Elaborare 1 Tema Te ma – Aspectele morfologice ale parodontului. Etiologia si patogenia afecțiunilor parodontului. Tabloul Tabloul clinic. 1. Noțiun iunii desp despre re par parodo odonti ntiu u si si str struct uctura ura lui Parodontul este reprezentat de un complex complex de țesuturi, de origine origine genetica si func țională comuna, care înconjoara înconjoara dintele si asigura asigura
menținerea lui in oasele maxilare maxilare (gingia, apofiza apofiza alveolara, periodontiului, periodontiului, iar unii autori autori sus țin si cimentul radicular). radicular). Din punct de vedere topografic, distingem: Parodont nt de învel înveliiș - Parodo Parodont de sus susținere - Parodont Parodontul de înveliș este reprezentat de fbromucoasa gingivala care acopera apofiza alveolara si înconjoara coletul dintelui, realizndu!si
funcția sa prin intermediul intermediul ligamentelor ligamentelor surpaalveolare surpaalveolare pe care care le conțin.
Gingia formează papilele interdentare, iar la nivelul coletului participa la formarea sulcusului dentogingival dentogingival.. "ceasta forma țiune înconjoara
fiecare dinte si este este limitată de smal țul dental si epiteliul epiteliul de inserare. Parodont Parodontul ul de susținere este format din cementul radicular, periodontiu si apofiza alveolara. Cementul este este un țesut mezenc#imal calcificat calcificat care acoperă suprafa suprafa ța rădăcinii dentare. dentare. $rosimea stratului stratului de cement radicular creste creste creste
odata cu vrsta% el con ține fibre de colagen dispuse paralel cu suprafata rădăcinii, rădăcinii, precum si fibrele lui &#arpe', &#arpe', calcificate in zonele profunde si care continua in stratul periodontal cu fibrele de colagen ce formează ligamentele alveolodentare. alveolodentare. "pofiza alveolara este este alcătuita din placi osoase osoase compacte (substan (substan ța corticala) intre care este situat stratul stratul de substan ța spongioasa destinata pentru implantarea implantarea dinților si suportul fibromucoasei. fibromucoasei. Periodonț iul este țesutul conjunctiv conjunctiv cu o structura diferențiata ce ocupa spa spa țiul periodontal si este format format din fibre ligamentare ligamentare principale principale si secundare, țesut conjunctiv lax, in care găsim celule conjunctive conjunctive si epiteliale, vase sangvine si limfatice, limfatice, nervi. ibrele ligamentare ligamentare sunt de natura colagena si realizează legătura intre rădăcina dintelui si apofiza alveolara. *le sunt dispuse in fascicule si in stare de repaus sunt ondulate, au direcție variata si se prezintă in grupuri orizontale, oblice oblice si apicale. Ligamentele alveolo-dentar alveolo-dentaree îndeplinesc îndeplinesc următoarele următoarele funcții: ixează dintele de apofiza alveolara, +ențin țesutul gingival gingival strns strns aplicat aplicat in jurul coletului coletului dintelui dintelui ransforma forțele de presiune presiune in forte forte de trac trac țiune, dispersndu!le dispersndu!le pe toata toata suprafata suprafata substan ței corticale corticale "mortizează presiunile ocluzale Protejează vasele si nervii de strivire. "ceste structuri permit ca dintele supus presiunii sa nu pătrundă in alveola dect lent. − − − − −
2. Eti Etiolo ologia gia si pato patogen genia ia afec afecțiun iunilo ilorr paro parodon dontul tului ui Etiologia
actorii cauzali ce au rol determinat in etiologia etiologia proceselor inflamatorii inflamatorii ale parodontului au fost grupa ți in: a.
Fact actori ori local ocalii − − −
+ecanici (diverse sisteme protetice defectuos concepute, aplicate sau executate)% -#imico!toxici (tartrul dentar, diabet, stări uremice, sărurile mercurice, bismutul)% izici (ocluzia traumatica traumatica si suprasolicitările suprasolicitările func ționala, anomalii dentare dentare si de ocluzie, autocură autocură țirea insuficienta insuficienta si ignorarea regulilor de igiena bucala)
b. Fact Factor orii gene genera rali li
"fecțiuni endocrine endocrine (diabet (diabet za#arat) za#arat) "fecțiuni somatice ale sistemului sistemului nervos, cardiovascular, cardiovascular, Dereglări metabolice -onform +& cauza primara a gingivitei o constituie placa microbiana. − − −
Patogenia
veriga importanta importanta in patogenia patogenia afecțiunilor inflamatorii inflamatorii ale parodontului parodontului o constituie constituie ac ționa corelativa a func ției dinamice masticatorie masticatorie si circulației sanguine in țesuturile parodontale. /neori in cadrul aplicării coroanelor coroanelor de înveli ș, de diferite tipuri, pe bonturile dentare preparate preparate se stabilesc contacte incorecte intre marginea marginea coroanei si gingie si ca rezultat marginea libera a acestor coroane adeseori groasa, lezează prin comprimare a parodontului marginal. marginal. +odelarea incorecta a zonelor de lipire, cat si raportul intre corpul de punte si elementele de agregare duc la comprimarea papilei interdentare si produc iritația parodontului marginal marginal si dăunează igienei bucale cu consecin țele respective. respective. 0a factorii descri și mai sus deseori deseori se asociază acțiunea iritanta a mai multor multor factori: Placa dentara microbiana -aria suprafețelor proximale si in zona cervicala cervicala /nele obturații cervicale si proximale proximale defectuos executate executate Periajul dentar incorect. − − − −
"supra parodontului parodontului pot acționa nociv si factori factori indirec indirec ți, care isi declan declan șează ac țiunea in cazul nerespectării nerespectării unor principii principii de ordin biomecanic la executarea lucrărilor lucrărilor protetice protetice fixe si mobilizabile. mobilizabile. 1erespectarea 1erespectarea principiilor principiilor biomecanice biomecanice la confec ționarea protezelor protezelor fixe
sau mobilizabile adeseori provoacă nu numai irita ții la nivelul mucoasei, ci si suprasolicitarea unitatilor odontoparodontale. "cest efect nociv, insotit de alterarea troficită ții parodontale, se datorează unor factori cum ar fi: a. 1eindividualizarea reliefului ocluzal al punții dentare, ce provoacă apari ția unui plan protetic patogen, care la rndul sau va suprasolicita dinții!stlpi si antagoniștii b. 1erealizarea corpului de punte in linie dreapta la nivelul zonei laterale (premolare!molare) c. 1eefectuarea imobilizării in bloc a din ților cu parodontul afectat 2n evoluția proceselor patologice ale parodontului o importanta mare o au contactele anormale de ocluzie in urma cărora unul sau mai mul ți dinti sunt expuși unor suprasolicitări, capabile sa provoace leziuni ale aparatului de sus ținere a dintelui, atunci cnd rezistenta țesuturilor parodontale este redusa. "ceste contacte duc la suprasolicitarea funcționala a din ților, care provoacă tulburări de circula ția sanguina si nutri ție, la distrugeri ligamentare ale periodonțiului si lărgirea spa țiului periodontal. Prin urmare, datorita contactelor ocluzale anormale, dintele este microtraumat, acest fenomen primind denumirea de ocluzie traumatica. &lăbirea rezistentei țesuturilor parodontale in continuare provoacă mobilitatea din ților, substituirea fibrelor parodontului cu țesut de granulație, apare migrația dentara. 3.
Tabloul clinic al parodontitei localiate
&imptomele sunt la nivel de focar. &e caracterizează prin extinderea procesului inflamator gingival asupra altor țesuturi ale parodontului cu destruc ția progresiva a periodonțiului si țesutului osos. "ceasta afecțiune se caracterizează prin următoarele simptome: +anifestări inflamatorii care interesează gingia, periodon țiul si septurile interdentare insotite de proliferarea epiteliului gingival de!a lungul cementului radicular cu formarea pungii parodontale &ngerări ale gingiei Prezenta unor depuneri moi, a tartrului dentar +odificări destructive ale țesutului osos, in special al septului interdentar apreciate radiologic 3etracția gingiei +obilitatea patologica a din ților cu migrarea lor si pierderea contactelor interdentare "pariția tremelor diastemelor si inclina țiilor dentare cu instalarea dezec#ilibrului ocluzal +anifestarea unor semne clinice generale: cre șterea temperaturii, oboseala, modificări in sngele periferic in cadrul parodontitei cronice. "fecțiunea se manifesta cu precădere la persoanele in vrsta de peste 45 ani. −
− − − − − − −
Forma ușoara a parodontitei se manifesta prin prezenta pungii parodontale cu o adncime de pana la 6.7 mm cu precădere in zona spa țiului
interdentar. Datele radiologice ne vor prezenta o distructie a țesutului osos al septului interdentar pana la 896 (gradul 8), o lărgire a spa țiului periodontal, in zona cervicala. Din ții sunt stabili si nu se observa migrări. Forma medie se caracterizează prin evolu ție progresiva a modificărilor patologice: − − − − −
adncimea pungii parodontale atinge 7 mm, mobilitate patologica a dinților este de gradele 2!22 este posibila migrarea dinților cu apari ția spatiilor interdentare instalarea ocluziei traumatice radiografic ; se evidenteaza destrucția țesutului osos de gradul 22 cu scăderea înăl țimii țesutului osos interdentar pana la < si se observa focare de osteoporoza.
Forma grava se manifesta prin: − − − − − − −
!.
prezenta pungii parodontale cu o adncime de peste 7!=mm, mobilitatea dentara fiind de gradele 22 si 222 dinții sunt deplasați, inclinați, dispar contactele interdentare insotite de apari ția tremelor, diastemelor survine ocluzia traumatica dinții migrați bloc#ează partial mișcările mandibulei, fiind suprasolicita ți si suprasolicitnd la rndul lor antagoni știi. Dinții frontali superiori in aceste condiții au o inclinare vestibulara. 3adiografic ; se evidenteaza o distructie a țesutului osos al septului interdentar cu peste < din inaltime sau c#iar in întregime, cu alungirea coroanei clinice a din ților, proces care, mărind bra țul de prg#ie extraaveolar, agravează condi țiile de suprasolicitare verticala si, mai ales, orizontala, care va accelera resorb ția țesutului osos. Tabloul clinic al parodontitei generaliate
ot aceleași simptome ca si la 6 doar ca generalizat.
".
#lasificarea afecțiunilor parodontului.
-onform clasificării aprobate in 3usia toate bolile parodontale se împart: a. $ingivite ; inflamația gingiei inițiata de ac țiunea factorilor nocivi locali si generali. *voluează fara alterarea integrită ții ligamentului alveolodentar, fara formarea pungilor profunde dentogingivale si fara leziuni osoase confirmate radiologic. Forme clinice ; catarala, #ipertrofica, ulceroasa Forme de manifestare ; ușoara, medie, grava Forme de evoluție ; acuta, cronica, agravata (exacerbata) $rad de e%tindere ; gingivita localizata, gingivita generalizata b. Parodontite ; inflamația țesuturilor parodontului, caracterizata prin distructia progresiva a parodontului si a apofizelor alveolare. Forme clinice ; localizata, generalizata Forme de manifestare ; ușoara, medie, grava c. Parodontoa ; afecțiunea parodontului de origine distrofica Forme clinice ; generalizata Forme de manifestare ; ușoara, medie si grava Forme de evoluție ; cronica, remisiune d. &olile idiopatice cu distructie progresiva a țesuturilor parodontului: &indromul Papillon!0efevre, #istocitoza >, acatalazie, neutropenia, gama!globulinemia, etc. e. Parodontoma ; tumefacții si afecțiuni tumefiante *pulis, fibromatoza, etc. − − − −
− −
− − −
−
−
'.
(etodele clinice de e%aminare ale afecțiunilor parodontului
2nspecție, palpare,
). (etodele paraclinice de e%aminare ale afecțiunilor parodontului E%amen complementar ; contribue la precizarea diagnosticului, posibilită?ilor @i mijloacelor de tratament, include: − − −
+etode func?ionale (stomatoscopia,capilaroscopia, reografia, polearografia)% +etode de investiga?ie a ?esutului osos (3!grafia ; panoramică ortopantomografia, radioviziografia etc.)% 2vestiga?ii de laborator: citologie ; studierea elementelor celulare din con?inutul pungilor parodontale% o o migrarea leucocitelor (proba 2sinovsc#i) ; determină gradul de apărare a ?esuturilor parodontale% o monocitograma ; starea func?ională a mezenc#imului.
*vestiga+ii microbiologice, − −
examinarea cantitativă @i calitativă a con?inutului pungilor parodontale (microorganismelor)% examinarea fluidului gingival (prin metode citologice,#istoc#imice, microbiologice, imunologice):
*nvestiga+ii bioc-imice i imunologice, − − −
-on?inutul vitaminei * în snge% &aturarea ?esuturilor parodontale cu acid ascorbinic (vit.-) ; mic@orează permiabilitatea vaselor sangiuine (capilarelor)% estul intracutanat (după Aave?c#ii modificat de &. Bazarova) ; determină starea func?ională a ?esutului conjunctiv (în mucoasa buzei inferioare se întroduce 5,8 ml de 5,7C sol. tripan blu ; rezultatul se cite@te imediat măsurnd pata de colorant, în normă este! 7! mm%
*nvestiga+ii morfologice: biopsie ; ?esut gingival, studiat #istologic. /.
0dontoparodontograma si importanta ei.
"cest tip de investigare radiologica se efectuează cu ajutorul radiografiei panoramice prin proiec ție desfă șurata pe una si aceea și pelicula a celor arcade dentare si a maxilarelor in ocluzie centrică, stare de postura a mandibulei sau la o desc#idere maxima a gurii. Pe așa pelicula vom studia aceleași particularitati de structura a parodontului si țesutului osos, însa in acest caz apare posibilitatea de studiu in ansamblu, comparativ si concomitent a rapoartelor dintre arcadele dentare si elementele "+. 2n acest caz, însa multe detalii, cum ar fi particularită țile de structura ale marginii osului alveolar, spa țiului dentoalveolar caracterul de trecere a canalelor radiculare nu se evidenteaza clar pe asemenea pelicule si deci uneori apare necesitatea de a executa un examen radiologic intraoral suplimentar in cadrul căruia aceste detalii ar putea fi relevate mai bine. . c-imbrile radiologice caracteristice pentru parodontite Forma ușoara
Datele radiologice ne vor prezenta o distructie a țesutului osos al septului interdentar pana la 896 (gradul 8), o lărgire a spa țiului periodontal, in zona cervicala
Forma medie
3adiografic ; se evidenteaza destrucția țesutului osos de gradul 22 cu scăderea înăl țimii țesutului osos interdentar pana la < si se observa focare de osteoporoza. Forma grava
3adiografic ; se evidenteaza o distructie a țesutului osos al septului interdentar cu peste < din inaltime sau c#iar in întregime, cu alungirea coroanei clinice a dinților, proces care, mărind brațul de prg#ie extraaveolar, agravează condi țiile de suprasolicitare verticala si, mai ales, orizontala, care va accelera resorbția țesutului osos. 14. 5iagnosticul diferențial ale afecțiunilor parodontului 5iagnosticul diferențial al ocluiei traumatice primare si secundare, −
−
−
−
−
&c#imbări patologice sunt reversibile in cazul ocluziei traumatice primare. 0a înlăturarea cauzei ocluziei traumatice primare au loc procese reparative, cu restabilirea țesuturilor parodontale. Pentru ocluzia traumatica primara este caracteristic localizarea in focar a modificărilor patologice in zona unui sau a mai multor dinti ce suporta o suprasolicitare func ționala (anomalii, înăl țarea ocluziei, edenta ții, deforma ții secundare ale arcadelor dentare, etc.). 0a bolnavii suferinzi de parodontita cu ocluzie traumatica secundara, de regula, se observa absenta abaziei cuspizilor dentari, iar ocluzia traumatica primara este insotita de o abrazie avansata. +obilitatea patologica a din ților, prezenta pungilor parodontale si lărgirea spa țiului periodontal legate cu ocluzia traumatica primara se înregistrează exclusiv in zona din ților suprasolicita ți func țional, iar in cadrul parodontitei cu ocluzie traumatica secundara ; pe întreaga arcada dentara. 3adiografic in cadrul ocluziei traumatice primare se observa resorb ția țesutului osos in zona din ților suprasolicita ți avnd un caracter de sistem in cadrul parodontitelor.
11. Noțiune de forța de reerva ale parodontului
Bazndu!se pe principiul biologic de structura bilaterala a organismului uman, cnd un organ perec#e poate îndeplini func ția organului pierdut, se poate de presupus ca si in caz de lipsa a unui dinte func ția lui o ia asupra dintelui vecin. "ceste sc#imbări de funcție duc la mobilizarea for țelor adăugătoare. nsuși parodontul se adopta la forțele permanent sc#imbătoare declanșează for țele de rezerva. "ceasta particularitate depinde de starea parodontului, de raportul dintre partea coronara si cea radiculara a dintelui, de suprafata radiculara, de vrsta. Prin urmare, reie șind din gradul de intensitate a for ței musculare, for ței de rezistenta a parodontului si for ței de mastica ție, putem conc#ide ca in condițiile fiziologice normale se utilizează 75C din for ța totala a parodontului, pe cnd celelalte parte se găse ște in rezerva. orțele de rezerva ale parodontului pot fi antrenate prin folosirea alimentelor dure. 12. Noțiune de ocluie traumatica primara. E%emple. 0cluia traumatica primara ; se caracterizează prin suprasolicitarea din ților cu un parodont sănătos, depinde de intensitatea si durata for ței
in cadrul parfunctiei musculare, anomaliile dentomaxilare, edentatiile par țiale sau tratamentul protetic incorect. *xemplu: • • • • •
bturatii si lucrări protetice incorect concepute si efectuate cu ridicarea dimensiunii verticale de ocluzie 3ealizarea unor contacte ocluzale de tip nefunc țional "nomalii dentomaxilare Parafuncti musculare biceiuri vicioase
13. Noțiune de ocluie traumatica secundara. E%emple
&uprasolicitarea dinților se datorează sc#imbărilor patologice din țesuturile parodontiului, din care cauza for țele ocluzale normale devin anormale si conduc la traumatizata parodontului. enomenele patologice date determina repoziționarea dinților, pierderea contactelor interdentare, dereglarea integrită ții arcadelor dentare. "ceste sc#imbări morfologice conduc la receptionarea for țelor ocluzale izolat de către dinti, arcadele dentare nu mai prezintă un sistem unic, apar contacte ocluzale premature, care la rndul lor determina suprasolicitarea parodontului din ților restanti. oate aceste modificări generează dezec#ilibru morfofunctional. Prin urmare, din ții sunt suprasolicita ți func țional nu din cauza cre șterii for ței funcționale, dar din cauza slăbirii parodontului datorita proceselor patologice. 2ată de ce for ța func ționala normala devine anormala si duce la traumatizarea parodontului. "ceste fenomene duc la repozi ționarea din ților restan ți cu pierderea contactelor interdentare, iar arcada dentara isi pierde integritatea. Din acest moment din ții recep ționează for țele ocluzale izolat, iar arcadele dentare încetează de a mai ac ționa ca un sistem unic. 1!. Noțiune de ocluie traumatica terțiara. E%emple. 0cluia traumatica mi%t ; se caracterizează prin suprasolicitarea dinților cu un parodont alterat. 1". #omplicațiile dento6ocluale in caurile afecțiunilor parodontului.
-omplicațiile:
− − −
+igrări dentare reme diasteme cluzia traumatica
