bonton
colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu
NICK Y Y APP [i-a petrecut prima noapte în Fran]a într-o [ur\ cu fân de lâng\ docurile din Calais, în 1961. De atunci, s-a îndr\gostit de francezi, de muzica lor, de vinul lor [i de cele cincisprezece specii autohtone de ceap\. Când st\ la o mas\ pe terasa unei cafenele dintr-un or\[el de provincie, într-o zi însorit\, cu nervii r\scoli]i de cea dintâi înghi]itur\ de cafea fierbinte, are sentimentul c\, nu [tiu cum, dar via]a sa reprezint\ un succes. Când vede nota [i cât îl cost\ succesul, o parte din euforie se evapor\ – dar a doua zi se a[az\ la aceea[i mas\. A fost profesor, îns\ a reu[it s\ evadeze, devenind scriitor [i comentator radio. În visurile sale, loculocuie[te într-o splendid\ vil\ basc\, pe faleza stâncoas\ la sud de Biarritz. Realitatea apartamentului din sud-estul Londrei este îns\ mai modest\. MICHAEL S YRETT, francez din partea mamei, a studiat la Paris [i viziteaz\ Fran]a cu regularitate, în calitate de corespondent pe probleme economice, conferen]iar [i jurnalist. S-a afirmat în cercurile de afaceri elogiind stilul des\vâr[it în care vinul Nuits St. George coabiteaz\ seduc\tor cu microbes de pe fromage, realizând en passant o profund\ evaluare inteintelectual\ a pateului de fois gras. Cea mai rafinat\ dintre pl\pl\cerile vie]ii, desigur, întrucât, francez în suflet [i sim]ire, ridic\ hrana la rangul de experien]\ spiritual\.
Traducere din limba englez\ MIHAI MOROIU
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României YAPP, NICK Ghidul xenofobului - Francezii / Nick Yapp, Michael Syrett ; trad.: Mihai Moroiu. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92087-3-1 I. Syrett, Michael II. Moroiu, Mihai (trad.) 821.111-4=135.1
Nick Yapp, Michel Syrett THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE FRENCH © Copyright Oval Projects, 1993, 1999, 2008 © Nemira Publishing House, 2009 Redactor: Ana ANTONESCU Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR Tiparul executat de Graficprint Industries „Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.
ISBN 978-606-92087-3-1
„… Francezii consider\ c\ tot ceea ce fac este extraordinar, iar oamenii de stat francezi, din Rena[tere pân\ la de Gaulle, [i apoi Chirac, au asemuit Fran]a cu o lumin\ c\l\uzitoare.“ Francezii Francezii sunt sunt în num\r num\r de 64 de milioane milioane – în compara compara]ie ]ie cu 45 de milioane milioane spanioli spanioli,, 62 de milioane milioane englezi englezi,, 59 de milioane milioane italieni italieni,, 82 de milioane milioane germani germani [i [i 306 milioane milioane americani.
Umor
Înc\ din zilele de început ale cinematografiei, francezii au fost mari admiratori ai umorului cu înc\rc\tur\ fizic\ [i s-au dat `n vânt dup\ clovni. I-au adoptat pe Buster Keaton [i Jerry Lewis [i l-au adorat pe Jacques Tati. {i ast\zi, umorul francez crede `n tot ce se trece cu vederea [i, `n egal\ m\sur\, `n tot ce se spune deschis, `n observa]ia observa]ia autoironic\ autoironic\ [i auautocritic\ [i mai pu]in pu]in `n refugiul prin fantezii exuberante [i excentrice. Iar când atac\ umorul verbal, o fac piezi[, cu aceea[i ace ea[i subtilitate pe care o inocu inoculeaz\ leaz\ [i în amor, doar c\ la urm\ se râde mai bine. Pantomima, devenit\ faimoas\ gra]ie lui Marcel Marceau, este [i ast\zi de rigueur. În zonele pietonale din toat\ ]ara, tineri [i tinere mimeaz\ G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . F r a n c e z i i
71
c\ monteaz\ [ezlonguri, c\ sunt prin[i într-un sistem de u[i rotative, c\ transport\ panouri mari de sticl\ `n b\taia vântului. {i nimeni nu a descoperit înc\ de ce.
Cultur\
Fiecare francez – sau fiecare fran]uzoaic\ – este sincer încredin]at c\ Fran]a a dat mere me reuu tonul [i a fost deschiz\toare de drumuri în cultur\ – pictur\, literatur\, sculptur\, cinema, muzic\, muzic\, pantomim\, teatru, balet [i duel matinal. {i s-ar putea prea bine s\ aib\ dreptate, deoarece au [tiut întotdeauna cum s\ pun\ banalul într-o excep]ional\ lumin\ artistic\: de la strad\ la cafenele, pân\ la lectur\. Din casele lor poate lipse[te ceva din splendoarea [i entuziasmul englezilor [i al americanilor (interior, cât [i exterior), dar sunt ferici]i s\ fie judeca]i dup\ c\r]ile din biblioteci, dup\ tablourile de pe pere]i [i discurile din fonoteci. G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . F r a n c e z i i
73
Poporul francez se lupt\, pl\nuie[te [i se antreneaz\ în vederea demonstr\rii largului lor orizont intelectual. Când era pre[edinte [edinte al Fran]ei, Fran]ei, Giscard d’Estaing [i-a f\cut timp s\ participe la o dezbatere literar\ televizat\ consacrat\ operei lui Guy de Maupassant. De[i se confrunta, ca de obicei, cu cel pu]in cinci-[ase crize politice, pre[edintele s-a pus repede la punct cu subiectul [i a ap\rut în emisiune afabil, calm calm [i (cel mai mai important) important) erudit. erudit. RezultaRezultatul str\daniei nu a fost c\derea guvernului, ci consolidarea pozi]iei sale [i lichidarea stocului de volume ale lui Maupassant în întreaga ]ar\. Cultura francez\ reprezint\ gloria Fran]ei. Fran ]ei. În evenimentele din 1968, în prag de revolurevolu ]ie, cele dintâi ]inte ale muncitorilor [i studenstuden ]ilor ]i lor parizieni au fost Odéon Théâtre, Opéra Comiqu Com iquee [i Ecole Ecole des des Beau Beauxx Arts, Arts, france francezii zii considerând c\, odat\ ocupate în\l]imile în\l ]imile culturale, e[ti invulnerabil. Ciocnirile dintre inteinte lectualii francezi sunt caracterizate de tot dinamismul febril al unui meci de box, dar f\r\ v\rsare de sânge. 74
N I C K Y
E , M I C H APP
L
S Y R E T T
CINEMA
Chiar dac\ francezii fac o art\ din via]a de zi cu zi, `n art\ nu g\se[ti nimic mai mult decât via]a de zi cu zi. În zeci de filme fran]uze[ti exist\ doar o mân\ de oameni (plictisi]i, singuri, gelo[i, nebuni, r\t\ci]i – dar plictisi]ii reprezint\ majoritatea) care stau nesfâr[it la mas\, în t\cere. În mâna oric\ror altor produc\tori de film, asemenea œuvres ar fi lipsite de orice valoare, dar, nu se [tie cum, francezilor le iese capodopera din banalitate. ~ntâi se merge la cinematograf [i apoi la restaurant, pentru dezbateri [i compara]ii cu via]a de zi cu zi, r\mânând, desigur, discutabil dac\ fenomenul are vreo ra]iune proprie. Celelalte genuri majore ale cinematografiei franceze r\mân comediile [i policier-urile. Cele dintâi sunt sunt luminoase luminoase [i cu adev\rat adev\rat comice, comice, c\ci c\ci francezii au în spate o îndelungat\ tradi]ie a clovneriilor. Celelalte, `n schimb, sunt sumbre [i fioroase. Francezii au privit mereu mereu cu cea mai mare seriozitate industria lor cinematografic\. În 1940, oficia oficialilit\] t\]ililee de la la Vichy Vichy f\ceau f\ceau urm\t urm\toar oarea ea G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . F r a n c e z i i
75
declara]ie: „Dac\ am pierdut r\zboiul, cauza este f\când nd ref refer erir iree la genul genul de Quai des Brumes “, f\câ melodram melodram\\ din anii anii treizec treizeci,i, cu Jean Jean Gabin Gabin [i Michele Morgan în rolurile principale, despre de spre un dezertor care salveaz\ o tân\r\ din ghearele unei bande de r\uf\c\tori, cu un sfâr[it nefericit, dar adorat de pasiona]ii francezi. Tot ei au inventat [i no]iunea de director dir ector de film în calitate de auteur , mai exact exact cel care care imimpune imaginea sa despre despre lume asupra filmului [i imaginea sa despre despre film asupra lumii. {i au impus, im pus, [i au în\l]at, con[tiin]a cinematografului ca art\, prin intermediul bine cunoscutei reviste Cahiers du Cinéma, cu articolele sale de un ridicat ridicat nivel intelectual, greu de citit, dar n\sn\s c\toare de dezbateri.
TELEVIZIUNE {I RADIO
Pe vremuri, cele mai tari momente de la televiziunea francez\ erau frecventele îndemnuri adresate de generalul de Gaulle concet\]enilor s\i: s\ se calmeze, s\ se duc\ acas\ [i s\ lase totul în seama lui. Nimeni nu s-a mai folosit de atunci 76
N I C K Y
E , M I C H APP
L
S Y R E T T
cu atâta îndemânare de televiziune, care ast\zi este important\ numai pentru faptul c\ prezint\ [tirile (prin care francezii în]eleg în]el eg ce se petrece în Fran]a Fran]a [i/sau [i/sau ce fac francez franceziiii în alte p\r]i) p\r]i),, sport (Tour de France, echipa de rugby a Fran]ei, cursele de la Chantilly) [i filme fran]uze[ti vechi. vech i. Canalul Arte, colaborare franco-german\, ofer\ documentare de valoare. În rest, o puzderie de emisiuni-concurs. Un adev\rat adev\rat reper l-a repre Bouillon de culture, emis zentat Bouillon emisiu iune ne de dia dialo logu guri ri pe teme de literatur\ [i art\, care a atras milimili oane de telespectatori, vreme de dou\zeci dou\z eci [i cinci de ani, `ntrerupt\ `ns\ `n 2002, de[i subiectele sunt în continuare abordate. Ideile au în Fran]a o mare longevitate. Problema televiziunii este c\ îi ]ine pe oameni acas\, `ntr-o dezbatere limitat\ la membrii familiei. Francezii mai în vârst\ prefer\ s\ mearg\ la bistro (unde se urm\resc în special transmisiuni sportive), sportive), la restaurant sau la prieteni. Radioul francez ofer\ posturi pop [i posturi locale locale [i posturi posturi nostal nostalgice gice [i posturi posturi de de muzic\ muzic\ serioas\ [i posturi de sport [i [tiri [i posturi cu escrocherii prin telefon, dar niciunul care s\ fie G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . F r a n c e z i i
77
urm\rit la fel de consecvent ca, spre exemplu, Radio 4 al BBC în Marea Britanie. Unul dintre pu]inele programe de radio cu o uria[\ popularitate este acela la care prezentatorul sun\ diferi diferite te persoane, persoane, în în speran]a speran]a de a le le surprinde în situa]ii bizare [i penibile. O form\ de voyeurisme radiofonic, acesta ofer\ subiecte potrivite pentru dezbatere, având în vedere c\ francezii sunt obseda]i de toate aspectele comportamentului uman. Dincolo de asta, radioul francez vireaz\ spre radioul american în formele sale de cea mai proast\ calitate. Francezul îl utilizeaz\ mai ales ca fundal, `n ma[in\, `ntre serviciu [i cas\, sau invers.
MUZIC|
~n a[teptarea stabilirii leg\turii, la un telefon din Fran]a nu vei fi pus s\ ascul]i nici The Entertainer al lui Scott Joplin [i nici Le quattro stagioni de Vivaldi, interpretate la sintetizator, ci jazz modern adev\rat. Francezii au reu[it s\ r\mân\ conecta]i la muzica lor tradi]ional\. Chiar dac\ te afli în Fran]a 78
N I C K Y
E , M I C H APP
L
S Y R E T T
numai de câteva minute, ai toate [ansele s\ auzi acordurile de saxofon soprano, acordeon, vivi oar\, chitar\ [i baterie – ansamblul fran]uzesc clasic. Lumea larg\ s-a putut l\sa cucerit\ de armoniile din Marea Britanie [i Statele Unite, dar nu [i Fran]a. Se ascult\ în continuare povestea unui tân\r [i a unei tinere, prim\vara, în parc, într-o tr\tr\ sur\, îndr\gosti]i, exact ca acum o sut\ de ani. To]i interpre]ii interpre]ii francezi se exprim\ în vibrato, iar fiecare pies\ fran]uzeasc\ exist\ nu numai prin muzic\, ci [i prin intensitatea dramatic\.
LITERATUR|
Francezii î[i construiesc un nume de glorie glorie din literatura [i poezia lor care fac risip\ de cuvinte. Îl admir\ în mod special pe Proust (romancier [i maniaco-depresiv), Voltaire (filantrop [i pu[c\ria[), pu[c\ria[), Verlaine (poet [i depravat), Moliere (autor de comedii c\ruia i s-a refuzat slujba de înmormântare) [i Flaubert (romancier [i perfec]ionist, care avea nevoie de ore [i zile pentru a scrie o singur\ propozi]ie, în c\utarea `
G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . F r a n c e z i i
79
cuvântului potrivit). Îi mai admir\ pe Baudelaire, Racine, Hugo, Dumas (pe re et fils), Rabelais, Pagnol [i aproape pe oricine a scris în limba francez\. Cititorii de Proust descoper\ cu trud\ ideea c\ mintea este o aglomerare de amintiri [i c\ ne tr\im via]a ca servitori ai acestora, indiferent cu cât\ str\[nicie str\[nicie le-am pune sub lac\t. Într-o scen\ un personaj, care are o aventur\ nepermis\, se afl\ într-o camer\ de hotel, tamponându-[i tamponân du-[i buzele cu un prosop, a c\rui prospe]ime îi aminamin te[te de copil\rie [i de un prosop asem\ ase m\n\tor. n\tor. Într-o alt\ scen\, îi scap\ linguri]a, linguri]a, iar rezonan]a metalului lovit de cea[c\ îi evoc\ exact clopotul din gr\dina casei lui de var\. Un perfect spirit francez – atingere, miros [i sunet care deschide z\vorul z\vorul trecutului [i reînvie amintiri vechi de cincizeci cincizeci de ani. Dar, din nefericire, Proust a avut nevoie de dou\sprezece tomuri pentru a-l reda [i înc\ nu a ap\rut nimeni care s\ g\seasc\ o solu]ie satisf\c\toare pentru traducerea în limba englez\ a primei propozi]ii din primul volum. Francezii sunt admiratori fideli [i de bande dessinée, reviste minunate care povestesc aventurile `
80
N I C K Y
E , M I C H APP
L
S Y R E T T
lui Asterix, Tintin, Lucky Luke & Co, form\ literar\ pe care au ridicat-o la statutul de form\ artistic\ de sine st\t\toare. Numai în acest domeniu au renun]at la limitele pe care altfel le impun cu stricte]e limbii lor literare [i o coloreaz\ `n expresii comice [i colocviale, ca [i cum ar încerca s\ profite de ocazie pentru a se delecta cu toate bun\t\]ile de care nu se pot atinge în alt\ parte. parte. Citit Cititorii orii lui Asterix descoper\ f\r\ efort rasismul atavic al francezilor iubitori de benzi desenate, care sus]in c\ Fran]a este buribur icul p\mântului.
ZIARE {I
PARIS MATCH
Francezii dispun de un mare num\r de ziare regionale regionale [i de mai multe cotidiane na]ionale – unul pentru extrema dreapt\, unul pentru extrema stâng\, unul pentru pentru dreapta centrului dreapta, unul pentru stânga centrului dreapta [i a[a mai departe. Ei consider\ c\ ziarele trebuie s\ con]in\ mai degrab\ text decât imagini, informa]ii mai degrab\ decât reclame, chestiuni serioase mai G h i d u l
x e n o
f o b u
l u i . F r a n c e z i i
81
degrab\ degrab\ decât frivolit\]i. Dar via]a trebuie s\ fie bine echilibrat\. Francezii au fost întot în tot deauna deauna cei mai buni acroba]i pe sârm\ ai lumii, lu mii, a[a c\ au benzile lor desenate [i s\pt\mâna s\pt\mâ nalul lul lor satisatiric Canard Enchaîné, care care ridi ridicu culilize zeaz az\\ establishestablishul, la fel fel ca The Onion în America, America, Private ment -ul, Eye în Marea Britanie . Mai au Paris Match, mai mult o institu]ie decât o revist\, revist\, pe care care o iubesc deoarece deoarece confirm\ confirm\ tot ceea ce doresc ei s\ cread\ despre de spre ei: c\ sunt elegan]i, frumo[i, de[tep]i, înzestra]i artistic artis tic [i mereu în luminile rampei. {i nici nu dezv\luie gre[elile, fisurile, erorile sau sl\biciunile Fran]ei. Dac\ un sondaj din Paris Match arat\ c\ 71% din cititori cred c\ francezii sunt rasi[ti, pu]ini sunt [oca]i. Nu se pune întrebarea dac\ moral este un rezultat bun sau prost, este un rezultat fran]u fran ]u-zesc, [i doar asta conteaz\. Paris Match demonstreaz\ c\ restul lumii se afl\ `n ariergarda francezilor, urmându-i în mod\, cinema, literatur\, politic\, design, tehnologie, transport, urbanism [i utilizarea usturoiului. De aceea a [i supravie]uit masacrului provocat de televiziune, când Picture Post [i altele asemenea au dat faliment. 82
N I C K Y
E , M I C H APP
L
S Y R E T T
Ca s\ reu[e[ti în Marea Britanie, trebuie s\ fii ca germanii. Ca s\ reu[e[ti în Germania, trebuie s\ fii ca americanii. Ca s\ reu[e[ti în America, trebuie s\ fii ca japonezii. Ca s\ reu[e[ti în Fran]a, trebuie s\ fii ca francezii. Paris Match este exact ca francezii.
