Turcan Turcan Iuliana,grupa S1601
ELABORAREA METODICA Nr. 14
Tema: „Morfologia functionala a aro!ontului" 1.#aro!ont.Definitie. Parodont- totalitatea tesuturilor ce inconjoara dintele si asigura f ixarea si sustinerea dintelui pe maxilare
$.Comonentele aro!ontului. aro!ontului.Caracteri% Caracteri%tica. tica. •
•
•
•
•
&ingia-alcatuita &ingia-alcatuita din papilele interdentare,marginea libera si portiunea consolidate cu tesul osos. ligamentul ligamentul circular al !intelui erio!ontiului 'un 'un complex de tesuturi conjunctive. te%utul o%o% al(eolar) prelungirea al(eolar) prelungirea apofizelor osoase in care sunt fixate dintii *nii autori mai inclu!e %i cementul.
+. *n!e e%te %ituat erio!ontiul erio!ontiul.Caracteri% .Caracteri%tica tica .,unctiile Periodontiul este cuprins in spatial dentoalveolar,care este limitat de radacina dintelui si peretii alveolei,iar alveolei,iar la nivelul coletului este inchis de fibrele orizontale ale ligamentului circular.
4.-tructura erio!ontiul erio!ontiului.Caracter ui.Caracteri%tica. i%tica. Prezinta un tesul conjunctiv si contine: -ligamente alveolodentare - substanta fundamentala -fibre -vase sangvine -nervi -lichid interstitial. interstitial.
.Care e%te largimea %atiului erio!ontal. )/0$)/.$ mm in zona orificiului alveolei. alveolei. )/.1)/.12 mm latreimea mm latreimea coletului )/0/3)/014 mm la nivelul hiponucleonului hiponucleonului unde marcheaza centrul de rotatie rotatie a dintelui (zona mijlocie) ) /01)/012 mm zona mm zona apicala
Cea mai ingusta zonameste situate la mijlocul radacinii datorita particulaitatilor de mobilitate fiziologica a dintelui.re forma de clepsidra Pirghie de gradul ! " stare normala normala Pirghie de gradul #- stare s tare patologica, mobilitate sporita a dintilor
.Enumerati + grue !e ligament ale erio!ontiului in!icin! !irectia lor. )fi5re tran%(er%ale 6o5lice7 " sunt formate din fibre colagene $harpe% ce fixeaza si suspenda dintele in alveola si amortizeaza fortele de presiune. $unt inserate in peretele alveolei si cementul radicular, cu orientarea dinspre alveola spre cement. )fi5re circulare) &n zona coletului mai exista un grup de fibre orientate orizontal ce leaga dintele de alveola, de gingie (ligamentele dentogingivale) si de dintii vecini (ligamente dentodentare sau transseptale) ce trec peste marginile alveolei si se insera pe cementul din zona coletului dintilor vecini. stfel se formeaza ligamentul circular ce uneste dintii din arcada in lant. $au in raport cu localizarea sunt: -fibrele crestei alveolare- se afla sub epiteliul jonctional, orientate de la creasta alveolara spre cementul radicular -fibrele orizontale- orientate de la creasta alveolara spre cementul radicular -fibre oblice- incep de la osul alveolar si se insera in cement mai apical decit pe os -fibre apicale- sun orientate radial,oblic, sau vertical de la radacina in osul alveolar -fibre interradiculare- sunt prezente doar in dinti pluriradiculari, orientate de la suprafata radacinii perpendicular pe creasta interradiculara
. Ce raort are fe%tonul gingi(al cu !intele in con!itii fi8iologice.A!incimea fi%urii !ento)aro!ontale. 'aportul festonului gingival (santului gingival) cu dintele in conditii fiziologice e de .*mm adincime dupa +rba
3. ,unctiile aro!ontului.Caracteri%tica amorti8are a aro!ontului.
2.E9licati functia !e
) !e amorti8are %i %uort - se neutralizeaza presiunea ce actioneaza asupra dintelui pe peretii alveolari. asciculele oblice impiedica infundarea dintilor in alveole. ichidul interstitial si reteaua de vasele sangvine si limfatice ale periodontiului,gasindu-se intr-un spatiu inchis ,creaza conditii asemanatoare cu presul h%draulic si exercita o presiune uniforma pe toti peretii spatiului alveodentar,indifirent de directia presiunii. intele e bine fixat si nu se poate deplasa. $e formeaza o articulatie de tipul gomfozei. ) !e reglarea a re%iunii ma%ticatorii ) trofica- altenarea presiunii masticatorii stimuleaza procesele trofice. /asele si nervii asigura nutritia cementului si a compactei interne a osului alveolar )la%tica- reactia compensatorie e o insusire plastica. &n timpul vietii cementoblastele formeaza cementul, si in stari patologice apare hipercementoza, si e nevoie de reparare permanenta. )%en8oriala- terminatiile nervoase receptoare tactile sau de presiune formeaza reflexul parodontomuscular. 0l regleaza presiunea asupra dintilor in timpul masticatiei. )!e rotectie- periodontiul protejeaza tesutul periodontal de factorii nocivi
1/. Ce forte %e !e8(olta in erio!ont in timul functiei %i care funtie e %timulatoare. -a miscarile fiziologice se dezvolta forte de tensiune si presiune. -lternarea presiunii masticatorii serveste drept mechanism de stimulare a proceselor trofice ale parodontului. -stfel asupra dintelui actioneaza forte: de presiune si de tractiune, care se pot neutraliza total sau partial. Cind forta de presiune se exercita pe axul longitudinal al dintelui , dintele se afunda si tensioneaza fibrele ligamentelor dento-alveolare. ibrele ligamentelor exercita forta de tractiune pe suprafata peretelui alveolar.
11.Elementele ce a%igura functia %tatic)!inamica unctia static dinamica e asigurata in ansamblu de toate elementele parodontiului.
1$.In!icii me!ii !e re8i%tenta a ara!ontiului !ua a5er #
2
intii 3
6asculin #*
#2
24
3
3
5#
4
3
!3
eminin
!*
##
#4
#4
34
3*
24
724
$exul
!
!
*
4
5
1otal
1+. ,ortele !e re8er(a a ara!ontului aca un dinte lipseste, functia lui e preluata partial de dintele vecin. stfel apar forte adaugatoare. Capacitatea paradontului de a se adapta la forte schimbatoare declanseaza- forte de rezerva. &n dependenta de forta musculara, forta de rezistenta a paradontului si fortei de masticatie , in conditii fiziologice normale se foloseste doar *8 din forta parodontului, restul e in rezerva. ortele de rezerva pot fi antrenate prin folosirea produselor alimentare dure.
14.Meto!e %i aarate !e !eterminare a re8i%tentei aro!ontiului -Presiunea masticatorie e forta muschilor ce se realizeaza pe arcadele dentare la masticatie. -Pentru determinarea rezistentei parodontului la presiunea masticatorie 9lac a construit gnatodinamometru. $unt doua branse unite cu o spirala si un indicator, ce determina forta dezvoltata asupra spiralei,in g. -iscipolii lui 9lec au modificat gnatodinamometrul mechanic(;aber,1issembaum),iar 'ubinov ,Perzasevici au construit gnatodinamometrul electronic.
