bonton
colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu
BENJAMIN NICHOLAUS OLIVER X AVER B ARKOW este german din vechea gard\. N\scut la Berlin `n 1956, [i-a irosit tinere]ea militând pentru construirea unui zid de-a curmecurme zi[ul ora[ului, `ntrucât nu suferea modul `n care sociali[tii `[i atârnau rufele la uscat. Odat\ rezolvat\ rezolvat\ problema, problema, s-a mutat la Hamburg, dar, constatând cât\ ordine ordine domne[te, domne[te, s-a `ndreptat rapid spre spre Londra, mul]umit. mul]umit. Ceea ce a descoperit descoperit acolo l-a `ngrozit [i l-a fascinat atât de profund, `ncât e pu]in probabil c\ va mai pleca vreodat\. Dup\ o adolescen]\ furtunoas\ [i ap\sat\ de Angst , a studiat [tiin]e [tiin]e umaniste (`n speran]a de[art\ c\ se va lipi ceva de el). De[i sufer\ cronic de Kreislaufstörung , pe care niciun tratament homeopat nu a reu[it s\ o vindece pân\ `n prezent, continu\ s\ lupte, `n speran]a c\, `ntr-o bun\ zi, va `n]elege de ce nimeni nu-l `n]elege; [i atunci `[i va scoate Seele de la amanet, se va retrage `n mun]i [i va `ncepe, `n sfâr[it, proiectul lui preferat, Wagner, versiunea musical . S TEFAN ZEIDENITZ este descendent al unei vechi familii germane germane de anglofili, care din p\cate a ratat cea din urm\ barc\ saxon\ cu destina]ia Britania cu aproximativ o mie cinci sute de ani. A compensat acest e[ec prin abordarea studiilor studi ilor extrem orientale [i promovarea culturii japoneze `n Anglia, a culturii engleze `n Germania [i a culturii germane `n Japonia. ~n consecin]\, sim]ul s\u de orientare este u[or dezorientat. Ca un adev\rat german, `n Anglia [i-a dat seama de superioritatea lui indiscutabil\, dar asta `nc\ nu i-a afectat temperamentul teuton. Persevereaz\ `ns\.
Traducere din limba englez\ MIHAI MOROIU
NEMIRA
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României ZEIDENITZ, STEFAN Ghidul xenofobului - Germanii / Stefan Zeidenitz, Ben Barkow ; trad.: Mihai Moroiu. Moroiu. - Bucure[ti: Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92087-4-8 I. Barkow, Ben II. Moroiu, Mihai (trad.) 821.111-4=135.1
Stefan Zeidenitz, Ben Barkow THE XENOPHOBE'S GUIDE TO THE GERMANS © Copyright Oval Projects, 1993, 1999, 2008 © Nemira Publishing House 2009 ,
Redactor: Dana MOROIU Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU ALEXANDRESCU Tiparul executat de Graficprint Industries „Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.
ISBN 978-606-92087-4-8
G
E
R
M
A N I I
Germani Germania a reunifi reunificat cat\ \ are 82,4 milioa milioane ne de locuito locuitori ri – `n compara] compara]ie ie cu 5 milioane milioane danezi, danezi, 7,5 milioan milioane e elve]ieni elve]ieni,, 8 milioane milioane austrie austrieci, ci, 10 milioane milioane cehi, cehi, 10 milioane milioane belgibelgieni, 15 milioane milioane olandezi, olandezi, 38 de milioane milioane polonezi, polonezi, 62 de milioane englezi, 64 de milioane francezi [i 306 milioane americani. Germania Germania este aproape aproape de trei ori mai mar mare e decât Anglia, Anglia, iar suprafa]a ei intr\ o dat\ [i jum\tate `n cea a Fran]ei.
Na]ionalism [i identitate
A FI PREVENIT SAU ~N CAZUL CEL CE L MAI… DE
CÂRNAT 1
Considera]i, potrivit tradi]iei, o na]iune de robo]i robo]i cu capu capull p\tr p\trat, at, a c\ror c\ror limb\ limb\ aduce aduce aminte de zgomotul de canalizare, ale c\ror ma[ini le bat pe toate celelalte [i a c\ror echip\ de fotbal câ[tig\ aproape toate meciurile, s-ar zice c\ germanii sunt invulnerabili. Dar `n spatele fa]adei descoperi o na]iune incontestabil nesigur\ de sine: nu [tie unde se g\se[te, `ncotro se `ndreapt\, nu [tie nici m\car cum de a ajuns acolo. ~n c\utarea refugiului din fa]a incertitudinilor lume[ti, se bizuie pe de o ~n orig., joc de cuvinte, Wurst Case Scenario, wurst („cârnat“ `n germ.) `n loc de worst („cel mai r\u“) (n. tr.). 1
G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . G e r m a n i i
7
parte pe ordine [i pe sistem, pe stat [i pe Banca Central\ European\; pe de alta, se retrage `n aprehensiune sufleteasc\, Angst 1, `n psihanaliz\ [i `n cultur\ sofisticat\. Nimic din aceast\ stare de anxietate nu trebuie luat `n derâdere; umorul este o categorie distinct\, care trebuie privit\ cu toat\ seriozitatea. Pentru germani, via]a este alc\tuit\ din dou\ jum\t\]i: jum\t\]i: cea public\ public\ [i cea privat\. privat\. Sfera Sfera public\ public\ sau ofici oficial\ al\,, a jobu joburi rilor lor,, a afac afaceri erilo lorr [i a biro biro-cra]iei difer\ radical de cea privat\, a familiei, a prietenilor, a micilor pasiuni [i a vacan]elor. Ceea ce i se potrive[te uneia este total incompatibil celeilalte. ~n public, decen]a [i lipsa de haz sunt la ordinea zilei. ~n particular, abund\ excentricitatea `n costum de trening. Ca str\in, vei `ntâlni, aproape prin defini]ie, mai `ntâi Germania public\, dincolo de care s-ar putea s\ nu mai vezi nimic. Ceea ce explic\ `ntru câtva reputa]ia pe care [i-au f\cut-o `n str\in\ str\i n\-tate. {iruri nesfâr[ite de cârna]i plutind pe toren]i de bere. bere. Ca s\ s\ nu mai vorbim vorbim despr despree compecompeten]a `n `n domeniul domeniul bancar. bancar. {i despre despre organizar organizare. e. Team\, anxietate (n. tr.).
1
8
S T E F A N
Z, N I T E D I Z E
B E N B A R K O W
Acum, când consolidarea german\ a devenit o realitate, pân\ [i cei care nu sunt xenofobi se tem de viitor. Germanii, la rândul lor, nu se sperie `ntr-atât `ntr-atât de de str\ini, str\ini, cât de orice ]ar\ str\in\ str\in\ care `[i face o impresie proast\ despre ei. For]a industrial\ [i financiar\ a Germaniei poate trezi agitata con[tiin]\ na]ional\. Nu cumva devenim arogan]i? Nu cumva ne sl\be[te toleran]a? Nu cumva cumva ne-am ne-am `nscr `nscris is pe panta panta alune alunecoa coas\ s\ care ar putea s\ ne `ntoarc\ `n zilele rele, de demult? Nu exist\ r\spunsuri ferme la toate acestea, dar germanii, nevroticii Europei, le caut\ cu `ndârjire. Experien]a i-a `nv\]at `ns\ c\ nu exist\ niciun viitor `n afara comunit\]ii na]iunilor. Nicio alt\ ]ar\ nu dezvolt dezvolt\\ un sentiment sentiment mai mai acut al imporimportan]ei pe care o are buna `n]elegere cu celelalte popoare. Toleran]a nu e doar o virtute, ci o datorie.
CUM ~I V|D AL}II PE EI
Sentimentele trezite de germani altor nana ]iuni ]iuni osci oscilea leaz\ z\ `ntr `ntree admir admira]i a]iee [i team team\. \. Se consider\ c\ ar fi eficien]i, obseda]i de propria G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . G e r m a n i i
9
persoan\ [i despotici, f\r\ egal la finan]e [i la fabricarea de bunuri. Britanicii Britanicii ar putea tr\i tr\i cu impresia impresia c\ germanii germanii nu sunt sunt sufici suficient ent de reze rezerva rva]i ]i [i de hot\râ hot\râ]i, ]i, tr\s\turi care ]in de buna-cuviin]\. Dar au apreciat ciat `n `ntot totde deaun aunaa foar foarte te mult mult inte intelilige gen] n]aa [i meti meti-culozit culozitatea atea german\ german\,, imaginându imaginându-[i, -[i, cumva, cumva, c\, dintre to]i europenii, germanii s-ar asem\na asem\na cel mai mult cu ei. Aceast\ stranie iluzie provine, probabil, din faptul c\ atâ]ia germani s-au urcat pe tronul britanic sau l-au manevrat din culise. ~n realitate, germanii se deosebesc radical de britanici, neexistând diferen]\ mai mare `ntre dou\ na]iuni. S\ lu\m cel mai evident exemplu: identitatea na]ional\ britanic\ s-a `ntemeiat undeva, `n perioada invaziei romane [i, `n pofida unor ezit\ri `ntâmpl\toare, de atunci nimeni nu a mai sim]it nevoia s\-[i pun\ `ntreb\ri. Germania, pe de alt\ parte, a devenit na]iune `n anii 1870, când a fost cucerit\ din interior, de Bismarck, Cancelarul de Fier al Prusiei. Mai to]i germanii pun `n continuare mare pre] pe loialitatea regional\ [i, chiar [i `n prezent, calitatea de a fi german este plasat\ pe un biet loc trei, ei declarându-se, spre exemplu, `n primul primul rând rând [vabi [vabi [i `n al doilea doilea,, europeni europeni.. 10
S T E F A N
Z, N I T E D I Z E
B E N B A R K O W
Francezii `i privesc pe germani cu ne`ncredere [i cu oarecare aversiune, `ncercând s\-i ]in\ la respect respect printr-o strâns\ prietenie. Italienii sunt consterna]i consterna]i de capacitatea germanilor de a rezolva totul f\r\ s\ mituiasc\ pe nimeni, dar `i consider\ complet lipsi]i de stil. Pentru austrieci, germanii buni sunt cei afla]i cât mai departe, preferabil dincolo de Atlantic, sau chiar [i mai departe. Recunoscând c\ exist\ o afinitate cultural\ `ntre Viena [i Berlin, consicon sider\ c\ nu exist\ nicio leg\tur\ cu vecinii lor apropia]i, bavarezii. Elve]ienii apreciaz\ c\ germanii au, `n general, o atitudine corect\, dar ar fi preferabil s\ se mai str\duiasc\ (`n Elve]ia ai putea fi amendat pentru c\ ]i-ai pus gunoiul `ntr-un sac de plastic de culoare nepotrivit\, `n Germania, `n schimb, e[ti penalizat doar dac\ nu folose[ti un sac de plastic).
CUM ~I V|D EI PE AL}II
Germanii `i ador\, `n general, pe britanici, suferind `n trecut din cauza iubirii lor ne`mp\rt\[ite. Marea Britanie era modelul absolut, prin realiz\rile G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . G e r m a n i i
11
ei uimitoare `n domeniul politic, social, industrial [i tehnologic. Germanii `i consider\ pe englezi foarte foarte simpatici simpatici [i `n bun\ m\sur\ inofensivi. inofensivi. Aproape ca ni[te germani. ~i admir\ pe americani pentru pragmatismul lor comod (negerman) [i `i antipatizeaz\ pentru superficialitate (negerman\). Pentru germani, Statele Unite sunt directorul [colii na]iunilor, motiv pentru care le acord\ respectul cuvenit, dar nu mereu [i afec]iune. Germanii cred cu t\rie t \rie `n autoritate. „Dac\ [tii s\ ascul]i, `nseamn\ c\ [tii s\ fii st\pân“, spune una dintre zicalele lor. ~ntre germani [i italieni exist\ o strâns\ `n]e`n]e legere, ei având `n comun numeroase evenimente istorice. Urmare a r\zboaielor, a invaziilor [i a altor forme de turism, au dezvoltat o prietenie profund\ [i durabil\. Comorile de art\ italiene, mâncarea [i plajele sunt apreciate f\r\ rezerve. Italia [i Germania mai sunt legate [i de faptul c\ [i-au dobândit statutul na]ional `n secolul al XIX-lea [i `nc\ nu sunt pe deplin convinse c\ a fost un lucru bun. Francezii sunt admira]i pentru civiliza]ia sofisticat\ [i deplân[i pentru cultura lor inferioar\. Galicii au spirit mai `nalt, dar germanii au suflet 12
S T E F A N
Z, N I T E D I Z E
B E N B A R K O W
mai profund. ~n ciuda acestui fapt, francofilia este foarte r\spândit\ printre germani, mai ales `n rândul celor de lâng\ grani]a comun\. Ca un copil copil vis\tor, vis\tor, privind privind peste peste gard, gard, germanii invidiaz\ na]iunile mediteraneene pentru atitudinea lor mai relaxat\, mo[tenirea cultural\ [i clima cald\. Dar numai atunci când sunt `n concediu. Singurul popor c\ruia germanii sunt dispu[i s\-i recunoasc\ superioritatea incontestabil\ `n ceea ce prive[te virtu]ile teutonice sunt elve]i elve ]i-enii. Niciun german nu le va contesta suprema supre ma-]ia când este vorba despre ordine, punctualitate, h\rnicie, cur\]enie [i meticulozitate. meticulozita te. {i poate de aceea nu s-au aflat niciodat\ `n r\zboi cu elve]ienii.
CUM SE V|D EI PE EI
~n general vorbind, germanii se consider\ oameni mode[ti [i destul de obi[nui]i. D\-le bere, Wurst , pu]in\ Gemütlichkeit (tihn\) [i un alt german cu care s\ poat\ face politic\ sau s\ se plâng\ de problemele vie]ii [i se vor declara mul]umi]i. Nu sunt lacomi, nu se a[teapt\ s\ G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . G e r m a n i i
13
primeasc\ nimic dac\ nu dau [i ei ceva `n schimb, [i-[i pl\tesc facturile facturile la timp. Un Volk simplu, cinstit. Le place place s\ se se consi consider deree roman romanti tici ci – nu dup\ dup\ tipicul tipicul mediteran mediteraneean, eean, cu cu compliment complimentee me[te me[te-[ugite [i ciupit de fund, ci dup\ modelul geniului furtunos. ~n fiecare german se afl\ un strop din Beethoven, pierdut, cu p\rul vâlvoi vâl voi prin codrii, codrii, `ntr-un apus plin de lacrimi, `nfruntând imposibilul pentru a exprima inexprimabilul. Iat\ Marele Suflet German, pentru care este esen]ial s\ se manifeste pregnant ori de câte ori vine vorba despre Art\, Sensibilitate [i Adev\r. ~n definitiv, chiar dac\ nu sunt cu totul inventatorii mi[c\rii romantice (de[i o cred cu t\rie) t\rie),, german germaniiii au `nze `nzestr stratat-o, o, cel pu]i pu]in, n, cu numeroase texte filozofice adecvat de `ntortocheate [i pline de complica]ii. Se apreciaz\ pe sine, considerându-se harnici, meticulo[i, disciplina]i, temeinici [i metodici. {i bine educa]i, pân\ `n profunzime. Contrar credin]ei generale, germanii nu [tiu totul, ci doar [tiu totul mai bine. 14
S T E F A N
Z, N I T E D I Z E
B E N B A R K O W
RELA}II SPECIALE
~nainte de anii nou\zeci, to]i vest-germanii urm\reau cu pasiune ideea reunific\rii celor dou\ Germanii. Cum s\ des\vâr[im, se `ntrebau `n suflet suflet [i [i `ntre `ntre ei, `mplini `mplinirea rea ca na]iun na]iunee atât timp cât marele Geist (spirit) german este divizat de un zid din beton? Cu to]ii erau de acord c\ reunificarea reprezint\ zint\ o necesi necesitate tate istor istoric\. ic\. De partea partea cealalt\ cealalt\ (drüben), nu a existat niciodat\ un asemenea consens, pentru c\ acolo cet\]enii [i-ar fi dorit bunurile de larg consum ale vecinilor, având `ns\ `ndoieli despre via]a `ntr-o societate f\r\ angajament ideologic. Acum, odat\ unificarea realizat\, vest-germanii au [i ei `ndoielile lor. To]i Wessies (fo[tii vest-germani) [tiu c\ to]i v\i Ossies (fo[tii est-germani) sunt lene[i [i se v\ic\resc. To]i Ossies [tiu c\ to]i Wessies sunt cinici [i f\]arnici. {i a[a au fost mereu. Costurile ciment\rii a dou\ na]iuni nu sunt mici, mai ales când una dintre ele (folosind terminologia agen]ilor imobiliari) „trebuie tratat\ cu aten]ie“ aten]ie“ [i prezint\ prezint\ multe „elemente „elemente de epoc\“ epoc\“ [i „tr\s\turi originale“. Pentru a face fa]\ situa]iei, G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . G e r m a n i i
15
germanii au `nfiin]at Autoritatea de Proprietate (Treuhand ), ), care a devenit instantaneu cel mai mare angajator din lume, ocupându-se de nou\ mii de firme, firme, cu aproape dou\ milioane milioa ne de hectare de teren arabil [i o suprafa]\ comparabil\ de p\dure. Sarcina sa era s\ privatizeze cât mai mult cu putin]\, iar restul s\ lichideze. E inutil s\ mai spunem, dar activit\]ile desdes f\[urate de Treuhand au gen gener erat at susp suspic iciu iuni ni `n `n rândul est-germanilor, care au avut senza]ia c\ bunurile lor economice economice fuseser\ fuseser\ scoase scoase la mezat mezat la pre]uri de nimic, `n vreme ce ei erau trata]i ca o popula]ie de mâna a doua. Tensiunea dintre cele dou\ categorii de germani este palpabil\, unii `ntrebându-se acum dac\, `n definitiv, reunificarea a fost chiar o necesitate istoric\ [i dac\ nu cumva Zidul nu a fost coloana vertebral\ a marelui Geist german, iar politicienii au fost prea stupizi ca s\-[i dea seama. Dup\ aproape dou\zeci de ani, reunificarea [i-a pierdut din str\lucire. Majoritatea germanilor din Vest au sentimentul c\ Germania R\s\R\s\ ritean\ este o groap\ f\r\ fund, care le `nghite banii. ~n acela[i timp, unii est-germani consider\ stagnarea partea cea mai important\ a 16
S T E F A N
Z, N I T E D I Z E
B E N B A R K O W
produsului na]ional brut [i c\, departe de a se afla `ntr-o faz\ de tranzi]ie, ]ara lor s-a `nscris definitiv `n e[alonul secund. De la Schimbare [i pân\ `n prezent, germanii au tr\it `n Angst mai mult ca niciodat\, iar cercetarea sufletului a c\p\tat propor]ii epice. A[a c\ s-au angajat [i mai puternic `n idealurile Comunit\]ii Europene, Europ ene, care ofer\ stabilitate stabilit ate dezordidezordinii din interior. ~n secret, unii `[i doresc s\ nu se fi implicat niciodat\ `n aceast\ aventur\ [i tânjesc dup\ zilele de demult, când via]a p\rea simsim pl\ [i-]i cuno[teai foarte bine du[manii.
CUM LE-AR PL|CEA S|-I CONSIDERE AL}II
Germanii `[i doresc cu ardoare s\ fie `n]ele[i [i aprecia]i de ceilal]i, dar se mândresc `n tain\ c\ asta nu se va `ntâmpla niciodat\. La urma urmei, cum ar putea cei din afar\ s\ `n]eleag\ `n]e leag\ un popor atât de complex, de profund, de sensibil? Ce pot s\ [tie despre lupta germanilor pentru identitate [i despre spiritul german torturat, `n c\utarea eliber\rii? G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . G e r m a n i i
17
{i-ar dori s\ fie respecta]i pentru devotamentul lor fa]\ de adev\r [i de cinste cinste [i sunt surprin[i c\ este uneori considerat lips\ de tact. Dar dac\ eu [tiu c\ nu e bine, nu e de datoria mea s\-]i atrag aten]ia? Nu crezi c\ Adev\rul e mai important decât pref\c\toria? Ai prefera s\-]i spun c\ m\ dau `n vânt dup\ c\ma[a sau dup\ haina ta de sport oribil\? ~ns\ str\inii par s\ nu aprecieze asta. Respingere Respingereaa introspec]i introspec]iei ei germane, germane, pe motiv c\ nu s-ar deosebi de contemplarea buricului, este o dovad\ de superficialitate. Plângerile legate de grosol\nia german\ arat\ totala lips\ de `n]elegere. Germanii se consoleaz\ cu ideea c\ dedicarea unor cauze mai `nalte [i consecven]a fa]\ de necesit\]ile eului interior `mping inevitabil pe o cale gre[it\. Un bun german `[i poart\ Weltschmerz -ul (melan (melancol colia) ia) la la vedere vedere [i [i nu se simte deranjat când este gre[it `n]eles.
Caracter
IMPORTAN}A DE A FI
E R N S T H A F T 1
~n Germania, via]a e serioas\, la fel ca toate celelalte lucruri. ~n afara Berlinului, nici m\car umorul nu este considerat ceva de râs, iar dac\ ]ii neap\ra neap\ratt s\ spui spui o glum\, glum\, trebuie trebuie s\ s\ faci mai `nt `ntâi âi o cere cerere re.. Germanii Germanii resping resping cu t\rie ceea ce ce este ireleirelevant, frivol, accidental. Capacitatea de a face descoperiri norocoase, din `ntâmplare, nu are echival echivalent ent `n limba limba lor. lor. Motivul: Motivul: asemene asemeneaa lucruri nu sunt ernsthaft , serioase. Li se pare de neconceput ([i de nedorit) ca o idee bun\ s\ vin\ Parafraz\ a titlului piesei lui G.B. Shaw, The Importance of Being Earnest (n. tr.). 1
G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . G e r m a n i i
19
din senin sau din partea unei persoane persoa ne lipsite de calificarea adecvat\. ~n general vorbind, germanii prefer\ prefer\ s\ s\ se lips lipseasc easc\\ de o inven]ie inven]ie ingeingenioas\, decât s\ recunoasc\ esen]a `ntâmpl\toare `ntâmpl\toare [i haotic\ a creativit\]ii. Via]a fiind ernsthaft , ger germa mani niii resp respec ect\ t\ reregulile. Schiller scria c\ „ascultarea „ascultar ea este cea dintâi `ndatorire“, [i niciun german nu s-a `ndoit vreodat vreodat\, \, `n perfec perfect\ t\ rezonan rezonan]\ ]\ cu sim]ul sim]ul orordinii [i al datoriei care `i caracterizeaz\. Germanii manii nu accept accept\\ `n ruptul ruptul capulu capuluii s\ `ncalc `ncalcee vreo regul\, ceea ce le complic\ foarte mult existen]a, deoarece, potrivit normelor, este interzis tot ceea ce nu este permis, `n mod expres. Nu ai voie s\ fumezi, nu ai voie s\ calci pe iarb\, numai dac\ faptul este confirmat de un indicator. Profesional, devotament fa]\ de seriozitate `nseamn\ c\ nu se poate renun]a, la mijlocul vie]ii, la o carier\ de contabil sau de inginer de computere pentru cre[terea fluturilor ori pentru aromaterapie. Altfel, se aplic\ eticheta de respingere: u[uratic [i nestatornic. 20
S T E F A N
Z, N I T E D I Z E
B E N B A R K O W
