bonton
colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu
FRANK MCN ALLY s-a n\scut foarte aproape de grani]a dintre cele dou\ jurisdic]ii politice din Irlanda, fapt care îl aduce în pozi]ia pozi]ia unic\ de a fi privit privit cu egal\ neîncre neîncredere dere de ambele ambele p\r]i. A crescut la o ferm\, dar, a[a cum se întâmpl\ cu mul]i tineri, a venit o vreme când nu s-a mai putut împotrivi ispitei metropolei. Îns\, nereu[ind s\ g\seasc\ una în Irlanda, s-a mutat la Dublin. În mod viclean, Frank a petrecut mare parte din pauperii ani optzeci lucrând în biroul pentru [omeri al Departamentului de Asisten]\ Social\. O epoc\ de aur a asisten]ei sociale din Irlanda, Irlanda, când s-au consemnat consemnat cre[teri-r cre[teri-record ecord în toate privin]ele. Dar, din p\cate, n-a durat prea mult. Pân\ la sfâr[itul deceniului, devenise clar c\ perioada de glorie se încheiase. Frank a p\r\sit aparatul de stat [i a petrecut o vreme c\l\c\l\ torind [i sperând s\-[i descopere sinele. În timp ce vizita Thailanda [i-a descoperit buzunarele goale, trebuind s\ se întoarc\ acas\ [i s\-[i g\seasc\ o slujb\. S-a orientat spre ziaristic\, unde a înv\]at s\ nu lungeasc\ povestea. În prezent lucreaz\ la The Irish Times, pentru care scrie despre subiecte precum Parlamentul, procesul de pace [i invadarea anual\ a buc\t\riei sale de c\tre furnici.
Traducere din limba englez\ MIHAI-D AN P AVELESCU
NEMIRA
Num\rul irlandezilor din Republica Irlanda este de 4 milioane, dintre care 1,3 milioane locuiesc în Dublin, adic\ aproape aproape la fel de mul]i pe cât cât tr\iesc tr\iesc în Irlanda Irlanda de Nord. În felul acesta, totalul popula]iei ajunge la aproape 5,5 milioane, comparativ cu 3 milioane galezi, 5 milioane scosco ]ieni, 20 de milioane australieni, 62 de milioane englezi [i 306 milioa milioane ne america americani. ni. Republica Irlanda este de aproape cinci ori mai mare decât Irlanda de Nord, dar ar putea înc\pea în jum\tate din statul statul american Florida. Cu Cu toate acestea, Irlanda de de Nord [i Republica Irlanda luate laolalt\ au o suprafa]\ mai mare decât Sco]ia.
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României MCNALLY, FRANK Ghidul xenofobului - Irlandezii / Frank McNally ; trad.: Mihai-Dan Pavelescu. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92092-3-3 I. Pavelescu, Mihai-Dan (trad.) 908(415)
Frank McNally THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE IRISH © Copyright Oval Projects, 2005, 2008 © Nemira Publishing House, 2009 Redactor: Vlad PUESCU Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A. „Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.
ISBN 978-606-92092-3-3
S| FOLOSI}I SAU NU CUVÂNTUL-CARE-~NCEPE-CU-B?
P\mânturile aflate în largul coastei nord-vestice a Fran]ei sunt cunoscute în mod colectiv lumii întregi ca Insulele Britanice. Este o descriere comod\, iar irlandezii echilibra]i nu obiecteaz\ vehement la adresa ei. Ei obiecteaz\ îns\ atunci când str\inii merg mai departe [i presupun c\ locuitorii Irlandei pot fi descri[i – chiar [i în sens foarte larg – ca fiind britanici. Aceasta este o gaf\ de propor]ii. Aproximativ nou\ sute de mii mii de de irland irlandezi, ezi, în genera generall din nord-est, se consider\ britanici într-o m\sur\ mai mare sau mai mic\. Ceilal]i patru milioane [i jum\tate spumeg\ înaintea televizoarelor ori de câte ori un individ sau un obiect o biect irlandez este descris în forma respectiv\. Pentru unii dintre ei, singurul aspect realmente important al vie]ii lor este faptul c\ nu sunt britanici. Problema este exacerbat\ de transmisiunile BBC, societatea de radio [i televiziune britanic\, care care se se exti extind nd pân\ pân\ în Republ Republica ica Irland Irlandaa (und (unde, e, din fericire, nu se extinde [i taxa de abonament). În felul acesta, oportunit\]ile pentru insulte sunt 16
F R A N K
M C N A L L Y
numeroase. Britanicii obi[nuiesc s\ se refere la irlandezi numindu-i britanici, iar irlandezii sunt mereu cu urechile ciulite în asemenea situa]ii. Ei [tiu c\ denumirea nu se vrea jignitoare, dar folosirea neglijent\ a cuvântului-care-`ncepe-cu-B d\ senza]ia unei atingeri necuvenite din partea unui fost partener cu care se bucurau bucura u de un p\h\p\h\rel ca între prieteni, dup\ ce [i-au revenit prin terapie, din mariajul de co[mar. Irlandezii pot fi adânc imersa]i în cultura britanic\ (primesc [i toate ziarele ziarele britanice, britanice, de[i de[i pe acestea acestea trebuie trebuie s\ le pl\teasc\) [i aceasta va face mereu parte din vie]ile lor, dar au dep\[it momentul dificil al istoisto riei lor lor [i vor ca lumea lumea s\ respecte respecte asta. asta.
FAIMOSUL SEAMUS
Irlandezii au uneori impresia – pe baza observa]iilor atente combinate cu paranoia – c\ ter termenul-care-`ncepe-cu-B li se aplic\ doar atunci când sunt sunt `ncununa]i `ncununa]i de succes. succes. Chestiunea Chestiunea este confuz\, deoarece, pentru mul]i dintre ei, ruta de zbor spre faim\ implic\ o escal\ esca l\ la Londra, [i, adesea, chiar [i un mic sejur acolo. Problemele G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . I r l a n d e z i i
17
cu bagajele sunt inevitabile. Poetul Seamus Heaney, laureat al Premiului Nobel, a vorbit în numele `ntregii na]iuni atunci când, dup\ includerea sa într-o antologie antologie de poezie britanic\, a scris un poem în care s-a plâns c\ – într-o interpretare foarte lax\ – editorii îi luaser\ valiza din gre[eal\.
CUM ÎI V|D AL}II PE EI
O percep]ie popular\ despre irlandezi irlande zi este c\ to]i sunt ro[covani, ro[covani, pistruia]i pistruia]i [i aprigi, aprigi, gata s\ sar\ la b\taie la cea mai vag\ ofens\ (de exemplu, dac\ li se spune „britanici“). Partea cu pispis truii este relativ corect\, dar irlandezul tipic are p\r [aten [i ochi alba[tri. {i chiar dac\ este posibil s\ se trag\ din cel]i, un popor neînfricat despre ai c\rui r\zboi r\zboinici nici se [tie c\ se avântau goi-pu[c\ în b\t\lie, majoritatea irlandezilor moderni se vor gândi de dou\ ori înainte de a se avânta goi-pu[c\ în baie. Mitul rotofeiului Paddy – popular în special în Britania – a p\lit în ultima vreme, îns\ stereotipul irlandezilor fermec\tori dar care nu 18
F R A N K
M C N A L L Y
sunt `n stare de nimic d\inuie. Se spune c\ se las\ condu[i condu[i de propri propriile ile emo]ii emo]ii,, c\ sunt incaincapabili de organizare [i neinteresa]i de matemate rialitate. Tr\s\tura din urm\ a devenit foarte util\ în negocierile de afaceri. Abilitatea de a poza în romantici incurabili, neinteresa]i de bani, a fost un factor factor important important în transformatransformarea Irla Irlande ndeii în una una din dintr tree cele cele mai mai bogat bogatee ]\ri ]\ri din lume. Oriu Oriund ndee ar merg merge, e, pe irla irlande ndezi zi îi pre prece cede de rereputa]ia puta]ia de „a avea craic “ (ca (care re,, din din cau cauza za propronun]iei crack1 poate cauza uneori probleme cu agen]iile agen]iile specializate în lupta împotriva drogurilor). Lumea se a[teapt\ din partea lor s\ fie vorvor b\re]i, amuzan]i [i sarea [i piperul petrecerilor. Asta este mai cu seam\ adev\rat în unele zone din Scandinavia, unde conversa]iile între localnici nu sunt încurajate în mod normal, iar un vizitator irlandez este un pretext pentru a-]i da frâu liber. liber. Într-o anumit\ anumit\ m\sur\, m\sur\, irlandezul irlandezul aflat aflat în str\in\tate joac\ întotdeauna un rol. Uneori este grozav s\ revii acas\ [i s\ fii tu însu]i. Termen care `[i are sensul argotic de drog foarte puternic, cocain\ (n. red.). 1
G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . I r l a n d e z i i
19
PATRUZECI DE NUAN}E DE VERDE
Unele dintre cele mai `ndr\gite imagini ale Irlandei – mai ales pentru americanii de origine irlandez\ – sunt grav subminate de irlandezii care chiar tr\iesc acolo. De exemplu, locuin]a rural\ irlandez\ clasic\ este c\su]a spoit\ în alb cu acoperi[ din paie. Frumuse]ea ei simpl\ [i func]ional\ poate fi v\zut\ pe tot `ntregul Irlandei, dar numai pe c\r]ile po[po[ tale, `n fotografiile vechi [i `n tablourile tablourile din muzee. Casele în sine nu mai exist\. Dac\ întâlni]i totu[i vreuna, este probabil un pub retro construit s\pt\s\pt\mâna trecut\. trecut\. În prezent, prezent, casele în care care tr\iesc tr\iesc majoritatea majoritatea locuitorilor din zonele rurale sunt bungalowbungalow-uri uri modern moderne. e. Acestea Acestea vin `n toate toate forformele [i m\rimile, iar singura lor caracteristic\ comun\ este probabil absen]a oric\rui sim] estetic. Datorit\ cântecului devenit faimos gra]ie lui Johnny Cash, turi[tii care vin în Irlanda se a[teap a[ teap-t\ adesea s\ vad\ patruzeci de nuan]e de verde ( Forty Forty Shades of Green ). Îns\, dac\ sosesc pe calea aerului aerului în Dublin Dublin,, peste peste marea marea Irlandei Irlandei pe pe care James Joyce a numit-o „verde ca mucii“ (a[adar patruzeci [i unu de nuan]e), s-ar putea s\ fie 20
F R A N K
M C N A L L Y
dezam\gi]i. dezam\gi]i. Combina]ia dintre agricultura intensiv\ [i deciziile dubioase de urbanistic\ a redus num\rul de nuan]e de verde recognoscibile din jurul capitalei Irlandei la vreo cincisprezece. La momentul în care citi]i rândurile acestea este posibil sibil ca unele dintre ele s\ fi fost resistematizate pentru construc]ii, în circumstan]e controversate. Reputa]ia Irlandei ca Insul\ de Smarald este reabilitat\ abia când vizita]i regiunile rurale. Cu cât înainta]i mai mult spre vest, cu atât devine mai verde, cel pu]in în intersti]iile dintre bungalow-urile nou-construite [i casele de vacan]\. Ploaia nu face decât s\ sporeasc\ intensitatea culorilor. lorilor. Dup\ o avers\ de var\, gardurile vii pot deveni ni[te explozii nea[teptate de verde-crud. Cu siguran]\, `n vestul ]\rii ve]i z\ri nuan]e de verde pe care care nu le-a le-a]i ]i v\zut v\zut abso absolut lut niciod niciodat\ at\.. Îns\ Îns\ unele dintre acestea s-ar putea s\ fie pelerinele purtate de turi[ti.
IMPERIUL IRLANDEZ
În centrul imaginii despre lume a irlandezilor se afl\ o ipocrizie flagrant\. C\ci `n timp ce se G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . I r l a n d e z i i
21
plâng cu am\r\ciune despre insensibilul obicei britanic de a-i numi pe ei britanici, irlandezii aplic\ altora termenul „irlandez“ f\r\ o justificare cât de mic\, împr\[tiindu-l în toate p\r]ile ca t\mâia la un priveghi. Motivul principal este c\, de[i formeaz\ o na]iune mic\ [i relativ lipsit\ de importan]\, irlandezii se consider\ centrul unui imperiu mondial: marea diaspor\ hibernian\1. Spre deosebire de sco]ieni, irlandezii nu vor revendica revendica niciod niciodat\ at\ bombastic bombastic conducerea conducerea Angliei. Dar asta numai pentru c\ sunt prea ocupa]i ocupa ]i cu conducerea Americii. Emigrarea în Statele Unite s-a redus foarte mult în ultimii ani, dar temelia a fost deja pus\ [i la ultimul recens\recens\ mânt un incredibil num\r de patruzeci [i cinci de milioane milioane de americani au pretins descenden]\ irlandez\. irlandez\. Aceasta sugereaz\ fie un succes fenomenal în procreare (principala dovad\ care sus]ine o asemenea ipotez\ este m\rimea clanului Kennedy), fie c\, mult mai probabil, din marea varietate a str\mo str\mo[ilor [ilor dintre care pot alege americanii, s\rmanii irlandezi oprima]i continu\ continu\ s\ aib\ cel mai popular statut social. 1
22
Hibernia este numele roman al Irlandei (n.a.). F R A N K
M C N A L L Y
Indiferent Indiferent care ar fi realitatea, cifrele explic\ sentimentul de proprietate pe care irlandezii îl simt fa]\ de SUA. Urm\toa Urm\toarea rea coloni coloniee ca m\rime m\rime este, este, probaprobabil, Australia, o treime din popula]ia popula]ia c\reia c\reia ar fifi caracterizat\ de irlandezi prin termenul vag „de-ai no[tri“. no[tri“. Teritori Teritoriile ile din str\in str\in\tate \tate includ de asemenea Anglia, Sco]ia, ba chiar [i Fran]a, unde c\peteniile triburilor celtice s-au refugiat în secolul al XVII-lea [i au creat domenii vinicole cole care prosper\ [i în prezent. Charles de Gaulle a avut o str\bunic\ irlandez\. Ni[e ale imperiului exist\ pân\ [i în locuri ca America de Sud ([i Che Guevara a fost par]ial irlandez). Iar datorit\ misionarilor, nici m\car Africa [i India n-au sc\pat de influen]a irlandez\. Pe scurt, diaspora irlandez\ este un imperiu în care soarele nu apune nicicând. Majoritatea irlandezilor recunosc totu[i c\ exist\ multe ]\ri din lumea larg\ care sunt complet neatinse de influen]a lor, ale c\ror popoare nu [tiu nimic despre Irlanda [i nici nu le pas\ de ea. {i dac\ a[a au de gând s\ se poarte, atunci nici irlandezilor nu o s\ le pese de ele. G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . I r l a n d e z i i
23
IRLANDEZ, VIU SAU MORT
Obiceiul de a acorda calitatea de irlandez altora nu se limiteaz\ la persoanele în via]\. În vreme ce termenul „britanic“ poate fi aplicat în mod destul de corect unui locuitor al Dublinului ca Oscar Wilde, care s-a n\scut [i a murit în timpul st\pânirii britanice [i [i-a petrecut mare parte a carierei în Londra, irlandezul modern se simte jignit pentru una ca asta în numele lui Wilde [i-i confer\ post-mortem cet\]enia repu blicii irlandeze independente. La urma urmelor, urme lor, Wilde a privit cu simpatie cauza na]ionalist\. Dar la fel de bine pot fi revendica]i [i cei care au privit-o cu mai pu]in\ simpatie. Din cauza istoriilor între]esute, termenul „anglo-irlandez“ „anglo-irlandez“ este utilizat frecvent ca etichet\ convenabil\ pentru deceda]ii disputa]i. Acolo unde este îns\ posibil, faimo[ilor r\posa]i – de exemplu, fotbali[tii cu dubl\ na]ionalitate – li se va cere s\ se declare exclusiv de partea Irlandei. Ducele de Wellington a sc\pat doar prin p rin faptul c\, atunci când a fost înîntrebat dac\ se consider\ irlandez, a rostit celebrele cuvinte: dac\ te-ai n\scut într-un grajd nu înseamn\ neap\rat c\ e[ti cal. 24
F R A N K
M C N A L L Y
CUM LE-AR PL|CEA S| FIE V|ZU}I
A existat cândva o imagine romantic\ despre irlandezi, ca fiind un popor în]elept [i sensibil, s\rman, dar mândru, expresiv, elocvent, stoic în fa]a suferin]elor, mo[tenitor al str\vechii spiritualit\]i celtice [i, ca atare, p\zit de ispitele bobo g\]iei sau faimei lume[ti. Irlandezul viu, în carne [i oase, a [tiut dintotdeauna c\ acesta este un ideal la `n\l]imea c\ruia e imposibil s\ te ridici, de[i nici în zilele noastre noastre nu l-ar deranja deranja s\ aib\ unele dintre dintre caracteristicile ce-i sunt atribuite. Irlandezului tipic îi place s\ se considere de]in\tor al unui echilibru unic, înr\d\cinat în sol [i indiferent de avuavu]ie. Dar Dar viseaz\ viseaz\ totu[i totu[i s\ ajung\ ajung\ putred putred de bogat. Atunci [ansa de a le ar\ta tuturor cât de pu]in îl intereseaz\ banii ar fi [i mai mare. Poemul Pescarul de W.B. Yeats exprim\ imaima ginea sa ideal\ despre caracterul irlandez: personificat de un b\rbat „simplu [i în]elept“, care „merge „merge / spre spre un un loc loc cenu[ cenu[iu iu de de pe o coast coast\\ / în haine cenu[ii cenu[ii de Connemar Connemaraa / în zori pentru a-[i a-[i lansa nadele“. To]i irlandezii vor s\ fie pescarul acela. Dar pe lâng\ lansarea nadelor în zori în G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . I r l a n d e z i i
25
Connemara, le-ar pl\cea s\ fie proprietarii unuia dintre uria[ele traulere-uzine pesc\re[ti ce opereaz\ în largul coastei coaste i de vest a Africii. Asta doar a[a, `n caz c\ nu mu[c\ pe[tii `n Connemara. Nu este u[or s\ tr\ie[ti conform imaginii dede spre irlandezi, care poate s\ înglobeze [i un element competitiv, a[a cum sugereaz\ expresia „mai irlandez decât irlandezii în[i[i“. Aceasta a fost utilizat\ utilizat\ prima prima dat\ cu referire referire la normanzi, normanzi, dar [i `n zilele noastre turi[tii care vin în Irlanda îi dep\[esc dep\ [esc uneori pe localnici în modul irlandez de manifestare. Este bine bine cunoscut cunoscut fenomenul fenomenul reprezen reprezentat tat de imigran]ii germani sau olandezi care adopt\ modul de via]\ irlandez. Ei sunt atra[i de ideea peisajelor peisajelor virgine, a modului simplu de de via]\ [i a rezervorului ancestral de spiritualitate celtic\. Dup\ ce se stabilesc în zone rurale îndep\rtate, ei î[i cultiv\ propria hran\, utilizând numai metode tradi]ionale, [i lupt\ cu ardoare împotriva a orice ar putea afecta mediul. Î[i g\sesc de asemenea menea timp s\ înve]e irlandeza [i s\ cânte la scripc\ într-un pub local, seara. Treptat, pot deveni chiar cozeuri spirituali [i pot „avea craic “ cu o fluen]\ perfect\. 26
F R A N K
M C N A L L Y
În public, irlandezul nativ îi prive[te cu oarecare simpatie pe ace[ti nou-veni]i, `ntrebându-se dac\ respectivii nu cumva sufer\ de vreo afec]iune mental\. În intimitate, este încercat de sentimente de imperfec]iune. Îi place s\ cread\ c\ na[terea în Irlanda i-a conferit un atu decisiv în arta de a fi irlandez. Realitatea este îns\ c\-i greu s\ te ridici la în\l]imea standardelor.
O capodoper\ `n miniatur\, un univers `n format de buzunar: micile calit\]i [i marile defecte ale omenirii, `ntr-o c\l\torie c\l\torie [armant\ [armant\ [i ireveren]ioas\, ireveren]ioas\, plin\ de umor [i onestitate. Vindec\ de xenofobie aproape garantat! Xenofobie:
s.f. (
probabil justificat\, întotdeauna de în]eles.
S TEPHANIE F AUL
GHIDUL XENOFOBULUI americanii traducere din limba englez\ de Adriana B\descu
„Obezitatea constituie unul dintre marile paradoxuri ale americanilor: anorexicele din lumea modei sunt idolatrizate la unison, industria produselor pentru sl\bit genereaz\ miliarde de dolari anual, `ns\ `n lumea real\ domnul [i doamna America `[i toarn\ din bel[ug maionez\ pe Big Mac [i `nfulec\ por]ii uria[e de cartofi pr\ji]i. Desigur, discriminarea este interzis\ cu des\vâr[ire, mai pu]in când vine vorba de gra[i.“
www.xeno.ro
A NTONY N TONY M IALL , D AVID M ILSTED
GHIDUL XENOFOBULUI englezii traducere din limba englez\ de Adriana B\descu
„La englezi, creierul este un accesoriu op]ioop]ional, dar sim]ul umorului e obligatoriu.“ „Englezii î[i îndr\gesc copiii. Altfel spus, nu-i iubesc cu patim\, a[a cum î[i iubesc câinii, caii, iepurii, pisicile [i chiar dihorii ori nev\s nev\s tuicile. tuicile. Necazul cu puii de om este c\ nu au blan\ [i nici patru l\bu]e.“
N I C K Y APP , M ICHAEL S YRETT
GHIDUL XENOFOBULUI francezii traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu
„Combina]ia ideal\, din punc tul de vedere al unui francez, nu este mens sana in corpore sano, ci mens sexy in corpore sexy.“ „Francezii cu bani se etaleaz\ cu mult mai mult\ discre]ie decât bog\ta[ii italieni, germani sau americani. Poart\ costume negre, conduc ma[ini ma[ini negre, locuiesc în case negre, beau vin negru [i se întâlnesc în cotloane negre. Sumbru.“
www.xeno.ro
S TEFAN Z EIDENITZ , B E N B ARKOW
GHIDUL XENOFOBULUI germanii traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu
„~n fiecare german se afl\ un strop din Beethoven, pierdut, cu p\rul vâlvoi prin codri, `ntr-un apus plin de lacrimi, `nfruntând imposi imposibilul bilul pentru a exprima inexprimabilul.“ „Contrar credin]ei generale, germanii nu [tiu totul, ci doar [tiu totul mai bine.“
A VIV B E N Z E E V
GHIDUL XENOFOBULUI israelienii traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu
„La fiecare doi israelieni exist\ minimum trei opinii diferite.“ „Ei [tiu c\ nu au maniere elegante, c\ invidiaz\ pe oricine se bucur\ de mai mult succes, c\ petrec ore la rând `ncercând s\ p\c\leasc\ sistemul, c\ petrec zile la rând `ncercând s\ se p\c\leasc\ unul pe altul [i c\ se târguiesc cu absolut oricine pentru absolut orice.“
www.xeno.ro
