ fie suportabil\. Oricât de r\suflate, de grosogro solane sau de slabe ar fi glumele, oricât de obosiobo sitoare sau de provocatoare provocatoare ar fi farsele, este recomandabil recomandabil s\ râzi la ele în gura mare, altfel vei fi considerat prea serios sau – mult mai r\u – c\ te iei singur în serios. 78
A N T O N Y M
D A V I D , L L I A
M I L S T E D
Cum englezii rareori spun ceea ce gândesc cu adev\rat [i înclin\ spre reticen]\, umorul umoru l lor este în parte bazat pe exagerarea acestei fa]ete a caracterului lor. A[a se face c\, în vreme ce în conversa]ie evit\ adev\rul care ar putea duce la confrunt\ri, când vine vorba de umor, iau în râs aceast\ evitare. Spre exemplu: La o cin\ cin\ într-un într-un conac de de ]ar\, unul unul dintre dintre oaspe]i bea cam mult vin [i, pe nea[teptate, se pr\bu[e[te pe mas\. Gazda sun\ dup\ majordom, iar când acesta vine, îi spune: „Smithers, te rog s\ preg\te[ti o camer\. Acest domn a acceptat ceptat cu amabilitate s\ r\mân\ aici peste noapte.“
Umorul englezesc trateaz\ de asemenea cu autoironie sl\biciunile [i vulnerabilit\]ile, ca o modalit modalitate ate de afirm afirmare are a superi superiorit orit\]ii \]ii.. Multe Multe dintre serialele comice de la televiziune au ca subiect persoane care, în ochii societ\]ii, sunt ni[te rata]i. În sitcomul Dad’s Army, de pild\, a c\rui ac]iune se petrece în al Doilea R\zboi Mondial, amatorismul confuz al unui grup de b\trânei [i al unui tân\r tân\r prostovan care fac parte din Garda G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . E n g l e z i i
79
Na]ional\ Na]ional\ [i au misiunea misiunea de a p\zi col]i col]i[orul [orul lor lor de ]ar\ este distractiv nu numai fiindc\ respectivii sunt convin[i de invincibilitatea lor (fiind deci o „partid\“ excelent\ pentru profesionalismul riguros al germanilor), ci [i pentru c\ ei izbutesc într-un fel sau altul s\ conving\ publicul c\, în eventualitatea unei invazii, chiar se vor dovedi invincibili. Englezii sunt atât de siguri de ei în[i[i, încât înc ât se pot lua în râs f\r\ probleme. Dac\ te plângi cumva de vreun aspect al vie]ii lor care este cu adev\rat execrabil, vor ad\uga [i ei pove[ti despre trenurile care nu vin niciodat\ la vreme, despre complica]ii plica]ii birocratice care i-au împins pe cet\]enii one[ti la sinucidere sau despre mânc\ruri atât de dezgust\toare, încât nici câinii nu s-ar uita la ele (m\ rog, nu câinii englezi). Umorul englezesc se bazeaz\ la fel de mult pe recunoa[ recunoa[tere, tere, cât pe pe capacita capacitatea tea englezi englezilor lor de de a râde de ei în[i[i – de pild\: „Credeam c\ mama g\te[te g\te[te oribil, dar cel pu]in sosurile ei mai mi[cau ni]el.“ Zâmbetul sec stârnit de aceast\ afirma]ie eliptic\ este o expresie caracteristic\ a englezilor. 80
A N T O N Y M
D A V I D , L L I A
M I L S T E D
Ei iubesc ironia [i se a[teapt\ ca [i ceilal]i s-o aprecieze. Spre exemplu: Primul drume]: Pe hart\ sunt numai zece kilometri, dar cu sim]ul t\u de orientare, noi am f\cut cincisprezece. Al doilea drume]: Da, dar un drum de cincicincisprez sprezece ece kilom kilometr etrii î]i con confe fer\ r\ un un senti sentime ment nt al reu[itei mai profund!
Englezilor le plac jocurile de cuvinte savuroase – mai cu seam\ când sunt copil\re[ti – [i-i îndr\gesc îndr\gesc pe actorii comici care debiteaz\ glume de acest tip cu o expresie de cea mai mare seriozitate. De exemplu: Un b\rbat a chemat me[terul s\-i repare masa din buc\t\rie, care se cam [ubrezise. Când omul termin\ lucrul, b\rbatul î[i mai aduce aminte de ceva [i-i spune: „{tii, am ceva probleme [i cu scaunul.“ Iar me[terul r\spunde: „Pentru asta, nu cu mine trebuie s\ vorbe[ti, vorbe[t i, ci cu un proctolog.“
G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . E n g l e z i i
81
Doi canibali m\nânc\ un clovn. Unul îl întreab\ pe cel\lalt: „Nu ]i se pare c\ are un gust caraghios?“ Un b\rb b\rbat at intr\ intr\ în cabi cabinet netul ul medi medicu culu lui.i. Acesta îi spune: „Nu „ Nu v-am mai v\zut de mult\ vreme.“ La care omul replic\: „Da, am fost bolnav.“
S\n\tate [i igien\ Serviciul Na]ional de S\n\tate, gra]ie c\ruia spitaliz\rile [i îngrijirile medicale sunt gratuite, contrazice reticen]a englezilor de a solicita atenaten ]ie. Atât Atât de eficie eficient nt este este acest sistem, sistem, încât încât speran]a de via]\ a crescut extraordinar. B\rba]ii sunt a[tepta]i s\ tr\iasc\ pân\ la vârsta de [apte[apte zeci [i [apte de ani, iar femeile, pân\ la optzeci [i unu. Exist\ Exist\ îns\ îns\ o idee idee fix\ fix\ na]i na]iona onal\ l\ ce ce nu d\ d\ semne c\ ar p\li. Francezii sunt fascina]i de ficatul lor, nem]ii de sistemul digestiv, iar spaniolii de sângele propriu, dar pentru englezi nimic nu pare a fi mai interesant decât intestinele. Ziua care nu începe cu o rodnic\ vizit\ la closet nu se anun]\ deloc bun\. În vreme ce vecinii lor de pe continent iau un mic dejun G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . E n g l e z i i
83
compus din aluaturi [i gem, englezii înfulec\ boluri de cereale bogate în fibre, ale c\ror calicali t\]i sunt ilustrate de nume precum „For]a“ sau „T\râ]e integrale“. Medicamentele pentru tulbur\rile intestinale domin\ dul\pioarele din baie [i, al\turi de tabletele bogate în cru[in, vechile remedii nu sunt niciodat\ niciodat\ ignorate. Pilulele Carter’s Little Liver f\g\duiesc s\ dea gata „acea senza]ie nepl\cut\ provocat\ de constipa]ie“. Siropul de smochine este considerat un laxativ eficient pentru întreaga familie. Dar pentru adev\ratul tradi]ionalist, nimic nimic nu întrece gustul hidos [i violen]a intestinal\ a apreciatului lor predecesor, uleiul de ricin. Excesul de zel în corectarea efectelor provocate de nepl\cerea de a fi „dopat“ poate duce la „pântec\raie“ – problem\ pentru care exist\ o alt\ variat\ gam\ de remedii menite s\ readuc\ situa]ia la cuvenita stare de soliditate. Men]inute într-o stare de rezonabil\ stabilitate acas\, intestinele englezilor sufer\ cumplit pe meleaguri str\ine. Ca urmare a calit\]ii dubioase bioase a mânc\rur mânc\rurilor ilor [i apei apei din str\in\ str\in\tate tate,, c\l\torul c\l\torul avid avid se confrunt\ confrunt\ mereu mereu cu proble probleme. me. 84
A N T O N Y M
D A V I D , L L I A
M I L S T E D
De la Burta indian\ la R\zbunarea lui Montezuma sau Foxtrotul aztec1, necazurile îl lovesc în fiece ungher al lumii. Mul]i englezi jongleaz\ toat\ via]a cu purgative [i antidiareice, în speran]a c\ vor reveni într-o zi la acea binecuvântat\ stare din copil\ rie, când un adult zâmbea aprobator la primele „roade“ ale zilei. Pentru ei îns\, aceast\ nirvana fecal\ nu este niciodat\ atins\. Niciun englez nu poate fi convins s\ flirteze cu atotprezentul supozitor atât de îndr\git de europeni. europen i. În vreme ce francezii î[i trateaz\ chiar [i durerile de cap cu el, englezii recurg mai degrab\ la prune [i la fierturi. Când au de-a face cu afec]iuni mai serioase, englezii englezii dau dovada maximului lor stoicism. Bravura în fa]a adversit\]ilor este cuvântul la ordinea zilei. Ultimele cuvinte ale reginei Victoria pe patul de moarte au fost: „M\ simt pu]in mai bine…“ 1
Delhi Belly, Montezuma’s Revenge, Aztec Quickstep –
sintagme ce desemneaz\ accesele de a[a-numita „diaree a c\l\torului“ (n. tr.). G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . E n g l e z i i
85
IGIEN|
Când vine vorba despre igien\, englezii tind spre tradi]ie. tradi]ie. Du[urile Du[urile câ[tig\ câ[tig\ în popularitate popularitate,, dar în multe locuin]e de baz\ r\mâne baia în cad\. A[a, se pot b\l\ci ferici]i în propria lor murd\rie, diluat diluat\\ cu ap\ ap\ cald\ cald\ [i s\pun. s\pun. În gospod\rii gospod\riile le engleze engleze se se consum\ consum\ în medie medie mai mult s\pun [i mai multe deodorante decât în orice alt\ ]ar\ european\. european\. Iar dup\ p\rerea lor, asta înseamn\ ceva, fiindc\ a[a cum [tie fiece englez, alte na]iuni, [i în special francezii, doar î[i dau cu mai mult parfum atunci când încep s\ miroas\.
Mânc are [ i b\u tur\ Din punct de vedere culinar, englezii au fost dintotdeauna lipsi]i de spiritul aventurii, [i filonul tradi]ionalist î[i face tot timpul sim]it\ prezen]a. „Mâncarea simpl\, la locul ei“ [i „g\titul s\n\tos“ sunt dezideratele unanime. Acest lucru suger sugereaz eaz\\ în mod mod limpe limpede de c\ felu feluri rile le aspec aspec-tuoase [i complicate nu sunt nici s\n\toase [i nici la locul lor. Scriitorul Somerset Maugham remarca la un moment dat c\ po]i mânca foarte bine în Anglia luând micul dejun de trei ori pe zi. De[i micul dejun dejun engl engleze ezesc sc g\ti g\titt în în cas cas\\ – un fest festin in sfâr sfârâi âito torr cu [unc\, ou\, cârna]i, ro[ii, ciuperci, fasole, filé de somon [i a[a mai departe – a l\sat treptat locul convingerii convingerii c\ fulgii fulgii de porumb [i cafeaua cafeaua instant instant trebuie s\ fie mai s\n\toase, la benzin\riile de pe G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . E n g l e z i i
87
autostr\zi el este înc\ servit dou\zeci [i patru de ore din dou\zeci [i patru. Friptura de vit\, miel sau porc cu legume [i cartofi cop]i este [i ast\zi alegerea favorit\ a englezilor pentru „o mas\ cum se cuvine“. În toate celelalte ocazii [i atunci când inspira]ia d\ rateuri, ei revin la cel de-al doilea preparat tradi]ional al lor: fasole boabe pe pâine pr\jit\. În medie, un englez d\ gata circa o sut\ de kilograme de cartofi în fiecare an. Piureul de cartofi este una dintre cele trei garnituri vegetale obligatorii la fiece mas\. Cartofii sunt ingera]i de asemenea sub form\ form\ pr\jit\ pr\jit\ [i, desigur, desigur, de chips. chips. Pe[te [i chipsuri chipsuri,, burgeri burgeri [i chipsuri chipsuri,, friptur\ friptur\ [i chipsuri chipsuri,, cârna]i cârna]i [i chipsu chipsuri, ri, ou\ [i chipsur chipsurii sau chipsuri chipsuri [i atât, atât, cu sare, sare, o]et o]et [i suc de ro[ii. ro[ii. Ba sunt savura]i chiar [i vârâ]i între dou\ jum\t\]i de chifl\ unse cu unt. Englezilor le plac [i budincile. Cei mai mul]i dintre ei nu se vor ridica ridica de la mas\ mas\ înainte înainte de a mânca [i o budinc\: aluat fierbinte cu gem, foitaj cu rubarb\, pl\cint\ cu mere, budinc\ cu melas\, me las\, tart\ cu c\p[uni – toate produse tradi]ionale, achizi]ionate direct din congelator. Nes\bui]ii ar trebui s\ aib\ grij\ cu budinca „Yorkshire“ [i cu 88
A N T O N Y M
D A V I D , L L I A
M I L S T E D
cea „neagr\“. Niciuna dintre ele nu este ceea ce pare. Prima Prima const\ const\ într-un într-un aluat aluat copt cu carne carne fript\ de vit\, iar cea de-a doua este un soi de sângerete feroce. Pe m\sur\ ce interesul pentru mânc\rurile exotice a crescut, la fel s-a întâmplat [i cu oferta în acest sens. Dar întreba]i-l pe un englez despre restaurante [i v\ va vorbi despre rapiditatea servirii, despre m\rimea por]iilor [i despre pre], înainte de a pomeni ceva despre mâncarea în sine – dac\ va pomeni despre ea. De[i gusturile devin mai sofisticate, pentru englezi sendvi[ul r\mâne nepre]uit. De asemenea, sunt încânta]i s\ foloseasc\ tot ce le-a r\mas de la o mas\. „Mare p\cat s\ dai mâncarea la gunoi“, intoneaz\ ei în cor. În vreme ce francezii trimit la co[ resturile de la cin\, englezii le m\nânc\ m\ nânc\ a doua zi la prânz. Ba chiar fac o virtute din ingurgitarea verzei verzei [i a cartofilor cartofilor reci de cu o zi zi înainte, înainte, servindu-le pr\jite. Gusturile engleze sunt insidioase, asimilânasimilân du-i pe to]i cei ce vin în contact cu ele. Numai în Anglia se poate întâmpla ca un restaurant indian s\ vând\ cu senin\tate chipsuri cu sos de curry. {i numai englezii ar mânca a[a ceva. G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . E n g l e z i i
89
LA PUB
În Anglia, „b\uta“ nu este axat\ pe lichidul consumat. Englezii beau pentru a se bucura de tov\r\[ie, chiar [i atunci când beau de unii singuri. În ora[e, cârciumile – pubs – sunt transformate în ultima vreme în baruri la care se consum\ vin sau în localuri cu specific irlandez. Cele din zonele rurale, pe de alt\ parte, r\mân acelea[i veritabile institu]ii ale comunit\]ii, cum au fost secole de-a rândul. Pubul s\tesc este format dintr-un bar plus un un mic restaurant „tihnit“, fiind punctul focal al vie]ii locale, o combina]ie de club social, birou de informa]ii cet\]ene[ti [i parlament. Distinc]iile de clas\ sunt l\sate afar\, la u[a lui. Tradi]ionala Tradi]ionala halb\ englezeasc\, la un moment dat aflat aflat\\ în prag pragul ul disp dispar ari] i]iei iei,, reint reintr\ r\ în scen scen\. \. Gra]ie eforturilor depuse de Sus]in\torii Berii Adev\rate (o asocia]ie prin excelen]\ engleenglezeasc\, al c\rei ]el este acela de a sus]ine prezervarea, încurajarea [i consumul berii tradi]ionale), azi po]i savura din ce în ce mai des câte o halb\ plin\-ochi de bere neacidulat\, ner\cit\, cu gust de hamei, pompat\ manual dintr-un butoi de 90
A N T O N Y M
D A V I D , L L I A
M I L S T E D
lemn lemn din din piv pivni ni]\ ]\ – în toat toatee glor glorio ioas asel elee ei varia varia-]iuni regionale [i locale. Obiceiul de a bea „rânduri“ este responsabil probabil pentru dou\ treimi din totalul vânvân z\rilor în puburi. Nu se cuvine s\ bei împreun\ cu al]ii f\r\ s\ faci [i tu cinste cu un rând. Avantajul e acela c\ o singur\ persoan\ trebuie s\ se desprind\ desprind\ de grup grup [i s\ s\ aduc\ [ase beri, beri, în loc loc ca [ase oameni s\ stea la coad\ unul dup\ altul. Dezavantajul e c\ ajungi s\ bei [ase halbe, de[i venisei doar pentru una.
