RADU PARASCHIVESCU
Ghidul nesimţitului cu un cuvânt de întâmpinare de Andrei Pleşu cu un prolog în versuri de er!an "oar#$
Cuvânt de întâmpinare întâmpinare % monogra&ie despre nesim#ire' (Vast (Vast program)* + ar &i spus De ,aulle--- .ateria e a!undent$/ rami&ica#iile ei + inepui0a!ile- Radu Parasc1ivescu dovedeşte un mare cura2 când se ia la trânt$ cu acest !alaur şleamp$t/ u!icuu/ intrata!il/ mondial şi auto1ton- Dar o &ace cu un soi de calm vesel/ cu o r$!dare stoic$3 nu lucrea0$ ca un moralist acru/ ci ca un degust$tor de moravuri- Alt&el nici nu se poate- E &oarte uşor s$4#i pier0i cump$tul când ai de4a &ace cu nesim#irea- 5e 5e în&urii/ disperi/ te sminteşti- Igienic e/ prin urmare/ s$4#i #ii &irea/ adic$ s$ practici/ dinaintea dinaintea di1aniei/ aneste0ia contemplativ$contemplativ$- Acut &$r$ isterie/ e6act &$r$ a!u0 entomologie/ entomologie/ Radu Parasc1ivescu a scris o carte (trist$/ plin$ de umor*- Râ0i/ reg$seşti la tot pasul situa#ii situa#ii de via#$ şi tipuri tipuri umane cunoscute/ dar/ dar/ de la o vreme/ peisa2ul devine devine sum!rusum!ru- E vor!a de in&ernul cotidian/ dar şi de o urâ#enie (de viitor*- Studiul aplicat al nesim#irii ec1ivalea0$ cu o anali0$ spectral$ a (omului nou*- Suntem con&runta#i con&runta#i cu vecinul 7de4al$turi şi din noi înşine8/ produs al im!ecili0$rii comuniste/ dar şi al postcomunismului decere!rat/ consumator de deşeuri/ idolatru al (ratingului*/ ignorant eu&oric/ a!ruti0at de ideologii/ mode şi po&teCititorul nu va putea clasa riguros ceea ce citeşte- 9u e nici cercetare psi1osociologic$/ dar nici pur$ literatur$/ nici eseu de etic$/ dar nici simplu capitol de istorie contemporan$/ nici şar2$ comic$/ dar nici presentiment al apocalipsei- E îns$ ceva din toate acestea şi/ mai ales/ e per&orman#a unui unui om de talent/ de !un4sim# !un4sim# şi de !un4gust!un4gust- Carevas$0ic$ + o specie specie rar$ 94ar &i e6clus ca te6tul lui lui Radu Parasc1ivescu s$ a2ung$ şi pe mâna vreunui vreunui nesim#it- :n :n acest ca0/ nesim#itului i s4ar o&eri şansa s$4şi revin$/ la cap$tul lecturii/ în sim#iri- Dar nu4mi &ac ilu0ii- 9esim#i#ii nu prea citesc- Iar când li se pune dinainte o oglind$/ ceea ce v$d li se pare cool: (via#a îns$şi*/ în toat$ devastatoarea ei inconsisten#$/ în toat$ dulcea ei promiscuitateA9DREI P;EU
balada lui nesimţilă Cote#ul< s$u e4o atenans$ doar în 0odiacul &$r$ şans$ al nostru--- ;a =itai/ 2igodia <<:n accep#iunea 7astrologic$8 de (cas$*-
aceasta4şi are nu doar 0odia/ dar şi onoarea + el/ godacul + de4a înc1eia întreg 0odiacul:n apocri&a noastr$ (0odie a Porcului*/ câte4o cimotie 7sau simpl$ cunoştin#$8 poa> s$ ne4arate cât de norocoas$ e 0odia Dumnealui 7şi4a Scroa&ei/ + c4un i0/ în plus/ ca al garoa&ei8 9umai c$/ pentru a &i demn de4un ast&el de !ene&ic semn 7al unui ins din rasa ?or@8/ se cade4a &i tu însu#i porc/ cu4o piele cât mai nesu!#ire care4#i aduce nesim#ire ;a ce e nesim#irea !un$' ;a voia2atul împreun$4n maşina4n care se d$ !u0na/ de parc$ orişiunde ai urca/4n troleu sau în tramvai/ tu circuli tot cu4auto!u0na) Este un mi2loc de transport ce4aduce tot mai mult a sport e6trem/ + pe &ondul ol&activ/ a toate i0urile strânse4n spa#iile cele mai restrânse/ în care nu po#i &i activ/ ci doar co!ai/ + &ie c$ pute a cururi/ su!suori/ c$pute/ &ie c$ o tele&onie mo!il$ se4ntretaie/4n 1ait$/ cu cinci manele ce se vait$ de moarte/4ntr4o !a!ilonie ;a ce mai este !un$ pelea cum spun persoanele acelea4n a c$ror minte sonul i nu ştiu ce are4a isp$şi/ de4a disp$rut cu totul/ !etul/ de el/ din ditai al&a!etul/ &ie c$ cumperi pept din pea#$/ &ie c$ ai perdut în vea#$/ &ie c$4#i merge a#$ "eatul/
&ie c$ $ştia cu4n&eatul de câini ar tre!ui/ şi ei/ &$cu#i/ cât mai degra!$/ pei/ &ie c$ $ia de vor pele de câine pentru4a4şi &ace4o!ele din ea/ c$ciul$ sau m$nuşi/ i4ar 2upui ca/ de p$nuşi/ porum!ul- + (Da#i4mi4i (Da#i4mi4i p$ mân$ şi4i termen într4o s$pt$mân$)* *
Porum!ul evocat mai sus de0l$n#uie o po&t$4n plus de4aer curat şi iar!$ verde/ ca şi de micii !ine &rip#i cu4aromitoare er!i şi4n&ip#i în #epe/4ncât nu mai po#i perde nici un minut/ dând &uga4n spa#iul strâmt dintre !locuri/ ca nesa#iul s$ #i4l astâmperi cu gr$tare/ luând seama s$ le &aci su! geamul vecinului/ care/ ca neamul de traist$/ strig$ tot mai tare la tine/ c$4l îneac$ &umul/ al t$u şi4al altora/ în cumul--Când !ulangiului nu4i place cum cânt$ 9icolae ,u#$/ + tu4i strigi3 (;a oper$/ !$/ pu#$/ cu tine/ + tras la patru ace)* + 9ene Vasile/ Vasile/ ia mai 0i4mi4o p4aia d$ i4o 0is$şi c1iar ast$ sear$/ lu4aia cu sâni d4o @il$' + "$/ taci/ c$ #i4l trimit pe &i4mio &i4mio la tine şi te &ace past$ d$ miciB sau mut$4te la vil$) Ce4mi pas$ mie c4ai esamen la nu4ş> ce m$4ta- Eu te4n2ur c$ci vreau manele/ + nu4s a&on ca $ia d$ &$ceau un damen tango/ dup4un magneto&on d$4i adormea p$ $i din 2ur$/ &oameo/ vea#a4i un ielastic d$ care tragi în c1ip c 1ip şi &el/ plesnindu4i p4unii peste !otB !otB
ce dac$/4n 2ur/ îs pungi d$ plastic/ la iar!$ verde e la &el/ şi4al#i câini cu lim!a de un cot-- ;a ce mai este !un$ pielea precum a unei pa1iderme pa1iderme de groas$' E c$ n4ai s$ semeni cu toate neamurile elea strivi!ile precum un vierme şi care/ cic$/ #i4ar &i semeniCe semeni'--- Când tu eşti un macho şi/ din mer#an$/ o &aci &leaşc$ pe !londa din 5ra!ant/ pe pe care o scuipi din mers şi4i strigi3 (R$gaceo/ te4a c$cat m$4ta în caleaşc$/ d$ nu po#i circula mai tare'* Sau p4$la care4i tragi o &legm$ când vrea4s d$şc1i0$/ în plin soare/ geamu4n tramvai şi4o !a!$/ cic$/ precis$ ca o apo&tegm$3 (E corent/ maic$/ şi ne doare urec1ile)*- + Ce semeni/ ,ic$' Ce semeni/ 9ae'--- Poate clone prin g$ri şi v$mi v$mi auto1tone/ cu termopane4n rol de sticl$/ de dup$ care câte4o rigl$ de calcul/ î#i r$spunde4n scâr!$/ ca unei moi urec1i de cârp$ c ârp$/ + con&orm cut$rui Decalog 7$lui vec1i/ cvasianalog/ doar c$ oleac$ mai e6centric8/ şi care pune4un punct pe i, la punctul 3 (9u te gândi la ceilal#i- "ii/ !re F/ egocentric-* Altminteri/ nesim#i#ii &ac un soi de Interna#ional$ Interna#ional$ ai c$rei mem!ri4s/ parc$/ gemeni/ dar/ îndeo!şte/ se pre&ac c$ nu sunt din aceeaşi oal$/ &i>ndc$ nu vor s$ ai!$ semeni 5ermenul apoftegmă, aici/ îmi apar#ine Acest organ auricular este trouvaille- ul lui 9ic1ita DanilovF re*4ul colocvial 7incompati!il/ altminteri/ altminteri/ cu un (decalog*8 e o ini#iativ$ a mea/ de ordin comic-
*
Ce semeni' + când/ plecând la !$i mai totdeauna cu ai t$i rar singur/ singur/ + soa#a4#i/ de o 0i/ e plin$ de4o tandr$ tandr$ gelo0ie3 (S$ nu ui#i cum urci/ drag$/4n tren s$4#i sco#i panto&ii d$ teren şi s$ r$mâi doar în ciorapii t$i &lauşa#i şi al!iB iar crapii în saramur$/ nici p$ ei s$ nu4i serveşti &$r$ mu2dei/ mu2deiu4n care4ntingi şi cele vreo doişpe proaspete pi&teleB iar dac$4l iei şi p4$la micu 7care e/4ntreg/ leit t$ticu>8/ las$4l s$ um!le cop$cel !a c1iar de4a !uşilea/ şi el/ el/ c$4n#epeneşte şi/ în vea#$/ doar cin> s$4mpinge ias$4n &a#$-* *
(A/ şi s$ nu ui#i/ Aurele/ Aurele/ maieul $l cu g$urele prin care4o adiere sim#i/ sim#i/ c$ prinde !ine când î#i sco#i c$maşa al!$ din c1ilo#i şi din n$dragii $ia strim#ii s$ nu ui#i s$ te4ntorci vineri c$ e logodna $lor tineri/ iar pentru c$ la noi nu4i loc/ vom aşe0a/4n mai larga cas$ a sc$rilor/ o lung$ mas$ şi vom po&ti întregul !loc3 s$ tac$ $i d$ p$ palier c4atunci când pleci/ în marşaler/ te4au0i mai r$u ca la raliu/ + iar cu4ordinea/ îl punem şe& p$ $l !$trân/ p$ nenea te&/ ce4a &ost/ p$ vremuri/ caraliu-* *
(D$ toate numele mi4e sil$/ 0isese tac4su/ când cu pleaşca cu decre#elu--- S4ai!e şians$/ io 0ic s$4i 0icem 9esim#il$)* Iar soacr$4sa/ privind în ceaşca
cu nec1e0ol/ cam dinspre ans$ spre stânga 7ea nu4i 0icea toartă, &i>ndc$ ştia de la cocoana unde &usese &at$4n cas$/ c$ se4m!un$t$#eşte soarta când #ii de ans$ c1iar o can$/ darmite4o &ran#o0easc$ tas$8/ spunea/ pe urm$/ cui credea4n g1icitul în ca&ea şi4n dodii dintr4astea3 (Dup$ ce4o re>ntorc/ cu gura4n sus/ ce s$ vedea în ceaşc$'--- Ale doişpe 0odii/ + iar ultima era un porc)* ENV!
S4au scris acestea ca4ntr4o sal$ de aşteptare/4n care ne4 sim#irea este a!isal$ şi imua!il$ ca Iadu> + ca şi aceea care ne aşteapt$ înc$4n "hidul ne simţitului, în care Radu Parasc1ivescu/4n acest an/ se4n&urie/ + martor #oarţă N$ %erban$
"hidul nesimţitului Cum să simţi un nesimţit Rândurile pe care tocmai a#i început s$ le citi#i ar &i putut s$ ai!$ mai multe nume- Ele !ntroducere în cunoa&terea nesimţitului nesimţitului sau Nesimţitul în trecut trecut s4ar &i putut intitula/ !un$oar$/ !ntroducere &i în pre'ent pre'ent pe teritoriul patriei noastre$ noastre$ :ns$ rostul c$r#ii de &a#$ nu e s$ maimu#$reasc$ tip$riturile tip$riturile indigeste din anii
convingeri pe care #i4e cu neputin#$ s$ i le 0druncini- 5r$s$tura 5r$s$tura lui de&initorie pare/ ast$0i mai mult ca oricând/ u!icuitatea- Cine are tristul privilegiu al vie#ii în oraşele mari nu se mai poate întoarce în loc &$r$ s$ dea cu nasul de un e6ponent al categoriei- Iar de la o vreme nici m$car re&ugiul campestru sau i0olarea prin &unduri de provincie nu mai garantea0$ i0!$virea 9esim#itul român român este agentul unei molime molime c$reia societatea nu i4a a&lat leacul- i putem putem spune c1iar c$/ dup$ cum merg lucrurile/ e &oarte pu#in pro!a!il ca la!oratoarele vie#ii pu!lice s$ descopere un vaccin e&icaceDic#ionarele ne pun la dispo0i#ie rama îngust$ a unor de&ini#ii/ l$sându4ne pe noi s$ &acem restul- 5er&eloaga 5er&eloaga e6plicativ$ a lim!ii române aşa0$ trei e6plica#ii în dreptul termenului (nesim#ire*3 <8 pierdere a cunoştin#ei sau leşinB 8 lips$ de !un4sim#/ purtare a celui nesim#itB 8 r$ceal$/ lips$ de sensi!ilitate- Dintre cele trei accep#ii/ cea care ne interesea0$ este a douaPotrivit acesteia + şi um!lând la &amilia de cuvinte +/ nesim#itul este un om (lipsit de !un$ creştere/ de cuviin#$/ de delicate#e*- Con&runtat$ cu adev$rul mişc$tor a ceea ce ne încon2oar$/ &ormula dega2$ un a!ur patetic şi vetust- 9esim#itul de la noi şi de pretutindeni nu mai e de mult aşa cum îl descriu dic#ionarele- Pe linia unei sinonimii dictate mai degra!$ de palpitul vie#ii de 0i cu 0i decât de acri!ia semantic$/ nesim#itul e totuna cu !$d$ranul/ mo2icul/ #opârlanul 7înso#it de ruda dumisale apropiat$/ #oapa8/ neamul prost/ mârlanul sau g1iol!anulSunt termeni cu o sonoritate sugestiv$/ sugestiv$/ voca!ule din care gâlgâie sensuri nete/ su!stantive al c$ror numitor comun este voluptatea gestului sau a cuvântului nepotrivitnepotrivitRostul acestor termeni' S$ ne atrag$ aten#ia c$ nesim#itul e o alc$tuire strident$/ cu o uluitoare capacitate de a &i voci&erant mereu şi de a nu se replia niciodat$- El e întotdeauna în apele lui/ &$r$ s$ cunoasc$ sting1ereala- 9esim#itul nu roşeşte/ &iindc$ e nepreg$tit genetic pentru o asemenea a!atere a!atere pigmentar$- .ediul lui lui optim e spa#iul spa#iul pu!lic/ unde unde îşi d$ impertur!a!il impertur!a!il adev$rata m$sur$- Acomodant/ niciodat$ în pan$ când vine vor!a de adecvarea la conte6t/ suplu ca o lian$ şi sâcâitor ca sciatica/ nesim#itul ştie s$ valori&ice toate &isurile prin care se poate &urişa în #esutul social- El are ştiin#a &ructi&ic$rii insinuanteinsinuante- 9u te cotropeşte &rontal şi decisiv/ decisiv/ ci te înv$luie alunecos/ pân$ când î#i devine vecin sau î#i su&l$ în cea&$ 9esim#itul se comport$ comport$ ca un virus cu ta!ieturi/ o!sesii o!sesii şi manii- :i lipsesc/ lipsesc/ în sc1im!/ sim#ul sim#ul m$surii şi ur!anitatea elementar$- Dac$ le4ar &i avut/ cartea de &a#$ n4ar &i &ost scris$5r$s$turile 5r$s$turile principale care compun pro&ilul nesim#itului nesim#itului reies din decalogul care urmea0$Ele se veri&ic$ în realitatea imediat$ şi pot &i identi&icate lesne de orice o!servatoro!servator- .erit$/ totuşi/ s$ 0$!ovim în prea2ma celor dou$ elemente care constituie amprenta identitar$ a nesim#itului3 nesim#itului3 gesticula#ia şi retorica- Alt&el spus/ lim!a2ul non4ver!al şi discursul-
Cum gesticulea'ă nesimţitul$ *imba(ul trupului trupului 9esim#itul este/ din din capul locului/ adeptul adeptul gesticula#iei lu6uriantelu6uriante- 9ici n4ar putea putea &i alt&el/ &iindc$ + e lucru ştiut + nesim#irea n4a &$cut niciodat$ cas$ !un$ cu discre#ia- Energia de!ordant$ a nesim#itului nesim#itului se reg$seşte în &elul cum se mişc$ acesta/ în agita#ia spastic$ a mem!relor/ mem!relor/ în e6u!eran#a su&ocant$ a întregului corp- .anualele de &i0ic$ din clasa a VI4a de acum trei0eci de ani de&ineau corpul drept (tot ceea ce ocup$ loc în spa#iu*- Ei !ine/ corpul nesim#itului nesim#itului se sustrage acestei generali0$ri nemeritate- 9esim#itul nu ocup$ loc în spa#iu/ ci îl coloni0ea0$/ îl supune unei n$vale neîndur$toare/ îl impregnea0$ cu esen#a lui re0istent$ la orice tratament de com!atere- El ştie c$ îşi poate disloca aproapele în doi timpi şi trei mişc$ri/ motiv pentru care îşi îng$duie s$ tr$iasc$ rela6at- Când un nesim#it îşi propune s$ te alunge de pe propriul propriul t$u teren/ sunt rarisime rarisime ca0urile în care nu reuşeştereuşeşte- 7Iar în aceste ca0uri pro!a!il pro!a!il c$ d$ peste un nesim#it de aceeaşi anvergur$-8 ,esturile lui sunt/ în aceste condi#ii/ un instrument reduta!il- Indi&erent Indi&erent dac$ se şterge la nas/ se sco!eşte între din#i/ î#i povesteşte un &ilm sau te
invit$ la o !ere/ nesim#itul te &ace s$ devii retractil- i4atunci din dou$/ una3 ori capitule0i resemnat/ ori dispari cât po#i de repede- :n am!ele ca0uri/ victoria e a nesim#itului,esticula#ia nesim#itului e !ogat$/ gratuit$/ incomod$ şi agresiv$- E6ist$ aici un preaplin coregra&ic/ o a!unden#$ motrice de r$u auguraugur- C1iar şi atunci când inten#iile nesim#itului par în !un$ regul$/ ceva din morişca mâinilor mâinilor sau în !ul!ucarea !ul!ucarea oc1ilor s$i te in1i!$ in1i!$ şi te &ace s$ te între!i pe unde o s$ sco#i c$maşa- E6pansiv şi nest$pânit/ nesim#itul e gata s$4#i vâre un deget în oc1i/ s$ te calce pe !om!eu/ s$ te îng1esuie şi s$4#i reduc$ spa#iul vital- Compania lui e solicitant$ şi o!lig$ la precau#ii neîntrerupte- ;âng$ un nesim#it încerci un alt tip de nesiguran#$ decât lâng$ un posi!il 1o# de !u0unare/ dar ai pu#ine şanse s$ r$mâi acelaşi- De cele mai multe ori iritarea în &a#a lui &ace loc discon&ortului/ discon&ortului/ iar uneori c1iar şi &riciiPe lâng$ gesticula#ia ca acompaniament al vor!irii/ nesim#itul poate recurge oricând la gesturi de&initorii/ de&initorii/ de sine st$t$toare- :nc$rc$tura lor e cu atât mai nociv$ cu cât totul are loc în pu!lic- 9esim#itul 9esim#itul de#ine arta surpri0elor surpri0elor consternanteconsternante- El se descal#$ în tren/ tren/ &umea0$ în locuri unde acest lucru i se inter0ice în mod e6plicit/ vor!eşte între replici la teatru/ îşi suge m$selele la Ateneu/ îşi pip$ie prietena pe întuneric la &ilm/ eructea0$ plenar dup$ de2un şi se şterge la gur$ &ie cu &a#a de mas$/ &ie cu mâneca 1ainei- 5oate 5oate aceste gesturi denot$ nu doar lips$ de educa#ie/ ci în primul rând s&idare la adresa celor care i se a&l$ întâmpl$tor în prea2m$- Cei mai mul#i nesim#i#i &tiu c$ nu au voie s$ &ac$ anumite lucruri- Dar le &ac doar pentru violentarea asisten#ei/ pentru oripilarea ei amu0at$- 9esim#itul se 1r$neşte din sting1ereala celorlal#i şi g$seşte în ea îndemnul de a &i nesim#it şi cu alte prile2uri- Aşa cum po&ta vine mâncând/ 2u!ila#ia nesim#irii nesim#irii sporeşte sporeşte cu &iecare gest care iese din norm$ norm$ şi4i perple6ea0$ pe martorimartori-
Cum vorbe&te nesimţitul$ *imba( pur &i simplu simplu :n ceea ce priveşte retorica nesim#itului/ nesim#itului/ ea nu &ace decât s$4i du!le0e gesticula#ia 9esim#itul are un &el de4a vor!i sinteti0a!il sinteti0a!il în câteva epitete3 0gomotos/ 0gomotos/ r$stit/ r$stit/ grosier/ grosier/ o&ensator- 9ici un nesim#it autentic nu va &olosi surdina- Ver!ul lui tre!uie s$ &ie sonor pân$ la timorare şi e6cesiv pân$ la verti2- 9esim#itul nu co!oar$ spre şoapt$ în nici o împre2urare 9imic nu4l poate poate convinge s$ tac$- i nici s$ accepte c$ e nepoliticos nepoliticos s$ ridice tonul tonul în !iseric$/ !iseric$/ la cimitir sau într4un mu0eu- Un nesim#it care vor!eşte încet este o contradic#ie în termeni- Un aran2ament contra naturii- Un compus o6imoronico6imoronic- Un mutant pe care realitatea se va gr$!i s$4l resping$- 9esim#itul verita!il se e6prim$ r$spicat/ întrerupe/ con&isc$ aten#ia auditoriului/ taie macaroana şi nu e interesat de punctul de vedere al celorlal#i- Contea0$ el şi numai el- %rice tentativ$ de sustragere a aproapelui a proapelui e sanc#ionat$ drastic şi imediat- 9esim#itul a!1or$ clipele du!itative/ deplânge deplânge i&osul patetic al revoltatului de lâng$ el şi militea0$ pân$ în pân0ele al!e pentru r$steal$/ ciorov$ire ciorov$ire sau insult$insult$- El râde la propriile propriile !ancuri 7ma2oritatea 7ma2oritatea stupide8 şi te te somea0$ s$ i te al$turi- Vor!eşte Vor!eşte &$r$ s$ &iltre0e/ iar pentru asta aşteapt$ complimente şi admira#ie- 9u se pre0int$ niciodat$/ presupunând c$4l cunoşti- Este locvace/ pis$log şi a&işea0$ de &iecare dat$ o deplin$ indi&eren#$ &a#$ de ceea ce4l încon2oar$ Paginile care urmea0$ ascund/ ce4i drept/ o &orm$ de inutilitate/ &iind de la un punct încolo o încercare de a4i vinde castrave#i gr$dinarului- :n mod normal/ persona2ul principal al acestei c$r#i şi nenum$ra#ii lui &ra#i întru atitudini îşi cunosc !ine menirea/ arealul şi victimele 9esim#itul român român + c$ci el e totuşi !lestemul !lestemul nostru 0ilnic 0ilnic + este surprins surprins aici în diverse iposta0e şi încura2at s$ nu co!oare ştac1eta- 5ocmai 5ocmai &iindc$ avem aştept$ri enorme de la el/ îi suntem aproape cu vor!a şi cu e6emplul- 9u ştim dac$ va avea sau nu c1e& s$ parcurg$ acest
g1id/ pentru simplul simplul motiv c$ e pu#in pro!a!il s$ a&le nout$#i- :ns$ datoria noastr$ e s$4l înarm$m cu cât mai multe trucuri/ strategii şi instrumenteinstrumente- Poate c$ de unele a uitat- Poate c$ altele i se par su!evaluate- Poate c$ se va sim#i ispitit s$ se raporte0e la modelul &urni0at de g1idul nostru şi va constata c$ e6ist$ totuşi/ în comportamentul s$u/ am$nunte retuşa!ile- :n &ond/ un nesim#it avi0at are un impact mult mai puternic asupra semenilor decât unul constrâns la ac#iuni empirice- :n &ine/ ca &orm$ suprem$ de captatio, am ales s$ ne adres$m nesim#itului tutuindu4ltutuindu4l- Alegând armele lui şi mutându4ne într4un registru pe care4l st$pâneşte pân$ la ultima nuan#$- :n &elul $sta/ avem cât de cât şansa unei reac#ii !inevoitoare din parte4i-
+ecalogul nesimţitului nesimţitului
<- "ii strident- ;upt$ cu toate mi2loacele împotriva discre#iei- 9u te gândi la ceilal#i- "ii egocentric- P$trunde pretutindeni- 9u te l$sa marginali0atF- "$ pro0eli#i- % s$ ve0i c$ nu e &oarte greuJ- at2ocoreşte lucrurile grave- Practic$ persi&larea mai ales când nu e ca0ulK- Arat$4te opac la argumentele celorlal#i- Eventual re&u0$4le de plano$ L- Caut$ mereu prim4planul- :ncearc$ s$ &ii contaminant- Evit$ s$4#i pui între!$ri- Drumul t$u e unul al certitudinilorcertitudinilorG- Convinge lumea s$ se plie0e pe setul t$u de non4valori- 9u accepta compromisuri<- 9u uita c$ marele t$u duşman e !unul4sim#- Com!ate4l cu &iecare gest şi cuvânt-
Nesimţitul călător :n mileniul internautic/ glo!ali0ant şi repe0it în care te a&li/ c$l$toria şi4a pierdut &risonul ini#iatic- Aşternerea Aşternerea la drum nu mai are aplom! picaresc sau sâm!ure de mistermister- 5otul 5otul s4a redus la o deplasare e&icient$/ cu economie de timp şi a!unden#$ de mi2loace- 9imeni nu mai pleac$ în direc#ii incerte/ nimeni nu mai caut$ sensuri pitite în mecanica paşilor- C$l$torul de a0i e o vietate decis$/ care tre!uie s$ a2ung$ repede din punctul A în punctul punctul - El are un aer posac/ preocupat sau &e!ril/ &e!ril/ în &unc#ie de de agenda 0ilei- Stilistica voia2ului/ voia2ului/ &ie el de pl$cere sau de a&aceri/ a s$r$cit metodic/ pe m$sur$ ce s4a îm!og$#it recu0ita te1nic$- Auto!u0ele/ trenurile/ avioanele şi metrourile transport$ co1orte de pasageri pleca#i/ vor!a lui ,eorge ernard S1aM/ (la întâlniri cu ei înşişi/ la care se tem s$ nu întâr0ie*- Ei !ine/ de ce s$ îng$dui/ tu/ nesim#itule/ posomoreala ulcerant$ ulcerant$ a acestor veşnici 1oinari' 1oinari' C1iar nu po#i po#i &ace nimic' a ve0i !ine c$ po#i/ dac$ ştii s$4#i s$4#i alegi instrumentele instrumentele şi momentul optim optim al interven#ieiinterven#ieiStudia0$/ de pild$/ un auto!u0 care duce sau aduce lumea de la serviciu- % s$ o!servi
imediat c$ în acvariul pe ro#i care str$!ate oraşul st$ruie aerul unei neîmpliniri generale/ generale/ al unei veget$ri lâncede- "iecare pasager e o insul$ ascuns$ su! o pagin$ de 0iar/ o copert$ de carte sau o privire &i6at$ pe geam- Sunt oameni care nu gust$ via#a şi nu4i pricep sensurile su!tile- Unii citesc s&id$tor/ s&id$tor/ parc$ pentru a4#i da de în#eles c$ accesul în lumea lor e inter0is- Al#ii s4au cu&undat în gânduri/ semn c$ mestec$ t$cut o dilem$ domestic$ sau o &rustrare preluat$ de la slu2!$- :n &ine/ al#ii sunt rup#i de o!oseal$ şi/ spri2ini#i cu &runtea de geam/ încearc$ s$ &ure un s&ert de or$ de somn recuperator- E limpede/ tre!uie &$cut ceva + şi înc$ repede"ireşte/ pentru ca o ini#iativ$ de acest gen s$ &ie încununat$ de succes/ ea tre!uie s$ înceap$ corespun0$torcorespun0$tor- :n ca0ul de &a#$/ de la urcarea în auto!u0- E un moment delicat/ pe care nu to#i îl gestionea0$ cum se cuvine- 9esim#itul autentic ştie îns$ c$ n4are voie s$ cede0e în &a#a conven#iilorconven#iilor- Polite#urile Polite#urile de mod$ vec1e/ 1amleti0$rile delicate şi a!stragerile concesive sunt mo&turi stupide/ stupide/ &lecuşte#e pentru care tagma te va ta6a când î#i va &i lumea mai drag$- E6ist$ înc$ locuri în #ar$ unde auto!u0ul sau tramvaiul se aşteapt$ pe trotuar/ iar uneori + ca o culme a desuetudinii v$t$m$toare + pe !$ncu#ele din re&ugii- Un nesim#it !ucureştean e6pediat în %radea ar putea descoperi aici surpri0e greu digera!ile- E6ist$ scli&osi#i prevenitori/ care practic$ o discriminare discriminare a!u0iv$ şi îng$duie îng$duie accesul în ve1icul pe pe criterii ieşite din u03 u03 vârst$/ se6/ eventual !eteşuguri trupeşti- "iind vor!a tot de creaturi de la !unul Dumne0eu l$sate/ aceşti indivi0i 2alnici/ 1r$ni#i cu per&u0iile unei nostalgii culpa!ile/ nu pot &i lic1ida#i şi nici m$car înc1işi în re0erva#ii- :n &a#a lor/ nesim#itul are o singur$ variant$3 ac#iunea direct$Ea se comprim$ într4o &ormul$ &$r$ ec1ivoc3 darea de !u0n$- 9esim#itul e cel care/ prin puterea e6emplului/ e6emplului/ îi supune pe pe pasageri unei pedagogii pedagogii simple/ dar de de o somptuoas$ utilitateutilitate:ntr4un auto!u0 auto!u0 nu se suie/ ci se n$v$leşte- Stilistica momentului tre!uie s$ ai!$ ceva de meleu rug!istic/ rug!istic/ de ca&t pe maidan/ de îm!ul0eal$ ceauşist$ la te2g1ea/ când vân0$toarea le anun#a celor o sut$ de şoimi ai co0ilor c$ mai erau doar trei0eci de pac1ete cu gâturi şi g1eare de puiAccesul în mi2locul de transport respect$ o lege natural$/ cu ecouri darMiniene3 the survival of the fittest J$ Primii urca#i sunt pl$vanii musculoşi/ musculoşi/ liceenii cu vite0$ de reac#ie/ 1aidamacii cu palma cât ca0maua şi cea&a încre#it$ ca !lana de s1arpeN s1arpeN-- Ei îşi asigur$ întâietatea întâietatea distri!uind distri!uind galant g1ionturi care disloc$ &ulger$tor/ &ulger$tor/ m$turând din cale concuren#a &ragil$/ c$lcând ap$sat pe !om!euri şi principiiprincipii- ;i se al$tur$ al$tur$ sporadic câte o gospodin$ gospodin$ teri!il$/ teri!il$/ gata s$ presc1im!e plasa plasa cu morcovi în arm$ al!$ şi um!rela în suli#$- Asaltul treptelor se &ace icnit/ iar când argumentele argumentele &i0ice nu a2ung/ e loc oricând pentru un îndemn categoric + (D$4te/ &$/ la o parte c$4mi iei aerul)* + sau o constatare duşm$noas$3 (5e (5e caut$ moartea pe4acas$ şi tu te plim!i pe !en0ina statului*statului*- :n ca0urile speciale/ ceea ce nu se poate poate regla din lim!a2 sau !icepşi îşi g$seşte re0olvarea printr4o &legm$ !ine #intit$/ pe panto&ii sau între oc1ii cârtitorului%dat$ urcat în auto!u0/ drag$ nesim#itule/ lucrurile merg de la sine- Po&ta de victorii se între#ine cu victorii/ aşa c$ e !ine s$ treci la pasul urm$tor &$r$ taton$ri sterile- Iar acest pas e/ &ireşte/ ocuparea scaunelorscaunelor- Doar printr4un ne&ericit accident strategic se poate întâmpla ca pe cele dou$0eci şi ceva de scaune ale unui auto!u0 s$ se l$&$ie o!ra0nic şi nepedepsit vreo &emeie- 9oroc c$ astea sunt e6cep#ii- Imaginea auto!u0ului ideal tre!uie s$ con#in$ dou$ du0ini de masculi instala#i comod pe scaune/ cu capul între urec1i şi oc1ii pironi#i în 0iare/ precum şi câteva 0eci de &emei spân0urând c$0nit de !arele de sus#inere/ într4un ec1ili!ru precar/ precar/ gata s$ &ie scoase de pe or!it$ de o &rân$ !rusc$ sau de un vira2 neaşteptat- Spre lauda lui/ nesim#itul din aceast$ categorie îşi cultiv$ voca#ia de la vârste &ragede- Aşa Aşa şi nu alt&el se e6plic$ pre0en#a adolescen#ilor adolescen#ilor pe locurile re0ervate !$trânilor şi ignorarea statornic$ a acestora din urm$:n ucureşti/ inutil de spus/ cultura s&id$rii a atins de mult per&ec#iunea- 5ân$rul din Capital$ nu poate &i deşuru!at de pe scaun su! nici o &orm$- E un spa#iu pentru care s4a !$tut de la urcare şi pe care nu are de gând s$4l cede0e unui str$in pentru motivul idiot c$ are opt0eci de ani/ duce în !ra#e un copil sau şi4a pus piciorul în g1ips- oapta alu0iv$ sau rug$mintea duioas$ sunt sortite eşecului- %cupantul e imun la stimuli- 5otuşi/ 5otuşi/ dac$ insişti/ şi4l nimereşti într4o 0i când e !ine dispus/ ai şanse s$ au0i un r$spuns care !loc1ea0$ orice demersuri ulterioare- (.$mic$/ las$4m$ pe mine s$ stau/ c$4s &emeie !$trân$*/ implor$ su!#ire un g1em J Supravie#uieşte cine se adaptea0$
clorotic cu !asma şi !aston- (Scuteal$/ mamaie/ o s$ stau destul în picioare când o s$ &iu ca tine*/ sun$ r$spicata punere la punctCu toate acestea/ e posi!il s$ &ii nesim#it şi s$ nu prin0i loc pe scaunscaun- ;a orele de vâr&/ auto!u0ele sunt ticsite de lume/ trans&ormându4i pe oameni în nişte sardine !ipede/ asudate şi lipicioase în p$r#ile neacoperite- E ca0ul s$ disperi' Dac$ eşti un nesim#it care se respect$/ nuSe pot &ace lucruri constructive şi în picioare- Primul ar &i împingerea 1ot$rât$/ pân$ la comprimarea total$/ a celor care î#i stau în &a#$- alansul pelvian/ pumnul în&ipt în rinic1i/ la rigoare gâdil$tura scurt$/ &igurea0$ în instrumentarul acestei a!ord$ri- Ca de o!icei/ &apta se cere înso#it$ cu vor!a/ &iindc$ rişti uneori s$ dai peste oameni impermea!ili la alu0iile corporale- ,am!iturile ,am!iturile sunt şi aici de o recon&ortant$ diversitate- Po#i începe cu un ("rate/ !ag$ material/ pupa4te4aş pe porto&el/ s$4ncap şi eu*- Dac$ revendicarea nu g$seşte ecou/ eşti li!er s$ treci la &ormule mai a!rupte3 (Urc$/ !$i/ &oameo/ mai sus/ c$ r$mân dracu> p$ scar$ şi te sparg la nas*- "ii sigur c$ disponi!ilitatea ta pentru anga2amentul &i0ic o s$4şi &ac$ e&ectulDup$ ce te4ai instalat temeinic/ ai gri2$ s$ te apropii de o &emeie neînso#it$/ c$reia 7dac$ e var$8 1ainele nu i0!utesc s$4i ascund$ decât par#ial în0estrarea- ;ipeşte4te de ea şi &reac$4te sugestivsugestiv- 9u e0ita s4o pip$i iscoditor/ cu meticulo0itatea unui controlor de calitate care supraveg1ea0$ un lot de produse ceramice e6porta!ile în spa#iul Sc1engen- Ce rişti' % ripost$ dur$' 9ici vor!$- Am sta!ilit de2a c$ duelurile ver!ale cu nesim#itul au şanse de câştig mai mici decât un sc1ior camerune0 sau un !asc1et!alist !ritanic- Altceva' % palm$ indignat$' indignat$' Haida/ de) Auto!u0ul Auto!u0ul e atât de aglomerat/ încât descleştarea unei mâini de pe !ara de sus#inere în scopuri punitive punitive poate avea urm$ri dramatice/ mai ales dac$ tocmai atunci şo&erul &rânea0$ sau sc1im!$ !anda- % &emeie singur$ într4un mi2loc de transport la ore de vâr& e o prad$ uşoar$ pentru orice orice nesim#it de voca#ie- i mai e ceva3 &emeia &emeia ştie c$ în asemenea ca0uri opinia opinia pu!lic$ r$mâne mut$ mut$ ca un &ilm cu Harold ;oNd;oNd- 9imeni nu intervine intervine în gimnastica gimnastica de seduc#ie rutier$ a unui nesim#it &$r$ s$4şi rişte pieleaPrincipala condi#ie a unei terapii cu urm$ri imediate e şocul/ cu dou$ canale predilecte de transmitere3 sonor şi odori&ic- Sigur/ Sigur/ pentru ca totul s$ decurg$ &$r$ opinteli/ e !ine s$4#i adecve0i mi2loacele în &unc#ie de #inta aleas$- S$ vedem în ce &el-
Nesimţitul 'gomotos Se întâmpl$ uneori ca auto!u0ul s$ nu &ie plin/ iar admiterea pe scaune s$ nu &ie mai complicat$ decât cea de pe vremuri la polite1nic$- :n ca0ul în care eşti un nesim#it (pro&i* şi te4ai &i6at asupra oc1elaristului cu mutr$ de şoarece de !i!liotec$/ adâncit în Eseurile lui .ontaigne sau în pania nevertebrată a lui %rtega N ,asset/ greu e pân$ te aşe0i lâng$ el- Pe urm$ ai la îndemân$ un instrument simplu/ cu re0ultate in&aili!ile- Ai g1icit/ e vor!a de tele&onul mo!il- Dac$ unealta cu pricina sun$/ lucrurile sunt mai simple ca per&ectul simplu- 9u tre!uie decât s$ &ii tu însu#i şi s$ urli de parc$ te4ai str$dui s$ acoperi un parc auto- E irelevant c$ su!iectul t$u de discu#ie nu interesea0$ pe nimeni/ cu atât mai pu#in pe vecinul de scaun5onul &ace mu0ica/ iar tonul t$u tre!uie s$ &ie vârtos/ o&i#eresc şi r$spicat- :ntr4o lume atât de desc1is$/ în care spiritul gregar cunoaşte o detent$ atât de &rumoas$/ nu se cade c ade s$ ai secretePrin urmare/ vor!eşte tare/ &$r$ s&ial$/ şi nu #ine cont nici de cei care întorc capul contraria#i/ doar4doar vei prinde alu0ia/ nici de oc1elaristul care/ de când #i4a sunat tele&onul/ se c1inuie s$ priceap$ o &ra0$ pe care între între timp o va &i citit de2a de de cincispre0ece ori/ cu un tot tot mai pronun#at pronun#at sentiment al inutilit$#iiinutilit$#ii(CE "ACI/ "ROIE' EU' :9 AU5%UQ- :9 AU5%UQ/ O/ E5I SURD' .O DUC SO4.PI9, % I;O49 ";%REASCA- CU USCA5U> I SAVARI9O- 9U VII I 5U' O/
E5I 9EU9' CE "ACI ACASO' VREI SO D%R.I' DE CE/ .O' A/ AI "%S5 ;A AIRA.' I' A "%S5 I ;%9DA AIA %ASO' DA/ .O/ AIA CARE4A. VOQU54%49 AICU;UI- SO .%RI 5U- 5E4AI DA5 ;A EA' O/ E5I 9EU9' P%A5E A";O CA;U>/ :I "ACE U5%9ERO/ SO DEA DRACII- HAI/ QII/ 5E4ARU9CI :9C%ACE' E5I U;A9,IU/ SO .%ARO .A.A- CE/ .O' 5E DUCI I DISEARO' O/ E5I 9EU9'* Prea pu#in import$/ nesim#it voci&erant/ dac$ interlocutorul interlocutorul t$u e sau nu ne!un- :n sc1im!/ vecinul tot mai gâr!ovit asupra paginii de carte d$ semne limpe0i c$ e pe punctul s$4şi piard$ min#ile min#ile şi c$ nu ştie ce s$ &ac$- 5enta#ia 5enta#ia reproşului reproşului nu4l vi0itea0$- %mul ştie ştie c$ orice do2an$ ar atrage dup$ sine sictirirea !rutal$- i4ar spune cu drag$ inim$ (Vor!i#i (Vor!i#i mai încet/ v$ rog*/ dar !$nuieşte de2a riposta3 (Ce &aci/ !$i/ tragi cu urec1ea' P$i eu m$ !ag în su&letu> t$u/ s$ v$d ce citeşti' Stai/ !re/ pe coada ta/ dac$ nu vrei s4avem scâr!$4n cas$*- .icul oc1elarist ar îng1i#i umilin#a umilin#a şi s4ar muta pe alt scaun/ îns$ nu mai e nici unul li!erli!er- Aşa c$ pre&er$ s$ se cen0ure0e o!idit şi s$ spere c$ vei co!orî înaintea lui- Ceea ce o s$ ai gri2$ s$ nu se întâmpleDac$ nu te sun$ nimeni/ e ca0ul s$4#i mo!ili0e0i spiritul creatorcreator- Ce înseamn$ asta' Simplu/ apeşi de câteva ori pe tastatura mo!ilului/ pân$ a2ungi la tonurile de apel- E de la sine în#eles c$ nu ai un aparat o!işnuit/ o!işnuit/ ci unul &i#os/ dotat cu sonerie poli&onic$- Aici meniul e de o varietate care te umple de pl$cere/ &iindc$ rostul &unc#ional &unc#ional al tele&onului e înso#it de o învior$toare învior$toare o&ert$ mu0ical$- .ai simplu spus/ tonurile de apel sunt începuturi de manea/ aşa cum se cuvine s$ ai!$ orice nesim#it care se respect$- Respectivele apeluri au enorma calitate c$ se aud dintr4un cap$t în cel$lalt al auto!u0ului/ auto!u0ului/ ast&el încât replierea din calea şuvoiului de sunete v$ic$re#e devine imposi!il$- Relativa linişte linişte din auto!u0 se destram$ de îndat$ ce se aud primele m$suri din din & da 'ile de la mine sau f, viaţa mea$ Sigur/ Sigur/ dac$ remarci c$ în 2urul t$u &emeile sunt mai numeroase decât !$r!a#ii/ le po#i r$s&$#a cu de2a cele!ra produc#ie centrat$ în 2urul unei o!serva#ii o!serva#ii demne de de con&erin#ele interna#ionale interna#ionale despre s$n$tatea s$n$tatea reproducerii3 (Pe la spate/ pe la spate/ C4aşa vreau &etele toate*- %ricum/ nu e în#elept s$ omi#i nici una dintre cele peste dou$0eci de variante variante de apel- i c1iar dac$ nu to#i to#i pasagerii din auto!u0 auto!u0 au a&lat de 9icolae ,u#$/ Vali Vali Vi2elie/ Vi2elie/ "lorin Salam sau Dan ursuc/ li se o&er$ o&er$ gratuit prile2ul prile2ul unei salutare puneri în tem$Acum/ în ce te priveşte/ #i4ai &$cut datoria- .ai urmea0$ doar mica do0$ de &eed!ac@/ necesar$ pentru orice demers novator- Ca s$ ve0i cum interiori0ea0$ colegii de transport aceast$ e6perien#$ de o indici!il$ prospe#ime/ uit$4te în2ur cu un aer mândru/ de erou civili0atorcivili0ator- A&işea0$ o satis&ac#ie #an#oş$/ de om care ştie per&ect ce anume le place 7sau ar tre!ui s$ le plac$8 vecinilor- Pip$ie4#i şapca tras$ pe cap şi asigur$4te c$ are co0orocul la spate/ aşa cum cere al&a!etul nesim#irii vestimentare- Iar dac$ ve0i cumva vreun nemernic neconvertit la religia l$l$ielii unsuroase şi a tremurului !uricoid/ !uricoid/ priveşte4l în oc1i/ mol&$ie 0drav$n guma din gur$ pân$ &aci un !alonaş care e6plodea0$ sec şi + pour la bonne bouche . scoate un râgâit conclu0iv/ conclu0iv/ de cani!al care tocmai s4a osp$tat cu o coaps$ de misionarmisionar- % s$ consta#i c$ mesa2ul ast&el su!liniat r$mâne pe vecie în mintea receptoruluiS$ spunem dou$ vor!e şi despre nesim#i#ii care ac#ionea0$ în mici &alange organi0ate &$r$ cusurcusur- 9e a&l$m/ &ireşte/ tot în auto!u0/ dar la o or$ târ0ie/ când lumea a cam ca m a2uns acas$/ iar scaunele ocupate sunt mai pu#ine decât cele li!ere- Acesta e momentul de gra#ie al unui cvartet/ cvintet sau se6tet de inşi despre care ştii din clipa când se suie în auto!u0 c$ sunt + vor!a unui promo 5V + (antrena#i pentru spectacol*- 5o#i 5o#i ar!orea0$ un soi de le1amite dens$/ rodul rodul unei premature de0a!u0$ride0a!u0$ri- Sunt îm!r$ca#i cu nişte nişte pantaloni l$lâi/ cu turul turul la o 2um$tate de metru metru mai 2os decât ar &i normal/ au nelipsitele şepci pe sc$&ârlii/ iar unul dintre ei duce în sco!itura !ra#ului un caseto&on argintiu argintiu pe care4l priveşte priveşte tandru şi posesiv posesiv// ca pe un !e!eluş ridicat ridicat din c$rucior pentru a &i instalat în p$tu#- 9umai c$ !e!eluşul are !aterii şi &unc#ionea0$ la capacitatea ma6im$ a di&u0oarelordi&u0oarelor- Cei patru/ cinci sau şase nesim#i#i nu s4ar au0i nici dac$ ar sta strânşi unul în altul/ dar$mite r$s&ira#i pretutindeni pretutindeni în ve1icul-
9u am &$cut întâmpl$tor întâmpl$tor aceast$ ultim$ o!serva#ieo!serva#ie- ;$!$r#area incontinent$ este un un alt re&le6 al nesim#itului/ mai ales dac$ acesta ac#ionea0$ în grup celul$ ceat$- Doi ipoc1imeni se pr$v$lesc pe scaunele din &a#$/ al#i doi iau în st$pânire mi2locul/ iar restul pân$ la şase ocup$ 0ona din spate- Previ0i!il/ caseto&onul e plasat în 0ona median$/ pentru ca r$spândirea l$turilor cântate s$ se &ac$ &$r$ discrimin$ri în rândul c$l$torilor 7de data asta pu#ini8 prinşi în am!uscad$- .ai mult/ într4o asemenea demonstra#ie de &or#$ nesim#itorie/ parc$ e p$cat s$ stai pe scaun ca pasagerii o!işnui#io!işnui#i- ;ocul ;ocul tre!uie ocupat cu mişc$ri mişc$ri vi&oroase/ ca nu cumva s$4#i &aci de ruşine îndrituirile- Aşadar/ Aşadar/ nu te aşe0a pur şi simplu- 5rânteşte4te 5rânteşte4te n$prasnic în scaun- Pe urm$ tol$neşte4te lenevos/ întin0ându4#i întin0ându4#i picioarele cât po#i de mult/ c1iar dac$ în &elul $sta îl tampone0i sau îl cotonogeşti pe imprudentul aşe0at pe scaunul din &a#$Imediat dup$ ce4ai o!#inut acest amplasament incon&unda!il/ incon&unda!il/ pune4te pe un trop$it agresiv/ care s$4#i evoce recentul plon2on în universul lui Sorin Copilul de Aur/ c$ruia te a!andonaseşi înainte înainte s$ te sui în auto!u0- i nu pierde din vedere c$ picioarele nu sunt singurele care contea0$ în acest memento sacadat şi agasant pentru cei din 2ur- "oloseşte4#i "oloseşte4#i şi mâinile cu aceeaşi &or#$ generoas$- I0!eşte ritmat cu palma în scaunul din &a#$ sau în !ara de sus#inere cea mai apropiat$- Iar dac$ ai întâmpl$tor o moned$ la îndemân$/ n4o l$sa s$ 0ac$ nee6ploatat$ pe &undul !u0unarului!u0unarului- P$strea0$ ritmul !$tând cu ea în geam/ pân$ când pasagerul cel mai pu#in pu#in re0istent se întoarce întoarce şi4#i atrage aten#ia c$4l deran2e0ideran2e0i- Dac$ se întâmpl$ aşa ceva/ nu te emo#iona inutil- Pasagerul e singur/ singur/ pe când tu stai su! ocrotirea unei g$şti care a!ia aşteapt$ s$4#i sar$ în a2utor- :n condi#iile astea/ tratea0$4l cum ştii mai !ine3 râ0ându4i în nas şi invitându4l s$4şi vad$ de4ale lui- :n ca0ul în care totuşi omul nu se astâmp$r$/ ai dreptul + dac$ nu cumva c1iar datoria datoria + s$ iei atitudine atitudine într4un mod ceva mai plastic- De pild$/ printr4o &latulen#$ &latulen#$ percutant$ şi şi o&ensiv$/ de natur$ natur$ s$4i procure nemul#umitului nemul#umitului r$s&$#ul r$s&$#ul suplimentar al i0ului de ia1nie prelucrat$ digestiv şi de 1idrogen sul&urat- Inutil de spus/ arti&iciul se cere înso#it de râsete guturale/ !$t$i cu palmele peste coapse şi eventual ridicarea degetului mi2lociu:#i în#eleg 2u!ila#ia/ nesim#itule/ nesim#itule/ şi ştiu c$ e greu s$ treci peste eu&oria momentuluimomentului- Dar nu uita c$ ai urcat în auto!u0 al$turi de al#i campioni ai c1erestelei groase şi c$ se cuvine s$ pro&i#i de pre0en#a lor- E de neiertat s$ ocupi &a#a/ centrul şi spatele unui mi2loc de transport în comun &$r$ s$ anga2e0i discu#ii 1$ulite/ pres$rate cu m$sc$ri şi purtate cu ve1emen#a vocal$ a ma2urilor ieşi#i la instruc#ie- 9esim#i#ii 9esim#i#ii n$scu#i/ nu &$cu#i/ stau la câ#iva metri unii de al#ii şi înving distan#a prin surplus deci!elic- :ntre!area r$cnit$ din spate tre!uie s$ şuiere &ioros pe la urec1ile pasagerilor nevinova#i nevinova#i şi s$ vi!re0e în aerul st$tut din auto!u0/ înainte s$ a2ung$ la destina#ie- R$spunsul urmea0$ o!ligatoriu acelaşi traseu/ corodând nervul acustico4vesti!ular al celor câ#iva martori la dialog- Se ştie/ nesim#itul nu vor!eşte niciodat$ încet- .ai #ine#i minte primul punct punct din decalog' ("ii stridentstrident- ;upt$ cu toate toate mi2loacele împotriva împotriva discre#iei-* Credea#i c$4i de glum$' "$r$ îndoial$/ repertoriul nesim#itului din auto!u0 nu poate &i epui0at în câteva pagini- El e vast/ imprevi0i!il şi derutant- 9esim#itul e o creatur$ sigur$ pe sine/ versatil$/ tupeist$ şi s&id$toare- Scoate oricând un as din mânec$ şi te r$pune în doi timpi şi trei mişc$ri- .agma mo2iciei lui te acoper$ &$r$ s$ te po#i opune- 9esim#itul ca ordonator principal de 0gomote este de ani !uni una dintre constantele transportului transportului pu!lic- Dar dac$ insist$m prea mult pe anvergura anvergura lui sonor$/ a2ungem s$ comitem o nedreptate &a#$ de o alt$ dimensiune constitutiv$constitutiv$Este vor!a de pregnan#a lui odori&ic$/ de ştampila ol&activ$ pe care o pune asupra traiului nostru în comun- Pe scurt/ de &aptul c$ nesim#itul român pute ca nimeni altul-
Nespuţitul călător
E inutil s$ creion$m tipologii ale &enomenului- A2unge A2unge dac$ spunem c$ agresiunea de 0i cu 0i a nesim#itului urât mirositor asupra celor pe care se întâmpl$ s$4i ai!$ în 2ur e masiv$/ sedimentat$ şi imposi!il de ocolit- Purt$torul acestui !aga2 în &a#a c$ruia nasurile intr$ în com$ adun$ mai multe i0uri îndoielnice şi le ra&inea0$ într4un a!ur integratorintegrator- Dac$ pân$ acum am vor!it despre un nesim#it care face una şi alta ca s$4şi sâcâie sau s$4şi isteri0e0e vecinii/ de data asta ne re&erim la cineva care car e provoac$ sil$/ grea#$ şi diverse &orme de isterie tocmai &iindc$ nu face anumite lucruri- 9u se spal$/ &iindc$ a a&lat a &lat c$ s$punul îi şu!re0eşte sistemul imunologic/ imunologic/ nu îşi de0lipeşte c$maşa de pe corp/ &iindc$ nutreşte supersti#ii supersti#ii romantice/ r$mâne &idel aceleiaşi perec1i de şosete o s$pt$mân$/ dac$ nu mai mult/ &iindc$ e mai comod- .odi&icarea de registru este categoric$/ aidoma unui trans&er de diate0$- Accentul se pune pe re&u0/ pe re0isten#a înd$r$tnic$/ pe dispre#ul re&ractarre&ractar- Cu tine/ nesim#itule puturos/ trecem de la &ream$tul mârlanului activ şi locvace la încremenirea mut$ a unei no6e am!ulante- De la 0!ieret la putoare- De la 0dren#uirea urec1ilor la cur!area nasului- Care dintre aceste &orme de atac e mai puternic$' ,reu de spus- 9esim#itul 0gomotos te ia în primire &$r$ mena2amente şi te înro!eşte &$#iş- Cel care miroase se &urişea0$ insinuant în apropierea ta/ speculând la ma6imum resursele sudoriparului sudoriparului auto1ton- i nu doar pe ale luiAici/ de !un$ seam$/ o&erta te împinge în verti2- Dac$ vrei s$ &ii un nespu#it 7nesim#it împu#it8 cum scrie la carte/ tre!uie s$ ai acces la întreaga pla2$ a miasmelor care4i pot aduce pe pasageri în pragul pragul leşinuluileşinului- C$ci nic$ieri în lume mirosurile mirosurile nepl$cute nu nu se !ucur$ de un do0a2 mai !un ca în România- Cine nimereşte lâng$ un nesim#it/ &ie el matinal sau crepuscular/ îl recunoaşte imediat dup$ nepovesti!ila nepovesti!ila com!ina#ie ol&activ$ pe care o eman$e man$- Ca s$ se !ucure de respectul nemi2locit al asisten#ei/ specimenul care &ace o!iectul acestor rânduri tre!uie s$ adune în 1aine/ panto&i/ piele şi p$r o serie de e&luvii capa!ile s$ se complete0e între ele- De la ca0 la ca0/ el împr$ştie &ie un miros de n$duşeal$ amestecat cu ceap$ stricat$/ &ie unul de carie netratat$ plus vin de !uturug$/ &ie unul de ciorap ca0on com!inat cu salopet$ lucioas$/ acoperit$ de slina ultimilor aniCele mai percutante sen0a#ii sunt cele care vin dinspre su!suoara su!suoara nesim#itului- 9eatent la concavit$#i/ nesim#itul nesim#itul te smulge din loc şi te duce în universul lui sul&uros- Iar pentru asta e su&icient s$ ridice !ra#ul- E&ectul e &ulger$tor&ulger$tor- Cine are g1inionul g1inionul s$ stea cu nasul la mic$ distan#$ de sursa emana#iilor simte c$4i &uge p$mântul de su! picioare- Auto!u0ul se comprim$/ &e#ele pasagerilor se lungesc ireal/ pentru ca apoi s$ se l$#easc$ nem$surat/ totul st$ su! semnul unei pr$!uşiri iminenteiminente- i4ai dori s$ te aşe0i/ dar n4ai unde- Ai vrea s4o iei la &ug$/ dar nu po#i:n secunda dinaintea colapsului/ colapsului/ cu o ultim$ s&or#are/ te întin0i spre geamul cel mai apropiat şi4l desc1i0i cu o mân$ tremur$toare/ aşteptând gura de aer curat ca pe o providen#ial$ providen#ial$ i0!$vireEşti pe punctul s$ evi#i leşinul/ îns$ c1iar atunci mai &aci o descoperire perple6ant$3 nesim#itul nesim#itul e anaero!- Crescut în dispre#ul pentru o6igen/ te tre0eşti c$ te s&redeleşte cu priviri crâncene şi pe urm$ înc1ide geamul geamul cu un gest net ca o sentin#$sentin#$- ($i/ ai înne!unit/ înne!unit/ vrei s$ r$cesc'* .ai &aci o tentativ$ de aerisire/ mi0ând pe solidaritatea celorlal#i c$l$tori- Asta înseamn$ s$ tr$ieşti pe alt$ lume/ c$ci în locul spri2inului spri2inului aşteptat devii #inta #inta apostro&$rilor apostro&$rilor din 2ur2ur- Acestea oscilea0$ între mustrarea p$rinteasc$ 7(E corent/ maic$/ şi ne doare urec1ile-*8/ s&atul practic 7(Ia ta6iul/ nene/ dac$ eşti aşa sensi!il-*8 şi soma#ia ap$sat$ 7(;as$ dracu> geamul $la/ c$ vin la tine-*8Pentru tine/ nesim#itule/ toate aceste cuvinte sunt stropi de am!ro0ie prelinşi din olimpiene cupe pe !u0ele4#i însetate- Ai câştigat partida- 9$0urosul sclivisit/ mimo0a clorotic$ şi ro0$torul cu &a#$ de tocilar care au îndr$0nit s$4#i conteste dreptul de4a pu#i în spa#iu înc1is şi4au primit s$puneala meritat$- Aşa le tre!uie/ s$ le &ie înv$#$tur$ de minte- :n ce te priveşte/ micul succes de traseu se cere salutat printr4un gest sim!olicsim!olic- Cel mai simplu şi cel mai sugestiv dintre dintre ele e s$ ridici şi !ra#ul cel$lalt/ iar apoi s$ te atârni de !ara auto!u0ului ca un cimpan0eu în cuşc$/ l$sând s$ se r$spândeasc$ dinspre am!ele tale su!suori miasme o&ilitoare şi persistente- :n &elul $sta/ cârtitorii sunt umili#i de&initivde&initiv- 9u le r$mâne decât s$4şi ascund$ nasul într4un şerve#el par&umat/ par&umat/ s$ alunece discret spre cel$lalt cap$t al auto!u0ului 7unde nu e e6clus s$ nimereasc$ peste una dintre nenum$ratele tale copii8 sau s$ co!oare şi s$ aştepte un alt ve1icul- "$r$ s$4şi dea seama c$ nu &ac decât s$ suspende temporar calvarul/ pentru a4l
continua în alt$ companie/ dar cu aceleaşi consecin#eDac$ vrei s$ atingi e6celen#a în nesim#ire/ e o!ligatoriu s$ coc1ete0i cu per&ec#iunea- :n ca0ul nesim#itului par&umat cu Cristian Di1or/ asta presupune îm!inarea a dou$ sau mai multe i0uri la &el de nepl$cute- De pild$/ mirosul de transpira#ie transpira#ie merge &oarte !ine cu cel al danturii netratate/ aşa cum recolta ol&activ$ a şosetei lipite de picior ca marca de scrisoare se maria0$ sim!iotic cu mireasma vinului ie&tin !$ut pe şantier/ şantier/ la auto!a0$ sau în gara2- Iar dac$ adaugi la toate astea un stropşor de ceap$/ eventual de usturoi/ po#i s$ consideri c$ ai &$cut paşi importan#i pe drumul spre consacrarea în ale nesim#irii- "ii insidios/ nu ve1ement- Atuul Atuul t$u nu este 1$rm$laia/ l$tr$tura isteric$ sau g1ior$iala gregar$/ ci putin#a de4a te in&iltra în n$rile celor care te încon2oar$ şi de4a le pertur!a temeinic anali0atorul ol&activ ol&activ- i dac$4i ve0i c$ strâm!$ din nas/ r$s&a#$4i cu un 0âm!et condescendent/ ca tot mârlanul st$pân pe situa#ie- ;as$4i s$ &iar!$ în suc propriu şi nu te a!ate de la re#eta succesului- Continu$ s$ pu#i şi lumea te va şti de 2upân-
Nesimţitul la volan$ volan$ Codul rutier al proastelor proastelor maniere A2unşi aici/ poate c$ merit$ s$ vedem cum se comport$ nesim#itul când trece din iposta0a pasagerului în cea a conduc$torului autoauto- Dac$ vor!im de şo&erul şo&erul de auto!u0/ auto!u0/ lucrurile sunt simple/ &$r$ nuan#e sau conturcontur- 9esim#itul la volanul unui mi2loc de transport în comun are resurse limitate de iritare a pasagerilor/ pasagerilor/ dar le &ructi&ic$ 2udicios- :n primul rând/ îi las$ s$ aştepte cu 2um$t$#ile de or$ prin sta#ii- Dac$ se a&l$ la cap de linie/ se opreşte la trei metri de locul unde gloata &ream$t$ la pând$/ su! viscol/ ploaie sau canicul$/ şi îşi citeşte impertur!a!il impertur!a!il 0iarul/ de la manşet$ pân$ la caseta redac#ional$- :n tra&ic/ &ie slalomea0$ dement printre maşini/ &$cându4i pe cei transporta#i s$ se ciocneasc$ unii de al#ii şi s$ se ia la în2ur$turi/ în2ur$turi/ &ie se plasea0$ r$!d$tor în spatele vreunei c$ru#e cu coviltir coviltir şi re&u0$ re&u0$ s$ treac$ pe alt$ !and$- :n &ine/ are întotdeauna la el câteva casete pe care se simte dator s$ le supun$ aten#iei pu!lice- Cui nu4i place o&erta n4are decât s$ co!oare co!oare sau s$4şi ia maşin$ mic$/ mic$/ e simplu- Alternativa e o c$l$torie c$l$torie tutelat$ de 9aste din erceni/ Tean de la Craiova/ Adi de la Vâlcea sau altcineva de altundevaCu totul altele sunt îndrituirile nesim#itulu nesim#ituluii la volanul autoturismului autoturismului personal- Aici scoate capul un comportament dominator şi tru&aş- 9esim#itul care priveşte lumea prin par!ri0 se mani&est$ ca un suveran- Al str$0ii/ al şoselei/ al intersec#iilorintersec#iilor- Hipnoti0at de propria &or#$/ el se simte ca eroul din poveste3 lumea e a lui şi tre!uie s$4i intre rapid în gra#ii- Când nesim#itul se suie în maşin$ şi o ia din loc/ ritmurile cotidiene se modi&ic$- 5otul în 2ur o!#ine o nou$ amprent$- Carosa!ilul devine un spa#iu al incertitudinilor r$v$şitoare şi nici m$car strada nu te poate pune întotdeauna întotdeauna la ad$postad$post- Pietonul/ partenerul partenerul de tra&ic/ agentul de circula#ie circula#ie şi to#i ceilal#i îşi dau seama c$ a venit vremea unei reevalu$ri urgente a priorit$#ilor priorit$#ilor-Dac$ vrei s$ &ii un nesim#it rutier ancorat în realitatea imediat$/ la curent cu ultimele evolu#ii în domeniu/ e nevoie de respectarea strict$ a câtorva principii esen#iale- :n primul rând/ nu uita s$ te compor#i ca la tine pe moşie- E desuet şi prostesc s$ te integre0i neo!servat în şuvoiul care umple strada- Voca#ia de st$pân al as&altului tre!uie dovedit$ şi c$poşilor care nutresc re0erve- Asta Asta înseamn$ c$ strada î#i apar#ine şi c$ în numele acestei reguli sacrosancte #i se îng$duie orice- Inclusiv 7sau mai ales8 ceea ce altora li se inter0ice- Disciplina în tra&ic devine/ în condi#iile astea/ un capriciu in&antil/ de care nu se pot crampona cra mpona decât &ricoşii/ con&ormiştii con&ormiştii p$gu!oşi sau cei o!işnui#i s$ danse0e dup$ cum li se cânt$- Pentru tine/ nesim#itule autentic/ regula de !a0$ e a!sen#a oric$ror reguli- 9imeni şi nimic nu te poate supune- Codul rutier îşi de0v$luie inutilitatea cu &iecare voca!ul$ component$- Participarea ta la tra&ic tre!uie s$ &ie o s$r!$toare a nesim#irii/ un ritual greu de &i6at în tipare şi niciodat$ predicti!il 9esim#itul la volanul volanul maşinii personale personale poate &i un tân$r tân$r im!er! sau un cap de &amilie cu
impo0itele la 0i/ o !ei0adea 2ude#ean$ sau un şe& de grup$ sindical$/ un gigolo &elin sau un apro0arist roto&eiroto&ei- Indi&erent cum arat$/ de unde vine şi cât câştig$/ el are o!liga#ia &erm$ de4a nu p$r$si codul proastelor maniere rutiere- 9u e6ist$ nimic mai !anal decât un participant docil şi empatic- Virtuo0itatea Virtuo0itatea pe str$0i/ şosele sau autostr$0i se o!#ine ieşind din corsetul normei acceptate şi dovedindu4le tuturor c$ se a&l$ în pre0en#a unui apaş nedomestici!il- A unui ins sedus de propria dimensiun dimensiunee şi gata s$ &ac$ pr$p$d/ cu piciorul în&ipt în accelera#ie/ cu mâna în&iorând erotic erotic sc1im!$torul de vite0e şi cu !u0ele trans&ormate în ramp$ de pe care decolea0$ în2ur$turi apocalipticeapocaliptice- 9esim#itului pe patru ro#i îi merge ca pe roate mai ales când o!serv$ în ra0a de ac#iune pro&ilul &irav al unei viet$#i o&ensa!ile- Dac$ se întâmpl$ cumva ca vietatea s$ &ie &emeie/ spectacolul e garantat- Iar dac$ &emeia mai e şi !lond$/ atunci invita#ia la mârl$nie e su!în#eleas$Din repertoriul nesim#itului nesim#itului rutier nu se cade s$ lipseasc$/ de e6emplu/ aten#ionarea cu &arurile- Ea este e6presia non4ver!al$ a unei soma#ii &$r$ ec1ivoc3 d$4te la o parte şi las$4m$ s$ trec- Uneori destinatarul mesa2ului nu pricepe sau se &ace c$ nu pricepe/ &$r$ ca asta s$4l in1i!e pe nesim#it- Acesta repet$ opera#iuneaopera#iunea- 9umai c$ al doilea avertisment aduce aduce o mic$ modi&icare de registru3 aprinderea &arurilor e înso#it$ de un cla6onat prelung/ amenin#$tor- Ver!ali0at/ el se traduce ast&el3 (.işc$/ &$/ din calea mea/ c$ te &ac past$ de mici*- Ei !ine/ s4o &ereasc$ !unul Dumne0eu pe !londa care şi aşa a comis o impruden#$ aşternându4se aşternându4se drumului s$ nu se con&orme0e- Cla6onul este ap$sat viril/ ro#ile scrâşnesc/ &arurile trec neîndur$tor prin caroseria din &a#$- "i!ra intim$ a macho4ului tremur$ necontrolat/ vestind pedepse e6emplare- 9esim#itul identi&ic$ aici o &orm$ de re0isten#$ mut$ şi preg$teşte &urios represaliile- Când &emeia se replia0$ pe !anda întâi spre a4i &ace loc/ el ştie c$ a trece pur şi simplu mai departe este o pro!$ de indulgen#$ nemeritat$- Prin urmare/ a2unge în dreptul ne&ericitei &$pturi/ co!oar$ geamul/ o s$getea0$ cu priviri mustind de o scâr!$ indignat$ şi o descoase retoric3 (Ce4i/ !$i/ paraşut$/ #i4a luat tac4tu strad$'* Sigur/ e6ist$ şi nesim#i#i care pun un pre# mai mic pe riposta ver!al$ şi pre&er$ gestul neec1ivocneec1ivoc- Pentru ei/ sanc#iunea sanc#iunea cea mai nimerit$ este un scuipat scuipat pie0iş spre maşina de al$turi- Dac$ demersul nu îşi atinge o!iectivul/ nimic nu4l opreşte pe nesim#it s$ mai &ac$ o încercare/ şi apoi o alta/ pân$ când stropii de saliv$ a2ung în &ine unde tre!uie- ,ra!a de dinainte se destram$/ iar nesim#itul îşi adaptea0$ vite0a la cea a !londei temerare/ pentru ca #inta luat$ în c$tarea gurii s$ nu scape nepenali0at$- Singura şans$ a victimei este ca din spate s$ apar$ o alt$ m$g$oaie gr$!it$/ care s$4l aten#ione0e pe nesim#it e6act cum o &$cuse el însuşi cu pu#ine clipe mai devremeUn ca0 aparte îl repre0int$ nesim#itul care vrea s$ te m$ture din cale pentru ca/ imediat dup$ ce te4a dep$şit/ s$ coteasc$ pe prima str$du#$ sau pur şi simplu s$ trag$ pe dreapta- Când îi sim#i &arurile ar0ându4#i cea&a/ î#i spui c$ omul se gr$!eşte cu un motiv anume3 o întâlnire pe care risc$ s4o rate0e dac$ nu a2unge la timp/ un ca0 de &or#$ ma2or$ sau altceva asem$n$torEvident/ n4ai de unde s$ ştii c$ ai a i nimerit peste un nesim#it care vede via#a ca pe o curs$ perpetu$/ în care nu are are voie s$ se clase0e al doilea- ;ogica intern$ intern$ şi &reatica acestui comportament sunt de nedesluşit- Impulsurile Impulsurile care4l pun în mişcare pe nesim#itul din categoria cu pricina &ac din el un concurent c oncurent etern/ un veşnic s$ritor peste o!stacole mai mari sau mai mici- "iecare maşin$ ivit$ în &a#a sa este o provocare ur0it$ de un destin pus pe şotii/ un test ce nu poate &i trecut decât cu ma6ilarele încleştate şi cu oc1ii a0vârlind &ulgere pâr2olitoare- (Dac$ nu i4o iau înainte/ sunt ultimul om*/ iat$ mottoul scris pe prima pagin$ din cartea vie#ii lui(Dep$şesc/ deci e6ist*/ aşa ar suna cre0ul lui transpus în termeni carte0ieni;a polul opus se plasea0$ nesim#itul care vrea ca toat$ lumea s$ se plie0e pe lentoarea lui sopori&ic$sopori&ic$- Suntem tot în tra&ic/ dar de data asta în prim4plan se iveşte insul cu mişc$ri de crocodil la siest$- 9imic nu4l scoate din ale lui- Ar &i şi greu/ &iindc$ dincolo de dorin#a de a trans&orma maşinile din urma lui într4un cortegiu cortegiu care s$4l petreac$ pân$ când catadicseşte s$ se opreasc$ se mai a&l$ ceva- Un detaliu pe care la început nu4l distingi- A!ia când te apropii şi te ui#i mai !ine consta#i c$ nesim#itul3 <8 vor!eşte la tele&onul mo!il şi nu se poate concentra asupra manevrelor rutiereB 8 caut$ un loc pe lâng$ care a mai trecut şi care4i care 4i tre0eşte amintiri duioaseB 8 ia o gustare &rugal$ la !otul cailor4putereB F8 pur şi simplu n4are c1e& s$ mearg$ mai repede- Pân$ aici/ nimic de condamnat- Dar ia încearc$ s$4l aten#ione0i c$ ocup$ o !and$
re0ervat$ dep$şirilordep$şirilor- "$4i semn cu &arurile 7discret/ nu ca în ca0ul anterior8 şi4o s$ ve0i ieşind pe geam o mân$ cu degetul mi2lociu ridicat ca un minio!elisc al s&id$riis&id$rii- Insist$ Insist$ şi4o s$ te tre0eşti c$ &rânea0$/ pune mâna pe !âta de !ase!all pe care4o are al$turi şi iese s$ te4ntre!e de s$n$tate- C$ci/ s$ nu omitem am$nuntul/ nesim#itul care pleac$ la drum tre!uie s$ #in$ permanent la îndemân$ îndemân$ un instrument instrument de otân2ire a contestatarilor contestatarilor-- i s$ nu pierdem din vedere vedere c$ specia în ansam!lu se crede îndrept$#it$ s$ nesocoteasc$ regulile/ cutumele şi deprinderile deprinderile &ireşti cu o suveran$ indi&eren#$- 9esim#itul la volan se inspir$ &$r$ s$ ştie din declara#ia de toleran#$ gravat$ pe a!a#ia t1elemi#ilor lui Ra!elais3 #ais ce )ue voudrasK$ :i este permis totul şi în primul rând ceea ce el însuşi le4ar inter0ice &erm celorlal#iPe de alt$ parte/ !un$voin#a în tra&ic este pentru nesim#it o no#iune vetust$ şi ridicol$- Un capriciu ar1aic/ o goang$ revolut$/ o &andoseal$ nes$rat$- :ntr4un timp când &iecare secund$ contea0$ + c$ci time is mone/ este mantra începutului de mileniu +/ numai o &orm$ su!til$ de parali0ie a centrilor nervoşi nervoşi poate e6plica e6plica atitudinea curtenitoare curtenitoare a demoda#ilor irecupera!iliCe altceva îl poate &ace pe un !$r!at altminteri în !un$ regul$ s$ &ac$ loc pe o strad$ principal$ cuiva care aşteapt$ cuminte un semn de milostivire milostivire ca s$ se poat$ încadra' Doar o !oal$ nedeclarat$ sau o regreta!il$ neputin#$ de adaptare la nevoile clipei- 5re!uie s$ &ii &oarte prost alc$tuit ca s$ cede0i atât de 2alnic şi s$ te laşi devansat- Din &ericire pentru el/ nesim#itul e imun în &a#a acestui virus r$v$şitorr$v$şitor- Când te vede aşteptând undeva în lateral/ trece pe lâng$ tine cu o linişte interioar$ deplin$deplin$- :şi spune cel mult ceva de genul3 (Dac$ $la din spatele meu e tont şi te las$/ trea!a lui- Cu mine nu4#i merge*- :n ca0ul în care maşinile aşteapt$ la sema&or/ iar şo&erul r$!duliu r$!duliu sesi0ea0$ c$ acum e momentul s$ încerce !reşa/ nesim#itul reac#ionea0$ imediat- El avansea0$ cu un metru/ pentru simpla pl$cere de4a de 4a te vedea !locat- Aparent/ nu are nimic de câştigat- Ar &i putut s$ te lase &$r$ s$ piard$ nimic- Sema&orul e tot pe roşu/ iar de circulat se circul$ in&ernal de lent- :ns$ cel pu#in are satis&ac#ia c$ #i4a tras clapa şi te4a l$sat s$4#i !lestemi mai departe neputin#a"iindc$ nesim#itul ştie s$ aprecie0e şi succesele m$runte/ mai cu seam$ când sunt repurtate în pu!lic/ în v$0ul atâtor a tâtor şi4atâtor oameniStudii de ultim$ or$ arat$ c$ nimeni din lume nu se compar$ cu nesim#itul român în ceea ce priveşte arta mersului pe contrasens- 9ici m$car în #$rile unde codul rutier str$luceşte prin a!sen#$ nu ai parte de spectacole compara!ile cu demonstra#iile de &or#$ şi cura2 ale şo&erului carpatin- ineîn#eles/ pentru asta e nevoie şi de un ec1ipament pe m$sur$- 9u po#i s$ &or#e0i conven#iile rutiere la !ordul unui 5ra!ant5ra!ant- 9u ai cum s$ !om!e0i pieptul comprimat într4un ;$stun- 9u te respect$ nimeni dac$ le râ0i în nas celorlal#i ascuns într4un 5ico- 9u/ nu/ de trei ori nu- 9esim#itul n$v$leşte pe contrasens de la în$l#imea con&orta!il$ şi dispre#uitoare a 2eepului/ cu motorul motorul torcând autoritar autoritar şi !o6ele !o6ele !u!uind &renetic&renetic- De alt&el/ in&la#ia de mata1ale F6F .itsu!is1i/ .itsu!is1i/ 9issan/ 5oNota 5oNota etc- a permis re!ote0area mândrei noastre #$rişoare cu un nume oriental şi alu0iv/ alu0iv/ mirosind a trecut îndep$rtat- C$ci dac$ Taponia de demult se numea Cipango/ România de a0i a devenit Teepango- Un spa#iu unde insinuarea pe contrasens e semnul de cast$ al unei p$turi mai egale decât egaliiAici/ nesim#itul di0olv$ totul în &e!ra lui de a &i alt&el- El e mânat în via#$ de comandamente care nu4i permit statul în coloan$- Uneori &$r$ 0gomot/ alteori înso#it de emisia sonor$ a unui giro&ar procurat pe c$i suspecte/ nesim#itul alege contrasensul cu siguran#a celui care ştie c$ riscul nu e al lui/ ci al celui care circul$ normal şi se vede amenin#at de iminen#a impactului- 9ep$s$tor şi rece/ el o ia înaintea celorlal#i c elorlal#i pentru c$ nu suport$ s$ &ie al cincispre0ecelea care aşteapt$ s$ se ridice !ariera- Vrea Vrea s$ &ie primul/ ast&el încât imediat dup$ trecerea trenului s$4şi continue 0!orul la 2oas$ în$l#ime- Aşa c$ du!lea0$ senin coloana/ i se aşa0$ în cap/ trage un pic de volan spre dreapta/ se las$ calm în scaun şi se uit$ mândru în oglinda retrovi0oare- 9imic/ nici un semn de revolt$ din partea celorlal#i- Atât le4ar &i tre!uit;e4ar &i ar$tat el- ;ucrurile se petrec identic pe drumurile în lucru/ unde sema&oarele asigur$ deplasarea alternativ$ pe cele dou$ sensuri- Iar$şi coloane/ iar$şi nervi- 9esim#itul taie nodul gordian al aştept$rii/ copiind pân$ la ultima sila!$ re#eta de la !arier$- i c1iar are timp s$ K "$ ce po&teşti
comp$timeasc$ prostimea disciplinat$ disciplinat$ pentru &elul cum se las$ c$lcat$ în picioare de nişte reguli pe cât de restrictive/ pe atât de carag1ioaseSigur/ Sigur/ e uşor s$4l o!servi pe nesim#it în multiplele lui iposta0e rutiere- Cât$ autoritate dega2$/ !un$oar$/ şo&erul care te vede alergând spre auto!u0 cu dou$ plase grele şi î#i înc1ide uşa tocmai când te preg$teai s$ te urci) Ce mândru tre!uie s$ se simt$ proprietarul unei decapota!ile de ultim$ genera#ie când te vede pe trotuar/ trotuar/ accelerea0$ prin !$l#ile de pe strad$ şi te stropeşte din cap pân$4n picioare) Cum îi &ier!e sângele în vine celui care/ strunindu4şi strunindu4şi seme# !olidul pe autostrad$/ a0vârle din înc1eietur$ un am!ala2 de "is1.ac/ o do0$ de Pepsi P epsi sau pamperşii proasp$t murd$ri#i murd$ri#i ai copilului/ pe care prea!una lui mam$/ ma m$/ aşe0at$ pe !anc1eta din spate/ tocmai i i4a înlocuit cu al#ii cura#i) Ce mare e di&eren#a între prelingerea noastr$ umil$ prin lume şi de&ilarea lui tru&aş$/ decis$ şi nepoticnit$) i cât de plin$ de înv$#$minte ni se arat$ vecin$tatea unui asemenea specimen)
Nesimţitul feroviar feroviar Pentru cei tenta#i s$ cread$ c$ nesim#irea am!ulant$ se mani&est$ doar pe str$0i/ şosele şi autostr$0i/ o veste proast$3 nici deplasarea cu trenul nu e scutit$ de prime2dii- 9esim#itul &eroviar interpretea0$ o partitur$ di&erit$ de cea a omologului rutier/ rutier/ îns$ e&ectul este în general aceleaşi3 indispunerea celor din 2ur- ansele de succes ale acestui tip de nesim#it sunt considera!il mai mari aici/ &iindc$ timpul lucrea0$ pentru el- Dac$ un drum cu auto!u0ul durea0$ uneori un s&ert de or$/ c$l$toria cu trenul se poate întinde de la dou$ pân$ la 0ece 0e ce ore.ai mult/ variantele de evadare ale victimei sunt practic ine6istente- Din trolei!u0/ din tramvai sau din metrou po#i s$ co!ori şi s$4l aştep#i pe urm$torul 7c1it c$ nu4#i garantea0$ nimeni c$ n4o s$ ai parte de un alt nesim#it8- %dat$ urcat în tren îns$/ eşti la discre#ia celui care #i se aşa0$ al$turi/ vi0avi sau pe diagonal$- i nu tre!uie s$ &ii reduta!il în materie de calcul al pro!a!ilit$#ilor pro!a!ilit$#ilor ca s$4#i dai seama c$ e implau0i!il implau0i!il s$ a2ungi la destina#ie destina#ie nev$t$matCea mai &recvent$ şi totodat$ cea mai plastic$ uvertur$ a nesim#itului &eroviar este desc$l#atul- Ea nu preced$ salutarea eventualilor pasageri din compartiment/ ci o înlocuieşte"ireşte/ e deplasat şi ridicol s$ #i se pretind$ s$ le dai !un$ 0iua celor c elor pe care4i g$seşti de2a instala#i la locurile lorlor- Cum/ Doamne iart$4m$/ s$ te adrese0i cuiva pe care nu l4ai v$0ut niciodat$ în via#$' :n sc1im!/ lep$darea de înc$l#$ri e o &orm$ cordial$ de spargere a g1e#ii/ un arti&iciu simplu/ prin care institui un climat &amiliar/ prietenesc- E6per#ii acestui gen de comportament recomand$ recomand$ ca între aşe0area pe scaun şi desc$l#are s$ nu treac$ mai mult de 0ece minute- :#i aran2e0i !aga2ul undeva deasupra/ sco#i teancul de 0iare sau integrame care4#i asigur$ con&ortul intelectual intelectual pân$ la co!orâre/ te ui#i pe câteva titluri/ te întin0i comod/ preluând o !ucat$ !ucat$ din spa#iul vital vital al celui din &a#$/ şi treci la &apte- Cu oc1ii contemplând contemplând indi&erent peisa2ul ce îşi sc1im!$ contururile în vite0a trenului/ î#i ieşi din papuci la propriu- 9u e nevoie de aplec$ri !ruşte sau de mişc$ri solicitante- 5otul 5otul tre!uie s$ se petreac$ agale/ &iresc/ înv$luitor şi ine6ora!il- Vâr&ul panto&ului stâng împinge cu o su!til$ insisten#$ c$lcâiul panto&ului drept/ pân$ când piciorul piciorul se eli!erea0$ din nemeritata nemeritata strânsoare- Urmea0$ o scurt$ scurt$ pau0$ în care ai gri2$ s$4#i mişti mişti ni#el degetele degetele în ciorap/ ca s$ le de0mor#eşti în în vederea secven#ei urm$toare- Apoi repe#i opera#iunea/ opera#iunea/ cu şoseta de o culoare incert$ presând rug$tor tocul panto&ului panto&ului care înc$ nu a &ost evacuat- :n mod normal/ totul tre!uie s$ se petreac$ în intervalul a trei0eci de secunde- %dat$ înc1eiat$ şi a doua manevr$/ e&ectuea0$ din nou e6erci#iul de rela6are tarsian$/ ca s$ nu compromi#i simetriasimetriai aici e nevoie de o gri2$ pedant$ pentru detalii- Ritualul desc$l#$rii în tren îşi pierde din pregnan#$ dac$ nu e preg$tit preg$tit cum se cuvinecuvine- 94are nici un 1a0 s$ te descal#i dac$ dac$ ai şosetele curate sau întregi- 9esim#itul &eroviar nu4şi permite permite s$ rate0e un act care/ în mod normal/ produce urm$ri imediate- .artorii sidera#i sidera#i ai spectacolului spectacolului tre!uie s$ vad$ şi în egal$ m$sur$ s$ simt$ c$ #i4ai dat 2os panto&ii- E la mintea cocoşului/ aşadar/ aşadar/ c$ ciorapii c iorapii ar$ta#i partenerilor de
drum tre!uie s$ &ie rup#i/ g$uri#i şi s$ miroas$ a dormitor ca0on dup$ trei 0ile &$r$ ap$ la ro!inet- Se recomand$ st$ruitor &olosirea &olosirea şosetelor &lauşate/ care se împut mai repede decât celelalte/ mai ales pe timp de var$- Pentru un &rison suplimentar/ suplimentar/ se poate merge şi la am$nunte r$spl$titoare pentru tine şi ve6atorii pentru cei din 2ur2ur- De pild$/ prin gaura din dreptul degetului mare e !ine s$ ias$ m$car m$ca r o parte dintr4o ung1ie net$iat$ de s$pt$mâni întregi şi tivit$ cu o dung$ negru4ver0ui- Asta arat$ preocupare pentru standarde şi consecven#$ în aplicarea re#etelorre#etelor- Un nesim#it care nu se îngri2eşte de aceste lucruri doar aparent neimportante mai are de înv$#at:nc$l#$rile în sine se cer alese cu gri2$ pentru un asemenea demers- Dac$ vrei ca impactul asupra celorlal#i s$ &ie d$râm$tor/ nu te anga2a pe calea de mi2loc- 9u leg$na n$de2dea naiv$ c$ po#i s$ te încal#i oricum/ oricum/ &iindc$ urm$rile urm$rile vor &i aceleaşi- Asta e o prostie/ prostie/ iar prostia se pl$teştepl$teşteUn panto& din piele verita!il$/ normal$ sau întoars$/ poate s$4#i 2oace &este- Rişti s$ te tre0eşti c$ te descal#i şi c$ n$rile celorlal#i pasageri nu &ream$t$/ nu se astup$ şi în general nu dau de ştire c$ au luat la cunoştin#$cunoştin#$- 9u4i p$cat' 5e4ai ostenit de poman$ şi + mai grav + te4ai compromis iremedia!il iremedia!il în oc1ii celor care aveau cu totul alte aştept$ri de la tine- Vrei Vrei s$ mergi la sigur' Atunci alege o perec1e de adidaşi din imita#ie de piele- "olosirea lor/ lor/ com!inat$ cu şosetele pe care nu le4ai mai sc1im!at de o s$pt$mân$/ asigur$ consecin#e inu!lia!ile- % s$ ve0i c$ nici m$car controlorul/ om e6pus atâtor şi4atâtor întâmpl$ri neprev$0ute/ nu se încumet$ s$ desc1id$ uşa unui compartiment din care pândeşte o asemenea capcan$ !iologic$!iologic$Cum nesim#itul e pân$ la urm$ tot om/ deşi mul#i s4ar gr$!i s$ contra0ic$ aceast$ a&irma#ie/ se pot o!serva şi în ca0ul lui mici ierar1i0$ri tipologice- un$oar$/ nesim#itul timid/ înc$ nesigur pe armele şi mi2loacele lui/ îşi ascunde picioarele su! scaunul pe care 4l ocup$- 9u avem ce &ace şi tre!uie s$4i acord$m circumstan#e atenuante- Pro!a!il c$ omul e la început de drum şi înc$ n4a o!#inut do0a2ul optim de tupeu şi mo2icie- E nevoie de timp şi de ni#ic$ rutin$;$sat s$ se per&ec#ione0e/ eventual îndrumat de un mentor în ale nesim#irii/ el va atinge nivelul dorit şi îşi va modi&ica &$r$ îndoial$ şi atitudinea- Spre deose!ire de el/ nesim#itul versat posed$ nonşalan#a su!lim$ a e6trovertituluie6trovertitului- :n situa#ia lui/ desc$l#area e urmat$ în mod natural de întinderea picioarelor pân$ su! scaunul pasagerului din &a#$- .işcarea tre!uie s$ ai!$ &luiditate şi naturale#e/ semn c$ ne a&l$m în pre0en#a unui ins care cu greu mai poate &i meditat la acest capitol% categorie aparte este cea a nesim#itului colindat de ispita s&id$riis&id$rii- Acesta simte nevoia s$ improvi0e0e n$valnic/ vrând totodat$ s$ sonde0e şi psi1icul celui asupra c$ruia îşi concentrea0$ aten#ia- El respect$ la centim$ ritualul lep$d$rii panto&ilor panto&ilor şi pe urm$ îşi cocoa#$ picioarele direct pe !anc1eta !anc1eta din &a#$/ la pu#ini pu#ini centimetri de pasagerul pasagerul aşe0at în dreptul dreptul luiDac$ pasagerul cu pricina e o &emeie/ inventivitatea nesim#itului nesim#itului mai urc$ o treapt$- C$ci în ca0ul $sta un picior 7eventual cel cu şoseta g$urit$ la vâr&8 poposeşte în dreapta ei/ pe când cel$lalt 7prin al c$rui ciorap/ o!serv$m a!ia acum/ iese o !ucat$ de c$lcâi cr$pat8 i se instalea0$ de4a stânga- Ast&el/ ocupanta locului &atidic are impresia c$ &ilmea0$ &$r$ avertisment un rema0e dup$ 1entacule, varianta &lauşat$De aici încolo/ e vremea urm$rilorurm$rilor- Dup$ momentele de consternare ini#ial$/ vecinii de compartiment ai nesim#itului dau primele semne de via#$- 9$rile se strâng asuprite/ nasurile se strâm!$ 1aotic/ gurile se pungesc veşted/ oc1ii ies neîncre0$tor din or!ite/ sprâncenele se arcuiesc în circum&le6uri interogativeinterogative- .ica incint$ e !locat$ într4o me&ien#$ mut$/ c$ci nim$nui nu4i vine s$ desc1id$ gura primul- Asta Asta e un alt punct &orte al nesim#itului3 in&erior numeric/ el surclasea0$ de0involt ma2oritatea/ &$r$ ca aceasta din urm$ s$ g$seasc$ resurse pentru ripost$ripost$- $r!a#i sau &emei/ pasagerii pasagerii dau impresia impresia c$ au c$0ut victim$ unei contagiuni contagiuni imposi!ile3 imposi!ile3 devia#ia de sept cau0at$ de mirosul emanat de te6tilele lipicioase şi nocive- Prin to#i cei de &a#$ trece s&redelul unei curio0it$#i şocate- Ce poate e6plica un asemenea tupeu' Cum îşi permite sconcsul sconcsul cu c1ip de om s$ atente0e la s$n$tatea s$n$tatea celorlal#i' i de ce Dumne0eu n4a catadicsit s$ împlineasc$ ritualul unei atât de necesare a!lu#iuni înainte de4a se sui în tren' Cât$ inocen#$) Doar un neavi0at se mai poate pierde în între!$ri care nu duc nic$ieri- % alt$ caracteristic$ de c$p$tâi a nesim#itului nesim#itului este sustragerea de su! povara normei cuviincioase/ iar ceea ce este vala!il pentru nesim#itul din auto!u0 auto!u0 are e6act aceeaşi relevan#$ pentru
e6ponentul &eroviar &eroviar al categoriei- 9esim#itul are micro!ul contrarierii în sânge- :#i &ace e6act ce nu #i4ai dori/ când nu #i4ai dori4o- Posed$ un al şaselea sim# care4i care 4i spune când anume e cel mai !ine s$ se produc$ produc$ şi ştie c$ instinctul instinctul $sta nu l4a tr$dat niciodat$niciodat$- :n prea2ma lui/ argumentul argumentul se o&ileşte/ ideea gata de rostire se opreşte crispat$ pe !u0e/ iar nedumerirea stearp$ îşi &ace loc cu cu râvna unei cârti#e ce4şi sap$ galeria dup$ planuri doar de ea ştiuteCând poluantul odori&ic odori&ic începe s$ le induc$ pasagerilor sen0a#ia de pre4leşin/ cel a&lat mai aproape de geam recurge la solu#ia disperat$- El trage de mânerul geamului/ animat de speran#a unei guri de aer întrem$toare- De o!icei/ în clipa asta a sta se produc dou$ lucruri- "ie geamul e în#epenit şi nu se desc1ide/ &ie opera#iunea e 2ugulat$ !rutal de nesim#itul însuşi/ care acu0$ + şi de data asta + curentul- Dac$4#i duci mâna la nas şi te strâm!i/ ca s$4i dai de în#eles c$ pute/ î#i r$spunde tot printr4un gest- .âna lui se îndreapt$ spre propria urec1e/ în care a!ia în clipa aceea o!servi c$ se 0$reşte ceva al!/ care !loc1ea0$ timpanul- E micul tampon de vat$ care asigur$ protec#ia auricular$- C$ci nesim#itul e pe deasupra şi ipo1ondru/ iar vocea ra#iunii nu are nici o şans$ de4a se &ace au0it$- Du1oarea din compartiment urc$ spre do0a leta4 l$/ îns$ nesim#itul tot nu se înduplec$- (Ce4i/ &rate/ vrei s$ &ac otit$'*/ se 0!orşeşte el dac$ încerci s$4i e6plici !ine&acerile aerului curat- (A/ eşti !oier' Ai nasu> &in' P$i atunci cump$r$/ nene/ tot compartimentu> şi n4ai decât s$ stai cu geamu> desc1is pân> la loc comanda-* E inutil s$4i semnale0i nesim#itului &ractura logic$ şi s$4i spui c$ în ca0ul $sta/ dat$ &iind a!sen#a lui din peisa2/ n4ar mai &i nevoie nevoie de o ventilare atât de de viguroas$- ;upta ;upta a &ost câştigat$ clar de nesim#it- Resemna#i şi cu !atista la nas/ pasagerii de pe celelalte locuri îl &i6ea0$ cu o solidaritate solidaritate îndurerat$ pe &rondeurul care a încercat mutarea de r$spuns şi se str$duiesc s$ &ac$ a!strac#ie de miros- Iar nesim#itul trece satis&$cut la prima por#ie de integrame/ ştiind în sinea lui c$ a respectat cu s&in#enie punctul punctul G al decalogului- .ai #ine#i minte' (Convinge lumea s$ se plie0e pe setul t$u de non4valorinon4valori- 9u accepta compromisuri-* compromisuri-* :n &unc#ie de c$ldura din tren/ pot e6ista/ &ireşte/ şi alte le2erit$#i vestimentare- 9imic nu4l opreşte pe nesim#it s$4şi dea 2os c$maşa/ de e6emplu- "aptul c$ la cincispre0ece centimetri de el su!0ist$ as&i6iat$ de indignare o &emeie nu4l in1i!$- Dimpotriv$- 9esim#itul se simte întotdeauna stimulat stimulat de stupoarea celorlal#i- :n ca0ul acesta/ de!arasarea de c$maş$ &ace posi!il accesul direct al privitorului privitorului la un articol de îm!r$c$minte cu pro&unde rever!era#ii în mentalul masculin al românului- Este vor!a de maioul cu g$urele/ o delicates$ de gardero!$ care îm!rac$ rotun2inile rotun2inile ventrale într4o teac$ per&orat$ prin care iese !a un coş nestors/ !a un &ir de p$r re!el/ !a un neg discret ca o sta&id$ şi înc1is înc1is la culoare ca o c$c$rea0$- .aioul cu g$urele este in&init mai mult decât un accesoriu drag inşilor care se respect$- 5e6tura 5e6tura lui incon&unda!il$ îl trans&orm$ în instrument de legitimare- Cine poart$ aşa ceva e !$r!at în adev$ratul sens al cuvântului/ nu un &$t$l$u n$tâng sau dilematic- i cum len2eria de corp e de multe ori e6presia personalit$#ii personalit$#ii celui care o îm!rac$/ po#i conc1ide conc1ide &$r$ s$ greşeşti c$ purt$torul maioului maioului cu g$urele e un individ cu gusturi !ine de&inite/ p$reri r$spicate şi comportamente ce #in de armonia imediat$Unul dintre gesturile la care nesim#itul &eroviar apelea0$ aproape din iner#ie este sco!itul în urec1e- Dar/ aten#ie/ dac$ #ii la etic1et$/ nu împlineşti acest ritual e6plorator când trenul intr$ intr$ în tunel şi nu te vede nimeni- Pariul unei asemenea sond$ri const$ tocmai în natura lui &$#iş$Cei care stau lâng$ tine tre!uie s$ simt$ c$ pentru ei &aci lucrul $sta- C$ci nesim#itul e generos cu propriile descoperiri şi #ine s$ &ac$ lumea întreag$ p$rtaş$ la savoarea şi &armecul lorlor- i c1iar dac$ vrei s$ te opui/ te l$mureşti în câteva clipe c$ n4ai sor#i de i0!ând$- ;umina 0ilei e prea puternic$/ iar gesticula#ia gesticula#ia nesim#itului nesim#itului prea limpede limpede ca s$ încap$ loc de sustrageri &urişe&urişeAşa stând lucrurile/ şi contrar propriei voin#e/ oc1ii î#i sunt atraşi magnetic spre 0ona unde se împlineşte ritualul sco!ituluiDac$ eşti un nesim#it cumsecade şi vec1i în ale meşteşugului/ ştii din capul locului c$ demersul t$u de cercetare a propriei anatomii nu se &ace oricum- Scopurile precise reclam$ mi2loace pe m$sur$- Doar un cârpaci nevolnic va scoate din !u0unar !e#igaşul cu capetele învelite în vat$/ g$si!il la orice &armacie/ !anal şi &$r$ putere de sugestie- Unealta optim$ pentru o atare opera#iune opera#iune este degetul mic mic al mâinii nesim#itului/ nesim#itului/ dotat/ &ireşte/ &ireşte/ cu o impun$toare ung1ie l$sat$ s$ creasc$ patru4cinci centimetri- 7Pentru nesim#i#ii care înc$
or!ec$ie/ degetul mic e plasat peri&eric/ al$turi de cel pe care se a&l$ g1iulul cât o sarma de post-8 A!ia dup$ ce va &i trecut trecut acest criteriu/ inser#ia inser#ia metacarpian$ se va produce produce plenar/ cu e&ectele scontate- Degetul se introduce 1ot$rât în urec1e/ iar prelungirea lui cornoas$ &orea0$ temeinic/ în spirale precise ca inci0ia de !isturiu/ pe durata a trei0eci4patru0eci de secunde- Pe urm$ au loc e6tragerea degetului şi studierea lui cu un oc1i de specialist- Recolta de cerumen din vâr&ul ung1iei se cere privit$ detaşat/ cu o curio0itate !ine controlat$/ de entomolog care descoper$ o specie rar$ de &luture în peisa2ul lu6uriant al 2unglei ecuatoriale- "oarte important/ n4ai voie s$ le întorci spatele celorlal#i şi s$ p$stre0i doar pentru tine magia indici!il$ a ceea ce ai g$sit- Vecinii au tot dreptul s$ vad$ şi ei- Dac$ tot #i4au sor!it din oc1i !aletul vesti!ular/ nu4i de0am$gi- 9u le r$pi o pl$cere atât de scurt$/ la un drum atât de lung- Prin urmare/ #ine degetul proasp$t e6tras din din a&undurile a&undurile moi ale urec1ii drept/ drept/ la vedere/ ca pe un pa1ar de colec#ie colec#ie c$ruia încerci s$4i depiste0i o cât de mic$ imper&ec#iune- R$mâi aşa câteva secunde/ pân$ când to#i cei din compartiment vor &i avut prile2ul unei 1ol!$ri &ructuoase- Pe urm$ scoate4#i cerumenul de su! ung1ie/ cocoloşeşte4l meticulos şi arunc$ produsul ast&el o!#inut/ pre&era!il pe panto&ul doamnei aşe0ate pe diagonal$/ care oricum î#i doreşte moartea înc$ de când ai desc1is uşa vagonuluivagonului- %dat$ înc1eiat$ secven#a/ &$ o pau0$ scurt$/ recuperatoare/ iar apoi pune4te din nou pe trea!$- E imposi!il imposi!il s$ nu mai &i r$mas ceva în în &iridele ce str$2uiesc str$2uiesc accesul spre ciocan/ nicoval$ şi sc$ri#$-
2uiul de nesimţit călător călător Un ca0 aparte îl scoate în prim4plan pe nesim#itul care nu4#i &ace via#a amar$ de unul singur/ singur/ ci tr$gând dup$ el un copil- Pentru o des&$şurare corect$ a ritualului nesim#irii/ e nevoie ca micu#ul s$ îndeplineasc$ un set de condi#ii minime- S$ &ie r$0gâiat/ s$ urle ca un !e0metic cu 2um$t$#ile de or$/ s$ cear$ totul totul plângând pân$4#i pân$4#i încre#eşte carnea şi + peste peste toate + s$ se în&rupte dintr4o 1ran$ consistent$consistent$- Un sandviş cu maione0$/ un croissant cu ciocolat$ sau alte alimente care s$ lase urme de îndat$ ce mânu#a murdar$ se spri2in$ pe pantalonii al!i ai !$r!atului care citeşte citeşte o revist$/ pe deu3-pices- ul so!ru al tinerei directoare de vân0$ri care din tren se duce direct la un seminar cu participare interna#ional$/ pe roc1ia elegant$ a doamnei care se uit$ vis$toare pe &ereastr$- Puiul de nesim#it e c1emat s$ pro!e0e c$ peste ani va putea &ace pe cont propriu şi neînso#it ravagiile pe care le seam$n$ ast$0i su! supraveg1ere p$rinteasc$S$ nu ave#i emo#ii- :n 0ece 0ec e ca0uri din 0ece/ randamentul #âncului e superlativsuperlativ- Piticul are un modus operandi greu de îm!un$t$#it/ care vine din valori&icarea superioar$ a calit$#ilor ca lit$#ilor native/ com!inat$ cu permisivitatea deplin$ a tat$lui sau a mamei- Ast&el/ primul s&ert de or$ de c$l$torie tre!uie consumat într4o deplasare neîntrerupt$ neîntrerupt$ de la un cap$t la altul al compartimentului/ compartimentului/ când t$lpile micului ucenic &ac cunoştin#$ cu !om!eurile celorlal#i pasageri%rice reproş + s&ios sau &erm + din partea victimelor se repercutea0$ violent asupra lor însele- % între!are &ormulat$ cu toate precau#iile necesare + (V$ rog/ n4a#i putea putea s$4l potoli#i/ o s$ s$ o!oseasc$/ de2a a transpirat'* transpirat'* + ricoşea0$ imprevi0i!il din c1eresteaua genitorelui/ genitorelui/ &$cându4l s$4şi ias$ din pepeni- (E copil/ cucoan$/ mata n4ai &ost copil' Ce/ te4ai n$scut gata mare'* :n ca0ul în care (cucoana* are ne&asta inspira#ie s$ spun$ c$ vârsta &raged$ şi !una creştere nu se e6clud reciproc/ asupra ei se a!ate o vi2elie cotropitoare/ cotropitoare/ care o sileşte s$ redevin$ retractil$- (ine c$ eşti mata crescut$/ ce s$ 0icAstea4s comunisme de pe vremuri/ mamaie- ,ata/ l4am împuşcat pe Ceauşescu/ mai las$4ne cu predicile şi ve0i4#i ve0i4#i de cior!a ta- Ia uite la ea-* :ntre timp/ copilul nesim#itului îşi continu$ patina2ul pe panto&ii pasagerilorCompartimentul Compartimentul e su&icient de îngust pentru ca nimeni s$ nu se poat$ &eri din calea &uriei lui plim!$re#e- Cât despre despre ostilitatea ce se poate g1ici g1ici din privirile privirile celor agasa#i dup$ dup$ doar trei minute petrecute în compania r$0gâiatului/ ea r$mâne &$r$ urm$ri- Plodul mai merge cât mai
merge/ dup$ care modi&ic$ tactica de 2oc- %rganismul îşi cere drepturile- 5rop$itul 5rop$itul isteric din ultimele minute a însemnat consum de calorii/ aşa c$ acum nimic nu i4ar prinde mai !ine nesu&eritului nesu&eritului decât ceva dulce- Asta se o!#ine prin somarea crâncen$/ pe !a0$ de r$cnete descreierate/ a p$rintelui- (V;EAU CI%C%%%%)))) CI%C%/ 94AUUU4UQI'''))) CI%C%%%%%%%%%%)))))))))))))* CI%C%%%%%%%%%%)))))))))))))* înso#it de suspinele e6cedate ale pasagerilor/ tat$l se con&ormea0$ apatic şi scoate din !aga2 o ciocolat$ pe care i4o întinde complice odoruluiPiticania se pune pe mol&$it/ dup$ care/ din senin/ pu&neşte într4un râs salivar/ care împroaşc$ stropi maronii pe 1ainele vecinului de scaun- %&uscat/ acesta vrea s$ încerce o punere la punct/ dar privirea metalic$ a t$tânelui !loc1ea0$ ini#iativa la &el de e&icient ca un !oicot parlamentar al opo0i#iei- Iar dac$ re&ormatorul tot nu pricepe/ nesim#itul patern îşi descleştea0$ ma6ilarele şi4i şuier$ de la o!ra03 (:#i pui mintea cu el' 9u ve0i c$4i c$ 4i mic' .ata n4ai copii acas$' i' Aşa #i4i creşti/ cu 2oarda'* Stimulat de ocrotirea p$rintelui/ copilul se linge lasciv pe degete/ iar pe urm$ şi le şterge &ie de perdeaua care se mişc$ uşor lâng$ geam/ &ie pe postavul scaunului/ scaunului/ &ie direct pe îm!r$c$mintea pasagerului care4i inspir$ cea mai mare încredere- 5at$l îl priveşte mândru şi &ace oc1ii roat$/ spre a vedea dac$ entu0iasmul lui e împ$rt$şit în restul compartimentului- :ns$ de2a se aud murmure- $r!atul care se c$0nea s$ duc$ la !un s&ârşit citirea articolului despre despre ultima iu!it$ a lui C1ivu iese din letargie şi are un moment de r$0vr$tire- (Asta4i nesim#ire/ dom>le- Da> ai nai!ii gri2$ de el/ c$ pân$ a2ungem ne vopseşte pe to#i-* 9esim#itul apostro&at atât de &erm st$ pe gânduri câteva secunde/ c1i!0uind asupra unei replici muşc$toare- :n cele din urm$/ se decide pentru un mic pas înapoi- (Hai/ m$/ la closet/ s$ te sp$l pe mâini*/ îşi îndeamn$ el progenitura/ având gri2$ s$ înc1eie într4un aparteu semie6plicit3 //>r4a#i ai dracu> de securişti*Acesta e doar unul dintre scenarii + nici pe departe cel mai r$u posi!il- 9esim#itul care îşi ia copilul în c$l$torie îl poate între!uin#a şi pe post de arte0ian$ de poe0ii- Evident c$ nimeni din compartiment n4are c1e& s$ asculte Căţelu& cu părul creţ sau omnoroase păsărele, dar p$rintele nu se împiedic$ împiedic$ de asemenea mo&turimo&turi- El #ine s$4#i arate c$ şi4a crescut odrasla odrasla în respect pentru cultur$ şi te !om!ardea0$ cu stro&e l$l$ite pi#ig$iat/ cu mâinile împreunate în &a#$/ cu oc1ii iscodindu4te iscodindu4te scormonitorscormonitor- ;a s&ârşitul primei poe0ii/ ai oca0ia s$ consta#i c$/ indi&erent de reac#ia pe care o ai/ urm$rile sunt nepl$cute- Dac$ nu te declari e6ta0iat/ nesim#itul simte nevoia s$4i acorde puştiului şansa rea!ilit$rii şi4l îndeamn$ s$ repete supliciulDac$4#i m$rturiseşti/ ipocrit/ încântarea/ cu n$de2dea neg1ioa!$ c$ în &elul $sta scapi mai repede/ îl !ate încura2ator pe um$r şi4l invit$ s$ e&ectue0e !isul pe care simte c$4l meri#i din tot su&letulAcestea sunt câteva dintre &a#etele nesim#itului care merge cu trenul- E6ist$ şi altele/ &ireşte- S$ evoc$m/ &ie şi în treac$t/ personalitatea granitic$ a nesim#itului care ia rapidul şi trage semnalul de alarm$ ca s$ co!oare în 1alta unde în mod normal nu era prev$0ut$ sta#ionarea/ întâr0iindu4i întâr0iindu4i pe ceilal#i pasageri cu o or$- S$ nu uit$m de e6presia apatic4s&id$toare a celui care se aşa0$ pe locul t$u/ deşi n4are !ilet acolo 7uneori n4are !ilet pur şi simplu8- S$ nu4i pierdem din vedere pe cei care au !ilet pentru un loc şi !aga2e pentru tot compartimentulAceştia se urc$ în tren imediat dup$ tragerea lui lâng$ peron şi ocup$ integral spa#iul destinat geamantanelor şi sacoşelorsacoşelor- ,1inioniştii care se suie dup$ ei şi au la rândul lor !aga2e tre!uie s$ ştie c$4i aşteapt$ o con&runtare îndâr2it$/ în care pleac$ la drum cu şansa a doua- S$ nu ne &acem c$ nu ştim de cei care se aşa0$ pe paporni#e pe coridor şi re&u0$ re&u0$ s$ se ridice şi s$ te lase s$ ieşi din compartiment- S$ ne înclin$m umil în &a#a celor care îşi &ac nevoile când trenul e oprit în gar$- S$4i #inem minte pe cei care umplu spa#iile de trecere cu !aga2e şi pe urm$ pleac$ la vagonul restaurant- i în orice ca0 s$4i pomenim m$car acum/ la &inal de capitol/ c apitol/ pe cei capa!ili s$ repurte0e cea mai picant$ victorie a unei c$l$torii cu trenul3 şterpelirea sulului de 1ârtie igienic$ de la toalet$-
Nesimţitul la bloc locul/ adic$ &agurele locativ în care tr$iesc adeseori mai mul#i trântori decât al!ine/ o&er$ e6perien#e marcante în materie de nesim#ire- C$ci aşa cum nu4#i alegi p$rin#ii sau neamurile/ tot aşa eşti neputincios când vine vor!a de vecini- Aici destinul poate s$4#i 2oace reng1iuri sinistre/ sinistre/ în &a#a c$rora r$mâi cu mâinile legate- :#i e permis doar s$ te mişti pe o scar$ a sentimentelor unde la un cap$t se a&l$ &uria clocotitoare/ iar la cel$lalt !la0area melancolic$;ocatarul de la !loc/ denumit şi (!locatar* de &loretiştii ra&ina#i ai vor!elor/ vor!elor/ este o alc$tuire greu de încadrat şi cel pu#in la &el de greu de priceput- Iar via#a la !loc/ apreciat$ cândva drept culme a modernit$#ii/ a devenit/ su! ac#iunea nesim#itului/ o corvoad$ dominat$ de teroarea peretelui comuncomun- :n aceste condi#ii/ vecinul vecinul a încetat s$ &ie aproapele aproapele empatic/ seam$nul pe a c$rui solicitudine solicitudine te po#i !a0a când eşti în impas/ şi a luat c1ipul unei viet$#i 0gomotoase/ inva0ive şi impertinente- ;ucrurile arat$ cu atât mai descura2ant cu cât traiul în micile compartimente de !eton e o condamnare pe termen lung/ de o!icei &$r$ posi!ilitate posi!ilitate de cau#iuneC$ci dac$ în tren sau în auto!u0 compania unui nesim#it se întinde pe durata câtorva 0eci de minute sau a cinci4şase ore/ la !loc ai de isp$şit o pedeaps$ care se num$r$ cu deceniile- i de &oarte multe ori sentin#a e una pe via#$Printre determin$rile imua!ile ale nesim#itului nesim#itului de la !loc se num$r$ capacitatea de a se &ace v$0ut şi au0it când #i4o doreşti mai pu#in- Persona2ul în cau0$ crede nea!$tut în punctul doi din decalogul pre0entat înainte de primul capitol al c$r#ii3 (9u te gândi la ceilal#i- "ii egocentric-* C$l$u0it în permanen#$ de acest îndemn/ nesim#itul de la !loc este un n$v$litor care î#i con&isc$ spa#iul vital/ te supune neînduplecat şi te sileşte s$ capitule0i- "apt interesant/ el ac#ionea0$ &oarte rar pe cont propriu- De cele mai multe ori/ în spatele lui st$ solidaritatea de palier/ palier/ de coloan$/ de scar$ sau c1iar de de !loc- 9u tre!uie s$ &ii savant ca s$ deduci e6plica#iae6plica#ia.ai devreme sau mai târ0iu/ cei mai mul#i dintre locatarii unui !loc devin actan#i în ritualul nesim#irii- %r/ %r/ cum ar putea un vecin cu capul pe umeri s$ în&iere0e ceea ce el e l însuşi va îndeplini la un moment dat' Poate c$ tr$s$tura &undamental$ a acestui tip de persona2 este surpri0a- Capacitatea de4a ac#iona pe nepus$ mas$- De0involtura interven#iei interven#iei neaşteptate în ritmurile tale &ireşti- 9ici un nesim#it care #ine la rang nu te previne c$ are de gând s$4#i &ac$ via#a amar$- i4o &ace şi gatarusc1e#ea mani&est$rilor şi atitudinea neprevenitoare neprevenitoare apar#in recu0itei o!ligatorii/ o!ligatorii/ în plus/ e un nonsens s$4i spui cuiva c$ urmea0$ s$4l deran2e0i- Agresiunea Agresiunea anun#at$ este o invita#ie la un act ratat- Dac$ victima descoper$ o solu#ie de salvare şi scap$ din n$vod' Dac$ se sustrage' Dac$ evit$ am!uscada' 9u4i mai mare p$catul' 9u a2ungi de râsul celorlal#i'
Nesimţitul la el acasă acasă Una dintre cele mai vii &orme de mani&estare a nesim#irii se leag$ de repara#iile în apartament- Aici poate intra/ de pild$/ înlocuirea gresiei şi a &aian#ei la momentul cel mai nepotrivit + de pild$/ imediat dup$ Duminica Paştelui- Sau parc1etarea în a doua 0i de Cr$ciun- 9ici < ianuarie nu e o 0i &erit$ de riscuri- Atunci/ !un$oar$/ se pot înlocui cada şi calori&erele- :n &ond/ dac$ engle0ii au etap$ de &ot!al în prima 0i a anului/ de ce n4ar putea şi nesim#itul s$4#i &ran2ure0e nervii !oc$nind sistematic de la începutul la s&ârşitul minivacan#ei pe care ai aşteptat4o atâta vreme' Repara#iile compun revanşa sonor$ pe care nesim#itul şi4o ia în &a#a mimo0elor care mai cred în orele de linişte sau în &a#a minoritarilor care înc$ n4au apro&undat codul proastelor proastelor maniere- :n clipa când nesim#itul se decide s$4şi re&ac$ !ârlogul din CA în care4şi duce 0ilele/ prima condi#ie este oprirea apei &$r$ s$ prind$ nimeni de vestePoate c$ satis&ac#iile acestui gest nu sunt spectaculoase/ dar c1iar şi aşa/ manevra merit$
e&ectuat$- 9esim#itul care pre#uieşte nuan#ele ştie cu siguran#$ s$ se !ucure de micul impas pe care4l produce ini#iativa lui printre vecini- :n mintea lui prinde contur imaginea &andositului de la parter/ care a r$mas pe uscat tocmai când se sp$la pe cap/ a pupe0ei cu nasul pe sus de la doi/ care încerca s$ cure#e o c1iuvet$ doldora de vase murd$rite de musa&irii din 0iua precedent$/ sau a arogan#ilor de la ultimul eta2/ care tocmai aveau de gând s$4i &ac$ !aie copilului- Vecinul Vecinul e6pus ast&el/ cu cl$!uci în p$r/ s$pun în oc1i şi sudalma pe !u0e/ asigur$ un spectacol în$l#$tor%dat$ dep$şit$ etapa ini#ial$/ drag$ nesim#itule/ totul merge şnurşnur- Sigur/ pentru ca victoria ta &inal$ s$ &ie &$r$ du!ii/ e nevoie s$4#i alegi corect instrumentele şi s$ te opreşti la ce e mai !un- Asta include toate sculele/ sculele/ utila2ele/ uneltele şi dispo0itivele dispo0itivele capa!ile capa!ile s$ declanşe0e apocalipsa deci!elic$- % repara#ie în care nu se &ace t$r$!oi e un nonsens- Dac$ vrei ca lumea s$ te #in$ minte/ nu um!la cu 2um$t$#i de m$sur$- C1iar dac$ simpla g$urire a unui perete îi &ace s$ tresar$ pe to#i vecinii/ nu te culca pe o urec1e- Reali0$rile de anvergur$ nu sunt posi!ile &$r$ o preg$tire atent$ şi &$r$ cola!orarea unor specialişti veri&ica#iAici intervine priceperea ec1ipei de meşteri la care apele0i- C$ci aşa cum pompierul somat s$ sting$ un incendiu începe prin a inunda incinta pe care e c1emat s4o salve0e/ tot aşa muncitorul anga2at pentru repara#ii e6alt$ virtu#ile &onice ale meseriei- Un lucr$tor avi0at va şti c$ patentul sau ciocanul nu se pune pe podea/ ci se trânteşte- I se d$ drumul ca din pod- .$sura e vala!il$ pentru toate instrumentele instrumentele de care ai mai mare sau mai mic$ nevoie- De la ciocan la şuru!elni#$ şuru!elni#$ şi de la !urg1iu !urg1iu la cleşte/ totul tre!uie l$sat s$ cad$ greu şi de sus/ pentru ca vecinii s$ ştie c$ te4ai pus pe trea!$- .u0ica dodecaco&onic$ a meşterului se cuvine s$ &ie neîntrerupt$/ ve1ement$ şi implaca!il$- ;ocatarii din 2ur tre!uie aduşi la disperare şi ispiti#i de gânduri ucigaşe- Dac$ totul se des&$şoar$ con&orm planului/ pân$ şi cel mai paşnic dintre ei va g$si resurse s$ promit$ o r$0!unare teri!il$ cu prima oca0ie- (P$i nu4mi pun eu termopane' S$ ve0i atunci distrac#ie- % s$ v$ par$ r$u c4a#i venit pe lume/ &i4v4ar naşterea de râs-* 9ici o repara#ie nu are 1a0 dac$ nu e precedat$ de !u!uieli îndesate/ îndesate/ vreme de dou$4trei dou$4trei ceasuri/ şi de g$urirea metodic$ a celor mai re0istente materiale de construc#ie- Iar dac$ d$râmarea pere#ilor nu &igurea0$ în program/ ea poate &i suplinit$ de alte activit$#i/ cu condi#ia ca nivelul de 0gomot s$4i &ac$ pe vecinii nevinova#i s$4şi !lesteme 0ilele- Pentru ca mul#umirea ta s$ &ie deplin$/ nesim#itule/ geamurile tre!uie s$ 0orn$ie/ lustra s$ tremure/ pere#ii s$ vi!re0e/ parc1etul s$ geam$/ iar uşile uşile s$ 0!ârnâie neliniştitor neliniştitor-- Când declanşe0i ostilit$#ile/ ostilit$#ile/ to#i ceilal#i se simt periclita#i- Ei nu mai sunt în siguran#$ nic$ieri- Au sentimentul c$ au nimerit în toiul unui r$0!oi pe care nu4l merit$ şi ale c$rui victime colaterale vor deveni/ &$r$ posi!ilit$#i de împotrivirePentru ca aceast$ e6perien#$ s$ rodeasc$ dup$ aştept$ri/ e !ine ca lovitura de începere s$ &ie dat$ în Mee@end sau în orele de linişte- 7Evident/ varianta ideal$ ar &i în Mee@end &i în orele de linişte/ dar nu tr$im într4o lume per&ect$-8 Sâm!$t$ diminea#a/ de pild$/ când lumea ar vrea mai mult ca oricând s$ întâr0ie în aşternut/ nesim#itul destram$ liniştea şi instaurea0$ domnia &le6ului/ a ciocanului pneumatic sau a !ormaşinii- 5otul 5otul se 0guduie ca într4un &ilm4catastro&$Vecinii sunt smulşi din paturi şi împinşi spre geamuri/ unde încearc$ s$ vad$ dincotro vine prime2dia- Proasp$t Proasp$t tre0i#i/ mul#i dintre dintre ei au impresia c$ sunt sunt la câ#iva paşi de şenilele şenilele unei divi0ii nimicitoare- A!ia dup$ o relativ$ domolire a panicii/ oc1ii 0!oar$ spre ceasuri şi clipesc do2enitordo2enitor- E şapte şi 2um$tate diminea#a- Ei/ şi' Calendarul nesim#irii nu &unc#ionea0$ dup$ criterii normale- De &apt/ la o privire mai atent$/ un asemenea calendar nici nu e6ist$- Vremea nesim#irii e mereu/ de luni la şapte pân$ duminic$ dup$ mie0ul nop#ii- 9u4#i place' 9u contea0$- i oricum/ e6ist$ solu#ii3 te rogi s$ sur0eşti &ulger$tor/ &ulger$tor/ te mu#i la cas$/ emigre0i sau te sinuci0i.$ rog/ ar mai e6ista o variant$/ dar ea e mai degra!$ utopic$3 s$ discu#i cu nesim#itul şi s$4l &aci s$ renun#e- %ameni aten#i la nuan#e/ !ritanicii spun despre utopie utopie c$ este (paradisul proştilor*/ proştilor*/ ceea ce înseamn$ c$ nu tre!uie investite investite mari speran#e într4un într4un asemenea demersCine contest$ dreptul nesim#itului nesim#itului de a &i 2upân în casa lui patinea0$ pe g1ea#a su!#ire a inconştien#eiinconştien#ei- El scap$ din vedere un lucru esen#ial3 dou$0eci şi patru de ore pe 0i/ şapte 0ile pe s$pt$mân$ şi trei sute şai0eci şi cinci de 0ile pe an/ nesim#itul se 1r$neşte cu inconturna!ila convingere c$ are toate drepturile şi nici o o!liga#ie- Sensi!ili0area lui su! lumina
!ine&$c$toare a dialogului dialogului e o 1imer$- Candidul Candidul care apelea0$ la !unele sentimente sentimente ale nesim#itului nesim#itului îşi pune singur capul pe !utuc şi se e6pune comentariilor persi&lante persi&lante ale comunit$#ii- (Ia uite4l şi pe4$sta- 9u4l credeam atât de !ou-*
4n curtea blocului C1iar dac$ nu are !ani/ timp sau r$!dare pentru reamena2$ri complete/ nesim#itul de e6trac#ie !locativ$ g$seşte cu uşurin#$ alte variante de isteri0are a vecinilorvecinilor- un$oar$/ un e6erci#iu decupat din manualele de proast$ creştere este !$tutul covoarelor imediat dup$ ce se crap$ de 0iu$- Statistic/ cei care pre&er$ aceast$ &orm$ de a!u0 sunt aceiaşi care îşi scutur$ carpetele sau &e#ele de mas$ în capul vecinilor de dedesu!t/ umplându4le ca&eaua de pra&/ dac$ risc$ s$ şi4o !ea pe !alcon/ sau pavoa0ându4le perva0ul cu o cortin$ dia&an$ de &irimituri 9esim#itul din din categoria amintit$ îşi îşi dovedeşte e&icien#a e&icien#a îndeose!i în perioada perioada aprilie4octom!rie/ aprilie4octom!rie/ când locatarii impruden#i dorm cu geamul desc1is/ &$r$ s$ !$nuiasc$ o clip$ c$ li se preg$teşte deşteptarea pe acordurile surde ale !$t$torului- Pentru o opera#iune opera#iune atât de energic$ şi totodat$ atât de delicat$/ nesim#itul co!oar$ discret pe sc$ri/ cu #igara atârnând negli2ent în col#ul gurii/ cu un covor pe um$r/ leg$nându4şi leg$nându4şi 2ovial arma al!$ şi având aerul c$ e&ectuea0$ mici mişc$ri de înc$l0ireDup$ instalarea covorului pe cadrul metalic/ nesim#itul trece la munca propriu40is$- El îşi scuip$ în palme/ îşi &le6ea0$ muşc1ii şi începe recitalul/ oprindu4se a!ia când constat$ c$ !$t$torul provoac$ provoac$ + ei !ine/ da + !$t$turi!$t$turi- :ntre timp/ în apartamente oamenii se tre0esc ciu&uli#i/ de0orienta#i de0orienta#i şi con&u0i- Ce se întâmpl$' Se aud &ocuri de arm$' Iar se r$&uiesc !andele rivale din cartier' Sau e vreun poli#ist care4a surprins un !or&aş &or#ând uşa unei case de sc1im!' ine/ dar de ce trage atât de mult şi la intervale egale' A!ia dup$ câteva momente adev$rul se de0v$luie în cruda lui lumin$3 e nea ,rigore/ care c are !ate un covor- De ce la ora asta' P$i/ mai încolo pleac$ la serviciu- Ce s$ &ac$ !ietul om' S$ r$mân$ aşa/ cu mi0eria în cas$' i/ m$ rog/ cine s$ &ac$ toat$ trea!a în locul lui' Papa de la Roma' "rumos ne şade s$ ne lu$m de via#a omului- Aşa4i când creşti în pu& şi n4ai 1a!ar de greut$#ile vie#ii- :n sc1im!/ la gargar$ şi la critici nu ne !ate nimeni$tutul covoarelor la ore matinale poate &i înlocuit cu succes de pornirea unei maşini 1âr!uite/ a c$rei tre0ire la via#$ se &ace printr4o serie intermina!il$ de &latulen#e mecanice- % înşiruire de mârâieli prime2dioase/ la început sincopate/ apoi prelungi/ iar la urm$ înecate în şuvoiul sonor al am!reia2ului înst$pânit pe liniştea primelor ore din 0i- Parcarea din &a#a !locului devine devine o aren$ unde un David David dotat doar cu o c1eie de contact stârneşte stârneşte pentru a supune treptat şi trium&$tor un ,oliat pe patru ro#i- :n &unc#ie de vec1imea maşinii/ manevrele de resuscitare pot dura între cinci şi dou$0eci şi cinci de minute- :m!r$cat corect/ cu su&ertaşul plasat pe !anc1eta din din spate/ nesim#itul începe ritualul traversat traversat de ilu0ia unei dulci dulci r$0!un$riEa îi vi0ea0$ de4a valma pe studentul care a stat pân$ noaptea târ0iu ca s$ înve#e pentru sesiu4 ne/ pe muncitorul care tocmai s4a întors din sc1im! şi a trecut la odi1n$/ pe poetul &amelic care a coc1etat cu mu0a pân$ spre orele dimine#ii/ pe insomniacul de care .or&eu s4a îndurat în ceasul al doispre0ecelea- Cu to#ii dorm/ iar aşa ceva e de neiertat pentru nesim#it- Cum adic$/ el pleac$ la serviciu/ iar ceilal#i ceilal#i se l$&$ie în paturi' paturi' El se duce s$ trudeasc$ întru întru prop$şire na#ional$/ iar ei se întorc pe partea cealalt$' El asud$ ca s$ creasc$ PI4ul/ iar ei nu simt nici m$car nevoia unei solidarit$#i con2uncturale' con2uncturale' Aşa ceva nu e admisi!il- (Când plec eu la lucru/ nu mai doarme nimeni*/ iat$ devi0a mo!ili0atoare a nesim#itului instalat la volan şi cercetând cu priviri atente mişc$rile din spatele perdelelorperdelelor- A!ia aşteapt$ s$4l mustre cineva- A!ia aşteapt$ apostro&area menit$ s$4l scoat$ din papuci şi s$4l &ac$ s$ reac#ione0e nu doar cu am4 !reia2ul/ ci şi cu vor!avor!a-
:n timp ce maşina 1ârâie/ sug1i#$/ tuşeşte/ e6pir$/ vi!rea0$/ se îneac$ şi pare cu &iecare sunet mai aproape de de0agregare/ nesim#itul arunc$ o oc1ead$ mândr$ spre 7deocamdat$8 singurul geam luminat- Acolo/ Acolo/ înveşmântat$ într4o c$maş$ de noapte în&lorat$ sau într4un 1alat rugos/ veg1ea0$ um!ra 2um$t$#ii de atela2 con2ugal- So#ia nesim#itului îşi petrece duios consortul spre &a!ric$/ şcoal$/ ca!inet sau maga0in- Se simte p$rtaş$ la eveniment/ dar totodat$ st$ cu urec1ile ciulite/ pândind prima reac#ie potrivnic$ din !loc- Vai Vai de imprudentul/ dar mai ales de imprudenta care cutea0$ s$ desc1id$ geamul şi s$ constate cu voce tare3 (Asta4i nesim#ire/ nene)* Atât îi tre!uie- :n &a#a unei asemenea critici pronun#ate cu noaptea în cap/ so#ia vigilent$ iese la rândul ei pe &ereastr$/ cu sânii spri2ini#i de perva0/ şi se de0l$n#uie tumultuos3 tumultuos3 (Da> pune4#i/ &$/ dopuri în urec1i/ în loc s$ &aci scandal- Ia uit$4te le ea/ nu poa> s$ doarm$- Ce s$4#i spun) Ve0i4#i Ve0i4#i de trea!a ta/ 1oaşc$ împu#it$) .erge omu> la servici/ ce4ai cu el' Ce/ eu î#i 0ic ceva &inc$ #ii !utoiu> cu var0$ murat$ în casa sc$rilor' Do!itoaco)* Câ#iva metri mai 2os/ nesim#itul &risonea0$ mândru şi îşi îng$duie un 0âm!et complice- Straşnic$ &emeie5iii/ ce !ine s4au potrivit- 9ici el n4ar &i putut s$ riposte0e mai e&icientAlerta#i de diatri!a vecinei/ al#i vecini se &urişea0$ din pat cu mişc$ri somnam!ulice/ se apropie de geam şi asist$ !osum&la#i la spectacol- :ntre timp/ nesim#itul continu$ e&orturile de tre0ire la via#$ a dino0aurului pe patru ro#i- H$r$!aia &ace din ce în ce mai urât- ,1ior#$ielile ini#iale au &ost înlocuite de ra&ale de pocnete care trimit cu gândul la o arm$ cu repeti#ie înc$put$ pe mâna unui scelerat- Di1ania înc$ nu d$ semne c$ vrea s4o ia din loc/ dar cortegiul de sunete e tot mai dens- Vi!ra#ia isteric$ se propag$ asemenea unui 0von despre o r$0meri#$ 9esim#itul are tot tot mai limpede sentimentul sentimentul trium&uluitrium&ului- Iar trium&ul atinge apoteo0a în clipa clipa când din m$runtaiele maşinii #âşneşte com!ina#ia de pârâit şi vuiet care certi&ic$ deşteptarea mult dorit$- C1eia se învârte insistent în contact/ ac#ionat$ din înc1eietur$/ iar proprietarul îşi savurea0$ victoria- .onstrul nec1ea0$ !e0metic/ gata s$ &r$mânte as&altul su! ro#i şi s$4l poarte pe st$pân spre destina#ie/ destina#ie/ cu to#i !idiviii4putere !idiviii4putere în1$ma#i în1$ma#i pentru voia2voia2- 9esim#itul se îndreapt$ îndreapt$ în scaun/ mai arunc$ o privire spre !loc/ constat$ mul#umit c$ peste 2um$tate din geamuri sunt luminate şi o ia din loc/ smulgându4i ra!lei un muget de s$l!$ticiune a#â#at$Corolarul acestei opera#iuni care se des&$şoar$ în s$pt$mâna de lucru are loc sâm!$ta şi duminica şi const$ în repararea maşinii- De cele mai multe ori/ ve1iculul e !ine mersi şi n4are nevoie de recondi#ion$rirecondi#ion$ri- Ei/ şi' Aici e vor!a de un o!icei/ nu de o necesitate- C1iar dac$ nu e6ist$ nici o neregul$ te1nic$ identi&ica!il$ ca atare/ nesim#itul e dator s$ în&$ptuiasc$ mici/ dar 0gomotoase manevre de între#inere- Ciucit sau întins pe !urt$/ lâng$ sau su! maşin$/ el şuru!$reşte metodic metodic şi are gri2$ s$4#i asigure &ondul sonor &$r$ de care via#a la !loc e sear!$d$/ plicticoas$ şi irelevant$irelevant$- .ai cu o îndreptare îndreptare a t$!l$riei/ mai cu o veri&icare veri&icare a car!uratorului/ car!uratorului/ mai cu un test de rutin$ pentru motor/ Mee@endul se scurge marcat de rapsodia instrumentelor puse la trea!$ pentru pentru concertul din parcareparcare- 9esim#itul îm!rac$ îm!rac$ salopeta/ aşterne o p$tur$ p$tur$ soioas$ în imediata apropiere a maşinii şi începe vi0ita medical$ cu aerul c$ o&icia0$ un ritual de o pro&und$ solemnitate- Pacientul st$ cuminte/ cu capota ridicat$ şi organele interne la vedere/ în timp ce mecanicul amator practic$ interven#ia c1irurgical$ printre !ucşe/ 2icloare/ planetare şi !u2ii!u2ii- %pera#iunea se reia în Mee@endul Mee@endul urm$tor/ urm$tor/ pe ploaie/ canicul$ sau gerger- %ricât ar &i de vitreg$/ natura nu poate &ace nimic în &a#a nesim#itului şi a agendei lui- Iar cine râvneşte la un strop de linişte dup$ 0arva celor cinci 0ile de condic$ tre!uie comp$timit pentru candoare;a !loc se tr$ieşte cu nervii în piune0e/ cu timpanele su! asediu/ cu oc1ii dilata#i maladiv şi cu !lestemul în col#ul col#ul guriii &iindc$ tot am vor!it de maşini/ doar un om pro&und nedrept nedrept îşi îng$duie s$ omit$ una dintre cele mai vii pro!e de nesim#ire nocturn$/ c1iar dac$ ea nu are loc/ te1nic vor!ind/ în curtea !locului3 cursele printre !locuri sau în 2urul lor- Avem Avem de4a &ace/ în acest ca0/ cu un capitol la care e6celea0$ &auna cu vârste cuprinse între optspre0ece şi dou$0eci şi cinci de aniSingura perioad$ de a!stinen#$ e iarna/ când 0$pada troienit$ şi poleiul împiedic$ !una e6primare în domeniu- :n rest îns$/ &iecare lim!$ de as&alt dintre !locuri tre!uie e6ploatat$ 2udicios şi n$r$vaşn$r$vaş- Seara târ0iu/ nu de pu#ine pu#ine ori în creierii nop#ii/ nesim#itul nesim#itul tân$r intr$ în în
ac#iune decis/ s&idând 2um$t$#ile de m$sur$- Potopit de dorin#a de4a epata cvartalul/ el anga2ea0$ sprinturi auto care î#i dau impresia c$ ai a2uns/ printr4un reng1i reng1i al sor#ii/ pe pista unde tocmai urmea0$ s$ ateri0e0e un Tum!o Tet- 5otul se petrece într4un delir noptatic în care cercevelele protestea0$ scâr#âit/ iar geamurile 0$ng$nesc mar#ial- ;a cap$tul aleii îşi &ace apari#ia nesim#itul c$ruia tat$l galanton i4a dat maşina pe mân$- Urmarea decurge natural şi &$r$ posi!ilit$#i posi!ilit$#i de apel- A#i uitat' (P$trunde (P$trunde pretutindenipretutindeni- 9u te l$sa marginali0at-* marginali0at-* Da/ da/ e punctul trei din din decalogul nesim#itului/ nesim#itului/ cel care red$ poate poate cel mai !ine prioritatea prioritatea lui elementar$3 dorin#a de4a deveni parte integrant$ a traiului t$u 0ilnic/ de4a #i se insinua în apartament/ în su&let şi în via#$/ de4a te sili s$4i preiei programul/ s$4i accep#i toanele şi s$4#i duci 0ilele dup$ cum î#i dictea0$ el/ de4a te plia dup$ ritmurile/ umorile şi tr$irile lui5urele cu !olidul prin cvartal la ore târ0ii sunt o etap$ a ritualului de seduc#ie practicat de nesim#it pe lâng$ dulcea lui aleas$- Aici nesim#itul calc$ accelera#ia su! presiunea anticipativ$ a unei &ericiri pentru o!#inerea c$reia şi4a pus la !$taie priceperea şi resursele- El ştie c$ nu e neap$rat$ nevoie ca maşina s$ &ie ultimul r$cnet/ cu condi#ia s$ ai!$ o marc$ respectat$- Un Audi vec1i/ dar 0gomotos e pre&era!il unui "iat nou4nou#/ dar t$cut- Ra!la are !rand/ şi asta contea0$ + în oc1ii cartierului şi deopotriv$ în su&letul duducii care îşi aşteapt$ în&rigurat$ perec1ea- 5recute 5recute sunt vremurile vremurile când cavalerul îşi îm!oldea îm!oldea murgul murgul spre castelul unde unde tân$ra sera&ic$ aştepta scara de m$tase şi/ odat$ cu ea/ evadarea de su! clopotul tiranic al p$rinteluiDecorul e altul şi tocmai de aceea altele se cuvin s$ &ie şi mi2loacele de apropiere a ;ui de Ea 9ec1e0atul ner$!d$tor ner$!d$tor al calului a &ost înlocuit înlocuit de vuietul vuietul parali0ant al Audi4ului- 5ropotul 5ropotul !idiviului !idiviului pe su! &erestruica &erestruica luminat$ de opai# s4a s4a presc1im!at în scrâşnet scrâşnet de pneuri la opririle opririle !ruşte la câ#iva metri de scara !locului- S&or$itului S&or$itului solidar solidar al patrupedului patrupedului îndemnat din din pinteni i s4a su!stituit eşapamentul generos în emisiile de no6eIar dac$ pe vremuri cavalerul îndr$gostit îndr$gostit îşi cânta iu!irea su! geamul alesei + singur sau asistat de un tru!adur tocmit pe o pung$ cu gal!eni +/ la ora actual$ lucrurile se re0olv$ in&init mai simplu şi mai e&icace- :n ce &el' Cu a2utorul cla6onului- Un o!iect mic/ dar vital în orice întreprindere întreprindere de acest tip- (;umina oc1ilor mei/ netre!nicul t$u slu2itor n$d$2duieşte c$4l vei învrednici m$car o clip$ cu pre0en#a ta dia&an$ şi c$ vei !inevoi s$ te ar$#i la &ereastr$/ spre a4i da de ştire c$ &lac$ra iu!irii nu a &ost stins$ de vremelnice oprelişti*/ spunea pe vremuri cavalerul- Ce risip$ de cuvinte) Cât$ stâng$cie ocolitoare) Cât timp irosit) Ce retoric$ desuet$/ neproductiv$ neproductiv$ şi ridicol$) Acum/ slav$ Domnului/ lucrurile nu mai arat$ aşa- 9esim#itul care vrea s$4şi scoat$ iu!ita la o plim!are nocturn$ cu maşina pe str$0ile pustii ale oraşului ac#ionea0$ cu minimum de e&ort şi mi0ea0$ pe re0ultate rapide- A2uns la scara !locului/ cu manelele duduind în !o6e/ el cla6onea0$ de trei ori scurt/ &ormulând o prim$ convocare- (Hai/ !ag$ vite0$ şi mişc$4ncoace-* mişc$4ncoace-* De multe ori manevra are succes şi totul se petrece în mai pu#in de un minut- Perec1ea nesim#itului nesim#itului co!oar$ sc$rile/ iese din !loc/ se suie în Audi şi episodul ia s&ârşit în relativ$ linişte- E6ist$ îns$ ca0uri când/ din cau0a unei condamna!ile neaten#ii/ semnalul nu a2unge la urec1ile &etei- 9esim#itul îşi d$ seama c$ n4a &ost destul de e6plicit şi repet$ mesa2ul- De data asta el nu mai cla6onea0$ de trei ori scurt/ ci de cinci ori lung- E&ectul apare/ îns$ ia alt$ &orm$ decât cea dorit$- ;a dou$ &erestre apar tot atâtea capete curioase- Pe unul se g1icesc contururile de sarma ale !igudiurilor/ !igudiurilor/ pe cel$lalt st$ o scu&ie ale c$rei margini se spri2in$ simetric pe nişte urec1i cl$p$uge- 9ici una dintre t$rt$cu#e nu este îns$ cea a tinerei/ pentru simplul motiv c$ aceasta înc$ n4a terminat opera#iunile de tencuire a o!ra0ului şi de as&altare a !u0elor colagenate cu un strat gros de ru2- 9esim#itul îşi iese din calmul no!il de pân$ a tunci şi ia m$suri/ proptindu4şi proptindu4şi podul palmei în cla6on şi s&âşiind relativa acalmie a !locului printr4un 0gomot care durea0$ o 2um$tate de minut şi scoate lumea din amor#eal$ şi din papuci- .esa2ul e mai clar ca niciodat$3 ("$/ mai stau mult dup$ tine' ag$ material/ c$ plec şi te las pe coada ta-* "ireşte/ e6ist$ şi alte variante de a!ordare/ numai c$ ele l4ar co!orî nemeritat pe nesim#it de pe podiumul pe care îi place s$ stea/ spre a &i evaluat şi admirat de locatari- un$oar$/ dac$ tot are tele&on mo!il/ l4ar putea &olosi pentru a4şi semnala pre0en#a- :ns$ asta ar însemna consumarea inutil$ a unui impuls/ iar nesim#itul nostru nostru e cump$tat şi pragmatic- ;a ce !un s$
arunci cu !anii pe &ereastr$/ ce/ suntem na!a!i' Ar Ar mai &i/ desigur/ o cale + una cel ce l pu#in la &el de îndoielnic$- 9esim#itul ar putea s$ co!oare din maşin$/ s$ urce dou$ eta2e/ s$ sune la uş$ şi s$4şi anun#e ast&el apari#ia şi disponi!ilitateadisponi!ilitatea- Hm/ ce aiureal$) Cum s$ &ac$ tocmai el aşa ceva' Ar &i o dec$dere din statut pe care nu şi4ar ierta4o niciodat$- 9esim#itul recunoaşte imediat concesiile inaccepta!ile şi se #ine departe de ele- S$ urce dou$ eta2e' El' E;''''' i dac$4l vede cineva' V$ da#i seama cum o s$4l 2udece şi o s$4l etic1ete0e' Ce !$r!at e $la care consimte unei asemenea ced$ri' i cu !la0onul lui cum r$mâne' C1iar şi prins în mre2e/ nesim#itul e nere&orma!il- El are o tr$inicie imanentist$ care4l i0olea0$ de restul lumii- 9imic din compo0i#ia lui intern$ nu4l &ace permea!il la civilitate- 9esim#itul din aceast$ categorie nu operea0$ cu valori/ a&init$#i şi sentimente- i4a ales un o!iect al pl$cerii pe care vrea s$4l &oloseasc$ dup$ norme şi o!iceiuri proprii- El dictea0$ regula 2ocului &iindc$ ale lui sunt maşina şi porto&elul- Iar în condi#iile astea partenera are dou$ variante3 ori se supune docil$/ &$r$ s$ se a!at$ cu o iot$ de la scenariu/ ori 0!oar$ din peisa2- Un tip cu Audi şi cu parale g$seşte oricând pe altcineva-
!arba verde de la bloc E o 0i &rumoas$ de prim$var$- Un soare a&a!il !inecuvântea0$ cu mierea lui înalt$ Mee@endul mult aşteptat- Ici şi colo se aude câte o alarm$ de maşin$ declanşat$ involuntar de apropierea unei cotarle care #ine s$4şi &ac$ nevoile pe roata din &a#$- :n tom!eroane se r$s&a#$ mun#i de resturi mena2ere pe care nu le4a mai strâns nimeni de o s$pt$mân$ şi ceva- Pe spa#iile ver0i din &a#a !locurilor se v$d urme ale civili0atoarei pre0en#e umane- Un am!ala2 de !iscui#i a ateri0at pe stratul de panselu#e îngri2it de un pensionar cumsecade- ;a câ#iva metri/ o do0$ de coca4cola sparge conturul rotund al unei tu&e înver0ite- ;âng$ !ordur$ stau aliniate sticlele de !ere golite cu o sear$ sear$ în urm$ de guralivii guralivii care au tricotat comentarii comentarii &erme despre ultimul ultimul succes al Rapidului şi despre cea mai nou$ ieşire în decor a lui ecali- .ucurile de #ig$ri s4au împr$ştiat ca o m$trea#$ nevindeca!il$ peste iar!a str$lucitoare a mie0ului de mai- .ierlele din copaci dau s$4şi înceap$ concertul/ dar înainte de asta arunc$ a runc$ priviri intrigate intrigate peste ceea ce v$d în vecin$tate- De o creang$ spân0ur$ o perec1e de c1ilo#i incer#i/ pe care ploile prim$verii i4au muiat &$r$ s$4i spele/ iar &urtunile din ultimele luni n4au i0!utit s$4i disloce- Câteva ramuri mai încolo/ o pung$ 0dren#uit$ de nailon şade priponit$ priponit$ la în$l#ime/ um&lându4se când !ate vântul şi revenind la po0i#ia ini#ial$ dup$ ce acesta se potoleşte- %ase mai mari sau mai mici sunt deş$n#ate de la diverse eta2e în iar!$/ spre a &i sparte în din#i de liota 1$mesit$ care a terminat inspectarea tom!eroanelor/ tom!eroanelor/ în strâns$ concuren#$ cu o armat$ de pisici gracile şi n$!$d$ioaseCâte4o conserv$ de peşte luceşte stins dintre cr$i#e- Pungile ver0ui de semin#e se plim!$ pe traiectorii impuse de intensi&icarea neanun#at$ a vântuluiSpa#iul verde nu mai e verde- Pe el oc1ii o!servatorului desluşesc desluşesc &$r$ e&ort dopuri de plut$/ tampoane înroşite/ înroşite/ tu!uri tu!uri de spraN/ spraN/ pagini îng$l!enite îng$l!enite de 0iar/ cotoare cotoare de m$r/ capace de la sticlele de !ere/ ra1a#i l$#i#i de sandalele copiilor neaten#i/ pungi în care s4au a&lat c$r!uni pentru gr$tar/ gr$tar/ capete de si&on ieşite din din u0/ pac1ete de #ig$ri mototolite mototolite în pumn/ pumn/ resturi dintr4o dintr4o pas$re surprins$ surprins$ la sol de o mâ#$ cu instinctele instinctele ascu#ite/ 2um$t$#i 2um$t$#i de &$raşe/ role de scotc1 consumat/ am!ala2e de la tu!uri de past$ de din#i/ pliante de la Cora/ ricostore şi Carre&our/ Carre&our/ &luturaşi care anun#$ un concert de manele în parcul de peste drum/ coper#i de caiete dictando/ pre0ervative &olosite/ &olosite/ câte4un ciorap desperec1eat/ desperec1eat/ ciorc1ini de struguri struguri mânca#i pe pe 2um$tate/ co2i de ou$/ co0i de ciocan/ cutii goale de c1i!rituri/ tu!uri de la rac1etele &olosite la ultimul revelion şi o mul#ime de o!iecte care pot &i aruncate a runcate pe geam în loc s$ umple coşul de gunoi al &iec$rui apartament- A0vârlitul A0vârlitul pe &ereastr$ a devenit un sport na#ional care amenin#$ s$ devanse0e celelalte discipline în care românul e6celea0$ de ani !uni3 a&latul în trea!$/ datul cu p$rerea/ gri2a pentru pentru capra vecinului şi !âr&a !âr&a neostoit$ 9eatent la stimulii p$mânteni/ p$mânteni/ soarele mângâie mai departe departe cartierul/ atr$gându4i atr$gându4i pe
oameni din micile lor cui!uri de !eton la aer curat- Unii s4au s 4au mişcat repede/ iar ora prân0ului îi prinde departe departe de vecini- Ei se a&l$ de câteva ore la p$dure/ p$dure/ unde cl$desc de&ileuri de&ileuri de gunoaie din locul unde şi4au parcat maşinile pân$ pe p$tura unde se 1r$nesc temeinic/ cu mu0ica dat$ la ma6imum şi cu mul#umirea c$ deplasarea lor în natur$ va l$sa urme de neşters- Al#ii îşi dau seama a!ia acum de şansa care li s4a ivit- Dac$ e sâm!$t$/ sâ m!$t$/ e &rumos a&ar$ şi pân$ la meci mai sunt câteva ore/ nimic nu4i împiedic$ s$ aştepte vesela s$r!$toare în &a#a !locului/ la iar!$ 7aproape8 verde- Din scar$ îşi &ace apari#ia un grup de !$r!a#i 1ot$râ#i/ care duc cu ei uneltele necesare distrac#iei !locative- Unul cl$deşte meticulos un eşa&oda2 tradi#ional/ al doilea se ocup$ de aprovi0ionarea cu lic1ide/ al treilea &urni0ea0$ alimentele/ în vreme ce al patrulea asigur$ antrenul deci!elic- Ce se întâmpl$' 9imic neo!işnuit- Românul a ieşit la gr$tarEvenimentul ne a2ut$ s$ &acem &ac em pasul din categoria ca tegoria nesim#itului individual individual în cea a nesim#itului colectivcolectiv- "iindc$ opera#iunea presupune un e&ort de ec1ip$/ iar ec1ipa se sudea0$ pe !a0a unor a&init$#i îndelung veri&icate în timp;ucrurile se des&$şoar$ dup$ un tipic consolidat cu &iecare ieşire- Preg$tirea gr$tarului este o activitate re0ervat$ !$r!a#ilor/ care în acest &el îşi dovedesc utilitatea casnic$ şi întorc &avorul tovar$şelor tovar$şelor de via#$- A nu se crede cumva c$ acestea din urm$ se r$s&a#$ nepedepsit în aşteptarea mesei- 9u- Ele spal$ ru&e/ îşi ceart$ copiii/ scutur$ perne în capul vecinilor de la eta2ul in&erior sau dau cu aspiratorul- Pentru ca distrac#ia s$ &ie întreag$/ tre!uie s4o meri#i- %r/ ea nu se o!#ine uitându4te la !nimă sălbatică sau sp$rgând semin#e cu vecina- E timp şi pentru astea mai târ0iu- Pân$ una4alta/ e&orturile în aer li!er ale !$r!a#ilor tre!uie înso#ite de str$danii asem$n$toare din partea consoartelor r$mase deocamdat$ în apartamente,r$tarul de Mee@end în &a#a !locului este una dintre e6presiile osi&icate ale traiului (la comun*- i totodat$ dovada c$ ma1alaua a migrat iremedia!il spre ma1alagism- Dar/ aten#ie/ gr$tarul nu se &ace la întâmplare/ ceea ce nesim#itul cunoaşte &oarte !ine- :n primul rând/ el are nevoie de un amplasament optim- Socoteala e simpl$3 o!iectul de încins tre!uie aşe0at într4un loc convena!il pentru utili0ator utili0ator şi d$un$tor celor care nu particip$ + cel pu#in direct + la osp$#- 9u po#i l$sa &umul s$ suie spre &erestrele propriului apartament- E nepl$cut/ c$ci dup$ aceea toat$ casa o s$ miroas$ a &um- De aceea/ acee a/ nesim#itul &i6ea0$ gr$tarul în partea partea cealalt$ a !locului/ acolo acolo unde nu risc$ nimicnimic- 9ici soarele nu !ate atât de de tare/ nici consecin#ele nu vor &i greu de suportat- i ce dac$ vecinii din partea cealalt$ detest$ aceast$ &orm$ de coagulare !locativ$ sau pur pur şi simplu nu nu suport$ mirosul' mirosul' 94au decât s$ înc1id$ înc1id$ geamul- Sau s$ plece de4acas$- :n &ond/ de aia e spa#iu comun/ ca s$ pro&ite toat$ lumea de el- Po&tim' i dincolo era tot spa#iu comun' P$i/ cum adic$' .$ o!ligi s$ &ac ce vrei tu' De unde şi pân$ unde' Cu ce drept' Cine eşti şi cum î#i permi#i' A/ oi &i (din $ia*- Ei/ atunci !om!$ne liniştit- Sau c1eam$ poli#ia- ,ic$ de la sec#ie a!ia a!ia aşteapt$ s$ vin$ s$4l omenesc omenesc şi pe el cu un mic şi4o !ere!ere- Hai/ s$ te v$d/ î#i d$ mâna' 9ici un argument argument al ta!erei antigr$tar nu nu str$punge platoşa platoşa nesim#ituluinesim#itului- Cu atât mai mult cu cât în spatele lui se a&l$ viitorii meseni/ care a!ia aşteapt$ o provocare cât de mic$ spre a riposta dur şi muşc$tormuşc$tor- (Care4i pro!lema/ nene' Ce e/ #i4ai tras tupeu' Ai gri2$/ c$ #i4o cape#iVe0i c$ nu4i prima oar$ c$ te iei de via#a noastr$- Pân4acu> am &ost !$ie#i salon/ da> nu ştii când ne sare siguran#a- e0i !lând şi las$ &i#ele/ c$ nu sperii pe nimeni- Iar dac$4#i dac$ 4#i pute la !loc/ ia4#i dracu> vil$-* 9esim#itul a pus punctul punctul pe (i* şi degetul degetul pe ran$- Sigur c$4#i pute pute la !loc- ineîn#eles c$ #i4ai lua dracu> vil$/ dar po#i s$4i e6plici de ce n4o &aci' 9u po#i- 5e4ai compromite de&initivPrin urmare/ î#i mesteci încruntat &rustrarea/ în2uri în !ar!$/ înc1i0i geamul şi + &iindc$ e din ce în ce mai cald + dai drumul ventilatorului sau/ în &unc#ie de starea material$/ aerului condi#ionatcondi#ionat- Dac$ ai aer condi#ionat/ i0olarea de grataragii nu e lipsit$ de riscuri- Dup$ un s&ert de or$/ pe #eava de lâng$ aparat încep s$ cad$ stropi de ap$- E su&icient ca unul dintre ei s$ se opreasc$ pe sc$&ârlia unui o&iciant în templul &leicilor şi te4ai ars- 9esim#itul se uit$ !elicos în sus/ identi&ic$ sursa/ o ia la goan$ în sus pe sc$ri/ repede câteva şuturi în uşa ne&ericitului care încearc$ s$ se pun$ la ad$post de &um şi de ceea ce va urma şi începe s$ urle- (5e &ac arşice/ !$i !ulangiule !ulangiule- Ce/ ne iei la mişto' :nc1ide :nc1ide aeru> dac$ nu vrei !elea- Ai gri2$- .$ duc 2os şi şi dac$ m$ mai picur$ o dat$4n cap/ m$tur eta2ul cu tine-*
9esim#itul co!oar$ co!oar$ valvârte2 şi se întoarce întoarce printre ai lui/ lui/ leg$nându4şi !ur#ile !ur#ile şi pocnindu4şi pocnindu4şi înc1eieturileînc1eieturile- A!ia A!ia aşteapt$ s$ se repete &igura/ ca s$ poat$ poat$ trece la represalii- 9u l4a avut la stomac pe scli&ositul $la cu oc1elari de când l4a v$0ut prima dat$- A ştiut de4atunci c$ nu4i nimic de capul lui- :ntre timp/ a a&lat c$ e !i!liotecar şi c$ în timpul li!er citeşte- Asta spune multe- Cine st$ opt ore pe 0i între ter&eloage/ iar dup$ ce vine acas$ pune mâna pe alte ter&eloage nu4i s$n$tos la cap- .ai mult/ i4a şoptit o vecin$ de la trei c$ ascult$ oper$- Asta Asta a pus capac- Uite cine s4a g$sit g$sit s$4i &ac$ moral$- % gloa!$ pe dou$ dou$ picioare/ care n4a !$tut în via#a lui un cui/ nici m$car în a&ara orelor de linişte/ şi care îşi pierde vremea cu nişte !e1$ituri din care nimeni nu în#elege nimic5imorat/ !ene&iciarul !ene&iciarul &umului care începe de2a s$4i !at$ în geam se resemnea0$ cu un suspin adânc/ înc1ide aerul condi#ionat/ condi#ionat/ se îm!rac$ de strad$/ îşi ia cu el o carte şi pleac$ din apartament- :nc$ nu ştie unde/ dar o s$ g$seasc$ el ceva- Pro!a!il c$ o s$ treac$ strada/ o s$ caute o !anc$ retras$ în parc şi4o s$ stea în parc/ implorând o ploaie divin$ care s$ întrerup$ distrac#ia vecinilor petrec$re#i- 9u !$nuieşte c$/ &iind sâm!$t$/ parcurile sunt pline şi c$ molima gr$tarelor a cuprins de2a şi 0ona verde în care spera s$4şi a&le liniştea- :ntre timp/ nesim#itul care i4a remis ultimatumul a a2uns la al şaptelea mic/ a doua &leic$ şi a treia !ere"umul se înal#$ vesel/ sticlele se ciocnesc cu voie !un$/ iar de la câ#iva câ #iva metri de masa improvi0at$ se aude mu0ica indispensa!il$ indispensa!il$ unui asemenea ceremonial- Vreau numai fete beton, 5 Cu aport de silicon 5 %i nu ţin să aibă stil, 5 Vreau Vreau să aibă se64appeal- 5otul duduie în 2ur/ îns$ tartorul nesim#i#ilor nesim#i#ilor st$ pu#in pe gânduri şi se întoarce spre tinerelul care a um!lat la aparatul cu !aterii- E limpede c$ o&erta o&erta nu4l atrage- ($i #âc$/ tu ai pus pus !eleaua asta'* (Eu/ nea "ane- E Volta2/ nu4#i place'* (5at$/ suntem la gr$tar/ da' 5re!e mu0ic$ d$ gr$tar/ da' Volta2 s$4#i pui când oi vrea s$ !ul$4neşti gagici/ mie !ag$4mi ceva cu su&let/ s$ mearg$ !erea şi micu>-* Ruşinat/ (#âc$* um!l$ într4o pung$ soioas$ şi împr$ştie pe iar!$ câteva casete de pe care 0âm!esc nişte inşi tatua#i/ cu p$rul înecat în !riantin$ şi cu @ilograme de lan#uri la gâtPersonal/ ar &i pre&erat ceva în acelaşi registru- 9u demult &$cuse rost de un CD cu onsai/ care4i mersese la inim$ tocmai pentru te6tele de o poe0ie so!r$/ &$r$ 2u!ila#ii ie&tine şi v- o mai spun, 5+upă fete sunt nebun, 5+upă fete naturale 5%i patetisme inutile3 inutile3 m mai spus &i v-o cu cerebelu6 mare$ .eserie pe &elie- Dar dac$ nea "ane vrea manele/ &ac$4i4se voia- Pân$ la urm$/ el e şe&ul !locului/ ştie toat$ lumea- 9umai pirpiriul $la de la doi nu s4a prinsUn cântec al lui Elgi pulveri0ea0$ liniştea care nu durase mai mult de un minut/ &$când mierlele s$ 0!oare îngro0ite din copaci şi porum!eii s$ uguie do2enitor pe &irele de înalt$ tensiune- 1oţi du&manii mei 5 u frică de ei$ 5 1oţi vi0ingii când apar 5 +u&manii dispar$ "i0ionomia lui nea "ane/ nesim#itul care regi0ea0$ ieşirea la gr$tar/ gr$tar/ su&er$ modi&ic$ri importante- %c1ii i se retrag în or!ite/ gura i se l$#eşte într4un surâs satis&$cut/ cutele de pe &runte se &ac nev$0ute ca prin &armec- Ei da/ alt$ via#$- 9ea "ane pune mâna pe sticl$/ trage o duşc$/ râgâie sonor şi începe s$ aplaude ritmat/ sco#ând din când în când câte un (1opa* participativ/ participativ/ semn c$ mu0ica e în s&ârşit cea care tre!uietre!uie- Ea are un singur minus/ minus/ şi acela remedia!il3 e dat$ cam încet- Cu alte cuvinte/ nu se aude în cvartalele învecinate- 9ea "ane um!l$ la volum pân$ când cântecul lui Elgi începe s$ semene cu 0!ieretele unei pisici date prin maşina de tocat de la coad$ la capCarnea s&ârâie pe gr$tar/ sticlele de !ere se golesc una dup$ alta/ mu0ica !u!uie isteric +ac- a& &ti c-o c- o să te Dup$ Elgi se pre0int$ la raport Romeo "antastic@/ regele manelei porno- +ac-a& pierd, 54mi smulg smulg inima din piept, 5 Că te iubesc permanent, clamea0$ el/ acompaniindu4şi acompaniindu4şi declara#ia cu nişte 0gomote de cani!al e6ta0iat- 9ea "ane şi gaşca cad pe spate de !ucurieApoi se ridic$/ trop$ie nest$pânit şi îşi al$tur$ vocile gâ2âite celei a lui Romeo- De cât$va vreme/ nu mai sunt singuri- Consoartele au descins la rându4le de prin !uc$t$rii/ iar acum contri!uie dup$ puteri la reuşita mesei- "umul de #igar$ se împleteşte cu cel al gr$tarului/ aromele înv$luie întregul !loc/ iar mu0ica îi supune la ca0ne grele pe to#i retractilii care nu ştiu s$ se !ucure de via#$ în general şi de via#a (la comun* în special- P$catul lor s$ &ie% alt$ &orm$ de nesim#ire sistemati0at$ este privitul meciurilor meciurilor de &ot!al pe spa#iul verde din &a#a !locului- E adev$rat/ de data asta pu!licul &eminin nu are ce c$uta în peisa2- .eciul respir$ virilitate/ încleştare şi patim$- 5ocmai 5ocmai de aceea/ el cere din partea celor c elor care4l urm$resc
o investi#ie a&ectiv$ şi vocal$ pe m$sur$- 9u te po#i pre0enta la un România49orvegia cu muieri care nu4l deose!esc pe R$doi de .utu/ care n4au desluşit sensul o&saidului o&saidului şi care nu se in&lamea0$ corespun0$tor în &a#a unei greşeli de ar!itra2- Ar &i o insult$ adus$ în primul rând &ot!alului ca atare şi a!ia dup$ aceea o &orm$ de negli2en#$ grav$ &a#$ de agenda !un$st$rii na#ionale- .eciul tre!uie privit/ 2udecat şi comentat în ceat$- Condi#iile decisive ale unei asemenea particip$ri sunt verva pulmonar$ şi alcoolemia ieşit$ din parametrii normali- 94are 1a0 şi nici sens s$ întâmpini un eveniment atât de m$re# pe t$cute sau între patru pere#i- 5otul tre!uie e6ternali0at şi propagat &ulger$tor în cartier- Pe lâng$ asta/ vi0ionarea în cerc desc1is a 2ocului livrea0$ livrea0$ prile2ul optim de de sudare a raporturilor raporturilor între vecini/ vecini/ de înc1egare a unor amici#ii amici#ii necl$tina!ile/ de primire în gaşc$ a candida#ilor care au dovedit în timp c$ merit$ investi#ia de încredereCa în orice demers e&ectuat pe nervii şi pe timpul li!er al celorlal#i/ nici aici nesim#itul nu las$ nimic la voia întâmpl$rii- Concertul uralelor/ !om!$nelilor/ 1uiduielilor/ îndemnurilor şi în2ur$turilor în2ur$turilor care înso#esc meciul nu poate începe în minutul unu şi nu se poate curma în minutul nou$0eci- E nevoie de o preg$tire scrupuloas$ a spectacolului din marginea spectacolului/ spectacolului/ de asigurarea unei grad$ri !ine do0ate/ a unei tensiuni capa!ile s$ urce nepoticnit spre paro6ism- Dac$ lovitura de începere are loc la ora opt seara/ televi0orul/ scaunele şi lada &rigori&ic$ tre!uie tre!uie amplasate de pe la cinci- 9esim#itul4şe& are gri2$ s$ se ocupe de toate detaliile + &ie re0olvându4le personal/ &ie delegând competen#e/ cu sudalma/ cu g1iontul sau cu un şpi# la partea moale- Rând pe rând/ micro!iştii se scurg pe scara !locului şi ocup$ spa#iul din &a#a televi0orului cu aerul unor colonişti pe care nici o armat$ din lume nu va putea s$4i disloce- Unul e în pantaloni de pi2ama şi maiou/ altul îşi las$ !urdu1anul !urdu1anul s$ se reverse peste un şort mulat pe corp la limita plesnirii/ altul râgâie autoîncura2ator înainte s$ se aşe0e pe scaun/ altul iese din scar$ agitând un steag tricolor/ cu sau &$r$ gaur$/ spre a ar$ta lumii c$ meciul nu e un prile2 de divertisment/ ci o pro!$ de patriotism/ altul p$şeşte pe iar!$ scuipând co2i de semin#e mai ceva ca un utila2 agricol/ altul aduce vin şi si&on &iindc$ nu suport$ !erea/ altul url$ scand$ri sca!roase la adresa adversarilor/ adversarilor/ &$când s$ se cutremure scara/ altul ar!orea0$ un tricou decolorat cu însemnele na#ionalei şi tot aşa- "e!ra anticipativ$ a micro!iştilor micro!iştilor cantona#i su! geamurile vecinilor se trans&orm$ iute în &uror isteric- 5elevi0orul 5elevi0orul a &ost dat la ma6imum/ primele sticle au &ost &ost destupate- 5otul 5otul e sau cel pu#in pu#in pare preg$tit pentru pentru &iest$Deran2at$ de tonul ve1ement al comentatorului 5V/ 5V/ o imprudent$ de la parter desc1ide geamul şi spune ceva galeriei de circumstan#$- 9imeni nu aude nimic- "emeia îşi ia inima în din#i şi repet$ rug$mintea/ de data asta la do de sus- 9esim#itul4şe& o o!serv$/ &ace mâna pâlnie şi4o duce la urec1e3 Aud' Dup$ câteva clipe/ misterul se de0leag$- Cucoana e ne!un$- Cic$ s$ dea ei televi0orul ceva mai încet/ &iindc$ &iic$4sa lucrea0$ la licen#$- 9esim#itul le aduce la cunoştin#$ cunoştin#$ celorlal#i micro!işti revendicarea venit$ de la parter- % 1$1$ial$ gro1$it$ îl acoper$ a coper$ timp de câteva clipe pe comentatorcomentator- :n cele din urm$/ !urtosul aşe0at pe un sc$unel undeva la margine intr$ în dialog cu &emeia şi4i propune o prim$ variant$ de solu#ionare a nepl$cerii3 (5rimite4o (5rimite4o aici/ tanti/ c4o lucr$m noi/ cu licen#$ cu tot*- "emeia nu în#elege şi + lucru necugetat + insist$- (Haide#i/ oameni !uni/ &i#i de în#eles- Are &ata lucrare- Da#i4l ni#el mai încet/ c$ tot îl au0i#i-* De data asta e nevoie de interven#ia şe&ului de nucleu- A nesim#itului nesim#itului principal- Acesta îşi aduce aminte c$ a mai avut de de p$timit din cau0a !a!etelor !a!etelor &$r$ aderen#$ la cau0ele na#ionale şi atac$ pro!lema din alt ung1i- (Coan$ 9u#i/ eu m$ !ag la mata în !uc$t$rie' 9u m$ !ag- i4atunci/ mata mata ce cau#i în via#a mea' Ha' tii ce/ las4o aşa cum a c$0ut- Poate ai trea!$ şi te re#inem-* De0involtura din discursul şe&ului e salutat$ cu un nou râgâit şi câteva c1icoteli mul#umite- 9umai c$ masoc1ismul nu4i d$ pace &emeii şi4o &ace s$ mai desc1id$ gura o dat$- (5e4am rugat &rumos/ &rumos/ Sic$/ ce Dumne0eu---* "ra0a se înc1eie !rusc/ întrucât Sic$ şi4a pierdut !ruma !ruma de r$!dare şi4a luat4o luat4o la #int$ pe &emeie cu sticla pe pe care4o #inea în mân$- Din &ericire pentru am$rât$/ proiectilul s4a oprit în grila2/ unde s4a &$cut #$nd$ri- erea #âşnit$ din sticl$ s4a v$rsat pe perva0/ iar câteva câ teva &ire de lic1id au început de2a s$ co!oare pe din$untru/ pe peretele !uc$t$riei de unde unde &usese &$cut apelul apelul la milostenieEpisodul are darul s$4i galvani0e0e pe micro!işti- Aceştia râd superior/ superior/ ciocnesc sticlele şi declanşea0$ o nou$ salv$ de m$sc$ri versi&icate la adresa adversarului/ c1it c$ acesta mai are
dou$ ore pân$ s$ apar$ de la vestiarvestiar- Atmos&era Atmos&era devine din ce în ce c e mai înc$rcat$/ iar la ora opt e electric$ de4a !inelea- ;umea din !loc pe care n4o interesea0$ &ot!alul n4are ieşire- Pe durata meciului se suspend$ orice alte activit$#i- 5rupa 5rupa instalat$ pe scaune 0!iar$/ se agit$/ amenin#$/ r$cneşte/ se ridic$ de pe scaune/ gesticulea0$ a!rupt/ în2ur$ ca la uşa cortului/ scandea0$/ &ream$t$/ se 0!orşeşte la ar!itru/ mugeşte indica#ii pentru antrenor/ antrenor/ se contrea0$ cu comentatorul/ comentatorul/ rupe &ire de iar!$ şi le mestec$ nervos/ îşi muşc$ pumnii/ ateri0ea0$ decep#ionat$ la loc pe scaune/ îl scald$ în oc$ri pe &iecare 2uc$tor norvegian/ norvegian/ trop$ie ner$!d$tor/ goleşte goleşte sticl$ dup$ sticl$/ &umea0$ cu nesa#/ implor$ divinitatea cu priviri proptite în înalturi/ îşi smulge p$rul din cap/ &luier$ &luier$ !e0metic şi scoate un urlet urlet prelung şi descreierat când în s&ârşit s&ârşit românii marc1ea0$- :n apartamente/ ceilal#i locatari îşi pip$ie !u0unarele şi caut$ &lacoanele c u calmante- Cine a vrut s$ urm$reasc$ un tal@4s1oM sau un concert şi4a luat gândul- Cine a avut de înv$#at/ aşi2derea- Cine şi4a propus s$ se odi1neasc$ st$ în capul oaselor în pat şi mai are timp s$ murmure o singur$ dorin#$3 s$ nu &ie prelungiri-
7iturile de 8pe9trecere 8pe9trecere la bloc 9esim#itul se pricepe pricepe s$ dinamite0e prin diverse diverse mi2loace ti1na !locului !locului în care tr$ieştetr$ieşte;4am v$0ut !$tând covoare la şapte diminea#a- ;4am au0it per&orând pere#i cu !urg1iul !urg1iul în orele de linişte- 9e4am 0druncinat su! loviturile lui de ciocan/ când îşi înlocuia &aian#a a doua 0i de Paşte- Am participat involuntar involuntar la opera#iunea de d$râmare a pere#ilor şi de l$rgire a !uc$t$riei la câteva ceasuri dup$ Revelion- 9e4am tre0it din cau0a am!reia2ului maşinii sale la ora la care singurele &iin#e tre0e din cartier erau mierlele suite în vâr&ul pomilor- I4am sim#it cla6onul curentându4ne curentându4ne în mie0 de noapte şi silindu4ne silindu4ne s$ ne apropiem pe &uriş de &erestre- Am &ost pe#i#i de mirosul per&id şi insinuant al mititeilor puşi pe gr$tar de nesim#it su! geamul nostru- Am asistat la mani&est$rile lui delirante cu oca0ia unui meci urm$rit pe iar!$/ în &a#a !locului/ cu sonorul dat la ma6imum- Am v$0ut cum întâmpin$ rug$min#ile de clemen#$ deci!elic$ şi cât de riscant$ este anga2area unui dialog cu o vietate care se las$ condus$ în tot ce &ace de impulsuri/ de instincte şi de &ilo0o&ia !unului plac- Am a&lat de2a multe despre nesim#it- Aşa c$ e momentul s$4i sond$m o nou$ dimensiune &undamental$- Alt&el spus/ ne putem ocupa acum de nesim#itul &estiv&estiv- De cel ce l care îşi &ace p$rtaşi vecinii + de cele mai multe ori/ contrar voin#ei acestora + la prile2uri memora!ile din via#a personal$3 0iua de naştere/ nunta sau !ote0ul% petrecere la !loc este o e6perien#$ limit$ pentru oricine a practicat convie#uirea în &agurele de !eton- :#i dai seama c$ te a&li în &a#a unui &enomen în care pulsea0$ &rene0ia nociv$ din secunda când te gândeşti la veşmintele le6icale în care se las$ drapat evenimentul- % petrecere la !loc nu e pur pur şi simplu o petrecere la !loc- Cuvintele Cuvintele care o de&inesc cel mai !ine sunt (!airam* şi (parang1elie*- Ele sun$ evocator şi redeşteapt$ în minte amintiri dureroaseR$nile s$pate în carnea gândului de petrecerile la !loc sunt greu cicatri0a!ile- Povestea lor te !ântuie s$pt$mâni/ s$pt$mâni/ luni sau c1iar ani în în şirşir- .emoria se 0vârcoleşte spasmodic spasmodic şi se comport$ comport$ aproape nedemn în &a#a presiunii- 9ici un om aşe0at nu aude sintagma (petrecere la !loc* &$r$ s$ simt$ vâr&ul unui stilet gâdilându4l amenin#$tor între omopla#iinuta pentru acest tip de eveniment nu impune un stil şi nu o!lig$ la acomod$ri &or#ateCu o e6cep#ie- Dac$ organi0atorul organi0atorul şi participan#ii la c1e& sunt tineri/ e de datoria lor s$ se pre0inte înc$l#a#i cu g1ete g1ete sau !ocanci- :n &elul &elul $sta/ în clipa când începe începe dansul/ vecinii de de deasupra şi de dedesu!t se v$d racorda#i instantaneu la de0l$n#uire- Petrecerile tinereşti au loc de o!icei când p$rin#ii ga0dei lipsesc de acas$- "ie sunt în concediu/ &ie au plecat de !un$voie/ colinda#i de amintirea !airamului precedent/ pentru pentru ca m$car de data asta s$ evite depresia- Pe ritmurile unei mu0ici percutante pân$ la ani1ilare/ !$ie#i şi &ete strânşi su! steagul de0in1i!i#iei totale amenin#$ structura de re0isten#$ a !locului- Dup$ trei minute/ ai sentimentul c$ o divi0ie
de Pan0ere #i se îndreapt$ iminent spre pere#ii su&ragerieisu&rageriei- Dup$ alte cinci/ retr$ieşti cutremurul din
2usti&icate- Unu3 ce vin$ are el pentru su&erin#a su&erin#a altuia' Doi3 ce rost rost are s$4#i orne0i petrecerea de 0iua de naştere cu melodii atât de triste' :ndatoritor/ :ndatoritor/ cet$#eanul se gr$!eşte s$ discute cele dou$ aspecte cu vecinul al c$rui copil a instituit vacarmul pe scar$- .ai ştii/ dac$4l prinde !ine dispus/ poate d$ mu0ica mai încet- :ns$ aceast$ a!ordare e &als$ ca o !ancnot$ de trei dolari- ;a a cincea !$taie în uş$/ nesim#itul parental desc1ide asudat/ cu un pa1ar în mân$/ prad$ surescit$rii şi proptindu4şi oc1ii in2ecta#i asupra nepo&titului- Acesta simte deodat$ c$ dialogul pe care urmea0$ s$4l ini#ie0e n4o s$ ai!$ curtoa0ia şi &luiditatea &luiditatea pe care mi0ase ini#ial + un$ seara/ domnu> 9ae + >ai noroc + ti#i-- + Ce vrei/ !$' + Poate da#i mu0ica ni#eluş ni#eluş mai încet + + E 0iua la &i4meu- ValeaValea + Da/ dar e unu noaptea/ eu mâine mâine m$ + + Qgâm!oi/ tre> s$4#i desene0' desene0' Stânga4mpre2urStânga4mpre2ur + --- duc la serviciu/ am o lucrare lucrare + + $i cârmâ0/ eşti nervos cu nervii' nervii' E 0iua la &i4meu şi4i &ac &ac !airam- 9u4#i place/ du4te du4te la 1otel- Ce vrei/ s$4i trimit acas$ pe to#i/ ca s$ tragi tu pe dreapta' + :mi pare r$u/ domnu> domnu> 9ae/ 0iceam c$ ne4n#elegem ca4ntre oameni- Da#i mu0ica mu0ica mai + + OOOOI/ VREI SO4I V%PSESC .%5%RU>' .AR DRACU> ;A 5I9E49 CASO/ CO .O PU9 CU O5U5A PO 5I9E))) drang; Uşa metalic$ se4nc1ide !rusc/ salvându4l pe cet$#ean de la scatoalca promis$:n&rânt în !unele sale inten#ii/ !ietul om se întoarce în apartament/ pune mâna pe tele&on şi c1eam$ poli#ia de pro6imitate/ într4un târ0iu/ la cel$lalt cap$t al &irului r$spunde o voce !la0at$ iremedia!il + .deaCet$#eanul e l$sat s$4şi e6plice motivul apelului/ &$r$ ca interlocutorul interlocutorul s$ intervin$ cu vreo între!are- A!ia când se interesea0$ în cât timp o s$ descind$ ec1ipa2ul care o s$4i pun$ la punct vecinii/ vecinii/ îşi d$ seama c$ a consumat impulsuri impulsuri de poman$poman$- C$ci vocea rosteşte solomonic solomonic şi r$spicat3 + E 0iua la copil/ domnu>domnu>- %mu> e4n casa lui- ;$sa#i/ c$ n4a murit murit nimeni dintr4un dintr4un c1e&ule#:ntre timp/ c1e&ule#ul virea0$ decis spre orgie- Din pere#i nu se mai aud doar lament$ri s&âşietoare/ ci şi nişte 0gomote care sugerea0$ c$ nu toat$ lumea e la &el de ne&ericit$ în dragoste- Parado6al/ cu cât manelistul su&er$ mai intens/ cu atât &ericirea petrec$re#ilor e mai colorat$- Se c1iuie cu aplom!/ se trop$ie ve1ement/ se scot #ipete care anun#$ împliniri erotice &ulminante- "etele mo!ili0ate la parang1elie îşi &ac au0ite vocile într4o coral$ care acompania0$ acum plon2onul introspectiv al lui C$t$lin C$ t$lin Ara!u- +ragoste cu năbădăi 5&a cum este la noi 5Eu pe unde- am mai trecut 5 4ţi 4ţi (ur că n-am n- am mai vă'ut$ Cet$#eanul umilit de veselia vecinilor se uit$ la ceas- A trecut de dou$ noaptea- Peste cinci ore ar tre!ui s$ se tre0easc$/ iar el n4are idee dac$ o s$ apuce s$ înc1id$ oc1ii% perec1e de c$şti ar &ace minuni/ îns$ de unde s$ le scoat$' ;a &iecare petrecere de pe scar$ îşi promite s$ se dote0e corespun0$tor şi de &iecare dat$ uit$- i oricum/ i4ar &i destul de greu s$ doarm$ cu urec1ile acoperite de c$şti- Unde mai pui c$ în &elul $sta $ sta n4ar au0i/ ce4i drept/ nici mu0ica/ dar nici deştept$torulAl$turi/ s$r!$toarea nesim#irii este în toi- Spirala 0gomotelor urc$ necontenit/ &$r$ s$ i se poat$ g1ici punctul punctul terminusterminus- 9e&ericitul vecin e pus la curent cu tri!ula#iile tri!ula#iile amoroase ale lui Sorin Copilul de Aur/ preluate cu !e1$ituri descreierate de plenul invitatilor- +e ce mă săruţi a&a < 5 ricum astă'i vei pleca, 5Nu vreau, nu vreau mila ta, 5%tiu că ai pe-altcineva$ Plin$ oc1i/ scrumiera de pe m$su#a de ca&ea a vecinului 0orn$ie stins/ m$rturisindu4şi solidaritatea involuntar$ involuntar$ cu su&erin#a iu!$re#ului sedus şi a!andonat- :n col#ul din stânga sus al su&rageriei a ap$rut o cr$p$tur$ diagonal$/ care co!oar$ pân$ deasupra televi0orului- Pro!a!il c$ e acolo de ani !uni/ îns$ vecinul nu4şi poate reprima impresia c$ a &ost provocat$ de mu0ica petrec$re#ilor-
Vacarmul atinge dimensiuni dimensiuni u0inale- 9ici la sectoarele calde din com!inatele siderurgice nu g$seşti o asemenea 1$rm$laie- Pe la ora trei/ vecinul n$p$stuit coc1etea0$ pe rând cu ideea emigr$rii/ a sinuciderii sau a plec$rii într4o direc#ie necunoscut$ cu un tren de noapte- 94au decât s$4i taie 0iua la serviciu- .are !rân0$- Singurul lucru care4l opreşte s$ se urneasc$ spre gar$ e conştiin#a inutilit$#ii gestuluigestului- Petreceri de genul $sta vor mai &i/ cu siguran#$- Din câte ştie omul nostru/ peste trei 0ile vecinii de deasupra or s$ pre0ide0e peste o rupere de turt$ care o s$ se solde0e cu o &urtun$ sonor$ de acelaşi nivel- i4atunci/ = )uoi bon avoir )uitte$$$ >alta lbă< 9imeni nu se poate l$uda l$uda c$ a perceput toate sensurile sensurile vie#ii la !loc dac$ dac$ n4a trecut prin e6perien#a nun#ii din parcare- Aici nesim#itul se în1am$ la un generos e&ort de autodep$şireSimpla parang1elie e un eveniment cu impact totuşi redus + câteva apartamente/ cel mult o scar$- 9unta în parcare se des&$şoar$ pe coordonate radical di&erite- ;a ea particip$ + vrea/ nu vrea + tot cvartalul- 9imeni nu poate &ace a!strac#ie de aceast$ &orm$ de e&u0iune matrimonial$- Sustragerea e imposi!il$/ sugestia a!surd$/ iar interven#ia direct$ nu doar inutil$/ ci şi prime2dioas$Din capul locului/ pentru ca &estivitatea s$ curg$ &$r$ incidente/ m$sura elementar$ e golirea parc$rii de elementele nedorite- E6act/ de maşini- E o grav$ nes$!uin#$ s$4i atragi aten#ia nesim#itului organi0ator/ organi0ator/ am&itrion/ am&itrion/ socru mare sau cum i4o mai &i spunând c$ rostul parc$rii este tocmai acela de4a ad$posti ad$posti maşini- %mul e vec1i vec1i printre semeni şi şi nu accept$ lec#ii de !un$ purtare de la un !um!$l$u care 1a!ar n4are cum îl c1eam$ cu !uletinul în mân$- ;a o adic$/ el ştie s$ um!le la argumente în care se împletesc logica de cartier c artier şi camaraderia p$rinteasc$- (Hai/ dom>le/ de de câte ori se m$rit$ &ata' % dat$/ nu' P$i şi ce atâta tevatur$' tevatur$' Ce/ mata n4ai &at$' i' Unde i4ai &$cut nunta/ la %per$'* 94are rost s$4i spui nesim#itului nesim#itului c$ &iica ta are opt ani sau c$ pur şi simplu n4ai copii- :#i !a#i gura de poman$- :ntr4un moment atât de important pentru cimentarea rela#iilor de cuplu/ opo0i#ia ta stârneşte râsete comp$timitoare sau/ dac$ insişti/ accese de &urie vulcanic$,olirea parc$rii st$ su! semnul unui memora!il e&ort &i0ic- 9esim#itul încearc$ s$ &ie prevenitor şi începe prin a le pune pune în vedere proprietarilor proprietarilor de autove1icule autove1icule c$ tre!uie s$ eli!ere0e locul- Cine nu se con&ormea0$ îşi asum$ riscuri- Pân$ la urm$/ parcarea tot se goleşteDac$ nu prin !un$ în#elegere/ cu &or#a- 9esim#itul apelea0$ la serviciile e&iciente ale câtorva dintre cei care se vor strânge îm!r$ca#i &estiv la orele dup$4amie0ii/ spre a petrece su! geamurile şi !alcoanele locatarilor perplecşi- Aceştia seam$n$ cu un comando speciali0at în incursiunile incursiunile punitive- Ro!uşti/ tunşi perie/ asuda#i/ cu nişte tricouri negre mulându4li4se pe !icepşi/ ei se ocup$ ocup$ pe rând de &iecare maşin$/ împingând4o împingând4o sau luând4o luând4o pe sus/ de la la ca0 la ca0:n trei ceasuri locul arat$ ca în palm$- Autove1iculele Autove1iculele sunt depuse &$r$ mena2amente în parcarea de al$turi/ unde unde !loc1ea0$ maşinile parcate regulamentar regulamentar-- Cine are proasta inspira#ie inspira#ie s$ co!oare din !loc dup$ câteva ore şi s$ se urce la volan constat$ c$ nu are cum s$ ias$- C1iar în spatele ;oganului s$u a r$s$rit de nic$ieri un .ati0- :n prelungirea acestuia din urm$ se g$seşte un %pel care nu era acolo de diminea#$- Plim!$re#ul studia0$ variantele de ac#iune şi constat$ c$ o&erta e sla!$- Poate P oate s$ c1eme un ta6i/ s$ renun#e cu o în2ur$tur$/ s$ în#epe unul dintre cauciucurile corpului corpului str$in care4i împiedic$ ieşirea sau s$ trase0e o linie &rânt$ cu vâr&ul c1eii pe aripa metali0at$- Statistic/ şapte0eci la sut$ dintre cei a&la#i în aceast$ situa#ie optea0$ pentru a treia sau a patra patra variant$Câteva 0eci de metri mai încolo/ în parcarea golit$/ amena2$rile continu$- % parte din nuntaşi îşi &ac apari#ia din su!solul !locului !locului şi încep s$ aran2e0e mese şi !anc1ete din lemn/ cu o de6teritate care semnalea0$ c$ nu sunt la prima opera#iune de acest tip- "emei costumate de cas$ aduc &ar&urii/ tacâmuri/ pa1are/ şerve#ele şi alte elemente de recu0it$- Se aştern &e#e de mas$ în&lorate/ se plasea0$ perni#e moi pentru şe0uturile mesenilor mai sensi!ili/ se num$r$ locurile la mas$/ pentru evitarea situa#iilor 2enante- 9esim#itul supraveg1ea0$ supraveg1ea0$ totul cu aerul unui inspector e6igent/ e6igent/ iar la un moment dat o!serv$ c$ lucrurile merg !ine/ îns$ nu impeca!il-
;ipseşte ceva- Dup$ un e&ort cere!ral de câteva clipe/ !$r!atul identi&ic$ pro!lemapro!lema- 9u e mu0ic$- 9u se aude nimic- ine/ e trei dup$4masa/ dar nu contea0$- Cum po#i s$ ceri voie !un$ şi randament/ dac$ nu pui la dispo0i#ie &ondul sonor care tre!uie s$ rotun2easc$ înaltul prile2' 9esim#itul îşi c1eam$ c1eam$ mugit nevasta la geam şi4i ordon$ ordon$ s$ co!oare &ulger$tor &ulger$tor cu un caseto&on şi câteva casete- (Cum' Sta#ia' P$i cu ea cu tot/ &acem pro!a pentru disear$-* Cu a2utorul a doi 0gâm!oi care transport$ &iecare câte o !o6$/ plus o m$#$raie de prelungitoare/ so#ia îndeplineşte prompt dispo0i#ia dispo0i#ia con2ugal$ şi nu peste mult$ vreme urec1ile locatarilor care îşi v$d de ale lor în apartamente îndur$ n$vala &onic$ a lui 9icolae ,u#$/ secondat de o anume Claudia/ cu care între#ine un scurt dialog mu0ical despre cererea şi o&erta în ale se6ului- +ai o mie de parai 5 +acă-ţi place să mă ai, pretinde Claudia/ în0estrat$ în0estrat$ cu a!ilit$#i sindicale sindicale în arta &i- o sută, dau &i-o &i- o mie 5 Numai ţeapă să nu fie, accept$ culant ,u#$/ mul#umit negocierii- +au &i-o c$ agenda poate &i acoperit$ într4un timp atât de scurt- ;a geamuri apar de2a primele capete curioase- A1a/ e rost de nunt$- un/ m$car ştim cum st$mCum îns$ !uletinul meteo nu e6clude (înnor$rile accentuate şi precipita#iile su! &orm$ de averse*/ organi0atorii devin precau#i- 9u dup$ mult$ vreme/ în mi2locul parc$rii se înal#$ un cort de toat$ &rumuse#ea- Construc#ia seam$n$ &rapant cu un ad$post pentru sinistra#i/ dar nesim#itul a a&lat + nu de a0i/ de ieri + c$ scopul scu0$ mi2loacele- Culoarea mai degra!$ mo1orât$ a pân0ei de cort contrastea0$ cu mani&est$rile eu&orice pe care urmea0$ s$ le ascund$ privirilor privirilor- % parte dintre martori must$cesc în spatele geamurilor geamurilor-- (Dac$ tot nu dormim la noapte/ m$car s$ vedem şi noi cum dansea0$ mireasa-* Ei !ine/ da/ tr$im într4o lume imper&ect$- :ns$ una în care legea compensa#iei &unc#ionea0$ &$r$ încetare- "ericita perec1e/ socrii/ naşii şi nuntaşii sunt &eri#i de privirile locatarilor/ locatarilor/ dar au gri2$ s$ recupere0e în plan auditiv acest nea2uns vi0ual- Pu!licul de la &erestre nu vede tortul de nunt$/ dar aude mai clar decât i4ar pl$cea întreaga coloan$ sonor$ a evenimentuluievenimentului- Strigarea darului/ sâr!a pe as&alt/ 1ora la !ordur$ şi celelalte elemente ale coregra&iei de cartier se des&$şoar$ acoperit/ îns$ percu#ia lor se simte în cercevele pe o ra0$ de minimum o sut$ de metri- :n &iecare locuin#$ din cvartal p$trund în &or#$/ într4un alai manelist incon&unda!il/ ;iviu Puştiu 7 Ce suflet ai în tine 5 +e cre'i că tu faci bine 5 Că pleci de lângă mine, 5+e ce îmi (uri iubire 5 #ără să ţii la mine<9, Costi Ioni#$ 82e pământ tu cât trăie&ti, 5*ini&te n-ai n- ai să găse&ti, 5+u&mani am cu 0ilogramu6 5 %i prietenii cu gramu6 8/ Adi .inune 8?umătatea vieţii mele, 5tai ascunsă printre stele, 5+e-a& putea s-a(ung la tine, 5 +ar e&ti departe de mine9, Sorin Copilul de Aur 7 Vagabondu6 vieţii mele 5 4mi faci decât 'ile grele 5 %i orice mi-ai face tu 5 Eu n-am să iubesc altu69, ursuc/ Peşte/ Salam/ Ara!u/ Vi2elie/ Cercel şi to#i ar1itec#ii insurgen#ei insurgen#ei l$cr$moase a iu!itului care îşi vede aştept$rile înşelate şi iu!ita r$pit$ de rivalul cu !ani mai mul#i/ g1iuluri mai mari şi un . mai înc$p$torînc$p$tor- Ca s$ &ie masa !ogat$/ în meniul meniul mu0ical al nun#ii îşi îşi &ace loc şi o manea al c$rei compo0itor compo0itor// Tean de la Craiova/ îşi mani&est$ interesul/ preocuparea şi optimismul &a#$ de condi#ia medical$ a 1e a&teaptă 7omânia, preşedintelui preşedintelui #$rii- tima noastră &i mândria, 5 >ine c- a trecut hernia, 5 1e 1e a&teaptă- ntreg poporul 5 Ca să ne conduci vaporul$ 9untaşii aplaud$ aplaud$ cu însu&le#ire/ semn semn c$ preşedintele e popular popular la toate nivelurile/ nivelurile/ de la .arriott în "erentari şi din ,iuleşti ,iuleşti în Doro!an#i-
Casa scărilor Ar &i o nedreptate impardona!il$ s$ insist$m pe componenta &estiv$ a nesim#irii la !loc şi s$ trecem ast&el nep$s$tori pe lâng$ una dintre cele mai vii mani&est$ri ale spiritului gregargregar 9unta are loc o dat$ în via#a &iec$ruia 7cu e6cep#ia e6cep#iilor8/ e6cep#iilor8/ !ote0ul !ote0ul e unic/ 0iua de naştere se ser!ea0$ anual- Sunt întâmpl$ri i0olate/ &$r$ un ritm anume- Stilistica lor 0gomotoas$ con&irm$ + rar/ îns$ ap$sat + una dintre tr$s$turile de&initorii ale nesim#itului3 indi&eren#a de0involt$ cu care î#i impune programul lui/ &or#a de a4#i modi&ica ritmurile &ireşti/ capacitatea
pervers$ de4a te smulge smulge din liniştea liniştea propriilor ta!ieturi ta!ieturi şi de4a te &ace p$rtaş la lucruri cu care nu î#i propui s$ ai vreo leg$tur$- Am sta!ilit de2a c$ nesim#itul este o vietate inva0iv$/ impermea!il$ la sugestii- C$ d$ tonul şi &ace mu0ica- Aşa stând lucrurile/ s$ admitem totuşi c$ teritoriul unde se mani&est$ el nu e doar apartamentul din care le toac$ nervii vecinilor prin mu0ica dat$ la ma6imum sau parcarea pe care o trans&orm$ în restaurant- Atlet al vie#ii (la comun*/ nesim#itul ştie la &el de !ine s$4şi sta!ileasc$ teatrul de opera#iuni în spa#ii despre care omul o!işnuit crede c$ ar tre!ui s$ ai!$ alte între!uin#$riîntre!uin#$ri- De pild$/ în casa sc$rilorAcesta e locul în care nesim#irea se îm!rac$ de o!icei în straie &emeieşti- Unul dintre re&le6ele veri&icate ale gospodinelor gospodinelor de la !loc este instalarea ritualic$ în casa sc$rilor/ pe intervale de timp care pot #ine de la o or$ la opt sau c1iar la 0ece- Nota bene, împlinirea acestei coagul$ri !locative are loc de o!icei între aprilie şi octom!rie- Spa#iul dintre cele patru uşi devine atunci replica peste timp a agorei/ un loc în care se sc1im!$ idei/ re#ete sau replici casnice- Care este esen#a acestui comer# locvace şi anar1ic nu e greu de g1icit- Casa sc$rilor are o re0onan#$ e6celent$/ ceea ce aduce în apartamentele tuturor mesa2ele pronun#ate de areopagul mena2ermena2er- "emeile strânse acolo/ cu &undul pe trepte sau pe !anc1ete înguste/ au darul de4a vor!i tare/ r$spicat/ &$r$ secrete- 9u le interesea0$ c$ nu te interesea0$ ceea ce spun- Au Au &$cut cior!a/ au decongelat cotletele şi au m$turat prin apartamente/ aşa c$ nimic nu poate &i mai stimulativ decât o !âr&$ între (cumetre*/ (coane* sau (m$m$ici*- Iar dac$ patroana spiritual$ a acestei &orme de cenaclu este so#ia administratorului/ cu atât mai !ine% g$selni#$ interesant$ în conte6t este aşa4numita politic$ a uşilor desc1ise- 5ransparente 5ransparente şi mândre nevoie mare c$ #in casa pa1ar/ pa1ar/ cumetrele renun#$ la !ariere şi dau de perete uşile de la intrare- Dar motivul nu se leag$ de concursul de cur$#enie- Dac$ te ui#i !ine/ manevra e lesne de e6plicat- :n primul rând/ &iecare gospodin$ vrea s$ evacue0e cât mai repede mirosul de mâncare g$tit$ care tocmai i4a inundat !uc$t$ria- i ce metod$ mai simpl$ decât asigurarea culoarului de 0!or al aromelor spre ultimele eta2e ale sc$rii' A/ locatarilor de sus nu le place' ,1inion- De ce nu şi4au cump$rat apartament la parter' :n al doilea rând/ îndeose!i vara/ cuptorul încins dega2$ o c$ldur$ de care gospodina modern$ se &ereşte cel mai !ine asigurând ventila#ia prin desc1iderea uşii- Se creea0$ ast&el un curent !ine&$c$tor/ care r$coreşte &run#ile perlate de sudoare sudoare ale vestalelor care o&icia0$ în numeroasele numeroasele temple gastronomice gastronomice din cartiercartier:n acelaşi timp/ odat$ cu aerul cald/ din !uc$t$rii se revars$ şi altceva- "ie ştirile de prân0 r$cnite de un radio cu !aterii şi para0i#i/ &ie mu0ica popular$ care înso#eşte vesel prepararea ia1niei sau a c1i&telelor/ &ie duduitul maşinii de sp$lat care se aude de undeva din &undul apartamentuluiapartamentului- Coti0a#ia &onic$ a &iec$rui apartament de pe palier e varia!il$/ dar se ac1it$ &$r$ restan#ePentru ca e6ta0ul s$ &ie deplin/ cel pu#in dou$ dintre cele patru nesim#ite cantonate în casa sc$rilor sunt tari de urec1e- ;ogic/ ele au impresia c$ nu sunt au0ite şi atunci înlocuiesc rostirea ponderat$ cu strig$te de cl$caş la 1or$- Emisiile lor trec prin pere#i şi prin uşile r$mase înc1ise ale celorlal#i vecini şi umplu întregul !loc- Convor!irile Convor!irile cap$t$ un i0 mar#ial/ o !elico0itate amenin#$toare amenin#$toare şi 1ipnotic$1ipnotic$- 9u vrei s$ au0i nimic din din ce se spune acolo/ dar ceva te atrage ca un magnet şi te &ace s$ te apropii pe vâr&uri de uş$- A!ia A!ia când ai a2uns la grani#a propriului propriului apartament consta#i consta#i c$ mersul t$u &uriş n4a n4a avut nici un rost3 rost3 cvartetul de guralive guralive n4ar au0i nici dac$ s4ar declanşa alarma antiaerian$Dac$ într4o prim$ &a0$ casa sc$rilor e &olosit$ pe post de salon de conversa#ie/ cu timpul rosturile ei se diversi&ic$- 5 5otul otul e s$ ai spirit de ini#iativ$ şi cura2ul de4a &ace prima mutare- S$ lu$m/ !un$oar$/ tranşatul c$rnii pe m$su#a de pe palier- Iat$ o activitate care se des&$şoar$ tot mai des în v$0ul lumii- ;a ora actual$/ doar aguridele surpate de o pudoare clinic$ sau pur şi simplu neatente la e6emplul vecinelor cu idei îşi mai permit constrângeri locative pentru ciopâr#irea unei carcase de porc- Celelalte operea0$ la vedere şi + mai ales + la au0ireCarnea cu os se aşa0$ cu mişc$ri îndemânatice pe masa cu pricina/ iar apoi por#ionarea decurge m$surat şi gri2uliu- :n casa sc$rilor r$sun$ lovituri surde/ !u&nituri !u&nituri &ioroase şi în general 0gomote mai apropiate de d$râmarea unui perete decât de t$ierea unor !uc$#i de carne pentru &riptur$- Uneori m$su#a din casa sc$rilor se presc1im!$ în prote0$ logistic$ pentru !aterea şi &r$ge0irea şni#elelorşni#elelor- 9esim#ita scoate din dulap ciocanul4toporişc$/ ciocanul4toporişc$/ pune pieptul de pui sau
pulpa de porc pe pe lemnul umed al mesei şi declanşea0$ o&ensiva- Cine desc1ide desc1ide uşa la alt eta2 şi4i arunc$ priviri o&uscate gospodinei este întâmpinat cu oc1eade s&id$tor4ostile- ("$4mi ceva/ dac$ po#i- S$ te v$d-* Un alt lucru peste care nu se poate trece este c$ nici o discu#ie în acest spa#iu/ oricât de spumoas$/ nu e întreag$ &$r$ aditivii tradi#ionali3 o #igar$/ o pung$ de semin#e/ !a c1iar o #uiculi#$ din sticla ocrotit$ cu s&in#enie de ra0iile so#ului întors întors de la munc$- Dup$ dou$ ore de de0!ateri şi de deco2ire &renetic$ a !om!oanelor agricole/ su! picioarele nesim#itelor se aşterne un covor gri cu intarsii de mucuri/ care scâr#âie crocant su! pas- Covorul r$mâne acolo şi dup$ ce locomotivele trenului con2ugal se retrag în depouri/ &iindc$ &iindc$ ordinea pe scar$ e trea!a &emeii de serviciu- Pardon/ de servici- P$i alt&el de ce4o ce 4o pl$tim' S$ pun$ mâna pe m$tur$/ dac$ nu i4a pl$cut cartea- :n plus/ plus/ doar n4o s$4i cerem lu> lu> madam administrator administrator 7(adimistrator*/ 7(adimistrator*/ în lim!a2ul !locului8 s$4şi s$4şi înl$ture urmele urmele propriei mi0erii- % &i &i democra#ie/ dar pân$ la un punctAntrenul creşte spectaculos din clipa când în casa sc$rilor se instalea0$ partenerii de via#$ ai nesim#itelornesim#itelor- Cl$dite pe a&init$#i ine!ranla!ile/ cuplurile cuplurile de pe palier savurea0$ împreun$ pl$cerea statului pe scar$scar$- $r!a#ii 2oac$ un rol !ine !ine de&init/ de la care n4au voie voie s$ a!diceUnul dintre ei aduce vinul/ al doilea contri!uie cu si&oanele/ al treilea prepar$ şpri#ul/ iar al patrulea livrea0$ mu0ica- 9elipsita 9elipsita mu0ic$- Pentru o şuet$ şuet$ intim$ şi cordial$/ cordial$/ etic1eta nu o!lig$ la manele- E !un$ şi mu0ica de pa1ar- Dar nu de orice tip/ ci din aceea di&u0at$ &$r$ întrerupere de Etno 5V/ 5ara& 5V sau alte citadele l$ut$reşti- Ce poate &i mai &rumos decât s$ spargi semin#e/ s$ le povesteşti un episod din (;acrimi de iu!ire* vecinelor care oricum de4a!ia aşteapt$ s$4#i o&ere varianta lor, s$ dai pe gât şpri# dup$ şpri# şi s$ îngâni re&rene ale perdi#iei etilice/ al$turi de pieptul p$ros şi &runtea n$duşit$ ale celui de care te4ai legat la !ine şi la r$u' Un ca0 care merit$ cu siguran#$ câteva rânduri este metamor&o0area casei sc$rilor în su&ragerie sau în sal$ de mese- Asta se întâmpl$ de o!icei în dou$ situa#ii3 când ga0da n4are c1e& ca musa&irii s$4i scape mâncare pe covor şi se 1ot$r$şte s$4i #in$ a&ar$/ sau când într4unul dintre apartamente are loc un parastas cu prea mul#i invita#i/ dintre care ultimii sosi#i r$mân pe 1ol- Cine urc$ atunci la eta2ul cu pricina are tristul privilegiu al slalomului slalomului printre mese/ scaune şi sticle- :ntr4o parte/ nişte oameni îm!r$ca#i în culori înc1ise îndeas$ în ei mânc$ruri aduse de la !uc$t$rie de o gospodin$ cu !asma neagr$ pe cap/ în partea cealalt$ lumea !enc1etuieşte volu!il/ &$r$ oprelişti 9u e nevoie de mai mult de de un ceas pentru o contaminare contaminare deplin$- Veselia Veselia detaşamentului de meseni oca0ionali se împr$ştie şi asupra celor veni#i la parastas- Un aer de c1erme0$ se ridic$ deasupra meselor pe care/ în semn de solidaritate/ oaspe#ii le lipesc una de alta- C1iar şi !ucatele încep un !alet al rocadelor/ rocadelor/ ca într4o mare &amilie reg$sit$- Se !ea/ se suspin$/ se râde şi se plânge la comun- Cine vine de a&ar$/ e str$in de !loc şi vrea s$ str$!at$ acest de&ileu cu versan#i din pila&/ gr$tar/ coliv$ şi sarmale ca s$ a2ung$ la eta2ul de deasupra nu ştie dac$ tre!uie s$ spun$ (po&t$ !un$* sau (Dumne0eu s$4l ierte*- Intrusul se decide pentru un morm$it am!iguu/ înso#it înso#it de o înclinare uşoar$ a capului/ dup$ care urc$ petrecut de privirile înce#oşate ale celorlal#i"apt interesant/ atrac#ia pentru casa sc$rilor se transmite din genera#ie în genera#ie- Când repre0entantele vârstei a treia stau prin case şi aspir$ nes$#ios crimele şi violurile din ştirile ştirile de la ora J/ locul lor e luat de &emei între trei0eci şi cinci şi cinci0eci de ani/ seduse de perspectiva unui colocviu amical pe teme de interes imediat3 ce gresie şi4a pus 5an#a 5an#a de la trei/ de câte ori a divor#at 9ela de la parter/ cât de r$u îi st$ tuns$ lui .imi de la opt/ cât mai cost$ @ilu> de merluciu la Cora/ ce 1ram poart$ c1eliosul care vine din ce în ce mai des în vi0it$ la Puşica de la şase şi aşa mai departe- ta&eta trece apoi în mâna noului val/ repre0entat de un stol de pupe0e g$l$gioase/ între între 0ece şi treispre0ece ani/ care trans&orm$ trans&orm$ casa sc$rilor în loc loc de 2oac$/ !irou pentru pentru &$cut temele/ ca!in$ tele&onic$/ tele&onic$/ loc al pre0ent$rilor de mod$ mod$ şi spa#iu pentru pentru intermina!ile intermina!ile pro!e de lim!u#ie strident$- A&ar$ A&ar$ sunt dou$0eci de grade/ parcul e peste drum/ totul invit$ la o gur$ de aer curat/ c urat/ dar viitoarele #a#e r$mân înc$p$#ânate pe loc/ gata s$4şi apere teritoriul preluat preluat de la înaintaşi- 9u contea0$ c$ 0um0$iala şi c1icotelile lor îi deran2ea0$ pe ceilal#i + în primul rând pe cei &$r$ copii/ care se simt nedrept$#i#i/ cu atât mai ma i mult cu cât ştiu c$ n4au avut nici un aport la sporul demogra&ic al sc$rii- Dup$ ce &etele gureşe sunt somate de
p$rin#i s$ vin$ vin$ în$untru/ în urma urma lor r$mân !uc$#ele de stic@suri stic@suri 0dro!ite/ 0dro!ite/ am!ala2e de ciocolat$/ sticle goale de suc şi nelipsitele co2i de semin#e- C$ci un lucru e sigur3 cu tradi#iile de la !loc nu te 2ociSigur/ Sigur/ &a#etele nesim#irii (la comun* sunt multe şi diverse- De e6emplu/ noaptea târ0iu/ când lumea doarme/ su! geamurile întunecate poposeşte &$r$ un calendar anume o trup$ de vor!$re#i tineri/ care încing discu#ii în contradictoriu pân$ când luminile încep s$ se aprind$/ iar capetele s$ se i#easc$ enervate pe &ereastr$- Pe de alt$ parte/ simpla desc1idere a cutiei poştale are ca urmare un gest desprins tot din codul proastelor maniere- 9esim#itul scormoneşte în$untru şi dac$ descoper$ o scrisoare sau un avi0 le vâr$ în !u0unar!u0unar- Dac$ d$ numai peste pliante şi &luturaşi/ &luturaşi/ le scoate din cutie cutie cu un aer agasat şi le a0vârle pe pe 2os- Ar putea s$ le arunce ori la coş 7dac$ urc$ în apartament8/ ori în tom!eron 7în ca0ul în care pleac$ de4acas$8- Ei !ine/ nu- 9esim#itul le las$ s$4i cad$ din mân$/ dând impresia c$ are atâtea pe cap/ încât nu se poate mo!ili0a pentru câteva secunde de !un$4cuviin#$- Dar parc$ nici o acolad$ nu îm!rac$ mai !ine ritualurile ritualurile nesim#irii la !loc decât unul dintre sporturile e6treme ale ultimilor ani3 &urtul de plante- Vor!im/ Vor!im/ de &apt/ de de o competi#ie intersc$ri intersc$ri în care mici ec1ipe de cercetaşi speciali0a#i speciali0a#i în &urtişaguri şi g$in$rii de cvartal şterpelesc/ la ore mici din noapte/ g1ivece cu &icuşi/ cr$4 ciuni#e/ muşcate/ palmieri pitici şi în general orice poate &i mutat prin &or#a !ra#elor dintr4o scar$ în alta- Simplul &apt c$ unele g1ivece sunt ancorate prin sisteme complicate de !alustrade şi c$ ingenio0itatea 1o#ilor surclasea0$ toate m$surile de precau#ie ale proprietarilor arat$ c$ distan#a dintre nesim#ire şi sminteal$ este uneori îngri2or$tor îngri2or$tor de mic$-
#orme ale nesimţirii curente curente Alon2a pretutindenar$ pretutindenar$ a nesim#itului nu mai e un secret pentru nimeni- Pe trotuar sau pe strad$/ acas$ sau la serviciu/ în tren sau în auto!u0/ la televi0or sau la petreceri/ în maga0in sau la restaurant/ la volan sau la iar!$ verde/ la meci sau la înmormântare/ nesim#itul nesim#itul nu ratea0$ prile2ul s$ polue0e polue0e aerul şi s$ scandali0e0e asisten#aasisten#a- Qgomotul/ e6cesele e6cesele şi o s&ânt$ nep$sare pentru cei din 2ur 2ur îi marc1ea0$ invaria!il invaria!il comportamentulcomportamentul- Virusul Virusul nesim#irii nesim#irii are o tulpin$ tulpin$ în &a#a c$reia nimeni nu poate întreprinde nimic- 9esim#itul parali0ea0$ e&orturile de re&orm$ şi impune domnia propriilor propriilor criterii- Paşii lui &ermi prin via#a celorlal#i denot$ încredere/ stim$ de sine şi conştiin#a in&aili!ilit$#iiin&aili!ilit$#ii- 9esim#itul ştie ca nimeni altul s$ &ac$ a!strac#ie de critici/ s$ le înc1id$ gura nemul#umi#ilor şi s$ trans&orme spa#iul în care se a&l$ într4o aren$ unde înving$torul înving$torul e cunoscut înaintea luptei- Cu propriile arme nu poate &i în&rânt/ pe celelalte le desconsider$ tru&aş- Un îndelungat e6erci#iu al nep$s$rii îi ştampilea0$ &iecare contact cu semenii-
Viaţa mondenă a nesimţitului :n lumea tot mai cosmopolit$ în care tr$im/ nesim#itul particip$ la toate evenimentele mondene pe care şi le poate îngr$m$di în agend$- Ceea ce4l aduce acolo nu e curio0itatea sau interesul/ ci dorin#a de a &i v$0ut/ remarcat şi !$gat în seam$- Sigur/ el nu poate &i tentat oricumCa s$4l merite/ ceilal#i tre!uie s$ o&ere ceva- Un &ursec/ un pişcot/ o grisin$/ un pa1ar de vin sau o cup$ de şampanie- Evenimentul sec e un nonsens şi tre!uie e6pediat rapid/ &$r$ p$reri de r$uCine organi0ea0$ un vernisa2 sau o lansare de carte &$r$ s$ se preocupe de catering nu e vrednic
de aten#ie- 9esim#itul se p$c$leşte &oarte rar cu asemenea ase menea lucruri- Eventual o dat$ sau de dou$ ori la început/ dup$ care un al nu ştiu câtelea sim# îi arat$ unde are rost s$ se iveasc$ şi unde nuDe o!icei/ la acest gen de întâmplare nesim#itul nu vine singursingur- Indi&erent dac$ are invita#ie + şi indi&erent dac$ invita#ia e vala!il$ pentru una sau dou$ persoane +/ el apare înso#it- i &iindc$ timpul nu creşte în copaci/ nesim#itul nu îşi ia niciodat$ o mar2$ politicoas$ + s$ 0icem/ m$car cinci minute înainte înainte de începerea evenimentuluievenimentului- Doar neg1io!ii neg1io!ii care se plictisesc acas$ &ac asemenea concesii concesii pe timpul lorlor- Vrei Vrei s$ &ii un nesim#it nesim#it adev$rat' Atunci/ dac$ lansarea sau vernisa2ul au &ost anun#ate pentru ora cinci/ vino la cinci şi dou$0eci- Ai gri2$ şi &$ în aşa &el încât am$nuntul s$ nu le scape celorlal#i- Pro&it$ de liniştea în care pu!licul îl ascult$ pe primul vor!itor şi trânteşte uşa li!r$riei sau a s$lii de e6po0i#ie- :n mod sigur/ sigur/ trei4patru persoane persoane or s$ se uite în urm$ şi4or s$ te vad$- Doar am sta!ilit de2a c$ mi0a real$ a pre0en#ei tale este e&ectul pu!licpu!lic- 9oel CoMard a spus spus cândva c$ (la televi0or tre!uie tre!uie s$ apari/ nu s$ te ui#i*- i4atunci/ de ce s$ nu e6trapole0i' %dat$ a2uns la locul &aptei/ caut$ din priviri 0ona în care se a&l$ trata#ia- %cup$ o po0i#ie convena!il$ şi instalea0$4te în imediata apropiere a platourilorplatourilor- Dac$ #i se pare c$ vor!$ria durea0$ cam mult 7şi de o!icei #i se pare8/ nu te s&ii- Serveşte4te liniştit- .$car acum ai de unde alege- .ai încolo/ dup$ ce se termin$ discursurile/ discursurile/ se !uluceşte toat$ lumea şi/ Doamne &ereşte/ r$mâi pe dina&ar$- Dac$ amica pe care ai târât4o dup$ tine are un puseu de 2en$/ nu te l$sa impresionat- 5aie4i 5aie4i macaroana &erm şi g1idea04o cum numai tu ştii prin meandrele situa#iilor de acest tip- (Pune/ &$/ mâna şi !asculea0$/ c$ dup$ aia nu mai pupi- Ce/ cre0i c$ st$m aici pân4apune soarele' soarele' Avem Avem trea!$ şi la C$rtureşti/ C$rtureşti/ e şi4acolo o c1estie de4asta de4asta mai târ0iu-* 9u uita c$ mo!ili0$rile de acest tip tre!uie &$cute în gura mare- oaptele nu4şi au rostul în demo4 cra#ie- P$i cum adic$/ nici acum n4ai voie s$ vor!eşti' De4aia ai a i murit în decem!rie/ la revolu#ie' Ei/ dr$cia draculuiDup$ ce #i4ai pus cât de cât !urta la cale/ dup$ ce4ai râgâit mul#umit de pa1arul cu Pepsi pe care l4ai dat peste cap şi dup$ dup$ ce ai v$0ut c$ primul vor!itor vor!itor tot n4a o!osit/ e momentul momentul s$ treci la discu#ii sincere cu persoana care te înso#eşte- "ii volu!il şi critic deopotriv$deopotriv$- (Ia uite la naşparliu> $la/ ce costum şi4a tras- Qici c$4i cioclu/ s$ moar$ Stalin-* % s$ ve0i c$ prietena o s$4#i surâd$ a&ectuos- A ras dou$ cupe de şampanie/ aşa c$ nimic nu i se mai pare deplasat- Cu pu#in cura2/ o s$ înceap$ şi ea s$ emit$ 2udec$#i critice/ critice/ acoperindu4l cu tot mai mai mult succes pe vor!itorvor!itor- ("ii atent la gagica aia/ aia din stânga/ s4a s 4a &ardat cu !idineaua- Ha!ar n4are de ma@e4up/ s$ &iu a dreac- .ai uit$4te şi tu la teveu/ pa#ac1ino/ şi ia lec#ii-* Dialogul curge &iresc/ netul!urat nici de 0um0etul vor!itorilor/ vor!itorilor/ nici de #â#âielile de0apro!atoare ale invita#ilor din &a#a ta/ pe care doar o imens$ mil$ te opreşte s$4i iei la palmeCe te &aci îns$ când a2ungi la eveniment şi consta#i c$ locurile din 0ona platourilor au &ost de2a ocupate' Simplu- 5e apropii 2ovial/ iei un minipateu/ îl mol&$i cu voluptate şi începi s$ vor!eşti cu gura plin$- E imposi!il s$ nu împroşti în limite re0ona!ile- Stratagema d$ roade în ma2oritatea ca0urilor/ ca0urilor/ aşa c$ nimeni n4o s$ se ating$ de &ar&uria asupra c$reia #i4ai e6ersat 0elul oratoric- Cât despre tine/ nu &i copil- 9u #ine cont de mutrele de0gustate ale celorlal#i şi de semnele pe care şi le &ac între ei- Important e c$ ai pus g1eara pe prad$- Scopul scu0$ mi2loacele/ c1iar dac$ mi2loacele nu au nici o scu0$- a c1iar po#i s$ mai &aci o mişcare care s$4#i certi&ice succesul- Ia &ar&uria cu totul/ mut$4te undeva la margine şi pune4te pe în&ulecat 9ici un organi0ator organi0ator de evenimente evenimente n4o s$ ai!$ cura2ul s$4#i s$4#i impute manevra- Vor!itoru Vor!itorull spune lucruri atât de &rumoase/ iar primele rânduri ale asisten#ei sunt atât de vr$2ite/ încât destr$marea transei 1ipnotice ar &i o !las&emie"ireşte/ e6ist$ oricând şi varianta luatului pentru acas$- :ns$ în ca0ul $sta tre!uie s$ vii dotat cum se cuvine- Dac$ eşti prev$0$tor/ prev$0$tor/ n4ai de ce s$4#i &aci gri2i- :n timp ce omul de la micro&on vor!eşte/ &ascinat de melodicitatea propriei voci şi de natura su!lim$ a ideilor puse în circula#ie/ scoate din !u0unar o pung$ !o#it$ de nailon şi treci la trea!$- 5rei !uşeuri de aici/ cinci &ondante de dincolo/ câteva sandvişuri de pe &ar&uria asta/ doi pumni de alune de pe &ar&urioara cealalt$/ nişte pişcoturi de pe tava lunguia#$/ 0ece4cincispre0ece m$sline 7nu st$m s$ num$r$m8 pescuite din !olul plasat în mi2locul mesei şi gata- Simplu/ elegant şi e&icient- Pentru o pr$p$dit$ de lansare e de4a2uns- .ai ales c$ nu este singurul eveniment la care iei parte în
0iua în cursDac$ în toiul lans$rii se întâmpl$ s$4#i sune mo!ilul/ nu intra în panic$- R$spunde netul!urat şi ve0i ce po&teşte interlocutorulinterlocutorul- S4ar putea s$ &ie ceva important- i c1iar dac$ nu e/ care4i pro!lema' Evident c$ nu #i4ai înc1is tele&onul şi nici nu l4ai dat pe mut- 7Ar &i şi culmea-8 Pe de alt$ parte/ nimeni n4are preten#ia s$ ieşi din li!r$rie şi s$ vor!eşti a&ar$- 9u4i p$cat s$ deran2e0i atâta lume pân$ la uş$' Unde mai pui c$ dup$ aceea acee a tre!uie s$ te întorci- Alte e&orturi/ alt deran2- i dac$ tele&onul mai sun$ o dat$/ ce &aci' % iei de la cap$t' P$i &rumos î#i sade' 9u/ mai !ine r$mâi pe loc şi anga2e0i un dialog l$muritor cu cel$lalt- (Da/ moşule/ ce &aci' Io' Pe4aici/ prin centru- Am intrat la $ştia/ la c$r#i- Ce' Da/ !$/ vor!eşte4un papagal- 9u pot/ !$/ c$ are micro&onmicro&on- P$i nu ştiu/ mai am o cioac$ peste4o peste4o or$- 9u/ n4am cum- Decât mâine pot s$ vin- Hai c$ mai te sun sun eu- Hai s$n$tate- Hai vor!imvor!im- Hai te4am pupat- Hai pa pa pa-* Dar li!r$ria sau sala de e6po0i#ii nu e singurul loc unde întâlnim aceast$ categorie de nesim#it- 9ici con&erin#ele sau simpo0ioanele simandicoase nu sunt scutite de pre0en#a lui- :n sala de protocol a unei !$nci sau în 1olul unui 1otel de cinci stele po#i s$ asişti la acelaşi spectacol- Doamne îm!r$cate de &irm$ şi domni la patru ace slalomea0$ gracil printre mesele cu gust$ri/ gata s$ disloce concuren#a prin mişc$ri îndelung e6ersate din cot sau din şold- :n &or&ota deplin$/ poşetele se desc1id şi &ac loc printre &lecuşte#ele din$untru/ al$turi de &arduri/ c1eia de la maşin$ şi medicamentele de control al tensiunii/ unei ciocolatele/ câtorva napolitane sau unui şni#el învelit în şerve#el- Uneori nici solni#a nu4i de lep$dat/ mai ales c$ i4ar sta &oarte !ine în oliviera oliviera descompletat$ de acas$- Câte4un participant participant inventiv inventiv se plictiseşte uneori uneori de viermuiala !roMnian$ din 2urul platourilor/ platourilor/ aşa c$ întinde o mân$ peste um$rul celui din &a#$/ salt$ de0involt o &ar&urie/ navig1ea0$ cu ea spre o &ereastr$ desc1is$/ o aşa0$ pe perva0/ îşi aprinde o #igar$ şi su&l$ &umul peste con#inutul &ar&uriei/ tocmai ca s$ le taie c1e&ul amatoriloramatorilorCel pu#in la &el de interesant$ este reac#ia nesim#itului ca0at la 1otel cu prile2ul aceleiaşi con&erin#e şi in&ormat c$ micul de2un este inclus în pre#ul care oricum nu cade în gri2a lui/ ci a organi0atorilor organi0atorilor-- Invita#ia nu tre!uie ratat$ cu nici un c1ip/ mai ales c$ nesim#itul a a&lat c$ e vor!a de un mic de2un suede0- :n traducere/ îng1i#i cât po#i s$ duci şi mai iei şi în camer$ca mer$- Dac$ orele de servire a mesei sunt între şapte şi nou$ diminea#a/ la şapte &$r$ cinci nesim#itul e de2a la uşa restaurantului- El !aleia0$ atent o&erta şi se decide &$r$ e0itare- 94are importan#$ c$ la !uc$t$rie osp$tarii osp$tarii şuşotesc ironicironic- 5rea!a 5rea!a lorlor- ;a &el de pu#in contea0$ contea0$ c$ dup$ acest tur de &or#$ matinal nesim#itul risc$ s$ i se &ac$ r$u şi s$ rate0e prima parte a lucr$rilorlucr$rilor- Cu atât mai !ine- R$mâne în camer$ şi se uit$ uit$ la televi0ortelevi0or- Acum/ Acum/ îns$/ e vremea s$ treac$ la ac#iune 9esim#itul îşi îşi pune vârtos în în &ar&urie mult peste peste cât ar putea s$ m$nânce- Doar e gratisgratis- Dup$ ce îşi duce recolta la mas$/ se întoarce la locul crimei şi/ pro&itând c$ e înc$ singur în local/ îşi asigur$ şi aprovi0ionarea la pac1etCine intr$ dup$ el în restaurant şi îşi arunc$ oc1ii asupra platourilor are impresia c$ !u&etul tocmai tocmai a sc$pat dintr4o tornad$ tornad$ sau c$ a &ost #inta #inta unei inva0ii recente a termitelor termitelor-Estetica !ucatelor a &ost pulveri0at$- 9esim#itul a &$cut pr$p$d cu lingura/ spumiera sau &urculi#a- 9ici o &ar&urie nu mai p$strea0$ aspectul ini#ial- Peste tot se v$d urme de s$p$turi în&rigurate/ în&rigurate/ c$ci nesim#itul nu se mul#umeşte s$ ia dintr4o margine de platou/ ci în&ige tacâmul în mi2loc/ spre a culege şi ridic1ea decorativ$/ m$slina cu gogoşar/ gogoşar/ ceapa pr$2it$ sau rondelele de morcov dispuse simetric- 9u e deloc de mirare c$/ la eli!erarea camerei de 1otel/ omul nostru dispare &$r$ s$ ac1ite cele dou$0eci de tele&oane date la prieteni/ la &irme sau la nevast$/ precum şi consuma#ia consuma#ia din mini!arul mini!arul pustiit &$r$ &$r$ remuşc$ri- 5ân$ra de la recep#ie recep#ie se s&ieşte s$4i pun$ între!$ri între!$ri 2enante şi pe !un$ !un$ dreptate- 9esim#itul e director director general şi poart$ poart$ costume de peste o mie de euroeuro- A &ost invitat aici aici prin ama!ilitatea USAID/ a U9ESC% sau a "ondului 9a#iunilor Unite Unite pentru De0voltareDe0voltare- Cum s$4l !$nuieşti de de asemenea g$in$rii'
*a restaurant restaurant
Un alt loc în care nesim#irea e la ea acas$ este restaurantul- Cel de sine st$t$tor/ nu cel situat la parterul 1otelului- ;a &el ca la lansarea de carte sau la vernisa2/ nesim#itul r$sare în acest spa#iu cu un alt scop decât cel c el tradi#ional- Restaurantul îi asigur$ decorul necesar mani&est$rii unor aspecte speci&ice ale personalit$#iipersonalit$#ii- Potolirea &oamei e unul dintre ultimele lucruri pentru care un nesim#it ar intra pe uşa unui local- Doar limita#ii şi nes$tuii se duc la cârcium$ ca s$ m$nânce şi s$ !ea- Adev$rata mi0$ a pre0en#ei în local este epatarea- A celor din 2ur/ 2ur/ dar în primul rând rând a partenereiPentru ca ritualul seduc#iei s$ nu ai!$ nici cea mai mic$ &isur$/ nesim#itul respect$ cu stricte#e tot ceea ce a v$0ut la televi0or sau la al#i nesim#i#i mai rutina#i- :nc$ din secunda când intr$ în local/ el se îngri2eşte de impactul asupra celorlal#i- ;umea de la mese tre!uie s$ conştienti0e0e vecin$tatea înalt$ a nesim#itului- Dac$ se respect$/ acesta se aşa0$ la mas$ înaintea partenerei/ cu un aer de plictis suveran- E un tip ocupat/ cu gândurile risipite concomitent în multe direc#ii/ iar etic1eta i se pare o tâmpenie &$r$ margini- Cum adic$/ s$4şi a2ute prietena s$ se aşe0e' Da> ce/ singur$ nu poate' E sc1iload$' St$ în c$rucior' E coca mic$' 9u poate s$4şi lipeasc$ lipeasc$ &undul de scaun &$r$ asisten#$ te1nic$' Po&tim Po&tim situa#ie- E plin plin p$mântul de ciuda#i 9esim#itul tân$r îşi îşi e dator sieşi cu o pro!$ pro!$ de consecven#$ vestimentar$vestimentar$- Dac$ înainte de intrarea în restaurant avea şapca pe cap/ aşa tre!uie s$ r$mân$ şi la mas$- :n primul rând/ !irtul nu4i !iseric$/ s$ te descoperi când îi calci pragul- :n al doilea/ şapca &ace parte din identitatea omului- Ce &acem acum/ i4o ştir!im de dragul unui mo&t' 9u4i normal- Dup$ cum este a!erant s$4i pretin0i nesim#itului nesim#itului s$ renun#e la oc1elarii de soare pe durata mesei- Ei tre!uie s$4i stea în continuare pe nas/ c1iar dac$ în$untru e um!r$ şi r$coare- %c1elarii de soare purta#i în local nu sunt doar un capriciu al mârlanului de tip nou/ ci îi dau oca0ia s$ studie0e clientela de la celelalte mese &$r$ s$4şi dea nimeni seama încotro se uit$- Poate c$ o &ilea0$ pe !runeta din col#/ care ascult$ con&iden#ele unui ins puriu şi plin de !ani- Poate c$ s4a oprit asupra roşcatei de su! instala#ia de aer condi#ionat/ c$reia îi cercetea0$ decolteul cu priviri lacome- Sau poate c$ pur şi simplu se uit$ în gol- Doar am spus c$ avem de4a &ace cu un om ocupat- Cine ştie la ce a&aceri complicate s4o &i gândind c1iar în clipa aceea' Dac$ accept$m ideea c$ nesim#itul e6celea0$ în arta de4a &i !$d$ran/ atunci nu avem voie s$ trecem peste dou$ dintre accesoriile o!ligatorii pentru to#i repre0entan#ii categoriei3 c1eile de la maşin$ şi tele&onul mo!il- Am!ele tre!uie scoase repede din !u0unare şi aşe0ate pe mas$:ntre tacâmuri şi pa1are- 9u e6ist$ carte de vi0it$ mai e6presiv$ pentru nesim#it decât aceste o!iecte mici/ dar atât de importante- Ele semnalea0$ tuturor/ tuturor/ începând cu partenera c$0ut$ de2a într4o admira#ie &$r$ grani#e şi s&ârşind cu c1elnerul care ia comanda/ c$ respir$ acelaşi aer cu o persoan$ cu statutstatut- Unii carag1ioşi îşi îşi #in c1eile ascunse în în &undul !u0unarului !u0unarului sau c1iar c1iar + o enormitate &$r$ margini + îşi înc1id mo!ilul cât timp m$nânc$- Asta e/ vor!a unui politician în plin$ ascensiune/ ascensiune/ (s&id$tor la cer*- 9u4i po#i po#i cere unui impetuos impetuos în ale nesim#irii nesim#irii s$ se converteasc$ !rusc la discre#ie- E ca şi cum ai aştepta derapa2e &rivole din partea unui aNatolla1 sau alegeri li!ere într4o #ar$ condus$ de o 2unt$ militar$- .ai mult/ în clipa când d$ semne de via#$/ mo!ilul tre!uie l$sat s$ sune de trei4patru ori înainte ca nesim#itul s$ r$spund$- E ca0ul s$ vad$ şi tolomacii din 2ur c$ soneria de apel nu e un simplu 0!ârnâit/ ci un &ragment din occ1erini/ Sarasate sau ra1ms- 9u de alta/ dar ca s$ ştim cum c um st$m la capitolul cultur$ general$Ar &i nedrept s$ nu ne oprim şi la atitudinea nesim#itului &a#$ de persoana pe care a scos4o 7deşi mai corect ar &i (a remorcat4o*8 în oraş- Din capul locului/ nu avem de4a &ace cu o propunere c$reia partenera partenera îi consimte/ ci cu o soma#ie soma#ie &$r$ variante de r$spunsr$spuns- Ceea ce aude tân$ra ast&el r$s&$#at$ nu este (Vrei s$ mergem undeva s$ mânc$m'*/ nici m$car (Au0i/ #ie nu4#i e &oame/ c$ eu aş cam 1ali*/ ci (,ata/ curu4n maşin$ şi la cr$pelni#$- Hai/ mai nervos/ c$ n4am timp*- i la restaurant/ ca de alt&el peste tot pe unde se a&işea0$ în compania nesim#itului/ &$ptura care4l înso#eşte &ace &igur$ de ane6$- Rostul ei r$mâne pur decorativ- i4a p$strat câteva drepturi &undamentale &undamentale + s$ clipeasc$/ s$ respire/ !a c1iar s$ comande un gr$tar şi4o salat$ +/
dar în rest tr$ieşte şi &unc#ionea0$ prin procur$- Este un o!iect vor!itor de plan secund/ o ar$tare docil$ şi dependent$/ un !reloc cu !reton/ un tro&eu cu sâni- 9imic n4o îndrept$#eşte s$ aştepte de la cel cu care împarte masa altceva decât o negli2are total$- % ignorare masiv$- ;ocul ei este undeva în decor/ al$turi de alte elemente de recu0it$- i asta &iindc$ nesim#itul are gri2$ s$ se scoat$ pe sine în prim4plan/ penali0ând cu vor!a/ iar uneori cu &apta eventualele gesturi de &rond$ ale persoanei de al$turi- (Caut$ mereu prim4planul- încearc$ s$ &ii contaminant-* :n ca0 c$ a#i uitat/ acesta este punctul şapte din decalogul nesim#ituluiDialogul eroului nostru cu osp$tarul are particularit$#i !ine conturate- Din capul locului/ el tre!uie purtat cu voce tare- Cât mai tare- S$ aud$ toat$ lumea cum comand$ el cocteil de !atog şi langustine langustine cu sos remouladeremoulade- Ce/ e ruşine' 9u e- 9esim#itul 9esim#itul se !ucur$ când când vede capetele altor meseni întorcându4se spre el cu e6presii dintre cele mai diverse- Unii îl privesc intriga#i/ al#ii se a!#in cu greu s$ râd$/ al#ii îşi dau oc1ii peste cap e6ceda#i- 94au decât- Au impresia c$ dac$ vor!esc cu prune4n gur$ şi4şi murmur$ comen0ile la urec1ea osp$tarilor sunt mai interesan#i- Vai Vai şi4amar de ei- Sunt nişte acrituri triste/ care 1a!ar n4au cum se tr$ieşte în 0iua de a0i- Comanda tre!uie &$cut$ decis/ r$spicat/ la limita r$stelii- "apt &oarte important/ ea n4are voie s$ includ$ dou$ cuvinte prime2dioase/ din &ondul inter0is al lim!ii3 (v$ rog*- Doar o &orm$ grav$ de parali0ie a min#ii poate duce la asemenea a!ateri- Cum s$4l rogi pe osp$tar' De ce e pus acolo/ nu ca s$ te serveasc$' P$i atunci ce rost are rug$mintea' .ai mult/ (!$iatu*> 7alintat cu acest apelativ c1iar şi atunci când are peste cinci0eci de ani8 primeşte un salariu pentru c$4#i aduce aduce mâncarea/ iar tu pl$teşti consuma#iaconsuma#ia- Eşti client/ &ir4ar s$ &ie&ie- 9u cârlig de ru&e/ nici glug$ de coceni- De când îi roag$ clien#ii pe osp$tari' A/ dac$ mâncarea era pe gratis/ mai treac$4mearg$- Dar aşa--i tot re&eritor la rug$minte/ nesim#itul e per&ect conştient c$ ea se practic$ doar de 2os în sus- De pild$/ el/ Sile/ poate s$4l sune pe .oal&$ din aicului şi s$4l roage s$4l mai p$suiasc$ dou$4trei 0ile cu datoria- 7(Hai/ !$/ te rog io/ vineri ai m$laiu>/ s$ moar$ ce4am ce 4am mai scump-*8 ;a restaurant îns$/ mai normal ar &i s$ te roage osp$tarul s$ te laşi servit decât s$4l rogi tu pe el s$4#i aduc$ o ca&ea- 9esim#itul îşi d$ seama c$ lumea din 2ur are criterii &ante0iste şi &$r$ urm$ de sim# practic/ ceea ce4l ce 4l am!i#ionea0$ în direc#ia unei re&orme din mers- Re&orma cu pricina presupune totodat$ totodat$ renun#area renun#area imediat$ la un alt cuvânt in&amant3 in&amant3 (mul#umesc*(mul#umesc*- Aici scli&oseala &ri0ea0$ de2a patologicul- (.ul#umesc* în sus/ (mul#umesc* ( mul#umesc* în 2os/ toat$ 0iua !un$ 0iua (mul#umesc*- Vor!a americanilor la Pearl Har!or/ this @ill have to stop L$ Pe de alt$ parte/ comen0ile o#$râte ale nesim#itului în mi2locul localului/ g$unoşenia g$unoşenia &iec$rui gest şi atitudinea de ins ur0icat înc$ din clipa venirii pe lume nu se potrivesc deloc cu &ormulele de genul (mul#umesc* şi (v$ rog*- Recti&ic/ (te rog*- C$ci o alt$ constant$ a nesim#itului nesim#itului ieşit la restaurant cu perec1ea este tutuirea necondi#ionat$ necondi#ionat$ a personaluluipersonalului- Iar asta nu e o dovad$ de &amiliaritate/ ci de situare pe un palier superiorsuperior- 9esim#itul tutuieşte &$r$ s$ i se permit$ în general/ dar cu atât mai mult în localuri/ când vrea s$ arate c$ între el şi osp$tari se întinde o distan#$ insonda!il$insonda!il$- (Adu> şi mie un coniac* sun$ incompara!il mai !ine decât (V$ rog s$4mi aduce#i un coniac*- Dac$4l prin0i în toane !une/ nesim#itul va ad$uga comen0ii un (mânca4#i4aş* ataşant/ semn c$ înc$ nu are a re reproşuri ma2ore &a#$ de &elul cum a &ost servit;ucrurile se sc1im!$ dac$ nesim#itul are de4a &ace cu o osp$t$ri#$- Iar dac$ ne&ericita e tân$r$/ atr$g$toare şi îm!r$cat$ cu o &ust$ scurt$/ stilistica lui coteşte decis spre repertoriul ca0onAsta înseamn$ alu0ia deoc1eat$/ ciupitul de &und şi oc1ii în&ip#i în decolteu- (Ve0i (Ve0i c$ mi4a c$0ut !atista/ ridic$4mi4o şi mie*/ ordon$ nesim#itul când constat$ c$ osp$t$ri#a nu poart$ sutien şi are o în0estrare pectoral$ generoas$- 5erori0at$ 5erori0at$ de eventualitatea reclama#iei în ca0 de nesupunere/ &ata se apleac$ stângaci/ str$duindu4se str$duindu4se s$ nu de0v$luie c1iar tot- 9esim#itul o inspectea0$ cu un rân2et lu!ric şi conc1ide în gura mare3 (Ce pepeni ai/ de cresc$torie/ s$ &iu al dracu>*- 5otul 5otul se petrece su! oc1ii partenerei prietenei so#iei care se c1inuie de poman$ s$ ignore episodulepisodul- i poate c$ nici nu4i prudent s$4l ignore/ &iindc$ de multe ori nesim#itul aşteapt$ acolade pentru a!ordarea îndr$0nea#$/ &$r$ pre2udec$#i/ a osp$t$ri#eiL Asta nu mai poate s$ dure0e
Cum îns$ ieşitul la restaurant presupune în cele din urm$ consumarea mânc$rii comandate/ la un moment dat nesim#itul renun#$ la m$g$rii şi se concentrea0$ asupra !ucatelorSpectacolul seam$n$ !inişor cu &ura2area unui animal domestic- .asculul 1ot$rât s$ do!oare recordul mondial în materie devine centrul de emisie al unor sunete greu clasi&ica!ile- ;a urec1ile vecinilor de la celelalte c elelalte mese a2unge un potpuriu de sor!ituri/ sor!ituri/ spârcâieli/ pleosc$ituri/ icnete/ mol&$ieli şi leorp$ieli care culminea0$ cu o râgâial$ scurt$ şi de&initiv$ ca un &oc de arm$- Câ#iva curioşi îşi asum$ riscul şi se întorc- Retina lor se lipeşte de un ins l$!$r#at deasupra &ar&uriei/ cu coatele spri2inite temeinic de mas$ şi a&lat în plin e&ort de golire în trei minute a unei &ar&urii de care oamenii normali se ocup$ în cincispre0ece4dou$0eci- "enomenul se repet$ între aceiaşi parametri la &elul doi/ când prietena înc$ n4a terminat cior!aDup$ ce spal$ vesela/ strângând cu !uc$#ele de pâine ultimele urme de sos/ nesim#itul decide s$ ridice ancora- :şi priveşte comp$timitor 2um$tatea/ care înc$ n4a a2uns la nivelul de per&orman#$ aşteptat/ aşteptat/ şi cere nota cu un muget muget gr$!it- ;as$ un !acşiş !acşiş mai mare decât s4ar cuveni şi nu uit$ s$4i dea instruc#iuni de &olosire osp$taruluiosp$tarului- (ine/ tat$/ s$ ai de4un meniu la .acDonald>s- S$ tr$ieşti-* :n timp ce osp$tarul se retrage de la mas$/ partenera nesim#itului mai îng1ite câ#iva dumica#i şi d$ gata o treime din salat$- I4ar pl$cea s$ termine de mâncat/ mai ales c$4i e cam &oame/ dar n4are noroc- (,ata/ 1opa sus/ c$ ne4apuc$ Revelionu>*/ o îndeamn$ nesim#itul/ ridicându4se ridicându4se e6empli&icatore6empli&icator- "ata îl urmea0$ supus$/ c$ci c$c i la el sunt pâinea/ cu#itul/ c1eia de la maşin$ şi carnetul de cecuri-
*a teatru, la film, film, la operă$$$ Conectat la &armecul vie#ii citadine/ nesim#itul nu poate lipsi dintr4o sal$ de spectacol- ;a teatru sau la &ilm/ la %per$ sau la Ateneu/ pre0en#a lui a devenit o certitudine de ne0guduit- E imposi!il s$ intri într4un asemenea spa#iu &$r$ s$ descoperi/ mai devreme sau mai târ0iu/ c$ nici aici nu eşti în siguran#$- (P$trunde pretutindeni- 9u te l$sa marginali0at-* Aşa sun$/ dac$ #ine#i minte/ punctul trei din decalogul nesim#itului- Iar omul nostru are destule minusuri/ minusuri/ îns$ mani&est$ un respect de4a dreptul mistic pentru cele 0ece porunci care4i de&inesc personalitatea şi caracterulCe tre!uie s$ &aci ca s$ &ii un nesim#it autentic în sala de spectacol' :ntâi de toate/ s$ întâr0ii ca mireasa la oglind$- Pu#ine lucruri sunt mai greu de suportat pentru nesim#it decât punctualitatea- Aceasta este polite#ea regilor/ regilor/ cu o vor!$ vor!$ a lui ;udovic ;udovic al WIV4lea- 9umai c$ nesim#itul nostru nostru are ali!iul traiului în plin$ repu!lic$ şi priveşte cu de0gust şi neîncredere vor!ele &ine ale trecutului- El e ancorat în pre0ent şi tr$ieşte dup$ norme proprii- 9ic$ieri în Constitu#ie Constitu#ie nu e6ist$ vreun paragra& care s$ te o!lige pe tine/ cet$#ean al României de a0i/ s$ intri din timp în sal$- .ai ales c$ ai &$cut4o o dat$ şi4ai pierdut un s&ert de or$ pân$ s$ se ridice a&urisita aia de cortin$- Pe P e lâng$ asta/ nesim#irea şi polite#ea sunt incompati!ile- Aşa cum nu pot înc$pea dou$ dou$ s$!ii în aceeaşi teac$/ tot aşa nu4i po#i po#i cere mârlanului s$ s$ &ie curtenitorcurtenitorIntrarea nesim#itului în sal$ dup$ începerea spectacolului + teoretic inter0is$/ practic la ordinea 0ilei + se soldea0$ cu un mic e6erci#iu de înviorare pentru g1inioniştii g1inioniştii care au !ilete pe acelaşi rând- Eroul ridic$ 0ece oameni ca s$ a2ung$ la locul locul lui/ iar pe trei dintre dintre ei îi calc$ ap$sat pe piciorpicior- Cine aşteapt$ scu0e nu ştie cu cine are de4a &ace- 9esim#itul nu îşi cere iertare din principiu- 9u &iindc$ n4ar avea conştiin#a propriilor propriilor greşeli/ ci &iindc$ s&idarea celorlal#i &ace parte din planul de contaminare- Dup$ câteva secunde de or!ec$ial$/ el constat$ c$ !iletul se a&l$ în partea cealalt$ a s$lii- Se întoarce/ are gri2$ ca de data asta a sta s$ calce pe altcineva/ d$ ocol câtorva rânduri de scaune şi repet$ opera#iuneaDat &iind e&ortul depus/ nesim#itul ştie c$ merit$ o mic$ recompens$- Se caut$ rela6at prin !u0unare/ de unde unde scoate una dintre cele cincispre0ece cincispre0ece !om!onele cu &ructe &ructe &$r$ de care nu pleac$ niciodat$ de4acas$- Des&acerea am!ala2ului am!ala2ului e întru câtva anevoioas$/ anevoioas$/ îns$ asta nu4l demo!ili0ea0$ pe nesim#it- Dup$ o &oşneal$ care durea0$ cam o 2um$tate de minut/ !om!oana
este eli!erat$ din lipicioasa ei captivitate şi introdus$ delicat în gur$- Ce se întâmpl$ cu am!ala2ul' Este aruncat pe 2os/ eventual împins cu vâr&ul panto&ului su! scaunul vecineiCâ#iva dintre scro!i#ii din &a#a lui s4au s 4au întors între timp spre el/ s$getându4l cu priviri do2enitoare- 9esim#itul 9esim#itul 0âm!eşte şmec1er şi le &ace cu oc1iul- (Ce4i/ nene/ vre#i şi voi' 94are tata/ c$ v4ar da-* ;a câteva minute dup$ începerea spectacolului/ în mi2locul pu!licului care soar!e scena din oc1i/ nesim#itul e de2a edi&icat3 ceea ce vede nu4i pe placul lui- 9u îşi d$ seama ce anume îl contraria0$ şi de &apt n4are importan#$- Cert este c$ aştepta o cu totul alt$ des&$şurare de &or#eCând şi4a cump$rat !ilet/ i s4a p$rut c$ titlul + &teptându-l &teptându- l pe "odot . anun#a lucruri interesante- Când colo/ iat$4l condamnat la o plictiseal$ &eroce- Doi inşi se plim!$ de la un cap$t la altul al scenei şi vor!esc de4ale lor- 5$ceri lungi/ priviri al!e/ minute întregi de nemişcare- Din când în când mai apare un ciudat/ dar nici $la nu4i mai !rea0- Alteori Alteori indivi0ii pleac$ de pe scen$ şi te las$ în &a#a &a#a unui decor second41and/ second41and/ încropit încropit pro!a!il din din resturi uitate prin maga0ie- Culmea e c$ pentru pentru aşa ceva mai tre!uie s$ dai şi !ani!ani- Artişti/ cic$- Vi0iuneVi0iuneAiurea/ o !at2ocur$ în toat$ regula- 9esim#itul îşi aduce aminte c$ a citit undeva o caracteri0are tranşant$ a piesei3 (% aiureal$ în care nu se întâmpl$ nimic de dou$ ori*- Ini#ial a cre0ut c$4i o glum$/ dar uite c$ e6act aşa stau lucrurilei &iindc$ tot n4are nimic mai !un de &$cut/ nesim#itul scoate mo!ilul din !u0unar şi se pune pe trimis sms4uri- "iecare liter$ tastat$ tastat$ pe displaN scoate un clinc1et mic/ care atrage aten#ia celor din 2ur- Vecinul din dreapta emite un suspin alu0iv/ dar degea!a- 9esim#itul nu reac#ionea0$- :şi vede mai departe de mesa2e/ 1ot$rât s$ umple cumva timpul pierdut contra cost printre sno!ii $ştia moşmondi#i- Dup$ trei sms4uri/ o doamn$ de pe diagonal$ se întoarce şi4i susur$ conspirativ3 (Se uit$ Dinic$ la dumneavoastr$*- 9esim#itul îşi suge m$selele gânditor/ gânditor/ cercetea0$ cu aten#ie scena/ constat$ c$ &emeia spune adev$rul şi se decide pentru un salut apt s$ dinami0e0e ni#el atmos&era- (Hai noroc/ nea Paraipane- Respect-* Rumoarea din sal$ îi d$ de în#eles c$ c $ şi4a atins scopul- uuun- Ar &i timpul s$ mai p$p$m o !om!oan$- Qis/ &oşnit şi p$pat;a cinematogra&/ scenariul su&er$ modi&ic$ri importante- :n primul rând/ nesim#itul nu vine singur/ singur/ ci &ie cu perec1ea/ &ie cu gaşca- :n al doilea/ aici &olosirea tele&onului mo!il nu mai este privit$ cu aceeaşi adversitate ca la teatru/ unde mândrul posesor avea parte imediat de &iguri constipate constipate şi de reproşuri şoptite- ;a &ilm po#i s$ vor!eşti cu 2um$t$#ile de or$- Dac$ rulea0$ un t1riller sau un &ilm istoric/ 1$rm$laia instala#iei Xuadro&onice Xuadro&onice e atât de mare/ încât nu te au0i nici dac$ r$cneşti din to#i !o2ocii- :n plus/ sala de cinematogra& pune la dispo0i#ie destule variante de divertisment în a&ara &ilmului propriu40ispropriu40is- ;a mare pre# se g$seşte/ de e6emplu/ pocnirea pungilor cu &loricele imediat dup$ consumarea con#inutului- ;a intrarea în sal$ nesim#itul se aprovi0ionea0$ cu su&icient$ muni#ie pentru o proiec#ie de minimum dou$ ore- Prima etap$ a activit$#ii lui de spectator const$ în 1$p$irea nervoas$ a &loricelelor/ de pre&erin#$ cu gura gura desc1is$ şi cu o uşoar$ uşoar$ mişcare de rota#ie a ma6ilarului/ ma6ilarului/ ast&el încât la la urec1ile celor din 2ur s$ a2ung$ m$car o parte din e6presia sonor$ a e&ortului- Imediat dup$ ce o!serv$ c$ nu mai are nimic în pung$/ nesim#itul o duce la gur$/ o um&l$ şi o &ace s$ pocneasc$ 0gomotos/ printr4o printr4o p$litur$ scurt$ cu podul palmei- E&ectul e garantat- Doamnei din &a#$ i se n$ruie cocul din cau0a sperieturii/ iar &ragila ei &at$/ cui!$rit$ pe scaunul de al$turi/ su&er$ primele semne de aritmiearitmieUn ca0 aparte îl repre0int$ nesim#itul care îşi aduce amica la &ilm pentru ca aceasta s$4i admire cunoştin#ele şi memoria- Individul Individul a v$0ut de2a &ilmul/ aşa c$ e la curent cu tot ce se întâmpl$ pe ecran- Asta îi d$ prile2ul s4o averti0e0e cu voce tare pe &$tuc$ şi s4o preg$teasc$ pentru întors$turile întors$turile !ruşte !ruşte de situa#ie- (S$ ve0i ce cara!e le trage $sta mic mic la ga!ori- Acum/ ia &ii atent$- Hopaaa-* "ata apro!$ încântat$ din cap- Al nai!ii ,igi/ cum le ştie el pe toate- (A/ uite &a0$ mişto aicea- Vine !$r!atu> la !londa aia şi4o g$seşte cu altu4n pat- Casc$ oc1ii/ s$ ve0i cum le împr$ştie creierii pe pere#i-* ;umea din 2ur ar pre&era/ desigur/ desigur/ s$ vad$ &ilmul &$r$ comentarii/ dar asta înseamn$ s$ ai preten#ii a!surde- Singurele perioade când nesim#itul tace
sunt cele în care încearc$ s$4i !age mâna pe su! &ust$ &etei sau s$4i pip$ie sânii- Eventualele ei împotriviri împotriviri declanşea0$ o mânie prost strunit$- (Stai/ &$/ c$ nu te4omor te 4omor-- i e4ntuneric/ nu vede nimeni-* Dac$ &ata are ne&asta inspira#ie s$ pretind$ c$ vrea s$ vad$ ce se întâmpl$ în continuare/ nesim#itul nesim#itul vine imediat cu solu#ia- (P$i î#i spun eu- $ie#ii sunt pe &elie/ moşu> şi $la tân$r/ tân$r/ da> la coad$ !oşorogu> se prinde c$ $l$lalt vrea s$4l lu6e0e şi4i d$ el #eap$-* 9esim#itul la cinematogra& cinematogra& ştie de asemenea s$4şi e6ercite e6ercite spiritul critic/ critic/ mai ales când se a&l$ în pre0en#a partenerei- De dragul ei/ a acceptat s$ mearg$ la 1roia, c1it c$ nu prea4i place c$ &ata lui/ cucerit$ cu atâtea sacri&icii/ se uit$ transportat$ la rad Pitt- 5imp de o or$ şi 2um$tate/ omul re0ist$ re0ist$ pe !aricade şi iese din mu#enie mu#enie doar la scenele de lupt$/ lupt$/ când încura2ea0$ ca la &ot!al pe oricine se !ate cu plaN!oN4ul $la !lond care &ur$ inimi- Asta pân$ când A1ile A1ile e s$getat în c$lcâi şi moare- E momentul în care nesim#itul îşi clamea0$ revolta atât &a#$ de şu!re0enia scenariului/ scenariului/ cât şi &a#$ de sla!ele cunoştin#e de anatomie ale celui care l4a scrisUnde mai pui c$ şi regi0orul e la &el de do!itoc- ($/ $ştia4s ne!uni' Cum s4o mierleşti/ &rate/ c$ #i4a spart unu> c$lcâiu>' P$i pe Ronaldin1o îl lovesc $ia de cinşpe ori pe meci şi n4are nici pe nai!a- "ilmu> lu> peşte- i4am 0is/ pisi/ s$ nu intr$m la porc$ria asta/ da> n4ai vrut-* Dac$ eşti un nesim#it animat de valorile spiritului de ec1ip$/ po#i s$ vii la &ilm cu şapte4opt colegi- 5rupa 5rupa se r$s&ir$ în toat$ sala/ &iindc$ e un cinematogra& de cartier/ în care nu se mai împart !ilete cu locuri- "iecare st$ pe unde4apuc$- Spa#ierea corect$ a invadatorilor invadatorilor asigur$ succesul unui 2oc care creşte în popularitate de la o 0i 0 i la alta3 sticla traseist$- E o distrac#ie &$r$ reguli precise/ ci doar cu un principiu elementar3 iritarea spectatorilor + mul#i/ pu#ini + care şi4au propus o vi0ionare vi0ionare ti1nit$/ ti1nit$/ care s$4i scoat$ pentru o sut$ sut$ de minute din vacarmul vie#ii cotidiene- ;a rândul ei/ recu0ita 2ocului nu are nimic spectaculos- Ea const$ de &apt într4o sticl$ plin$ 7cu vin/ cu vodc$/ n4are importan#$8 / pe care nesim#i#ii şi4o pasea0$ din spate în &a#$ şi dintr4o parte în alta- i i &iindc$ distan#a dintre 2uc$tori nu poate &i acoperit$ prin simpl$ alon2$/ metoda optim$ e împingerea sticlei pe podea de la 2uc$torul A la 2uc$torul şi aşa mai departe- E&ectul e garantat îndeose!i când &ilmul care rulea0$ e unul de atmos&er$/ !a0at pe interpretarea actorilor actorilor şi pe nuan#ele nuan#ele vocilor lorlor- :n mie0ul unui dialog dialog murmurat murmurat între Ant1onN Hop@ins Hop@ins şi Tames "o6/ se aude !rusc un duruit care d$ &iori s$lii- Ce s$ &ie/ tramvaiul care trece prin &a#a cinematogra&ului sau metroul care circul$ pe dedesu!t' 9ici una/ nici altaE doar sticla cu !$utur$/ care circul$ vi2elios de la un nesim#it la altul/ în 1a0ul celorlal#i şase(Recep#ie/ recep#ie- Coletul e la mine- Hai noroc-* i de data asta reac#ia s$lii oscilea0$ între &urie mut$ şi consternare- Su! oc1ii spectatorilor distraşi/ distraşi/ 7ămă&iţele 'ilei se trans&orm$ !rutal în 7ămă&iţele sticlei$
1elefonul mobil, 'is &i celular, 'is &i portabil "ormele nesim#irii curente sunt din ce în ce mai !ine slu2ite de cuceririle te1nicii- Am pomenit de2a/ de câteva ori/ ori/ de rolul consistent consistent pe care4l 2oac$ tele&onul tele&onul mo!il în mâna/ mâna/ la urec1ea sau pe masa de la restaurant a nesim#itului- Cercet$torului american .artin Cooper nu i4a trecut niciodat$ prin minte c$ inven#ia sa nu va &i doar un mi2loc de comunicare nesting1erit$/ nesting1erit$/ ci şi o modalitate de poten#are a mo2iciei- ;a ora actual$/ tele&onul mo!il/ 0is şi celular/ celular/ 0is şi porta!il/ este parte integrant$ a identit$#ii nesim#ituluinesim#itului- Cu el la centur$/ nesim#itul ştie c$ nu e singur în asaltul întreprins asupra normelor &ireşti de convie#uire- :n compania unui prieten atât de mic/ dar atât de de statornic/ nici o redut$ redut$ nu mai pare ine6pugna!il$ine6pugna!il$- (Da#i4mi un un punct de spri2in spri2in şi voi urni urni P$mântul din loc*/ loc*/ a gl$suit Ar1imede- (Da#i4mi un mo!il mo!il şi nimic n4o s$ mai &ie cum a &ost*/ este mottoul nesim#itului.o!ilul este &olosit când vrei şi mai ales când nu vrei- :l au0i la Ateneu/ c1iar când Horia Andreescu ridic$ !ag1eta şi anun#$ începerea sim&oniei- :l au0i la con&erin#a de pres$ a lui Placido Domingo/ înainte ca oaspetele s$ r$spund$ unei între!$ri puse de 0iarişti- :l au0i în !iseric$/ e6act când preotul preotul vor!eşte despre despre locul cu verdea#$ verdea#$ unde s4a mutat ro!ul ro!ul lui
Dumne0eu 7e6ist$/ la drept vor!ind/ şi ca0uri ca0 uri când el sun$ de su! sutana preotului/ invitându4i pe 1âtri s$ parie0e pe 0iua/ deloc deloc îndep$rtat$/ când soneria soneria de apel se va au0i din sicriu/ sicriu/ din !u0unarul de&unctului8de&unctului8- :l au0i au0i la meciul de Cupa Davis/ taman taman când Andrei Andrei Pavel ridic$ mingea deasupra capului şi se preg$teşte s$ serveasc$ în g1emul decisiv al unui 2oc încrâncenat- :l au0i în Parlament/ când 5onN lair/ lair/ invitat de onoare/ le comunic$ aleşilor na#iei c$ Anglia spri2in$ spri2in$ e&orturile de re&orm$ ale României- :l au0i la şcoal$/ pe !anca elevului care nu şi4a revenit din ma1mureal$/ în timp ce pro&esorul îl !ate la cap cu nişte aiureli de logaritmi:l au0i în !u0unarul c1irurgului c1irurgului care tocmai a intrat în opera#ie- :l au0i în sesiunea de e6amen/ când &ie studentul/ &ie pro&esorul are de comunicat ceva ce nu suport$ amânare- :l au0i la invitatul într4o emisiune 5V care nu poate &i convins s$4l înc1id$/ &iindc$ aşteapt$ un mesa2 vital 7corolarul acestei situa#ii e c$4l au0i câteodat$ c1iar şi la moderator8- :l au0i la gala premiilor Uniter Uniter sau la semnarea unui protocol protocol de cola!orare cola!orare cu o #ar$ scandinav$- :l au0i lâng$ troica de la Universitate/ unde oamenii s4au adunat s$ aprind$ lumân$ri- :l au0i inclusiv la cons&$tuirile cons&$tuirile cu ştai& pe tema rolului d$un$tor pe care4l are vor!itul e6cesiv la mo!il:n s$lile de con&erin#e/ în saloanele de spital/ în !iserici/ pe arenele de tenis şi în s$lile de spectacol/ am&itrionii e6aspera#i e6aspera#i au început s$ lipeasc$ &oi AF pe care st$ scris$ negru pe al! rug$mintea e6pres$ de înc1idere a tele&oanelor mo!ile- E&ectul e nul- E ca şi cum ai vrea s$ &otogra&ie0i &otogra&ie0i vântul- E ca şi cum ai implora o cascad$ s$ se opreasc$- Aşa cum întreg Aliotmanul Aliotmanul nu se putea împiedica de un ciot/ tot aşa nesim#itul nu poate &i convertit la !un$4cuviin#$ printr4un printr4un apel 2alnic şi nes$rat- Cum adic$/ s$4#i înc1i0i mo!ilul' mo!ilul' Atunci ce rost are s$4l #ii #ii la tine' Doar aşa/ ca s$ pl$teşti un a!onament degea!a' Po&tim tupeu- 9u/ nu- A#i calculat greşit 9u nesim#itul se plia0$ pe cutumele celorlal#i/ celorlal#i/ ci invers- Cei care înc$ n4au asimilat asimilat aceast$ lec#ie simpl$ şi util$ tre!uie s$ se autoevalue0e gra!nic- E limpede c$ le scap$ destule sensuri ale vie#ii la început de mileniu-
2e stradă pur &i simplu Strada şi trotuarul o&er$/ la rândul lor/ cadrul optim de mani&estare a nesim#irii- Aici nesim#itul e6celea0$ pe spa#ii mici- .alacul care îşi aprinde ultima #igar$ din pac1et şi pe urm$ arunc$ pac1etul pe 2os vede coşul de gunoi a&lat la 0ece 0e ce metri de el/ îns$ ştie c$ &olosirea lui ar &i o concesie inaccepta!il$- i totodat$ o tr$dare- :nc$ de când era copil şi mergea cu taic$4s$u de mân$/ a v$0ut c$ receptaculele ver0ui de pe marginea trotuarului trotuarului erau evitate sistematic:ncet4încet/ şi4a &ormat re&le6ul/ iar acum lucrurile nu mai pot &i date înapoi- erve#elul de 1ârtie/ punga de semin#e/ coa2a de !anan$/ cotorul de par$/ sticlu#a de suc + toate aceste resturi inutile a2ung pe caldarâm şi 2alonea0$ traseul nesim#itului printre semeni- Ce/ Hansel şi ,retel nu aruncau &irimituri în urm$' Despre ei de ce nu 0ice lumea nimic' De unde şi pân$ unde aceast$ &olosire in2ust$ a du!lului cântar' 5rotuarul 5rotuarul a devenit de mult o 0on$ irespira!il$- Cine se încumet$ la aventuri pedestre îşi asum$ riscuri ma2ore- Deplasarea în acest spa#iu este un slalom 1aotic printre &legme/ am!ala2e şi ra1a#i de câine- 9esim#itul e un virtuo0 al gesturilor gesturilor intime s$vârşite în pu!lic- :şi su&l$ nasul cu 0gomot şi stropeşte trotuarul &$r$ s$ se sinc1iseasc$- Se ascunde în spatele unui copac şi4şi &ace nevoile la lumina 0ilei- :şi ron#$ie voiniceşte 1am!urgerul şi arunc$ 1ârtia pe 2os- Scuip$ guma de mestecat când nu mai are gust/ sperând s$ nu treac$ mult pân$ ca ea s$ se lipeasc$ de talpa unui pieton neatent- Se de!arasea0$ de tot ce4i prisoseşte/ prisoseşte/ &$r$ e0it$ri sau stâng$ciiStr$!ate lumea cu un aer su&icient şi nepreocupat/ îşi iese din s$rite doar când încerci s$4l corecte0i- Cât timp îl laşi în trea!a lui/ nu e agresiv/ îns$ dac$ vrei s$4l supui unei cât de mici re&orme/ se revolt$ neîntâr0iat/ uneori c1iar contondent 9esim#itul iu!itor iu!itor de animale aduce o not$ not$ aparte în acest peisa2- :n ca0ul lui/ avem de4a &ace cu un ins sentimental/ care a v$0ut lumea/ a luat via#a în piept şi a a2uns s$ reverse asupra câinelui iu!irea pe care n4o merit$ &iin#ele !ipede- Cine îl ascult$ simte c$ a nimerit în prea2ma
unui om de0am$git de propria specie- :n plus/ omul nostru a desc1is oc1ii pe unde a &ost şi a o!servat nivelul de civili0a#ie din alte locuri/ inclusiv în ceea ce priveşte scoaterea câinelui la plim!are în spa#ii spa#ii pu!lice- A!ia când îl ve0i în ac#iune ac#iune descoperi c$ admira#ia lui pentru pentru %ccidentul riguros e pur declarativ$- 9esim#itul din aceast$ categorie elogia0$ sim#ul civic al apuseanului/ apuseanului/ dar nu se poate pune în situa#iile umilitoare pe care le accept$ acesta- De pild$/ în ,ermania proprietarul de câine are mereu în !u0unar o pung$ de plastic în care c are adun$ coti0a#ia e6cremental$ a patrupedului- Pentru nesim#it/ nesim#it/ o asemenea mani&estare e o &orm$ de pierdere a min#ilormin#ilor- Câinele este un animal su!lim/ un sim!ol al încrederii şi devotamentului/ un e6emplu de prietenie de0interesat$/ o statuie vie a &idelit$#ii/ îns$ asta pân$ îşi &ace nevoile în mi2locul trotuaruluitrotuarului- Atunci el recade în postura cotarlei- i oare cât de prost tre!uie s$ &ii ca s$4i strângi ra1atul' %ricum/ e materie !iodegrada!il$- Dou$4trei ploi 0dravene şi gata/ s4a &$cut curat- Ce nevoie o &i de scli&oselile astea carag1ioase + şi degradante pentru rasa uman$/ în &ond + nesim#itul nu poate pricepe% rud$ îndep$rtat$ a acestui specimen se apropie vi2elios/ în timp ce4#i &aci plim!area de sear$/ şi4#i pune în vedere s$4i dispari din ra0a de ac#iune- E nesim#itul pe !iciclet$/ gata s$ intre în tine dac$ nu te &ereşti- 5e ui#i nedumerit în 2ur şi consta#i c$ eşti pe trotuartrotuar- Ai/ adic$/ tot dreptul s$ p$şeşti calm şi s$ te gândeşti la ce4#i place- :ns$ punctul t$u de vedere nu coincide cu al nesim#itului- Acesta Acesta î#i &ace minimul 1atâr al unui cla6onat ner$!d$tor/ dup$ care nu mai r$spunde de consecin#e- .erit$ s$4i spui c$ n4are ce s$ caute pe4acolo' Doar dac$ n4ai mai &ost în2urat de mult- Dup$ ce4#i strecoar$ vreo dou$ de dulce/ nesim#itul înc1eie discu#ia pe un ton şuierat şi repe0it- (.ergi tu pe strad$/ !$i t$gâr#$- Vrei s$ m$ calce maşina'* :ntre aceleaşi coordonate s4ar des&$şura şi discursul discursul nesim#itului pe role/ dac$ s4ar opri ca s$ te !age în seam$- :n ca0ul lui/ totuşi/ modalitatea de circula#ie printre pietoni îi îng$duie s$ nu4i averti0e0e pe impruden#ii impruden#ii care nu se lipesc de 0iduri/ 0iduri/ ci s$4i m$ture din drum drum cu g1ionturi g1ionturi în ple6 înso#ite înso#ite de c1iuituri victorioase5rotuarul 5rotuarul este depo0itarul multor mani&est$ri de nesim#ire- Pe el calc$ neveste cocâr2ate su! greutatea !aga2elor/ !aga2elor/ veg1eate de capi de &amilie care îşi transport$ gri2uliu sticla de !ere pentru mici şi mecimeci- 5ot 5ot pe el ateri0ea0$ co2ile scuipate pe !and$ !and$ rulant$ de amore0i care îşi îşi rotun2esc iu!irea su! !inecuvântarea &lorii4soarelui &lorii4soarelui sau a !ostanului!ostanului- Pe acelaşi covor as&altic primitor ateri0ea0$ ateri0ea0$ mucurile aruncate direct pe geam de de &um$torii care #in prea prea mult la scrumiere ca s$ le murd$reasc$- i tot aici nimeresc pieli#ele a0vârlite pentru maidane0i/ tampa6urile însângerate/ însângerate/ &oile de var0$ r$mase de la sarmale sau c1iar pungi de gunoi cu totul 7îndeose!i când plou$/ &iindc$ &iindc$ atunci nesim#itul ştie c$ stropii de ap$ n4ar &ace decât s$4i compromit$ &ri0ura gelat$8-
*a pla(ă :ns$ cine e curios are ce s$ înve#e şi de pe pla2$/ una dintre ariile predilecte de r$spândire estival$ a nesim#itului- Aici sc1im!area de decor îi impune nesim#itului nesim#itului o util$ diversi&icare de registru- .area care/ vor!a cântecului/ (ne c1eam$ la ea* e6tinde inevita!il invita#ia şi asupra persona2ului persona2ului nostru- (i4n apa apa m$rii De pe4ntregul litoral*/ litoral*/ vor!a altui altui cântec/ se v$d destule urme care atest$ pre0en#a nesim#itului/ din iunie pân$ în septem!rie/ pe nisip sau în valuri- Din pu0deria de e6emple m$rturisitoare/ m$rturisitoare/ câteva ies în în eviden#$ şi merit$ pomenitepomeniteS$ 0icem c$ #i4ai întins cearşa&ul devreme/ la şapte şi 2um$tate diminea#a/ când pla2a e aproape pustie- Practican#ii de arte mar#iale şi4au terminat antrenamentul şi se retrag în camereSu! um!rele stau câ#iva câini ai nim$nui/ pe care soarele a început de2a s$4i moleşeasc$Vân0$torii de 0iare/ porum! &iert/ cornuri/ piatr$ de c$lcâie/ semin#e/ sticle de n$mol şi CD4uri pirat înc$ n4au ieşit ieşit pe traseu- "otogra&ii "otogra&ii nu s4au tre0it nici nici ei- .area &oşneşte îm!ietor îm!ietor la câ#iva metri de tine/ iar vântul te mângâie din când în când cu adieri !ine&$c$toare- E !ine- E c1iar &oarte !ine- 5e întin0i satis&$cut la soare/ înc1i0i oc1ii şi mul#umeşti cerului pentru 0iua
&rumoas$ de care ai parte- 94o &i asta cea mai !un$ dintre lumile posi!ile/ dar tot se cali&ic$ pentru un loc loc pe podiumEşti singur cu gândurile tale- Sau cel pu#in aşa cre0i- 9umai c$ la un moment dat sim#i o atingere involuntar$ involuntar$ pe mâna întins$ su! cap- :#i spui c$ e/ pro!a!il/ unul dintre c$#eii care au o!iceiul s$ se întind$ lâng$ turiştii singuratici singuratici şi î#i vine s$ 0âm!eşti- :n aceeaşi clip$ pe &a#$ î#i ateri0ea0$ nişte nisip împr$ştiat din apropiere/ iar o voce aspr$ trasea0$ sarcini precise3 (.işule/ întinde !$ cearşa&u> ca lumea- ,inu#a/ scoate4#i c1ilo#eii şi treci la soare- .arinuş/ du4i caseto&onu> lu> tati- Viviana/ d$ şi mie sandvişurile şi roşiile-* 5e ridici/ te întorci pe !urt$ şi descoperi o &amilie cu cinci mem!ri/ care s4a instalat la câ#iva centimetri de tine- 5e ui#i dincolo de ei şi ca0i pe gânduri- % sut$ de metri la stânga şi la dreapta/ pla2a e goal$- :n a&ara ta şi a noilor veni#i/ a!ia dac$ mai ve0i trei perec1i r$0le#ite pe o supra&a#$ cât dou$ terenuri de &ot!al puse cap la cap- Perspectiva asupra 0ilei de pla2$ #i se sc1im!$ considera!il- "orma asta de marca2 om la om te indispune la culme- Ceva se revolt$ în tine şi te &ace s$4#i s$ 4#i a!orde0i vecinii în c1eie ironic$- (9u v$ deran2e0/ nu'*/ îi între!i/ cu o îngri2orare pre&$cut$- (A/ nu/ nici o pro!lem$*/ r$spunde .işu/ capul &amiliei/ care caut$ în geanta de pla2$ o caset$ pe placul cvintetului:n contrast cu nep$sarea a&a!il$ a lui .işu/ vrednica mam$ a ,inu#ei/ a Vivianei şi a lui .arinuş/ pe care a&li c$ o c1eam$ ela 7şi care e gras$/ urât$ şi cu capsa pus$8/ te a!ordea0$ direct/ dându4şi seama de sensul real al între!$rii tale- (Ce4i/ domnu>/ nu v$ convine' Pla2a e pentru toat$ lumea/ lumea/ s$ şti#i- 9u v$ place/ merge#i merge#i la Clu! .ed-* :ncerci :ncerci s$ &aci a!strac#ie de caseto&onul din care n$v$leşte neîndur$tor neîndur$tor o melodie a celor de la %4Qone şi4i spui &emeii c$ s4ar &i putut aşe0a m$car la cinci metri distan#$- (Ca s$ nu ne c$lc$m pe um!r$-* :ns$ ela a crescut trei copii şi nu accept$ lec#ii de la un n$t$&le# care a venit pe pla2$ ca s$ stea singursingur(Da> ce v$ &acem/ domnu>' V$ &acem ceva' V$ lua#i de via#a noastr$ aşa/ 1odoronc4tronc-* :n semn de protest &a#$ de acest dialog inutil/ ,inu#a/ care şi4a scos c1ilo#eii/ con&orm indica#iilor/ indica#iilor/ se ciuceşte cu mişc$ri e6ersate şi &ace o !alt$ a!sor!it$ lent de nisipul care începe s$ ard$ t$lpile- %c1ii t$i se mut$ asupra acestei mostre de întoarcere rousseauist$ la natur$ c1iar în secunda când tat$l intervine pedagogic şi mustr$tor- (P$i se poate/ ,inu#ica' Aşa te4au înv$#at mami şi tati' Dac$ vrei pişu>/ du4te4n ap$ şi &$ acolo-* :#i &or#e0i norocul şi4i semnale0i p$rintelui c$ toaleta pu!lic$ se a&l$ la trei0eci de metri în spate- Dar ela pune lucrurile la punct cu siguran#a omului care gospod$reşte !anii &amiliei- (E 0ece mii intrarea/ domnu>- Dac$ are nevoie &iecare de dou$ ori la closet pân$ dup$4mas$/ înseamn$ o sut$ de mii- 9i4i da#i dumneavoastr$' Aud'* :ntre timp/ .arinuş a terminat de mâncat o &elie de pâine cu pari0er şi roşie/ a &$cut g1em şerve#elul în care &usese învelit$ şi l4a vârât în nisip/ ignorând suveran coşul de gunoi plasat la trei metri în stânga- Viviana Viviana înc$ n4a trecut la micul de2un/ dar a avut gri2$ s$ se apropie de caseto&on şi s$4l dea la ma6imumCHIPU; 5OU I DRA,%S5EA DI9 5EI .I4A.I95ESC .I 4A.I95ESC DE %CHII 5OOOI/ mugesc !$ie#ii de la %4Qone/ provocând provocând &uga &uga speriat$ a c$#elului &$r$ st$pân st$pân şi e6ta0ul participativ participativ al VivianeiVivianei- Promisiunea unei 0ile ti1nite s4a trans&ormat într4o 1imer$- Ai vrea s$ pleci/ dar pla2a a început s$ se aglomere0e- ;a cum arat$ acum/ nu4#i garantea0$ nimeni c$ n4o s$ nimereşti din lac în pu#- :n plus/ î#i vine greu s$ accep#i în&rângerea- De2a î#i r$sun$ în urec1i râsetele dispre#uitoare dispre#uitoare ale &amiliei dup$ ce4#i vei &i &$cut !aga2ul şi4o vei &i luat la piciorpicior- Aşa c$ r$mâi pe loc/ în2uri în în gând şi conc1i0i conc1i0i c$ nesim#itul şi4a atins atins scopul3 #i4a n$v$lit n$v$lit în spa#iul vital şi te4a adus în situa#ie de mat impara!ilUn alt tip de nesim#it al pla2elor este cel care #i se insinuea0$ su! um!rel$- "$r$ s$ te între!e de s$n$tate/ &$r$ s$4#i dea !un$ 0iua/ &$r$ s$4#i cear$ voie- ;a &el de singur ca în ca0ul precedent/ ieşi pe pla2$ pla2$ diminea#a şi prin0i prin0i una dintre um!relele um!relele mari/ în&ipte adânc în nisipRegula e simpl$3 cine vine primul îşi asigur$ dreptul la um!r$ spre prân0/ când soarele dogoreşte nemilos şi4#i g$ureşte pielea- Aşa ai cre0ut şi tu- Drept urmare/ te întin0i &rumuşel pe cearşa& sau în şe0long/ aşteptând s$ te înc$l0eşti su&icient înainte s$ intri în ap$- Din !o6ele &i6ate pe stâlpi r$sun$ mu0ica o!işnuit$ a vacan#elorvacan#elor- Din când în când/ soarele se piteşte dup$
un norişor/ norişor/ pentru a str$luci apoi cu şi mai mult$ &or#$- U&/ e prea cald- % 2um$tate de or$ la um!r$/ cu un 0iar sau o carte/ ca rte/ ar &i !ine4venit$- Dar--- aşa0$4te dac$ po#i- Su! um!rel$/ su! um!rela ta, stau întinşi doi domni corpolen#i corpolen#i şi o &emeie care şi4a p$strat roc1ia pe ea- :i &i6e0i cu privirea/ în ideea c$ la un moment dat o s$ te alegi cu o cât de mic$ e6plica#ie- i/ ce4i drept/ e6plica#ia vine/ dup$ trei0eci de secunde de contemplare reciproc$- (St$m şi noi aici-* 5e ui#i repede în 2ur/ ca s$ ve0i dac$ nu cumva eşti victima glume#ilor de la (Camera ( Camera ascuns$*- 94ai 0ice- :ns$ partea cea ce a mai nepl$cut$ este c$/ prev$0$tori din &ire/ musa&irii nec1ema#i şi4au întins trei prosoape şi în 0onele a&late doar pe 2um$tate la um!r$/ anticipând corect c$ peste o or$4dou$ vor tre!ui s$ se deplase0e spre noua 0on$ prote2at$- (un/ şi eu ce &ac/ dac$ vreau s$ m$ trag la um!r$'* :i descoşi pe nesim#i#i/ cu &irava n$de2de c$ vor împ$turi m$car un prosop- $r!a#ii dau din umeri/ iar unul dintre ei/ un domn &in/ cu şcoli înalte/ î#i serveşte o replic$ în &rance0$3 C6est le cadet de mes soucis$ :l priveşti siderat/ pân$ când &emeia îm!r$cat$ intervine solomonic3 (P$i pân$ acum ai stat numa> la soare/ mam$- Ca şopârla-* 5e 5e scarpini în cap/ o iei din loc !om!$nind şi4#i îneci &rustr$rile undeva dincolo de geamandur$/ unde liota de copii în e6erci#iul mic#iunii n4are cum s$ ridice temperatura apeiAsupra petrecerilor din camerele de 1otel cu pere#i su!#iri nu merit$ insistat/ &iindc$ ele copia0$ pân$ la suprapunere re#eta !airamurilor de4acas$/ de la !loc- Se cuvine/ în sc1im!/ pus$ lupa pe unul unul dintre o!iceiurile o!iceiurile nesim#itului nesim#itului cu parale şi tupeu3 tupeu3 p$trunderea cu maşina maşina pe pla2$/ pân$ la câ#iva metri de de ap$- Pentru o isprav$ de de soiul $sta/ ai nevoie/ nevoie/ !ineîn#eles/ de un automo!il care s$ atrag$ aten#ia- 9u po#i s$ dai !u0na pe pla2$ la volanul unei ra!le dela!rate/ care tremur$ din toate cele şi amenin#$ s$ se de0mem!re0e la orice manevr$ !rusc$- 9u/ ca s$ te po#i sc$lda în admira#ia prietenei 7care compensea0$ privirile c1iorâşe ale oamenilor a&la#i de2a la pla2$8 ai nevoie de ceva de soi- Un gândac argintiu de dou$ locuri/ o decapota!il$ 2oas$/ cu !ord de aeronav$/ un !olid care tremur$ n$r$vaş su! picior 9esim#itul co!oar$ co!oar$ din maşin$ cu aerul plantatorului plantatorului ieşit ieşit s$4i inspecte0e pe negrii care strâng recolta- El a&işea0$ o e6presie de siguran#$ de sine com!inat$ cu s&idare- .erge agale/ cu !ra#ele în parante0$ pe lâng$ lâng$ corp/ ca un 1altero&il 1altero&il medaliat/ cu pasul lent lent şi cu un @ilogram @ilogram de aur spân0urându4i de gât- 5 5oat$ oat$ lumea e a lui- Se uit$ la cei pe lâng$ care îşi plim!$ c1intalul ca la nişte viermi- tie c$ &ace parte dintr4o categorie la care am$râ#ii $ia nici nu visea0$- .aşina r$mâne ca un eşuat de lu6 pe pla2a tot mai plin$- Dat &iind c$ e accesori0at$ dup$ ultimele cataloage/ i se declanşea0$ alarma la &iecare apropiere a copilului care !ate mingea/ la amuşin$rile precaute ale pudelului de pe cearşa&ul doamnei cu parasol/ la orice pal$ de vânt şi în general la toate modi&ic$rile + mari sau mici + din peisa2- Rar trec dou$ minute &$r$ ca ma4 şina s$ piuie enervant şi istericIncursiunea în universul nesim#irii estivale ar &i incomplet$ &$r$ o scurt$ re&erire la nesim#itul pe motoscutermotoscuter- :n &iecare început de 0i/ micile am!arca#iuni stau cumin#i pe mal şi îşi aşteapt$ muşteriii- Când le ve0i la prima or$ a dimine#ii/ nimic nu4#i sugerea0$ la ce per&orman#e pot pot s$ a2ung$/ mai ales dac$ sunt sunt &olosite de cine cine tre!uie- A!ia dup$ unspre0ece unspre0ece începi s$4#i dai seama c$ ai de4a &ace cu nişte aparate pe care Comisia de la ,eneva ar putea s$ le inter0ic$/ la un loc cu armele !iologice/ torturarea pri0onierilor pri0onierilor de r$0!oi şi momentele vesele ale lui Romic$ ociu şi Cornel PaladeSigur/ Sigur/ oricine are !ani destui poate s$ înc1irie0e un motoscuter/ motoscuter/ s$ despice apa şi s$ se avânte într4o plim!are departe de &or&ota turiştilor turiştilor care 2oac$ volei/ se !$l$cesc/ îşi &ac nevoile sau se s$rut$- Pe nesim#it îl recunoşti îns$ în &unc#ie de &elul cum se comport$ dup$ urcarea la !ord- Individul Individul se crede la un raliu raliu de a c$rui câştigare îi depinde depinde via#a- Imediat dup$ dup$ ce ac1it$ ta6a/ smuceşte decis motoscuterul şi demarea0$ în trom!$/ gata s$ &ac$ !uc$#i pe oricine cutea0$ s$4i stea în cale- Se simte mai st$pân pe situa#ie decât ;eonardo Di Caprio la prova 1itanicului şi are gri2$ s$ ia martor toat$ su&larea- E drept/ în unele locuri/ e6ist$ 0one re0ervate acestui tip de distrac#ie- Dar nu peste tot- 9esim#itul ador$ ca la întoarcerea din larg s$ dea 9umai gri2a asta n4o aveam
iama printre turiştii a&la#i în ap$/ s$4i sperie sau s$4i provoace- Iar dac$ oc1iul lui vigilent o!4 serv$ o tân$r$ care nu pare s$ ai!$ înso#itor/ s$ te #ii- .otoscuterul se îndreapt$ direct spre ea/ iar nesim#itul &rânea0$ la câ#iva centimetri distan#$/ rân2ind arogant şi &$când s$4i tremure !icepşii tatua#itatua#i- :n ap$ miroase a @erosen/ iar din loc în loc pete uleioase uleioase marc1ea0$ popasurile popasurile anterioare ale plim!$re#uluiplim!$re#ului-
Cu nesimţitul la cumpărături "ormele de 0i cu 0i ale nesim#irii sunt multe şi se mani&est$ în cele mai diverse locuri- :n maga0in/ de pild$/ nesim#itul d$ !u0na în &a#a ta la cas$/ a&işând o gra!$ disperat$- Eşti singur la te2g1ea şi în mod normal termini totul în trei0eci de secunde- Degea!a- 9esim#itul #i se vâr$ viguros în &a#$ şi rosteşte întret$iat3 (Am !ani potrivi#ipotrivi#i- Iau şi eu o sticl$ de vin-* Casieri#a nu ştie ce s$ &ac$- Aşteapt$ o reac#ie din partea ta/ îns$ aerul în&ipt al intrusului te !loc1ea0$- Dai din umeri neputincios/ moment în care nesim#itul pro&it$/ pro&it$/ întinde mâna pe ra&tul din apropiere şi mai culege 0ece articole pe care i le întinde senin casieri#ei- (i astea- Hai/ c$4i 0or mare-* 5ot în maga0in/ se întâmpl$ s$ dai peste e6ponentul categoriei dincolo de te2g1ea- De o!icei/ e o &emeie/ &$r$ ca asta s$ &ie o regul$- Intri în maga0inul gol şi aştep#i- i iar aştep#i- i tot aştep#i- "emeia nu se sinc1iseşte- "ie citeşte ultimul capitol al unei c $r#i de Sandra roMn/ &ie r$s&oieşte tacticos *ibertatea, &ie îşi m$soar$ &or#ele cu nişte integrame- Ai un puseu de iritare şi tuşeşti alu0ivalu0iv- Degea!a- "emeia îşi vede de4ale ei- :#i dregi glasul/ doar4doar o s$ se întâmple ceva- :ntr4un târ0iu/ dup$ ce tusea simulat$ e pe punctul s$ se trans&orme într4una real$/ vân0$toarea îşi ridic$ privirea înc$rcat$ de un plictis cosmic/ te m$soar$ neprietenos şi te întrea!$ din vâr&ul !u0elor3 (Dori#i ceva'* Sigur/ po#i s$ adop#i varianta r$spunsului r$spunsului ironic3 (9u/ am intrat s$ admir !orcanele astea de compot- Sunt minunate/ nu'* Dar o &aci pe riscul t$u/ c$ci vân0$toarea se aşa0$ la loc şi murmur$ atât cât s4o au0i3 (V$ !ate#i 2oc de mine şi m$ #ine#i din trea!$*-
%$a$m$d$ .alacul care îşi scoate do!ermanul la plim!are şi4i veg1ea0$ de&eca#ia în centrul geometric al trotuarului tot nesim#it nesim#it se c1eam$- Amatorul de aer curat şi de natur$ care las$ un morman de resturi şi am!ala2e în p$dure dup$ spectacolul de sunet şi lumin$ al gr$tarului maneli0at intr$ în aceeaşi categorie- 5ot 5ot aici tre!uie încadrat şo&erul de am!ulan#$ care declanşea0$ sirena şi intr$ pe contrasem &iindc$ l4a sunat consoarta şi l4a anun#at c$ peste un s&ert de or$ e gata cior!a- Sau osp$tarul care te ridic$ de la masa la care te4ai aşe0at şi de pe care pl$cu#a cu (re0ervat* lipseşte/ invitându4te neceremonios s$4#i cau#i alt loc/ (&iindc$ aici stau clien#ii*- Inser#ia nesim#itului nesim#itului în &i!ra vie#ii de 0i cu 0i are loc implaca!il şi nu admite replic$- Eşti condamnat s$ te loveşti de nesim#it în orice împre2urare- i când #i 4e lumea mai drag$/ şi când ai da orice pentru un dram de intimitate-
Nesimţitul V$!$2 V$!$2$$ Via#a Via#a de 0i cu 0i şi e6perien#a curent$ dovedesc c$ nesim#itul nu ocup$ un areal !ine
delimitat- El nu are o grup$ de vârst$ predilect$ sau o pro&esie anume/ e de am!e se6e şi nutreşte convingeri diverse- Poate &i !$r!at sau &emeie/ democrat sau li!eral/ adolescent sau !$trâior/ !$trâior/ ar1itect sau tinic1igiu/ tinic1igiu/ !e#iv sau a!stinent/ a!stinent/ entu0iast sau !la0at/ slu2!aş sau şomer/ şomer/ ortodo6 sau catolic/ pompos sau simplu/ avi0at sau neştiutor/ neştiutor/ moroc$nos sau vesel- E la &el de greu s$4l com!a#i pe cât e de anevoios s$4i &aci portretul ro!ot- 9esim#itul este un animal suplu şi decis/ care îşi &ructi&ic$ şansele şi îşi împlineşte agenda sinteti0at$ în decalogul de la începutul c$r#ii- S4a spus cândva despre el c$ are însuşiri cameleonice- Dar oare c1iar le are' :ntr4un singur singur ca0/ cel al traseismului politic/ de care vom pomeni mai târ0iu- :n rest/ nesim#itul e mai degra!$ opusul cameleonului- Amplasamentul lui &ace a!strac#ie de adaptarea natural$ 9esim#itul nu ia &orma şi culoarea mediului mediului unde încearc$ 7şi 7şi de o!icei reuşeşte8 s$ s$ p$trund$/ ci dimpotriv$/ dimpotriv$/ o!lig$ mediul s$ se plie0e pe toanele şi pe comportamentul luiDac$ pân$ acum ne4am ocupat de nesim#itul de rând/ acum a venit momentul s$ vor!im despre nesim#itul V-I-P- Despre cel care se !ucur$ de recunoaştere pu!lic$/ vi0i!ilitate/ concesii şi statut- Despre nesim#itul cu ştai&/ şamponat şi elegant- Dus$ e vremea gospodinelor care aerisesc !utoaie cu var0$ murat$ în casa sc$rilor sau a petrec$re#ilor care veri&ic$ indicele antiseismic al !locului prin re0isten#a la manele- Duse sunt c$l$toriile cu auto!u0ul sau cu trenul al$turi de nesp$la#i şi 0ur!agii- 5recut4a 5recut4a timpul gr$tarului în inima p$durii sau al vor!itului vor!itului la tele&onul mo!il în mi2locul unui concert la Ateneu- Pe scen$ avansea0$ acum nesim#itul cu notorietate/ notorietate/ despre care citeşti în 0iar/ pe care4l ve0i la televi0or/ de care au0i la radio şi care #i se adresea0$ pe canale pu!lice- Uneori el este alesul na#iei/ alteori doar proiec#ia unui segment de popula#ie care crede c$ şi4a g$sit modelul- Uneori are în spate încrederea masei de simpati0an#i/ alteori şcoala vie#ii a!solvit$ cu !rio- Uneori e politician/ alteori vedet$ media/ iar alteori patron de clu!Una dintre condi#iile o!ligatorii de a&irmare a nesim#itului V-I-P- e s$ uite de unde4a plecat- .emoria selectiv$ selectiv$ şi amne0ia oportun$ oportun$ sunt instrumente instrumente pe care acest tip de nesim#it nesim#it ştie s$ le &oloseasc$ &$r$ reproş- 9esim#itul V-I-P- nu priveşte înapoi şi nu se sinc1iseşte de contrastul dintre dintre propria imagine de acum câ#iva ani şi cea actual$- Drumul lui în via#$ e drept/ &$r$ ocolişuri şi între!$ri- 9esim#itul V-I-P- a g$sit li&tul care4l duce unde tre!uie3 oportunismul/ eventual garnisit cu o do0$ !un$ de şmec1erie- Este genul de om care a plecat de 2os şi care ştie multe- .area pro!lem$ este c$ suirea pe soclu şi autocontemplarea mândr$ au c$scat o &alie între el şi cei pe care i4a l$sat în urm$- I0olarea carierist$ şi am!i#ia de4a r$0!i spre privilegii l4au &$cut s$4şi uite rosturile şi mandatul- Acum el a devenit cel mult un impostor par&umat sau un distri!uitor distri!uitor de promisiuni neîmplinite/ de &avoruri ilegale şi de minciuni împac1etate gri2uliu-
V$!$2$-ul sindicalist % categorie care ilustrea0$ &idel nesim#irea V-I-P- este cea a sindicaliştilor a2unşi lideriCei care urmea0$ acest traseu nu se !i0uie pe the simple geommetr/ of chanceG , vor!a lui Stinge&ul de grup$ sindical$ în&ipt în piramida con&edera#iei sau ingineraşul s&ios a2uns voce pu!lic$ a muncitorimii muncitorimii îşi leap$d$ pielea pielea şi îşi aleg o nou$ identitateidentitate- Ei nu mai sunt sunt lideri în atelier sau la linia de asam!lare/ ci aspir$ la o nou$ dimensiune- De aceea de0!rac$ iute salopeta sau 1alatul şi se costumea0$ con&orm rigorilor pu!lice- Iar aici apare !u!a- Din clipa când simte c$ a!urul notoriet$#ii îi gâdil$ n$rile/ e6ponentul acestei categorii începe s$ dea semne de inadecvare- Cum' Prin distan#a pe care o pune între el şi cei pe care sus#ine c$4i repre0int$"orma clasici0at$ a acestei nesim#iri V-I-P- este opulen#a a&işat$ de omul nostru la &iecare emisiune 5V la care e invitat- Când îl ve0i pe liderul de con&edera#ie în platou/ ai sentimentul G ,eometria simpl$ a 1a0ardului
c$ ai nimerit la un rende04vous cu un &il&i0on amore0at de sine/ cu un plaN!oN avut/ cu un gigolo productiv productiv şi re0istent- :n plin$ iarn$/ liderul e !ron0at/ ceea ce sugerea0$ &ie &olosirea solarului/ solarului/ &ie revenirea dintr4un concediu petrecut peste m$ri şi #$ri- 5enul 5enul lui ciocolatiu contrastea0$ cu al!ea#a maladiv$ a moderatorului- Costumul pe care4l poart$ cost$ cinci salarii medii pe economie/ la înc1eietura mâinii i se odi1neşte un Role6 ec1ivalent cu prima de Cr$ciun a tuturor anga2a#ilor unei &a!rici/ iar acul de cravat$ valorea0$ cât sporul de to6icitate al sc1im!ului unu dintr4o e6ploatare e6ploatare minier$- Inelul cu lavalier$ nu &ace decât s$ complete0e ornamentica de pro&il- Pentru nesim#it/ aceste lucruri nu înseamn$ mare lucru- El tre!uie s$ arate !ine/ &iindc$ apare la televi0or- A au0it câte ceva despre criteriul repre0entativit$#ii/ repre0entativit$#ii/ dar e limpede c$ a în#eles greşit şi a re#inut ce nu tre!uiaDar s$ d$m sonorul mai tare şi s$ vedem care e tema de0!aterii- .oderatorul declar$ desc1is$ discu#ia despre parteneriatul dintre guvern/ patronat şi sindicate/ aşteptând interven#ia &iec$ruia dintre invita#i- Repre0entantul guvernului se e6prim$ anost şi clişei0at/ potrivit o!iceiului- Este o &igur$ anonim$/ pe care nimeni n4o va #ine minte dup$ înc1eierea emisiunii.esa2ul lui sun$ simplu şi &amiliar3 am vrea s$ v$ d$m mai mult/ dar nu putem- 9u avem a vem de unde- Apoi Apoi ia cuvântul omul patronatuluipatronatului- E îm!r$cat corect/ dar nu ostentativostentativ- tia c$ urma s$ dea peste repre0entantul (oamenilor muncii din &a!rici şi u0ine*/ aşa c$ a re0istat impulsului de a se în&$#işa în toalete epatante- Discursul lui nu di&er$ su!stan#ial de cel al guvernan#ilor guvernan#ilor-- Da/ îi în#elegem pe salaria#i- Din p$cate/ atât putem o&eri pe moment- ti#i/ e o a&acere/ nu o institu#ie carita!il$- Pro&it' Evident c$ vrem pro&it/ din el acoperim c1eltuielile cu munca vie- Contractul colectiv de munc$ nu e !un' P$i/ l4a#i semnat- Re0ultatele atrag recompense/ nu invers- .$ rog/ e dreptul sindicatelor s$ declanşe0e lupta industrial$ şi dreptul nostru s$ le t$iem 0iua greviştilorE momentul când liderul de con&edera#ie simte c$ tre!uie s$ apuce taurul guvernamental4patronal guvernamental4patronal de coarnele !ugetului- % &ace dregându4şi ni#el glasul/ ca s$4şi anun#e privitorii privitorii c$ urmea0$ o interven#ie decisiv$decisiv$- Dup$ aceea se pune pe vor!it/ vor!it/ având gri2$ s$4şi s$4şi pigmente0e discursul discursul cu gesturi ample/ ample/ edi&icatoare- :ntâmpl$tor :ntâmpl$tor sau nu/ mâna care i se agit$ agit$ &e!ril este tocmai aceea împodo!it$ cu accesoriile V-I-P-4ului- A!ia acum î#i dai seama c$ de su! manşeta c$lcat$ impeca!il se i#eşte o !r$#ar$ scump$ cât un concediu social la C$lim$neşti.ai ştii/ poate c$ sindicatele au decis s$ e6empli&ice la nivelul de sus c$ meseria e !r$#ar$ de aur- Dar nu/ eroare- Avem de4a &ace doar cu un !i!il trendN/ nu cu o meta&or$ desluşit$ 9esim#itul V-I-P-I-P- nu sesi0ea0$ privirile privirile intrigate ale celorlal#i celorlal#i invita#i din platou- Continu$ Continu$ s$ vor!easc$/ meşterind glumi#e la adresa guvernului şi a&işându4şi ceasul care sclipeşte tru&aş şi intermitent- 9u4şi d$ seama c$ le &ace un teri!il deserviciu de imagine oamenilor care4i pl$tesc salariul şi care şi4au pus n$de2dile în el- i c1iar dac$ îşi d$ seama/ a a2uns pe un palier unde specula#iile de soiul $sta nu4l mai interesea0$(Domnilor/ (Domnilor/ am impresia c$ vor!i#i de nasturi sau de conserve/ nu de oameniDumneavoastr$ ave#i idee cum ar tre!ui s$ arate coşul 0ilnic' .ai şti#i cât cost$ o pâine sau un ou' ;umea iese4n strad$ mâine4poimâine- ara &ier!e şi dumneavoastr$ sta#i cu mâinile4n sân sau da#i din umeri- Am vor!it cu &emei singure cu doi copii/ cu muncitori pe care4i paşte disponi!ili0area/ disponi!ili0area/ cu oameni care nu mai pot lucra &iindc$ s4au accidentat la locul de munc$Când a#i &ost ultima dat$ într4o &a!ric$/ domnilor' .ai şti#i cum arat$ o 1al$ de monta2 pe din$untru' din$untru' Dar/ de &apt/ a#i ştiut vreodat$' :ntre!a#i4m$ pe mine şi v$ spun- Situa#ia e dramatic$- Salaria#ii nu se4a2ung cu !anii şi n4au ce s$ le pun$ pe mas$ copiilorcopiilor- 5re0i#i4v$ pân$ nu e prea târ0iu-* Sindicaliştii simpli care se uit$ la televi0or se &reac$ la oc1i şi nu le vine s$ cread$Ultima dat$ când l4au v$0ut pe viu pe liderul de con&edera#ie a &ost acum un an/ la un meci al ec1ipei de &ot!al al c$rei preşedinte de onoare este- Atunci a descins într4adev$r din tri!una o&icial$/ îns$ doar ca s$ se duc$ la vestiare şi s$4l porc$iasc$ pe ar!itru &iindc$ nu i4a a2utat ec1ipa s$ câştige- Din 0iua aceea/ nici o ieşire în teritoriu- 9ici o întâlnire cu salaria#ii- Iar dac$ te duci la el/ la central$/ nici nu se uit$ la tine- Are la uş$ doi cer!eri de care nu treci nici cu tancul- i &ii atent cum a venit la emisiune- P$i aşa se4m!rac$ un sindicalist' Qici c$4i la parada modei- ,1iulul g1iul/ g1iul/ !r$#ara !r$#ar$/ Role6ul Role6 şi pun pariu c$ n4a luat auto!u0ul pân$ la
televi0iune- E1e/ dac$ asta4i dreptate/ mai !ine lips$;a &el stau lucrurile când se anun#$ un marş urmat de un protest în &a#a guvernuluiSalaria#ii strânşi la ac#iunea de lupt$ sindical$ vin la locul de întâlnire cu tramvaiul/ cu auto!u0ul sau c1iar cu trenul/ c$ci mul#i sosesc din provincie- Sunt transpira#i/ o!osi#i şi &$r$ c1e&- Au venit &iindc$ &iindc$ li s4a cerut şi &iindc$ înc$ nutresc o um!r$ de speran#$ pentru ce va &i de4acum încolo- Se adun$ treptat şi4şi aşteapt$ liderul- ;a un moment dat/ acesta ac esta îşi &ace apari4 #ia la !ordul unei limu0ine al c$rei pre# de catalog urc$ spre dou$0eci de mii de euro- Cei a&la#i în prea2m$ iau not$ cu mutre acre de sosirea acestui campion al !un$st$rii/ care pe vremuri îi cump$ra #ig$ri maistrului/ iar acum nu mai catadicseşte nici s$ r$spund$ la salut;iderul parc1ea0$ la câ#iva metri de lumea c$piat$ de c$ldur$/ se desparte de con&ortul aerului condi#ionat şi al mu0icii chill-out şi se d$ 2os uşor indispus de &aptul c$ tre!uie s$ piard$ patru ore ore din via#$ cu o simulare simulare &$r$ consecin#e- .$ rog/ rog/ pân$ la urm$ tre!uie &$cut$ &$cut$ şi povestea asta- .em!rii .em!rii simpli au nevoie nevoie s$ vad$ c$ liderul e acolo/ gata gata de lupt$- Alt&el/ şe&ul con&ederal risc$ s$4şi piard$ creditul şi s$ &ie înlocuit la pro6imul congres- Iar asta nu i4ar c$dea deloc !ine- :n patru ani de activitate/ s4a îngr$şat cincispre0ece @ilograme/ a vi0itat dou$ continente/ şi4a terminat vila de la marginea oraşului şi şi4a sc1im!at maşina de trei ori- Una peste alta/ pre0en#a lui în în &runtea salaria#ilor salaria#ilor e un sacri&iciu necesarnecesar- Cât despre despre sensi!ili0area sensi!ili0area autorit$#ilor/ autorit$#ilor/ e o glum$/ &ireşte- i oricum/ omul are alte planuri- I s4a promis de2a un loc de se4 nator în viitoarea legislatur$/ c$ci mai devreme sau mai târ0iu valoarea a2unge s$ &ie r$spl$tit$-
V$!$2$$!$2$-ul ul politician pol itician Politicianul nu are cum s$ lipseasc$ din &resca nesim#irii carpatine- Conturul lui tre!uie s$ se imprime pe toate discu#iile serioase despre identitatea na#ional$ şi !randul de #ar$E6ponentul acestei categorii îşi disput$ suprema#ia în popularitate cu vedetele mu0icale şi cu &ot!aliştii/ ceea ce înseamn$ c$ a preluat tr$s$turi şi de la unii/ şi de la ceilal#i- ;a &el ca ei/ politicianul nesim#it pendulea0$ pendulea0$ constant între dou$ dou$ tenta#ii3 cea de a &ace spectacol şi cea de a se da în spectacol- El are aceeaşi team$ de anonimat a nonimat ca starletele 1ouse/ dance sau te1no şi aceeaşi lips$ de sim# al m$surii ca d$t$torii cu piciorul în minge- ;âng$ ele/ nesim#itul din politic$ aşa0$ dispre#ul dispre#ul pentru lege lege şi indi&eren#a &a#$ de de oameni/ am!ele re0ultate dintr4o dintr4o îndelungat$ cultur$ a s&id$rii5rişul/ 5rişul/ potlog$ria/ a!u0ul şi &urtişagul sunt reperele nesim#itului nesim#itului politic- 9imeni nu4l poate opri s$ pro&ite pro&ite de po0i#ia do!ândit$ do!ândit$ în societate/ societate/ de um!rela castei c$reia îi apar#ine apar#ine şi de complicitatea solidar$ a con&ra#ilorcon&ra#ilor- .oneda sa de sc1im! e 1atârul/ iar devi0a lui + ("ur$ tu/ &iindc$ altminteri &ur$ al#ii*- Senator sau deputat/ şe& de partid sau eminen#$ cenuşie/ e6tremist sau moderat/ de stânga sau de dreapta/ secretar de prim$rie sau consilier local/ nesim#itul politic lucrea0$ &$r$ s$ se gândeasc$ gândeasc$ la 0iua decontuluidecontului- Priorit$#ile lui sunt uneori penale/ penale/ dar asta nu4l stân2eneşte- Plasa de protec#ie nu are oc1iuri lips$/ iar cine coti0ea0$ unde tre!uie ştie c$ nu are de ce s$ se team$tea m$- E6cep#iile de la regul$/ cei care a2ung s$ se îm!race în 0eg1e şi s$ vad$ lumea printre 0$!rele/ sunt 1aiduci iresponsa!ili care nu pun pre# pe munca în ec1ip$ şi cred c$ pot s$ înşele aştept$rile clanului şi vigilen#a c$peteniei 9esim#itul politic politic a au0it c$ peştele de la cap se împute/ împute/ îns$ in&orma#ia n4a avut avut e&ectI1tiologia I1tiologia nu i4a pl$cut niciodat$/ iar sensul &igurat al cuvintelor n4a a2uns s$4l mişte- Dac$ peştele de0volt$ într4adev$r într4adev$r asemenea comportamente/ comportamente/ nesim#itul o s$ ai!$ gri2$ ca la mas$ s$4i îndep$rte0e capul cu &urculi#a şi cu#itul c u#itul şi cu asta !asta- 5otul 5otul tre!uie discutat în termeni de saramur$/ plac1ie sau !orş- Doar un inconştient se ancorea0$ de în#elepciunea prover!elor prover!elor când #ara e lovit$ de n$past$- un$oar$/ de inunda#ii- El/ politicianul/ politicianul/ ştie c$ agenda a genda îl presea0$ şi c$ oamenii aşteapt$ de la el m$suri şi ac#iuni coordonate- Unde mai pui c$ puterea e6emplului
galvani0ea0$ ne!$nuit- Aşa stând lucrurile/ are gri2$ s$ dea semnalul luptei cu sti1iile- Su! &lamura lui se vor strânge neîndoios şi al#ii/ iar pilda lui !un$ va asigura emula#ia necesar$ în clipele grele prin care trece comunitatea- :ntâmpl$tor/ :ntâmpl$tor/ omul nostru e secretar la prim$ria unei comune i0!ite de şuvoaie- Iar situa#ia în comun$ e disperat$ şi reclam$ o minte ager$ şi nişte mâini a!ile- Ceva tre!uie întreprins de urgen#$- 9imic mai simplu- 9esim#itul &ace pro!a suprem$ a solidarit$#ii empatice şi &ur$ din a2utoarele pentru sinistra#i- Ce' 94are importan#$Conserve de &asole/ pate de &icat/ !a6uri de ap$ mineral$/ sticle de ulei/ orice- 94are importan#$ calitatea şi valoarea pr$0ii/ atâta timp cât câ t nesim#itul a impus o atitudine şi a &ondat un stilCorolarul întâmpl$rii întâmpl$rii 7una decupat$ din realitatea imediat$8 este c$/ dup$ ce pleac$ de la serviciu/ secretarul întreprin0$tor se dedic$ unei îndeletniciri care4l pune într4o cu totul alt$ lumin$- Ce s$ &ie/ ce s$ &ie' Apicultur$' Apicultur$' 9#- ,r$din$rit' Aş- Creşterea viermilor de m$tase' Da> de unde- :n timpul li!er/ nesim#itul politic este tenor în corul !isericesc din comun$- "orma asta a sta de sc1i0oidie adaug$ do0a de pitoresc &$r$ de care ta!loul n4ar &i complet- Diminea#a omul nostru îşi cu&und$ !ra#ele în !unul altuia/ iar dup$4amia0a psalmodia0$ cu evlavie şi aplom!,$in$ria &ace loc pioşeniei- Pe Codul Penal se aşa0$ duios cartea de rug$ciuni- :n c$mar$ i se îngr$m$desc cârn$ciorii la conserv$/ în timp ce de pe !u0e i se ridic$ imnuri de slav$ înc1inate Celui "$r$ de P$cat- Inunda#iile vor trece/ oamenii se vor întoarce de unde au &ugit/ îns$ via#a în comun$ nu va mai &i aceeaşiac eeaşi- Corsarul conservelor a dovedit prin &or#e proprii proprii c$ legea selec#iei negative + dintre trei pungaşi/ s$4l alegem pe cel mai mare + a &unc#ionat &$r$ cusurcusuri promisiunile mincinoase sunt tot o &orm$ de nesim#ire politic$- Retorica individual$ se pune în acest ca0 în slu2!a slu2!a e6erci#iilor de de seduc#ie- Vreme Vreme de trei ani şi 0ece luni/ lumea lumea tr$ieşte constant prost/ !om!$ne/ în2ur$ şi a&uriseşte- Politicianul e pus la 0id + nu &$r$ motivmotivSastiseala creşte de la o 0i la alta/ în raport invers cu încrederea- %mul de rând câştig$ în me&ien#$/ dar nu şi în maturitate- Iar nesim#itul politic ştie &oarte !ine lucrul $sta- %dat$ declanşat$ campania electoral$/ spirala promisiunilor se înal#$ ame#itor- ;a ori0ont se iveşte prime2dia unui unui alt gen de inunda#ii3 inunda#ii3 cele în lapte şi mieremiere- :n dou$ luni/ politicienii politicienii scot din din 2o!en solu#iile solu#iile magice pe care nu le4au g$sit g$sit în precedentele patru0eci patru0eci şi şase- Se promite totul/ totul/ începând cu creşterea pensiilor şi terminând cu un concert .etallica gratuit- Armate de specialişti sunt convocate de nic$ieri spre a con&irma apropiatul trium&- Alege#i4ne şi4o s$ ne pupa#i mâinilemâinile- Da#i4ne voturi şi livr$m livr$m la sc1im! ce v$ po&teşte po&teşte pipota- Pune#i Pune#i ştampila pe numele nostru şi n4o s$ v$ par$ r$u- Aleg$torul + #$ran/ l$c$tuş sau pensionar + e ridicat la rangul de partener în#elept pe al c$rui discern$mânt mi0ea0$ to#i(S$ cerşim de la cei care cerşesc*/ aşa sun$ mottoul nesim#itului plecat la vân$toare de voturi- "orma e6plo0iv$ a acestei strategii r$su&late este mita preelectoral$- In&la#ia de &apte creştineşti urc$ la cote ame#itoare înainte de alegeri- Pe str$0i des&undate/ pe uli#e &$r$ canali0are/ la poarta şcolii sau a a0ilului a0 ilului de !$trâni opresc pe nepus$ mas$ camioanele !un$st$rii de de moment- Din ele co!oar$ 0dra1oni 0dra1oni cu 2ac1ete pe care st$ scris scris numele !ine&$c$torului !ine&$c$torului- ;umea se strânge din re&le6- Se d$ ceva- i e &$r$ !ani- %1o/ ia s$ s$ vedem- i m$ rog cine e milostivul' A/ domnul W' E1e/ !oierul tot !oier!oier- Ce om cumsecade- Asta e pentru mine' mine' 5oat$ 5oat$ punga' Daaa' S$4i tr$iasc$ &amilia&amilia- ogdaproste- Ia s$ vedemvedem- Dou$ rude de salam/ o cutie de !om!oane/ un pac1et de ca&ea/ trei pâini/ o Cola la doi litri şi--- $sta ce mai e' A/ un &luturaş cu autogra&ul domnului domnului W- i ce scrie pe verso' (Am toat$4ncrederea în tineVotea0$4m$ şi va &i !ine-* Ia te uit$/ e4n versuri- i e c1iar pentru mine- Domnul W m$ cunoaşte- i mai spun unii c$ domnii cei mari de la centru sunt cu nasu> pe sus şi nu vor s4aud$ de oamenii am$râ#i- Cârcotaşi/ ce s$ 0ici' "ireşte îns$/ marea aren$ a nesim#irii politice politice r$mâne parlamentul- Su! cupola lui/ divor#ul de !una4cuviin#$ se petrece institu#ionali0atinstitu#ionali0at- Aici nesim#irea îşi demonstrea0$ caracterul transpartinic transpartinic şi &or#a de contaminare- i c1iar dac$ la Senat S enat sau în Camer$ au loc uneori r$&uieli nedemne sau sc1im!uri de in2urii/ in2urii/ dup$ ce scapi de su! impresia clipei î#i dai
seama c$ ai în &a#$ un mecanism cu toate ro#ile unse/ o maşin$rie per&ormant$/ un sistem greu ameliora!il- Adev$rat/ Adev$rat/ pe 1olurile parlamentului mai ve0i câte4un premier care se plim!$ cu !icicleta- Ei/ şi' Adev$rat/ alteori dai peste peste un 0iarist c$ruia un ministru tocmai tocmai i4a spus s$ ai!$ gri2$ c$ via#a e scurt$/ sau peste un politician e6pediat în misiunea de num$rare a ou$lor- .$ rog/ tot un am$nunt pasa!il- Adev$rat/ distinşii domni se mai încaier$/ dar nici $sta nu4i un cap$t de #ar$- Cusurgii prin voca#ie/ aştept$m per&ec#iune dou$0eci şi patru de ore din dou$0eci şi patru din partea unor oameni care îşi dau toat$ silin#a s$ p$stre0e România etern$ şi &ascinant$- Când c1emarea e atât de înalt$/ are vreun rost s$ c$ut$m pete în soare şi noduri în papur$' 9u suntem suntem carag1ioşi' 9esim#i#ii din parlament parlament îşi trag &or#a &or#a din &elul în care întâmpin$ perioadele perioadele spinoase din via#a #$rii- "iecare val de scumpiri !ene&icia0$ de o ripost$ tranşant$- ;a trei 0ile dup$ creşterea acci0elor/ acci0elor/ cvorumul întrunit votea0$ &$r$ emo#ii du!larea salariilor pentru parlamentari- ;a şapte0eci şi dou$ de ore dup$ ce se anun#$ creşterea riscului de #ar$/ înaltul &or decide sc1im!area parcului auto- De îndat$ ce statele sceptice emit o!iec#ii &a#$ de ridicarea vi0elor/ aleşii scot paşapoarte diplomatice pentru neveste/ neveste/ copii/ socri şi cumna#i- "iecare castan$ a sor#ii peste sc$&ârlia na#iei este parat$ inteligent şi e&icace- 9imeni nu se poate plânge c$ parlamentul nu lucrea0$- ie#ii oameni trudesc trudesc pe rupte/ &iindc$ &iindc$ drumul spre progres progres impune acomod$ri în vite0$- Uite/ nu mai departe de s$pt$mâna trecut$ s4a dat în &olosin#$ piscina de la ultimul eta2- Iar acum o lun$ s4a inaugurat restaurantul restaurantul de la me0anin- Crede#i c$4i uşor s$ lup#i pe atâtea &ronturi şi s$ &aci &a#$ atâtor provoc$ri' provoc$ri' Ca dovad$ c$ activitatea parlamentar$ vl$guieşte/ sunt tot mai dese ca0urile c a0urile când truditorii truditorii simt nevoia recuper$rii la locul de munc$- Ag1ioasele senatoriale #in pagina unu a 0iarelor0iarelor- Alesul e surprins pr$v$lit în scaun/ cu gura larg desc1is$/ capul dat pe spate şi coama leonin$ r$s&irat$ pe sp$tarsp$tar- .âinile îi 0ac inerte pe lâng$ corp- Pieptul i se mişc$ amplu/ într4un ruliu şi tanga2 oniric/ su!liniat su!liniat de 1orc$ieli decise- Senatorul visea0$- 9imeni nu ştie ce/ dar pe !u0e îi în&loreşte în&loreşte la un moment un surâs mul#umitmul#umit- Dup$ dou$ minute/ minute/ 0âm!etul i se presc1im!$ în rictusrictus- Pe o!ra0ul pu1av pu1av i se prelinge un un &iricel de transpira#ie/ transpira#ie/ c$ci dormitul în în pantaloni şi sacou provoac$ un mic mic discon&ort termictermic- Când se tre0eşte/ senatorul senatorul se ridic$ în scaun şi încearc$ s$4şi dea seama cât de mult au avansat lucr$rile- Str$dania nu #ine mult:n&rânt/ senatorul inaugurea0$ a doua rund$ de picoteal$ cu conştiin#a datoriei împlinite- A0i nu prea are c1e& de interven#ii interven#ii în plen/ dar/ dar/ vor!a lui Scarlett/ Scarlett/ şi mâine e o 0iSigur/ Sigur/ nesim#irea îm!rac$ şi &orme vivace în parlament- Una dintre ele este 2ocul de4a cartela- Dac$ parlamentarul e re#inut de tre!uri presante 7o ca&ea la !u&et sau tragerea la sor#i din preliminarii/ di&u0at$ în direct la televi0orul din restaurant8/ se va g$si oricând un coleg care s$4l suplineasc$- :n &ond/ legile care tre!uie votate sunt atât de importante/ încât orice a!sen#$ poate &i perceput$ ca lips$ de interes- Iar dac$ respectivul coleg nu are de6teritatea necesar$ &olosirii clandestine a cartelei/ solu#ia poate veni din e6terior/ su! &orm$ de amic$/ nepoat$ sau cunoştin#$ a&lat$ întâmpl$tor în 0on$- E mai !ine s$ vote0i pe &als decât s$ nu vote0i deloc- Politicianul nesim#it are p$reri aparte despre spiritul civic şi #ine s$ le vad$ concreti0ate- ineîn#eles/ e6ist$ riscul ca la înc1eierea lucr$rilor s$ &ie interpelat de un pr$p$dit de 0iarist c$ruia i se pare c$ a &$cut descoperirea vie#ii- .$ rog/ e trea!a şi riscul lui- Dac$ neispr$vitul neispr$vitul c1iar o caut$ cu lumânarea/ la un moment dat o s4o g$seasc$Dar nu to#i parlamentarii dorm sau !eau ca&ele- Su! cupol$ tr$iesc şi spirite energice/ pentru care &iecare secund$ secund$ contea0$- E vor!a de parlamentarii parlamentarii care &ac mai multe lucruri deodat$- Aten#ia Aten#ia lor distri!utiv$ l4ar &ace de râs pe 9apoleon- Unii votea0$ în timp ce e&ectuea0$ revista presei/ #inând mâna ridicat$ mult dup$ înc1eierea votului/ de parc$ ar &ace semn c$ le curge sânge din nas- Al#ii se sco!esc în nas şi vor!esc la tele&on- Al#ii studia0$ studia0$
proiecte de lege şi trimit trimit e4mailuri prietenilor prietenilor-- Al#ii Al#ii îşi &ac vânt cu te6tul te6tul unei mo#iuni mo#iuni de cen0ur$ şi studia0$ pe internet o&ertele de petrecere a concediului în ali- Al#ii Al#ii 2oac$ solitaire şi se între#in cu vecinii de scaun- Cu to#ii sunt oameni dinamici/ ocupa#i şi cu o gri2$ neostoit$ &a#$ de pro!lemele celor care i4au trimis acolo- E o mândrie s$4i priveştiPrintre mani&est$rile nesim#irii parlamentare se num$r$/ evident/ şi c1iulul în mas$E6ist$ 0ile când sala plenului se goleşte de parc$ tocmai s4a anun#at g$sirea unei serviete4diplomat serviete4diplomat du!ioase- 5eancul 5eancul de legi n4are decât s$ aştepte 0ile mai prielnice- :n via#a &iec$ruia vine un moment când simte nevoia s$ spun$ (Stop) A2unge) 9u mai pot) Sunt om/ nu maşin$)*- 9umai cine a 1u0urit toat$ via#a poate nesocoti acest tip de presiune- Ia s$ ne gândim- Cunoaşte#i vreun elev care n4a c1iulit niciodat$ de la ore' 9u/ n4ave#i cum- %rice copil s$n$tos a avut 0ile când a dat cu &lit şcolii- i4atunci de ce parlamentarul nu are voie s$ se desprind$ periodic din tensiunile cotropitoare cotropitoare ale sesiunilor' Doar &iindc$ l4am ales ca s$ &ie pre0ent în sal$/ nu la la mititei şi amandine' amandine' Doar &iindc$ încasea0$ un salariu salariu de 0ece ori mai mare decât cel mediu pe economie' Doar &iindc$ de randamentul lui atârn$ coeren#a şi rigoarea legilor' Doar &iindc$ !ene&icia0$ de privilegii inter0ise celorlal#i' celorlal#i' 9e copil$rim/ 0$u aşa- i nu se &ace 9u tre!uie omise ca0urile ca0urile de politicieni care îm!in$ îm!in$ nesim#irea cu &urtul&urtul- De data asta îns$/ nu mai e vor!a de şterpelirea unor conserve sau de în&ruptarea &rauduloas$ din &ondurile europene- 9u e vor!a nici m$car de înal#ii demnitari care &ac a&aceri cu statul/ con&erind potlog$riei aura aura !inelui comun comun şi a interesului generalgeneral- E6ist$ şi politicieni politicieni su!#iri/ su!#iri/ care &ur$ corespun0$torcorespun0$tor- A#i g1icit/ sunt virtuo0ii împrumutului ilicit/ cariatidele raptului intelectual/ atle#ii prelu$rii &$r$ g1ilimele- :ntr4un cuvânt/ plagiatoriiplagiatorii- :i ştim/ i4am v$0ut la lucru şi ne4am dat seama cât de mare e poten#ialul misti&icator pe care şi l4au e6ersat în timp- Politicianul plagiator îşi întemeia0$ întemeia0$ lucrarea pe o vor!$ vor!$ de du1 a&lat$ de la - R- Inge 7(%riginalitatea 7(%riginalitatea este un plagiat nedescoperit*8 şi trans&ormat$ iute în ali!i- ;a um!ra acestor cuvinte/ omul nostru copia0$ vârtos şi nep$s$tornep$s$tor- ;a &el ca orice sp$rg$tor de case sau de !irouri de sc1im!/ e convins c$ predecesorii în ale &urtului au &ost nişte cârpaci şi c$ doar el de#ine re#eta pung$şiei nedovedi!ilenedovedi!ile- Iar dac$ totuşi un accident ne&ericit îi va curma drumul spre prestigiu/ va şti s$ împr$ştie perdele de &um/ iar la nevoie s$ invoce o cau0$ no!il$- (i m$ rog de ce sunt acu0at' C$ am semnat cu numele meu tratatul de c1irurgie al câtorva &rance0i o!scuri' i' Asta4i plagiat' Vede#i4v$ Vede#i4v$ de trea!$- 94am &$cut decât decât s$ traduc nişte cursuri cursuri pentru studen#ii studen#ii mei- ;a ei m4am gândit- 94am pretins recunoştin#$/ dar nici aşa- Unde mai pui c$ traducerea se pl$teşte prost- Po&tim' Po&tim' Cum adic$/ m$ trata#i ca pe4un tâl1ar' tâl1ar' Ei !ine/ nu accept- Am şi eu demnitatea mea- i apropo/ a#i au0it de ilson .i0ner' 9u' Eram sigursigur- Uite ce4a ce 4a spus3 dac$ &uri de la un autor/ autor/ plagie0i/ dac$ &uri de la mai mul#i/ &aci cercetare- Aici era vor!a de trei autori/ nu de unul- Aşa Aşa c$ l$sa#i4m$4n pace-*
1raseistul :ns$ poate cea mai savuroas$ &orm$ de nesim#ire politic$ este traseismul- Drume#iile de la un partid la altul colorea0$ viu spectacolul na#ional şi se întemeia0$ pe o &ormul$ care a &$cut de2a ocolul României în opt0eci de vile3 numai boul e consecvent$ i dac$ tot am sta!ilit c$ românul e adapta!il/ doar n4o s$ &acem o e6cep#ie tocmai cu politicienii- 94ar &i corect- Sunt şi ei de la Dumne0eu l$sa#i- 5urismul 5urismul politic e un sport accesi!il doar oamenilor cu o &le6i!ilitate peste medie- 9u oricine oricine d$ re0ultate pe t$pşanul t$pşanul politicii de partidpartid- Ca s$ r$0!eşti/ ai nevoie de câteva calit$#i esen#ialePrima const$ în capacitatea de4a te declara de0am$git de partidul pe care4l p$r$seşti cu acelaşi avânt cu care î#i anun#aseşi înrolarea- % simetrie pitoreasc$ guvernea0$ drumul
traseistului de la o &orma#iune politic$ la opusul ei- Eu&oria anga2amentului atinge acelaşi nivel cu de0gustul decupl$rii- ;una de miere cu partidul se consum$ entu0iast/ &$r$ s$ anun#e delimit$ri sau divergen#e- Politicianul este un soldat &idel/ un m$rş$luitor cuminte su! &lamurile &luturânde &luturânde ale partidului care l4a primit în rândurile sale- Se con&ormea0$ politicii &i6ate la centru/ îi interiori0ea0$ reperele şi le r$spândeşte sârguincios în teritoriu- :ntrea!$ rar/ dar r$spunde des- 9u e du!itativ/ du!itativ/ ci convins pân$4n pân0ele al!e de în#elepciunea şi !una4credin#$ a deciden#ilor"isura apare când partidul scade în sonda2e/ când traseistului i se re&u0$ un privilegiu sau + şi mai grav + când privilegiul respectiv respectiv îi este o&erit altcuiva- Dintr4odat$/ Dintr4odat$/ omul nostru nostru se întristea0$- % de0ilu0ie masiv$ îi întunec$ ori0ontul- Sistemul de aştept$ri i4a &ost înşelat prin manevre nedemne- Personal/ nu are ce s$4şi reproşe0e- A &ost servil cu cine tre!uia/ a contri!uit generos la ultima campanie/ i4a atacat pe to#i cei care au îndr$0nit s$ critice partidul- i4a urm$rit tenace scopul/ &ie el preşedin#ia unei comisii/ numirea într4o &unc#ie !ine remunerat$ sau amorsarea unor înlesniri pentru &irmele la care este ac#ionar/ deşi legea i4o inter0ice- .ai mult i4ar &i &ost imposi!il s$ &ac$- :ns$ dac$ aşa r$spl$teşte partidul &idelitatea/ &idelitatea/ nimic nu4l opreşte pe traseist s$ se oriente0e din mers- 5imp de câteva 0ile/ el e l tatonea0$ a!il alte partide/ &i6ându4se/ &i6ându4se/ cum e normal asupra celor care cresc în sonda2e- Dup$ o matur$ c1i!0uin#$/ se retrage din partidul A şi şi ateri0ea0$ senin în partidul / &$când dovada unei adapta!ilit$#i care începe de la reglarea discursului şi se înc1eie cu n$pârlirea ideologic$Dac$ pân$ acum traseistul era social4democrat/ de4acum încolo o s$ &ie li!eral- Dac$ pân$ ieri el vitupera vitupera de pe po0i#iile na#ionalismului na#ionalismului s$l!atic/ s$l!atic/ de mâine o s$ se în&$şoare în&$şoare în toga auster$ a #$r$nismului- Inconsecven#$' Inconsecven#$' 9ici vor!$- 5raseistul e gata s$4#i e6plice patetic c$ a &ost victima unei erori de percep#ie şi c$/ în &ine/ i s4a luat v$lul de pe oc1i- %r/ asta nu e ipocri0ie/ nici &ariseism/ nici curv$s$rie/ ci pur şi simplu cura2ul de a4#i recunoaşte eroarea şi protecţie &i pe margini$ Capacitatea traseistului de de4a o lua de la cap$t- Aai curat, mai uscat, protecţie a avea revela#ii oportune impune reevalu$ri energice şi piruete de patinator rutinat pe g1ea#a politicii na#ionalena#ionaleSpiritul lui se îm!in$ în ca0ul $sta cu o alt$ calitate de c$p$tâi3 puterea de a4i sc$lda în în2ur$turi pe cei pe care i4ai copleşit cu laude pân$ s$pt$mâna trecut$- :n principiu/ acest lucru urmea0$ unei acomod$ri !ine do0ate- 9umai c$/ atunci când îşi propune/ traseistul are memoria mai scurt$ decât &itilul unei grenade- Pentru el/ şpagatul comportamental nu e o acro!a#ie prime2dioas$/ ci dovada dovada unei nes&ârşite nes&ârşite versatilit$#i- Aşa stând lucrurile/ lucrurile/ colegul de ieri devine devine duşmanul de a0i- ron0ul &$r$ pat$ de acum o lun$ s4a trans&ormat într4o 2igodie ordinar$ordinar$Amicul care4l înso#ea şi la şedin#ele de partid/ şi la c1e&urile intermina!ile din teritoriu teritoriu a luat c1ipul unei &iare &$r$ scrupule/ su! a c$rei aparen#$ mieroas$ se ascunde un pericol &$r$ seam$n pentru #ar$- "inul "inul a&in s4a presc1im!at presc1im!at în s&ârâiac carag1ioscarag1ios- Con&ratele întru idei idei înalte a eşuat la malul nisipos al rat$riiPentru a4şi ilustra ataşamentul la noua structur$/ traseistul se cu&und$ în voluptatea e6cesului de 0el- Calitatea de nou4venit îl o!lig$ s$ recupere0e decala2ul ca re4l separ$ de colegi- Prin urmare/ îm!r$#işea0$ o retoric$ agresiv$/ în care sarcasmul gratuit/ glumita de doi !ani şi insulta insulta la adresa (&oştilor* (&oştilor* se completea0$ armonios- 5raseistul 5raseistul reintegrat are gri2$ s$4şi s$4şi merite carnetul cu noua sigl$- Prea pu#in contea0$ c$/ în2urându4şi tovar$şii tovar$şii de alt$dat$/ îşi în&ierea0$ într4un &el propriile convingeri din trecut- 5raseistul 5raseistul tr$ieşte clipa şi &ace din acest lucru prioritatea a!solut$- % înregimentare t$cut$ nu impresionea0$ pe nimeni- Una 0gomotoas$ şi o&ensatoare le desc1ide oc1ii noilor colegicolegi- (Ia te uit$ ce ac1i0i#ie important$ am &$cut- %1o/ da> ştii c$ le 0ice !ine' De ce nu l4om &i trans&erat mai devreme'* Uneori/ calit$#ile de atlet ale traseistului îl aduc în situa#ia de4a trece în interval de patru ani pe la tot atâtea partide- 9ici asta nu4i ridic$ între!$ri- :n &ond/ nu vor!eşte toat$ lumea despre dorin#a/ !a c1iar despre nevoia de sc1im!are' Iar dac$ el simte aceast$ nevoie o dat$ pe an/ de ce s$ &ie acu0at' Doar cine n4a trecut prin politic$ şi n4a v$0ut cum se isc$lesc târgurile politice mai are naivitatea naivitatea s$ arunce reproşuri reproşuri şi s$ &ormule0e criticicritici- E uşor s$ stai pe margine margine şi s$ ar$#i cu degetul- Dar ia s$4i vedem pe to#i cârcotaşii $ştia cum s4ar comporta dac$ ar intra şi ei în vârte2-
Iar traseistul a descoperit între timp scurt$turile care4i asigur$ îndeplinirea o!iectivuluiEl ştie c$ tergivers$rile tergivers$rile sunt inutile/ iar mustr$rile de conştiin#$ ridicole- Po#i &oarte !ine s$ &ii antisemit în şi &ilosemit în F- Po#i s$ m$turi pe 2os cu ideea de proprietate prim$vara şi s4o elogie0i stentorial toamna- Po#i s$ te solidari0e0i cu ungurii ast$0i şi s$4i a&uriseşti mâinePo#i s$ invoci protec#ia social$ diminea#a şi concuren#a li!er$ seara- 5raseistul e capa!il de o navet$ intermina!il$ între partide şi de un slalom a!il printre idei şi doctrine- 9ici una dintre ele nu4l con&isc$ de&initivB toate îi &olosesc doar ca instrumente de legitimare vremelnic$ într4o ierar1ie- ;i!eralul socialist/ democratul conservator şi celelalte stru#oc$mile din mena2eria politic$ sunt sunt maeştri în arta tocmelii/ tocmelii/ ar1itec#i ai compromisului compromisului şi &ac1iri &ac1iri ai r$0gândirii con2uncturalecon2uncturale- Cine4i vede la lucru râde cu un oc1i/ plânge cu cel$lalt şi clatin$ resemnat din cap-
Cu nesimţitul la televi'or Dar sigiliul de V-I-P- nu4l marc1ea0$ doar pe nesim#itul politic- % categorie vrednic$ de aten#ie îi include pe teleaşti/ &ie ei reali0atori de emisiuni/ moderatori sau sim!oluri sim!oluri ale diverselor posturi posturi de televi0iune- :n ca0ul lor/ nesim#irea e consecin#a &ireasc$ a statutului"iecare dintre componen#ii castei a&işea0$ o superioritate g$unoas$ şi se comport$ dup$ un cod al proastelor maniere însuşit cu aplica#ie- E6cep#iile de la regul$ sunt de o!icei desconsiderate şi suscit$ comentarii acide din partea !reslei- (Uite4l şi pe $sta- "ace televi0iune de cinci ani şi tot n4a înv$#at s$4şi tutuiasc$ invita#ii- Pe cine crede c$ prosteşte cu &i#ele astea'* Un !un prile2 de sondare a nesim#irii televi0ive îl o&er$ calitatea de invitat la o emisiune care se înregistrea0$ a0i spre a &i di&u0at$ peste dou$ s$pt$mâni- V-I-P-4ul care o concepe + s$ 0icem/ o tân$r$ apetisant$/ cu oc1i &rumoşi şi un decolteu mai adânc ca un panseu pascalian + sta!ileşte o list$ de musa&iri cu care vrea s$ stea de vor!$- %cupat$ pân$ peste cap/ duduia de4 leag$ sarcina invit$rii uneia dintre asistente/ având gri2$ s$4i susure la urec1e3 (S$ nu întâr0ie vreunul/ c$4#i m$nânc &ica#ii*- Asistenta Asistenta primeşte o list$ de persoane pe care le convoac$ în numele V-I-P-4ului 7sau/ dac$ pre&era#i/ V-I-P-4ei8- Avertismentul primit o sperie atât de tare/ încât &ata alege solu#ia siguran#ei depline- C1iar dac$ emisiunea are trei module şi la &iecare modul e6ist$ doi invita#i/ ea îi c1eam$ pe to#i şase la aceeaşi or$- :n principiu/ &ilm$rile pentru primul modul modul încep la patru/ dar/ dar/ ca s$ se evite pocinoagele/ invita#ia invita#ia e &$cut$ pentru ora ora dou$Din punctul de vedere al asistentei/ misiunea a &ost îndeplinit$Din p$cate pentru el/ invitatul e punctual/ aşa c$ la dou$ &i6 desc1ide poarta televi0iuniiDup$ ce e legitimat ca un c$l$tor surprins &$r$ !ilet/ omul e condus într4o c$m$ru#$ unde i se sugerea0$ s$ aştepte- :n înc$pere se g$seşte o m$su#$ pe care se a&l$ un termos gol şi o &ar&urie pe care cinci alune sting1ere sting1ere aşteapt$ s$ &ie ciuguliteciugulite- :ntr4un col#/ col#/ la televi0orul l$sat s$ mearg$ mearg$ de diminea#$ invitatul poate vedea una dintre edi#iile trecute ale emisiunii la care a &ost c1emat s$ participe- Pro!a!il ca s$ se &amiliari0e0e cu stilul ga0dei şi cu decorul emisiunii- Dup$ câteva minute/ musa&irul se l$mureşte şi vrea s$ comute pe un alt canal- Qdra1onul care l4a condus în camer$ o!serv$ tentativa de r$0vr$tire şi o curm$ cu un gest scurt al degetului- Dar ce s$ ve0i' Invitatul e c$pos- 9u mai vrea pe postul $la şi pace- Ar pre&era s$ vad$ ştirile- Silit de împre2ur$ri/ malacul îi &ace într4un târ0iu 1atârul comunic$rii ver!ale şi4l in&ormea0$ &$r$ precau#ii3 (9u4i voie voie s$ sc1im!a#i- Politica Politica &irmei-* Resemnat/ musa&irul musa&irul aşteapt$ pân$ la o&ilire o&ilire s$ &ie !$gat în seam$ de cei care l4au c1emat în studio/ între!ându4se în gând dac$ aceast$ &orm$ de dispre# mat &ace parte tot din politica &irmeiDup$ câteva vreme/ el constat$ c$ nu e singur în camer$- A sosit sosit şi restul distri!u#ieidistri!u#iei:ncet4încet/ dialogul care se în&irip$ duce la conclu0ii triste pentru patru dintre cei şase oaspe#i/ care a&l$ consterna#i c$ au de aşteptat mai mult decât ar &i cre0ut- Unul dintre ei încearc$ s$4i s$ 4i cear$ e6plica#ii asistentei/ dar ia4o de unde nu4i- Un altul/ mai cura2os şi mai irasci!il/ îi cere socoteal$ 0dra1onului 0dra1onului care veg1ea0$ lâng$ uş$- (Domnule/ e prea de tot- Am &ost c1ema#i
pentru ora dou$ dou$ şi4am a&lat c$ &ilm$m la patru patru 2umate- 9u se poate aşa ceva-* 9amila îl priveşte priveşte cu o nedumerire sincer$3 (E vreo gra!$' Servi#i un pateu/ o ca&elu#$- Dac$ nu mai e/ pun s$ se4aduc$-* (Da#i4o nai!ii de ca&elu#$/ v$ !ate#i 2oc de timpul meu- Una şi cu una &ac dou$Dac$4ntr4un s&ert de or$ nu intru la &ilmare/ plec şi n4ave#i decât s$ &ace#i emisiunea cum o#i şti-* Qdra1onul surâde împ$ciuitorîmp$ciuitor- (E1e/ nu4i &rumos s4o sup$ra#i pe donşoara ;ili- i oricum/ !uletinul dumneavoastr$ dumneavoastr$ e la noinoi- :l lua#i dup$ &ilmare-* &ilmare-* Pe ecran/ (donşoara ;ili* îşi pune la !$taie tot &armecul pentru reuşita emisiunii:ntâmpl$tor/ :ntâmpl$tor/ se discut$ despre !unele maniere şi despre inaderen#a noii genera#ii la rigorile etic1etei şi ale polite#ii elementare- :nc$ de la primele sc1im!uri de &ra0e/ î#i dai seama c$ e ceva în neregul$- Ciuleşti urec1ea şi te edi&ici imediat3 reali0atoarea/ o persoan$ su! trei0eci de ani şi a&lat$ în raporturi de cald$ &amiliaritate cu oricine îi calc$ în platou/ tutuieşte 2ovial pe toat$ lumea- :n stânga ei se g$seşte un pro&esor universitar universitar cu p$rul al!/ în dreapta autoarea unei c$r#i despre polite#ea pu!lic$- 9ici unul nu pare genul de om cu care reali0atoarea s$4şi &i petrecut concedii/ concedii/ revelioane sau 0ile de naşterenaştere- i totuşi/ tân$ra nu renun#$ renun#$ la tutuiretutuire- I s4a spus c$ acesta e cârligul cel mai sigur la pu!lic- I s4a mai spus c$/ dac$ e protocolar$ şi 1ipermanierat$/ r$mâne &$r$ pu!lic- Iar dac$ nu i s4au spus lucrurile astea/ le4a dedus singur$Re0ultatul este instituirea !$tutului o!ligatoriu o!ligatoriu pe !urt$/ a trasului de şireturi pân$ se rup- :ns$ la o privire mai atent$/ nu4i o onoare s$ &ii tutuit de un V-I-P- al televi0iunii' Dac$ nu te c1ema el în emisiune/ mai ştia cineva de tine' Ve0i' Ve0i' 94are rost s$ &ii m$rginit şi s$ priveşti lumea cu oc1elari de cal- V-I-P-4ui te tutuieşte/ dar tot el te salt$ în oc1iul pu!lic- "ii sincer cu tine însu#i3 nu merit$' 5utuirea 5utuirea în platou a unor oameni pe care am&itrionul îi vede pentru prima oar$ e unul dintre reperele de necl$tinat ale emisiunilor 5V5V- i într4o de0!atere/ şi la o emisiune4concurs/ scenariul e acelaşi- Sigur/ po#i s$4l între!i pe împricinat de ce adopt$ aceast$ a!ordare/ iar e l î#i va r$spunde dup$ cum urmea0$3 a8 şi4n America e la &el 7evident/ omul uit$ c$ în engle0$ /ou înseamn$ şi (tu*/ şi (dumneavoastr$*/ dar nu contea0$8B !8 dac$ spun (9ae* în loc de (domnule Dragomirescu* sau (domnule pro&esor* pro&esor* câştig timp şi/ cum timpul cost$ !ani/ înseamn$ c$ m$ mai aleg şi cu niscai paraleB c8 da> tu cine eşti/ !$/ s$ 2udeci/ ai &$cut televi0iune şi nu ştiu eu' d8 nu4#i place/ uit$4te la altceva- 9esim#irea V-I-P V-I-P-4ului -4ului e incomplet$ &$r$ acest amestec de condescenden#$/ miştoc$real$ şi ar#ag-
Nesimţitul moderator moderator Unul dintre spectacolele de urm$rit neap$rat este cel al nesim#itului moderator 5V5V- Cât de o6imoronic$ o6imoronic$ este aceast$ &ormul$ a&li din primele minute ale emisiunii/ când consta#i c$ moderatorul nu e doar lipsit de modera#ie/ ci şi nemodera!il- :n locul unui om care ştie s$ asculte/ dai peste un lim!ut intrata!il- Acesta se 1r$neşte din convingerea c$ rostul invitatului nu e de4a vor!i/ ci de a4l asculta cumin#el pe cel care l4a c1emat la emisiune- .usa&irului i se re0erv$ în aceste condi#ii rolul de martor care asist$ neputincios la ver!ia2ul moderatorului/ moderatorului/ la logoreea lui i0vorât$ dintr4o irepresi!il$ dorin#$ de4a se pune în lumin$ şi de4a epataInvitatul se aşa0$ pe scaun şi aşteapt$ calm s$ &ie între!at şi s$ r$spund$- Ar &i pre&erat s$ nu participe la emisiune/ îns$ !una creştere şi tema atractiv$ a discu#iei l4au convins s$ r$spund$ pre0ent- 5otuşi/ 5otuşi/ moderatorul le ştie pe4ale lui- El se lansea0$ într4un discurs introductiv introductiv care durea0$ vreo 0ece 0e ce minute/ dup$ care catadicseşte în &ine s$ adrese0e prima între!are- Invitatul trage aer în piept/ îşi drege glasul/ desc1ide gura şi/ când s$ vor!easc$/ e amânat printr4o interven#ie 1ot$rât$3 (A&l$m r$spunsul dup$ pu!licitate*- Cum reclama e su&letul comer#ului comer#ului + şi &iindc$ oricum i se taie sunetul +/ omul accept$ docil- :şi adun$ gândurile/ str$duindu4se str$duindu4se s$ nu uite ce avea de spus dup$ ce se va &i terminat calupul pu!licitarpu!licitar 9umai c$ la reintrarea în emisie emisie cel care vor!eşte e tot moderatorulmoderatorul- A considerat considerat c$ se poate şi &$r$ r$spunsul invitatului/ invitatului/ aşa c$ trece la urm$toarea c1estiune/ pe care o pre&a#ea0$ printr4un
nou puseu de gureşenie- .usa&irul se scu&und$ scu&und$ treptat în scaun/ cu un aer a!stras şi posac:ncepe s$4şi dea seama c$ a greşit r$spun0ând invita#ieiImpresia i se con&irm$ când îşi d$ seama c$ a trecut mai !ine de o 2um$tate de or$/ iar el a!ia a apucat s$ spun$ doar (9u neap$rat/ îns$---*/ (Da#i4mi voie s$ încep cu o preci0are---* şi (Din punctul meu de vedere---*- ;a un moment dat a &ost cât pe4aci s$ termine o &ra0$/ dar interven#ia de ultim moment a moderatorului i4a r$pit şi aceast$ pl$cere- :n consecin#$/ aşteapt$ încordat urm$toarea pau0$ pu!licitar$/ ca s$ ai!$ o mic$ e6plica#ie cu volu!ilul am&itrionam&itrion- i pau0a vine- E vremea detergen#ilor detergen#ilor// a iaurturilor/ iaurturilor/ a tele&oanelor mo!ile şi şi a m$rcilor de !ere sau de coniac- Pro&itând de r$ga0/ invitatul se interesea0$ s&ios care e menirea lui în emisiune- (Dar ce s4a întâmplat'* întrea!$ intrigat moderatorul- (Dac$ tot m4a#i c1emat aici/ poate v$ interesea0$ şi ce am de spus*/ îng$im$ oaspetele- ,a0da îşi ia un aer op$rit în &a#a acestei &ronde incipiente- (Dom>le/ stai pu#in- Eu sunt moderator/ eu &ac emisiunea- Ai vor!it şi matale şi4o s$ mai vor!eşti/ dar cu m$sur$- Ar &i şi culmea/ la mine4n emisiune s$ vor!easc$ altu> mai mult- .atale cum te4ai sim#i s$4#i intru4n cas$ şi s$4#i spun unde s$4#i pui 1ainele şi ce s$ g$teşti' E normal' P$i ve0i' Emisiunea mea e casa mea- 5e4am c1emat/ te supui regulilor 9u4#i convine/ convine/ alt$dat$ nu mai pupi-* pupi-* Un mugur pe aceast$ ramur$ a nesim#irii V-I-P- este moderatorul care d$ impresia c$4şi aprecia0$ invita#ii/ dar îi întrerupe ori de câte ori îi vine !ine- El are un modus operandi altoit pe o vor!$ a lui .ar@ .ar@ 5Main3 5Main3 (9u pot s$4i su&$r su&$r pe oamenii care continu$ continu$ s$ vor!easc$ în timp timp ce4i întrerup*- Interven#iile lui n4au nici o noim$/ dar vor s$ cree0e în rândul privitorilor privitorilor impresia c$ omul e (în c1estiune*/ c$ ştie despre ce e vor!a în &ra0$- :n realitate/ o!iceiul de a &ractura discursul interlocutorului interlocutorului are o e6plica#ie mult mai simpl$- .oderatorul tre!uie s$4şi 2usti&ice într4un într4un &el pre0en#a în platouplatou- Dac$ st$ şi tace/ şe&ii vor vor crede c$ nu e !un de nimic nimic şi4l vor scoate din gril$- Aşa c$ r$mâne într4o pând$ perpetu$ şi/ de îndat$ ce vede c$ musa&irul a a2uns în punctul4c1eie al argumenta#iei/ se repede asupra lui şi4l o!lig$ s$ se opreasc$- Invita#ii reac#ionea0$ de la ca0 la ca0- Unii se simt de parc$ ar &i puşi s$ &ac$ !o6 cu um!ra- Al#ii îşi pierd &irul şi şi încep s$ divag1e0edivag1e0e- :n &ine/ cura2oşii ripostea0$ ripostea0$ scurt3 (.4a#i între!at între!at ceva- Atunci &ace#i !ine şi asculta#i4m$-* E&ectul acestei puneri la punct durea0$ cât o curs$ olimpic$ de o sut$ de metri plat- ;a primul prile2/ moderatorul se !ag$ din nou în vor!$ şi !ucla nesim#irii se înc1ideDeloc negli2a!ile sunt emisiunile în care reali0atorii sau moderatorii se r$&uiesc cu persoane care nu sunt sunt de &a#$ şi cu care au avut divergen#e divergen#e în trecutul apropiatapropiat- Procedeul nu e elegant/ !a e a!2ect de4a !inelea- :ns$ dac$ vrei câştig de cau0$/ n4are rost s$4#i alegi mi2loacele- Important$ e victoria/ nicidecum &elul cum o o!#ii- Reali0atorul a &ost in&ormat c$ W sau ? i4a reproşat pu!lic un e6ces/ un derapa2 sau o ga&$- Condi#ia lui de V-I-P- îl sileşte s$ nu lase nepenali0ate aten#ion$rile de acest tip- C$ci aici nu e vor!a de r$0!unare/ ci de resta!ilirea raportului corect între nesim#itul V-I-P- şi contestatar- Solu#iile sunt dou$ la num$r3 ori îl urec1e0i pe îndr$0ne# când ştii c$ nu e în #ar$ şi nu4#i poate r$spunde/ ori pro&i#i de primul prile2 şi4l iei la sc$rm$nat în pu!lic/ având îns$ gri2$ s$ transmi#i instruc#iuni instruc#iuni precise ec1ipei cu care lucre0i- ($i/ &i#i aten#i/ dac$ vrea !oul $la s$ intre în direct/ îi t$ia#i macaroana- S$ nu v$ prind c$4mi da#i leg$tura- 94am ce s$ discut cu el-*
Nesimţitul răsfăţat în mass-media mass- media Dar insigna de V-I-P- nu st$ doar la reverul ariviştilor sindicali/ al politicienilor sau al reali0atorilor de televi0iune- i nu doar ei pot s$ ilustre0e nesim#irea cu panaş- ;umea greşeşte când crede c$ apogeul nesim#irii V-I-P- a &ost atins de înaltul demnitar care a r$spuns ironiilor legate de orient$rile lui 1omose6uale printr4un îndemn plastic şi vi&oros3 (Cei care cred aşa ceva s$4şi trimit$ nevestele la mine/ ca s$ se conving$*- ;ucrurile nu stau nici pe departe aşa5ran0i#ia 5ran0i#ia carpatin$ a impus treptat o nou$ &orm$ de persoan$ pu!lic$/ de r$s&$#at al media/ de
client o!sesiv al ştirilor în prime4time şi al primei pagini de ga0et$- Este vor!a de patronii !olnavi de putere putere sau de a&aceriştii dornici dornici de e6puneree6punere- Ve1iculele Ve1iculele pre&erate ale acestor Evereşti ai nesim#irii sunt &ot!alul şi politica- :n 2urul lor 0um0$ie un alai de #u#eri devota#i/ cavaleri de oroare cu !icepsul cât craniul/ 1eral0i ai delirului şi cânt$re#i în strun$ gata s$4şi înc1irie0e conştiin#a pentru pentru un post c$ldu# sau un cont !ine alimentat- Preocuparea lor de !a0$ este s$4l asigure ritmic pe marele om de rostul lui providen#ial/ providen#ial/ de vor!a lui care di0olv$ r$ul şi de &apta lui care e temeiul lumii per&ecte 9esim#itul V-I-P V-I-P-- din categoria amintit$ amintit$ ştie c$ mul#imea vrea circ diminea#a/ diminea#a/ la prân0 şi seara şi e gata s$4l o&ere/ cu sau &$r$ pâine- Privi#i4i cu detaşare- Este animalul per&ect al tran0i#iei3 isteric/ apucat/ insult$tor/ insult$tor/ gata s$ dea !ani cu o mân$ şi s$ învârt$ cu#itul cu cealalt$/ convins c$ are &ir scurt cu divinitatea şi c$ e singurul s$n$tos într4o lume virusat$/ s$l!atic în duelurile pseudopolitice pseudopolitice şi c1e&liu &$r$ perdea la nun#ile interlope/ or!it de propria dimensiune dimensiune şi &ascinat de pildele !i!lice/ #inând statuia S&ântului ,1eorg1e ,1eorg1e pe casa de !ani sau pe televi0orul cu plasm$/ ridicând !iserici şi în2urând de dumne0ei/ mâncând telemea acas$ şi somon &ume la restaurant/ disponi!il disponi!il la orice or$ din 0i şi din noapte pentru scandal şi !alamuc/ a&ectuos cu nevasta şi gre#os cu &emeile care nu i se înc1in$ în altarul politicii/ l$crimând când e s$getat de amintiri personale/ dar im!ata!il la pusul poalelor în cap/ sentimental pe ritmuri de manele şi in&le6i!il când de!itea0$ enormit$#i/ de neoprit în marşul lui împotriva normalit$#ii/ s&id$tor în &a#a legii şi permea!il la indica#iile de sus/ o!işnuit s$ comande &ripturi şi n$0uind s$ comande oştiri de r$0!oinici aleşi dup$ c1ip şi asem$nare/ sc$pat din corsetul oric$ror norme de comportament/ !un de gur$ şi !elaliu/ ilogic şi generos/ incapa!il s$ tr$iasc$ &$r$ per&u0ii 5V/ îm!r$cat de la &irme str$ine şi propov$duind deş$n#at românismul/ momit de ispite voievodale şi crâncen în 2ur$mintele de r$0!unare/ şmec1er în a&aceri şi in&antil în gândire/ şe& de cui!/ ec1ip$ şi partid/ a!onat la revela#ii şi deopotriv$ la ere0ii/ instalat în &oişorul tru&iei/ tru&iei/ autoiposta0iat autoiposta0iat în urs/ lupt$tor şi preşedinte de #ar$/ cura2os în spatele !odNguar0ilor !odNguar0ilor// ner$!d$tor s$ scoat$ sa!ia/ dar neputând s$ #in$ pi6ulV-I-P-4ul ast&el descris de0volt$ comportamente patologice pe care antura2ul începe prin a le admira şi s&ârşeşte prin a le reproduce- Dac$ el re0olv$ disputele cu pumnul sau sudalma/ ceilal#i se simt o!liga#i s$4i calce pe urme- "risonul emulativ e la el acas$- Dup$ ce nesim#itul4şe& !ate un 0iarist/ ad2unctul lui îşi repede pumnul în &alca unui suporter- Dac$ st$pânul prealuminat descoper$ o uneltire mârşav$ a rivalilor/ rivalilor/ mâna lui dreapt$ de0groap$ treiDac$ El/ Supremul atac$ &$r$ discriminare/ 1aita se repede ca la un semn- Avem Avem aici nesim#irea care arunc$ în aer totul/ începând cu Vec1iul Vec1iul 5estament 5estament şi terminând cu A9A"4ul- Dinamita plasat$ de nesim#itul nesim#itul V-I-P V-I-P-- su! şe0utul individual individual şi în #esutul social şterge şterge în ca0ul de &a#$ &a#$ contururile contururile lumii &ireşti şi condamn$ la sminteal$Este interesant s$4i studie0i pe repre0entan#ii acestei categorii în clipa când cineva + de o!icei/ un 0iarist + le pune o între!are incomod$- Po2g1i#a de civilitate se crap$ şi las$ s$ se vad$ nesim#irea violent$/ neprelucrat$- Unul dintre cei descusu#i se congestionea0$/ începe s$ se !âl!âie şi pân$ la urm$ vars$ o ton$ de mi0erii în capul ca pul curiosului imprudentimprudent- Altul Altul îl priveşte cu oc1i şerpeşti şi4l scuip$ scuip$ în &a#$- Altul îl dr$cuie scurt/ scurt/ re0ervându4i acelaşi tratament tratament şi operatorului care &ilmea0$- Altul Altul amenin#$ c$ sun$ la conducerea 0iarului şi cere m$suri punitive urgenteurgente- Altul încearc$ s$ con&işte con&işte &ie micro&onul/ micro&onul/ &ie camera video/ &ie pe am!ele- :n &ine/ altul urc$ la volan şi simulea0$ c$ vrea s$4l calce cu maşina pe temerar- 9esim#itul 9esim#itul nu se mai &ereşte şi nu mai accept$ acc ept$ s$ 2oace roluri de oc1ii lumii- Se comport$ dup$ cum îi vine/ &$r$ s$ se gândeasc$ la ce va spune lumea- %ricum nu l4a interesat niciodat$ + poate doar atunci când a ap$rut la televi0or ca s$ &ac$ politic$/ propagand$ sau pro0eli#iCategoria nesim#i#ilor V-I-P- e spa#ioas$ şi primitoare- Criteriile de admitere se ştiu/ iar vala!ilitatea lor a &ost testat$ în timp- Cine vrea s$ adere tre!uie s$ întruneasc$ un set de însuşiri la îndemân$3 s$ &ie convins c$ i se permite totul şi nu i se re&u0$ nimicB s$ pretind$ respect şi s$ o&ere în sc1im! mo2icieB s$ aşe0e între el şi omul de pe strad$ o distan#$ de neacoperitB s$ ai!$ conştiin#a propriului propriului statut şi s$ a!u0e0e de ea ori de câte ori are prile2ulB s$
&ie generos când se ştie &ilmat şi 0gârie4!rân0$ în restB s$ se supun$ doar regulilor tagmei- E greu' 9u din cale4a&ar$- 9esim#itul V-I-P- are alon2a notoriet$#ii/ dar nu se pricepe s4o valori&ice întotdeauna- Pro!a!il c$ acesta este de &apt punctul lui vulnera!il3 neputin#a de4a sesi0a momentul când un avanta2 aparent se trans&orm$ în 1andicap decisivdecisiv-
Epilog .4am tre0it !uimac/ în 0gomotul unui pic@1ammer insistent- Visam Visam c$ nimerisem pe masa de opera#ie a unui c1irurg avangardist/ care pro&ita de mine ca s$ e6perimente0e ultima inven#ie în materie de timpanoplastietimpanoplastie- Am sim#it un s&redel în urec1i/ am în2urat neputincios şi am desc1is oc1ii- Visul s4a risipit/ dar impresia c$ eram supus unei torturi umilitoare a r$mas.i4am dat seama totodat$ c$ dormisem mult mai pu#in decât îmi propusesem- .4am uitat la ceas şi am v$0ut c$ era şase şi 2um$tate diminea#a- .4am dat 2os din pat cu mişc$ri de p$puş$ de0a6at$ şi mi4am aruncat oc1ii pe geam- 5rei !$r!a#i g$ureau as&altul cu aerul c$ împlinesc un ritual p$gân- .are nesim#ire/ mi4am spus cu n$du& şi am intrat în !aie- Pe la 2um$tatea duşului/ apa s4a oprit !rusc- Am r$mas cu s$punul pe mine/ neştiind ce s$ cred- Dou$ minute mai târ0iu/ pe când &ilo0o&am pe pe tema actelor ratate/ gresia şi &aian#a &aian#a au început s$ 0orn$ie 0orn$ie amenin#$toramenin#$torCeva de0agrea!il şi drastic se petrecea dedesu!t- Un !urg1iu a prins s$ &ore0e un perete/ semn c$ vecinii de 2os tocmai votau sc1im!area- i pro!a!il c$ era mult de votat/ dat &iind c$ demaraser$ procedura la K-JAm ieşit pe uşa !locului şi dup$ doi paşi m4am sim#it atacat de nişte musculi#e ciudate.i4am trecut mâinile prin p$r/ încercând s$ v$d despre ce era vor!a/ şi apoi mi4am ridicat privirile- ;a eta2ul eta2ul doi/ coana .i#a tocmai împ$turea împ$turea mul#umit$ mul#umit$ &a#a de mas$ pe care mi4o scuturase în cap- 9oua &orm$ de m$trea#$ pe care o contractasem prin ama!ilitatea ei m4a &$cut s$ clatin din cap + pe 2um$tate de nervi/ pe 2um$tate ca s$4mi scutur m$car o parte din recolta de &irimituriAm a2uns în sta#ia de auto!u0 la timp ca şo&erul auto!u0ului s$4mi înc1id$ uşa în nas şi s$ m$ o!lige la 0ece minute de aşteptare e6asperat$- :ntr4un târ0iu/ urm$torul auto!u0 s4a urnit de la cap$tul liniei şi a tras la !ordur$- .4am aşe0at pe un scaun/ am desc1is geamul din dreptul meu/ am scos o carte din geant$ şi am dat s$ citesc- Din spate/ o mân$ p$roas$ mi4a înc1is geamul cu o mişcare care nu admitea replic$- .i4am amintit c$ auto!u0ul e o incint$ pe placul anaero!ilor anaero!ilor şi mi4am plecat oc1ii în carte- Din 2ur sim#eam sim#eam cum m$ încon2oar$ i0uri care mai de care mai îndr$0ne#e- Am apucat s$ citesc o &ra0$/ dup$ care din di&u0orul de deasupra dragostea mea, 5 Ai- a otrăvit mea 9icolae ,u#$ a prins s$ se v$ic$reasc$ s&âşietor3 !ubirea ta, dragostea inimioara, 5 Ai-ai pus sare peste rană, 5!ubirea ta e-o vorbă goală$$$ B$ Am co!orât întristat şi am luat un ta6i/ ca s$ a2ung la timp la emisiunea 5V la care &usesem invitat înc$ de acum dou$ s$pt$mâni- .4am gr$!it degea!a/ &iindc$/ odat$ sosit la stand- b/ de o doamn$ care m4a condus într4o c$m$ru#$ de unde a locul &aptei/ am &ost pus pe stand-b/ venit s$ m$ salte dup$ dou$ ore ca s$ m$ introduc$ în platou- De2a întâr0iasem la o întâlnire important$- ;a editur$ am a2uns pe la unu şi 2um$tate în loc de unspre0ece- Am scos disc1eta din geant$ şi am predat4o secretariatului de redac#ie/ mul#umit c$ nu întâr0iasem mai mult de o s$pt$mân$ peste termenul &i6atCând m4am întors acas$/ am urcat pe o moc1et$ din co2i de semin#e care mi4au pocnit su! panto&i pân$ la eta2ul doi/ unde trei scuip$toare umane se opriser$ pe !$ncu#$/ pentru o tacla ti1nit$- Un eta2 mai sus/ mi4am cerut scu0e vecinilor care întinseser$ masa pe palier- .i s4a p$rut c$ v$d în oc1ii lor o und$ de sil$ din cau0$ c$ îndr$0nisem s$ le tul!ur cina în casa sc$rilorsc$rilor- Am descuiat uşa apartamentului şi am veri&icat dac$ se d$duse drumul la ap$- Da/ aveam ap$/ dar nu doar la ro!inet/ ci şi de la vecinul de deasupra/ care plecase la serviciu l$sând ro!inetul desc1is şi îmi muiase tavanulSpre sear$/ dup$ ce administratorul administratorul mi4a comunicat c$ incidentele astea se re0olv$ prin
!un$ în#elegere între între p$r#i + (suntem (suntem oameni/ domnu>/ nu animale* +/ am încercat s$ v$d un &ilm/ îns$ &$r$ succes- Din peretele al$turat mi4a n$v$lit în su&ragerie o 1oard$ de deci!eli c$lare pe nişte !aşi &$r$ grad de compara#ie- Am ieşit şi am cioc$nit la uşa vecinului de lâng$ mine- Evident c$ nu mi4a r$spuns- ;a ce 1$rm$laie se au0ea din apartament/ n4ar &i avut cum s$ m$ aud$- Iar soneria nu mergea oricumAcum e dou$ noaptea- ;umea s4a culcat/ cu e6cep#ia vecinei de dedesu!t/ care urm$reşte cu su&letul la gur$ spovedania unui criminal în serie la %5V- Sonorul e dat la ma6imum/ aşa încât am în permanen#$ impresia c$ ucigaşul se a&l$ la mine în de!ara şi4mi vor!eşte de acoloCeva îmi spune c$ mâine n4o s$ &iu !un de nimic- Iar din câte ştiu/ peste dou$ 0ile (e nunt$ în cartier*- "ata acordeonistului de la unu se m$rit$- Culmea e c$ o c1eam$ ,ioconda-
RADU PARASCHIVESCU 7n- alul fantomelor9 / un volum de povestiri despre ucureşti 7 >a'ar bi'ar9 şi 7 Efemeriada unul de eseuri despre necinstea în sport 7 #anionul ro&u9$ :n J primeşte premiul na#ional Ioan C1iril$ pentru cea mai !un$ carte de sport a anului 7 #anionul ro&u9$ Este traduc$tor şi coautor a dou$ lucr$ri de re&erin#$ din literatura sportiv$ 7 Enciclopedia *arousse a fotbalului &i ?ocurile limpice de la tena la tena: DF-GHHI9$ DF-GH HI9$ A tradus aproape şai0eci de c$r#i din autori engle0i/ americani/ canadieni şi &rance0i 7Salman Rus1die/ Tulian arnes/ To1n Stein!ec@/ illiam ,olding/ illiam urroug1s/ =a0uo Is1iguro/ Tames R- allen/ Tonat1an Coe/ David ;odge/ Virginia ool&/ "rancois .auriac/ Scott 5uroM/ To1n ,ris1am/ Des .acHale/ 9ic@ Horn!N etc8- A cola!orat la 2roport şi bservator cultural$ :n pre0ent de#ine câte o ru!ric$ la !dei în dialog, Cuvântul, Evenimentul 'ilei şi "a'eta sporturilor$ Pu!lic$ !nternationale, +ilema veche, ri'ont, 1omis, 1omis, >anatul oca0ional în 7omânia literară, *ettre !nternationale, etc-
