UE și predecesorii săi pag. 4
Pentru simplificare,la redactarea prezentului volum am utilizat în general termenul Uniunea European Europeanăă (UE). UE este este constituită constituită din din cele trei Comunită Comunități inițial separate, separate, fiecare fiecare cu competen competențe, caracte caracteristic risticii și domenii domenii de de activit activitate ate diferit diferite, e, suplim suplimentat entatee de alți ‚”piloni” ‚”piloni” de cooperare organizată. organizată. ceste elemente elemente variate ale UE sunt următoarele următoarele ( de men ționat că datele tratatelor sunt cele ale anului de semnare, nu cele ale ratificării)! •
Comunita Comunitatea tea European Europeanăă a Căr"unelu Căr"uneluii și #țelului elului (CEC#), (CEC#), înfiin înființată în $%&$ prin 'ratatul de la Paris
•
Comunitatea Economică Economică Europeană Europeană (CEE), înființată în $%& prin 'ratatul de la *oma
•
Comunitatea Europeană Europeană a Energiei tomice (Euratom), înființată tot în $%& $%& prin alt 'ratat de la *oma
•
+mpreună, acestea trei erau cunoscute su" denumirea de Comunitatea Europeană (CE) , iar în sens mai larg ca ”primul pilon”, după ce 'ratatul (de la aastric-t) privind Uniunea Europeană Europeană ('UE) din din $%% a introdus termenul de UE
•
l ”doilea pilon”, urmărind urmărind dezvoltarea dezvoltarea politicii e/terne e/terne și de securitate comune comune (PE0C) , recunoscut recunoscut în ctul ctul Unic European European (UE) din din $%12 și oficializat în 'UE
•
l ”treilea pilon”, urmărind dezvoltarea cooperării în domeniul 3ustițtiei și afacerilor interne (45) , instituit tot prin 'UE în $%%
•
ai ales dispozi dispozițiile 45 au fost e/tinse prin'ratatul prin'ratatul de la msterdam (') din $%%, care a încorporat și tratatele 0c-engen
•
Ulterior, tot în $%%, a fost pu"licat un un 'ratat 'ratat Consolidat al Comunită Comunității Europene Europene ('CE) , care care a renumerotat renumerotat în mod derutant derutant numeroase numeroase dispoziții ale tratatului (în prezentul volum indicăm indicăm am"ele numerotări numerotări pentru dispozi dispozi țiile importante) 'ratatul de la 6isa ('6) ('6) din 777 a sc-im"at anumite reguli, reguli, dar nu și ar-itectura ar-itectura generală a UE și
•
5nițiativele iativele de reformă reformă din 7789, 7789, întemei întemeiate ate pe lucrările lucrările Conven Convenției privind privind viitorul viitorul Europei, care care au condos la 'ratatul 'ratatul Constituțional, semnat semnat la *oma *oma în octom"rie 779 779 și supus după după aceea aceea proceselor proceselor de ratificare în toate cele & de state state mem"er și, inter
alia, destinat destinat să simplifice tratatele tratatele și să unească pilonii într8un cadru comun. comun. 6umărul mem"rilor UE a crescut de la șase țări în $%&$ la $& în $%%& și la & în mai 779, cu alte e/tinderi în perspectivă, după cum urmează!
$%&$
:elgia, ;ranța,
$%>
? @anemarca, 5rlanda, area :ritanie
$%1$
?
$%12
? Portugalia, 0pania
$%%&
? ustria, ;inlanda, 0uedia
779
? Cipru, *epu"lica Ce-ă, Estonia, =etonia, =ituania, alta, Polonia, 0lovacia, 0lovenia, Ungaria
Printre candidații actuali se numără! :ulgaria, Croația, acedonia, *omAnia și 'urcia, cu alte state în așteptare. Structura instituțională a Uniunii Europene pag. 48
UE a evoluat din trei Comunități inițial (CEC#, CEE și Euratom), fiecare cu instituții proprii. cestea au fuzionat oficial în $%2. 5nițial, principalele elemente erau următoarele ! un fel de e/ecutiv colectiv B Comisia Europeană, un forum colectiv pentru reprezentan ții guvernelor statelor mem"re B Consiliul (de iniștri), un mecanism de ar"itra3 o"ligatoriu și interpretare 3uridică B Curtea Europeană de 4ustiție (CE4), precum și un forum parlamentar B Parlamentul European (PE, inițial dunare”)”8 mem"rii acestuia provenind din clasa politică a statelor mem"re, ulterior aceștia fiind aleși în mod direct. +n plus, Comitetul Economic și 0ocial a oferit un forum pentru consultarea altor sectoare ale societății mai tArziu, în anii D%7 a fost creat Comitetul *egiunilor pentru a permite consultarea cu autoritățile locale și regionale. Puterile și responsa"ilitățile sunt sta"ilite în tratate, fiind revizuite periodic( vezi ta"elul >.$). +n anii D%7, CE s8a transformat în ceea ce în general este numită Uniunea Europeană, un termen care are două sensuri destul de diferite. Unul dintre sensuri implică o legătură mai puternică între statele mem"re. Celălalt cuprinde într8un singur cadru mai larg diferitele Comunități, precum și celelalte arene de cooperare apărute, în special cele care în urma 'UE sunt denumite cei doi ” piloni ” de așa8numită cooperare interguvernamentală ! ”al doilea pilon” pentru politica e/ternă și de securitate comună (PE0C) și ”al treilea pilon” pentru 3ustiție și afaceri interne (45). 6oul 'ratat Constituțional ('C), după ratificare, va include acești piloni într8un cadru instituțional și procedural unificat. 'otuși, este de reținut că structura instituțională nu este sta"ilă, fiind supusă unor dez"ateri, controverse și revizuiri periodice. om rezuma cAteva elemente c-eie ale aran3amentelor instituționale (vezi figura >.$ mai 3os) B cititorii de3a familarizați cu acestea pot a"orda direct secțiunea referitoare la cele cinci modalități de ela"orare a politicilor în UE. Comisia Europeană - pag. 48
Comisia a fost concepută atAt ca secretariat, cAt și ca proto8e/ecutiv în sistemul institu țional al UE. +n prima sa versiune, ca +naltă utoritate a Comunității Europene a Căr"unelui și #țelului (înființată în $%&$), aceasta avea o natură mai degra"ă e/ecutivă, "ucurAndu8se de o autonomie considera"ilă. 'a"elul >.$ nF $%&$
Principalele tratate și reforme ale acestora 'ratat 'ratatul de la Paris
Conținut Comunitatea Europeană a Căr"unelui și #țelului (CEC#)(semnat de :elgia, *epu"lica ;ederală
$%& $%& $%2&82 $%2& $%7
'ratatul de la *oma 'ratatul de la *oma
=u/em"urg, și #landa) Comunitatea Economică Europeană (CEE) Comunitatea Europeană a Energiei tomice
Criza și compromisul de la =u/em"urg
(Euratom) +ntrerupe e/tinderea votului prin ma3oritate
'ratatul de fuziune 'ratatul "ugetar
calificată (C) Unește instituțiile într8un singur cadru 0unt create ”resurse proprii” (respectiv venituri) Parlamentul European (PE) i se
$% $%& $%1 $%17 $%1& $%12
ct de aderare
acordă unele puteri "ugetare. Primirea @anemarcei, 5rlandei și arii
'ratatul "ugetar
:ritanii ai multe puteri pentru PE înființarea Curții
odificarea tratatului ct de aderare ct de aderare ctul Unic European (UE)
de Conturi legeri directe pentru PE Primirea
$%%
'ratatul privind Uniunea Europeană
politicilor 0tructură pe trei piloni a Uniunii Europene
(aastric-t)('UE)
( politica e/ternă și de securitate comună (PE0C) și 3ustiție și afaceri interne (45) mai mult C în Consiliu oficializează Consiliul European codecizie pt. PE nou Comitet al *egiunilor e/tinde politicile, în special pentru uniunea economică și monetară
(UE) introduce su"sidiaritatea și $%%9 $%%
ct de aderare 'ratatul de la msterdam(')
cetățenia Protocol 0ocial (derogare "ritanică) dmiterea ustriei, ;inlandei și 0uediei ai multe puteri legislative pt. PE și utilizarea mai largă a ” avizului conform” pentru (de e/emplu) e/tindere și numirea Comisiei introduce ”fle/i"ilitatea” (cooperarea unui număr mai mic de state mem"re) e/tindere modestă a C în Consiliu incorporarea 0c-engen eliminarea
$%%
77$ 77>
'ratatul consolidat privind Uniunea
derogării "ritanice ”0implifică” tratatele prin com"inarea
Europeană ('CUE)
acestora într8un singur set, renumerotarea
'ratatul de la 6isa ('6)
dispozițiilor tratatelor anterioare @estinat să simplifice instituțiile Ue în
ct de aderare
vederea e/tinderii Primirea Ciprului, *epu"licii Ce-e, Estoniei, =etoniei, =ituaniei, altei, Poloniei,
779
'ratatul Constituțional ('C)
0lovaciei, 0loveniei, Ungariei *eorganizarea su"stanțială a tratatelor în trei părți! 58 Principalele dispoziții constituționale 55 B Carta @repturilor ;undamentale 5558 Politicile și funcționarea Uniunii, precum și anumite sc-im"ări instituționale
F6otă! data semnării. Consiliul Uniunii Europene – pag. 54
Consiliul UE este atAt o instituție cu funcții colective în cadrul Uniunii, cAt și creația guvernelor statelor mem"re. +n principiu și de drept e/istă un singur Consiliu, împuternicit să ia decizii în orice privință. @e o"icei, mem"rii săi sunt miniștri din guvernele statelor mem"re, dar miniștrii care iau parte la reuniuni, precum și felul în care aleg să fie reprezentate guvernele , variază în func ție de su"iectele discutate. Consiliul European – pag. 59
Consiliul European s8a născut din reuniunile ”la vArf” ocazionale ale șefilor de stat (;ran ța și ;inlanda au președinți cu anumite competențe sporite, ace știa luAnd parte la reuniuni) sau de guvern (respectiv primii miniștri). @ouă reuniuni foarte importante, una avAnd loc la Gaga în
$%2% și alta la Paris în $%, au sta"ilit agenda anilor următori. +ncepAnd cu $%9, la îndemnul lui
PE este compus, începAnd cu iunie 779, din 1& de mem"ri( PE) aleși propor țional și direct în cele & de state mem"re. 5nițial, acesta era compus din parlamentari naționali, dar în $%1 o modificare a tratatului a introdus alegeri directe, primele fiind ținute în $%%. 0ediul său , datorită sensi"ilității statelor mem"re, este împărțit între =u/em"urg , 0tras"ourg și :ru/elles. Curtea Europeană de ustiție – pag. 6!
CE4 a fost instituită de primele tratate în această privință, tratatele nu s8au sc-im"at, cu e/cepția necesității de a face fa ță nivelului de muncă crescut și e/tinderilor succesive ale Uniunii. CE4, cu sediul la =u/em"urg, include în prezent & de 3udecători și 1 avoca ți generali, care emit avize preliminare asupra spețelor. UE din $%12 a instituit o a doua curte. 'ri"unalul de Primă instanță, compus în prezent din & de 3udecători, care a3ută la gestionarea flu/ului ridicat de cauze. CE4 este astfel un fel de curte supremă, capa"ilă să ofere o 3urispruden ță unică și să rezolve litigiile, atAt cele transmise de instanțele naționale, cAt și cele aduse direct în fața sa. 0ancțiunile Curții sunt în cea mai mare parte forța propriilor decizii, susținute uneori de capacitatea de a impune amenzi celor care au încălcat dreptul comunitar ( în general, asupra firmelor). "e#umat – pag. 89
Programul pieței unice europene a marcat o cotitură în procesul de integrare europeană. 'otuși, rădăcinile acesteia sunt mult anterioare anului $%1&. rmonizarea detaliată s8a dovedit o metodă frustrantă de integrare a pieței, mai ales după ce concuren ța e/ternă a început să pună la încercare industria europeană. Procesul de ela"orare a politicilor UE s8a desc-is treptat către idei noi și, cu spri3inul deciziilor CE4 și prin acțiunile Comisiei, a facilitat activismul legislativ și modificări importante ale proceselor de punere în aplicare a politicilor. @eși sarcina ”finalizării” pieței unice rămAne încă de realizat, aceasta constituie acum esența integrării europene și a modificat modelul relațiilor stat8piață în Europa.
$ntroducere % politica &n domeniul concurenței și pia ța europeană – pag. ''(
Politica în domeniul concurenței constă în sta"ilirea unor standarde de conduită, mai degra"ă decAt în urmărirea unor o"iective tangi"ile, și este ancorată în principiile capitalismului de piață li"eră. @e aceea, caracterul și rolul politicii în domeniul concurenței au fost controversate atAt în ansam"lul Uniunii Europene (UE) , cAt și la nivelul statelor mem"re. Evoluția sa reflectă sisteme economice foarte variate, de la piețe foarte li"eralizate la cele în care statul a 3ucat un rol important în economie și statele post8socialiste care au îm"răți șat capitalismul numai din anii D%7 (0c-midt 77). Politica europeană în domeniul concurenței este cuprinzătoare, incluzAnd politica antitrust, controlul fuziunilor, precum și controlul a3utoarelor de stat ( su"vențiile acordate industriei). #rientarea sa generală a fost de a face presiuni pe toate fronturile pentru li"eralizarea piețelor. 5mportanța politicii în domeniul concurenței decurge din rolul central pe care factorii economici și principiile economiei de piață le8au avut în crearea UE. iziunea din $%&1 a fost cea a unei piețe comune care ar genera "eneficii tuturor participan ților prin integrare. ceasta era o viziune economică li"erală, pe atunci controversată, care se "aza pe încrederea în capitalismul tradițional. ceasta viziune era alternativa naturală la economiile cu planificare centralizată din Europa de Est, dar pe de altă parte era privită cu scepticism de o mare parte a elitelor politice și de afaceri vest8europene. ceasta a devenit dominantă numai în urma revoluției neoli"erale din anii D17 și adoptării programului pieței unice în $%%. Ea a fost consolidată de colapsul comunismului sovietic și remodelarea sistemelor de control economic din Europa de Est, acestea aliniindu8se normelor capitaliste ale Uniunii. +n capitalismul tradițional, concurența este dinamica centrală a activității antreprenoriale, precum și mi3locul de energizare a sistemului economic pentru a crea "eneficii sociale. cele aspecte ale vie ții economice care îngreunează concuren ța B monopolul, oligopolul, cartelurile, practicile restrictive, împărțirea piețelor, su"vențiile și prote3area unor sectoare sau firme din partea statului B împiedică de asemenea generarea și distri"uirea eficientă a "ogăției. șa cum :anca Centrală Europeană (:CE) garantează o monedă sănătoasă și un nivel scăzut al inflației, la fel regulile UE privind concurența garantează o piață li"eră și eficiență economică, furnizAnd un fel de ” constituție economică” a Europei. ccentul pus de piață și integrare economică înseamnă că politica în domeniul concuren ței a fost oarecum mai importantă în UE decAt în alte părți ( cu e/cepția 0U și eventual a
(@<) din Comisie, g-idată de o serie de comisari capa"ili. Politica în domeniul concuren ței a do"Andit unele caracteristici de ”metapolitică”, avAnd astfel prioritate față de domenii mai puțin dezvoltate (precum politicile industrială, de C8@ sau de mediu), sau sta"ilind cadrul anumitor politici sectoriale ( precum mi3loacele de comunicare, telecomunicațiile etc.) +ntr8 adevăr, politica în domeniul concurenței a fost utilizată pentru disciplinarea guvernelor și a companiilor, astfel încAt toți actorii economici să o înțeleagă și să8i acorde respectul cuvenit. Conținutul politicii – pag. ''!
Politica europeană în domeniul concurenței are cinci componente, fiecare dintre acestea "azAndu8se pe competențe 3uridice specifice! •
o interdicție a acordurilor între firme care limitează concurența (articolul 1$ 'CE fostul articol 1& CEE)
•
interzicerea a"uzurilor de poziție dominantă din partea uneia sau mai multor firme mari ( articolul 1 'CE fostul articol 12 CEE )
•
controlul fuziunilor care creează o poziție dominantă ( *egulamentul nr. 9729H1%)
•
controlul a3utoarelor acordate de un stat mem"ru unei firme sau categorii de firme ( articolele 1 și 1% 'CE fostele articole % și %> CEE ) și
•
li"eralizarea măsurilor statelor mem"re care favorizează utilitățile interne și industriile de infrastructură ( articolele >$ și 12 'CE fostele articole > și 1& CEE ).
"e#umat – pag. '!5
Uniunea economică și monetară (UE) este unul dintre cele mai am"ițioase și mai fructuoase proiecte întreprinse vreodată de Uniunea Europeană (UE). @e la primele propuneri, făcute la summit8ul de la Gaga din$%2%, pAnă la introducerea efectivă a monedei euro în 77, liderii europeni au promovat UE ca pe o modalitate de a atinge, prin cooperare economică intensivă, o"iective politice legate de pace și sta"ilitate. @eși lideri politici marcanți din UE au privit de multă vreme integrarea monetară ca pe o modalitate de a cimenta Europa prin legăturile unei monede unice , pentru realizarea efectivă a UE au fost necesare unele sc-im"ări fundamentale în statele mem"re. fost necesară în special o convergen ță a perspectivelor de politică monetară în ceea ce privește utilitatea inflației scăzute, plus cAteva decenii de cooperare în domeniul de sc-im" și impulsul ctului Unic European (UE) , pentru ca UE să fie înscrisă în 'ratatul privind Uniunea Europeană ('UE) din $%%. +n prezent, autoritatea în materie de politică monetară a fost transferată decisiv către :anca Centrală Europeană ( :CE) , în timp ce alte elemente c-eie ale uniunii economice, în special politica fiscală, rămAn su" control național. <-idAndu8ne după istoria altor construc ții
monetare, acest sistem doar parțial federalizat de guvernan ță economică se poate dovedi destul de fragil. 'otuși, inovarea e/traordinară și anga3amentul politic dura"il față de UE arată că liderii europeni ar putea găsi o modalitate de a face fa ță acestor noi încercări.
