UNIVERSITA UNIVERSI TATEA TEA ŞTEFAN CEL MARE MAR E DIN D IN SUCEAV S UCEAVA A FACULTAT FACULTATEA EA DE INGINERIE INGINE RIE ALIM ALIMENTARĂ ENTARĂ PROTECŢIA PROTECŢ IA CONSUMATORULUI ŞI A MEDIULUI
Fenomene de transfer -proiect-
Profes Profesor: or: dr!n"! So#o$on N%o#&e
SUCEAVA, SUCEAV A, 2016
Studen Stud enț: Crețu Andre I&%o' D&ne# Ne%(for )o"d&n P*tr*u P*tr*uțe&nu Andre Andre
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare
CUPRINS Introdu%ere!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!+ Consder&ț teoret%e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!, Ut#&-e s.e%f%e o.er&ț e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!/ C#&sf%&re& %entrfu"e#or!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!0 Studu de %&1!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!23 Con%#u1!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!20
2
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare
Introdu%ere Sistemele eterogene sunt formate din cel puțin două faze diferite: solid-lichid, solid-gaz, lichid-gaz etc. Separarea sistemelor eterogene se poate face prin sedimentare, filtrare, centrifugare etc. Sedimentarea se produce sub acțiunea forței gravitaționale, în aparate denumite decantoare, și permite separarea unei suspensii lichide în decantat și precipitat (sediment. Filtrarea conduce la separarea amestecurilor eterogene (de e!. solid-lichid în filtrat și precipitat cu a"utorul unei suprafe țe filtrante. #ipul suprafe ței filtrante depinde de natura suspensiei care trebuie separată. Se folosesc diverse tipuri de filtre, de e!. filtre cu strat granular, filtre nuce ($uchner, filtre celulare rotative. %entrifugarea este o tehnică de lucru prin care se accelerează mult viteza de sedimentare, datorită forței centrifuge care este mult mai mare dec&t forța gravita țională.
F&%tor %&re nf#uențe&1* f#tr&re& sunt: a. 'roprietățile lichidului v&scozitatea, densitatea, acțiunea corozivă) b. *atura, forma și dimensiunile particulelor solide) c. %oncentrația fazei solide, proprietățile reologice ale suspensiei, debitul și temperatura suspensiei) d. %omportarea precipitatului la acțiunea presiunii) e. *atura, dimensiunile porilor, rezisten ța hidrodinamică, mecanică și chimică și capacitatea de regenerare a materialului filtrant)
F&%tor %&re nf#uențe&1* %entrfu"&re& sunt: a. marimea forței centrifuge: forța centrifugă care se naște în cazul unei mișcări circulare a unui corp de masa +m cu viteza unghiulară pe o traiectorie de rază este: F/m2/m(2pn01 2, în care +n reprezintă turația.
3
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare 4in e!presia forței centrifuge reiese că creșterea acesteia se realizează mai uș or prin mărirea turației dec&t prin mărirea diametrului tamburului. b. caracteristicile materialului: vîscozitatea, e!isten ța spumei influen țează negativ separarea c. natura materialului din care se construie ște centrifuga influen țează prin calită țile de rezistență mecanică și rezistență la coroziune.
%onsiderații teoretice %unoașterea bazelor teoretice ale filtrării este utilă pentru: - evaluarea datelor e!perimentale obținute la scară de laborator sau pilot - evaluarea condițiilor optime pentru filtrarea la nivel industrial - evaluarea influenței modificării parametrilor de operare asupra performan ței procesului Studiul 5i caracterizarea c&t mai perfectă a func6iilor filtrante 5i a comportării mecanice a materialelor filtrante, impune definirea 5i conceperea structurii unui model poros teoretic de tip globular. %onsiderăm că un asemenea sistem, din punct de vedere macrostructural, este binar fiind compus din două faze. 7atricea solidă spa6ială preia func6iile de structură de rezisten6ă a corpului poros. 8 doua fază este reprezentată de sistemul spa6ial al porilor, de regulă intercomunican6i, care încon"oară faza solidă 5i care completează sistemul structural al unui material poros sinterizat. Sistemul spa6ial al porilor intercomunican6i realizează procesele de filtra6ie 5i oferă posibilitatea curgerii fluidelor prin corpul poros.
a.
b. 9
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare Structuri permeabile sintetizate din: a. pulbere sferică din bronz, b, pulbere sferică din ino! #eoria filtrării are la bază ecuația curgerii fluidelor : w
=
k∙∆P H ∙ ɳ
(
unde: ; - permeabilitatea mediului poros (stratului granular < - înălțimea stratului poros ɳ
- v&scozitatea dinamică
- viteza de curgere a fluidului (filtratului ∆P
- diferența de presiune
=iteza de filtrare reprezintă volumul de filtrat ce trece în unitatea de timp prin unitatea de suprafață filtrantă. %onform legii generale a transportului de proprietate, viteza de transport este egală cu raportul dintre for ța motrice și rezisten ța la transport. >n timpul filtrării de suprafa ță grosimea stratului cu ac țiune filtrantă cre ște în timp ( la grosimea mediului de filtrare propriu-zisă se adaugă și înălțimea precipitatului ? viteza de filtrare scade în timpul procesului. Se alege un interval de timp d
τ
suficient de mic astfel
înc&t viteza de filtrare să poată fi considerată constantă. >n acest interval de timp (infinit de mic va filtra un volum de lichid dV cu viteză constantă 4:
/
dV A dτ 1
∙
=
∆p R
(2
- viteza de curgere a filtratului 8 - aria suprafeței filtrante d= - volumul de filtrat ce trece prin filtru în intervalul de timp d τ
@
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare ∆p
- diferența de presiune
- rezistența la filtrare
%entrifugarea se aplică la separarea sistemelor eterogene de lichide. >ntr-o masă aflată în mișcare pe o traiectorie curbă se naște o fortă centrifugă: . 'entru mișcarea circulară:
(3 ,
(9
unde:
- forța centrifugă) m - masa mobilului) - raza de curbură a traiectoriei) A - viteza unghiulară) n - turația. Forța centrifugă, la fel ca greutatea, este o forță de masă, masică, care se aplică unei mase. %ompar&nd ecuațiile de mai sus cu ecuația
care e!primă valoarea masei m în
c&mpul gravitațional caracterizat prin accelerația g, se poate considera că e!presiile: ,
sau reprezintă accelerația c&mpului centrifug. 4eși efectele c&mpului centrifug sunt calitativ aceleași cu cele ale c&mpului gravitațional,
e!istă diferențe importante între cele două c&mpuri de for țe, astfel: înăuntrul unui sistem în mi șcare, c&mpul centrifug nu este omogen, ci variază în -
lungul normalei la traiectoria sistemului) direcția forțelor centrifuge este radială, ele nu sunt paralele ca forțele gravitaționale) intensitatea c&mpului de forțe centrifuge poate fi variată, variind viteza mobilului și distanța la a!a de rotație.
aportul dintre intensitătile celor două c&mpuri, e!primat prin raportul dintre accelera țiile lor, se numește factor de eficacitate: .
(@
Factorul de eficacitate z are valorile:
1
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare -
la centrifugale de mică eficacitate: 3) la centrifugarea cristalinelor: . @) la centrifugarea zahărului: 9@ . 1@) la centrifuge de mare capacitate: 3)
-
la ultracentrifuge:
.
Ba separarea componenților sistemelor eterogene, centrifugarea este folosită pentru următoarele efecte: accelerarea sedimentării) accelerarea filtrării) eliminarea lichidului îmbibat într-un material solid granular.
Ctila"e și instalații specifice operației 7aterialele filtrante utilizate trebuie să re țină c&t mai complet faza solidă a suspensiei, să permita viteze mari de filtrare, să nu se înfunde porii, să împiedice ac țiunea corozivă a suspensiei și să permită evacuarea completă a precipitatului. 8legerea materialului filtrant se face în functțe de diametrul particulelor de fază solidă de separat,astfel că aceste particule să nu treacă prin porii materialului filtrant. Dn laboratoare se folosesesc : h&rtie de filtru de diferite porozităti, p&nză, sticlă poroasă, site din fire metalice (%u, bronz, 8g, 't , vată de sticlă sau din fibre sintetice, silice poroasă naturală sau sintetică.
%lasificarea centrifugelor: CENTRIFUGELE FILTRANTE
Se caracterizează printr-un tambur (tobă perforat. Se întrebuintează pentru filtrarea centrifugală în industria alimentară, mai ales în industria zahărului și lactozei. >n acest caz interiorul tamburului este căptușit cu material filtrant. E
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare le pot fi utilizate și pentru a șa numita uscare mecanică, de e!emplu în industria cărnii (abatoare și în industria penelor. >n figura se prezintă o centrifugă filtrantă, utilizată în industria alimentară pentru uscări mecanice. #amburul centrifugei este din tablă perforată, armat în cele mai multe cazuri cu cercuri de rezistență. Fundul tamburului are înclinare spre periferie, iar în partea superioara o bordură interioară cu rolul de a împiedica evacuarea lichidului din tambur.
Figura 1 Centriuga fltrantă cu descărcare manuala: 1 - tambur perorat; 2 undul carcasei centriugei; 3 - carcasă de protecie; ! - buloane de susinere cu arcuri; " - coloane de susinere; # - rana; $ - motor electric
>n unele cazuri, carcasa se spri"ină pe un fund, care la r&ndul său este sus ținut de o serie de coloane de susținere. #amburul este spri"init de un a!, antrenat în mi șcare de rota ție prin curele trapezoidale de la un motor electric. %entrifuga poate functiona și pentru filtrare, pentru produse cu durată de filtrare mare, precum și pentru uscare mecanică. 4acă este cazul, după filtrare se realizează spălarea, apoi se oprește motorul electric, se fr&nează și se descarcă centrifuga manual, de partea solida reținută.
G
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare 4ate constructive: gabarit
K asemenea centrifugă este utilizată destul de frecvent pentru separarea cristalelor de zahăr. >n figura 2 se prezintă centrifuga filtrantă cu tambur suspendat, cu descărcare gravita țională. %entrifuga este tamburul cu partea inferioară conică, unghiul de înclinare fiind mai mare dec&t unghiul de taluz natural al sedimentului ob ținut. 8tunci c&nd centrifuga este în tura ție de regim, sedimentul aderă la tambur, iar c&nd turația cade, sedimentul cade din cauza micșorării forței centrifugei. #amburul ( al centrifugei este suspendat de arborele (2 de care este fi!at prin intermediul spițelor (3. >ncărcarea suspensiei se face în mers la o tura ție mai mică dec&t turația de regim, pe discul de distribuție (9 care asigură uniformitatea alimentării.
Figura 2 Centriuga suspendata
Bichidul se colectează în mantaua de protecție (@, de unde se evacuează prin racordul (1. 'entru descărcarea precipitatului se micșorează turația și precipitatul cade sub acțiunea propriei greutăți. 8ceste centrifuge se pot descărca și manual și se pot folosi la separarea suspensiilor care necesită o durată scurtă a ciclului de centrifugare 8u diametre cuprinse între E - 2 mm și valoarea factorului de separare fiind de la 1 la 2.
H
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare 'entru separarea suspensiilor fine, s-au construit centrifuge suspendate de decantare care au tamburul neperforat, lichidul rezultat scurg&ndu-se peste bordura tamburului. 8t&t în cazul descărcării manuale, c&t și gravitaționale e!istă cheltuieli neproductive de timp și energie datorită opririi centrifugei pentru descărcare, fapt ce constituie un dezavanta" principal al acestor aparate.
3.CENTRIFUGE AUTOMATE
8cestea sunt tot centrifuge suspendate dar cu descărcare automată. 4e fapt, funcționează intermitent, însă fazele ciclului de centrifugare sunt e!ecutate automat. >n acest caz at&t alimentarea c&t și evacuarea se efectuează în timpul mersului normal al mașinii. %entrifugele automate (figura 3 se construiesc obi șnuit cu a!ul orizontal și se caracterizează prin productivitate ridicată, datorită ciclului scurt de filtrare, care durează între 3 și G de secunde. Dncărcarea tamburului perforat ( se realizează în timpul mersului, prin conducta (2, iar lichidul ob ținut se evacueazp tot în timpul funcționării. 4esprinderea precipitatului se face cu a"utorul unui cu țit (3 comandat electrohidraulic. 'recipitatul cade pe "gheabul înclinat (@ și descărcarea "gheabului este u șurată prin lovirea acestuia de către un ciocan pneumatic (9 solidar cu comanda hidraulică a cu țitului (3.
Figura 3
Centriuga automata
Succesiunea fazelor centrifugării și durata acestora se realizează cu a"utorul unui automat electrohidraulic comandat de un servomotor care ac ționează periodic după un anumit program, prin apropierea sau depărtarea cu țitului, prin deschiderea sau închiderea suspensiei și a apei de
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare spălare. 8ceste centrifuge pot avea tamburul spri"init pe lagăre în ambele păr ți sau pot avea tamburul în consolă. 'rincipalele caracteristici ale centrifugei automate sunt: diametrul tamburului 2 - @ mm) turația 1-@ rot0min) capacitatea .2 - .@ mL) consum de putere 2@ ;J.
4.CENTRIFUGA DECANTOARE - FILTRANTĂ
ste o centrifugă verticală discontinuă (figura 9, construită în a șa fel înc&t realizează o sedimentare a particulelor grele din suspensie și o filtrare a particulelor fine. Se utilizează în special în industria amidonului și a grăsimilor. 'ot fi întrebuin țate fie pentru separarea unui amestec eterogen solid-solid în lichid (amidon în gluten, fie pentru separarea amestecului solidlichid (eliminarea unor reziduuri prin sedimentare, fie pentru separarea amestecurilor lichid lichid (în cazul topirii grăsimilor. %entrifuga decantoare - filtrantă este alcatuită din doi cilindri coa!iali, unul e!terior ( neperforat și unul interior (2 perforat. 'e acela și a! (3 este un con (o suprafa ță conică (9 și închise intr-o manta de protecție (@.
Figura !
Centriuga %discontinua& decantoare- fltranta
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare Suspensia alimentară prin p&lnia (1 este diri"ată de con în spa țiul dintre doi cilindri, unde particulele mari se depun pe fața interioară a cilindrului neperforat, iar particulele fine din suspensie trec prin cilindrul filtrant depun&nd pe suprafa ța e!terioară a acestuia particulele fine din suspensie. Bichidul separat este colectat în manta și evacuat prin conductă (E.
CENTRIFUGE CU FUNCȚIONARE CONTINUĂ
Ba centrifugele continue, toate fazele operației de separare se realizează continuu, caracteristica lor principală fiind modul de descărcare al materialului.
1. CENTRIFUGA FILTRANTĂ CU ÎMPINGERE PULSATĂ A PRECIPITATULUI
Figura " Centriuga fltrantă continuă
Ba aceasta construcție evacuarea precipitatului se face cu a"utorul unui disc de împingere (, a cărui mișcare pulsantă este provocată de un piston (2, coa!ial cu tamburul (3, ac ționat periodic de un servomotor cu ulei. 4e asemenea, centrifuga este echipată cu un con de 2
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare alimentare (9, care se rotește odată cu toba, de unde suspensia trece în tamburul perforat) lichidul se acumulează în mantaua (@, apoi se elimină prin racordul (1. 4acă este necesară spălarea precipitatului, apa se introduce prin conducta (E și este colectată separat de filtrat după care se evacuează prin conducta (G. 'recipitatul este deplasat de discul ( către gura de descărcare (H. 8ceastă construcție are o productivitate mare 2G - 3 ;g0h) 4/9@ mm) B/@G mm) n/2 rotatii0min) '/ E;J) este indicată pentru suspensii ce filtrează u șor și în cazul în care nu este permisă făr&mițarea precipitatului.
2. CENTRIFUGE DE DECANTARE
'ot fi cu funcționare continuă sau discontinuă. Se întrebuin țează în special în industria amidonului și grăsimilor '
Figura 1 %entrifuga de decantare cu funcționare continuă: - a! tubular al tamburului tronconic) 2- tambur tronconic e!terior) 3- a!ul tubular al tamburului cilindric) 9 - alimentarea cu suspensie) @ - tambur cilindric cu transportor elicoidal e!terior) 1- alimentarea cu apă) Edeversor pentru apă M filtrat) G-orificii pentru evacuarea sedimentului. %entrifugele decantoare cu func ționare continuă sunt în mod normal de tipul centrifugelor cu a! orizontal. Sunt formate dintr-un tambur cilindric perforat în anumite port țuni și prevăzut în e!terior cu o spirală cu pas constant însă cu înălțime variabilă. 'rin înăl țimea sa spirala urmăre ște conturul celui de-al doilea tambur concentric cu primul, dar tronconic.
3
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare #amburul cilindric la unul din capete este solidarizat cu un a! plin, la celalalt capăt un a! gol. Dnteriorul lui este compartimentat în trei compartimente. #amburul tronconic este suspendat la cele doua capete de a!ul gol concentric cu a!ul tamburului cilindric. %ei doi tamburi se rotesc în acela și sens dar cu tura ții diferite, cel e!terior cu turația mai mare dec&t cel interior. #amburul tronconic în por țiunea cu diametrul minim, lateral, are o serie de orificii prin care se elimină sedimentul, în timp ce pe fundul din diametrul mare are o serie de orificii pentru eliminarea filtrantului. 8mbii tamburi sunt închi și într-o carcasă prevazută la partea inferioară la cele doua capete cu guri de scurgere (într-o parte pentru sediment și în cealalaltă pentru apă. 8limentarea cu suspensia de separat se realizează prin spațiul inelar a două conducte concentrice care pătrund în interior prin a!ul gol al tamburului cilindric. Suspensia se aduce în compartimentul central al tamburului și prin orificii trece în spa țiul dintre doi tamburi în mi șcare de rotație, unde se separă cele două faze sub influența forței centrifuge. Fazele au tendința de a se mișca în aceeași direcție pe conicitatea tamburului e!terior. 7elcul montat pe partea e!terioară a tamburului interior are rolul să împingă sedimentul spre capătul tamburului e!terior cu diametrul mic. >n drumul sîu sedimentul este supus spălării cu apă care se introduce prin orificiile tamburului cilindric din compartimentul care se află spre capătul cu diametrul mic al tamburului de spălare. 8pa de spălare se amestecă cu lichidul dispersant și este eliminată la capătul opus al tamburului tronconic. 3. SUPERCENTRIFUGE SAU CENTRIFUGE TUBULARE
Factorul de eficacitate crește cu raza centrifugei și cu pătratul turației, iar solicitarea peretului centrifugei crește cu pătratul razei și cu pătratul tura ției. %a urmare, a acestor rezultate, s-au construit supercentrifuge cu factori mari și foarte mari de eficacitate caracterizate constructiv printr-un tambur cilindric cu diametru mic (tubular care se rote ște cu tura ții foarte mari. >n funcție de modul de func ționare (continuă sau intermitentă, tamburul este închis la ambele capete sau are o deschidere de alimentare la partea inferioară și deschideri de ie șire la partea superioară. educerea razei favorizează și reducerea solicitării peretului centrifugei. 9
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare #otuși pentru realizarea timpului necesar care să asigure separarea fazelor sub influența for ței centrifuge tamburul se lunge ște. 8stfel se construiesc uzual centrifuge cu diametrul tamburului între 9@-@ mm și lungimea între 2- mm. #amburul în mi șcare de rota ție este montat vertical în interiorul unei carcase. 8limentarea cu amestec supus separării se realizează la partea inferioară. $aza tamburului în această porțiune se îngustează pentru a forma un a! tubular care să fie montat în lagărul inferior și prin care se realizează în același timp alimentarea.
Figura ( Supercentriuga: 1 - arborele centriugei; 2- tambur tubular; 3 - alimentarea cu suspensie %emulsie&; !- disc distribuitor; " - evacuarea lic)idului greu; # - evacuarea lic)idului ușor'
Supercentrifuga tubulară are în partea inferioară o deschidere de intrare și un disc distribuitor, iar la partea superioară deschideri pentru evacuarea fazei grele (deschideri periferice și
a fazei ușoare (deschideri mai apropiate de a!ul de rotație. 8mestecul de centrifugat este
in"ectat prin deschiderea cu alimentare, înt&lnește discul distribuitor care-l aruncă către peretele interior al tamburului, este centrifugat întimp ce urcă în lungul tamburului pentru a putea înlocui lichidul evacuat și iese prin deschiderile superioare, separat în cele două faze componente. 4aca amestecul inițial are și suspensii solide, acestea se depun pe peretele tamburului și sunt evacuate după pornirea centrifugei.
Studiu de caz privind centrifugarea. %entrifugarea laptelui @
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare %urățirea laptelui, ca operație preliminară în flu!ul tehnologic, este efectuată pentru înlăturarea impurităților mecanice din lichid, rămase în con ținutul acestuia ca urmare a filtrării succesive, din cursul colectării, transportului, depozitării. 'rocedeul cel mai eficient de eliminare a impurităților din lapte, care depă șeste nivelul tehnic al curățirii mecanice prin filtrare, îl constituie cură țirea prin centrifugare. 'e l&ngă rolul igienic, curățirea (indiferent de metoda aleasă este impusă de necesitatea prevenirii depunerilor și
uzurii premature a utila"elor (duze, galactometre, rotoare, pompe etc., iar centrifugarea oferă
garanții suplimentare. %urățirea centrifugală a laptelui este opera ția bazată e!clusiv pe separarea particulelor solide grosiere, continuă și uniformă, cu a"utorul for ței centrifuge care ia na ștere în toba utila"ului. 'rin centrifugarea laptelui scade numărul microorganismelor, dar opera ția făcută necontrolat poate duce la o creștere aparentă a cantității microorganismelor, urmare a împră știerii numărului de bacterii, după agitarea lichidului. 8c țiunea for ței centrifuge (!eroanabioza este, totodata, una dintre metodele ce împiedică alterarea laptelui, alături de termobioză (încălzire, răcire (psichoanabioza, crioanabioză, acțiunea radiațiilor (radiobioză, adăugarea de zahăr (saccharoanabioza, adăugarea de antiseptice (antiseptobioză. 'articulele virale sunt separate la viteze de ultracentrifugare, 2. de rota ții pe minut. Dmportant este că mucegaiurile sub forma vegetativă nu se pot separa prin această opera țiune deoarece, după centrifugare, acestea absorb rapid lichidul. #ot prin procesul de centrifugare și (mai pu țin prin repausul acestuia, se ob ține în mod curent, sm&nt&na. 'rocedeele adună globulele de grăsime într-un strat gros, cu o densitate de 23N și cantități reduse de lactoză sau cazeină. Fermentarea sm&nt&nii se produce rapid, motiv pentru care conservarea ulterioară este e!trem de importantă.
1
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare
'entru curățirea laptelui în flu!ul tehnologic, unul dintre utila"ele abordate este centrifuga cu tobă cilindrică și talere conice, folosită în general pentru cură țirea lichidelor cu conținut redus de substanțe solide. Baptele este introdus printr-o conductă specială, a șezată sub o piesă conică, iar centrifugarea (realizată prin rotirea tobei la turație ma!imă determină,în acest fel, transferul particulelor solide, de la periferia talerului spre periferia tobei. 'articulele de o densitate redusă primesc în timpul centrifugării o mi șcare ascendentă pe periferia talerului, a"ung&nd în partea superioară centrală, de unde sunt evacuate printr-un orificiu special destinat. >ndepărtarea reziduului colectat pe marginea tobei (confecționată din două bucă ți se face cu a"utorul unui taler centrifugal montat la ie șirea din tobă, cu a"utorul căruia este scos lichidul limpede .
%oncluzii
Filtrarea este în general folosită pentru îndepărtarea impurită ților din anumite produse de analizat, cum ar fi: substanțele chimice, apa, laptele, uleiul, etc. %entrifugarea este cel mai adesea folosită pentru separarea lichidelor nedispersabile, ca de e!emplu: separarea grăsimii din lapte cu a"utorul butirometrului, separarea sm&nt&nii din lapte, etc.
E
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare
)'#o"r&fe .sim.utclu".ro .unibuc.ro .i;ipedia.ro .fabricadelapte.ro .scritub.com
G
Studiu comparativ dintre fltrare și centriugare
H
