UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA Facultatea de Sociologie şi Psihologie Catedra de Ştiinţele Educaţiei
PROIECT DE CERCETARE CERCETARE
Specializarea: Pedagogia Învǎţǎmântului Primar şi Preprimar
Grupa: Burov Monika Ecaterina `
Mirea Mirtis Telbis Alexandra Delia Torcoş Florina Brigite Tranculov Camelia Alexandra
Coordonator, Asist. Drd. Claudia Borca Timişoara
2011 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA Facultatea de Sociologie şi Psihologie Catedra de Ştiinţele Educaţiei
STUDIU COMPARATIV PRIVIND ABANDONUL ŞCOLAR ÎN MEDIUL URBAN ŞI RURAL LA COPIII DIN CICLUL PRIMAR
Coordonator, Asist. Drd. Claudia Borca
Timişoara 2
2011
CUPRINS
ARGUMENT. ………………....………………….…………………….........pag 4 FUNDAMENTARE TEORETICĂ...……….......…………....pag 8 I. PARTEA I: FUNDAMENTARE II. PARTEA a II-a: METODOLOGIA CERCETĂRII ……...….....………....pag 20 2. PREZENTAREA METODELOR ŞI INSTRUMENTELOR DE CERCETARE……………………………………………………………pag CERCETARE……………………………………………………………pag 20 2.1. Prezentare generalǎ………………………………………….pag 20 2.1.1. Conceperea chestionarului............................................pag 21 2.2. Prezentarea chestionarului de lucru…………………………pag 22 2.3. Obiectivele cercetǎrii……………………………………......pag 23 2.4. Ipotezele cercetǎrii……………………………………..........pag 23 2.5. Eşantionul cercetǎrii………………………………………...pag 24
PREZENTAREA, PRELUCRAREA PRELUCRAREA ŞI Ş I INTERPRETAREA INTERPRETAREA III. PARTEA a III-a: PREZENTAREA, STATISTICĂ ŞI PSIHOPEDAGOGICĂ A DATELOR ……………............pag ……………............pag 25 3.1. Verificarea primei ipoteze………………………….....……pag 25 3.2. Verificarea celei de-a doua ipoteze……………………........pag 28 3.3. Verificarea celei de-a treia ipoteze……….…....……....……pag 31 3.4. Verificarea celei de-a patra ipoteze………….....…….…......pag 34
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI …………...….…………………....….......pag 38 ANEXE………………………………………………………………………….pag 40 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….pag 42
3
ARGUMENT Una dintre problemele de mare actualitate, cu care se confruntă învăţământul românesc este aceea pe care o ridică fenomenul de abandon şcolar. Fără a fi o realitate de ultimă perioadă, abandonul şcolar a căpătat în ultimii ani proporţii deosebite şi prezintă prezintă o dinam dinamică ică de amplifica amplificare re foarte foarte crescut crescută. ă. Originea acestei lucrări de cercetare se plasează, pe de o parte în interesul pe care l-am avut faţă de această problemă importantă, care este abandonul şcolar, iar pe de altă parte în constatările pe care specialiştii sociologi şi psihopedagogi le-au afirmat tot mai pregnant în ultima vreme asupra acestui fenomen. Problemă ştiinţifică ce face obiectul acestei cercetări constă în elucidarea determinanţilor abandonului şcolar, riscul de abando abandonn în dimens dimensiun iunile ile sale sale famili familiale ale,, indivi individu duale ale,, instit instituţi uţiona onal-şc l-şcola olare re şi comunitar sociale. Am optat pentru o asemenea abordare pluridimensională tocmai datori datorită tă consta constatăr tării ii determ determina inaţil ţilor or multip multiple le ale ale acest acestui ui fenome fenomen. n. Strâns Strâns legat legat de fenomenul de abandon şcolar este riscul de abandon care apare în cazul intercorelării următor următorilo ilorr factor factori: i: corige corigenţe nţe repeta repetate te şi rezult rezultate ate şcola şcolare re slabe, slabe, antec antecede edente nte de repete repetenţie nţie,, absent absenteis eism m şcolar şcolar ridica ridicat,t, dificu dificultă ltăţi ţi econo economic mico-s o-soc ocial ialee care care afecte afectează ază negativ frecventarea şcolii şi rezultatele şcolare. Acesta se extinde din păcate până la cele mai mici vârste. Încă din primii ani de şcoală, elevii renunţa să mai facă prezenţa în clase din motive financiare, culturale sau chiar de sănătate. sănătate. Fenomenul Fenomenul se înregistrea înregistrează ză în special la sate şi în comunităţile comunităţile de rrom rromi, i, unde unde copi copiii ii sunt sunt folo folosi siţi ţi ca surs sursăă de veni venitt sau sau văzu văzuţi ţi ca indi indivvizi izi cu responsabilităţi în gospodărie. “Numărul copiilor care abandonează şcoala creşte de la an la an. Pe durata unui ciclu şcolar de opt ani, din 100 de elevi care intră în clasa I, aproape 20 se pierd pe parcurs, parcurs, conform conform datelo datelorr Institutu Institutului lui de Ştiinţe Ştiinţe ale Educaţie Educaţiei”. i”. Am considerat că este foarte important să dezbatem acest subiect, întrucât ca viitori dascăli avem datoria de a motiva elevii să îşi continue studiile. Aducerea la cunoştinţa a unei probleme devenite observabilă la nivel naţional, care atrage după sine incultura, imposibilitatea de a găsi un loc de muncă în viitor şi implicit neîcadrarea în
4
societate, poate stimula mentalitatea greşită a celor care nu privesc educaţia ca fiind o necesitate în viaţă. Trăim cu teamă că această criză economică cu care ne confruntăm va atrage după sine o problemă socială mult mai gravă, copiii fiind cei mai vulnerabili în astfel de situaţii. Lipsiţi de mijloacele financiare necesare fiecărui elev pe parcursul unui an şcolar, părinţii nu mai privesc şcolarizarea ca pe o prioritate, iar din această cauză abandonul şcolar creşte de la an la an. Din dorinţa de a combate acest fenomen, am ales să dicutăm pe parcursul proiectulu proiectuluii despre următoarele următoarele teme: teme: cauzele cauzele,, efectele efectele şi combatere combatereaa abandonul abandonului ui şcolar. Punând în discuţie cauzele acestui fenomen, receptorii pot face un lucru benefic în aces acestt sens sens,, redu reducâ când nd aces aceste te cauz cauzee după după posi posibi bili lita tate teaa fiecă fiecăru ruia ia şi pute putere reaa de convingere asupra eleviilor care sunt la un pas de abandon. Făcându-i pe elevi să realizeze efectele abandonului şcolar, speram ca aceştia să privească educaţia cu un interes mai mare. Astfel vor percepe educaţia ca pe o prioritate prioritate şi vor reflecta reflecta la această această problemă problemă şi în clasele clasele mai mai mari. Este Este forte important important să îi informăm încă din cele mai mici clase despre acest fenomen, deoarece la o vărsată mai fragedă, percep mai bine consecinţele, privindu-le ca o teamă. Cât despre combaterea abandonului şcolar, dorim să se pună mai mult accent pe proiectel proiectelee şi campaniil campaniilee educaţiona educaţionale, le, care la mome momentul ntul de faţă nu sunt privite privite cu suficienţă . Atingând toate aceste puncte şi discutându-le în amănunt, sperăm ca mesajul nostru să ajungă la fiecare dintre voi, iar împreună să ducem la final intenţiile noastre de a schimba acest fenomen. O educaţie adevărată, reală se fundamentează în familie iar apoi, ea se continuă în grădiniţă şi şcoală. În primul rând ea se realizează prin puterea exemplului şi apoi prin cea a cuvâ cuvântulu ntului.i. Tot cee ceeaa ce se săvârş săvârşeşte eşte sub puter puterea ea copi copilului lului are efec efectt mai puternic pute rnic decât frazele moralizat moralizatoare. oare. O bună intervenţie intervenţie a cadru cadrului lui didactic didactic prin însu însuşi şi procesul proce sul educati educativv pe care-l care-l desfăşoară desfăşoară cu copiii copiii poate poate consti constitui tui un mijloc mijloc de de prevenire prevenire a abandonului şcolar prin intervenţia acestuia la nivelul factorilor de risc – individuali, familiali, şcolari a celor determinaţi de mediul cu potenţial delictogen ş.a.d.m., care-l pot acuz acuza. a. Pent Pentru ru o mai bună inte intervenţ rvenţie ie se propu propune ne real realizare izareaa unui progr program am care să urmărea urmă rească scă de dezvo zvolt ltarea area com compet petenţ enţelo elorr cad cadrel relor or did didact actice ice de luc lucru ru în ec echip hipăă şi de folosir folo siree a pla planif nifică icării rii str strate ategic gicee în ved vedere ereaa ide identi ntific ficări ăriii fac factor torilo ilorr car caree ar fav favoriz orizaa
5
apariţia unor astfel de situaţii de risc la nivelul şcolii, pentru prevenirea şi în ultimă instanţă pentru rezolvarea unor situaţii de criză cu efect de abandon şcolar. Factorii de risc sunt: - Fac Factor torii ii com compot potame amenta ntali: li: sun suntt fac factor torii car caree rep reprez rezint intăă ans ansam amblu blull înc încălc ălcări ărilor lor şi abaterilor tinerilor de la normele de convieţuire socială. Delincvenţa juvenilă se referă la violarea normelor legate de către cei care sunt sub vârsta la care legea tratează oamenii ca adulţi. - Factorii psihologici: în evaluarea diferitelor manifestări delictuale ale tinerilor trebuie ţinut cont de factorul-agresivitate sau de cel de “frustrare”, de instabilitatea afectivă sau comportamentală. - Factorii sociali şi alţi factori care pot provoca abandonul şcolar. Ca obiective în cadrul unui program de prevenire a abandonului şcolar ar putea fi: - Iden Identi tifi fica care reaa elev elevil ilor or aflaţ aflaţii în aban abando donn sau sau risc risc de aban abando donn şcol şcolar ar în vede vedere reaa menţinerii
acesto stora
în
sistemul
învăţăm ămâântului
guverna rnamental
de
zi.
- Implicarea sistemului familial în reabilitarea şcolară şi socială a elevului cu risc de abandon
şcolar.
- Creşterea gradului de implicare a comunităţii locale în soluţionarea situaţiilor de abandon
sau
risc
de
abandon
şcolar.
În măsura în care aceste obiective vor fi împlinite, abandonul şcolar nu va mai reprezenta un pericol imediat de abandon, fiind urmărite în cadrul unui preogram de prevenţie prevenţie bine organi organizat. zat. Există Există şi cazuri cazuri în care părinţii părinţii încuraje încurajează ază să încalce încalce normele normele valorilor şcolare prin atitudinea lor faţă de şcoală. Ca forme principale de manifestare a devi deviaţ aţie ieii şcol şcolar aree putem putem am amin inti ti ca fiind fiind ma maii grav gravee din din punc punctt de vede vedere re soci social al şi compor com portam tament ental: al: fuga fuga de la şcoală şcoală,, absent absentei eismu smul,l, abando abandonul nul şcolar şcolar,, vandal vandalism ismul, ul, condui conduitel telee viole violente nte,, toxico toxicoma mania nia,, copiat copiatul ul şi suicid suicidul. ul. Una dintre dintre cele cele ma maii grave grave probleme probleme cu care se confruntă confruntă învăţământ învăţământul ul şcolar şcolar este abandonul abandonul şcolar. şcolar. Dacă înainte de 1989 rata abandonului şcolar era foarte scăzută, imediat după schimbarea regimului şi trecerea la democraţie s-a constatat că elevii tind tot mai mult să părăsească băncile şcolii . Ei au fost încurajaţi şi de atitudinea părinţilor pentru care cartea nu mai reprezintă o prioritate, nici garanţia asigurării unui loc de muncă. Mai mult, emigrarea forţei de muncă îi afectează tot mai tare pe elevi, care fie că-şi urmează părinţii părinţii fie sunt lăsaţi lăsaţi în grija unor rude sau cunoştinţ cunoştinţee apropiate apropiate care se ocupă superficial de situaţia şcolară a copiilor. 6
De asem asemen enea ea se are are în vede vedere re rein reinse serţ rţia ia şcol şcolar arăă a celo celorr în cauz cauzăă prin prin încredinţarea unor responsabilităţi în cadrul colectivelor şcolare din care fac parte, depistarea şi corectarea anomaliilor comportamentale în relaţia copil-părinte, intensific intensificarea area colaborării colaborării şcoală-fami şcoală-familie, lie, pentru pentru identifica identificarea rea anturajul anturajului ui elevilor elevilor şi luarea măsurilor adecvate pentru scoaterea lor de sub influenţa negativă a acestuia. Sărăcia este de asemenea un factor de abandon şcolar care se reflectă la toate nive nivelu luri rile le de vârst vârstăă şi învă învăţa ţare re.. Astfe Astfel, l, se afir afirmă mă că "cel "cel ma maii ma mare re aban abando donn se înre înregi gist stre reaz azăă în cadru cadrull şcol şcolil ilor or de ucen ucenic icii sau sau prof profes esio iona nale le"" . De fapt fapt cei cei care care abandonează şcoala profesională sau clasele de ucenici (unele clase) o fac pentru că, oricum, ei sunt oameni "certaţi" cu şcoala. De asemenea, este menţionată aprecierea (fară vreo susţinere) potrivit căreia, în mediul rural, abandonul şcolar creşte iarna, ,,în condiţ condiţiil iilee lipse lipseii de subsi subsiste stenţă’ nţă’’’ şi din cauza cauza ,,lipse ,,lipseii hranei hranei sau a îmbrăc îmbrăcămi ăminţi nţiii necesare’’. E o simplă părere fără cunoaşterea generală a realităţii. Pe de altă parte, încălzirea vremii, crearea condiţiilor naturale de practicare a unor îndeletniciri îi fac pe copii să-şi urmeze părinţii la muncă, abandonând şcoala. Ea a ajuns să fie abandonată, înainte de toate, pentru că, în ziua de azi, nu contează în ierarhii, nu e percepută ca valoare în sine. Nu se vorbeşte de asemenea de încrederea populaţiei în instituţia şcolară, în valorile dobândite, ierarhizate prin cantitatea de învăţătură înglobată în ele. De aceea, o campanie serioasă de combatere a abandonului şcolar trebuie să însemne, la urma rma urme rmei, o extrag ragere a şcolii din abando ndonarea rea în care se găseşte şte. Abando Abandonul nul şcola şcolarr reprez reprezint intăă condu conduita ita de evazi evaziune une defini definiti tivă vă ce const constăă în încetarea frecventării şcolii, părăsirea sistemului educativ indiferent de nivelul la care sa ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii actului de studii început. Elevii care abandonează şcoala sunt cei care s-au făcut remarcaţi pentru absenteism şi alte dificultăţi de comportament, pentru care au fost sancţionaţi în repetate rânduri în şcoală. Elevul care prezintă un risc înalt de abandon şcolar-incapabil să se adapteze şi să funcţioneze adecvat în contextul clasei tradiţionale, rezultatele şcolare sub medie – nu-şi stabileşte obiective profesionale, prezintă prezintă absenteis absenteism, m, ostilitate ostilitate faţă de adulţi adulţi şi reprezentanţi reprezentanţiii autorităţii autorităţii şcolare, şcolare, provine dintr-o familie ce experimentează un stres existenţial cu probleme economice serioase, nu este implicat în nici-o activitate organizată de şcoală, nonformală sau formală.
7
I.
FUNDAMENTARE TEORETICĂ
Abando Abandonul nul şcola şcolarr reprez reprezint intăă condu conduita ita de evazi evaziune une defini definiti tivă vă ce const constăă în încetarea frecventării şcolii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii ciclului de studii început. Între cauzele principale ale abandonului şcol şcolar ar regă regăsi sim m cauz cauzee econ econom omic ice, e, soci socioc ocul ultu tural ralee sau sau reli religi gioa oase se,, psih psihol olog ogic icee şi pedagogice pedagogice.. Efectele abandonului şcolar demonstrează de ce acest tip de conduită este cons consid ider erat at deos deoseb ebit it de grav grav.. Mai Mai întâ întâi, i, cei cei care care aban abando done neaz azăă şcoa şcoala la nu au nici nici calificarea profesională indispensabila integrării socio-economice, nici formaţia morală şi civică necesară exercitării rolului de părinte şi celui de cetăţean al unei comunităţi. În al doilea rând, neavând o calificare, cei care abandonează şcoală sunt viitorii şomeri şi reprezintă, pe termen mediu şi lung, o sursă de dificultăţi sociale şi de pierderi, care depăşe depăşesc sc invest investiţi iţiaa cerut cerutăă de formare formareaa iniţia iniţială. lă. Din Din pun punct ct de veder vederee al costur costurilo ilor r economice, scumpă nu este persoana bine educată, ci cea insuficient educată, care părăseşte părăseşte şcoală şcoală cu o formaţie formaţie şubredă şubredă sub aspect aspect moral, moral, intelectu intelectual al sau estetic. estetic. Elevii care abandonează şcoală sunt cei care s-au făcut remarcaţi pentru absent absenteis eism m şi alte alte dificu dificultă ltăţi ţi de com compor portam tament ent,, pentru pentru care care au fost fost sancţ sancţion ionaţi aţi în repetate rânduri în şcoală. Un document al departamentului american pentru Educaţia Elementară şi Secundară îl descrie astfel pe elevul care prezintă un risc înalt de abandon şcol şcolar ar:: inca incapa pabi bill să se adap adapte teze ze şi să func funcţi ţion onez ezee adec adecva vatt în cont contex extu tull clas clasei ei tradiţ tradiţiona ionale le,, rezult rezultate ate şcolar şcolaree sub sub med medie ie,, nu-şi nu-şi stabil stabileşt eştee obiec obiectiv tivee profes profesio ional nale, e, absenteism, ostilitate faţă de adulţi şi reprezentanţii autorităţii şcolare, provine dintr-o familie ce experimentează un stres existenţial, probleme economice serioase, nu este implicat în nici o activitate organizată de şcoală, nonformală sau formală. Cauzele generale ale abandonului şcolar sunt de trei tipuri: 1. cauze cauze psihoindivi psihoindividual dualee (anatomo-fizi (anatomo-fiziolog ologice ice şi psihice) psihice) – rar întâlnite întâlnite în şcoala noastră; 2. cauze cauze pedagog pedagogice ice (relaţia (relaţia profesor profesor – elev, elev, relaţii relaţiile le dintre dintre elevi, elevi, ritmul ritmul mu munci nciii şcolare, atitudinea elevilor faţă de învăţătură şi muncă, lipsa de motivaţie a
8
învă învăţă ţătu turii rii,, orie orient ntare areaa şcol şcolar arăă şi prof profes esio iona nală lă defe defect ctuo uoas asă, ă, atmo atmosfe sfera ra nefavorabilă din şcoală şi societate faţă de învăţătură şi faţă de muncă etc.); 3. cauz cauzee soci socioo-fa fami mili lial alee (cli (clima matu tull cult cultura ural-e l-edu duca cati tiv, v, fami famili liii dezo dezorg rgan aniz izat ate, e, dezinteresul părinţilor, conflicte familiale, atitudinea familiei faţă de şcoală, comportame comportamentul ntul prea liberal liberal al părinţilor, părinţilor, cerinţe cerinţe ce depăşesc depăşesc posibilităţ posibilităţile ile elevului). În literatura de specialitate fenomenul de abandon şcolar are semnificaţia de renunţare la studiile şcolare provocată de cauze diverse, între care cele mai importante sunt cauzele de ordin material; alteori renunţarea este determinată de faptul că elevul, neputând face faţă sarcinilor programei de învăţământ, nu este reorientat spre şcolile adecvate posibilităţilor sale; alteori el suferă influenţe negative (prietenii nefaste care-i abat interesul de la şcoală), sau este lipsit de asistenţă educativă. Abandonul şcolar se referă la faptul de a ieşi din sistemul educativ, oricare ar fi nivelul la care s-ar fi ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete. Ca atare, el poate fi la fel de bine măsurat atât în şcoala elementară, cât şi în învăţământul superior şi constituie un indicator de randament al sistemului şcolar la toate nivelurile sale. Abandonul are o definiţie legală, legată de obligaţia şcolară. Atunci când statutul controlează frecventarea şcolară, abandonurile sunt rar înaintate termenului legal al şcolarităţii şi sunt adesea deghizate în absenteism intens. Abandonului şcolar i se atribuie cauze foarte diferite, care ţin de două categorii: 1.-neadaptarea sistemului educativ şi a cerinţele unor categorii de copii, prin metode metodele le şi progra programel melee sale, sale, insufic insuficien ienţa ţa cadrel cadrelor or didac didactic tice, e, depărt depărtare areaa de casă casă a instituţiilor şcolare. 2.-caracteristicile afective şi intelectuale ale unor elevi. Unul dintre factorii predominan predominanţi ţi al acestei acestei categorii categorii este absenţa absenţa speranţei speranţei legate legate de studii, studii, transmisă transmisă de părinţi care nu au avut nici un avantaj avantaj de pe urma şcola şcolarităţi rităţiii lor. În pri privinţ vinţaa cazuri zurillor de aband bandoon şcol şcolaar, rare rareor orii se poat oate vorb orbi de monocauzalitate, după cum se va observa în cele ce urmează, putem vorbi de o mare varietate de factori care interacţionează între ei, ducând în timp la acest nefericit deznodământ. Aceşti factori pot fi grupaţi în funcţie de originea lor în 4 mari categorii: 1.-cauze familiale ; 2. –cauze individuale ; 3.-cauze legate de anturaj; 4.-cauze legate de mediul şcolar. 9
Abandonul şcolar trebuie privit ca rezultat al unui proces ce decurge în timp şi trece prin câteva etape generale, şi anume: -primele goluri în cunoştinţe; -rămânerea în urmă; -note nesatisfăcătoare, asociate în cele din urmă cu multe cazuri de absenteism şi probleme disciplinare; -nepromovare; -demotivare, părăsirea şcolii. În faza finală, de rămânere în urmă, se constată primele goluri în cunoştinţele elevului, căci apar primele simptome ale nemulţumirii copilului în legătură cu şcoala, elevul descoperă că alţii sunt mai buni la învăţătură decât el. Această stare poate rămâne necunoscută nu numai de către profesori şi părinţi, ba chiar şi de către copilul însuşi, care nu poate să înţeleagă cum de a ajuns să nu-i mai placă şcoala. Atitudinea negativă a elevului faţă de şcoală şi învăţătură este un simptom care niciodată nu trebuie să fie neglijat. Faza rămânerii în urmă se evidenţiază prin evitarea de către elev a oricărei îndepliniri independente a sarcinilor şcolare: elevul doreşte să înveţe, are intenţii bune, dar nu poate participa la activitatea şcolară. În cea de-a treia fază apar notele nesatisfăcătoare, ceea ce arată că se întâmplă ceva rău cu elevul. Pot interveni încerc încercări ări oficia oficiale le de rezolv rezolvare are a proble problemel melor, or, dar cum cum aceste acesteaa nu sunt sunt totdea totdeauna una adecvate, eşecul se adânceşte, apar primele probleme psihologice, care în acest stadiu nu sunt încă avansate. Aversiunea faţă de şcoală îl poate duce la absenteism (mai mult sau mai puţin accentuat) şi la alte forme de negare a activităţii şcolare. Devine evidentă neîncrederea în capacităţile proprii şi lipsa de perseverenţă, împreună şi indiferenţa totală faţă de şcoală. Nepromovarea – cea de-a patra fază – este o afirmare formală a eşecului tuturor încercărilor de-a înlătura rămânerea în urmă. Destul de des elevul se află atunci pe punctul de a apuca pe o cale greşită. Persis Persiste tenţa nţa factor factorilo ilorr cauza cauzator torii ai acesto acestorr situaţ situaţii ii în timp, timp, asocia asociată tă cu sentim sentiment entul ul neputinţei proprii şi al eşecului dizolvă ultimele rămăşiţe de speranţă a elevului, astfel încât acesta ajunge la concluzia că locul lui nu este la şcoală, şi astfel o abandonează. a. CAUZ CAUZE E FAM FAMILIA ILIALE LE
10
Familia este unul dintre microgrupurile esenţiale din care copilul face parte, şi a cărui evoluţie, în sens negativ sau pozitiv, influenţează în mod intim şi inevitabil dezvoltarea celui din urmă, sub toate aspectele ei. Se poate vorbi despre o sumedenie de factori legaţi de dinamică vieţii familiale, care prin eroziunea lor îndelungată, duc în cele din urmă la apariţia unor tulburări ale vieţii afective, comportamentului şi chiar a psihicului psihicului copilul copilului, ui, generând generând distorsi distorsiuni, uni, dereglări dereglări,, al căror efect efect va fi resimţit resimţit de către copil o perioadă îndelungată. Acţionând asupra personalităţii în întregimea ei, unul dintre segmentele afectate va fi şi cel cognitiv, implicând în mod pregnant capacitatea de învăţare a individului, şi implicit capacitatea lui de a face faţă cerinţelor şcolare. În absenţa unei intervenţii prompte şi eficace, afecţiunile produse se pot croniciza, până în momentul în care eşecul şcolar se generalizează, iar elevul recurge la abandon şcolar. Este Este ştiu ştiutt fapt faptul ul că organ organis ismu mull copi copilu lulu luii stră străba bate te o peri perioa oadă dă de inte intensă nsă dezvoltare, că reactivitatea mecanismelor sale de reglare nu sunt încă bine forjate. Aceasta face ca anumiţi factori intra – (dar şi extra) – familiali, cu un potenţial aparent neglijabil să provoace o mai rapidă tulburare a echilibrului sănătăţii mentale şi apariţia unor manifestări care cu timpul devin deprinderi nesănătoase pentru psihicul copilului. „Factorii familiali par să influenţeze de trei ori mai intens reuşita-şcoală decât factorii de altă natură.” Cazurile frecvente sunt acelea în care totul porneşte de la alterarea climatulu climatuluii afectiv afectiv din familie, de natură natură să declanşez declanşezee apariţia apariţia unor dificultăţ dificultăţii şcolare şcolare imprevizibile. „Profesorul se află câteodată în faţa unui copil care învaţă bine şi promite pentru ca, deodată, deodată, să intervină intervină o schimbare: schimbare: elevul elevul se arată arată din ce în ce mai slab pregătit, pregătit, distrat, distrat, indiferen indiferentt la obligaţiil obligaţiilee şcolare, şcolare, din întreaga întreaga lui atitudi atitudine ne se degajă degajă că a devenit purtătorul unei suferinţe lăuntrice”. Examinând situaţiile stresante pentru copil în familie, constatăm că ele se înscriu într-o arie destul de largă, luând forme dintre cele mai variate. Ele se întâlnesc deop deopot otriv rivăă în fami famili liaa dezo dezorg rgan aniz izat atăă sau sau pe cale cale de a se dest destrăm rămaa şi în fami famili liaa consolidată. Între aceste coordonate amintim: Conflictele, climatul ostil în familie Calitatea vieţii conjugale afectează în mod inevitabil interacţiunea cu copiii şi îngrijirea lor. Evoluţia familiei că sistem, precum şi evoluţiile individuale îi afectează pe fiecare fiecare dintre membrii membrii familiei. familiei. Manifest Manifestările ările cele cele mai dramatice dramatice îşi găsesc găsesc expresia expresia în timpul pubertăţii.
11
Mulţi dintre copii au avut experienţe familiale care le-au blocat sentimentele, iar ei au nevoie de ajutor pentru a se descurca cu astfel de pierderi. Deseori, loialitatea copilului şi strategiile de supravieţuire ale părinţilor ascund realitatea: situaţia grea în care se află copilul. “Lumea adulţilor nu vrea, neapărat, să înţeleagă suferinţa copilului. Mulţi dintre copiii abuzaţi (psihic, dar nu numai), au trăit experienţe pe care nici n-am putea putea să le imaginăm”, imaginăm”, iar vătămările emoţiona emoţionale le au consecinţe consecinţe pe termen termen lung. Pentru Pentru mulţi dintre copiii ai căror părinţi sunt violenţi unii cu alţii, a experimenta violenţa înse înseam amnă nă a trăi trăi în acel acelaş aşii apar aparta tame ment nt cu pări părinţ nţii ii,, şi de asem asemen enea ea,, de a supo suport rtaa consecinţele climatului de ură şi ostilitate dintre părinţi şi restul familiei. Aceşti copii trăiesc în anxietate şi îşi folosesc energia pentru a avea grijă de ei înşişi, şi în mod paradoxal paradoxal,, chiar de părinţii părinţii lor. Ei nu îndrăznesc îndrăznesc să meargă meargă la culcare culcare decât târziu, târziu, spre dimineaţă, înainte de o zi normală de şcoală. Aceşti copii sunt adesea forţaţi să-şi asume responsabilităţi în situaţii pentru care nu sunt suficient de maturi, pentru a le face faţă. Nu le mai rămâne decât foarte puţină energie şi bucurie pe care să o investească în învăţa învăţare. re. Cei Cei expuş expuşii uno unorr repeta repetate te episoa episoade de de viole violenţă nţă între între părinţi părinţiii lor şi sunt sunt incapabili de a “rezolva” un conflict, înainte de a fi expuşi unui alt episod traumatizant. Posibilităţile acestora de a se identifica în cadrul familiei sunt limitate. Mulţi ani mai târziu pot fi observate probleme de identitate ale acestor copii în privinţa conştientizării propriei propriei valori valori şi a identităţi identităţiii sexuale sexuale.. În conflictele maritale, agresivitatea care se doreşte direcţionată spre unul din soţi poate fi adesea canalizată spre copil, acesta părând să funcţioneze în familie ca un fel de ţap ispăşitor. Adesea şi fraţii îşi descarcă frustrarea, agresivitatea pe copil. Ceilalţi fraţi simţindu-se deja în nesiguranţă şi suferind de o anxietate cronică datorată atitudinii părinţilor, aleg ca o uşurare, posibilitatea de a se alia cu părinţii puternici şi periculoşi. periculoşi. Ei definesc fratele fratele sau soră ca fiind “imposibil “imposibilă”, ă”, “stupidă” şi că pe cineva care este vinovată de tot ce se întâmplă rău în familie. În cazul victimei, la toate acestea se ma maii adau adaugă gă şi auto autoîn învi vino novă văţi ţire reaa şi ruşi ruşine neaa soci social ală. ă. Viaţ Viaţaa ma mari rita tală lă lips lipsit ităă de stabilitate, confuzia, violenţa domestică creează situaţii de nesiguranţă pentru copil. Părinţii îşi petrec timpul şi energia motivându-şi propriile lor probleme, şi acestea îi fac indisponibili emoţional pentru copii lor. Factorii exteriori: şomajul, problemele economice, dificultăţile gospodăreşti care afectează grija acordată copilului şi care trebui trebuie, e, de asemen asemenea ea,, luaţi luaţi în calcu calcul.l. Greută Greutăţil ţilee în mun muncă, că, proble problemel melee econo economic micee contribuie la o reducere cronică a stimei de sine a părinţilor, iar această situaţie duce la îndepărtarea de copil şi la proiectarea sentimentelor negative ale părinţilor asupra lui. 12
Suferinţa copilului poate fi acoperită printr-un “comportament dificil” care la rândul lui va provoca rejecţie atât din partea adulţilor cât şi a altor copii. Copiii sunt mai puţin capab capabili ili,, compa comparat rativ iv cu adulţi adulţii,i, de a suferi suferi perioa perioadă dă îndel îndelung ungat ată, ă, căci căci persis persiste tenţa nţa situaţiilor amintite determină, în timp, regresie în dezvoltarea cognitivă a copilului. Având Având atât atât proble probleme me de conce concentr ntraţi aţiee a atenţi atenţiei, ei, cât şi dificu dificult ltăţi ăţi în dezvo dezvolta ltarea rea cogn cognit itiv ivă, ă, este este inev inevit itab abil il ca aceş aceşti ti copi copiii să prezi prezint ntee dife diferi rite te tipu tipuri ri şi grad gradee ale ale problemelo problemelorr de învăţare. învăţare. În aces aceste te fami famili liii cron cronic ic disf disfun uncţ cţio iona nale le,, în care care creş creşte tere reaa şi dezv dezvol olta tare reaa membrilor este frânată şi nu există modele de identificare pentru copil, violenţa este cel mai adesea corelată cu dependenţa de consumul de băuturi alcoolice a părinţilor. Din nefericire, adesea copiii resimt cel mai acut efectele negative pe care le l e dezvoltă această depend dependenţ enţăă asupra asupra părinţil părinţilor or lor. lor. Consum Consumul ul exces excesiv iv de băutur băuturii alcool alcoolice ice duce duce la scăderea stăpânirii de sine a individului, acest lucru constituind premisa esenţială a violenţei fizice (corelată în toate cazurile cu abuz emoţional, psihic) sau a abuzului sexual asupra copilului : “Alcoolicul devine inconştient, face tărăboi, este morocănos, îşi tiranizează întreaga familie. Orice fleac constituie prilej de a duce sticla la gură şi a izbucni în ceartă. Se pricepe de minune să dea vina pe soţie şi copii pentru a putea bea cu conştiinţa împăcată”. Kari Killen în lucrarea sa “Copilul maltratat” arată că între 75%90% dintre cazurile de maltratare a copiilor a fost implicat şi consumul excesiv de băuturi băuturi alcooli alcoolice ce care care creează creează depend dependenţă. enţă. Literatura de specialitate atrage atenţia asupra faptului că, copiii proveniţi din familii dependente de consumul de băuturi alcoolice, prezintă într-o mare măsură simptome psiho-somatice : dureri de cap, insomnii, inapetenţă. Aceşti copii vor deveni în timp un factor turbulent al fenomenului de învăţare în rândul grupurilor în care aceştia activează, distrugând lucrurile partenerilor de grup, distrăgând atenţia celorlalţi şi creând în preajma lor agitaţie. Astăzi sunt cunoscute rolurile pe care un copil le poate dezvolta în cadrul unei familii în care are loc consumul excesiv de alcool, după cum urmează: •
eroul - se descurcă bine în orice situaţie, este de ajutor celor din jur, îşi păstrează păstrează trăirile trăirile negative negative fiind introverti introvertit,t, gândeşte gândeşte pozitiv, pozitiv, se conformează aşteptărilor celor mari, nu-şi comunică trăirile interioare, nimeni nu-i cunoaşte trăirile interioare.
13
•
ţapul ispăşitor - se retrage “în afara familiei”, are probleme şcolare, consumă băuturi alcoolice.
•
copilul pierdut - este izolat, nu comunică, nu se situează în extreme, afişează un dezinteres aparent, are probleme de relaţionare la şcoală şi un randament scăzut
•
mascota - de obicei cel mai mic dintre copii, protejaţi de toţi membrii fami familliei, iei, la şcoa şcoallă are difi dificcult ultăţi ăţi de conc conceentra ntrare re,, de atenţ tenţie ie,, hiperactivitate.
Respi Respinge ngerea rea prove provenit nităă din cadrul cadrul reţele reţeleii social sociale, e, mai ales ales a şcolii şcolii,, datori datorită tă atitud atitudini iniii turbul turbulent entee ma manife nifesta state te,, poate poate deven devenii un factor factor centr central al în me menţin nţinere ereaa şi întărir întărirea ea “cercu “cercului lui vicios vicios”, ”, ceea ceea ce va afecta afecta dezvol dezvoltar tarea ea copilu copilului lui într-un într-un mo modd distructiv. Acest copil poate foarte uşor să ia rolul “ţapului ispăşitor”, ceea ce va întări confuzia şi proastă imagine de sine. Acest copil are un comportament care nu-i permite să înveţe, să se dezvolte şi îngreunează foarte mult munca profesorului. El îşi pierde echilibrul şi orientarea în spaţiu, se refugiază în alte grupuri marginale, pentru a găsi “protecţie şi adăpost”, îi scade capacitatea intelectuală fiindu-i afectată capacitatea de concentrare, prezintă dezinteres asupra a tot cel înconjoară. Mulţi părinţi nu cunosc nici un alt mod de a-şi educa copiii decât cicălindu-i, iar dacă nu reuşesc se înfurie pe ei, astfel încât climatul din interiorul grupului familial gravitează în jurul unor permanente conflicte . adolescenţii nu suportă regulile şi restricţiil restricţiilee când acestea devin devin numeroase numeroase şi opresive. opresive. “Adolesce “Adolescenţii, nţii, surprinzăt surprinzător, or, doresc reguli, însă mai puţine”. Ei au nevoie de intimitate, înţelegere, sinceritate. În majoritate majoritateaa cazurilor, cazurilor, copiii care au probleme probleme şcolare nu sunt înţeleşi înţeleşi de familiile familiile lor. Nereuşitel Nereuşitelee lor şcolare şcolare sunt puse pe seama seama leneviei, leneviei, neastâmp neastâmpărului ărului şi sfidării sfidării deliberate. În consecinţă, reproşurile şi ameninţările se înteţesc, iar ei vor fi supuşi presiunii presiunii pentru a realiza imposibil imposibilul. ul. “Cea mai serioasă ameninţa ameninţare re la adresa adresa sănătăţii emoţionale a unui copil are loc atunci când este confruntat cu cerinţe pe care nu le poate îndeplinii” . Supramotivarea va duce la eşec în cazul absenţei aptitudinilor şcolare necesare îmbunătăţirii randamentului, oricum, scăzut. Este recomandabil, deci, ca insuccesele şcolare ale elevilor să nu fie accentuate în mod exagerat acasă. Părinţii trebuie să dovedească existenţa simţului măsurii în atitudinile şi exigenţele manife man ifesta state te faţă faţă de copil, copil, dub dublat lat de capac capacita itatea tea de a preve prevedea dea reacţi reacţiile ile şi stăril stărilee interioare ale copilului, apărute atunci când iau o măsură educativă. Toate acestea, în
14
funcţie de particularităţile vieţii afective şi psihice, inerente vârstei copilului. Exigenţele exage exagerat ratee faţă de copil copil vor favori favoriza za eşecur eşecurile ile şcola şcolare, re, intoxi intoxicaţ caţiil iilee intele intelectu ctuale ale,, generatoare de eşecuri şcolare, de dezechilibrări psihice, de irascibilitate şi agresivitate în raport cu sarcinile şcolare . Putem aminti şi alte “defecte” ale părinţilor care, alături de anumiţi factori cu o pondere pondere şi gravitate gravitate mai accentuat accentuată, ă, contribuie contribuie la scăderea scăderea randament randamentului ului şcolar şcolar al copilului : atitudinea dezlânată, delăsătoare prin care copilul este “răsfăţat”. Problemele cele mai mari le ridică copilul singur la părinţi, care este destul de des, un copil problemă. problemă. Examinând situaţiile stresante pentru copil care se află în mediul familial, constatăm că ele se înscriu într-o arie neaşteptat de largă, luând forme dintre cele mai variate. Aceste forme se întâlnesc deopotrivă în familia dezorganizată sau pe cale de a se destrăma, iar între aceste coordonate se pot aminti: lipsa unui loc de studiu, de odihnă, stări de anxietate, provocate de certuri continue între părinţi, suprasolicitarea copilu copilului lui (fizic (fizic,, intel intelect ectual ual), ), contra contradic dicţii ţiile le între între părinţ părinţii privin privindd stilur stilurile ile educa educativ tivee adoptate, autoritatea greşit înţeleasă, minimalizarea activităţii de studiu, ameninţarea, toate acestea izvorăsc din lipsă de competenţă educativă a părinţilor în familie. f amilie. Un efect nociv asupra vieţii interioare (psihic, sufletesc) a copilului îl are dezbinarea, adică separarea sau divorţul părinţilor, produsă efectiv, ori pe cale de a se produce. Copiii sunt rareori oscilaţi, înţeleşi de către adulţi şi sunt lăsaţi să facă faţă singuri unor dureri mari. Copilului nu i se spune adesea de ce a plecat părintele său când îl va revedea: adesea partenerii se retrag în sine din cauza tensiunii, nefericirii şi încep procedura procedura de divorţ, divorţ, deşi deşi continu continuăă să trăiască trăiască sub acelaşi acelaşi acope acoperiş. riş. Intuind Intuind drama drama ce are loc, copilul începe să se frământe şi să-şi pună tot felul de probleme, cărora nu le găseşte un răspuns acceptabil, e chinuit de perspective sumbre pe care le întrevede şi de sentimentul culpabilităţii juste. Dacă până în acel moment el îşi iubea părinţii la fel de mult, acum când ei se despart, el este derutat dezorientat şi treptat îşi pierde încrederea în ceea ce reprezenta pentru el securitatea, liniştea, nimic nu reuşeşte să-i mai trezească interesul. El frecventează în continuare, şcoala pentru un timp, dar este absent la ceea ce se petrece în jurul lui. La lecţii nu mai este atent, nu mai învaţă, ceea ce va determina instalarea insuccesului, apoi a eşecului şcolar. Modul în care părinţii despărţiţi (pe cale de a se separa) stăpânesc conflictul emoţional şi restru restructu cturare rareaa relaţi relaţiilo ilorr famili familiale ale poate poate fi chiar chiar mai import important ant decât decât sărăcia sărăcia sau condiţiile precare de trai pentru sănătatea psihică şi rezultatele la învăţătură ale copiilor. 15
Răul, în cele din urmă, este produs nu atât de divorţ, cât de tulburarea relaţiilor familiale. Mulţi copii se adaptează cu greu dificultăţilor sociale în încercarea lor de a face faţă dezbinării familiei. Copii care au un suport social sau/şi economic solid, schimbări minime ale mediului, concepţii pozitive despre sine, par a se adapta optim la divorţul acestora, iar ceilalţi copii sunt grav afectaţi în ceea ce priveşte vieţile lor şi relaţiile cu cei cei din din jur. jur. În prim primul ul an, an, urmă următo torr sepa separăr rării ii (div (divor orţu ţulu lui) i) la stre stresu sull prov provoc ocat at de dificultăţile personale se adaugă şi cele financiare, dar mai ales suferinţa provocată de diminuarea grijii şi atenţiei părintelui rămas, de vreme ce acest părinte este preocupat de a procura siguranţa şi sprijinul de care au nevoie copii. Copilul simte o mare singurătate după plecarea părintelui, chiar după un an el poate fi tulburat şi deprimat, având sentimente care duc la regresie în dezvoltarea şi funcţiunile lui. În general, toţi simt o mare pierdere, se simt neajutoraţi, rejectaţi, înfricoşaţi şi singuri, ruşinaţi sau neputincioşi pentru că nu se pot p ot adapta situaţiei. Miezul grupului familial îl alcătuiesc părinţii, absenţa temporară a unui dintre ei, decesul unuia sau al ambilor reprezintă condiţii de răsunet asupra echilibrului psihic al copilului. La toate acestea se adaugă şi dificultăţile materiale care fac imposibilă continuarea studiului prin absenţa celor strict necesare studiului: hrană, spaţiu destinat învăţării, îmbrăcăminte, rechizite. Boala gravă îndelungată a unuia dintre părinţi, de care copilul este detaşat, va duce la concentrarea întregii atenţii a celuilalt părinte asupra lui, copilul fiind oarecum „neglijat”. Dificultăţile financiare generate de privarea familiei de o sursă importantă de venituri, cer adesea ca copilul să fie nevoit a presta anumite munci pentru a-şi întreţine familia, iar în acest caz preocuparea pentru şcoală deţine locul secund. Detenţia unuia dintre părinţi are aceleaşi efecte, agravate fiind de profunda stare de umilire pe care elevul o resimte. Un adolescent reacţionează la asemenea stări prin evitar evitarea ea oricăr oricărei ei discuţ discuţii ii pe aceast aceastăă temă, temă, evita evitarea rea grupul grupului ui de priete prieteni, ni, evada evadare, re, manife man ifesta stată tă prin prin absen absentei teism sm şi vagabo vagabonda ndaj.j. Toate Toate aceste acesteaa pot duce duce la scăder scăderea ea vertiginoasă a randamentului, la inadaptare, eşec şi chiar abandon şcolar. Pornind de la constatarea importanţei pe care o deţin modelele în cadrul tinerilor cuprinşi în intervalul de vârstă 12-18/20 ani, devine evident rolul pe care îl joacă prezenţa unor modele negative în această perioadă în imediata proximitate a tânărului, respectiv în familie. Existenţa unor antecedente penale la fraţi sau părinţi, comportamentul predelicventa acestora, acestora, consumul consumul de băuturi băuturi alcoolic alcoolice, e, stupefian stupefiante, te, viaţă viaţă sexuală sexuală precoce precoce duc la 16
abandon şcolar sau lipsa interesului şi a motivaţiei pentru activitatea de învăţare. Fact Factor orul ul fami famili lial al care care cond condiţ iţio ione neaz azăă în cea cea ma maii ma mare re mă măsu sură ră frecv frecven enta tare reaa sau sau abando abandonare nareaa şcolii şcolii este este reprez reprezent entat at de starea starea ma mater terial ialăă precar precară, ă, cu alte alte cuvin cuvinte te dificultăţile de ordin material care pot afecta familia la un moment dat. „În România, situaţia economico-socială vădeşte faptul că din anii 1970 până în prezent nu s-au înregis înregistra tratt progre progrese se în ceea ceea ce priveş priveşte te calita calitate teaa vieţii vieţii,, ma maii mult, mult, pături păturile le social socialee inferioare devin din ce în ce mai populate, sărăcia îmbracă forme noi, pe fondul unei distribuţii inechitabile a resurselor necesare unui trai decent, se vorbeşte actualmente de : sărăcie absolută, sărăcie eliminară, sărăcie relativă, sărăcie birocratică.” b. CAUZE CAUZE LEGAT LEGATE E DE ANTUR ANTURAJ AJ În conte contextu xtull factor factorilo ilorr extrafa extrafamil milial iali,i, determ determina inaţi ţi ai abando abandonul nului ui şcola şcolar, r, grupurile reprezintă un real pericol pentru minorii şi tinerii cu care vin în contact şi pe care îi include în cadrul lor. Atracţia pe care o simte la un moment dat un adolescent spre un grup restrâns de aceeaşi vârstă, poate fi explicat fie prin faptul că grupul respectiv îi permite realizarea unor dorinţe, fie prin sentimentul satisfacerii în sânul grup grupul ului ui a unor unor treb trebui uinţe nţe de secu securi rita tate te,, apar aparte tene nenţă nţă,, stim stimăă de sine sine şi ma maii ales ales afectivitate. În cadrul acestor grupuri, liderii se impun mai ales prin forţă, curaj ceea ce de fapt este este o „îndrăz „îndrăznea neală lă oarbă” oarbă”,, prin prin explo exploat atare areaa uno unorr slăbic slăbiciun iunii ale mem membril brilor or grupului. Pentru a evita grupurile delictigene, este dezirabil ca grupurile din care face parte elevul elevul respectiv respectiv familia, familia, clasa, clasa, grupul grupul de prieteni prieteni să execute execute acţiuni acţiuni educative educative convergente, în care să primeze p rimeze cu necesitate binele superior al tânărului. c. CAUZE LEGATE DE MEDIUL ŞCOLAR Personalitatea educatorului poate oferi realităţi psihice stimulative, tonificatoare sau dimpotrivă frustrante, inhibitoare, stresante. Aproape orice investigaţie a abandonului şcolar va găsi o relaţie între instalarea acestuia şi factorii şcolari. Dintre acestea menţionăm doar câteva mai semnificative, şi anume: Stiluri educative deficitare, constând în suprasolicitarea intelectuală şi nervoasă a elevil elevilor, or, prin prin exces exces de sarcin sarcinii didact didactice ice,, egois egoismul mul sau egoce egocentri ntrismu smull didact didactic, ic,
17
imaturitatea profesorului, lipsa de afecţiune, utilizarea aroganţei, ameninţărilor, lipsa empatiei, prezenţa unor „ieşiri” nepedagogice. Pregătirea deficitară a profesorului la lecţie, determină instalarea unor lacune în cunoştinţele elevilor şi scăderea randamentului Absenţa aptitudinilor educative specifice predării anumitor discipline dificile, respectiv utilizarea unui stil „cenuşiu de predare” incapabil de a trezi interesul elevilor Lipsa de interes a profesorului faţă de efectul cunoştinţelor predate constituie o nouăă cauză nou cauză a scăder scăderii ii randam randament entulu ului,i, care care atrage atrage dup dupăă sine sine suita suita de conse consecin cinţe ţe nepedagogice Eterogenitatea clasei de elevi, în care elevii au aptitudini/ritmuri intelectuale superioare Mărimea clasei de elevi numărul indicat de elevi într-o clasă face dificilă obţinerea coparticipări elevilor la procesul predării Diferenţele semnificative existente între profesori şi chiar şcoli în ceea ce priveşte priveşte natura natura şi nivelul nivelul exigenţe exigenţelor lor cognitive cognitive manifestate manifestate faţă de elevi elevi (relevante (relevante cu ocazia transferului de la o şcoală la alta, respectiv de la un profesor la altul). d. CAUZE INDIVIDUALE Abandonul şcolar este un fenomen multicauzal, cum s-a mai afirmat, iar cauzele individuale care îl determină pot fi grupate în câteva categorii care se interrelaţionează: •
factori care se referă la rezultatele şcolare şi atitudinea faţă de şcoală
•
factori legaţi de autoaprecierea elevului
•
factori legaţi de programul personal al elevului, activităţile lui
•
factori din categoria „deficienţe organice”.
Eficienţa activităţii şcolare implică întreaga personalitate a elevului, ca un prim pas, este este necesa necesară ră definirea definirea anumit anumitor or termeni termeni de de care care ne vom vom ocupa ocupa în cele cele ce urmează. urmează. Reuşita şcolară sau randamentul şcolar – defineşte ansamblul performanţelor şcolare, realizate de o anumită populaţie şcolară într-un timp şi spaţiu determinat. Analiza randamentului şcolar presupune implicarea unor concepte operaţionale care
18
vizează evaluarea eficienţei pedagogice a activităţii didactice: nivelul de cunoştinţe, comportamentul elevului, succesul şcolar, calitatea procesului de învăţământ. În evaluarea corectă a eşecului şcolar trebuie luat în considerare persistenţa şi amploarea cu care se manifestă eşecul şcolar parţial, care de regulă este expresia lipsei de interes sau aptitudini, precum şi modul „neinteresat” de predare. În timp el duce la situaţia de corigenţă. Un astfel de elev prezintă lacune grave în cunoştinţe, absentează nemotivat, manifestă aversiune faţă de învăţătură şi dispreţ faţă de autoritatea şcolară, perturbă perturbă orele prin tachinare tachinareaa colegilo colegilor. r. Eşecul Eşecul şcolar şcolar este este un fenomen fenomen subiecti subiectivv care depinde în funcţie de nivelul de aspiraţie. Un rol mare în aprecierea unui eşec şcolar ca atare îl au criteriile de evaluare. Există şi situaţii în care un insucces şcolar nu este considerat ca un eşec propriu-zis, atunci când de exemplu elevul în cauză şi părinţii săi nu acordă importanţă acestui insucces, acceptându-l ca pe un fapt normal. Eşecul şcolar trebuie privit, aşadar, atât ca un fenomen obiectiv, cât şi subiectiv. Dintre factorii anatomo-fiziologici determinanţi ai eşecului şcolar se remarcă: malformaţiile corporale, deficienţe senzoriale. Indicatorul eşecului este abandonul şcolar, expresie a unei duble inadaptări a copilului la activitatea şcolară şi a şcolii la factorii interni ai acestuia. „Insuccesul şcolar poate proveni proveni şi din practicarea practicarea de către profesor a unor metode neadecvate neadecvate,, pasive pasive de învăţare.” Indiferent de cauza generatoare, cert este faptul că insuccesul demoralizează, creşte efectul oboselii, iar nereuşita şcolară dacă se asociază cu nemulţumirea şi critica părinţilor, părinţilor, poate poate genera genera o motivaţie motivaţie şcolară şcolară negativă. negativă. În constelaţi constelaţiaa factorilor factorilor determ determina inanţi nţi ai eşecul eşecului ui şi apoi apoi a abando abandonul nului ui şcola şcolarr un loc import important ant îl deţin deţinee inadaptarea şcolară a elevului.
II. METODOLOGIA CERCETĂRII 2. PREZENTAREA METODELOR ŞI INSTRUMENTELOR DE CERCETARE 2.1. Prezentare generală
19
Anchetele nu se fac numai în scopuri practice, în vederea unor reforme sociale şi politice, economice, administrative, ci şi în scop ştiinţific şi pot fi întreprinse nu numai de către autorităţi, ci chiar de asociaţii de cercetători sau de particulari. Orice anchetă urmăreşte să dea un tablou exact asupra realităţii, private dintr-un anumit punct de vedere. De exemplu, se urmăreşte constatarea felului de viaţă al unei populaţii, cercetarea mentalităţii, a credinţelor sale, etc. Ancheta se poate face oral sau scris sau în ambele feluri combinate. Se înţelege uşor că ancheta este în funcţie de acela care o face, depinzând de priceperea şi de bună lui credinţa, precum şi de a celor cărora el li se adresează. Una dintre cele mai frapante caracteristici ale cercetării empirice în domeniul ştiinţelor socioumane – ale metodei anchetei, în special – este aceea că, practic, cu ocazia fiecărei noi investigaţii, cercetătorul este obligat să-şi construiască propriul instrument de cercetare, a cărei utilizare este deci limitată la obiectul studiului în cauză şi la momentul respectiv. Chestionarul este considerat de specialişti a fi cel mai eficient instrument de inves investig tigare are,, ceea ceea ce justif justifică ică utiliz utilizare areaa lui frecven frecventă. tă. Chesti Chestiona onarul rul reprez reprezint intăă un instrument de cercetare flexibil, care permite culegerea datelor primare prin intermediul unor întrebări, structurate după principii bine definite, astfel încât să trezească interesul şi să antreneze subiecţii pentru a răspunde cât mai sincer şi cât mai clar la întrebările care le sunt adresate prin pr in intermediul lui. Chestionarul este o succesiune logică şi psihologică de întrebări scrise sau de imag imagin inii grafi grafice ce cu func funcţi ţiee de stim stimul uli, i, în rapo raport rt cu ipot ipotez ezaa cerc cercet etări ării, i, care care prin prin administrare de operatori de anchetă sau prin autoadministrare, determina din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal, ce urmează a fi înregistrat în scris.
2.1.1. Conceperea chestionarului Prima operaţie de selecţie consta în delimitarea obiectului, a graniţelor sale. Totodată trebuie definite încă de la început, măcar provizoriu, noţiunile care vor sta în centrul anchetei, cu scopul de a găsi indiactori adecvaţi. Dificultatea în această fază consta în explicitarea unei proceduri pe care o practicam, cel mai adesea, inconştient.
20
După ce am definit noţiunea sau noţiunile care constituie obiectul anchetei, terbuie găsiţi indicatori empirici, mijloace de a evidenţia empiric, de a măsura. Înainte de a elabora un chestionar, trebuie realizate concomitent trei operaţii: 1. lectură a ceea ce s-a scris despre tema studiată, cunoaşterea modului în care anchetatorii au încercat până în acel moment să explice conduita în cauză, a rezultatelor şi limitelor cercetărilor anterioare; 2. ascultarea a ce spun actorii sociali despre propriile practici, în scopul familiarizării cu practicile practicile ce urmează urmează a fi analizate analizate;; nu trebuie trebuie să ştii numai numai cum să le vorbeşti vorbeşti indivizilor, cum să le pui întrebări, ci şi să fii atent la modul în care ei descriu activităţile la care participă; 3. elaboarea progresivă a unei problematici, a unei interogări retorice. În ceea ce priveşte părţile chestionarului acestea sunt: •
una care se referă la obiectul propriu-zis al anchetei;
•
alta care permite cunoaşterea determinanţilor sociali ai acestuia. Pentru formarea unui chestionar este nevoie de fiecare dată să se urmărească
următoarele: •
obligaţia de a construi de fiecare dată un nou instrument, fapt ce presupune costuri materiale şi de personal, pierderea unui timp preţios, mai ales când fenomenul vizat este efemer sau când rezultatele cercetării sunt aşteptate să apară foarte rapid;
•
neces necesita itatea tea testă testării rii preala prealabil bilee a instru instrume mentu ntului lui,, care care însă însă întotd întotdea eauna una este este incompletă, de unde:
•
incertitudinea asupra validităţii şi fidelităţii lui şi, prin urmare, asupra calităţii rezultatelor cercetării;
•
dificul dificultăţ tăţile ile ce apar apar aproap aproapee me mereu reu atunci atunci când când se urmăre urmăreşte şte com compar parare areaa rezultatelor obţinute de doi cercetători diferiţi şi, în general, atunci când se doreşte realizarea unor analize secundare sau metaanalize. Ancheta prin chestionar are ca obiectiv producerea unei cunoaşteri ştiinţifice.
Aceasta nu se situează numai la nivel empiric, angajând şi un punct de vedere teoretic, o viziune asupra lumii în potrivit căreia un fapt social este determinat de alte fapte social sociale. e. Astfel Astfel,, utiliz utilizăm ăm chesti chestiona onarul rul în cazul cazul în care care trebui trebuiee identi identifica ficate te efecte efectele le anumitor factori sociali.
21
2.2. Prezentarea chestionarului de lucru Cel mai important instrument utilizat de realizatorii anchetelor ,pentru punerea întrebărilor şi înregistrării răspunsurilor la acestea îl reprezintă chestionarul. Conţinutul concret şi modul de redactare depind de natura informaţilor care urmează a fi culese prin intermedi intermediul ul lui,impunâ lui,impunându-s ndu-see a fi respectat respectatee anumite anumite reguli reguli de construcţie construcţie şi de utilizare. Aces Acestt ches chesti tion onar ar cupr cuprin inde de 10 item itemii cu refer referire ire la tema tema cerce cercetă tării rii.A .Are re o succesiune logică şi psihologică de întrebări cu funcţie de stimuli în raport cu ipoteza cercetării. Este un chestionar cu o temă precisă utilizat în studierea abandonului şcolar. Întrebă Întrebările rile sunt sunt mixte mixte,at ,atât ât precod precodific ificate ate cât cât şi libere libere,es ,este te autoad autoadmin minist istrat rat ,astfe ,astfell răspunsurile sunt înregistrate de înşişi subiecţii supuşi investigaţiei,eliminându-se în acest mod unul din factorii care influenţează răspunsurile. Întrebările cu referire la aspectele personale fac ca acest chestionar să fie confidenţia confidenţiall asupra asupra identităţii identităţii persoanel persoanelor or intervieva intervievate.An te.Anchet chetaa urmăreşte urmăreşte stabilire stabilireaa abando abandonul nului ui şcola şcolarr în diferi diferite te me medii dii şi cauze cauzele le princi principal palee care care duc la acest acest fapt. fapt. Pachetul de intrbari corespunde unei dimensiuni şi este rezultatul elaborării teoretice,ele sunt grupate pe ipoteze explicate privind o relaţie. Chiar dacă nu există există tipare generale valabile valabile ,în conceperea conceperea chestionarelor se impun respectate respectate anumite anumite reguli.Fiind reguli.Fiind un instrument instrument de cercetare cercetare foarte complex complex elaborarea să trebuie să fie o acţiune interdisciplinară,antrenând o serie întreagă de alte cunostiinte. Impune luarea unor decizii cu privire la natura ,forma, structura sa ,la întrebările pe care la conţine ,la modul de redactare,la validarea întrebărilor. Am insistat asupra faptului că fiecare întrebare din chestionar reprezintă un indi indica cato torr
prelu prelucr crat at în aşa aşa ma mani nier eraa încâ încâtt să fie valid valid şi func funcţi ţion onal al în proc proces esul ul
comunicării dintre cercetător şi subiect.
2.3. Obiectivele cercetării
22
Aceast Aceastăă cerce cercetar taree şi-a şi-a propus propus să studie studieze ze aspecte aspecte cu referire referire la STUD STUDIU IU COMP COMPAR ARAT ATIV IV PRIV PRIVIN IND D ABAN ABANDO DONU NUL L ŞCOL ŞCOLAR AR ÎN MEDI MEDIUL UL RURA RURAL L ŞI URBAN LA COPIII DIN CICLUL PRIMAR, urmărind următoarele obiective: 1. Determinare Determinareaa nivelului nivelului aband abandonulu onuluii şcolar şcolar în mediul mediul rural; rural; 2. Determinare Determinareaa nivelului nivelului aband abandonulu onuluii şcolar şcolar în mediul mediul urban; urban; 3. Cuanti Cuantific ficare areaa posibi posibilel lelor or difere diferenţe nţe care exista exista între între cele două medii medii în ceea ce priveşte abandonul şcolar la copiii din ciclul primar; 4. Stab Stabil ilire ireaa unui unui proc procen entt în aban abando donu null şcol şcolar ar în func funcţi ţiee de me medi diul ul de provenienţ provenienţă, ă, rural sau urban. urban.
2.4. Ipotezele cercetării Ipoteza 1: Cu cât nivelul sărăciei este mai ridicat, cu atât este mai mare abandonul şcolar.( itemii 1 şi 2). România este ţara cea mai săracă din unuiunea europeană. Aici rata sărăciei este foarte ridicată, acest lucru făcând ca ea să fie cel mai important factor de abandon şcolar care se reflectă la toate nivelurile de vârstă, iar criză economică a crescut ridicate fac că educaţia să fie pusă pe un loc mai inferior, importanţa fiind supravieţurirea. Însăşi educaţia este calea prin care putem ieşi din această situaţie critică însă puţini sunt cei dispuşi să “rişte”şi să investească în ea. Accesul la educaţi este în legătură directă cu star starea ea ma mate teria rială lă a fami famili liil ilor or.. Cu cât cât fami famili liil ilee sunt sunt ma maii săra sărace ce,, cu atât atât riscu riscull de nefrecventare a şcolii este mai mare. Greutăţi deosebite întâmpină familiile cu mulţi copii, în special, cele din zonele rurale. În prezent lipsesc mecanismeeficiente de a ajuta efectiv astfel de familii, iar ajutorul modest care este acordat nu ajunge întotdeauna la copil.
Ipoteza 2: Dacă părinţii nu îşi motivează copiii să meargă la şcoală atunci rata abandonului şcolar creşte.( itemii 3, 4, 5 şi 6). Motivaţia copilului este un lucru esenţial în inceputrile lor la nivel educaţional. O bună motivaţie înseamnă o bună înţelegere a importanţei educaţionale. Lipsiţi de motivaţie, mulţi elevi renunţă la studiu încă din primii ani de şcoală. Dezamăgirile părinţilor părinţilor şi lipsa de cultură cultură joacă joacă un rol rol important important în abando abandonul nul şcolar. şcolar.
23
Ipoteza 3: Dacă părinţii elevilor sunt plecaţi în străinătate la muncă atunci rata abandonului şcolar creşte.( itemul 7). Tot sărăcia implica şi aceasta a treia ipoteză. Lipsa veniturilor ne împing să ne orientăm la ofertele mai profitabile de muncă din străinătate, fiind nevoiţi să lăsăm în urmă familia şi copiii, aceşti copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate la muncă devin introvertiţi şi nesiguri, fapt care duce la abandonul şcolar, pentru că nu fac faţă solicitărilor pedagogice fără sprijinul părinţilor.
Ipoteza 4: În familiile dezorganizate rata abandonului şcolar este mai mare. (itemii 8,9 şi 10). Familile dezorganizate atrag după sine o serie de dificultăţi printre care şi cea a abandonului şcolar. Odată ce familia întâmpina probleme şi se ajunge la despărţire, copii sunt cei care suferă cel mai mult şi devin dezorientaţi, aceştia îşi găsesc refugiul în anturaje greşite, profită de neatenţia părinţilor şi recurg la alte activităţi, extraşcolare, renunţând încet dar sigur la educaţie.
2.5. Eşantionul cercetării Eşantionul de faţă cuprinde 60 de subiecţi din ciclul primar de învăţământ, 30 provenind provenind din mediul mediul rural, rural, iar ceilalţi ceilalţi 30 din mediul mediul urban. urban. Deoarece Deoarece numărul numărul de subiecţi este relativ mediu, gradul de precizie a cercetării este acceptabil. Subiecţii au vârste cuprinse între 9 şi 10 ani. Metoda aplicată este metoda non-probalistă, caracteristicile populaţiei studiate fiind prestabilite potrivit unor criterii de varstă si ocupaţie care coincid cu structura de referinţa.
III. PREZENTAREA, PREZENTAREA, PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA STATISTICĂ ŞI PSIHOPEDAGOGICĂ A DATELOR
24
Statistics Nivelul
N
Procentul
financiar al
Nivelul
Motivele
Motivele
Procentul
părinţilor plecaţi
Situaţia
Situaţia
copiilor din
financiar al
absentării
absentării
părinţilor plecaţi
în străinatate
familială a
familială a
mediul
copiilor din
elevilor din
elevilor din în străinătate din
din mediul
copiilor din
copiilor din
urban.
mediul rural.
mediul rural.
Valid Missing
mediul urban.
mediul rural.
urban.
mediul rural. mediul urban.
30
30
30
30
30
30
30
30
0
0
0
0
0
0
0
0
0 1 3.1. Verificarea primei ipoteze „Cu cât nivelul sărăciei este mai ridicat, cu atât este mai mare abandonul şcolar.” Tabelul 1: “ Nivelul financiar al copiilor din mediul urban.” Nivelul financiar al copiilor din mediul urban. Cumulative Valid
Frequency
Percent
Valid Pe Percent
Percent
Scăzut
6
20,0
20,0
20,0
Mediu
16
53,3
53,3
73,3
Crescut
8
26,7
26,7
100,0
Total
30
100,0
100,0
25
Fig. 1: “Nivelul financiar al copiilor din mediul urban.”
În urma verificării primei ipoteze „Cu cât nivelul sărăciei este mai ridicat, cu atât este mai mare abandonul şcolar” prelucrarea statistică a datelor ne-a determinat să stabilim infirmarea acestei ipoteze deoarece nivelul de trai din mediul urban s-a dovedit a fi predominant mediu, informaţie dedusă în urma analizei tabelului 1: 6 subiecţi au nivel financiar scăzut, urmaţi de 8 cu nivel crescut şi preponderentul de 16 subiecţi cu nivel mediu. Cu alte cuvinte, conform figurii 1 aflată mai sus 20% au nivel financiar scăzut, 26,67% au nivel crescut şi marea parte de 53 % cu nivel mediu de trai.
26
Tabelul 2: “Nivelul financiar al copiilor din mediul rural.” Nivelul financiar al copiilor din mediul rural. Cumulative Frequency Valid
Percent
Valid Pe Percent
Percent
Scăzut
4
13,3
13,3
13,3
Mediu
11
36,7
36,7
50,0
Crescut
15
50,0
50,0
100,0
Total
30
100,0
100,0
Figura 2: ”Nivelul financiar al copiilor din mediul rural.” În urma verificării primei ipoteze „Cu cât nivelul sărăciei este mai ridicat, cu atât este mai mare abandonul şcolar” prelucrarea statistică a datelor ne-a determinat să stabilim infirmarea acestei ipoteze deoarece nivelul de trai din mediul rural s-a dovedit a fi crescut, informaţie dedusă din majoritatea de 15 subiecţi cu nivel financiar crescut , 11 cu nivel financiar mediu, urmaţi ur maţi de 4 subiecţi cu nivel financiar scăzut.
27
Cu alte cuvinte, conform figurii 2 deducem că 50% din subiecţi au nivel de trai crescut, crescut, 36.67% din subiecţi subiecţi au nivel financiar financiar mediu, iar restul de 13,33% cu nivel financiar scăzut.
3.2. Verificarea celei de-a doua ipoteze „Dac „Dacăă părin părinţi ţiii nu îşi îşi mo moti tive veaz azăă copi copiii ii să me mear argă gă la şcoa şcoală lă,, atun atunci ci rata rata abandonului şcolar creşte.”
Tabelul 3: “Motivele absentării elevilor din mediul rural.” Motivele absentării elevilor din mediul rural. Cumulative Frequency Valid
Percent
Valid Pe Percent
Percent
Frica de sancţiuni
3
10,0
10,0
10,0
Frica de conflicte cu colegii
3
10,0
10,0
20,0
Lipsa interesului faţă de
3
10,0
10,0
30,0
2
6,7
6,7
36,7
Nu absentează
19
63,3
63,3
100,0
Total
30
100,0
100,0
şcoală Indiferenţa părinţilor
28
Figura 3: “Motivele absentării elevilor din mediul rural.” În urma verificării celei de-a doua ipoteze „Dacă părinţii nu îşi motivează copiii să meargă la şcoală, atunci rata abandonului şcolar creşte” prelucrarea statistică a datelor ne-a determinat să stabilim infirmarea acestei ipoteze deoarece majoritatea de 19 subiecţi din totalul de 30 din mediul rural nu absenteaza, iar restul de 11 subiecţi absentează din urmatoarele motive: frica de sancţiuni, frica de conflicte cu colegii, lipsa interesului faţă de şcoală şi indiferenţa părinţilor. Cu alte alte cuvi cuvint nte, e, confo conform rm figu figuri riii 3 dedu deduce cem m că 63,3 63,33% 3% din din subi subiec ecţi ţi nu absentează, trei procentaje de 10% din subiecţi absentează din cauza fricii de sancţiuni, fricii de conflicte cu colegii şi din cauza lipsei interesului faţă de şcoală, iar 6,67% absentează din cauza indiferenţei părinţilor.
29
Tabelul 4:”Motivele absentării elevilor din mediul rural.” Motivele absentării elevilor din mediul rural. Cumulative Frequency Valid
Percent
Valid Pe Percent
Percent
Frica de sancţiuni
6
20,0
20,0
20,0
Frica de conflicte cu colegii
3
10,0
10,0
30,0
Lipsa interesului faţă de
4
13,3
13,3
43,3
6
20,0
20,0
63,3
Nu absentează
11
36,7
36,7
100,0
Total
30
100,0
100,0
şcoală Indiferenţa părinţilor
Figura 4:” Motivele absentării elevilor din mediul rural.”
În urma verificării celei de-a doua ipoteze „Dacă părinţii nu îşi motivează copiii să meargă la şcoală, atunci rata abandonului şcolar creşte” prelucrarea statistică a datelor ne-a determinat să stabilim confirmarea acestei ipoteze deoarece din totalul de
30
30 de subiecţi, 19 absentează din motive precum: frica de sancţiuni, neinteresul faţă de şcoală, frica de conflicte cu colegii şi din cauza indiferenţei părinţilor, iar doar 11 subiecţi nu absentează. Cu alte cuvinte, conform figurii 4 putem observa că doar 36,66% din subiecţi nu absent absenteaz ează, ă, iar diferenţa diferenţa de 63,33% 63,33% absent absentea ează ză din următoar următoarele ele motive: motive: frica frica de sanc sancţi ţiun uni, i, nein neinte tere resu sull faţă faţă de şcoa şcoală lă,, frica frica de confl conflic icte te cu cole colegi giii şi din din cauz cauzaa indiferenţei părinţilor.
3.3. 3.3. Veri Verific ficar area ea celei celei de-a de-a trei treiaa ipot ipotez ezee „Dacă părinţii elevilor sunt plecaţi în străinate la muncă atunci rata abandonului şcolar creşte.”
Tabelul 5:” Procentul părinţilor plecaţi în străinătate din mediul rural.” Procentul părinţilor plecaţi în străinătate din mediul rural. Cumulative Frequency Valid
Percent
Valid Pe Percent
Percent
Nu sunt plecaţi
24
80,0
80,0
80,0
Unul este plecat
4
13,3
13,3
93,3
Ambii sunt plecaţi
2
6,7
6,7
100,0
30
100,0
100,0
Total
31
Figura 5:” Procentul părinţilor plecaţi în străinătate din mediul rural.” În urma verificării celei de-a treia ipoteze „ Dacă părinţii elevilor sunt plecaţi în străinate la muncă atunci rata abandonului şcolar creşte” prelucrarea statistică a datelor ne-a determinat să stabilim infirmarea acestei ipoteze deoarece majoritatea parinţilor nu sunt plecaţi în străinătate, adică 24 de părinţi din 30, la 4 din subiecţi doar unul dintre părinţi este plecat plecat în străinătate străinătate,, iar la 2 din subiecţi subiecţi ambii ambii părinţi părinţi sunt plecaţi plecaţi în străinate. Cu alte cuvinte, conform figurii 5 deducem că la 80% din subiecţi, părinţii nu sunt plecaţi in străinătate, la 13,33% din subiecţi doar unul dintre părinţi este plecat în străinătate, iar la 6,67% din subiecţi ambii părinţi sunt plecaţi în străinătate.
32
Tabelul 6:” Procentul părinţilor plecaţi în străinătate din mediul urban.” Procentul părinţilor plecaţi în străinătate din mediul urban. Cumulative Frequency Valid
Percent
Valid Pe Percent
Percent
Nu sunt plecaţi
16
53,3
53,3
53,3
Unul este plecat
7
23,3
23,3
76,7
Ambii sunt plecaţi
7
23,3
23,3
100,0
30
100,0
100,0
Total
Figura 6:” Procentul părinţilor plecaţi în străinătate din mediul urban.” În urma verificării celei de-a treia ipoteze „ Dacă părinţii elevilor sunt plecaţi în străinate la muncă atunci rata abandonului şcolar creşte” prelucrarea statistică a datelor ne-a determinat să stabilim infirmarea acestei ipoteze deoarece numărul părinţii care nu sunt plecaţi în străinătate s-a dovedit a fi predominant, adicădin totalul de 30 de subiecţi 16 nu sunt plecaţi, iar restul de 14 se împart în: subiecţi ai căror părinţi ambii sunt plecaţi plecaţi în străinătat străinătatee şi subiec subiecţi ţi ai căror căror parinţi parinţi doar doar unul unul este este plecat plecat în străinătat străinătate. e.
33
Cu alte cuvinte, conform figurii 6 deducem că la 53,33% din subiecţi părinţii nu sunt plecaţi în străinătate, la 23.33% din subiecţi doar unul din părinţi este plecat în străinătate, iar la 23,33% din subiecţi ambii părinţi sunt plecaţi în străinătate.
3.4. Verificarea celei de-a patra ipoteze „În familiile dezorganizate rata abandonului şcolar este mai mare.” Tabelul 7:” Situaţia familiala a copiilor din mediul rural.” Situaţia familiala a copiilor din mediul rural. Cumulative Frequency Valid
Percent
Valid Pe Percent
Percent
Precară
1
3,3
3,3
3,3
Bună
9
30,0
30,0
33,3
Foarte bună
20
66,7
66,7
100,0
Total
30
100,0
100,0
Figura 7:” Situaţia familiala a copiilor din mediul rural.’ 34
În urma verificării verificării celei celei de-a patra ipoteze: ipoteze: „ În familiile familiile dezorganizat dezorganizatee rata abandonului şcolar este mai mare” prelucrarea statistică a datelor ne-a determinat să stabilim infirmarea acestei ipoteze deoarece situaţia familială a copiilor din mediul rural este predominant foarte buna, ceea ce înseamnă că 20 de subiecţi au o situaţie familială foarte bună, 9 subiecţi au situaţie materială bună, iar 1 subiect are o situaţie materială precară. precară. Cu alte cuvinte, conform figurii 7 deducem că 66.67% din subiecţi au o situaţie materială foarte bună, 30% au situaţie materială bună, iar 3,33% au o situaţie materială precară. precară.
Tabelul 8:” Situaţia familială a copiilor din mediul urban.” Situaţia familială a copiilor din mediul urban. Cumulative Frequency Valid
Precară Bună Foarte bună Total
Percent
Valid Pe Percent
Percent
7
23,3
23,3
23,3
14
46,7
46,7
70,0
9
30,0
30,0
100,0
30
100,0
100,0
35
Figura 8:” Situaţia familială a copiilor din mediul urban.”
În urma verificării verificării celei celei de-a patra ipoteze: ipoteze: „ În familiile familiile dezorganizat dezorganizatee rata abandonului şcolar este mai mare” prelucrarea statistică a datelor ne-a determinat să stabilim infirmarea acestei ipoteze deoarece situaţia familială a copiilor din mediul rural este predominant buna, ceea ce înseamnă că 14 subiecţi au o situaţie familială bună, 9 subiecţi au situaţie materială foarte bună, iar 7 subiecţi au o situaţie materială precară. Cu alte cuvinte, conform figurii 8 deducem că 46,67% din subiecţi au o situaţie materi materială ală bun bună, ă, 30% au situaţ situaţie ie materi material alăă foarte foarte bună, bună, iar 23,33% 23,33% au o situaţ situaţie ie materială precară.
36
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI În urma analizării situaţiei de abandon şcolar la nivelul claselor I-IV considerăm că principala problemă o constituie lipsa motivaţiei de către părinţi pentru a alege şcoala şi educaţia ca un lucru prioritar în viaţa educabililor. Din acest motiv, principala propunere propunere pe care o înaintăm înaintăm este aceea aceea de a trage un semnal semnal de alarmă alarmă asupra părinţilor. părinţilor. Lipsa interesu interesului lui acestora acestora faţă de educaţia educaţia copiilor lor atrage atrage după sine lipsa interesului copiilor faţă de educaţie.
37
Ca prim pas spre întărire întărireaa aceste acesteii propun propuneri eri,, recoma recomandă ndăm m de asemenea asemenea şi implicarea învăţătorilor prin mai multe programe şi lecţii care să tragă unele semnale de alarmă şi să prezinte consecinţele abandonului abandonului şcolar şi de ce nu, avantajele educaţiei. Un alt aspect ce nu trebuie neglijat ar fi însăşi implicarea copiilor în programele de genul anti-abandon şcolar. Aceştia vor înţelege mult mai bine ideea unor astfel de campanii implicându-se în mod direct în combaterea acestui fenomen. Totodată, menţionăm că apropierea şcolii de copil şi crearea unui mediu şcolar prietenos prietenos copilul copilului, ui, sunt transpu transpuse se în viaţă viaţă mai mult prin prin indemnul indemnul părinţilor, părinţilor, în special special la nivel de documentare privid importanţa acesteia, beneficile ce li se vor aduce în viaţa datorită educaţiei şi aşa mai departe. Propunerea noastră mai oferă elevilor şi părinţilor anumite posibilităţi pentru a se implic implicaa în viaţa viaţa şcolii şcolii:: deleg delegare areaa reprez reprezent entanţ anţilo ilorr în organe organele le adm admini inistr strati ative ve şi consultative, posibilitatea de a forma în cadrul instituţiilor de învăţământ a consiliilor elevilor şi părinţilor, dreptul părinţilor de a lua cunoştinţă de mersul şi conţinutul procesulu procesuluii de învăţăm învăţământ. ânt. Gradul relativ redus de participare al elevilor şi familiilor în viaţa şcolii este cauzat şi de comunicarea unilaterală între elevi şi părinţi, părinţii fiind interesaţi în primul primul rând de notele notele copiilor copiilor lor, celelalte celelalte aspecte aspecte ale vieţii vieţii şcolare şcolare rămânând rămânând în umbră. Cu regret, se mai atestă cazuri în care copiii ce au luat note mici sunt pedepsiţi fizic, fapt ce înstrăinează de şcoală atât copiii, cât şi părinţii acestora. Abandonul şcolar este o problemă socială care se afla sub incidenţa unor factori de natu natură: ră: indi indivi vidu dual ală, ă, fami famili lial alăă şi soci social ală. ă. Astfe Astfell încâ încâtt pent pentru ru redu reduce cere reaa rate rateii abandonului şcolar trebuie lucrat atât cu elevul cât şi cu familia şi cadrele didactice. Trebuie deci pornită o campanie de informare şi responsabilizare e repezentanţilor legali ai copiilor privind riscul la care se supun în cazul în care copilul nu frecventează şcoala cât şi informarea cu privire la necesitatea asigurării unei baze educative care va avea efecte atât pe termen scurt, mediu cât şi lung. Gândindu-ne pe termen lung nefrecventarea cursurilor şcolare la timp poate avea repercursiuni în ceea ce priveşte asigurarea unei meserii şi a unei stabilităţi economice şi sociale.
38
ANEXE
Chestionar 1. Care din din următoar următoarele ele proble probleme me se regăsesc regăsesc în familia familia ta? ta? a) Cons Consum umul ul de alco alcool ol;; b) Violenta Violenta verbală verbală şi şi fizică; fizică; c) Lipsa ipsa ba banil nilor; or; d) Nu sun suntt prob proble leme me;; e) Altele. 2. Care din din următoar următoarele ele proble probleme me te afecteaz afecteazăă cel mai mai mult? mult? a) Lipsa ipsa ba banil nilor; or; 39
b) Notele Notele mici; mici; c) Prob Proble leme me de fami famili lie; e; d) Sanc Sancţi ţiun unii şcol şcolare are;; e) Altele. 3. Ce se întâmpl întâmplăă atunci atunci când un un elev absente absentează ază nemotiva nemotivatt mai mult mult timp? timp? a) I se sca scade de not notaa la purt purtar are; e; b) Îi sunt chemaţi chemaţi părinţi părinţiii la şcoală şcoală;; c) Este Este exm exmat atri ricu cula latt d) Nu i se se întâmp întâmplă lă mare mare lucr lucruu acasă acasă.. 4. Care au au fost motivele motivele care te-au determinat determinat să absente absentezi? zi? a) Nu mă mă inte intere rese seaz azăă scoa scoala la ; b) Mai bine absentez absentez decât decât să iau iau o notă notă mică mică ; c) Mai bine bine chiule chiulesc sc decât decât să am am de-a face face cu unii unii coleg colegi; i; d) Din cauza cauza indifere indiferentei ntei părinţil părinţilor, or, oricum oricum nu păţes păţescc nimic. nimic. 5. Care este motivul motivul plecării plecării tale tale de la la şcoală? şcoală? a) Nu mi-a mi-am m făcut făcut tem temaa de cas casă; ă; b) Oră e plict plictisito isitoare; are; c) Frică Frică de de notă. notă. Mă simt simt nepreg nepregătit ătit.. d) Confl Conflic icte te cu cu cole colegi gii.i. 6. Care sunt sunt după părerea părerea ta motive motivele le pentru pentru care o parte parte din coleg colegii absentează absentează?? a) Nu le pla place oră oră;; b) Nu-i intere interesează sează şcoală; şcoală; c) Se plic plicti tise sesc sc;; d) Evita în felul felul acesta acesta luarea luarea unei note mici; e) Nu doresc doresc să intre intre în în conflic conflictt cu alţi colegi. colegi. 7. Pări Părinţ nţiii tăi: ăi: a) Locuie Locuiesc sc impre impreuna una-nu -nu sunt sunt ple plecaţ caţi; i; b) Unul dintre dintre părinţi părinţi este este plecat plecat în străinăt străinătate; ate; c) Amb Ambii ii sunt sunt plec plecaţi aţi în în străin străinăta ătate te.. 8. În tim timpu pull anu anulu luii şcol şcolar ar:: a) Locuiesc Locuiesc cu unul unul dintre dintre părinţi, părinţi, sunt sunt divorţa divorţaţi; ţi; b) Locuiesc Locuiesc cu alte alte rude; rude; c) Locu Locuie iesc sc cu amb ambii ii pări părinţ nţi.i. 9. Cum descr descrii relaţ relaţia ia cu cu famil familia ia ta? ta? a) Părinţii Părinţii sunt sunt prea prea severi, severi, au prea prea multe multe reguli; reguli; b) Sunt indiferenţi indiferenţi,, nu se intereseaz intereseazăă de ceea ceea ce ce faci; faci; c) Sunt Sunt de acord acord cu cu tot tot ceea ceea ce ce faci; faci; d) Te spriji sprijină nă în ceea ceea ce faci. faci. 10. Părinţii Părinţii vin la şcoală? şcoală? a) La şed şedin inţe ţele le cu cu pări părinţi nţii; i; b) Când sunt chemaţi; chemaţi; c) Discut Discutaa frecve frecvent nt cu cu învăţăt învăţătorul orul;; d) Nu vin vin la la şco şcoal ală. ă. 40
BIBLIOGRAFIE
1. Barlogeanu L. , „Identitate şi Globalizare”, Editura Educaţia 2000, 2005, Bucureşti; 2. Bazac D., Schifirent C, „Copiii şi Cultura”, Cultura”, Editura Academiei Republicii Republicii Socialiste Romane, 1969, Bucureşti; 3. Gugiuman A.,Holban I. „Puncte de sprijin în cunoaşterea individualităţii elevilor”, elevilor”, Editura Didactică şi Pedagogică , 1972, Bucureşti; 4. Margineantu D., Petroman P., „Educaţia noastră cea de toate zilele” vol I, Editura Eurobit, 2008, Timişoara; 5. Margineantu D., Petroman P., „Educaţia noastră cea de toate zilele” vol II, Editura
41
Eurobit, 2008, Timişoara; 6. Piaget J, Râuţ D., “Psihologie şi Pedagogie”,Editura Didactică şi Pedagogică ,1972, Bucureşti; 7. Rădulescu M., „Pedagogia Freinet”, Editura Polirom, 1999, Timişoara; 8. Stânciu S., „Cercetarea „ Cercetarea pedagogică”, Editura Republicii Socialiste Romane, Romane, 1969, Bucureşti; 9. Titus S., Ionescu A., “Dezbateri Educative Educative cu elevii” editura Didactică Didactică şi Pedagogică “, 1994, Bucureşti; 10. Zainescu A., „Tinerii”, Editura Politică , 1971, Bucureşti; 11.http://articole.famouswhy.ro/abandonul_şcola 11.http://articole.famouswhy.ro/abandonul_şcolar_în_contextul_soc r_în_contextul_societăţii_romaneşti/, ietăţii_romaneşti/, (online la 7 ianuarie 2011); 12.http://articole.famouswhy.ro/rapoarte_cu_privire_la 12.http://articole.famouswhy.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul_şcolar_în_româ _abandonul_şcolar_în_românia/, nia/, (online la 5 ianuarie 2011); 13. http://www.lascoala.com/referate-facultate/re http://www.lascoala.com/referate-facultate/referate-psihologie/esecul-si-abando ferate-psihologie/esecul-si-abandonulnulscolar/, (online la 9 ianuarie 2011); 14. http://www.scribd.com/doc/252010 http://www.scribd.com/doc/25201075/Abandonul-Scol 75/Abandonul-Scolar-CA-Problema-Sociala, ar-CA-Problema-Sociala, (online la 15 ianuarie 2011).
42
