Confectii Din Tesaturi - Studiu de Caz - Eurotricot

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

PROIECT MERCEOLOGIE NEALIMENTARĂ

CONFECŢII DIN ŢESĂTURI STUDIU DE CAZ: EUROTRICOT

STUDENŢI: Sp. Marketing Anul II Grupa 1

1


CUPRINS

2


CUPRINS

2


1.SCURT ISTORIC AL FIRMEI EUROTRICOT Asociatii fondatori ai firmei au o experienta de 20 de ani in domeniul tricotajelor.In urma schimbarilor de regim politic din Europa de Est si a apropierii acestor piete de piata Uniunii Europene, acestia au luat in considerare extinderea activitatii in una din tarile esteuropene. Factorii avuti in vedere in procesul de luare a deciziei au fost:costul si calificarea fortei de munca,distanta fata de tara de origine,stabilitatea mediului politic si de afaceri,fa afaceri,facilit cilitatile atile fiscale fiscale oferite oferite investit investitoril orilor or straini straini ,infrast ,infrastruct ructura,d ura,difer iferentel entelee cultur culturale ale.. In urma urma analiz analizei ei tuturo tuturorr acestor acestor facto factori, ri,dec decizi iziaa luata luata a fost fost in favoar favoarea ea Romaniei,iar ca oras s-a ales capitala Bucuresti. Astfel in anul 2000 au fost demarate formalitatile pentru deschiderea unei firme in Bucuresti. Intrucat in aceasta faza nu se punea problema cumpararii unui spatiu propriu propriu de productie, costul inchirierii inchirierii unei hale a facut ca sa fie luate in calcul posibilitatea deschiderii unui punct punct de lucru in alt oras decat Bucurestiul. S-a gasit gasit solutia spatiului spatiului de la uzina Carpatex Carpatex Brasov, solutie solutie care prezenta multiple avantaje:un cost mai redus, utilitati existente deja, spatiul functionand anterior cu aceeasi destinatie si o mai mare apropiere de partenerul extern. In luna mai 2001 a fost semnat contractul de inchiriere cu uzina Carpatex, in lunile iunie-iulie a fost amenajat spatial si importate utilajele si a inceput activitatea de recrutare de personal. In luna august 2001 a inceput activitatea de productie cu un personal de 69 de salari salariati ati direc directt produc producti tivi, vi, 3 perso personal nal TESA TESA si 1 tehnic tehnician ian italia italiann care care oferea oferea consultanta in domeniul organizarii activitatii si controlului controlului de calitate.

2.DENUMIRE Numele firmei este “EuroTricot”, alegerea acestuia dorind sa sugereze apartenenta la spatiul economic european, atat prin originea asociatilor cat si prin orientarea spre export a firmei, pe de o parte, iar a doua parte a numelui sugereaza domeniul de activitate.

3


3.SEDIUL Atat sediul social cat si sediul operativ se afla in Brasov, str. Nicolae Titulescu nr.2 intr-un spatiul inchiriat in incinta uzinei “Carpatex” s.a.; cunoscuta uzina brasoveana a mostenit activele fostei intreprinderi de stat dar nu a reusit sa-si mentina activitatea, in ciuda avantajelor oferite de piata romaneasca, in acest mod ajungand sa-si inchirieze spatiile de productie.

4.ACTIONARI Primii actionari ai firmei au fost doi cetateni italieni, Furegin Cinzia si Mason Carlo, cu domiciliul in Padova. Acestia au cautat pe piata italiana potentiali finantatori pe care sa-i implice in proiectul lor ce consta in a initia o activitate de tricotaje si confectii de tricotaje in Romania. Avand ca principale argumente experienta actionarilor in domeniul tricotajelor, avantajele oferite de piata romaneasca si existenta unui contract de lohn incheiat cu firma Benetton, acestia au reusit sa atraga doua firme italiene in acest proiect si astfel capitalul societatii se mareste prin atragerea noilor actionari: FINEST SPA, o firma financiara din Porderone, avand ca obiectiv sprijinirea firmelor italiene care decid sa opereze pe piete est europene. CIEFFE SRL , firma cu sediul in Padova si care opereaza in domeniul tricotajelor, cu o participare de 80% din capitalul social.

5.SALARIATI Numarul total al salariatilor firmei este 251, astfel: •

Direct productivi 224

•

Cu functii de conducere 9

•

TESA 18

4


6.PERSONALUL TESA Personalul TESA este alcatuit din echipa de mecanici ce cuprinde 5 persoane; echipa de paznici cu 5 persoane; asistentul directorului general; cate o persoana pentru compartimentele de : contabilitate,salarizare, import-export si doua persoane la urmarirea productiei.

7.DOMENIUL DE ACTIVITATE Conform clasificarii CAEN, domeniul principal de activitate il constituie fabricarea de metraje prin tricotare, cod CAEN 1760. Ca activitati complementare firma presteaza si operatiuni de confectii tricotaje precum si finisaje ale confectiilor, ca : aplicarea de accesorii, calcare, ambalare.

8.PRODUSE Produsul principal al firmei a fost la inceput serviciul de lohn.Orientarea spre acest produs era determinat de stadiul de inceput al firmei, de experienta si de nivelul resurselor.Conducerea firmei urmareste dezvoltarea si in aceasta directie, urmarindu-se ca in viitor firma sa realizeze propriile produse. Materia prima este importata din Italia, Germania, Franta sau din tara.Produsul finit este exportat clientilor externi, urmand ca apoi sa se indrepte catre consumatori. Produsele se adreseaza familiilor in general, persoanelor dinamice, sportive dar si oamenilor de afaceri si sunt disponibile intro gama diversa de sortimente si culori special concepute si realizate pentru a satisface cerintele tuturor clientilor indiferent de varsta. Firma produce o gama de articole de ultima moda, marca Benetton si nu numai. Marca si-a capatat pe parcursul timpului un binecunoscut renume bazat pe calitate si pe preturi acceptabile. De mare importanta este ambalarea, etichetarea, si prezentarea directa

5

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing clientilor ; mentinandu-se in acest caz conditiile calitative de standarde internationale si cu ambalaje ecologice. Portofoliul de produse, in continua schimbare si reactualizare este creat in departamentele de cercetare-dezvoltare din Italia si sunt testate pe piete de dimensiuni mai mici pentru o buna observare a reactiei consumatorilor finali inainte de a deveni comenzi viitoare pentru micile firme din estul Europei cu care United Colors of Benetton lucreaza in sistem lohn.In crearea acestor articole echipa de creatie urmareste o linie clasica pentru a acoperi toate cerintele pietei si introducerea de elemente moderne pentru generatiile tinere.

9. PARCUL DE MASINI SI PROCESUL TEHNOLOGIC In luna august 2001 Firma si-a inceput activitatea de productie cu doua sectii: tricotaje si confectii iar in ianuarie 2003 a deschis o a treia sectie – calcatorie, destinata finisarii.In 2005 s-a deschis o sectie de spalare, vopsire si tratare a acestor produse. In momentul de fata firma detine masini moderne, automatizate si beneficiaza de consultanta straina in folosirea lor: Sectia de tricotaje are in dotare: •

48 masini SHIMA SES FF22, finete12

•

12 masini SHIMA SES FF22, finete5

•

6 masini SHIMA SES FF22, finete 3

•

2 masini PROTTI

•

2 bobinatoare automatizate , toate importate din Italia.

Masinile sunt foarte usor programate cu articolele care se doresc a fi fabricate cu ajutorul disketelor (suport floppy). Firul receptionat este prima faza parafinat cu ajutorul celor doua masini de bobinat iar apoi tricotat panouri.Aceste panouri sunt atent controlate si trimise in urmatoare sectie – confectii, unde sunt imbinate cu ajutorul urmatoarelor masini : feston (3); keturi (58) de finete 16, 12, 10, 7, 3; OV (6); traveta (4); masini de cusut rectilinii si se recontroleaza la manechini (3).

6

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing Partea de confectionat este urmata de la caz la caz, in functie de tipul articolului si al compozitiei firului utilizat fie de spalare, vopsire, tratare cu balsam si alte solutii speciale, fie calcate in cea de-a treia sectie. Finisarea produselor are loc in calcatorie unde parcul de masini include: masini Brother FGF, Brother 11 pentru atasarea etichetelor de marca, a marimii si a compozitiei, etichete de pret (ce difera in functie de tara de destinatie), nasturi si alte accesorii particulare.Produsele (pulovere, fuste, pantaloni, caciuli etc) sunt supuse unui control final pentru a indeparta orice imperfectiune urmand a fi calcate la patru prese KASS FG 43. In urma acestei operatii fiecare produs trebuie sa respecte in functie de marime fisa tehnica a articolului ceruta de client; marja accepatata fiind de 0,5 cm. Sunt indepartate petele de ulei, scamele, firele straine si apoi sunt ambalate atent in containere speciale .Clientul face un control selectiv al comenzilor iar daca 0,5% din comanda prezinta probleme intreaga comanda este respinsa urmand a fi fie imputata fie transportata inapoi la firma si remediata.

10. CLIENTII Firma are semnat un contract lohn cu marele concern United Colors of Benetton, una dintre marile firme producatoare si distribuitoare de articole vestimentare cu sediul in Treviso, Italia inca din 1964. Principalele resurse productive si tehnice isi au bazele in departamentele de creatie din Italia iar fabricile de productie sunt distribuite in principalele tari est-europene ( Romania, Ungaria, Bulgaria) dar si pe alte continente : Japonia, Rusia, Tunisia, Egipt, Coreea, Venezuela ,SUA. Firma dispune de puternice surse financiare, de bune surse logistice si de resurse de marketing, avand departamente specializate pe aceste domenii inca din primul an de existenta. Compania isi desfasoara mai intens activitatea pe teritoriul UE dar si pe teritoriul tarilor asociate la UE, in zonele urbane relativ mari, cu o retea larga de magazine. Politica de pret aplicata pe piata de catre Benetton difera de la un produs la altul. Astfel pentru produsele similare oferite de catre firmele concurente se aplica strategia

7

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing pretului minim fata de acestia.Pentru produsele particulare se recurge la o politica agresiva de pret pana la aparitia pe piata de noi variante de articole. Concernul Benetton are o pozitie buna in momentul actual pe piata distributiei de articole vestimentare iar obiectivul principal este atingerea pozitiei de lider pe piata.Firma isi propune mentinerea imaginii pozitive create in decursul a zeci de ani de activitate bazata pe o calitate de nivel superior si o gama cat mai variata si modernizata an de an.Firma isi propune sa acopere segmentul de piata a marilor sai concurenti dar si eventualele segmente din piata inca nefructificate din zona UE. Mai exista colaborari cu firme din Spania ( Laura G), Germania ( Miss Sixty, Comma), Italia ( Sisley, Cieffe, Zara, Rinascente, Upim) In procesul de productie au existat colaborari cu numeroase firme din domeniu din diferite orase ale tarii : Intercomex – Bucuresti, Augsburg – Piatra Neamt, Gildatex Petrosani, Manufacture de Motru – Motru, Manufactura de Nord – Craiova, Fouremme Industries – Sibiu, Tricoelite – Bucuresti, Tricotex – Titu, Merocsilvo – Pitesti, Auronini – Buzau, Maglificio 2002 – Pitesti.

11. CONCURENTA Stiut fiind faptul ca tara noastra se afla intr-o regiune europeana foarte cautata pentru forta de munca foarte ieftina si ca acest domeniual textilelor necesita forta de munca extinsa – firma are foarte multi concurenti in tara dar mai ales peste hotare. United Colors of Benetton la fel ca alte mari concerne in domeniu au inchis 20 de filiale din Italia indreptandu-si atentia spre tari est-euroene cum ar fi Romania, Bulgaria, Polonia, Slovacia unde gasesc forta de munca ieftina si chiar specializata in unele cazuri United Colors of Benetton are in Romania nu mai putin de 29 de firme cu care lucreaza in sistem lohn: -

spalatorii : Martelli Europe Buzau, Grandsert Timisoara

-

tricotaje, confectii si finisare : Eurotricot Brasov; Gnoato, Maglia, GMC din Sibiu; Kandisky Oradea;Tre-Ro, Tricotex, Paola din Bucuresti; Linia 41 Bihor; Maglia Cluj; Anton Industries Arad; Alpinigi Pitesti; Maglificio 2002 Ramnicu Sarat.

8

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing Riscul de a pierde principalul cliet United Colors of Benetton ( 90% din productie ) este din acest motiv foarte ridicat .Astfel Eurotricot are ca obiectiv principal mentinerea la cele mai inalte standarde calitative a produselor executate, respectarea termenelor de livrare impuse de client si o continua modernizare a parcului de masini.Alte sute de firme din Romania pot reprezenta un concurent al firmei din Brasov si un viitor colaborator al principalului nostrum client United Colors of Benetton. La nivel international, United Colors of Benetton actioneaz intr-un mediu concurential motiv pentru care trebuie sa se foloseasca de inovatie si creativitatea in realizarea fiecarui articol si de fermitate in politica de management.Principalii concurenti ai marelui concern sunt : Miss Sixty -Italia,Comma’- Germania, Columbus ModeSpania, Cieffe Italia, Sicem -Franta, Wragler-Lee-Mustang, VH Group.

12. PERSPECTIVE Un prim proiect al conducerii este schimbarea spatiului actual prin constructia unui sediu propriu, o continua modernizare a parcului de masini, si realizarea exportului cu mijloace proprii de transport. Pe viitor firma isi propune mentinerea la cele mai inalte standarde calitative in vederea cresterii profitului si a realizarii unei imagini pozitive.Se doreste realizarea de produse proprii prin lansarea de articole create in interiorul firmei, infiintarea unui department de marketing si o rupere de sistemul lohn, prin actionare pe piata ca unic producator si distribuitor a propriilor produse.

9


PROCESUL TEORETIC AL REALIZARII TESATURILOR

10


Confecţii din ţesături şi tricoturi Producţia de confecţii din ţesături şi tricoturi s-a dezvoltat, pe plan mondial si la noi în ţară, într-un ritm mult mai mare decât celelalte categorii de produse textile, deoarece au gradul cel mai ridicat de prelucrare şi există o cerere susţinută pe piaţa internă şi externă. Cerinţele de calitate ale confecţiilor

Principalele cerinţe de calitate ale oricăror confecţii textile se pot împărţi în trei mari grupe: •

estetice şi de prezentare;

•

durabilitate;

•

fiziologice şi de confort.

1. Caracteristicile estetice şi de prezentare ale confecţiilor sunt hotărâtoare în decizia de cumpărare; ele se modifică rapid în timp şi terbuie să fie adaptate sezonului şi grupelor de vârstă, sex şi destinaţiei de utilizare. Adaptarea confecţiilor la linia modei reprezintă o condiţie hotărâtoare pentru satisfacerea preferinţelor foarte diverse ale cumpărătorilor. De aceea, la realizarea confecţiilor în serie mare trebuie să se aleagă din madă ceea ce corespunde nevoilor, obiceiurilor şi exigenţelor actuale din punct de vedere estetic, al confortului şi purtabilităţii. Există tendinţa de realizare a confecţiilor de la serii relativ mari, specifice produselor de calitate medie, spre confecţii în serii mici, la produsele de lux. Aceasta corespunde exigenţelor care sunt diferenţiate după preferinţe, dar şi după venituri. 2. Caracteristicile fiziologice şi de confort. Rolul îmbrăcămintei din punct de vedere fiziologic şi al confortului este de a păstra căldura corpului, de a permite trecerea transpiraţiei şi a aerului în scopul creării condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor fizice şi intelectuale, în funcţie de condiţiile mediului ambiant.

11

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing Există o strânsă corelaţie între factorii care determină fiziologia îmbrăcămintei: corpul uman, climatul înconjurător, activitatea desfăşurată şi îmbrăcăminte. Pentru menţinerea constantă a temperaturii corpului, în orice condiţii climaterice şi de activitate desfăşurată, îmbrăcămintea trebuie să îndeplinească trei caracteristici esenţiale: -

capacitatea de izolare (It)

-

capacitatea de transport a umidităţii corpului (Tu)

-

capacitatea de aerisire permanentă a corpului (Ac).

Realizarea unor confecţii optime din punct de vedere fiziologic presupune un echilibru perfect între cele trei caracteristici. Obţinerea confecţiilor

Materialele folosite pentru obţinerea confecţiilor sunt: - materii prime de bază: ţesături, tricoturi ( care tind să fie utilizate din ce în ce mai mult, datorită avantajelor calitative şi economice pe care le prezintă), precum şi imitaţiile de blănuri; - materiale auxiliare: căptuşeli, întărituri, garnituri, furnituri, accesorii. Căptuşelile au un rol funcţional deosebit în asigurarea gradului de confort al confecţiilor. Sunt realizate din ţesături obţinute din fibre chimice, celulozice (care au o bună higroscopicitate) sau uneori sintetice, care le conferă o rezistenţă superioară la frecare. Întăriturile se obţin din ţesături apretate din bumbac, cânepă sau fibre sintetice sau din materiale neţesute. Cele mai utilizate sunt vatirul, canafasul, rosarul pentru întărirea diferitelor părţi ale confecţiilor care trebuie să aibă o anumită formă stabilă în timp. Alegerea materialelor se face în funcţie de destinaţie, culoare, structură, modă, sex şi vârstă. Principalele operaţii de obţinere a confecţiilor

Principalele operaţii de obţinere a confecţiilor de serie sunt: -

crearea şi omologarea modelelor;

-

elaborarea şabloanelor;

-

formarea şpanului;

12

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing -

croirea;

-

confecţionarea;

-

finisarea.

Crearea modelelor se face în funcţie de cerinţele pieţei, pe linia modei, de posibilităţile de reproducere în serie, de proprietăţile materialelor. Şabloanele sunt copii ale tiparelor, elaborate pe baza măsurătorilor antropometrice. Formarea şpanului constă în aşezarea foilor de ţesături sau tricoturi pe o masă specială, în straturi succesive, în vederea croirii simultane a detaliilor pentru mai multe produse. Şablonarea constă în încadrarea contururilor şabloanelor pe şpan şiînsemnarea acestora în vederea realizării operaţiei următoare. Croirea sau ştanţarea constă în decuparea simultană a pieselor (detaliilor) din materiale textile, operaţie care trebuie să asigure exactitatea dimensiunilor şi formelor acestor subansamble. Confecţionarea se realiează cu ajutorul maşinilor clasice de cusut universal sau speciale sau cu maşinile noi care permit asamblarea prin lipire (termocolare) sau sudură (electrică) a pieselor realizate din fibre sintetice. Finisarea constă în aplicarea garniturilor, furniturilor, călcarea etc. Cuprinde un ansamblu de operaţii finale, în scopul îmbunătăţirii proprietăţilor estetice sau modificării unor proprietăţi ale ţesăturilor. Operaţiile de finisare se aplică diferenţiat, în funcţie de natura şi felul firelor din care sunt obţinute, destinaţia şi structura ţesăturilor. Operaţiile de finisare cuprind: operaţii de finisare fundamentale (albirea,mercerizarea, vopsirea şi imprimarea), finisarea finală (apretura) şi operaţii mecanice moderne.

Albirea. Are drept scop distrugerea pigmenţilor naturali din fibre şi a resurselor de impurităţi prin folosirea unor substanţe oxidante sau reducătoare. Înaintea efectuării albirii au loc operaţii preliminare albirii şi anume: pârlirea, descleierea, fierberea şi spălarea. Albirea propriu-zisă se face prin folosirea, în general, de compuşi ai clorului (hipocloritul de sodiu, de calciu, cloritul de sodiu) sau peroxizi (apa, oxigenată, peroxidul de sodiu etc.). Agentul activ de albire este oxigenul în stare atomică, ce acţionează asupra

13

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing pigmenţilor din fibre. Albirea ţesăturilor este influenţată de concentraţia soluţiei, temperatură,pH, raportul de flotă, durata de albire, prezenţa bioxidului de carbon, calitatea operaţiilor preliminare, a catalizatorilor şi a luminii etc. Prin albirea obişnuită se realizează distrugerea şi eliminarea pigmenţilor naturali numai în proporţie de 85-86%, un tratament mai intensificat ar degrada fibrele. De aceea, albul obţinut prin albire se corectează prin azurare şi prin albire optică.

Azurarea constă în tratarea materialului textil cu un colorant albastru care, cu galbenul produsului textil, devine cenuşiu deschis, nedecelabil de ochi, conferind un alb plăcut.

Albirea optică constă în tratarea cu substanţe fluorescente care reţin radiaţiile ultraviolete (cu lungimi de undă de 300-400 nm) şi le transformă în radiaţii vizibile, albastre, cu lungimea de undă de 400-530 nm. Aceste radiaţii albastre se adiţionează cu cele galbene şi produc impresia de lumină albă. Defecte de albire: pete de clor, pete de rugină, pete galbene datorită albirii incomplete, albire excesivă (scade rezistenţa) ş.a. Dintre cele mai moderne procedee de albire aplicate în practică este procedeul de albirevopsire cu folosirea coloranţilor direcţi şi de cadă. Prezintă următoarele efecte economice: reducerea timpului de tratare la jumătate, economie de abur, energie, substanţe chimice şi auxiliare, creşterea producţiei şi productivităţii muncii, iar apele reziduale sunt în cantitate mai mică şi mai puţin impurificate.

Mercerizarea. Este operaţia de tratare la rece, sub tensiune mecanică, timp de 2-3 minute cu o soluţie de hidroxid de sodiu 26%. Prin mercerizare, celuloza devine alcaliceluloză nestabilă, care, prin spălare cu apă (operaţie ce urmează după mercenizare), se transformă în hidrat de celuloză sau celuloză regenerată. În urma mercenizării se conferă ţesăturii un luciu mătăsos stabil şi o mai mare afinitate pentru coloranţi. Prin mercenizare mai rezultă o serie de consecinţe secundare şi anume: creşterea rezistenţei la tracţiune cu 10-20%, reducerea alungirii la rupere şi a durabilităţii, creşterea higroscopicităţii şi a absorbţiei faţă de lichide.

14

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing Tehnologiile noi de mercenizare se referă la mercenizarea fierbinte, mercenizarea cu vacuum, mercenizare uscată, mercenizare cu amoniac lichid şi altele.

Vopsirea. Se bazează pe procesul de sorbţie a coloranţilor de către fibră. Aceste proces al vopsirii arată că între colorant şi fibre există forţe de atracţie şi se stabilesc legături intermoleculare de hidrogen, forţe Van des Waals. Vopsirea se realizează cu diverse clase de coloranţi: direcţi, de cadă, de sulf, bazici ş.a., după procedee corespunzătoare, pe baza parametrilor: temperature iniţială şi finală, concentraţia de colorant, timpul de albire, adaus de substanţe auxiliare etc. Un aport deosebit la îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor vopsite îl au agenţii auxiliari noi care conferă proprietăţi superioare de rezistenţă şi înlătură efectele ecologice şi toxicologice nefavorabile. Aceşti agenţi auxiliari sunt: de egalizare, acceleratori de vopsire, agenţi de antimigrare, agenţi de udare, agenţi de îmbunătăţire a rezistenţelor etc.

Imprimarea. Este o vopsire locală, prin care sunt transpuse pe suprafaţa ţesăturii desene în diferite culori, realizată cu ajutorul pastei de imprimat. Pasta de imprimat este constituită dintr-o soluţie de coloranţi cu adaos de pastă de agglutinant (substanţe de îngroşare ca: amidon, dextrină, clei, albumină ş.a.). Imprimarea textilă poate fi realizată prin trei procedee: - imprimarea directă se realizează cu cilindrii gravaţi sau cu şabloane şi este cea mai utilizată; - imprimarea prin rezervare constă în acoperirea locală a ţesăturii cu o pastă de protecţie ce conţine substanţe care împiedică pătrunderea şi fixarea coloranţilor cu care ţesătura este vopsită ulterior. Ca pastă de protecţie se foloseşte ceara topită. - Imprimarea prin corodare constă în aplicarea în contul desenelor a unei paste care distruge culoarea existentă. Se utilizează Rongalitul (substanţă reducătoare şi decolorantă).

Finisarea finală cuprinde totalitatea operaţiilor de finisare finală prin care se redau materialului calităţile pierdute în operaţiile anterioare (albire, vopsire, imprimare) sau se conferă noi însuşiri. De aceea, unele operaţii de finisare finală sunt tratamente noi, moderne.

15


Apretarea. În condiţiile actuale, constituie un tratament modern în scopul îmbunătăţirii proprietăţilor estetice, confortului, măririi durabilităţii, a întreţinerii uşoare etc. Aplicarea apreturilor chimice se realizează, în general, prin simpla adiţie a produselor în dispersie, emulsie sau suspensie. În vederea obţinerii unor

Efecte permanente, apreturile au evoluat spre modificarea fibrelor sau spre utilizarea prepolimerilor reticulari care formează o peliculă macromoleculară în jurul acestor fibre. Dintre polimerii utilizaţi: poliacrilaţi, poliolefine, polisiloxani şi poliuretani.

Mărimea confecţiilor

Confecţiile se realizează după mărimi, iar acestea se stabilesc periodic pe baza măsurătorilor antropometrice în funcţie de grosimea şi înălţimea grupurilor de oameni împărţiţi pe sex şi vârstă. Lungimea confecţiilor se stabileşte în funcţie de talie, produs şi modă. Întrucât corpurile cu acceaşi grosime a bustului prezintă circumferinţe variate la nivelul centurii, şoldurilor, umerilor, se iau şi acestea în calcul. În ţara noastră se produc confecţii pentru toate categoriile de conformaţii, grupate şi notate cu A, B, C şi D.

GRUPA A

CONFIGURAŢIA ZVELTĂ

B

PROPORŢIONALĂ (NORMALĂ)

C

CORPOLENT-PROPORŢIONALĂ

D

CORPOLENT-NEPROPORŢIONALĂ

Confecţiile pentru adulţi se produc în trei talii pentru bărbaţi şi în două talii pentru femei, în grosimile 42-60 (din doi în doi), iar pentru adolescenţi în grosimile 41-47 (din doi în doi). Confecţiile pentru copii se împart în patru grupe de vârstă. Confecţiile din tricoturi, numite şi tricotaje, se produc numai după grosimi. Pentru adulţi, între 42-56, iar pentru între 26-40.

16


Defectele confecţiilor

Principalele defecte ale confecţiilor provin de la materiile prime, auxiliare şi de la procesul tehnologic de obţinere. Defectele datorate procesului de obţinere provin de la croire, prin deformarea pieselor, a dimensiunilor, de le confecţionare, devierea cusăturilor, montarea greşită a unor piese, nesimetria aşezării pieselor, diferenţe ale dimensiunilor faţă de model etc. Defectele de aspect ale ţesăturilor au o importanţă deosebită, deoarece ele afectează cerinţele estetice.În funcţie de natura şi dimensiunile defectelor şi având în vedere condiţiile tehnologice de obţinere a ţesăturilor şi de prelucrarea lor în confecţii, defectele de aspect se grupează în trei clase: - clasa A, defecte tolerabile care nu prejudiciază confecţia finită; - clasa B, defecte care, în anumite limite de dimensiuni şi număr, implică scăzăminte; - clasa C, defecte inadmisibile. În clasa A se cuprind defecte: nopeuri, flameuri, cârcei, fibre străine, striaţii uşoare, aspect neliniştit al culorii, fire îngroşate, biezare, urme de ace etc. În clasa B se cuprind defecte ca: fir gros vizibil, fir lipsă, pată, dungi sau blende de la vopsire, abateri de la dimensiunea laturii caroului, îngustare a lăţimii, fire uleiate ş.a. În funcţie de mărimea lor, aceste defecte se clasifică: - de tipul 1, care au dimensiuni reduse şi nu afectează aspectul comercial al ţesăturii, sunt tolerabile şi nu se marchează; - de tipul 2, defecte care, fie prin dimensiune, sau fie prin frecvenţa mai mare de un defect la 3 cm, nu sunt tolerabile, ele necesitând un scăzământ. În clasa C intră defecte care, prezente pe ţesătură, afectează calitatea confecţiei şi conduc la cuponare. În clasa C se cuprind: fir tensionat, striaţii în urzeală, zone lucioase, zone împâslite, zebrare, desime neuniformă, flor lipsă, diferenţă de nuanţă a lizierei etc. Prezentarea principalelor defecte ale ţesăturilor şi cauzele apariţiei lor sunt prezentate în urmatorul tabel.

17


Nr.crt. 0.

1.

Denumirea defectului

Caracterizare si cauzele aparitiei

Fire îngroşate,

Influenţează mult calitatea ţesăturilor de

flameuri

mătase. Provin din filaturi.

Nopeuri

Se prezintă ca mici aglomerări de fibre scurte şi se datorează conţinutului mare de bumbac mort şi impurităţi, precum şi a curăţirii incomplete la cardare

2.

Blende de fire

Benzi de culoare, nuanţă sau calitate diferită în ţesătură.

3.

Cuiburi

Ruperea firelor de urzeală şi agăţarea lor de cele vecine.

4.

Defecte de culoare în

Nerespectarea ordinii de aşezare a firelor

urzeală

de urzeală din raportul de culoare al desenului în operaţiile de urzire.

5.

Fire lipsă în urzeală

Ruperea firului în timpul ţeserii şi

sau în bătătură

reînnodarea lui. Afectează mult rezistenţa ţesăturii.

6.

Margini defecte

Se prezintă ca urmare a năvădirii necorespunzătoare a marginii ţesăturii.

7.

Liziera defecta

Este specific ţesăturilor obţinute pe maşina de ţesut STB şi constă în neasigurarea dimensiunii lizierii de 17 mm, ca urmare a capetelor firelor tăiate ce apar deasupra ţesăturii.

18


8.

Pete nelavabile din finisaj

Pete de rugină, de vopsea şi de manipulare.

9.

Pete de calandru

Datorită impurităţilor prinse pe valţuri.

10.

Dungi de albire

Ţesătura intră cutată în instalaţia de albit, este prea tensionată şi se contractă în timpul uscării.

11.

Dungi de la vopsire

Aspect determinat de nerespectarea procesului de vopsire (afinitate şi viteză mare de epuizare a coloranţilor de cadă, cutarea ţesăturilor vopsite la uscare pe cilindru, ţesături cu fire de torsiuni diferite).

12.

Vopsire neuniforma

Aspect neuniform al culorii, determinat de folosirea apei dure, tensionări diferite, acidulare necorespunzătoare, stoarcerii şi uscării neuniforme, precum şi a termofixării neuniforme.

13.

Imprimare neuniforma

Aspect neuniform al imprimării, cauzat de diferenţa de presiune la capetele cilindrului de imprimat, urme de scame şi fire în sistemul de imprimare, montarea greşită a culorilor, valţuri de imprimare şlefuiţi necorespunzător şi de lipsa de atenţie la strecurarea pastei de imprimare.

14.

Margini oxidate

Defect datorat nerespectării parametrilor de lucru ca:

19

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing temperatură, raport de flotă şi concentraţii. 15.

Biezarea

Neperpendicularitatea firelor de bătătură cu cele de urzeală, determinată de prinderea incorectă în rama de egalizat, coaserea greşită a capetelor ţesăturii şi nerespectarea proceselor tehnologice de finisare.

16.

Raport de imprimare deplasat

Pasta de imprimare nu umple complet locul rezervat şi se remarcă suprapunere de culori, aceasta din cauza dereglării raportului între valţurile de imprimat.

17.

Margini neimprimate

Margini slab imprimate ca urmare a nerespectării procesului tehnologic de imprimare

18.

Sangerari de colorat

Cedarea colorantului, ca urmare a folosirii unor coloranţi care nu rezistă la tratamente ulterioare.

19.

Lipsa fluor

Porţiuni unde nu se observă fluorul, ca urmare a nelegării firului în canal.

20.

Scamosare neuniforma

Stratul pufos este neuniform, ca urmare a tensionării neuniforme a ţesăturii la scămoşare.

21.

Flotari de fire

Firele de urzeală leagă peste un număr mare de fire de bătătură ca urmare a

20

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing funcţionării incorecte a iţelor. 22.

Fie uleiate

Fire impure datorită însemnării cu cretă uleioasă sau a murdăririi în timpul prelucrării şi depozitării. Influenţează mult calitatea ţesăturilor albite şi a celor de mătase şi tip mătase.

Clasificarea şi caracterizarea sortimentului de confecţii textile

Confecţiile textile fac parte din grupa mărfurilor de primă necesitate datorită rolului şi funcţiilor pe care le au de reglare a temperaturii corpului omenesc, de exercitare a unei influenţe asupre activităţii fizice şi intelectuale, precum şi asupra psihologiei individuale şi colective. Confecţiile textile au un grad de prelucrare ridicat, de aceea şi ritmul de creştere al producţiei şi desfacerilor este mai mare decât la alte categorii de produse textile. Confecţiile textile fac parte din categoria mărfurilor semidurabile, la care uzura morală, cauzată de acţiunea factorului „modă”, este mult mai puternică decât a factorilor de naturăfizico-mecanică sau chimică. →După natura materiilor prime, confecţiile pot fi: -din ţesături, care la rândul lor se împart în cele patru grupe: de bumbac şi tip bumbac, de lână şi tip lână, de mătase şi tip mătase, de in şi tip in; -din tricoturi de bumbac şi tip bumbac, de lână şi tip lână, de mătase şi tip mătase; -din blănuri şi imitaţii de blănuri; -din materiale neţesute, caşerate. →După frecvenţa cererii şi utilizării sunt confecţii: -de strictă sezonalitate: primăvară-toamnă, toamnă-iarnă; -pentru toate anotimpurile, cu desfacere în tot timpul anului. →După destinaţia şi împrejurările în care au fost purtate, confecţiile textile sunt pentru: -sport; 21

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing -vacanţă şi timp liber; -agrement; -ocazie; -de lucru pentru diferite activităţi; -pentru interior şi uz casnic. →După vârstă şi sex, confecţiile textile sunt pentru: -nou-născuţi; -preşcolari; -adolescente şi adolescenţi; -adulţi (femei şi bărbaţi). În cadrul fiecărei grupe de confecţii se deosebesc subgrupele de produse în funcţie de poziţia şi rolul lor: -sortimente principale şi complementare; -articole de îmbrăcăminte interioară şi articole de îmbrăcăminte exterioară. Confecţiile pentru copii se realizează din ţesături sau tricoturi din fibre cu

higroscopicitate bună (bumbac, celofibră) mai ales pentru lenjeria de corp, iar pentru îmbrăcămintea exterioară şi din celelalte categorii de fibre naturale şi chimice. Confecţiile pentru preşcolari şi şcolari trebuie să fie uşoare, comode, să permită

lejeritatea în mişcări, să ţină seamă de modificările mai rapide ce pot avea loc în conformaţia corpului. Confecţiile pentru adolescente şi femei se caracterizează printr-o mare diversitate de

forme, modele, poziţii coloristice, desene imprimate sau contextură, datorită exigenţei mai mari şi a preferinţelor diversificate a acestei categorii de populaţie. Confecţiile pentru adolescenţi şi bărbaţi se realizează din toate categoriile de fibre

naturale şi chimice, cu excepţia mătăsii. Ambalarea, marcarea, depozitarea şi transportul confecţiilor textile

Ambalarea confecţiilor textile se face în funcţie de destinaţie, mărime, clasă de calitate şi preţul de vânzare cu amănuntul.

22

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing Ambalarea articolelor mai mari se poate realiza în ambalaje colective, de transport, în cutii de carton sau lăzi, în care se aşează câte 5 bucăţi sau multiplul lui 5, în vederea facilitării operaţiilor de transport şi a recepţiei cantitative şi calitative (extragera probelor) a loturilor de confecţii. Ambalajul individual este, de regulă, şi cel de prezentare al confecţiilor în magazine; de aceea, se realizează din materiale plastice (pungi din polietilenă transparentă, sau cutii de carton cu ferestre din polietilenă, mai ales pentru confecţiile scumpe (blănuri, paltoane, pardesie etc). Marcarea se face prin înscrierea pe eticheta fixată pe ambalajul de transport, pe cel de prezentare sau chiar pe produs, a unor specificaţii pentru cumpărător: marca de fabrică, denumirea fabricii, mărimea confecţiei, simbolul ţesăturii sau tricotului, compoziţia fibroasă, simbolul întreţinerii ( acesta este prins de confecţie într-un loc mai puţin vizibil, din materialul textil) şi preţul. Marcarea mai cuprinde şi specificaţia pentru evidenţa contabilă şi identificare: codul (numărul) articolului şi codul de bare, numărul sau codul controlului de calitate (CTC), numărul standardului, data fabricaţiei. Depozitarea confecţiilor se face în încăperi ferite de razele solare, aerisite, a căror parametrii atmosferici (temperatură şi umiditae relativă a aerului) se dirijează în funcţie de natura fibrelor componente. Aşezarea confecţiilor ambalate colectiv se face pe rafturi, palete, grătare, la distanţa de 15 cm de podea sau de sursele de căldură, iar cele ambalate individual, pe umeraşe, pe suporţi speciali menajaţi etc. Transportul se face cu mijloace acoperite, pentru a le proteja de acţiunea factorilor atmosferici.

Verificarea calităţii confecţiilor textile

23

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing În aprecierea calităţii ţesăturilor se utilizează un sistem de indicatori, iar nivelul valorilor lor, pentru fiecare tip de ţesătură, este prevăzut în norme interne sau standarde de stat. Controlul calităţii se realizează prin determinarea efectivă a acestor indicatori de calitate, pe baza unor probe prelevate din loturi, în condiţii date. Sistemul de indicatori cuprinde: indicatori estetici şi de prezentare, indicatori fizicomecanici, indicatori igieno-sanitari şi de confort şi parametrii ecologici. Principalii indicatori estetici şi de prezentare sunt:

Aspectul este dat de culoare, desen, contextură, fineţea firelor, defecte, luciu. Defectele pot influenţa negativ calitatea şi, din această cauză, este limitat gradul de admisibilitate, în funcţie de tipul ţesăturii.

Draparea (mularea). Este proprietatea de a forma cute dorite şi dungi. Caracterul acestor cute şi stabilitatea lor în timp depind de proprietăţile fibrelor, de legătură, proprietăţile mecanice, gradul de torsionare al firelor etc. Ţesăturile fine formează cute mici.

Gradul de alb. Este specific ţesăturilor albite şi nevopsite. El trebuie să aibă valori între 85-86%. Se determină (cu leucometru) prin metoda bazată pe măsurarea factorului de reflexie sau prin metoda bazată pe măsura componentelor tricomatice X, Y, Z ale culorii materialului textil.

Caracterizarea merceologică a ţesăturilor textile Rezistenţa vopsirilor şi imprimărilor. Reprezintă stabilitatea vopsirii la acţiunea diferiţilor agenţi fizici şi chimici ca: lumina zilei, apă, apă de mare, frecare în stare uscată, frecare în stare umedă, transpiraţie, spălare etc. Rezistenţa vopsirii se apreciază prin: - modificarea (schimbarea) culorii, nuanţei culorii şi strălucirii ei; - cedarea colorantului pe material albit şi nevopsit. Aprecierea rezistenţei vopsirii la lumina zilei se realizează cu scara de albastru cu opt trepte de apreciere, de la unu la opt, cifra opt reprezentând rezistenţa vopsirii celei mai

24

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing bune. Pentru toate celelalte încercări rezistenţa vopsirii se apreciază cu scara de gri, cu cinci trepte de apreciere (unu-cinci), cifra cinci corespunzând vopsirii celei mai rezistente.

Modificarea dimensională la spălat. Constă în modificarea dimensiunilor, în procente, a unor epruvete, în condiţiile spălării standard, în funcţie de destinaţia ţesăturii şi compoziţia fibroasă. Se apreciază separat pe direcţia urzelii şi separat pe direcţia bătăturii, iar valoarea modificării dimensionale este însoţită de semnul minus când dimensiunile se micşorează şi cu semnul de plus dacă dimensiunile se măresc.

Modificarea dimensională la umiditate şi uscare constă în modificarea dimensiunilor, în procente, după următoarele încercări: - menţinerea timp de cinci zile la temperatura de 80oC şi o umiditate relativă de 50%; - scufundarea în apă, un timp determinat; - menţinerea alternantă timp de două ore la temperatura de 60oC şi apoi două ore în apă la temperatura de 20oC, după care urmează uscarea la 60oC. Principalii indicatori fizico-mecanici

Sunt indicatorii care ne ajută la aprecierea rezistenţei şi durabilităţii materialului, precum şi stabilirea consumului de material pentru confecţionare . Indicatori igienico sanitari şi de confort

Sunt indicatori ce au o pondere însemnată pentru anumite grupe de ţesături, ca de exemplu pentru lenjerie, stofe de mobilă, pături, prosoape etc.

Capacitatea de absorbţie şi cedare a umidităţii. Exprimă capacitatea de a absorbi umiditatea de pe corp şi a o ceda mediului. Viteza schimbului depinde de natura fibrei (repriza), legătură, finisaj şi condiţiile mediului exterior. Se apreciază prin capilaritate (înălţimea la care se ridică apa în capilarele ţesăturii, în mm, în timp de 30 min) şi prin durata de absorbţie a picăturilor de apă (secunde).

25

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing Metodologia verificării calităţii loturilor de confecţii este, în general, aceeaşi ca la ţesături, cu deosebirea că aici apar unele determinări specifice. După extragerea eşantionului calculat în funcţie de mărimea lotului şi nivelul de control (I, II sau III), se fac verificările următoare: -

marcarea cu toate specificaţiile necesare;

-

modul de ambalare;

-

aspectul, culoarea, modelul prin compararea cu mostra etalon;

-

dimensiunile principale (lungimea, lăţimea) sau cele prevăzute în datele normative;

-

identificarea defectelor de la materia primă şi auxiliară, precum şi cele de la confecţionare.

Când rezultatele verificărilor organoleptice nu sunt concludente se trimit probe pentru analize de laborator ale caracteristicilor tehnice (proporţiile fibrelor din amestec, rezistenţa la rupere, alungire etc.).

PRODUSELE FIRMEI EUROTRICOT 1.Clasificarea produselor firmei a)dupa sezon •

Toamna-iarna – perioada de productie este : martie-august

•

Primavara-vara -perioada de productie este : septembrieianuarie

b)dupa varsta utilizatorilor produselor: •

Pentru copii

•

Pentru adolescenti

•

Pentru adulti

c)dupa sexul utilizatorilor produselor •

Pentru barbati

26

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing •

Pentru femei

2.Proces tehnologic 1.Se receptioneaza firul (pe culori/ cote sau partite/ compozitie/ numar metric sau finete) Firul se procura de catre clienti de la filature din strainatate (Italia, Franta, Spania) sau in tara (Rifil Piatra Neamt, Filatura Buzau, Fileca Ramnicu Valcea etc). Sunt insa clienti care doresc sa achizitioneze firma firele si celelate materii prime de care au nevoie. De cand intra firul in magazine se divide pe comenzi/ articole/ combinatii. Fiecare cutie are scrisa pe o foaie datele de mai sus si continutul culoare- partita – compozitia firului numarul metric – denumirea firului si a filaturii, data la care a intrat in magazie si bineinteles clientul. Astfel se evita problemele si exista un control eficinent a tuturor tipurilor de fire care intra in firma.

1.Se face un prototip (campion) cu documentatia clientului.Clientul trimite firmei un desen care ilustreaza cum ar dori sa arate produsul iar firma, prin departamentul de programare creaza efectiv modelul.Masinile de tricotare (Shima Sieki 122FF – japoneze) sunt computerizate si functioneaza pe baza de diskete.

2.Se trimite acest prim campion clientului, care pe baza lui face modificarile dorite. Cu modificarile primite pe prima mostra se fac programele pentru tot setul de marimi care se doreste : XXS,XS,S,M,L,XL,XXL. Cate o bucata din fiecare marime e livrata clientului.Daca sunt acceptate de client se poate pleca in productie.Clientul va livra pe model (articol) unul sau mai multe ordine (comenzi). O comanda poate fi de la 80 bucati pana la 20000 bucati sau chiar mai multe. Daca sunt mai multe culori/ modele in general se livreaza clientului panouri din fiecare culoare pentru aprobare.Nu se pleaca in productie fara aceste aprobari deoarece firele pot prezenta o serie de defecte, neimplinind unele calitati: •

Vopsire calitativa si uniforma 27


Torsionare buna si fara noduri

•

Finete constanta

•

Bai asemanatoare

Acestea sunt aspectele care trebuiesc urmarite . 1. Pentru a putea pleca in tricotaje/ tricotare de panouri fata, spate, maneci, guler, buzunare sau alte accesorii se predau muncitorilor diskete si documentatia privind culorile si asezarea lor pe masini. Exista personal instruit sa faca CTC : pentru pastrarea unor masuri constante pe toate masinile.Pe 12 masini este o persoana, iar pe 33 masini este o persoana care face CTC. Persoana de pe masini verifica daca bucatile care ies sunt bune, fara defecte si le leaga in pachete de 30 de bucati.Bucatile care au mici defecte ce se pot repansa sunt notate si puse separat. Pachetele sunt adunate in carucioare si reverificate . 2. Intrate in confectii acestea se imbina (cos) si sunt controlate individual piesa cu piesa. 3. Daca sunt articole care trebuiesc vopsite sau spalate chimic, bluzele se impacheteaza in containere metalice si livrate la fabrici din Romania care se ocupa de aceste operatii. Orice bluza proaspat vopsita se spala cu solutie de fixare a culorii.Daca pe un articol sunt imbinate mai multa culori, in apa se foloseste solutie antiinfiltranta; aceasta are rolul de a evita amestecarea unei culori intr-o alta. Daca e cazul sunt brodate sau imprimate . 4. Daca bluzele necesita spalare normala cu balsam sau in apa, firma dispune de masini RENZACCI. Intotdeauna bluzele de lana, bumbac sunt spalate cu balsam industrial pentru a oferi volum si un tuseu frumos. 5. Urmatoarea etapa consta, daca e cazul, in aplicarea accesoriilor : nasturi, fermoare, fundite, blanite, etichete de compozitie si de spalat, etichete de marca, etichete sau cartoane de pret. 6. In calcatorie bluzele sunt recontrolate la “manechini luminosi” pentru eventuale defecte.Toate defectele se remediaza : •

Petele de ulei, pix se curata cu solutii speciale

•

Gaurele si ochiurile scapate se repanseaza 28


Cusaturile slabe sunt intarite

Pentru fiecokare faza de lucru muncitorii au de facut niste norme, spre exemplu : la un articol clasic la baza gatului de dama: •

Montare guler – 25 bucati/ora

•

Montat maneca – 20 bucati/ora

•

Cusatura laterala ov – 60 bucati/ora

•

Cusut eticheta marca – 180 bucati/ora

•

Controlat la manechin bluze – 100 bucati/ora

•

Calcat la presa – 55 bucati/ora

•

Impachetari + ambalari in pungi – 75 bucati/ora

7.Calcare produselor se face cu tipare de fier, prese automate, in prima faza, iar apoi se retuseaza cu calcarea manuala. Pentru fiecare articol se stabileste calitatea firului materiei prime, temperatura de spalare si de calcare. La o presa lucreaza un muncitor care are tiparul de metal pregatit si masurile. Articolul e introdus in tipar, asezat pentru a atinge masurile dorite.I se da abur si a poi imediat aer rece. Daca nu s-ar efectua racirea, bluzele asezate una peste alta s-ar turti de la caldura si si-ar vor pierde volumul si aspectul.

3.Caracteristici de calitate Calitatea unui produs se verifica in functie de cativa indicatori de calitate cum ar fi: Aspectul, rezistenta vopsirii si a imprimeurilor, modificarea dimensionala la spalat, capacitatea de absorbtie si cedare a umiditatii, rezistenta la uzura prin frecare, capacitatea de izolare termica..etc.

4.Defecte

29

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing ♪ baraturile –sunt dungi care apar pe tricot ca urmare a nereglarii corecte a masinilor de tricotat (acele masini tricoteaza neuniform – creaza efect de valuri neuniforme). Un articol de calitate nu trebuie sa prezinte niciodata un astfel de defect. ♪ cusaturile prea stranse sau prea slabe – creaza un articol neaspectuos, incretit sau prea larg; de asemeni cusatura poate ceda in momentul utilizarii produsului. ♪ ochiuri scapate sau gaurele rezultate in urma agatarii – se trimit la repansat ♪ repansari vizibile ♪ elasticitate scazuta ♪ pete de ulei sau pix ♪ imbinari de cusaturi necorespunzatoare ♪ scame sau fire straine

5.Metode de verificare a calitatii •

Masurarea cu centrimetrul pe baza fiselor tehnice

•

Masurarea elasticitatii bluzei – se numara 100 ochiuri si se masoara

distanta : tragand/lejer Exemplu: la 100 ochiuri – 10cm (lejer) - 21cm (prin tragere) •

Control in confectie pe linia de productie - responsabili in picioare care

controleaza prin sondaj articole: -cusaturile sa nu fie prea stranse sa cedeze sau prea slabe si sa ramana larg( Foarte important - masurarea gulerului : daca nu este in dimensiunile dorite, fie nu intra bluza pe cap fie pocneste): •

CTC in tricotaje pe masini si la imbinare

•

Controlul in confectie se face la manechine luminoase (niste aparate pe

care se imbraca bluza. Datorita luminarii puternice ies in evidenta toate defectele: - gauri - ochiuri pierdute (scapate) - baraturi

30

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing - fire straine - scame - cusaturi groase - repansari vizibile, neaspectuoase Acelasi tip de control se efectueaza si in calcatorie. Aici articolele sunt impartite pe culori si pe defecte. Dupa ce se remediaza defectele, produsele se intorc la CTC. Numai dupa ce sunt bune ele se vor calca la prese. •

La impachetarea lor in pungi fiecare persoana care se ocupa de aceasta

operatiune urmareste sa nu existe defecte scapate, indeparteaza orice scama sau fir strain. Astfel verificare produselor se face pe tot parcursul procesului tehnologic dar si la final. Daca clientul la receptia marfii controleaza prin sondaj 100 bucati si gaseste 0,5% defecte, poate returna marfa pentru ai fi reparata. Sunt clienti care fac acest control in interiorul fabricii. Se controleaza din fiecare culoare/ marime.Daca se gasesc probleme se da la recontrol marimea care prezinta defecte calitative si se amana exportul/ livrarea.

6.Premise ale obtinerii calitatii Pentru a obtine un produs de calitate, sunt necesare: •

Masini performante de tricotare, confectionare, spalare, calcare

•

Ingrijire constanta a masinilor (mecanici; ulei; schimb regulat de piese, ace;suflare – conteaza mult si calitatea pieselor de schimb -in general sunt achizitioante din Germania si Italia (Grosz Beckert, Schmetz)

•

Mecanici pregatiti profesional

•

Un CTC pregatit

•

Materie prima de calitate superioara achizitionata de la filature renumite pe plan international

•

Un control repetat (in tricotaje,confectii si final in calcatorie)

31

Confectii Din Tesaturi - Studiu de Caz - Eurotricot

Recommend Documents