Elaborarea metodica Nr.4 1. Defnitie "amprenta". Caracteristica
Amprenta - copie negativa si fdela a campului protetic, cu ajutorul careia se obtine modelul pe care se va conectiona proteza. Ele sunt obtinute de catre medic cu ajutorul unor dispozitive speciale numite linguri amprentare, amprentare, care reprezinta suport rigid, rezistent, nedeormabil pe care se pune materialul de amprentare si se preseaza pe campul protetic. 2. Clasifcarea amprentelor dupa scopul urmarit, tehnica realizarii. -Amprente realizate intr-un timp -Amprente realizate in 2 timpi -de corectare -in inel de cupru -in ocluzie -partiale -totale
3. Linurile amprentare. Caracteristica. Clasifcarea
Linguri standart si linguri individuale Lingurile amprentare pot f inzestrate cu elemente retentive pe materialele amprentare, reprezentate, de regula de peroranti si ara elemente retentive. Lingurile amprentare standarte se abrica atit pentru fecare maxilar, cit si pentru realizarea concomitenta a amprentei de pe ambele maxilare in pozitii de intercuspidare maxima Lingurile individuale sunt conectionate in conditii clinice din materiale termoplastice. 4. Consecuti!itatea si tehnica obtinerii amprentelor.
Amprenta realizata intr-un timp este obtinuta prin depunerea materialului amprentar in lingura de amprentare si presarea lui direct pe cimpul protetic. Aceasta tehnica poate f utilizata si la aplicarea cu 2 materiale amprentare de dierita consistenta unul viscos , unul rigid.
. Clasifcarea materialelor amprentare dupa #$sman, %herner si Napado!, &ostolachi si 'irsa.
Dupa #$sman( gr ! - cristalizabile "ghipsul# gr !! - termoplastice " $tens# gr !!! - clasice "stomalgin# gr !% - acrilate autopolimerizabile
Dupa %herner si Napado!(
! - elastice !!- termoplastice !!!- dure !. &ostolachi si 'h (irsa considera ca pentru utilizarea practica a materialelor amprentare din punct de vedere clinic cit si al realizarilor modelelor in laboratul tehnicianului dentar mai rational este de a clasifca conorm starii lor fzice la fnala prizei. elastice dure
in dependenta de posibilitatea utilizarii reversibile ireversibile ). Ce reprezeinta amprenta optica*
+. &rezentarea succinta a materialelor amprentare dure re!ersibile si ire!ersibile. &roprietati. tilizarea.
$unt reprezentate de substante termoplastice care dupa intarirea amprentelor devin dure, iar dupa realizarea modelului, pot f din nou utilizate. Ex $tents, Acrodent -rasini naturale si sintetice -acizi grasi stearic si palmitic -coloranti si aromatizatoare. Aceste materiale sunt utilizate pe larg in practica proteticii dentare la realizarea amprentei primare in cadrul amprentei dure. -ateriale dure ire!ersibile( Aceasta grupa cuprinde ghipsul, pastele de oxid de zinc si eugenol. )hipsul - ca material amprentar este olosit pentru a reda o precizie satisacatoare a relieului campului protetic. El este abricat din calcar care se macina si se trateaza termic. La ardere ghipsul pierde o parte din continutul de apa, iar prin amestecare cu apa isi recupereaza partea de apa pierduta. $olidifcindu*se prin cristalizare.
&astele de oxid de zinc si eugenol mai includ in componenta colooniu, dierite balsamuri, subst aromatizante si colorante. Ele sunt olosite in special pentru amprentarea la pacientii cu edentatii totale.
. &rezentati esenta rupul materialelor amprentare ( elastice ire!ersibi le si re!ersibile. Caracteristica lor.
!n aceasta grupa sunt incluse materialele cu o compozitie chimica dierita, dar avind caractere care prevad +. proprietatile materialului de a se inregistra fdel, toate detaliile campului protetic. 2.revenire la orma initiala dupa incetarea presiunilor ce se dezvolta asupra materialului dupa priza lui defnitiva. . nu se ractureaza la inlaturarea lor de pe campul protetic cit si de pe model. in materiale elastice sunt utilizate hidrocoloizii reversibili- au la baza agaragarul si sunt abricati de industrie in 2 variante - pentru amprentarea campului protetic -pentru duplicarea modelelor. Exemple gelin, deelastic, cultoloid, dentacol La temperatura de /-01 ' hidrocoloizii devin plastici uizi. La temp de ,2 - 32,2 ' capata orma de gel elastic 4idrocoloizii ireversibili -sunt derivatii acidului alginic, sulatului de calciu , osatului trisodic, cunoscuti sub numele de alginati $e elaboreaza de industrie sub orma de pulbere, puternic hidrofla care la amestec cu apa reprezinta sari coloidale viscoase. Aceste materiale reprezinta unele dizavantaje, din motivul ca mentinerea amprentelor sub actiunea aerului provoaca pierderea apei si micsorarea in volum a amprentei, iar mentinerea in apa provoaca imbibarea amprentei cu apa si marirea in volum. e aceea se recomanda realizaarea modelului timp de +/-+1 min dupa indepartarea amprentei de pe campul protetic. $unt cunoscute sub denumirile stomalgin , novolgin , sanalgin, 5romopan elastic, alcamprent Elastomeri de sinteza
'lasa elastomerilor de sintez6 cuprinde trei tipuri de materiale polisulfdele,siliconii 7i polieterii. $e caracterizeaza prin proprietatea asemanatoare cauciului natural dupa intarire. Ei redau cu precizie maxima relieul campului protetic. $unt utilizate la obtinerea celor mai variate orme clinice a campului protetic.
/. Cerinte medico0bioloice catre materialele amprentare
+. 8aterialul utilizat trebuie sa redea fdel contururile partilor dure si moi ale campului protetic. 2. $a nu-si modifce orma, volumul in procesul de priza si nici ulterior pina la realizarea modelului. . sa nu se deormeze la etapele de mulare "indepartare# de pe campul protetic transportare, turnare a modelului. 3. sa fe dur, elastic, sa posede rezistenta la presiuni si sa revina la pozitia initiala. 1. sa nu manieste proprietati toxice ce ar actiona asupra tesuturilor cavitatii bucale. 9. sa nu adere la materialele utilizate la turnarea modelului si usor sa se desprinda de ele. 1. -odelul. Defnitie. Caracteristica.
8odelul conectionat dupa amprenta reprezinta imaginea inversa a amprentei, adica copia pozitiva a campului protetic. 8odelul - dispozitiv utilizat pentru intreaga perioada de conectionare a protezelor dentare si a aparatelor ortodontice, de aceea materialele pentru conectionarea modelelor trebuie sa posede +. sa se amestece usor ormind o masa omogena 2. sa umple bine imprimarile amprentei. . sa fe rezistent la actiunea dieritor interventii. 3. sa-si pastreze timp indelungat orma si dimensiunile 1. sa se supuna usor prelucrarii si sa fe usor de manipulat cu ele 11. -aterialele utilizate la realizarea modelelor, proprietati. tilizarea
8aterialele pentru conectionarea modelelor pot f grupate - :emetalice -8etalice :emetalice - cuprind ghips, cementurile dentare, obisnuite si diverse acrilate )hipsul $e ;ncadreaz6 ;n categoria materialelor de amprent6 rigide 7i este un sulat de calciu anhidru.Actualmente este olosit ;n special pentru amprentarea fnal6 a ctilizate la realizarea obturatiilor dentare , de ex cementul dentar, osat dispad !n tehnica dentara cementurile se olosesc deoarece au o duritate sufcienta, au coefcient mare de dilatare si contractie si sunt rezistente la uzura. 'omponentele cementului praul si lichidul. $unt ambalate aparte in acoane de sticla. &raul e alcatuit din amestecuri de oxizi si saruri.
&repararea cementurilor este realizata pe placute de sticla prin adaugarea succesiva a praului la picatura de lichid, amestecul find malaxat cu spatula. Acrilate in punct de vedere chimic, acrilatele in majoritatea cazurilor sunt reprezentate de monomeri si polimeri care deriva din esterul acidului metacrilic. Acidul metacrilic impreuna cu acidul metilic ormeaza metilmetacrirul, reprezentat de o singura molecula "monomolecula de acrilat#, care este asonat si comercializat in acoane de sticla, intunecata, inchise ermetic. &roprietatea lor. -sa aiba o duritate satisacatoare pentru asigurarea integritatii protezei -sa posede elasticitatea corespunzatoare veziculei fbromucoasei sau a dintelui natural. -sa nu permita deormarea protezei. -sa fe rezistenta inalta la indoire si lovituri. -sa aiba culori necesare pentru reproducerea culorii dintilor naturali -culorile sa fe stabile la actiunea actorilor extra si intra bucali -sa nu aiba actiuni asupra tesuturilor cavitatii bucale -sa nu posede calitati de absorbire a produselor alimentare -sa fe omogene si usor sa se supuna prelucrarilor mecanice necesare -sa posede luciul corespunzator !n cazul acrilatelor termopolimerizabile reactia chimica solicita un anumit regim termic Acest regim poate f reprezentat de surse de caldura uscata, umedica "bai cu apa, vapori#, raze ultraviolete, inrarosii !n cazul acrilatelor autopolimerizabile procesul de polimerizare nu necesita un anumit regim termic realizindu-se in conditiile temperaturii mediului inconjurator , deoarece ele contin catalizator specifc pentru reactia chimica de polimerizare.
12. Clasifcarea modelelor dupa scopul urmarit, tehnica realizarii.
8odelele se pot clasifca m unctie de mai multe criterii A# upa materialele din care sunt conectionate "+9?# @ gipsuri a dure-clasa +++ !: +0++ a extradure - clasa !% !: +0++ "Extrahart, $tone# a cimenturi.
@ metale v depuse pe cale galvanica v aliaje usor uzibile v aliaje topite si pulverizate v aamalgame. @ polimeri v rasini acrilice v poliuretanice v aepoxidice cu adaos de umpluturi anorganice v epiminice @ materiale compozite @ siliconi. (# upa tehnologia de realizare @ turnate - din gipsuri, mase plastice, aliaje usor uzibile @ indesate - cimenturi "BCD, silicat#, amalgame @ galvanizate, pulverizate - din metalealiaje @ prin ardere de mase ceramice. '# upa caracterul de fxitate sau posibilitatea de mobilizare a bontului "bonturilor# @ cu bonturi fxe @ cu bonturi mobilizabile. # upa destinatia modelului @ document @ de studiu si diagnostic @ de lucru "pentru proteze unidentare, F&B etc# @ duplicat.
13. tilaul necesar pentru conectionarea modelului conormator pentru model, ceara pentru coraul modelului, soclator, !ibrator, !acuum mala5or6.
8alaxarea mecanica se eectueaza cu vacuum malaxorul. E un aparat electric cu ajutorul caruia se amesteca praul de ghips, sau masa de ambalat, in conditiile de vid se obtine o pasta omogena ara bule de aer. $unt comercializate mai multe varietati de aparate, in linii generale sunt alcatuite din aparatul propriu-zis in interiorul caruia se aa motorul electric care roteste axul paletei malaxorului, pompa de vacuum actionata de un electromotor individual, care absoarbe aerul din interiorul vasului malaxorului. >nele aparate sunt inzestrate si cu vibratoare reprezentate de tije metalice, de extremitatea exterioara carora este solidarizata o sera din cauciuc, pus in unctie de bobina electromagnetica. &entru prepararea pastei din ghips la aparat sunt anexate vase cu capacitate de 1/-/ g, +//-+1/g, 2//-21/g. Biecare vas e ormat din recipient de material plastic cu un capac etanj prin care trece un ac solidarizat cu paleta malaxorului. Axul se
articuleaza cu motorul malaxorului si prin invirtire pune paleta in miscare. &repararea pastei din gihps se realizeaza in unul din vasele malaxorului, in unctie de cantitatea solicitata. !n vasul cu capacitate respectiva se adauga apa si pulbere de ghips, amestecindu*se putin manual pana la imbibare defnitiva de catre pulbere a apei, apoi se acopera vasul cu capacul cu care se articuleaza cu axul la tija malaxorului. Aparatul e pus in unctiune prin apasarea butonului de contact, dupa prepararea manuala sau mecanica a pastei din ghips trecem la turnarea modelului. 14. 7ehnica realizarii modelelor cu bonturi f5e si mobilizabile ale dintilor. tilizarea lor in practica.
%arianta modelelor cu bonturi mobilizabile este oarte des adoptata pentru elaborarea protezelor unidentare, puntilor si protezarilor compozite. 8odelele cu bonturi mobilizabile oera o serie de avantaje. atorita posibilitatii dezinserarii bonturilor din ansamblul modelului, tehnicianul are un acces acil m modelarea etelor proximale. Gehnica permite un conort sporit pentru cel ce modeleaza, asigurandu-i o vizibilitate optima ". +9..#. in literatura ranceza de specialitate, bontul mobilizabil, ca atare. este denumit Hmodel pozitiv unitar*, prescurtat, model unitar "8>#. . +9.. 8odel cu bonturi mobilizabile "schema# bont mobilizabil clasic "a# bont mobilizabil cu pin doIel "b# 1.2.+. 8CEL>L 'LA$!' '> (C:G 8C(!L!DA(!L 8etoda, m ormularea initiala, tine de timpuri trecute. Ea se preteaza la obtinerea modelelor cu bonturi mobilizabile conectionate pe baza unor amprente luate cu inel de cupm "9#. . Gehnica implica doi timpi a# 'onectionarea bontului mobilizabil "modelul unitar, 8># (ontul mobilizabil poate f realizat dm dierite materiale gipsuri dure, cimenturi "BCD, silicat, silicoosat#, polimeri "rasini acrilice
autopolimerizabile, materiale compozite# si amalgame "de cupru sau argint#. 'onectionarea bontului mobilizabil din gipsuri dure !nelul de cupru se scoate din amprenta. $e coreaza inelul cu o banda de ceara sau hartie cerata de 2 cm latime. $e prepara o pasta din gips dur, care se introduce prin vibrare continua in inel, pana ce se atinge marginea corajului. upa priza totala a gipsului se indeparteaza corajul, se prelucreaza prelungirea radiculara a bontului pana se obtine o orma cilindro-conica neretentiva. $e marcheaza ata vestibulara pentm a fxa pozitia bontului m model. &relungirea conica se ceruieste pentru a usura indepartarea bontului din model. Got in acest scop se aplica un mic buton de ceara pe varul prelungirii "spre viitoarea baza a soclului#. 'onectionarea bontului mobilizabil din cimenturi >tilizarea cimenturilor ca materiale pentru conectionarea bonturilor mobilizabile are tot J valoare istorica. 'u toate ca aceste, materiale prezinta o serie de calitati "timp de priza scurt, fdelitate mare in redarea detaliilor, stabilitate volumetrica si duriate acceptabila#, ele nu mai sunt utilizate decat oarte rar, din urmatoarele motive pret de cost ridicat, uiditate redusa, deshidratare urmata de contractii si fsurari. 'imenturile nu se utilizeaza decat m cazul amprentelor luate cu inel de cupm. 8ai intrebuintate au ost cimenturile silicoosatice.
, +9.?. 8odel cu bont mobilizabil clasic din gips dur "scheina# vedere dinspre vestibular "a#- sectiune sagitala "b#.
. +9.0. (ont mobilizabil clasic "schema# portiunea radiculara este mai mare in diametru decat preparatia dentara "a# portiune radiculara preparata impropriu "b# prepararea regiunii cervicale a bontului clasic cu reza de acrilat "c# prepararea regiunii cervicale a bontului clasic cu spatula "d# fnisarea regiunii cervicale a bontului clasic "e# conturul bontului clasic trebuie sa fe similar cu cel al unui dinte natural "# trasarea marginii preparatiei cu un creion "g#. 'onectionarea bontului mobilizabil din amalgame !n tehnica realizarii bonturilor mobilizabile se utilizeaza uneori si amalgame. intre acestea, se preera amalgamele de cupm datorita costului lor mai redus. Amalgamul de cupm se prezinta sub orma unor pastile sau granule care se incalzesc pana cand apar pe supraata lor mici picaturi de mercur. in acest moment ele se transera intr-un mojar, unde, prin recare cu un pistil aliajul devine plastic. 'u un uloar, amalgamul se introduce strat cu strat in amprenta luata cu masa termoplastica in inel de cupru ". +9.+/.#. aca in locul maselor termoplastice s-au olosit materiale de amprenta elastice, procedeul nu poate avea loc "1#. (onturile mobilizabile din amalgam se realizeaza astazi oarte rar datorita urmatoarelor dezavantaje @ durata mare de conectionare "timpul total de priza#, aproximativ +/ h @ imposibilitatea ularii amalgamului m amprente cu elastomeri in inel de cupru @ degajarea vaporilor de mercur @ coefcient de expansiune relativ mare "/,+-/,21K# m atie cu gipsurile extradure "/,/1K#
@ necesitatea consolidarii peretilor inelului de cupru prin inglobarea intr-o masa de gips dur "pentm a rezista presiunilor dezvoltate in timpul indesarii amalgamului#. 'onectionarea bonturilor mobilizabile din polimeri :eajunsurile si dezavantajele bonturilor mobile din cimenturi sau amalgame au determinat testarea altor materiale. Astel au ost utilizate FA.
&olimetilmetacrilatii &ALA%!G si &ALA>F "cu lanturi macromoleculare liniare#, primiti initial cu mare entuziasm sunt abandonati la ora actuala datorita reactiei de polimerizare exoterme, a contractiei mari de polimerizare si duritatii lor scazute. ezavantajele FA au determinat lansarea altor polimeri cu utilizare in acest domeniu. intre acestia amintim rasinile epoxidice, epiminice si poliuretanice. &entru a creste rezistenta li s-au adaugat umpluturi anorganice, cum ar f particule metalice, de sticla, ceramica, borosilicati sau cuart. Legarea de componenta organica a umpluturilor se ace prin silanizare. e aceea, aceste materiale pentru conectionat modele pot f considerate materiale compozite. $unt livrate m dierite sisteme pastalichid -E&C!-!E "!%C'LAF#, lichidlichid - AL&4A !E "$'4>GD-E:GAL#, pulberelichid - !8&FE>F si se depun ara presiune in amprenta. Ele se intaresc intr-un interval scurt de timp. >tilizarea lor se asociaza cu pinuri "doIel#, eliminandu-se astel etapa de conectionare a prelungirii radiculare a bontului mobil. )radul de fdelitate crescut, duritatea mare si manipularea usoara sunt calitati care recomanda tot mai mult aceste materiale. . +9.+/. Gehnica de realizare a bontului mobilizabil din amalgam A. amprenta cu inel de cupru si corajele ei masa de amprenta termoplastica "a# inelul de cupru "b# bontul si prelungirea radiculara din amalgam "c# manson de hartie cerata "d# gips dur "e# conormator din hartie cerata "+# (. bont mobilizabil din amalgam cu prelungire radiculara neretentiva
in conectionarea bonturilor mobilizabile se utilizeaza si mase ceramice "!A8C: !E#. upa introducerea in amprenta "in aza plastica#, aceasta se depune m cuptor "91/M'# unde are loc sinterizarea. Expansiunea de priza "aproximativ /,2K# este compensata de contractia de ardere. b# 'onectionarea modelului de ansamblu "8> si modelul dintilor vecini# 8odelul unitar - -, realizat prin una din tehnicile anterioare, se repune in inelul de cupru sau capa de transer, impreuna cu care se repozitioneaza m amprenta de situatie exact in pozitia initiala. in continuare se acopera prelungirea radiculara a 8> cu un strat subtire de ceara
si se fxeaza o sera de ceara cu diametrul de -3 mm. Aceasta are rolul de a usura luxarea modelului unitar, dupa tumarea modelului de ansamblu. Etapa urmatoare diera in unctie de modul in care s-a luat amprenta intr-un singur timp"l#, m doi timpi"2# si in trei timpi"#. +. $e toama gips dur in amprenta cu bontul mobil, depasindu-se marginea acesteia cu -3 mm. &este gipsul dur se toama alte straturi de gips, din care se conectioneaza soclul si prelungirea distala. upa priza, se taie in prelungirea distala un sant sub orma literei G sau N. $e izoleaza, dupa care se toama in amprenta antagonistilor modelul cu acelasi nume, ormat si el din doua parti modelul propriu-zis al dintilor antagonisti din gips dur si soclul impreuna cu prelungirea distala, care se adapteaza perect in santul practicat anterior ". +9.++.#. 2. !n cazul amprentei in doi timpi se toama intai modelul de ansamblu cu prelungirea distala "cheia de ocluzie# dupa metoda prezentata anterior. upa priza se demuleaza amprenta, aplicanduse pe modelul de ansamblu a doua amprenta care contine impresiunile antagonistilor dupa care se toama modelul dintilor antagonisti. O . !n cazul amprentei in trei timpi se toama separat modelul de ansamblu, modelul antagonistilor, dupa care se monteaza in ocluzor sau articulator in unctie de a treia amprenta "de inregistrare a ocluziei#. !nainte de montarea in ocluzor sau articulator se practica luxarea "mobilizarea# modelului unitar.
. +9.++. 8odele segmentare cu bonturi mobilizabile "in prelungirea distala se taie un sant in tbrma de G sau N care fxeaza relatia de ocluzie#
