Studiu Privind Implicatiile Schemelor Cognitive in Memorie

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Psihologie si Ştiintele Educaţiei 2013

Studiu privind implicațiile schemelor cognitive în memorie

Studenţi: Creţu Adina Flocea Isabela Popa Catalina-Elena Georgescu Cosmin Seria II, Grupa 6

The world's largest digital library

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.











IMPLICAȚIILE SCHEMELOR COGNITIVE ÎN MEMORIE

January 1, 2013

Cuprins Rezumat 1.Introducere și cadru teoretic

3 4

Perspective istorice

5

Perspective teoretice în anii ’70 și ’80

6

Perspectivele socio-culturale

7

2. Obiective și ipoteze

7

3. Metoda

8

Participanți

8

Design experimental

8

Instrumente și procedur ă

9

4. Rezultate

10

5. Discuții

13

6. Concluzii și orientări viitoare

15

Bibliografie

17

Anexe

19












January 1, 2013

Rezumat În cadrul acestui studiu ne-am propus să arătăm că schema cognitivă afectează reactualizare în sensul fidelității. Oamenii percep o sarcină mai mult mult sau mai puțin dificilă, în funcție de absența sau prezența schemei. Noi am dorit să evidențiem utilitatea schemelor cognitive în memorie. Am pornit de la două ipoteze: prima susține că există o diferență semnificativă între persoanele cărora le -a fost oferit un context înainte de sarcina de memorare și cele care au efectuat sarcina fără un context anterior, iar a doua că persoanele cărora le-a fost oferit un context înainte de efectuarea sarcinii au perceput-o ca fiind mai ușoară decât cele care au efectuat sarcina fără context. La acest studiu au participat 62 de subiecți, 28 de bărbați și 32 de femei. Pentr u testare sau folosit: un text preluat din Johnson și Bradford (1972), tradus în limba română, o imagine, preluată din experimentul menționat și o scală de măsurare a dificultății textului pe o scală Lickert de la 1 la 5. În urma cuantificării rezultatelor, ipotezele au fost confirmate.

.












January 1, 2013

1. Introducere si cadru teoretic

Termenul de “schemă“ este folosit atunci când ne referim la o reprezentare mentală a unui concept, eveniment sau activitate. De exemplu, oamenii au o reprezentare a vizitei la

dentist care include o sală de așteptare, o sală de examinare, echipamentul dentistului și o serie standard de secvențe care corespunde experienței fiecăruia. Schemele cognitive se aplică la un anumit tip de situații, nu numai la o anumită situație. Ele sunt organizate ierarhic, în partea superioară se află cunoștințele exacte, care sunt valabile în orice caz specific al situației căreia aparțin. apa rțin. Unul dintre conceptele de bază din inteligența artificială care a fost rapid adoptat de către psihologia cognitivă a fost noțiunea de cadru. Minsky (1975) a susținut că experiențele noastre de evenimente și situații familiare sunt reprezentate într -un mod generic în cadre care conțin sloturi. Fiecare slot corespunde unui element preconizat al situației. Un cadru, ca

o aplicație, are anumite domenii generale ce caută și lasă loc pentru spații

specifice ce urmează a fi completate. Ideea că structurile de cunoștințe generice conțin sloturi cu valori implicite a fost, de asemenea, o parte importantă a muncii despre scenarii a lui Roger Schank (1977).

Scenariile sunt reprezentări ale unor situații sociale comune,

cum ar fi vizita la doctor, o cină într -un -un restaurant, mersul la o petrecere.

În cazul în care înțelegerea oamenilor și a proceselor de memorie sunt bazate pe preluarea structurilor generice de cunoștințe și sloturi de umplere a acestor structuri de cunoștințe cu valori implicite, atunci urmează câteva predicții. În primul rând, oamenii cu experiențe similare

în situații și evenimente comune vor avea scheme similar reprezentate în

memorie. În al doilea rând, când oamenii preiau aceste scheme în timpul procesului, ei vor face inferențe care merg dincolo de informațiile direct declarate. În al treilea rând, în multe cazuri, în special când pr ocesul ocesul este ghidat de un scenariu - cum ar fi o structură, oamenii vor avea așteptări nu doar la conținutul unei situații, ci și la succesiunea de











IMPLICAȚIILE SCHEMELOR COGNITIVE ÎN MEMORIE ideea

January 1, 2013

centrală fiind faptul că o schema e întotdeauna construită la față locului, pe baza

contextului actual (Whitney, 2001).

Perspective istorice

Kant este primul care a folosit termenul de schemă cognitivă ca structură organizaționala cu rol ce influențează felul în care vedem și intepretam lumea (Johnson, 1987). El spunea că schemele sunt un fel de „erori sistematice inerente ale mintii” (Campbell, 1989), fiind ceea ce mediază legăturile dintre lumea externă și structurile mentale, interne. Kant ( 1929) credea

că noi depindem de cunoștințele dobândite din experiență senzorială

și de cunoștințele dobândite prealabil, că noi folosim o formă generică de cunoaștere, o schemă care mediază între ele. Spre deosebire de ziua de azi, când ideea unei scheme este cel mai des invocată pentru o scală largă de cunoștințe structurate, el a folosit termenul cu referire la mai multe concepte de bază. Ideea sa a f ost ost că oamenii au nevoie de reprezentări mentale care sunt tipice unei clase de obiecte sau evenimente pentru a putea răspunde la asemănările de bază dintre diferiți stimuli ai aceleiași clase. Bartlett (1995)

arată că schemele cognitive sunt mai mult decât niște fenomene „in

minte” și consideră că sunt patternuri extinse dincolo de lumea subiectivă a individului, în lumea socio-culturală; ele nu sunt structuri de cunoștințe stocate în creierele/mințile indivizilor pentru a interpreta experiența, ci sunt adaptări proprietăți funcționale de adaptare intre persoane și mediile lor fizice și sociale.

Schemele cognitive au fost centrale și în teoria dezvoltării cognitive a lui Piaget (1952, apud McVee et al, 2005)

, în care dezvoltarea era interpretată că fiind un process

continuu în care individual fie asimilează noi experiențe compatibile cu schemele existențe, fie schimbă schemele astfel încât să se adapteze experienței. ex perienței.












January 1, 2013

informații, ce sunt activate simultan și care corespund unei situații complexe. Schema cognitivă se comportă ca un bloc de cunoștințe independente de alte informații. În opinia lui J. Piaget schema este considerată reprezentarea mentală a unui set asociativ de idei, acțiuni, percepții ce pot fi categoriale sau generale. Prin modificarea/acomodarea sau asocierea/acomodarea schemei cognitive se formează procesele de obținere a cunoștințelor. În același mod se formează și schemele cognitive care reprezintă categoriile. Schema cognitivă este o structură abstractă cu nivel mare de generalitate care organizează cunoștințele declarative. Perspective teoretice in anii ’70 si ’80

Rumelhart și Ortoney (1977) definea schemele cognitive ca „structuri de date ce reprezintă conceptele generice stocate în memorie” și există pentru conceptele generale privind obiecte, situații, evenimente, acțiuni sau secvențe de evenimente și acțiuni. Rumelhart a propus și o serie de trăsături ale schemelor cognitive: acestea au variabile; pot fi înglobate unele în altele; reprezintă cunoștințe la toate nivelurile de abstractizare; reprezintă mai degrabă cunoștințe decât definiții; sunt procese active; sunt sisteme de recunoaștere a căror prelucrări au ca scop evaluarea gradului de potrivire cu datele procesate.

Cea mai cuprinzătoare teorie este cea formulată de Pearson și Anderson (apud McVee et al, 2005)

care explică faptul că teoria schemelor cognitive este un model pentru

„modalitatea în care cunoștințele sunt stocate în memorie”; de asemenea, schemele sunt niște structuri care facilitează reactualizarea informațiilor din memorie și permit reconstrucția unor elemente care nu au fost învățate sau care au fost uitate. În ultimii ani mai ales, prin prefectionarea perpetuă a unor tehnici de software














January 1, 2013

Perspectivele Socio-culturale

În general, teoriile socio-culturale susțin că „cel care stie” și „cel stiut”, persoana și mediul, inclusiv alți indivizi sunt componente mutuale și unora și celorlalți. Așadar, schemele cognitive nu sunt percepute

că fiind reprezentări mentale a ceva ce există

undeva în exterior (lume), separând cunoscătorul de cunoscut, ci perspectiva tranzacțional asupra cunoștinței recunoaște că separarea duală dintre subiect și obiect nu este dată, gata făcută. Johnson

și Bradford (1972) au pornit de la ideea că schemele cognitive (cunoștințele

anterioare) joacă un rol principal în înțelegere. Experimentul lor se baza pe sarcini de înțelegere a informațiilor lingvistice pentru a demonstra că înțelegerea limbajului nu este suficientă fără o serie de cunoștințe formate anterior pentru a acorda sens unei informații. O frază are două părți componente principale: una superficială și una profundă. Cea superficială sau de suprafață este caracteristică pentru partea fonologica a frazei, în timp ce pentru a reda semnificația este nevoie de componenta structurală profundă. Înțelegerea implică reactualizarea și interpretarea relațiilor structurale profunde ale frazei, iar memoria frazelor implică reținerea structurii profunde mai degrabă decât a celei de suprafața. Rezultatele experimentelor efectuate arată că informația pe care oamenii o folosesc în sarcini de memorie a frazelor ar putea proveni din integrarea informațiilor din mai multe












January 1, 2013

Acest studiu pornește de la două ipoteze: Există o diferență semnificativă între persoanele cărora le -a fost oferit un

1.

context înainte de sarcina de memorare și cele care au efectuat sarcina fără un context anerior.

Persoanele cărora le-a fost oferit un context înainte de efectuarea sarcinii

2.

au perceput-o ca fiind mai ușoară decât cele care au efectuat sarcina fără context.

3. Metoda Participanţi

Șaizeci si doi de subiecţi (28 barbaţi şi 34 femei) cu vârste cuprinse între 19 si 34 ani (m=24,18)

au participat la studiu. Participanţii au fost recrutaţi în facultate, la locul de

muncă și acasă, iar metoda de eşantionare a fost cvasi-aleatorie. Aceştia au fost informaţi că vor participa la un studiu privind memoria şi, implicit la un test care implica

memorarea unui text și vizualizarea unei imagini, la grupul

experimental. La finalul testului li s-au oferit informaţii referitoare la rezultatul testului şi li s-a mulţumit pentru participare.

Design Experimental

Participanţii au fost împărţiţi în două grupuri în funcţie de conditia experimentala (cu/fara imagine),

formând două eşantioane independente. Variabila independentă este












January 1, 2013

Instrumente si procedura

Pentru testare s-au folosit: un text preluat din Johnson si Bradford (1972), tradus in limba romana:

„Dacă baloanele s-ar sparge, sunetul nu s-ar mai propaga pentru că totul ar fi prea departe de etajul corect. O fereastră închisă ar împiedica, de asemenea, sunetul să se transmită deoarece există tendinta ca multe clădiri să fie bine izolate. Pentru că întreaga operatiune depinde de un flux constant de energie electrică, si o întrerupere a firului ar provoca probleme. Desigur, băiatul ar putea striga, dar vocea umană nu este destul de puternică pentru a se auzi atât de departe. O problemă suplimentară este aceea că s-ar putea rupe o coardă a instrumentului. Atunci nu ar mai exista nici un fel de acompaniament pentru mesaj. Este clar că cea mai bună situatie ar implica o distantă mai mică. Atunci ar exista mai putine posibile probleme. Dacă ar exista ex ista contact fată în fată, un număr mult mai mic de lucruri ar putea merge prost.”, o imagine, preluată din experimentul menționat și o scală de măsurare a dificultății textului pe o scală Lickert de la 1-5 (1 - foarte dificil; d ificil; 5 - foarte ușor).

Subiecților din grupul de control li s-a cerut să citească cu atenție textul și să încerce să îl memoreze, având la dispoziție 60 de secunde. După memorarea

textului

li

s-a

oferit

scală

de












January 1, 2013

Pentru grupul experimental, procedura a fost similară. Diferența constă în faptul că, înainte de primirea textului, li s -a pus la dispoziție imaginea pe care trebuiau să o vizualizeze timp de 15 secunde.

Instructajul a fost

atât scris, cât şi prezentat verbal de către examinatori care au fost

prezenţi pe durata întregii testări pentru a evita posibilele probleme care ar fi putut apărea: neînţelegerea instructajului, conversaţiile între participanţi etc. Aprecierea dificultății

testului a fost făcută de fiecare participant în parte imediat după

citirea pasajului, prin metoda self-report,

aceștia trebuind să coteze pe o scală de

comprehensiune Lickert de la 1-5 nivelul de dificultate pe care l-au

întâmpinat în

înțelegerea textului. Scorul obținut de participanți la proba de reactualizare a fost stabilit ulterior de către un evaluator după procesarea rezultatelor. După etapa de expunere, participanții au au avut la dispoziție 5 minute pentru a reproduce în scris cât mai mult conținut informațional reținut din pasajul de text citit. Cotarea foilor de răspuns s-a făcut în felul următor: textul a fost împărțit în unități ideatice, acestea reprezentând propoziții sau bucăți de frază ce au fiecare un conținut informațional distinct. Astfel textul a cuprins 13 astfel de unități și pentru reproducerea fiecăreia s-a acordat câte un punct. Deci scorul maxim pentru reactualizarea întregului conținut informațional putea fi de 13 puncte. Reproducerea parțială a conținutului semantic al propoziție p ropoziție s-a punctat la aprecierea evaluatorului prin












January 1, 2013

Statistics

Analiza descriptivă se regăsește în Tabelul 1 care prezinta

Varsta

media de vârstă a eșantionului cercetării, precum si varsta

N

minima si maxima.

Valid

62

Missing

0

Mean

24,18

Minimum

19

Maximum

34

In Tabelul 2 se poate observa ca esantioanele au avut o distributie normala, ceea ce a permis aplicarea unui test

Tabel 1. Media de varsta a

esantionului.

parametric.

Descriptives Reactualizare Scor_r

fara text

cu text

Statistic Minimum

2

Std. Error

Maximum

7

Skewness

,672

,421

Kurtosis

,479

,821

Minimum

4

Maximum

10

Skewness

,591

,421

Kurtosis

-,086

,821

Tabel 2. Indicii de normalitate a distributiei.

Pentru testarea primei ipoteze, conform căreia scorurile participanților care au avut la dispoziție imaginea diferă semnificativ de scorurile celor care nu au beneficiat de un context în ceea ce privește reactualizarea, s-a utilizat testul t pentru eșantioane independente. Rezultatele au arătat că persoanele care au primit imaginea au scoruri














January 1, 2013

Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances t-test for Equality of Means

Scor_r

Equal variances assumed

F

Sig.

t

df

Sig. (2- Mean tailed) Difference

95% Confidence Interval of the Difference Std. Error Difference Lower Upper

,802

,374

-8,586

60

,000

-2,903

,338

-3,580

-2,227

-8,586

58,543

,000

-2,903

,338

-3,580

-2,227

Equal variances not assumed

Tabel 4. Testul t pentru esantioane independente.

Diferența între scorurile obținute la reactualizarea textului dintre grupul de control și grupul experimental se poate

observa și în Figura 1, fiind evident că scorurile grupului

experimental sunt orientate spre partea dreaptă (scoruri mari), în timp ce pentru grupul de control, majoritatea scorurilor sunt așezate în partea stânga (scoruri mici).











IMPLICAȚIILE SCHEMELOR COGNITIVE ÎN MEMORIE sarcina

January 1, 2013

ca fiind mai ușoară decât persoanele din grupul de control (m1=3,61, m2=1,74,

t=8,47 , df=60 , p<0,01).

Group Statistics Scor_c

Reactualizare

N

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

dime nsion 1

fara text

31

1,74

,815

,146

cu text

31

3,61

,919

,165

Tabel 5. Media scorurile la comprehensiune.

Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances t-test for Equality of Means

Scor_c Equal variances assumed Equal variances not assumed

F

Sig.

t

df

95% Confidence Interval of the Sig. (2- Mean Std. Error Difference tailed) Difference Difference Lower Upper

1,037

,313

8,478

60

,000

-1,871

,221

-2,312

-1,430

8,478

59,153 ,000

-1,871

,221

-2,313

-1,429












January 1, 2013

În ceea ce privește scorarea foilor de răspuns la proba de reactualizare a pasajului de text se poate considera existența unui factor de eroare rezultat din folosirea unui singur evaluator. Pentru studiile ce vor urmă ne propunem evaluarea foilor de răspuns de către doi sau chiar trei evaluatori

independenți, iar pentru soluționarea diferențelor dintre

scorurile a doi evuatori să se apeleze la un al treilea examinator. Pe lângă ridicarea nivelului de precizie al scorarii rezultatelor și eliminarea unor factori de eroare se va putea calcula indicele fidelității inter -examinatori. -examinatori.

Remarcăm că s-au reactualizat cel mai frecvent și precis conținutul informațional al primei și ultimei fraze și aici au avut loc și cele mai puține înlocuiri prin sinonime. De asemenea,

mai frecventă a fost reactualizarea informațiilor concrete decât a celor

abstracte, de exemplu: „coarda instrumentului se poate rupe”, „cladirile izolate”, „baloanele”, „ băiatul”, „fereastra”, etc. decât a cuvintelor ce desemnează noțiuni abstracte: „ probleme”, „tendința”, „lucruri”, „situație”, „operațiune”, etc. Precizăm că expresiile și cuvintele cel mai frecvent reactualizate au fost acelea care erau incluse și în












January 1, 2013

O primă limită este reprezentată de numărul mic de persoane care au participat la această cercetare, 62 de subiecți, dintre care 28 de bărbați și 34 de femei. Dar deși nu putem extrapola la un număr foarte mare de persoane rezultatele, am avut un eșantion reprezentativ și omogen. O altă limită poate fi lipsa spațiului personal, chiar dacă subiecților le -a fost interzis să comunice între ei în timpul testării, aceștia nu au avut o intimitate suficientă atunci când le completau, deoarece erau și alți colegi în jur care ar fi putut să îi influențeze. De exemplu, dacă un subiect se străduia să își amintească cât mai multe despre text și poză, ceilalți aveau tendința de a face același lucru, și invers. O altă problemă a fost faptul că a trebuit să găsim singuri un sistem de scorare a t estelor pe care le-am

aplicat. Deși le-am scorat corect și am obținut rezultate semnificative, pe

viitor poate fi îmbunătățită această metodă.











IMPLICAȚIILE SCHEMELOR COGNITIVE ÎN MEMORIE diferite. S-ar

January 1, 2013

putea observă dacă acest lucru ar fi un factor important în felul în care este

reactualizată informația. De

asemenea identificăm posibilitatea dezvoltării unor protocoale mai amănunțite de

scorare a foilor de răspuns care să vizeze punctarea fiecărui cuvânt, a sinonimelor sal e cu un punctaj mai mic și, de asemenea, un punctaj penru valoarea sementica a întregii propoziții. Aceste scorări considerăm mai eficient să fie făcute în viitor de d e către doi sau chiar trei evaluatori pentru a mări fideliatatea măsurătorilor.














January 1, 2013

Bibliografie Bartlett, F. C. (1995). Remembering. New York: Campridge University Press. (Original work published 1932).

Bransford, J. D., Johnson, M. K. (1972). Contextual prerequisites for understanding: Some investigations of comprehesion and recall. Journal recall. Journal of Verbal Learning and Verbal Behavior. 11: Behavior. 11: 717-726.

Campbell, J. (1989). The improbable machine: What the upheavals in artificial












January 1, 2013

Rumelhart, D. E., & Ortoney, A. (1977). The representation of knowledge in memory. In R. C. Anderson, R. J. Sapiro, & W. E. Montague (Eds), Schooling and the aquisition of knowledge (pp. 99-135). Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum.

Schank ,R. C., Abelson, R. P. (1977). Scripts, Plans, Goals, and Understanding . Hillsdale, NJ: Erlbaum Associates.












January 1, 2013

Anexe

PROBA TEXT Varsta: ___ Gen: ___

1. Va rugam cititi cu atentie textul de mai jos si incercati sa il memorati. Aveti la

dispozitie 60 de secunde. Dupa aceasta, continuati cu instructiunile de pe verso.












January 1, 2013

1

2

3

4

5

(foarte dificil)

(oarecum dificil)

( nici dificil

(oarecum usor)

(foarte usor)

dar nici usor)

3. In continuare aveti la dispozitie 5 minute pentru a reporoduce in chenarul de mai jos

cat mai multa informatie din pasajul de text citit. Se admit sinonime si reformulari, reformulari, dar este de preferat sa il reproduceti cat mai precis si asemanator cu originalul. Daca nu va












January 1, 2013

PROBA POZA+TEXT Varsta: ___ Gen: ___

1. Priviti cu atentie imaginea de mai jos dar nu mai mult de 15 secunde. Dupa cele 15

secunde intoarceti foaia si continuati cu instructiunile de pe verso.














January 1, 2013

2. Va rugam cititi cu atentie textul de mai jos si incercati sa il memorati. Aveti la

dispozitie 60 de secunde. Dupa aceasta, continuati cu instructiunile de pe pagina 3.












January 1, 2013

4. In continuare aveti la dispozitie 5 minute pentru a reporoduce in chenarul de mai jos

cat mai multa informatie din pasajul de text citit. Se admit sinonime si reformulari, reformulari, dar este de preferat sa il reproduceti cat mai precis si asemanator cu originalul. Daca nu va

Studiu Privind Implicatiile Schemelor Cognitive in Memorie

Recommend Documents