Economie Europeana - Danemarca

0

Referat – Economie Europeana – DANERMARCA

Referat Economie Europeana -

DANEMARCA -

1


Prezentare generala 1.1.

Dat Date geografice

Danemarca are o suprafata de 43.094 kmp fiind formata din peninsu!a "ut!anda si din a!te 40# insu!e din care doar $% sunt !ocuite. Din acestea ce!e mai mari si mai dens popu!ate sunt insu!a &ea!and &ea!and pe care este situata si capita!a capita!a Copen'aga Copen'aga precum precum si insu!a (unen. (unen. )inia )inia de coasta coasta masoara $.300 km iar frontiera sudica cu *ermania masoara #% km. Este o tara cu re!ief +os punctu! ce! mai ina!t masurand a,ia 1$3 metri peste nie!u! marii. Marea Nordu!ui margineste Danemarca !a est si nord iar Marea a!tica !a est. Regatu! Danemarcei mai cuprinde deasemenea /nsu!e!e (aroe si *roen!anda.

1.. 1..

opu opu!a !ati tiaa si si !im !im,a ,a ofic oficia ia!a !a

opu!atia Danemarcei este de 24 mi!ioane !ocuitori cu o densitate de 12 !ocuitorikmp. Din punct de edere nationa! si cu!tura! Danemarca este o tara foarte omogena. %2 din popu!atie traieste in orase. Ce! mai mare oras este Copen'aga cu 14 mi!ioane !ocuitori. A! doi!ea oras ca marime este Aar'us Aar'us cu 1%.000 !ocuitori. /ntreaga tara este de fapt impan5ita de o retea de orase de marime marime medie. medie. rocen rocentu tu!! de popu! popu!ati atiee acti actiaa este este foarte foarte ina!t ina!t respec respecti ti de $$2 $$2 in randu randu!! popu!atiei intre 1#-## de ani. Aceasta corespunde !a circa $ mi!ioane de persoane actie din care 3$  !ucrea5a in agricu!tura 9 in industrie 442 in sericii si 9  in sectoru! pu,!ic. 6caderea 6caderea ponderii ponderii popu!atiei popu!atiei ocupate ocupate in agricu!t agricu!tura ura este consecinta consecinta faptu!ui faptu!ui ca in acest sector sector cresterea productiitatii muncii a fost mai mare decat in restu! economiei. 6tandardu! de iata este ina!t iar diferente!e intre ,ogati si saraci sunt mai mici decat in mu!te tari de5o!tate din Europa. Cea mai mare parte a popu!atiei circa 90 este de re!igie protestanta. )im,a oficia!a este dane5a care face parte din fami!ia !im,i!or nord-germanice sau nordice a!aturi de is!ande5a faroe5a noregiana si suede5a. De asemenea !im,a eng!e5a este or,ita curent de ma+oritatea !ocuitori!or. !ocuitori!or.

1.3. 1.3.

7rg 7rgani5 ani5aarea rea po! po!itic iticaa

Danemarca este ce! mai ec'i regat din Europa - *orm ce! atran deenind primu! rege in +uru! anu!ui anu!ui 93#. Din anu! 1%49 Danemarca Danemarca este monar'i monar'iee constitu constitution tiona!a. a!a. Actua!a Actua!a Constitu Constitutie tie care datea5a din anu! 1923 statuea5a ca Danemarca este o monar'ie constitutiona!a ereditara. Actua!u! sueran este regina Margret'e //. /n practica ro!u! monar'u!ui este sim,o!ic de repre5entare. Danemarca este puternic inf!uentata cu!tura! de tari!e inecinate - Marea ritanie *ermania si tari!e nordice. Concepte!e sa!e +uridice sunt in ,una masura asemanatoare cu ce!e din ce!e!a!te tari nordice adesea ,a5ate pe precepte comune nordice. 6istemu! de productie este de tip capita!ist 8!i,era!ism economic cu proprietate priata asupra afaceri!or si productiei. productiei. :otusi statu! si autoritati!e pu,!ice e;ercita un contro! regu!ator considera,i! si asigura o amp!a asistenta socia!a. ar!amentu! dane5 (o!keting este unicamera! si are 1$9 de mem,ri. Doi mem,ri sunt a!esi din *roen!anda si doi din insu!e!e (aroe - am,e!e teritorii fiind partia! administrate de guerne!e !oca!e. A!egeri par!amentare au !oc !a patru ani dar rimu! ministru poate cere a!egeri anticipate daca se




considera po!itic necesar aanta+os sau daca guernu! primeste un ot de neincredere in par!ament. /n urma a!egeri!or genera!e din 0 noiem,rie 001 s-a format un guern minoritar de centru-dreapta prin coa!itia a doua partide artidu! )i,era! si artidu! Conserator opu!ar sustinuta in par!ament de artidu! opu!ar Dane5. Coa!itia s-a mentinut !a putere si in urma a!egeri!or genera!e din fe,ruarie 002. rimu! ministru este Anders (og' Rasmussen 8!i,era! iar guernu! este format din 19 ministere. Ca,inetu! compus din rimu! ministru si cei!a!ti ministri este numit de monar' !a recomandarea partidu!ui sau coa!itiei de partide care detine spri+inu! ma+oritatii mem,ri!or par!amentu!ui.

1.4.

6istem administrati

Danemarca este impartita in 2 regiuni8in dane5a< regioner si un tota! de 9% de municipa!itati. Regiuni!e au fost create !a 1 ianuarie 00$ ca parte componenta a Reformei Municipa!e Dane5e 00$ cu scopu! de a in!ocui ce!e 13 tinuturi8amter e;istente anterior. /n ace!asi timp municipa!itati!e mai mici8kommuner au fost integrate in unitati!e administratie mai mari reducand numaru! de municipa!itati de !a $0 !a 9%. &ona cu ce! mai mare interes pentru noi!e regiuni o repre5inta sericiu! nationa! de sanatate. 6pre deose,ire de foste!e comune regiuni!e nu au oie sa perceapa ta;e sau impo5ite iar sericiu! de sanatate este finantat in principa! de o ta;a nationa!a de %8sund'eds,idrag com,inata cu fonduri atat de !a guern cat si de !a municipa!itati. Consi!iu! fiecarei regiuni este a!catuit din 41 de po!iticieni a!esi in urma a!egeri!or municipa!e dane5e 002. Ma+oritatea noi!or municipa!itati au o popu!atie de ce! putin 0.000 !ocuitori desi e;ista si e;ceptii de !a aceasta regu!a. Desi *roen!anda si insu!e!e (aroe fac parte din Regatu! Danemarcei e!e dispun de autonomie adminstratia si in mare parte se autoguernea5a fiecare aand doi repre5entanti in par!ament.

2. Elemente de evolutie economica in timp De-a !ungu! istoriei numerosi factori po5itii au mode!at economia dane5a. Din aceasta perspectia nu este surprin5ator ca in pre5ent Danemarca este una dintre ce!e mai ,ogate tari a!e !umii. )oca!i5area geografica in stransa ecinatate cu ce!e mai dinamice natiuni a!e Europei seco!u!ui 1# 7!anda si Marea ritanie au e;ercitat fara indoia!a o inf!uenta po5itia asupra economiei si institutii!or dane5e. *ermania de Nord a inf!uentat Danemarca atat prin re!atii!e economice pe termen !ung cat si prin Reforma )ut'erana rotestanta pe care dane5ii au adoptat-o in 123#. /n mod traditiona! economia dane5a s-a specia!i5at in agricu!tura asemeanea ma+oritatii tari!or europene de dimensiuni mici si mi+!ocii. Cu toate acestea !a sfarsitu! sec a! 19-!ea si mi+!ocu! sec 0 Danemarca este una dintre putine!e tari europene cu o puternica de5o!tare agrico!a. Doar spre sfarsitu! ani!or 1920 industria manufacturiera a depasit agricu!tura. Acesta este si motiu! pentru care de5o!tarea agrico!a repre5inta pentru o !arga perioada de timp in istoria economica a Danemarcei punctu! sau de inceput. /n perioada sa de crestere economica Danemarca a depasit ma+oritatea ce!or!a!te tari europene. (enomenu! de conergenta rea!a a sa!arii!or poate fi partia! e;p!icat prin forte!e e;ercitate de o economie desc'isa. Danemarca a deenit spre sfarsitu! seco!u!ui 19 importator net de capita! strain iar datoria e;terna era cu mu!t deasupra a 40 din / in prea+ma primu!ui Ra5,oi Mondia!. Desi

3


comertu! e;terior a crescut su,stantia! ca in mu!te a!te economii in perioada de apogeu a standardu!ui aur e;porturi!e agrico!e au sca5ut cu #0. Motoru! cresterii economice !-a constituit economia desc'isa care raspundea eficient !a sc'im,ari!e produse in nie!u! preturi!or produse!or pe p!an internationa! ce a detreminat in ca5u! Danemarcei importuri masie de grau ieftin din Europa de Est si America de Nord. Asemeni Ang!iei 7!andei si e!giei Danemarca nu a impus un tarif ama! !a grau in ciuda puternicei dominatii agrico!e e;ercitate in societate si po!itica. ropuneri!e priind introducerea unui astfe! de tarif au fost respinse de catre fermierii dane5i. /mporturi!e de grau au diminuat nie!u! rentei cu doar 4-2   in timp ce sa!arii!e rea!e au crescut 8 conform asteptari!or insa cu mai mu!t decat in ce!e!a!te economii agrare si in Ang!ia industria!i5ata. :recerea de !a e;porturi!e de grau !a e;porturi de produse anima!e ca de e;emp!u unt si sunca a fost in mare parte faci!itata de e;tinderea cooperatie!or agrico!e. Aceasta organi5are a permis ferme!or mici si mi+!ocii care dominau agricu!tura dane5a sa ,eneficie5e de economii!e de scara in productie si marketing. /ndustria!i5area isi are inceputuri!e modeste !a inceputu! ani!or 1%$0 cu o acce!erare temporara !a sfarsitu! ani!or 1%90. Acest proces poate fi considerat un ,un e;emp!u de industria!i5are guernata de cererea de ,unuri industria!e. E;porturi!e industria!e nu au depasit niciodata mai mu!t de 10 a!oare adaugata pana in 1914  in comparatie cu procentu! de #0 a! e;porturi!or agrico!e. Acce!erarea e;porturi!or agrico!e spre sfarsitu! seco!u!ui a! 19-!ea a fost un factor de de5o!tare si a a!tor sectoare economice ca de e;emp!u transportu! comertu! si finante!e. Ca natiune neutra Danemarca a fost ferita de efecte!e deastatoare a!e primu!ui Ra5,oi Mondia! si i-a fost c'iar permis sa-si continue e;porturi!e cu am,e!e parti af!ate in conf!ict. 6urp!usu! in comert a re5u!tat intr-o trip!are a surse!or de enit. /n timp ce autoritati!e monetare au esuat in a contro!a efecte!e inf!ationiste a!e acestei cresteri a!oarea monedei nationa!e dane5e a sca5ut in 190 !a apro;imati #0 din a!oarea de dinaintea ra5,oiu!ui. Efecte!e esecu!ui po!iticii monetare au fost agraate de deci5ia de a reeni !a standardu! aur de !a nie!u! ani!or 1913. Cand in 194 po!itica monetara a fost intarita aceasta a re5u!tat in specu!atii in aprecierea coroanei dane5e 8krone. /n perioada 192-19# moneda a reenit rapid !a paritatea de dinaintea ra5,oiu!ui. /ntrucat nu a fost coordonata cu diminuarea in ace!asi ritm a preturi!or re5u!tatu! a fost o puternica apreciere rea!a si o deteriorare u!terioara a po5itiei sa!e competitie. De5o!tarea structura!a din anii 190 surprin5ator pentru o tara ,ogata af!ata in acest stadiu de de5o!tare a fost in ,eneficiu! agricu!turii. (orta de munca tota!a din agricu!tura dane5a a crescut cu 2 intre anii 190-1930. Numaru! anga+ati!or din agricu!tura stagna in timp ce numaru! fermieri!or care !ucrau in mod independent a crescut mu!t mai mu!t. Cresterea inregistrata in enituri!e re!atie nu constituie singura cau5a a acestui fenomen ci parte a e;p!icatiei se regaseste in po!itica agrara defectuoasa care sustinea in continuare parce!area pamantu!ui si restrictiona conso!idarea ferme!or ia,i!e. A,ia !a inceputu! ani!or 19#0 po!itica a fost rei5uita. /n septem,rie 1931 Ang!ia decide sa renunte din nou !a standardu! aur. Danemarca a!aturi de 6uedia si Noregia iau aceeasi deci5ie o saptamana mai tar5iu. Aceasta deci5ie a fost ,enefica intrucat deprecierea rea!a a fost consistenta si a condus !a o im,unatatire pe termen !ung a competitiitatii Danemarcii in anii 1930. Aceasta a fost fara indoia!a cea mai importanta deci5ie de po!itica monetara in timpu! depresiunii. Atunci cand depresiunea a !oit Danemarca cu o diferenta in timp agricu!tura inca anga+a 13 din forta de munca tota!a in timp ce contri,utia !a /-u! tota! era su, 12. unuri!e agrico!e repre5entau inca %0 din tota!u! e;porturi!or. /n consecinta in ceea ce prieste comertu! acesta s-a diminuat cu 4 in perioada 1930-193. /n 193 Danemarca a adoptat masuri destu! de seere in

4


ceea ce prieste comertu!ui e;terior pentru a !imita f!u;uri!e nete care ieseau din tara. Contro!u! importuri!or a oferit deasemenea protectie industriei nationa!e. )a sfarsitu! deceniu!ui /-u! re5u!tat din manufactura a depasit pe ce! a! agricu!turii. /n ciuda po!iticii protectioniste soma+u! a crescut !a 13-12. /n 1933-1934 acorduri comercia!e ,i!atera!e au fost impuse Danemarcei de catre Ang!ia si *ermania. *rese!i!e comise in timpu! primu!ui ra5,oi mondia! si efecte!e imediate au serit ca o !ectie pentru im,unatatirea po!itici!or din timpu! ce!ui de-a! doi!ea ra5,oi mondia!. Restructurarea economiei dupa ce! de-a! doi!ea ra5,oi mondia! a fost prompta Danemarca fiind inca o data ferita de consecinte!e ra5,oiu!ui. Desi in 194# /-u! a reenit !a a!oarea ridicata de dinainte de ra5,oi Danemarca a primit un spri+in re!ati generos prin !anu! Mars'a!! 194%-192. Cresterea din 1920-192$ a fost semnificati mai mica decat media est europeana. rincipa!u! moti a fost procentu! ridicat a ,unuri!or agrico!e in e;porturi!e dane5e81920- #3. Comertu! internationa! cu produse agrico!e a ramas in mare parte constant. Dea!ori5area monedei ,ritanice din 1949 a produs pertur,ari importante in comertu! internationa! acestea fiind intensificate u!terior de i5,ucnirea ra5,oiu!ui din Coreea 1920. Deficite!e din ,a!anta de p!ati au condus guernu! dane5 spre adoptarea unor po!itici contradictorii care au franat cresterea economica. )i,era!i5area circu!atiei ,unuri!or si capita!uri!or din Europa de =est in cadru! 7rgani5atiei pentru Cooperare Economica Europeana in anii >20 a afectat o parte din firme!e de manufactura dane5e in specia! din industria te;ti!a care fusese prote+ata prin po!itici!e de contro! a sc'im,uri!or si in timpu! ra5,oiu!ui. Cu toate acestea e;porturi!e produse!or industria!e s-au du,!at !a 0 inainte de 192$ in timp ce numaru! anga+ati!or in industrie !a depasit pe ce! a! sa!ariati!or din agricu!tura. Cea mai eidenta trasatura a economiei dane5e in Epoca de Aur a fost cresterea e;cesia a costuri!or socia!e de !a mi+!ocu! ani!or >#0 si nu in u!timu! rand cresterea corespun5atoare a numaru!ui de anga+ati din sectoru! pu,!ic. Desi ,a5e!e statu!ui socia! modern sunt mu!t mai ec'i anii 19#0 au repre5entat momentu! in care procentu! c'e!tuie!i!or pu,!ice in / a depasit pe ce! a! ce!or!a!te state. Ca si in ce!e!a!te state socia!e moderne e!emente importante in cresterea sectoru!ui pu,!ic in anii >#0 au fost e;tinderea sectoru!ui sanatatii pu,!ice si a! educatiei am,e!e gratuite pentru toti cetatenii. ro,!eme!e structura!e din comertu! e;terior s-a e;tins in perioada 192%-19$3 cand atat tari!e mem,re CEE precum si ma+oritatea tari!or AE)6 au impus !imitari e;porturi!or agrico!e dane5e. /n anii 19#0 cand importanta agricu!turii se diminua numaru! anga+ati!or din sectoru! pu,!ic a crescut rapid pana in 19%3. rocentu! popu!atiei actie din domeniu! constructii!or a crescut pana in 19$0. Aceste eo!utii au p!asat industria manufacturiera pe !ocu! . /n consecinta sectoare!e economice prote+ate au depasit numeric sectoare!e e;puse !a competitia internationa!a anume industria si agricu!tura facand presiuni asupra pietei muncii si a ce!or!a!te costuri din perioada e;pansiunii.

3. Stadiul actual al dezvoltarii economice /n pre5ent Danemarca face parte din grupu! de tari!or ce! mai de5o!tate mem,re a!e 7CDE ceea ce se ref!ecta si in distri,utia productiei intre diferite!e sectoare economice. :raditiona! Danemarca a fost considerata o tara agrico!a cu mari e;porturi de a!imente pre!ucrate. E;porturi!e agroa!imentare sunt inca mari dar ponderea agricu!turii a sca5ut !a mai putin de 2 din /. roductia industria!a repre5inta circa 0  constructii!e circa 2. /nsa sectoru! care domina de departe este ce! tertiar a! sericii!or cu apro;imati 4#. Acesta inc!ude comertu! transporturi!e institutii!e financiareetc.

2


3.1.

6tructura economica

6pre deose,ire de ce!e mai mu!te tari aansate economic de5o!tarea industria!a in Danemarca nu este !egata de o ,a5a proprie de materii prime. /ndustria dane5a este dominata in mare masura de pre!ucrarea usoara si reprocesare productia fiind caracteri5ata printr-un ina!t grad de specia!i5are in domenii particu!are ,ine definite. Ca urmare industria dane5a este predominant ,a5ata pe /MM-uri< peste %0 din companii!e pre!ucratoare au su, 0 anga+ati. Doar 1000 companii au peste 100 de anga+ati insa mai mu!t de +umatate din forta de munca din industrie este cuprinsa in aceste companii. /ndustria manufacturiera este dominata de nise de productie mici sau mi+!ocii de ina!t standard te'no!ogic destinat in principa! utii5atori!or profesionisti. Datorita acestei structruri comp!e;e si ersati!e industria manufacturiera dane5a in ansam,!u nu este atat de sensi,i!a !a sc'im,ari!e pe piata mondia!a ca a!te tari cu industria concentrata in catea sectoare. /n pre5ent Danemarca are apro;imati %3.000 companii actie ceea ce se traduce in o companie !a fiecare 10 dane5i de pe piata muncii.:otodata in u!timii ani tot mai mu!te companii dane5e cu interes in a-si de5o!ta e;porturi!e si-au p!asat faci!itati!e de productie in tari in care costuri!e de productie sunt mai sca5ute. rogrese!e in transporturi si te'no!ogia comunicatii!or au faci!itat acestora diri+area catre a!te parti a!e !umii a unor etape din procesu! te'no!ogic cu scopu! de a-si mari mar+a competitia si de a o,tine acces !a ca!ificari si competente ce nu sunt disponi,i!e in Danemarca. /n u!timii ani agricu!tura a suferit sc'im,ari structura!e care au condus !a o specia!i5are crescanda si !a ferme considera,i! mai mari comparati cu media pe ?E. Circa #0 o constituie productia anima!a indeose,i produse !actate si carne de porc. Agricu!tura detine circa 12 din e;porturi. /n momente!e in care e;portatorii dane5i de produse agrico!e s-au confruntat cu e;tinderi a!e ?E s-au inregistrat progrese apreciindu-se ca si e;tinderea actua!a ar fi un aanta+ pentru agricu!tura dane5a. E;tinderi!e ?niunii cu *recia in 19%1 cu 6pania si ortuga!ia in 19%# ca si cu 6uedia (in!anda si Austria in 1992 au aut ca urmare cresterea cu 120 a e;porturi!or agrico!e dane5e in ?E in primii 2 ani u!teriori e;tinderii. Aceasta constituie insa o medie ponderata enituri!e din e;port fiind diferite de !a tara !a tara imp!icata in procesu! e;tinderii. /n termeni procentua!i castiguri!e ce!e mai mari !e-a adus ortuga!ia iar ce!e mai mici Austria. Ramura cresterii ,oine!or se aprecia5a a fi principa!a ,eneficiara a e;tinderii desi in anii urmatori si producatorii dane5i de porcine s-au ,ucurat de un aanta+ competiti. roductia egeta!a se estimase ca a suferi un impact negati din e;inderea ?E ca si producatorii din domeniu! cresterii pasari!or care or putea intampina conditii mai difici!e. ?n numar de 333.$## entitati de afaceri 8002 erau inregistrate ca firme supuse cerinte!or !egis!atei :=A. Ce!e mai mu!te din acestea sunt din sectoru! sericii!or su, 10 sunt companii pre!ucratoare iar 0 sunt de comercia!i5are. 6ectoru! industria! ,a5at cu preponderenta pe intreprinderi mici si mi+!ocii acopera o gama !arga de produse i5and si importante nise in domenii!e 'ig'-tec' /: ,iotec' ca si in masini si ec'ipamente de standard te'no!ogic ina!t.

#

Referat – Economie Europeana – DANERMARCA 3..

Comertu! e;terior

6ituata !a intrarea in Marea a!tica si serind drept pod spre 6candinaia Danemarca are o !unga traditie in comertu! e;terior. E;porturi!e si importuri!e contri,uie cu apro;imati 31 si respecti # !a suta !a formarea / 8003 facand din Danemarca o economie foarte desc'isa si competitia. Dimensiuni!e reduse a!e pietii interne au facut ca producatorii sa-si caute c!ientii in afara. Ca re5u!tat industria pre!ucratoare este puternic orientata catre e;port si in u!timii 10 ani Danemarca a inregistrat o ,a!anta de p!ati e;cedentara datorita cresterii acce!erate a e;porturi!or. Daca in 004 e;porturi!e dane5e de marfuri au tota!i5at #13 mi!iarde euro in 00# e!e au atins cifra de $1.1 mi!iarde euro. Ce!e mai mari piete de e;port sunt *ermania 6uedia si Marea ritanie. $# din tota!u! e;porturi!or consta in produse industria!e. *rupe!e de e;port ce!e mai importante sunt< masini!e motoare!e si uti!a+e produse!e farmaceutice c'imica!e!e carnea produse!e !actate peste!e mo,i!a si confectii!e te;ti!e. :ari!e inecinate sunt de departe ce!e mai importante piete de e;port. *ermania singura a,soar,e circa 0  din e;porturi!e dane5e. :raditiona! 6uedia si Marea ritanie detin si e!e parti mari din e;porturi!e dane5e. /n e;porturi!e catre tari!e ?E predomina masini!e si uti!a+e!e produse!e farmaceutice si ce!e agrico!e. - *ermania 1$.# - 6uedia 13. - Marea ritanie %.$ - 6?A #.4 - (ranta 2.2 - 7!anda 2.3 - Noregia 2.1 8002 /n u!timii ani e;porturi!e dane5e catre 6?A au crescut semnificati in timp ce piete!e din Europa Centra!a si de Est ca si din 7rientu! /ndepartat detin in pre5ent o parte importanta din e;porturi!e dane5e. E;porturi!e sunt totodata superioare importuri!or pe piete!e importante a!e Europei de Est si a!e Asiei 8e;c!usi "aponia. /mporturi!e dane5e de marfuri in 004 au tota!i5at 23$ mi!iarde euro din care $ proin din tari!e ?E. /n 00# e!e au insumat #$ #1 mi!iarde euro. unuri!e de fo!osinta directa in comert si industrie precum masini si uti!a+e materii prime si semifa,ricate repre5inta partea cea mai mare. Ma+oritatea sunt ,unuri manufacturate care sunt ree;portate dupa o procesare u!terioara. A! doi!ea mare grup de importuri sunt ,unuri!e de consum ce repre5inta 30. /mportu! de com,usti,i!i formea5a circa 3 din tota! in pre5ent Danemarca fiind autosuficienta in energie. rincipa!ii importatori sunt< - *ermania 0.2 - 6uedia 13.% - Noregia #.# - 7!anda #.2 - Marea ritanie 2.9 - C'ina 4.$

$


- (ranta 4. - /ta!ia 4.1 8002 /n genera! Danemarca are usoare e;cedente cu tari!e ?E. Apro;imati $0 din tota!u! importuri!or dane5e proin din tari!e ?E in timp ce e;porturi!e corespun5atoare repre5inta #2. Conform /MD @or!d Competitieness ear,ook 002 intr-un c!asament ce cuprinde #0 de economii nationa!e si regiona!e Danemarca este apreciata ca a saptea economie a !umii in priinta competitiitatii economice fiind depasita doar de 6?A Bong ong 6ingapore /s!anda Canada si (in!anda. entru a-si mentine mar+a concurentia!a companii!e dane5e tre,uie sa fie foarte competitie a!tfe! marfuri!e dane5e dein prea scumpe. Nie!u! ina!t a! costuri!or de productie in Danemarca face necesar ca strategia ce!or mai mu!te companii sa urmareasca rea!i5area de produse de ina!ta ca!itate apte de a fi andute !a preturi mai ina!te comparati cu ce!e a!e concurentei 8asa-numite!e upmarket products. Circa 40 din e;porturi!e dane5e constau in upmarket products  - definite ca produse de e;port care sunt ce! putin cu 12 mai scumpe decat produse!e concurente din a!te tari ?E. /n aceasta priinta Danemarca ocupa !ocu! 4 intre tari!e ?E 12 dupa /r!anda 6uedia si *ermania. Cresterea preturi!or !a petro! si dec!inu! do!aru!ui fata de euro desi a creat une!e dificu!tati e;portatori!or dane5i se aprecia5a ca acestia infrunta cu ,ine con+unctura in ansam,!u. 6e estimea5a ca o crestere cu 10 do!ari ,ari!u! a preturi!or titeiu!ui ar reduce cu circa 14 procentua! cresterea / in Danemarca. Aceasta nu a fost insa in masura sa peric!ite5e actua!a re!ansare economica si din motiu! ca Danemarca fiind un e;portator net de petro! si energie din petro! !a preturi!e mari actua!e inregistrea5a surp!usuri in contu! curent si in finante!e pu,!ice. Coroana dane5a fiind !egata de euro aceasta s-a intarit concomitent fata de do!ar ceea ce a insemnat desigur mai mu!te dificu!tati pentru e;portatorii dane5i dar si un mediu propice pentru rate sca5ute a!e do,an5ii cu efecte po5itie in cresterea cererii interne. 6ustinute de performante!e cresterii economice e;porturi!e se or afirma din ce in ce mai mu!t ca !ocomotia a de5o!tarii economice. Aceasta a insemna ca re!ansarea economica a aduce surp!usuri mai mari a!e contu!ui curent .

3.3.

/ndicatori economici

Cresterea economica /n pre5ent economia dane5a arata semne po5itie cu o productie in crestere soma+u! in scadere inf!atie moderata si e;cedente atat fisca!e cat si !a ,a!anta de p!ati e;terna. /ntre 004 -00# cresterea economica a atins o medie de 3 dupa o crestere medie de numai 0$2 in intera!u! 001-003. /n 002 /-u! era de 122 mi!iarde krone . 6e poate afirma astfe! ca nie!u! prosperitatii e;primat in /!oc. a crescut cu 31 din 1990. entru mai mu!ti ani Danemarca s-a confruntat cu un deficit considera,i! in ,a!anta de p!ati ceea ce a dus !a cresterea rapida a datoriei e;terne. Cu toate acestea cu e;ceptia !ui 199% Danemarca a e;perimentat incepand cu 1990 un surp!us a! ,a!antei de p!ati ceea ce a facut posi,i!a ac'itarea datorii!or. Conform statistici!or Comisiei Europene pu,!icate in toamna 002 Danemarca detine cea mai ,una po5itie intre tari!e ?E 12 in priinta finante!or pu,!ice < e;cedentu! repre5inta 3% din / urmata fiind de (in!anda 819 6uedia 812 si 6pania 80. :oate ce!e!a!te state ?E 12 au

%


deficite in finante!e pu,!ice. rocentu! datoriei pu,!ice din / de %1 p!asea5a Danemarca pe !ocu! 3 in ?E 12 dupa )u;em,urg si /r!anda.

E?-2F Danemarca

1999 3.0 .#

000 3.9 3.2

001 .0 0.$

00 1. 0.2

003 1.3 0.4

004 002 00# 00$ 00% 8f .4 1.$ .9 .4 .4 8f .1 3.1 3. .3 8f . 8f Fcrestere economica  - 8f prei5iuni

199#

199$

199%

1999

000

001

00

003

004

002

1# 300 0 00

1$ 00 1 300

1$ 900  100

1% %00 3 %00

0 100 2 400

0 %00 # 000

1 200 # 100

1 %00 # 300

 $00 $ #00

3 400 9 100

/-u! !oc.

E?-2 Danemarca

6e o,sera asadar ca Danemarca are un nie! a! /-u!ui pe !ocuitor superior c'iar mediei E?2 fiind surc!asata doar de )u;em,ourg cu 2% 000 E?R si /r!anda cu 3 000 E?R pe 002. Mai mu!t aceasta a!oare se apropie de /-u!!oc. din "aponia 82 200 sau 6?A 832 000. 7 comparatie cu tari!e nou aderate Romania si u!garia demonstrea5a net superioritatea Danemarcei G u!garia 8$ 200 Romania 8% 100.

9

Referat – Economie Europeana – DANERMARCA /-u! 8 in mi!iarde euro 

E?-2 Danemarca *ermania

199#

199$

199%

1999

000

001

00

003

004

002

$ 309

$ $10

% 0$3

% 4%4

9 09

9 42%

9 %11

9 9#1

10 43

10 %1$

142

120

122

1#3

1$4

1$9

1%2

190

19$

0%

1 9

1 90$

1 92

 01

 0#3

 113

 142

 1#3

 1#

 4$

Danemarca este pe !ocu! 11 in Europa in ceea ce prieste nie!u! /-u!ui pe prime!e po5itii situandu-se *ermania Marea ritanie (ranta si /ta!ia. Rata soma+u!ui Rata soma+u!ui este in continua scadere de !a aproape # in 003 !a 39 in 00#. Conform ace!orasi statistici a!e Comisiei intre tari!e ?E 12 cu cea mai sca5uta rata a soma+u!ui Danemarca se situea5a pe aceeasi po5itie cu 7!anda. Deasemenea statistici!e p!asea5a Danemarca pe primu! !oc intre tari!e ?E 12 ca procent de atragere a fortei de munca din randu! popu!atiei actie 8grupa de arsta intre 12-#4 ani.

E?-2 Danemarca

199% 9.3 4.9

1999 9.1 2.

000 %.# 4.3

001 %.4 4.2

00 %.$ 4.#

003 9.0 2.4

004 002 00# 9.1 %.% $.9 2.2 4.% 3.9 Fe;primata in procente

Rata inf!atiei Danemarca continua sa indep!ineasca criterii!e de conergenta prin rate!e de sc'im, sta,i!e inf!atie rate!e do,an5ii si finante!e pu,!ice. Rata inf!atiei !a preturi!e de consum atinge nie!u! de 19 in fe,ruarie 00$ situandu-se su, 1 media din 5ona euro. Danemarca este un factor economic acti pe p!an mondia! iar prosperitatea sa este produsu! unei integrari crescande in comunitatea internationa!a din punct de edere economic cu!tura! si po!itic. Drept urmare eenimente!e si eo!utii!e internationa!e au deenit e!emente ita!e in procesu! deci5iona! a! companii!or dane5e.


10

7 economie mica si desc'isa precum cea a Danemarcei a!e carei performante sunt strans !egate de a!e ce!ora!a!te tari din ?E si mai a!es a!e tari!or inecinate este ca urmare foarte dependenta de o iata /nterna Europeana functiona!a.

?E Danemarca

3.4.

199$ 1.$ .0

199% 1.3 1.3

1999 1. .1

000 1.9 .$

001 . .3

00 .1 .4

003 .0 .0

004 .0 0.9

002 . 1.$

00# . 1.9

/nestitii

Danemarca este caracteri5ata de sta,i!itate po!itica si economica iar circumstante!e macroeconomice sunt faora,i!e inestitii!or. 6ituata strategic mi+!ocind Europa continenta!a cu tari!e nordice si ,a!tice Danemarca e ste una dintre !iderii mondia!i in ceea ce prieste /:-u! stiinte!e socia!e si te'no!ogia energiei. Economia sa desc'isa dependenta de comertu! e;terior si de cooperarea internationa!a face ca po!itici!e comercia!e si ce!e priind inestitii!e sa fie foarte !i,era!e si sa incura+e5e inestitii!e straine. Conform unui sonda+ a! Economist /nte!!igence ?nit pe 00# Danemarca isi pastrea5a po5itia de !ider ca fiind mediu! ce! mai atracti pentru inestitii!e straine. Domenii!e care ii asigura aceasta po5itie sunt !egate de mediu! po!itic si institutiona! sta,i!itatea macroeconomica po!itici!e priind firme!e priate po!itica priind inestitii!e straine finante!e si infrastructura. /n perioada 004-002 tota!u! inestitii!or directe straine in si din Danemarca a atins nie!u! de 41 respecti 4# din /. Ce! mai mare inestitor strain in Danemarca este 6uedia urmata de 6?A a carei inestitie a contat pentru 11 din tota!u! inestitii!or anu!ui 002. Ma+oritatea inestitii!or directe americane i5ea5a te!ecomunicatii!e te'no!ogia informatiei ,iote'no!ogii e;p!oatarea petro!u!ui si sericii!e financiare. rincipa!e!e destinatii a!e inestitii!or dane5e sunt Marea ritanie 812 6uedia 811 si 6?A 89 in timp ce ?E a acumu!at doar ## din inestitii in 002.

11


/nestitii straine directe in DanemarcaF :ota! D 29. #31.$ mi!iarde :ota! ?6D %%.4 102.3 mi!iarde  din / 3# 8004 41 8002  din tota! dupa origine< 6?A 1 11 ?E ## ## -6uedia 1% 0 -(ranta 3 % -7!anda 9 % -Marea ritanie 10 $ -*ermania # 2 -Noregia $ #  din tota! pe sectoare< agricu!tura piscicu!tura 4 4 materii prime manufactura 12 14 comert ind. 'ote!iera. 1# 12 transport posta te!ecomunicatii $ % intermediere financiara 12 12 a!te sericii 3% 3%

3.2.

/nestitii straine directe din DanemarcaF :ota! D 293. $1%.$ mi!iarde :ota! ?6D 99.0 119.% mi!iarde  din / 40 4#  din tota!dupa destinatie< 6?A 10 9 ?E #0 #4 -6uedia 11 11 -(ranta # 4 -7!anda $ 9 -Marea ritanie 9 12 -*ermania % % -Noregia $ %  din tota! pe sectoare< agricu!tura piscicu!tura 4 # materii prime manufactura 3  comert ind. 'ote!iera. 1 11 transport posta te!ecomunicatii 1 1% intermediere financiara 10 % a!te sericii 3 % FDate!e sunt ca!cu!ate pentru perioada 004-002

Nie!u! de trai

?na dintre cerinte!e de ,a5a a!e mode!u!ui dane5 cunoscut in genera! ca mode!u! socia! scandina ce presupune ca toti cetatenii au drepturi ega!e de securitate socia!a este comertu! !i,er si o productiitate ridicata a industriei si in consecinta un nie! ridicat a! ta;e!or si impo5ite!or. /mpo5itu! pe enit irat catre stat este progresi. rin urmare cei cu enituri ridicate suporta si impo5ite!e ce!e mai mari. /n Danemarca :=A-u! are un nie! de 2 pentru toate ,unuri!e si sericii!e ceea ce duce !a incarcarea e;cesia a preturi!or. rin urmare guernu! a impus ing'etarea impo5ite!or. Daca sume mai mari de ,ani sunt so!icitate pentru o anumita 5ona de interes de e;emp!u pentru a im,unatatii conditii!e din spita!e sau pentru a a+uta pe cei cu disa,i!itati o suma ec'ia!enta tre,uie economisita dintr-un a!t capito! a! ,ugetu!ui pu,!ic. Mai mu!t introducerea unei ta;e pe enit mai sca5uta desi intr-o proportie !imitata a re5u!tat in scaderea impunerii de !a 4%9  in 004 !a 4%1 in 002. Cu enituri!e din ta;e si impo5ite statu! asigura in mare masura securitatea pentru cetatenii sai.?n cetateana dane5 are dreptu! sa isi acopere o gama ariata de neoi gratis. Acestea inc!ud< educatia asigurarea medica!a spita!i5area pensionarea anticipata pentru persoane!e de peste #2 de ani. /n p!us statu! su,entionea5a de e;emp!u indemni5atii!e de soma+ asigurarea dentara si a5i!e!e de ,atrani. 7 a!ta trasatura a mode!u!ui scandina este aceea ca toti cetatenii au acces !a a+utor socia! indiferent de statutu! !or socia! sau de etnie. Cetatenii se ,ucura de securitate financiara  fiind spri+initi pe timp de ,oa!a soma+ si !a ,atranete. 6ericii sup!imentare inc!ude a+utor pentru p!ata c'irii!or si !a intretinerea copii!or. Contrar ma+oritatii ce!or!a!te tari europene ,eneficii!e socia!e depind doar de contri,utia anga+atori!or si de contri,utii!e directe intr-o masura !imitata iar dreptu! de a ,eneficia de aceste aanta+e depinde intr-o oarecare masura de actiitatea intreprinsa in perioada actia.

1


6pecific mode!u!ui este si intrepatrunderea dintre o crestere economica ridicata si o distri,uire re!ati ega!a a enituri!or. ?ti!i5and impo5ite!e ca instrument de ega!i5are a enituri!or  tuturor cetateni!or !e este asigurat necesaru! pentru un trai decent. Desigur mode!u! dane5 nu este e;c!usi o poeste de succes. Apro;imati 32 din enituri!e din ta;e si impo5ite sunt restituite popu!atiei su, forma enituri!or de transfer G,urse in educatie diferite tipuri de pensie. 6co!ari5area este de asemenea finantata din enituri!e din impo5ite. C'iar daca copiii sunt trimisi !a sco!i priate statu! p!ateste apro;imati %2 din ta;a astfe! incat parintii sa nu fie neoiti sa p!ateasca mai mu!t de 13 din tota!. /mpunerea ridicata tentea5a pe unii sa isi caute de !ucru in strainatate sau sa a,u5e5e de asigurarea socia!a oferita de statu! dane5. /n ciuda oricaror critici si desi popu!atia actia in sectoru! pu,!ic repre5inta doar 32 din forta tota!a de munca cea mai mare ma+oritate a dane5i!or considera necesar acest sistem socia!. 6tandardu! de iata si nie!u! sa!arii!or este re!ati ridicat comparati cu a!te state. /n 002 !a 100 de dane5i 29 detin propriu! apartament sau casa 11 au si case de acanta $9 G masina de spa!at 2$ G masina de spa!at ase #% G cuptor cu microunde %4 G ideo p!aHer 93 G CD p!aHer 9 D=D p!aHer %4 G ca!cu!ator persona! 9 G te!efon mo,i! si $3 acees !a internet. 6pre e;emp!u in mod norma! c'e!tuie!i!e de trai a!e unei fami!ii sunt distri,uite astfe!< - costu! de intretinere a! !ocuintei I - a!imente si tutun 1$I - transport 1$I - a!te produse si sericii precum gradinite!e 13I - diertisment 11I - inca!5ire si e!ectricitate $I - ec'ipamente e!ectrocasnice #I - im,racaminte inca!taminte 2I - c'e!tuie!i medica!e .

4. Relatiile cu Uniunea Europeana De !a intrarea sa in CEE?E !a 1 ianuarie 19$3 Danemarca s-a imp!icat acti in a aduce < - transparenta in !uarea deci5ii!or !a nie! european - imp!icarea pro,!eme!or !egate de mediu in deci5ii!e ?niunii - crearea de noi !ocuri de munca in ?E - desc'iderea ?E si catre tari din Europa Centra!a si de Est astfe! incat sa nu deina un c!u, a! ce!or ,ogati Mai mu!t Danemarca a mi!itat pentru inc!uderea in ?E a tari!or ,a!tice cat mai curand posi,i!. rin semnarea acordu!ui 6c'engen  intrat in igoare in 001 Danemarca asigura o tota!a si !i,era circu!atie a persoane!or in re!atii!e cu anumite tari europene.

o!itica europena dane5a o!itica dane5a europeana poate parea contradictorie prin im,inarea e!emente!or actie si pasie si imp!icarea uneori e;cesia a po!iticii e;terne in anumite domenii precum securitate si asistenta in de5o!tare. :raditia dane5a de a sustine referendum pentru adoptarea unor noi amendamente !a nou! tratat presupune ca opinia pu,!ica afectea5a po!itica europeana intr-o mai mare masura decat in

13


ma+oritatea ce!or!a!te tari europene. Aceasta traditie este reg!ementata in art. 0 din Constitutia din 1923 priind renuntarea !a sueranitate in faoarea unor organi5atii internationa!e< ar!amentu! Dane5 8(o!keting poate adopta aceasta preedere cu o ma+oritate de 2# dar daca cei pro sunt in numar mai redus atunci deci5ia tre,uie ratificata prin referendum. rin referendumu! din 19$ priind aderarea Danemarcei !a CEE #33 au otat pro si 3#$ contra  aceasta fiind e;presia cea mai c!ara a poporu!ui dane5 asupra CEE?E. )a referendumu! din 19%# priind adoptarea Actu!ui ?nic European G care in fapt repre5enta un nou referendum asupra aderarii G 2# au otat pro. ro,!ema aderarii a disparut prin urmare din agenda po!itica iar de5,ateri!e s-au orientat catre imp!icatii!e si continutu! efecti a! aderarii in principa! asupra asa numitu!ui proces a! unificarii. Aceasta pro,!ema a fost e;primata in mod e;pres in iunie 199 cand in ma+oritate de 20$ au respins :ratatu! de !a Maastric't. *uernu! si ar!amentu! au reactionat adoptand compromisu! nationa! so!icitand asa numite!e c!au5e 7:-7?: precum si cresterea democratiei si transparentei in ?niune. Cereri!e au fost in mare masura adoptate de catre Consi!iu! European in cadru! inta!nirii din decem,rie 199 !a Edin,urg' si u!terior ratificate prin referendum in mai 1993 cu o ma+oritate de 2#$. De atunci s-au mai organi5at doua referendumuri. :ratatu! de !a Amsterdam a fost adoptat in mai 199% cu 221 oturi dar in septem,rie 000 o ma+oritate de 23 au otat impotria anu!arii c!au5ei priind integrarea in ?niunea Monetara. e de a!ta parte pentru a ratifica :ratatu! de !a Nice nu s-a sustinut nici un referendum. 7 a!ta trasatura a po!iticii europene dane5e este aceea ca (o!keting-u! dane5 e;ercita prin Comitetu! European un contro! superior tuturor ce!or!a!te par!amente europene. /naintea adoptarii oricarei deci5ii europene guernu! tre,uie sa pre5inte Comitetu!ui deci5ii!e sa!e care daca nu sunt respinse or fi u!terior fo!osite ca ,a5a pentru negocieri. Daca situatii!e din cadru! negocieri!or se modifica atunci guernu! tre,uie sa-si reea!ue5e deci5ii!e si sa !e pre5inte Comitetu!ui.

C!au5e!e 7:-7?: a!e Danemarcei Ce!e 4 c!au5e 7:-7?: au fost adoptate prin Acordu! de !a Edin,urg' ceea ce presupune ca Danemarca poate ramane neutra !a eo!utia ?E in 4 arii specifice. /n sc'im, Danemarca este o,!igata sa nu o,structione5e cooperarea ce!or!a!ti mem,ri in aceste domenii. C!au5e!e sunt o!untare desi Danemarca !e poate reoca in orice moment. Cu toate acestea !a nie! nationa! guernu! si par!amentu! au o,!igatia !ega!a de a sustine mai intai un referendum. rima c!au5a se refera !a a treia fa5a a ?niunii Monetare adica introducerea monedei comune euro. Respingerea prin referendum in 000 a introducerii euro face ca aceasta c!au5a sa permita Danemarcei sa uti!i5e5e in continuare moneda nationa!a krone si sa participe insa in mod !imitat !a anca Centra!a Europeana. Cu toate acestea in urma unui acord specia! 86ME // moneda nationa!a este in mod ireoca,i! !egata de euro iar Danemarca tre,uie in continuare sa-si respecte anga+amente!e priind conergenta din cadru! ce!ei de-a doua fa5e a ?niunii monetare. Respingerea monedei euro nu se datorea5a unei temeri ca Danemarca nu ar putea face fata standarde!or priind sanatatea economiei impuse de 5ona euro. Dimpotria in u!timii ani Danemarca a aut re5u!tate superioare ce!or!a!te state aderente !a euro. Economia sta,i!a inc!usi rata soma+u!ui de doar 2  8004 G intre ce!e mai sca5ute din Europa se datorea5a in principa! deci5iei de a trece in 19% de !a dea!ori5ari!e frecente !a o po!itica sta,i!a a ratei de sc'im,. Daca atunci aceasta deci5ie a !egat krone de marca germana in pre5ent ea este !egata de euro !a o rata de

14


sc'im, oficia!a de $ 4#03% 8 ian. 00# cu mar+a de f!uctuatie de J 2. Continuarea ap!icarii acestei po!itici a fost unu! dintre o,iectie!e guernu!ui Anders (og' Rasmussen in noiem,rie 001. Aand in edere po5itia sa in afara uniunii monetare si a euro Danemarca nu se mai poate astepta !a spri+in din partea parteneri!or europeni in situatii!e in care moneda nationa!a krone ar fi supusa specu!atii!or internationa!e. e aceasta ,a5a Danemarca tre,uie sa conduca o po!itica economica mu!t mai sanatoasa decat daca ar fi aderat !a 5ona euro. erformante!e Danemarcei arata insa ca nu ar aea pro,!eme in acest sens G in 002 datoria nationa!a era de 4$ din / G una dintre ce!e mai sca5ute din Europa iar datoria e;terna de 112 din /. A doua c!au5a adoptata !a Edin,urg' se refera !a participarea Danemarcei in de5o!tarea po!iticii de aparare a ?E. ana in 199% aceasta c!au5a presupunea in practica  ca Danemarca ramane in afara ?niunii =est-Europene. Cu toate acestea de5o!tarea rapida a impus Danemarcei pro,!eme importante. Danemarca participa !a po!itici!e ?E si in organisme!e de deci5ie dar nu poate !ua parte !a deci5ii si actiuni care afectea5a domeniu! apararii si prin urmare nu poate a!oca trupe in actiuni!e mi!itare intreprinse de ?E. e aceasta ,a5a in timpu! presedentiei ?E in cea de-a doua +umatate a anu!ui 00 Danemarca a ramas neutra in domenii!e !egate de a parare si securitate. A treia c!au5a are in edere +ustitia si afaceri!e interne. :ratatu! de !a Amsterdam a transferat o mare parte din cooperarea priind contro!u! !a granita a5i!u! po!itic imigratia si dreptu! cii! din co!oana 3 in co!oana 1. rotoco!u! priind statutu! Danemarcei atasat !a :ratatu! de !a Amsterdam inc!ude preederi referitoare !a mentinerea +ustitiei si a cooperarii in afaceri!or interne in re!atia cu domenii!e transferate. rin urmare Danemarca nu ia parte !a cooperare in domeniu! +ustitiei si afaceri!or interne prea5ute in co!oana 1. Mai mu!t Danemarca nu participa !a adoptarea acte!or normatie in acest domeniu si nu este restrictionata de catre e!e. Ca o e;ceptie Danemarca continua sa participe in acea parte priind cooperarea inc!usa in co!oana 1 inca de dinainte de :ratatu! de !a Amsterdam. rotoco!u! inc!ude de asemenea regu!i specia!e oca5ionate de integrarea cooperarii 6c'engen in :ratatu! de !a Amsterdam. 6copu! !or este ace!a de a permite Danemarcei participarea !a cooperarea 6c'engen aand o ,a5a interguernamenta!a desi parte din aceasta cooperarea nu mai apartine in pre5ent co!oanei 1. Cooperarea !ega!a in ca5uri!e crimina!e continua sa ai,a !oc pe o ,a5a interguernamenta!a inscrisa in co!oana a 3 si prin urmare nu este prea5uta de c!au5a. A patra c!au5a reg!ementea5a cetatenia europeana. Dupa adoptarea :ratatu!ui de !a Amsterdam care specifica faptu! ca cetatenia europeana ine mai degra,a in comp!etarea decat in in!ocuirea cetateniei nationa!e aceasta c!au5a nu mai are semnificatie practica.

6trategia )isa,ona - Danemarca 6copu! rogramu!ui de Reforma Nationa!a este ace!a de a asigura o ,a5a coerenta pentru ea!uarea reciproca a reforme!or economice structura!e care au !oc in state!e mem,re a!e ?E. 6trategia de reforma dane5a se ,a5ea5a pe doua decenii de reforme in specia! de po!itica monetara fisca!a si priind piata muncii. Aceste reforme au asigurat un ec'i!i,ru financiar in sectoru! priat si pu,!ic. Rata soma+u!ui este in pre5ent !a un nie! structura! sca5ut iar ocuparea tota!a a fortei de munca este ridicata in comparatie cu a!te state. Mode!u! dane5 priind piata muncii este caracteri5at prin regu!i f!e;i,i!e in anga+are si disponi,i!i5are un nie! re!ati ridicat a! indemni5atii!or de soma+ si securitate socia!a p!us o po!itica actia pe piata muncii care incura+ea5a cautarea actia de !ocuri de munca si a+uta somerii sa reina rapid pe piata muncii.

12


rincipa!e!e proocari economice si socia!e sunt !egate de< - procesu! de im,atranire a popu!atiei care tre,uie preintampinat printr-o continua reducere a datoriei pu,!ice si o crestere a arstei de pensionare inc!usi prin im,unatatirea sistemu!ui de anga+are si inc!uderea unor categorii defaori5ateI - uti!i5area e;tensia a efecte!or g!o,a!i5arii prin piete f!e;i,i!e o im,unatatire superioara a ca!itatii sistemu!ui educationa! si a procentu!ui tineri!or care termina studii!e !icea!e precum si im,unatatirea rea!a a ca!itatii si cantitatii programe!or de cercetareI - im,unatatirea ,a5ei de !ucru pentru cresterea productiitatii in sectoru! priat prin cresterea competitiitatii a cooperarii cu sectoru! pu,!ic de educatie si cercetare a inoatiei si promoarea antreprenoriatu!ui precum si asigurarea unui cadru !ega! si o infrastructura corespun5atoareI - stimu!area efectia a anga+ati!or din sectoru! pu,!ic in cadru! caruia managementu! modern a fi spri+init de ,eneficii institutiona!e uti!i5area de te'no!ogie noua dreptu! !a opinie si desc'iderea catre competitiitate. rogramu! de Reforma Nationa!a isi propune ca re5o!area acestor pro,!eme sa fie com,inata cu un nie! continuu ridicat a! protectiei mediu!ui pentru aanta+e in ceea ce prieste natura sanatatea si consumatorii a!aturi de so!utii efectie priind pro,!eme de mediu !egate de c!imat po!uarea aeru!ui c'imica!e si resurse de apa pota,i!a. 6e impun asadar o serie de prioritati< cresterea eficientei sectoru!ui pu,!ic de5o!tarea societatii ,a5ate pe cunoastere asigurarea energiei si sustena,i!itatii in domeniu mediu!ui incura+area antreprenoriatu!ui precum si cresterea ofertei de munca. Aceste prioritati au ramas a!a,i!e pana in pre5ent si sunt reenuntate in Raportu! priind /mp!ementarea strategiei din 00#. /n acest raport Comisia a identificat ca domenii in care este necesara o atentie sporita precum si masuri specifice si concrete oferta pietei de munca si necesitatea cresterii competitiitatii. Raportu! de /mp!ementare pe 00# arata ca Danemarca a facut progrese rea!e in ceea ce prieste imp!ementarea si spri+inirea strategiei de reforma in toate domenii!e sa!e de po!itica in specia! in preintampinarea procesu!ui de im,atranire a popu!atiei si in a ,eneficia de efecte!e g!o,a!i5arii. /nc'eierea Acordu!ui priind sistemu! socia! in iunie 00# s-a a;at in principiu pe cresterea ofertei de munca pe termen !ung im,unatatirea ca!itatii sistemu!ui educationa! si cresterea ca!itatii si cantitatii cercetarii si de5o!tarii. rogrese s-au inregistrat si in mediu! de afaceri precum si in protectia mediu!ui. ana in pre5ent po!itici priind procesu! de inatare continua sau o piata a muncii actie au fost im,unatatite. Referitor !a stimu!area concurentei si intarirea sistemu!ui educationa! si de pregatire desi au e;istat semne initia!e de progres imp!ementarea se af!a inca in stadiu! initia!. Mai mu!t acoperirea nea+unsuri!or de pe piata muncii si cresterea ofertei de munca pe termen mediu s-a so!dat cu succese modeste. /n p!us se poate aprecia ca Danemarca respecta anga+amente!e facute de catre Consi!iu! European in primaara anu!ui 00#. De e;emp!u premise!e pentru atingerea tintei de 1 din / pentru 010 pentru datoria pu,!ica si c'e!tuie!i cu cercetarea si de5o!tarea de 3 au fost de+a sta,i!ite. Astfe! au e;istat progrese in im,unatatirea mediu!ui de afaceri si e;tinderea masuri!or priind antreprenoriatu!. rin Acordu! priind sistemu! socia! G iunie 00# Danemarca si-a intarit strategia de reforma atat !a nie! macro-economic cat si in ceea ce prieste po!itica !ocuri!or de munca si a aut parte de progrese e;ceptiona!e in asigurarea unui consens nationa! a! reforme!or. rogrese nota,i!e au fost rea!i5ate si in cadru! po!itici!or de !a nie! micro-economic mai a!es in sfera competitiitatii. /ntre puncte!e forte a!e rogramu!ui de Reforma Nationa!a dane5a in imp!ementarea ei amintim<


1#

-

natura integrata a strategiei de reforma care repre5inta un punct de reper pentru ce!e!a!te state mem,re a!e uniuniiI com,inatia dintre po!itici!e pe termen mediu si pe termen !ung spri+inite de !uarea constanta in considerare a participarii actionari!orI a,ordarea pietei muncii prin sistemu! f!e;i,i!iate si securitateI strategia macro-economica a;ata pe sustena,i!itate fisca!a pe termen !ung inc!u5and reducerea c'e!tuie!i!or surp!usuri!e fisca!e si diminuarea rapida a datoriei guernamenta!eI masuri!e ce i5ea5a cresterea ofertei de munca pe termen !ung in specia! !egate de amanarea pensionarii anticipate.

Conform raportu! )isa,ona pe 00# a! @or!d Economic (orum priind performante!e tari!or uniunii in imp!ementarea strategiei Danemarca se af!a pe primu! !oc cu un puncta+ de 2$# G in conditii!e in care media E?2 este de 494. Ea este urmata de (in!anda si 6uedia cu 2$4 si 7!anda cu 229. erformante!e Danemarcei sunt superioare c'iar si ce!or a!e 6?A si Asia de Est 8242 respecti 2%.

5. Alte aspecte relevante pentru economia daneza Re!atii!e cu )umea De-a !ungu! istoriei dane5e imaginea Danemarcei s-a sc'im,at comp!et in oc'ii !umii. =ikingu! ,ar,ar a fost in!ocuit de so!datu! dane5 a! forte!or 7N? care tine in ,rate un copi! in osoo sau Eritrea. )upta impotria terosismu!ui mentinerea pacii asigurarea democratiei si spri+inu! acordat tari!or in curs de de5o!tare repre5inta prioritati!e c'eie a!e po!iticii e;terne dane5e. Atingerea acestor o,iectie se rea!i5e5a intre a!te!e si prin participarea !a 7N? a carui mem,ru co-fondator ii este din 1942 NA:7 din 1949 Consi!iu! Nordic din 192 si CEE?E din 19$3. /n Comisia Europeana mem,ru! dane5 Mariann (isc'er oe! este comisar pentru agricu!tura.

Re!atii!e cu Romania Re!atii!e dip!omatice dintre Romania si Danemarca au fost sta,i!ite !a 13 apri!ie 191$ cand am,asadoru! roman cu resedinta !a 6tock'o!m a fost acreditat si in Danemarca. /n anu! 1934 au fost desc'ise pe ,a5a de reciprocitate prime!e oficii dip!omatice in capita!e!e ce!or douK tari iar in anu! 1940 re!atii!e au fost intrerupte odata cu ocuparea Danemarcei de catre *ermania na5ista fiind resta,i!ite in 194# si ridicate !a rang de am,asada !a 1# ianuarie 19#2. /n conformitate cu nou! statut a! Romaniei de mem,ru a! ?E intre Romania si Danemarca re!atii!e comercia!e sunt comp!et !i,era!i5ate pentru comertu! cu ,unuri. Dinamica sc'im,uri!or comercia!e - in mi!. ?6D 8199# 199$ 199% in mi!. euro din 1999 Anul

199

199! 199"

1999

2###

2##1

2##2

2##3

2##4

2##5

$ct.2##

%otal

1013

##1

#%1

%%1

10%1 10%

13#

1322

1#0%4

1$$%2

94

1$


E&port

141

129

$

1#1

91

319

$.1

$2

4%

4%$2

2040

'mport

%$

20

#9$

2

29

$#.

%11

9#1

934

1109

1$42

- 24 - #%#

- 209#

- #334

- $$.02

Sold

- $31 - 34.3

- 4$ - 32.9 - 9.9 - 443

Nota< )a 31 octom,rie 00# o!umu! tota! a! sc'im,uri!or comercia!e romano-dane5e a fost de 1$$%2 mi!ioane euro din care e;port din Romania 2040 mi!ioane euro si import 1$42 mi!ioane euro. 6o!du! ,a!antei comercia!e a fost negati 8-$$02 mi!ioane euro. Comparati cu aceeasi perioada a anu!ui 002 o!umu! comertu!ui ,i!atera! a aut o eo!utie po5itia fiind in crestere cu 393# din care< e;portu! a crescut cu 4%1 iar importu! a crescut cu 4#11. onderea sc'im,uri!or cu Danemarca in comertu! e;terior a! Romaniei a fost de 0 respecti 04 !a e;port 8!ocu! 41 si 039 !a import 8!ocu! 34. /nestitii!e si cooperarea economica )a 30 septem,rie 00# erau inregistrate in Romania 3%9 societati comercia!e cu participare dane5a de capita! cu un o!um tota! de inestitii de 4$#$ mi!ioane de euro 8019 din inestitii!e straine in tara noastra Danemarca ocupand !ocu! 3 in topu! inestitori!or straini. rincipa!e!e domenii in care s-au facut inestitii dane5e de capita! sunt< transporturi industria a!imentara 5oote'nie comert interior si e;terior.

Cooperarea sectoria!a Cu!tura stiinta si educatia Re!atii!e intre Romania si Regatu! Danemarcei se desfasoara in ,a5a Acordu!ui de cooperare cu!tura!a educationa!a si stiintifica semnat in 19#$ si a rogramu!ui de cooperare romano-dane5a in domeniu! educatiei stiintei si cu!turii semnat !a Copen'aga !a % fe,ruarie 199$ pre!ungit pana !a semnarea unui nou program. "ustitie Cooperarea +udiciara atat in materie pena!a cat si in materie cii!a si comercia!a se desfasoara in ,a5a instrumente!or mu!ti!atera!e !a care acestea sunt parti Danemarca fiind unu! dintre state!e cu care Romania desfasoara re!atii caracteri5ate de un f!u; re!ati sca5ut de cereri. Administratie si interne Acordu! intre *uernu! Romaniei si *uernu! Regatu!ui Danemarcei priind readmisia cetateni!or proprii si a straini!or semnat !a ucuresti !a 2 fe,ruarie 1999 este ratificat prin )egea nr. ##000. /ncepand cu data de 2 martie 001 a!aturi de ce!e!a!te tari nordice Regatu! Danemarcei a deenit mem,ru semnatar in cooperarea 6c'engen. rograme tLinning 'are deru!atein curs de deru!are cu partea dane5a 1. Conentia :Linning R701/"B01 De5o!tarea cadru!ui !egis!ati si institutiona! in domeniu! migratiei intre Romania 6uedia si Danemarca a carei re5u!tat a fost 6trategia Nationa!a priind Migratia G inc'eiat in !una apri!ie 004. . Conentia :Linning R703/"B04 Cresterea nie!u!ui profesiona! a! persona!u!ui din domeniu! migratiei G intre Romania , 7!anda si Danemarca

1%


3. e componenta de administratie pu,!ica< Conentia :Linning R7-004/7:0 cu tit!u! /ntarirea autonomiei financiare a autoritati!or !oca!e prin continuarea descentra!i5arii fisca!e si financiare. Aparare Cooperarea mi!itara se desfasoara pe ,a5a Memorandumu!ui priind contacte!e in domeniu! mi!itar intre Ministeru! Apararii Nationa!e din Romania si Ministeru! Apararii din Regatu! Danemarcei. Mediu /n !una mai 000 a fost semnat !a ucuresti Acordu! dintre Ministeru! Ape!or aduri!or si rotectiei Mediu!ui din Romania si Ministeru! Mediu!ui si Energiei din Regatu! Danemarcei priind cooperarea in domeniu! protectiei mediu!ui. /n % ianuarie 003 a fost semnat !a Copen'aga Memorandumu! de /nte!egere intre *uernu! Romaniei si *uernu! Danemarcei priind cooperarea pentru imp!ementarea rotoco!u!ui de !a Hoto !a ?N(CCC. Acest Memorandum repre5inta documentu! cadru pentru imp!ementarea unor posi,i!e proiecte "/ in Romania. Memorandumu! de /nte!egere a fost ratificat prin )egea nr. 23004. Referitor !a actiitati!e de intarire a capacitatii institutiona!e in Romania pana in acest moment Danemarca a sustinut din punct de edere te'nic si financiar o serie de actiitati in domeniu! sc'im,ari!or c!imatice precum< - E!a,orarea 6trategiei Nationa!e priind sc'im,ari!e c!imaticeI - E!a,orarea !anu!ui Nationa! de actiune a! Romaniei priind sc'im,ari!e c!imatice 8002 00$. Agricu!tura rin rogramu! BARE au inceput doua proiecte de infratire care or fi rea!i5ate de consortii in co!a,orare cu Ce'ia respecti Marea ritanie< - 6pri+in pentru infiintarea unei Rete!e de /nformatii Conta,i!e in Agricu!tura G R/CA 8Danemarca  Ce'ia - 6pri+in pentru sta,i!irea unui sistem de c!asificare a carcase!or 8Danemarca  Marea ritanie :urism Actiitati!e de promoare a Romaniei se desfasoara prin irou! de promoare turistica a Romaniei !a 6tock'o!m 86uedia care gestionea5a intreaga piata turistica din eninsu!a 6candinaa. Romania a fost repre5entata !a e;po5itia de turism (erie care s-a desfasurat in perioada $-9 ianuarie 00# !a Copen'aga. 6ingurii operatori de c'artere sunt fie 6c'rei,er :ours 8cursa i!!undCopen'aga-:argu Mures rao :ours 8cursa i!!und-ConstanOa Apo!!o 8cursa Copen'aga Constanta. Compania dane5a Cim,er Air efectuea5a saptamana! trei curse directe Copen'agaucuresti. /n ierar'ia tari!or de origine a i5itatori!or straini in Romania Danemarca se af!a pe !ocu! $ cu o pondere de 0# din tota!. /n anu! 002 numaru! de i5itatori sositi din Danemarca a fost de 12 423 in crestere cu 324 comparati cu 004 8ce! mai ridicat ritm de crestere inregistrat in perioada 001-002.


19

Accesu! cetateni!or romani pe piata fortei de munca din Danemarca entru tari!e care au aderat !a ?E in u!timu! a! de e;tindere Romania si u!garia s-a adoptat regimu! tran5itoriu rei5uit 8protoco!u! inter-partide din iunie 00# care preede posi,i!itatea ca persoane!e proenind din aceste state sa intre !i,er pe teritoriu dane5 si sa ramana pentru un intera! de sase !uni G perioada in care isi pot cauta un !oc de munca dar nu pot so!icita asistenta socia!a de !a statu! dane5. 7data gasit un anga+ator pe ,a5a documente!or intocmite de acesta e;ista posi,i!itatea o,tinerii dreptu!ui de sedere si de munca in Danemarca. e perioada ap!icarii masuri!or tran5itorii nu este acceptata anga+area inainte de e!i,erarea permisu!ui de munca.

. (i)liogra*ie 1.

Prezentare generala + copen'aga.mae.ro + Likipedia.com

2.

Elemente de evolutie in timp + e'.netencHc!opediaartic!e'enriksen.denmark

3.

Stadiul actual al dezvoltarii economice + copen'aga.mae.ro + cia.go + epp.eurostat.ec.europa.euporta! - denmark.dk porta! - um.dk G ministrH of foreign affairs - isitdenmark.com - fm.dk G ministrH of finance - state.go G foreign direct inestments - Lorkindenmark.dk

4.

Relatiile cu Uniunea Europeana - um.dk G ministrH of foreign affairs + fm.dk G ministrH of finance + europa.eu groLt'and+o,s + !is,oncounci!.net + Leforum.org G )is,on strategH

5.

Alte aspecte relevante pentru economia daneza + mae.ro

Economie Europeana - Danemarca

Recommend Documents