1. Care dintre ţările de mai jos sunt membrii fondatori ai Comunităţilor Europene a carbunelui si otelului: Franta, Belgia, Germania, Luxemburg, Italia, Olanda. 2. Care dintre ţările de mai jos nu sunt membrii fondatori ai Comunităţilor Europene a Energiei Atomice: Toate celelalte tări care nu sunt membru fondator. 3. Printre statele membre ale Uniunii Europene de astăzi se numără și: Franta, Belgia, Germania, Luxemburg, Italia, Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Grecia, Spania, Austria, Portugalia, Finlanda, Suedia, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Tările Baltice (Letonia, Lituania, Estonia), Malta, Cipru, România, Bulgaria, Crotia.
a) Norvegia; b) Elvetia; c) Malta; d) Liechtenstein. 4. Printre statele membre ale Uniunii Europene de astăzi nu se numără și: Toate celelalte tări care nu sunt membru. 5. Stabiliti ordinea corectă, din punct de vedere cronologic, a aderării la Uniunea Europeană pentru tările de mai jos: 1952 – Franta, Belgia, Germania, Luxemburg, Italia, Olanda, 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, 1981 – Grecia, 1986 – Portugalia, Spania, 1995 – Austria, Finlanda, Suedia, 2004 – Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Tările Baltice (Letonia, Lituania, Estonia), Malta, Cipru, 2007 – România, Bulgaria, 2013 – Crotia. 6. Tratatul privind înfiintarea CECO / CEEA / Euratom / CEE a urmărit: CECO – plasarea întregii productii franco-germane de cărbune și otel sub responsabilitatea unei autorităti supreme comune în cadrul unei organizatii deschise participării și a altor state europene; - constriurea unei piete comune si cu institutii comune. CEEA sau Euratom – independenta energetică; - formarea și dezvoltarea industriilor nucleare europene, nivel ridicat de securitate pt populatie, împiedicarea deturnarii materiilor nucleare către obiective militare, ridicarea nivelului de viata in statele membre. CEE – integrarea economiilor statelor membre (necesitatea de a intari unitatea economiilor statelor membre si de a asigura dezvoltarea armonioasa a acestora prin diminuarea diferentelor existente intre diferite regiuni) 7. Dispozitiile Tratatului privind înfiintarea CECO / CEEA / Euratom / CEE prevedeau: CECO – crearea unei piete comune cu obioective comune si institutii comune (crearea unei piete comune în domeniul cărbunelui și a otelului; - stabilirea institutiilor comune și a mijloacelor de actiune pt a organiza piata comună si a elabora o politică economică și socială comună). - crearea „Inalta Autoritate” ca organ supranational pentru realizarea obiectivelor CEEA sau Euratom – piată comună nucleară; reguli privind nivelul aprovizionării cu minereuri, materii brute și materii fisionabile speciale; - dispozitii privind domeniul industrial; - dispozitii privind cercetarea si difuzarea cunoștintelor; -protectia sanitară, control de securitate. CEE – crearea unei piete comune definita ca ”un spatiu comun unui grup de state, guvernat de regulile economiei de piata” (libera circulatie a mărfurilor, libera circulatie a lucrătorilor, libertatea prestărilor de servicii și libera circulatie a capitalurilor); - apropierea progresivă a politicilor ec ale statelor membre (politici comune și politici coordonate). 8. Precizati care dintre următoarele afirmatii referitoare la tratatele ce stau la baza procesului de integrare europeană este adevărată / falsă: 9. Uniunea Europeană a urmărit, încă de la înfiinţarea sa: Promovarea păcii, valorilor sale și bunăstarea popoarelor sale. - promovarea unei dezvoltari armonioase si echilibrate a activitatilor ec in ansamblul uniunii - cresterea durabila si neinflationista, un nivel inalt de protectie si al imbunatatirii calitatii mediului - promovarea unui grad inalt de convergenta a performantelor ec - un nivel ridicat al ocuparii fortei de munca si al protectiei sociale, egalitatea intre femei si barbati - cresterea nivelului de trai si a calitatii vieti - promovarea coeziunii ec si sociale - promovarea solidaritatii intre statele membe - mentinerea si dezvoltarea uniunii ca un spatiu al libertatii, securitatii si justitiei
- promovarea progresului stiintific si tehnic - combaterea excluziunii sociale si discriminarii, promovarea justitiei si protectiei sociale, protectia dr copilului 10. Pe lista obiectivelor Uniunii Europene a fost adăugată cel mai târziu: Promovarea progresului știintific și tehnic; combaterea excluziunii sociale si discriminărilor; promovarea justitiei și protectiei sociale, solidaritatea intre generatii și protectia dreptului copilului. 11. Principiul reprezentării intereselor/echilibrului institutional/autonomiei institutiilor/cooperării loiale între institutii presupune: Princ repr intereselor: fiecare institutie comunitara repr un interes specific distinct, în sprijinul căruia actionează in cadrul procesului decizional comunitar. Princ echilibrului institutional: fiecare institutie are obligatia sa-si exercite competentele sale, dar cu respectarea totala a competentelor celorlalte institutii. Princ autonomiei instit.: se bazeaza pe capacitatea instit de a adopta propriul lor regulament intern de organizare, impunand totodata acestora sa se abtina de la masuri susceptibile sa puna in pericol obiectivele tratatelor, sa evite situatia care ar duce la perturbarea functionarii altor institutii comunitare din cauza utilizarii lor excesive. Princ cooperarii loiale intre instit.: impune instit nu numai sa respecte competentele lor, dar sa si stab proceduri care sa permita asig bunei desfasurari a proc decizional. 12. Care dintre următoarele instituţii nu a fost prevăzută de Tratatele de la Paris şi Roma: Consiliul European; 13. Prin „Convenţia relativă la unele instituţii comune Comunităţilor Europene” a devenit instituţie comună pentru cele trei Comunităţi Europene şi: Parlamentul European; Curtea de Justitie; iar pentru CEE şi CEEA - Comitetul economic şi social. 14. Prin „Tratatul de fuziune de la Bruxelles” a devenit instituţie comună pentru cele trei Comunităţi Europene şi: Comisia Europeană; Consiliu de Ministri, si o singura administratie cu un buget de functionare unic 15. Parlamentul European / Consiliul European / Consiliul Uniunii / Comisia Europeană este compus (ă) din: Parlamentul European – delegati ai parlamentelor statelor comunitare - parlamentari, repr ai cetatenilor statelor reunite in Comunitate, alesi prin vot universal direct, liber, secret pt o per de 5 ani - eurodeputati in functie de dimensiune geografica; 765 de parlamentari plus presedinte din cele 28 de state membre. Minim 6 deputati pt fiec stat, maxim 96. Consiliul European – șefi de stat sau de guvern ai statelor membre, precum si presedintele Consiliului European si presedintele Comisiei Europene. (+atunci cand se impune, fiec membru al Consiliului European poate decide sa fie asistat de un ministru sau de un membru al Comisiei + noul Inalt Repr al Uniunii) – componenta fixa. Consiliul Uniunii – un repr la nivel ministerial al fiec stat membru, imputernicit sa angajeze guvernul statului membru pe care il repr si sa exercite dreptul la vot - (componenta variaza in fct de ordinea de zi a lucrarilor) Comisia Europeana – cate un comisar pt fiecare stat membru, inclusiv presedintele si Inaltul Reprezentant al Uniunii (vicepresedinte); Comisarii europeni sunt aleşi din rândul specialiştilor şi/sau al oamenilor politici, desemnaţi de comun acord de către statele membre şi cu investitura Parlamentului European, pe baza competenţelor generale. 16. Printre atribuţiile Parlamentului European / Consiliului European / Consiliului Uniunii / Comisiei Europene se numără şi: Parlamentul European – puterea de control (puterea de informare și de sanctiune), puterea consultativă si de participare la actul legislativ, competente in domeniul bugetar (functie bugetara), alegerea avocatului poporului. Consiliul European – este locul unor schimburi de pareri libere si al unor informari reciproce intre factorii principali de conducere ai statelor membre; poate delibera subiecte care sunt de competenta comunitara, dar si chestiuni de cooperare politica sau orice alt subiect de interes comun, definind orientarile si prioritatile politice generale ale Uniunii; ofera Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia; constituie o ”instanta de apel” pentru dosarele care ii sunt trimise de instantele inferioare, in special de catre Consiliul Uniunii. Consiliul Uniunii – exercita impreuna cu Parlamentul European, functia legislativa prin procedura legislativa ordinara, cunoscuta si sub numele de codecizie; coordoneaza politicile statelor membre in domenii specifice cum ar fi: politici ec si bugetare sau politica de ocupare a fortei de munca; adopta deciziile nec pt definirea si punerea
in practica a politicii externe si de securitate comuna, pe baza orientarilor generale trasate de Consiliul European; coordoneaza activ statelor membre si adopta masurile nec cu priv la cooperarea in materie de justitie si afaceri interne; decide cu priv la semnarea si incheierea acordurilor internat dintre UE si unul sau mai multe state ori organizatii internat, pe baza unei proceduri din partea Comisiei; adopta bugetul Uniunii impreuna cu Parlamentul European. Comisia Europeana – puterea de initiative (motorul Comunitatii); puterea de executie (guvern la nivel comunitar); puterea de control; puterea de negociere in acordurile internat. 17. Printre atribuţiile Parlamentului European/Consiliului European/Consiliului Uniunii/Comisiei Europene nu se numără şi: a. examinarea diferitelor doc şi discutarea, în şedinţă publică, a raportului anual pe care îl prezintă Comisia Europeană; b. puterea de a constrânge Comisia, prin votarea unei moţiuni de cenzură, de a demisiona, în anum cond stabi; c. alegerea, pe durata legislaturii sale, a Avocatului poporului; d. niciuna dintre atributiile de mai sus. 18. Consiliul European / Consiliul Uniunii Europene se caracterizează şi prin faptul că: Consiliul European – s-a contituit, la inceput, intr-un cadru neconventional, fiind ulterior recunoscut prin tratate; are intodeauna aceeasi componenta, reunind sefi de stat si de guverm. Consiliul Uniunii – este o institutie prevazuta in tratatele initiale de infiintare a Comunitatilor Europene; are o componenta diferita, care a evoluat de la cea initiala, ce cuprindea ministrii afacerilor externe, pana la compunerea sa actuala din ministri repr domeniile pt care Consiliul respectiv se reuneste. 19. Consiliul European / Consiliul Uniunii Europene nu se caracterizează şi prin faptul că: 20. Spre deosebire de Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European: 21. Spre deosebire de Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene: a. se întruneşte mai des; 22. Printre elementele care deosebesc Consiliul European de Consiliul Uniunii Europene se numără și: 23. Stabiliti care dintre următoarele afirmatii referitoare la Parlamentul European /Consiliul European / Consiliul Uniunii Europene / Comisia Europeană este adevărată: 24. Stabiliti care dintre următoarele afirmatii referitoare la Parlamentul European /Consiliul European / Consiliul Uniunii Europene / Comisia Europeană este falsă: 25. Comitetul Economic și Social / Comitetul Regiunilor este compus din: CES – repr ai dif categ de participanti la viata ec si sociala - organiz patronale, salariale si alti repr ai societatii civile, in special din domeniile socio-ec, civic, profesional (353 membrii prin vot, 5 ani) CR – repr ai colectivitatilor regionale si locale care sunt fie titularii unui mandat electoral in cadrul unei autoritati regionale sau locale, fie raspun dpdv politic in fata unei adunari alese. (353 membrii prin vot, 5 ani) 26. Stabiliti care dintre următoarele afirmatii referitoare la Comitetul Economic și Social /Comitetul Regiunilor este adevărată: 27. Stabiliti care dintre următoarele afirmatii referitoare la Comitetul Economic și Social /Comitetul Regiunilor este falsă: 28. Piata comună, ca etapă a procesului de integrare economică europeană, presupune: Piata Comuna = Uniunea Vamala (teritoriu vamal unic al tarilor membre, ce cupr ansamblul schimburilor reciproce de mf, si interzicerea taxelor vamale de import export) + o politica comerciala comuna fata de terti (tarif vamal comun in relatiile cu acestia) - spaţiu comun unui grup de state, guvernat de regulile economiei de piaţă, în care operatorii economici pot
exercita activităţi în mod liber, în beneficiul comun, pentru dezvoltarea economiei statelor membre. 29. Uniunea vamală a presupus în relatiile dintre tările membre și: - inlaturarea completa, dar treptata, a taxelor vamale de import si de export in rel comerciale dintre tarile semnatare, atat pt prod industriale cat si pt prod agricole - inlaturarea in mod treptat si complet a restrictiilor cantitative si a altor bariere netarifare din calea comertului reciproc al tarilor membre - instituirea unui regim fiscal comun in tarile membre, concomitent cu elaborarea si adoptarea unor reguli comune priv desfasurarea concurentei in cadrul Comunitatii 30. Uniunea vamală a presupus în relatiile cu tările terte și: – instituirea unei politici comerciale comune fata de terti si armonizarea legislatiilor vamale ale tarilor membre pentru aplicarea uniforma a acesteia 31. Carta Albă privind desăvârşirea pieţei unice interne a prevăzut: Fixarea unui calendar precis pentru perioada 1985-1992, priv examinarea si adoptarea masurilor legislative necesare realizarii pietei unice (eliminarea frontierelor fizice, barierelor tehnice si barierelor fiscale). Pentru realizarea acestor obiective, au fost prevăzute o serie de măsuri legislative prin intermediul cărora se urmărea: - eliminarea barierelor fizice, prin renunţarea la controlul mărfurilor şi al persoanelor la frontierele interne, precum și la formalităţile vamale greoaie şi costisitoare; - eliminarea barierelor tehnice, prin înlăturarea obstacolelor ce decurgeau din reglementările naţionale distincte cu privire la exigenţele pe care trebuiau să le îndeplinească mărfurile şi serviciile care circulau în Comunitate; - eliminarea barierelor fiscale, prin depăşirea obstacolelor create de diferenţele existente între sistemele naţionale de impunere directă şi indirectă; 32. Actul Unic European a prevăzut: - prevederi referitoare la edificarea spatiului ec integrat, in care sa se dezvolte politici comune si sa se armonizeze politicile ec ale tarilor membre; includerea conceptului de piata interna intr-un tratat comunitar; revizuirea proc de adoptare a dec in Consiliul de Ministri, unanimitatea fiind inlocuita cu votul majoritatii calificate pt marea parte a problemelor analizate. 33. Spre deosebire de Carta Albă privind desăvârşirea pieţei unice interne, Actul Unic European: a pus accent pe dezvoltarea politicilor comune și armonizarea celorlalte politici economice ale tărilor membre; 34. Eliminarea frontierelor fizice ce afectau libera circulatiei a mărfurilor în cadrul pietei unice interne a presupus: - eliminarea completă a formalităţilor vamale şi a controalelor la frontierele intracomunitare pentru orice marfă, cu excepţia drogurilor şi a armelor de foc; - simplificarea controalelor admin facute la punctele de frontiera interna - introducerea unui sist computerizat de informare 35. Recunoașterea reciprocă, ca principiu de bază pentru circulatia mărfurilor în cadrul pietei unice interne presupune: - acceptarea sau recunoasterea de catre autoritatile nationale a controalelor realiz de statele membre - aplicarea recunoasterii reciproce atat normelor tehnice nationale, care se mentin distincte, precum si a certificatelor de conformitate emise de catre autorit de control - certificarea si recunoasterea fiecarei norme europene de catre organismele competente 36. Eliminarea obstacolelor tehnice ce afectau libera circulaţie a mărfurilor în cadrul pieţei unice interne a vizat: armonizarea reglementărilor naţionale privind aditivii acceptaţi pentru a fi folosiţi la obţinerea produselor alimentare comercializate în spaţiul comunitar. 37. Eliminarea barierelor fiscale pentru liberalizarea circulaţiei mărfurilor a presupus: - armonizarea aplicării TVA (1977); - aplicarea generalizată a TVA la toate tipurile de vânzări şi facturarea acesteia la producător (în ţara de origine);
- limitarea nr de taxe pe valoare adăugată la două în fiecare ţară (TVA normal şi TVA redus), concomitent cu reducerea listei produselor cărora li se aplică TVA redus. 38. Libera circulatiei a persoanelor în cadrul pietei unice interne presupune și: - libera trecere a frontierelor intre statele membre, fara control si formalitati - posibilit egale priv accesul la activ salariale si profesionale 39. Printre statele semnatare ale Acordului Schengen se numără: Franta, Germania, tarile Benelux (Belgia, tarile de Jos, Luxemburg) 40. Printre statele semnatare ale Acordului Schengen nu se numără: Bulgaria, Cipru, Romania, MB si Irlanda 41. Principalele prevederi ale Acordului Schengen se referă și la: - eliminarea controalelor la frontierele interne; - regimul de vize armonizat; - dreptul de azil ; - colaborarea politieneasca; - cooperarea justitiei in materie penala; - colaborarea in lupta contra traficului de droguri; - lupta impotriva traficului cu arme de foc si munitie. 42. În prezent din Spatiul Schengen face parte și următorul stat: Franta, Germania, tarile Benelux (Belgia, tarile de Jos, Luxemburg), Italia, Danemarca, Portugalia, Suedia, Spania, Finlanda, Grecia, Islanda, Olanda, Austria, Norvegia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Elvetia, Liechtenstein. 43. În prezent din Spatiul Schengen nu face parte și următorul stat: 44. Liberalizarea circulatiei serviciilor în cadrul pietei unice interne a presupus: - dreptul de stabilire al resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat comunitar in scopul prestarii unui serviciu - libertatea prestatorului de serv de a-si desf temporar activitatea in statul membru in care presteaza serv 45. Procesul de liberalizare a serviciilor financiare a avut la bază: - principiul licentei unice si principiul supravegherii de catre statul de origine 46. Liberalizarea circulatiei capitalurilor în cadrul pietei unice interne a presupus: - asigurarea liberei circulatii a capitalurilor si principiul nediscriminarii dupa origine si dupa destinatia fondurilor in interiorul Comunitatii 47. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la libera circulatie a mărfurilor /serviciilor / capitalurilor / persoanelor este adevărată: 48. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la libera circulatie a mărfurilor /serviciilor / capitalurilor / persoanelor este falsă: 49. Raportul Werner a propus: - adoptarea unei monede europene comune (instituirea unei uniuni ec si monetare) 50. Raportul Delors a propus: - o moneda unica si o politica monetara unica, nu o moneda comuna care sa circule concomitent cu monedele nationale 51. În prima / a doua / a treia etapă de realizare a uniunii economice și monetare s-a realizat si: I - o mai buna convergenta a rezult ec ale diferitelor tari, precum si la o intarire a coordonarii politicilor lor ec si
monetare II - intarirea coordonarii intre bancile centrale nationale prin consituirea Sistemului European al Bancilor Centrale III – stabilirea irevocabila a cursului de schimb valutar, disparitia monedelor nat ale tarilor Comunitatii si inlocuirea acestora cu o moneda unica 52. Criteriile de convergentă nominală / reală ce trebuie îndeplinite de statele membre care doresc să adere la zona euro stabilesc: Nominala - un deficit bugetar care sa nu depaseasca 3% din PIB - rata scazuta a infl, sa nu depaseasca 1,5% - dobanzi scazute pt credite pe termen lung, sa nu depaseasca 2% - datorie publica cumulata sa nu depaseasca 60% din PIB - stabilitatea cursului de schimb Reala - gradul de deschidere a ec, calculat ca pondere a schimburilor comerciale externe in PIB - ponederea comertului bilateral cu tarile membre ale UE in totalul comertului exterior - str ec pe cele 3 ramuri principale (industrie, agricultura si serv) - PIB pe cap de locuitor, calculat in fct de paritatea puterii de cump 53. Moneda unică euro a fost adoptată si de: Grecia, Slovenia, Cipru, Malta, Slovacia, Estonia, 54. Moneda unică euro nu este folosită în: 55. Politica monetară comună presupune: - o moneda unica administrata de o singura banca centrala independenta (stabilitatea preturilor, sustinerea politicilor ec generale ale UE in concordanta cu principiile ec libere de piata si ale concurentei) 56. Politica economică comună presupune: - convergenta ec statelor membre 57. Spre deosebire de politica monetară, politica economică comună presupune: - mentinerea responsabilitatii statelor membre asupra politicii economice nationale 58. Politica bugetară a Uniunii Europene presupune: - statele membre raman in continuare responsabile pt politicile lor bugetare nationale 59. Precizati care dintre următoarele afirmatii referitoare la Banca Europeană de Investitii /Banca Centrală Europeană este adevărată: BEI – instrument comunitar prioritar pentru solidaritate financiara; contribuie la stabilitatea macroeco in spatiul comunitar, are rol intermediar in vederea redistribuirii creditelor pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii. Reprezinta o sursa majora de finantare a activitatilor industriale, a sectoarelor cu tehno avansata, contribuie la formarea retelelor de transport si energie transeuropene, protejarea mediului inconjurator, cooperare cu statele din afara spatiului comunitar. BEI detine 60% din actionariatul Fondul Eur de Investitii. BCE – structura institutionala este data in principal de BCE care impreuna cu bancile centrale ale statelor membre formeaza sistemul european al bancilor centrale (SEBC). Obiectiv: mentinerea stabilitatii preturilor. Sarcini: definirea si punerea in aplicare a politicii monetare a uniunii; efectuarea operatiunilor de schimb valutar; detinerea si admin rezervelor valutare oficiale ale statelor membre; promovarea bunei functionari a sist de plati. - Este singura abilitata, impreuna cu bancile centrale nationale, sa autorizeze si sa emita bancnote euro in Uniune; bancnotele emise de acestea sunt singurele care au statut de mijloc legal de plata. - are rol consultativ pt Uniune si pt autoritatile nationale - pt a-si indeplinii sarcinile, colecteaza inf statistice nec fie de la autoritatile nat competente, fie direct de la agentii ec. 60. Printre domeniile ce sunt de competenţa politicii comerciale comune se numără si: - acorduri tarifare si comerciale - masuri de liberalizare (eliminarea barierelor netarifare si a restrictiilor cantitative)
- tarif vamal extern comun - Schimburile internationale de produse supuse Euratim-ului - Produsele CECO daca fac obiectul unor acorduri multilaterale - Incheierea de acorduri cu tarile terte in materie de marfuri falsificate - Acordurile asupra aplicarii de masuri sanitare, fitosanitare in domeniul agricol Aceasta vizează două categorii de domenii: - domenii pentru care s-a prevăzut elaborarea unor politici comune statelor membre = presupun un transfer de suveranitate consimţit de statele membre, în beneficiul instituţiilor comunitare, dotate cu competenţe şi puteri necesare pentru a realiza, în anumite domenii, politici ce se vor substitui politicilor naţionale; - domenii în care s-a urmărit coordonarea politicilor statelor membre = se realizează sub forma consultărilor între statele membre, în cadrul instituţiilor comunitare, fără a substitui, însă, politicile naţionale. 61. Regimul Uniunii Europene privind importurile/exporturile către ţări terţe cuprinde şi reguli cu privire la: Reguli import: - Masuri de reglementare a regimului de liberalizare a importurilor - Reguli pentru a contracara consecintele negative determinate de liberalizarea importurilor - „aparare si sanctionare” salvgardare: informare, consultare, investigare, aparare, sanctionare - Masuri de aparare comerciala impotriva practicilor comerciale neloiale (dumping, subventie sau marfuri falsificate). Reguli pentru export: - Armonizarea ajutoarelor publice acordat pt finantarea si promovarea exporturilor - Conformarea regimului comercial aplicabil exporturilor 62. Din categoria acordurilor comerciale preferentiale / nepreferenţiale încheiate de Uniunea Europeană cu ţări terţe fac parte: Acordurile Preferentiale (acorduri de comert liber) includ: acodarea de concesii (reduceri, eliminari de taxe vamale de import, contingente tarifare). Produsele de export originare dintr-o tara beneficiaza de facilitati suplimentare de acces pe piata tarii partenere. Acestea sunt semnate de U.E. cu state terţe pe termene ce pot fi reînnoite şi constituie excepţii de la aplicarea tarifului vamal extern comun. Au fost încheiate cu patru grupuri de state, respectiv: AELS, TECE, ACP, tari in curs de dezvoltare, alte acorduri (USA). Acorduri nepreferentiale. Acestea vizează acordurile comerciale multilaterale administrate în prezent de Organizaţia Mondială a Comerţului (O.M.C.), menite să ordoneze şi să liberalizeze comerţul internaţional. Eficacitatea aplicării prevederilor acestor acorduri la nivel comunitar este limitată ca urmare a jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie. Astfel, nu pot fi invocate regulile O.M.C. nici de către o întreprindere şi nici de către un stat membru pentru a contesta validitatea unei măsuri comunitare, cu excepţia situaţiilor în care aceste norme internaţionale de conduită au fost încorporate sau există o referire specială la ele într-o reglementare comunitară. 63. Acordurile comerciale încheiate de Uniunea Europeană cu statele membre A.E.L.S. /Tările din Europa Centrală si de Est / Tările din Africa, Caraibe si Pacific / Tările în curs de dezvoltare / statele mediteraneene / MERCOSUR / S.U.A. prevăd: AELS (evitarea obstacolelor comerciala) - eliminarea restrictiilor comerciale si a masuriloe cu efect echivalent pentru produsele industrale; cooperare pt reducerea barierelor ce afecteaza schimburile reciproce cu produse agricole; concesii privind comertul cu peste. - imbunatatirea libereri circulatii a produselor industriale; cooperarea in domeniul cooperarii, stiintei si tehnicii; actiuni internationalecomune cu tarile in curs de dezvoltare, plus alte domenii de interes reciproc (circulata capitalurilor, serviciilor, persoanelor, cercetare-dezvoltare, protectia mediului inconjurator, piata muncii, cultura, turism) TECE (sprijinarea in tranzitia la eco de piata) 1. Bazele comerciale ale UE cu TECE au fost stabilite in acordurile de ascociere semnate cu acestea, ale caror obiective s-au extinsa insa dincolo de cele comerciale - eliminarea barierelor tarifare si netarifare din calea schimburilor comerciale reciproce; realizarea unei largi zone de liber schimb intre UE si TECE; - asigurarea unui cadru adecvat pt dialogul politic intre parti, care sa permita dezvoltarea unor legaturi politice mai stranse; asigurarea unei baze solide pt cooperare economica, sociala, financiara si culturala; promovarea dezvoltarii comertului precum si a unor relatii comeriale armonioase intre parti; spijinirea eforturilor de dezvoltare a eco, de desavarsirea tranzitiei la o eco de piata si de consolidare a democratiei; crearea unor institurii
adecvate pt a realiza efectiv demersuri de asociere; asigurarea uni cadru adecvat pt integrarea graduala a TECE in comunitatile europene. ACP (faciliteaza dezvoltarea garantandu-se accesul liber al produselor lor la export) - sprijin financiar si tehnic pe care CEE l-au acordat acestuia; libera circulatie a marfurilor; TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE (acces privlegiat la piete, in vederea consolidarii propriilor economii si imbunatatirii conditiilor de viata) -preferinte vamale in vederea sprijinirii dezvoltarii; prevede reduceri suplimentare de tarife pt tarile vulnerabile care semneaza pana la 27 de convetii internationale privind drepturile omului, drepturile lucratorilor si strandardelor de mediu si de buan guvernanta. Statele mediteraneene (concesii comerciale care au scopul de a facilita accesul prod din tarile mediteraneene pe piata comunitara; colsolidarea acordurilor de liber schimb cu anumite state mediteraneene). MERCOSUR (liberalizarea progresiva pe parcusul a 10 ani a schimburilor comerciale cuproduse industriale si a serviciilor). SUA (creearea intre UE si SUA a unei zone de liber schimb in materie de servicii; eliminarea taxelor vamale la importurile de produse industriale originare dintre cele 2 parti; reducerea barierelor netarifare in calea schimburilor reciproce; armonizarea standardelor tehnice; prevenirea conflictelor comerciale reciproce; masurile vizand repturile de prop intelectuala; atenuarea barierelor tarifare in cadrul schimburilor reciproce la produsele industrialel crearea unei mecanism de „avertizare timpurie” cu privire la eventualele conflicte de natura comerciala. 64. Precizati care dintre următoarele afirmatii referitoare la politica comercială a Uniunii Europene este adevărată: - Este o politica comuna, fiind de competenta exclusiva a autoritatilor comunitare 1. Apropierea reglematrilor in materie vamala 2. Coordonare relatiilor comerciale cu tarile terte 3. Adaptarea acordurilor cu tarile terte astfel incat sa nu se intarzie intrarea in vigoare a tarifului vamal comun 4. Modificare listelor de preferinte acordate tarilor terte 5. Extinderea asupra celorlalte state membre a eliminarii restrictiilor cantitative impuse tarilor terte de catre un stat membru 6. Adoptarea unui comportament comun in cadrul org eco internat. 7. Posibilitatea de a adopta, in caz de urgenta, masuri de protectie necesare 8. In iulie 1969 s-a renuntat la a mai face referire la un tarif extern comun, pastrandu-se ca unic obiectiv realizarea politicii comerciale comune 9. In 1992 a fost adoptat codul vamal al UE 10. In 2008 a fost adoptat nou cod vamal modernizat 65. Precizati care dintre următoarele afirmatii referitoare la politica comercială a Uniunii Europene este adevărată /falsă: 66. Scopul politicii concurentiale vizează: Eliminarea sau descurajarea practicilor comerciale restrictive ce au drept efecte impiedicarea, restarngerea sau deformarea concurentei, garantare unitatii pietei comune, evitarea monopolizarii anumitor piete. 67. Acordurile, deciziile sau practicile concertate sunt interzise de regulile comunitare privind concurenta în situatia în care: - au ca obiect sau efect impiedicare, restrangerea sau distorsionare concurentei in cadrul pietei comune si care pot afecta comertul dintre statele membre in special acelea care constau in: - fixarea directa/indirecta a preturilor de vanzare/cumparare sau a altor conditii comerciale; - limitarea sau controlul productiei, comercializarii, dezvoltarii tehnice sau a investitiilor; - impartirea retelelor de desfacre si a surselor de aprovizionare pe criteriul teritorial, al volumului de vanzari si achizii sau al altor criterii; - aplicarea unor conditii legale tranzactiilor echivalente cu alti parteneri comerciali; - conditionare incheerii contractelor de acceptare de catre celelalte parti a unor prestatii suplimentare care nu au nici o legatura cu obiectul contractului.
68. Este considerată exceptie / caz special de derogare de la regulile comunitare privind concurenta situatia în care: Cazuri speciale: - cota agregata de piata detinuta de partile la acord nu depaseste 10% pe niciuna dintre pietele relevante afectate de acord, atunci cand acesta se incheie intre companii care sunt actiali sau potentiali competitori pe oricare din aceste piete. - cota de piata detinuta de fiecare dintre partile la acord nu depaseste 15% pe niciuna dintre pietele relevante afectatae de acord, atunci cand acesta se incheie intre companii care nu sunt actuali sau potentiali competitori pe nici una dintre aceste piete Exceptii: - partile implicate la acestea sunt intreprinderi ale unui stat membru si nu nu privesc nici importurile si nici exporturile dintre statele membre - nu sunt mai mult de 2 intreprinderi, parti la acestea, iar acordurile doar restrang libertatea unei parti in determinarea preturilor ori conditiilor comerciale pe baza carora marfurile care au fost dobandite de la cealalta parte pot fi revandute sau impun restrictii orivind exercitarea drepturilor cesionarului sau beneficiarului de drepturi de proprietate industriala (in special prevede modele industriale, desene si marfi comerciale) - au ca unic obiect specializarea, dezvoltarea ori aplicare uniforma de standarde sau cercetarea comuna pt imbunatatirea tehnica, dezvoltare si specializare, cu conditia ca rezultatele sa fie accesibile tuturor partilor si sa fie folosite de fiecare dintre ele - satisfac conditiile regulamentelor in viogoare privind execptarile individuale sau de grup. 69. Abuzul de pozitie dominantă este interzis de regulile comunitare privind concurenta dacă: - practicarea unor preturi inferioare costurilor de productie cu scopul inlaturarii concurentei - impunerea in mod direct sau indirect a preturilor sau altor conditii comerciale neechitabile - limitarea productiei sau a dezvoltarii tehnologice in detrimentul consumatorilor - aplicarea unor conditii ilegale la prestatii echivalente, creand astfel dezavantaje concurentiale - conditionarea incheierii contractelor de acceptare de catre parteneri a unor obligatii suplimentare 70. Stabiliti care dintre următoarele situatii constituie un abuz de pozitie dominantă interzis de regulile comunitare privind concurenta: - Prin comportamentul sau o intreprindere influenteaza concurenta de pe o piata, chiar si in situatia in care un asemenea comportament este rezultatul anumitor dispozitii legislative. 71. Concentrările economice sunt interzise de reglementările comunitare privind concurenta în situatia în care: - are drept efect crearea sau consoliidarea unei pozititii dominante si conduc sau ar putea conduce la impiedicarea, restrangerea sau distorsionarea semnificativa a concurentei in cadrul pietei comune, ori pe o parte considerabila a acesteia si afecteaza comertul dintre statele membre
-
72. Potrivit regulilor comunitare privind concurenţa, sunt considerate a fi compatibile /incompatibile cu piaţa comună ajutoarele de stat care: compatibile: favorizeaza dezvoltarea economica a regiunilor cu nivel de trai anormal de scazut sau cu un grad de ocupare a fortei de munca extrem de scazut promoveaza un proiect important de interes european comun sau remediaza grave perturbari ale eco unui stat membu faciliteaza dezvoltarea anumitor activitati sau regiuni economice promoveaza cultura si conservarea patrimoniului alte de categ de ajutoare stabilite prin decizia consiliului Incompatibile: ajutoarele acordate de stat sau cele acordate sub orice forma prin intermediul resurselor statului, care ameninta sa altereze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau activitati, in masura in care afecteaza schimburile dintre tarile memebre. 73. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la serviciile publice este adevărată/ falsă: sunt activitati economice de interes general prestate de intreprinderi publice
74. Precizati care dintre următoarele afirmatii referitoare la politica concurentială a Uniunii Europene este adevărată / falsă: 75. În domeniul protectiei consumatorului, principiul informării / precautiei presupune: Principiul informarii: Este reflectat de o serie de masuri adoptate in domeniu care prevad obligatia furnizarii de catre vanzator a unor informatii considerate relevante pt consumator, fie inainte, fie in timpul delurularii anumitor tranzactii comerciale. Principiul precautiei: Poate fi invocat atunci cand este necesara adoptarea unor masuri urgente in fata unui pericol potential asupra sanatatii umane, iar rezultatele stiintifice disponibile nu permit o determinare a riscurilor implicate cu o certitudine suficienta fara a fi permisa totusi folosirea lor ca pretext in promovarea unor masuri cu carcater protectionist, de natura a impiedica liberul schimb in cadrul pietei unice. 76. Dreptul consumatorului european de retragere sau de anulare, într-o anumită perioadă de timp, a tranzacţiei la care a consimţit anterior presupune: Dreptul de anulare poate fi exercitat in decursul a 7 zile, cele privind folosirea pe o perioada determinata a unui imobil prevad un termen de 10 zile, iar perioada de razgandire in cazul asigurarilor de viata poate ajunge la 30 de zile. Punerea la dispozitia consumatorului a unui timp suficient pt a obtine si procesa toate informatiile relevante cu privire la tranzactia in care este implicat; prevenirea aparitiei oricaror costuri de tranzactionare ce ar dapasi beneficiile implicate 77. În cazul lipsei conformitătii produselor livrate cu prevederile contractului de vânzarecumpărare negociat, consumatorul are dreptul: Consumatorul are dreptul fie sa i se aduca produsele la conformitate, fara plata, prin reparare sau inlocuire, in functie de optiunea sa, fie sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori anularea contractului. 78. Protejarea consumatorului european împotriva practicilor comerciale incorecte ce decurg din contractele negociate în afara spaţiilor comerciale vizează: Presupune obligatia comerciantului de a acorda in favoarea consumatoruli dreptul de a denunta unilateral contractul de vanzare-cumparare intr-o perioada rezonabila de timp, de cel putin 7 zile lucratoare. 79. În cazul vânzărilor la distantă de produse/servicii, consumatorului trebuie să i se asigure următoarele drepturi: Dreptul la o informare corecta si completa in legatura cu orice aspect care il intereseaza, inainte de incheierea contractului la distanta de vanzare, precum si dreptul de anulare a contractului in decursul unei perioade de minim 7 zile lucratoare, fara un motiv anume si fara penalitati, cu exceptia costului de returnare a produselor. 80. În cazul tranzactiilor electronice de produse/servicii, consumatorului trebuie să i se asigure următoarele drepturi: Aplicarea prevederilor comunitare valabile in domeniu, la care se adauga anumite prevederi carcateristice serviciilor specifice societatii informationale, efectuate prin utilizarea mijloacelor electronice. 81. Protejarea consumatorilor europeni implicati în tranzactii financiare vizează: Dreptul consumatorului de retragere dintr-un contract de credit pentru consum fara a oferii nici un fel de explicatie, in interiorul unei perioade de 14 zile de la incheierea contractului precum si dreptul de returnare anticipata a creditului, la orice moment, cu precizarea ca in aceasta situatie creditorul poate solicita o compensatie justificata in mod corect si obiectiv. 82. Protejarea cumpărătorilor de pachete de servicii turistice vizează: - obligatia comerciantilor sa ofere consumatorilor- turisti info corecte si clare referitoare la orice aspect legat de serv contractate,dar si dreptul de a renunta la acestea,daca organizatorul modif elem esentiale ale aranjamentului convenit. - oferirea unor servicii de calitate
83. Protejarea consumatorilor împotriva practicilor comerciale incorecte ce decurg din contractele care vizează dobândirea unui drept de folosinţă pe durată limitată asupra unor imobile presupune: Reguli ce protejeaza consumatorii cu privire la natura informatiilor pe care partenerii de tranzactie sunt obligati sa le furnizeze, dar si la perioada in care acestia pot denunta contractul, ce nu trebuie sa fie mai mica de 10 zile. 84. Protejarea consumatorilor de servicii de interes economic general presupune: Adoptarea unor reguli detaliate ce stipuleaza dreptul de a alege intre mai multi furnizori de servicii de interes general pe acela care raspunde mai bine propriilor nevoi. 85. Scopul politicii regionale a Uniunii Europene vizează: Reducerea inegalitatilor regionale existente si prevenirea dezechilibrelor regionale 86. Precizati care dintre următoarele afirmatii referitoare la coeziunea economică si social este adevărată / falsă: A fost introdusa pt prima oara intr-o forma explicita in tratatul CEE prin actul unic european. 87. Printre obiectivele / principiile politicii regionale comunitare se numără / nu se numără şi: Principiile: Concetrarea interventie - Princiupiul programarii - Principiul parteneriatului (al colaborarii sau cooperarii) - Principiul aditionalitatii (al complementaritatii) resurselor comunitare - Managementul, monitorizarea si evaluare fondurilor - Regularizarea platilor si controalele financiare Obiective: - Convergenta - Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca - Cooperarea teritoriala europeana 88. Din categoria instrumentelor financiare structurale / complementare / pre-structurale ale politicii regionale comunitare fac parte: Structurale: - Instrumente financiare prin care UE actioneaza pt eliminarea disparitatilor economice si sociale dintre regiuni si din interiorul acestora, in scopul realizarii obiectivului coeziunii economice si sociale (FEDR, FSE, FC) Complementare: - Actioneaza pt finantarea obiectivelor anumitor politici comune (FEOGA si IFOP), dar care incepand cu perioada 2007-2013 nu mai fac parte din politica de coeziune Prestructurale: - Destinate tarilor in curs de aderare la UE avand drept scop pregatirea acestora pt utilizarea fondurilor structurale si complementare (PHARE, ISPA, SAPARD, IPA) 89. Din categoria instrumentelor financiare structurale / complementare / pre-structurale ale politicii regionale comunitare nu fac parte: 90. Scopul FEDR / FC / FEOGA / IFOP / IPA este: FEDR: contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale in comunitate, printr-o participare la dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunuilor a caror dezvoltare era ramasa in urma si la reconversia regiunilor industriale in declin. FC: promovarea dezvoltarii durabile, domeniile prioritare de interventie vizand mediul si dezvoltarea infrastructurii in domeniul transporturilor, in special a retelelor transeuropene. FEOGA: finanta politica agricola comuna IFOP: sprijinirea financiara a politicii comune in domeniul pescuitului care vizeaza in special asigurarea conservarii si exploatarii durabile a resurselor maritime; menţinerea echilibrului între resursele piscicole şi exploatarea acestora;sporirea competitivităţii structurilor piscicole şi dezvoltarea întreprinderilor viabile din acest sector; creşterea valorii adăugate creată de produsele piscicole şi de acvacultură etc. IPA: inlocuieste instrumentele financiare pre-structurale anterioare
91. Precizati care dintre următoarele afirmatii referitoare la politica regională a Uniunii Europene este adevărată / falsă: - Toate statele membre ale UE au o politica regionala - Scopul politicii regionale comune il reprezinta reducerea inegalitatilor regionale existente si prevenirea dezechilibrelor regionale la nivel comunitar - Unul din instrumentele de inceput pe care se baza politica regionala comunitara a fost si fondul social European 92. Principalele mijloace folosite pentru realizarea politicii sociale comunitare au fost: - Functionarea pietei comune, care prin libera circulatie a lucratorilor, urma sa cuprinda si functionarea pietei comune a muncii, contribuind astfel la favorizarea si armonizarea sistemelor sociale ale statelor membre - Coordonarea politicilor economice si a altor competente in domeniul economic de catre consiliul de ministrii, utilizate a.i. sa sprijine cresterea nivelului de trai si a calitatii vietii pt populatia statelor membre. - Armonizarea legislatiei in domeniul politicii sociale 93. Obiectivul Fondului Social European vizează: Dezvoltarea economica si sociala echilibrata in cadrul UE prin sustinerea politicilor nationale de promovare a deplinei ocupari a fortei de munca, reducerea excluderii sociale si a disparitiilor regionale privind angajarea. 94. Tratatul de la Amsterdam marchează un important pas înainte în domeniul politicii sociale a Uniunii Europene / politicii europene privind angajarea fortei de muncă deoarece: Odata cu intrarea in vigoare a tratatului, promovarea unui „nivel inalt al ocuparii fortei de munca si al protectiilor sociale” a fost adaugata pe lista obiectivelor comunitare, devenind o „ problema de interes comun”. Pe lista Obiectivelor comunitare a mai fost adaugata si egalitatea dintre barbati si femei. 95. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la politica socială a Uniunii Europene este adevărată / falsă: A fost vag prevazuta in tratatul CEE 96. Printre obiectivele / principiile politicii comunitare în domeniul mediului se numără şi: Principiile: - pormovarii nivelului de actiune cel mai adecvat privind protectia mediului inconjurator sau principiul subsidiaritatii - precautiei si al actiunii preventive - principiul remedierii cu prioritate la sursa, a daunelor provocate mediului (corectarea daunelor la origine) - principiul poluatorul plateste sau cine contamineaza plateste - abordarii globale – al integrarii cerintelor in materie de protectia mediului in def si punerea in aplicare a altor politici comunitare Obiective: Conservarea, protejarea si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator - Ocrotirea sanatatii oamenilor - Utilizarea prudenta si rationala a res naturale - Promovarea pe plan internat a unor masuri dest sa contracareze problemele regionale sau mondiale ale mediului 97. Printre obiectivele / principiile politicii comunitare în domeniul mediului nu se numără şi: 98. Tratatul de la Amsterdam marchează un important pas înainte în domeniul politicii comuniare privind mediul înconjurător deoarece: - Inlocuieste procedura de cooperare cu procedura codeciziei in adoptarea deciziilor la nivel comunitar privind politica de mediu - introduce principiul dezvoltarii durabile - extinde mecanismul referitor la armonizarea prevederilor legale in domeniul mediului 99. Sprijinul financiar acordat din Fondul de Coeziune vizează:
-
Numai statelor membre care au PIB pe locuitor mai mic de 90% din media comunitare Proiectele din domeniile protectiei mediului si dezvoltarii retelelor de transport trans europene Statele care au elaborat programe prin care se accepta conditiile referitoare la limitele deficitului bugetar, deoarece se are in vedere legatura dintre acest fond si obiectivul realizarii uniunii economice si monetare
100. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la politica comunitară în domeniul mediului este adevărată / falsă: - Dreptul pietei comune de a avea o politica a mediului a fost cuprins in tratatul CEE prin actul unic european - Una din noutatile aduse de tratatul de la Maastricht privind politica in domeniul mediului a fost crearea fondului de coeziune - Combaterea schimbarilor climatice a devenit, prin tratatul de la Lisabona, alaturi de dezv durabila piatra de temelie a politicii UE in domeniul mediului. 1. Care dintre ţările de mai jos este membru fondator al Comunităţii Europene a Cărbunelui și Otelului: a) Belgia; b) Germania; c) Luxemburg; d) toate tările de mai sus. 2. Care dintre ţările de mai jos nu este membru fondator al Comunitătii Europene a Energiei Atomice: a) Franta; b) Marea Britanie; c) Italia; d) toate tările de mai sus. 3. Printre statele membre ale Uniunii Europene de astăzi se numără și: a) Norvegia; b) Elvetia; c) Malta; d) Liechtenstein. 4. Precizati care dintre următoarele afirmatii este falsă: a) Tratatul CEE reprezintă punctul de pornire al procesului de integrare europeană; b) Tratatul CECO a suferit, de la intrarea sa în vigoare şi până în prezent, diverse completări, adaptări sau modificări; c) Tratatul CEEA a fost semnat pentru o perioadă de 50 de ani; d) toate afirmatiile de mai sus. 5. Precizati care dintre următoarele afirmatii este adevărată: a) Tratatul de la Paris este în vigoare și astăzi; b) Tratatul CEE a permis să se experimenteze formula unei integrări sectoriale; c) Tratatul CECO a expirat în anul 2002; d) niciuna dintre afirmaţiile de mai sus. 6. Prin „Convenţia relativă la unele instituţii comune Comunităţilor Europene” (1957) a devenit instituţie comună pentru cele trei Comunităţi Europene şi: a) Parlamentul European; b) Comitetul Regiunilor; c) Comisia Europeană; d) Consiliul European. 7. Care dintre următoarele instituţii nu a fost prevăzută de Tratatele de la Paris şi Roma: a) Comisia Europeană; b) Consiliul de Miniştri; c) Consiliul European; d) Curtea de Justiţie.
8. Prin Tratatul de fuziune de la Bruxelles (1965) a devenit instituţie comună celor trei Comunităţi Europene şi: a) Adunarea Parlamentară; b) Comisia Europeană; c) Comitetul Economic şi Social; d) Curtea de Justiţie. 9. Printre atribuţiile Parlamentului European nu se numără: a) examinarea diferitelor documente şi discutarea, în şedinţă publică, a raportului anual pe care îl prezintă Comisia Europeană; b) puterea de a constrânge Comisia, prin votarea unei moţiuni de cenzură, de a demisiona, în anumite condiţii stabilite; c) alegerea, pe durata legislaturii sale, a Avocatului poporului; d) niciuna dintre atributiile de mai sus. 10. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată. Consiliul European: a) este locul unor schimburi de păreri libere între statele membre în probleme politice şi activităţi cum sunt mediul, cultura, promovarea principiilor democraţiei, respectarea drepturilor omului etc.; b) dispoziţiile adoptate de acesta reprezintă acorduri politice; c) reprezintă o instituţie prevăzută de tratatele iniţiale de înfiinţare ale Comunităţilor Europene; d) devine instituţie comună pentru Comunităţile Europene prin Tratatul de fuziune de la Bruxelles. 11. Spre deosebire de Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene: a) se întruneşte mai des; b) este compus din şefii de stat şi de guvern ai statelor membre; c) stabileşte orientările generale ale construcţiei europene; d) nu exercită atributii legislative. 12. Membrii Comisiei Europene: a) se reunesc la Luxemburg; b) sunt aleși dintre resortisantii statelor membre în conformitate cu un sistem de rotatie strict egal între statele membre; c) au un mandat diferit de cel al europarlamentarilor; d) trebuie să reprezinte interesele statelor membre. 13. Comitetele consultative ale institutiilor comunitare: a) au un mandat de doi ani și jumătate; b) adoptă decizii numai la cererea institutiilor comunitare; c) au apărut mai târziu, ca o necesitate pentru realizarea diferitelor proiecte legislative; d) emit recomandări din proprie initiativă sau la cererea institutiilor comunitare. 14. Realizarea uniunii vamale a presupus în relaţiile comerciale dintre ţările membre ale Comunităţii şi: a) înlăturarea, în mod treptat şi complet, a taxelor vamale de import și export, atât pentru produsele industriale, cât și pentru cele agricole; b) înlăturarea, în mod treptat şi complet, a restricţiilor cantitative şi a altor bariere netarifare în comerţul reciproc de mărfuri, servicii și capitaluri; c) instituirea unui tarif vamal extern comun; d) elaborarea unei politici comerciale comune. 15. Spre deosebire de Carta Albă privind definitivarea pietei unice interne, Actul Unic European: a) a fixat un calendar precis privind examinarea și adoptarea măsurilor legislative necesare realizării pietei unice; b) a pus accent pe dezvoltarea politicilor comune și armonizarea celorlaltor politici economice ale tărilor membre; c) a identificat trei categorii de bariere ce trebuiau eliminate în vederea definitivării pietei unice; d) a înlocuit votul majoritătii calificate cu unanimitatea pentru marea parte a problemelor analizate în Consiliul de Miniștri referitoare la piata unică.
16. Eliminarea frontierelor fizice ce afectau libera circulatie a măfurilor în cadrul pietei unice a presupus: a) eliminarea completă a formalităţilor vamale şi a controalelor la frontierele intracomunitare pentru orice marfă, cu excepţia drogurilor şi a armelor de foc; b) eliminarea completă a formalităţilor vamale şi a controalelor la frontierele extracomunitare pentru orice marfă, cu excepţia drogurilor şi a armelor de foc; c) eliminarea completă a formalităţilor vamale şi a controalelor la frontierele intracomunitare pentru orice marfă; d) simplificarea controalelor administrative făcute la punctele de frontieră extracomunitare. 17. Eliminarea obstacolelor tehnice ce afectau libera circulaţie a mărfurilor în cadrul pieţei unice a vizat şi: a) eliminarea controlului mărfurilor la frontierele intracomunitare; b) armonizarea regimului aplicabil taxei pe valoarea adăugată; c) eliminarea formalităţilor vamale ocazionate de comertul intracomunitar; d) armonizarea reglementărilor naţionale privind aditivii acceptaţi pentru a fi folosiţi la obţinerea produselor alimentare comercializate în spaţiul comunitar. 18. Eliminarea barierelor fiscale pentru liberalizarea circulaţiei mărfurilor în cadrul pieţei unice a presupus: a) limitarea listei produselor cărora li se aplică TVA normal; b) limitarea numărului de taxe pe valoare adăugată la două în fiecare ţară membră; c) facturarea TVA la cumpărător; d) toate măsurile de mai sus. 19. Unul dintre principalele drepturi ce le revin studenţilor atunci când circulă în Uniunea Europeană îl reprezintă şi: a) garantarea unor venituri salariale suficiente şi a asistenţei medicale la locul de muncă; b) dreptul la informare, consultare şi participare la locul de muncă; c) egalitatea de tratament faţă de cetăţenii statului de primire; d) dreptul la protecţia sănătăţii şi securităţii muncii. 20. Care dintre următoarele state fac parte, în prezent, din Spaţiul Schengen: a) România; b) Irlanda; c) Norvegia; d) niciunul dintre statele de mai sus. 21. Precizati care dintre următoarele afirmaţii este falsă: a) libertatea de circulaţie a serviciilor se bazează pe principiul egalităţii de tratament a prestatorilor interni şi externi; b) libertatea de circulaţie a serviciilor pasive nu a fost prevăzută în mod expres de Tratatul CEE; c) liberalizarea serviciilor financiare s-a bazat pe principiul licenţei unice şi al supravegherii activităţii de către statul de origine; d) niciuna dintre afirmaţiile de mai sus. 22. Liberalizarea serviciilor financiare: a) s-a desfăşurat independent de liberalizarea circulaţiei capitalurilor; b) s-a bazat pe supravegherea activităţii de către statul gazdă; c) a presupus eliminarea restricţiilor referitoare la libertatea de stabilire a societăţilor financiare în orice stat membru; d) nu poate fi împiedicată prin niciun fel de prevederi. 23. Libera circulaţie a capitalurilor în cadrul pieţei unice presupune: a) eliminarea oricărei restricţii din calea circulaţiei capitalurilor aparţinând rezidenţilor din ţările membre; b) menţinerea discriminărilor de tratament în funcţie de localizarea plasamentului de capital; c) libertatea de stabilire a posesorilor de capitaluri dintr-un stat membru oriunde în spaţiul comunitar; d) aplicarea de către statele membre a unor măsuri de salvgardare pentru o perioadă de minim 6 luni.
24. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la liberalizarea circulaţiei capitalurilor este adevărată: a) implică dreptul de stabilire al posesorilor de capitaluri dintr-un stat membru oriunde în cadrul pietei unice; b) are la bază principiul nediscriminării după origine şi destinaţia fondurilor; c) presupune coordonarea legislaţiilor din ţările membre privind capitalul minim necesar pentru autorizarea funcţionării unei instituţii de credit; d) toate afirmaţiile de mai sus.
