Succesul şi insuccesul şcolar
Reuşita şcolară constituie o temă permanentă şi complexă a psi psiho hope peda dago gogi giei ei de care care se love loveşt ştee zi de zi cadru cadrull dida didact ctic ic în activitatea lui instructiv-educativă. Este necesar să cunoaştem unele elemente care manifestă un rol important în realizarea progreselor pr ogreselor în rândul elevilo elevilor. r. În consecinţă, consecinţă, este necesar necesar să se cunoască cunoască factorii factorii principali în determinarea succesului / eşecului şcolar ,rolul profesorilor (ca atitudine a modalităţilor de evaluare a elevilor), modul în care ne raportăm la propria persoană şi valoarea pe care şi-o dă individul lui însuşi (stima de sine). Conceptul de “succes şcolar”
În evoluţia sa, conceptul a fost înţeles în sensuri diferite, determinat şi de stadiul cuno cunoaş aşte teri riii parti particu cula lari rită tăţi ţilo lorr psih psihof ofiz izic icee indi indivi vidua duale le ale ale elev elevil ilor. or. Cerce Cerceta tari ri priv privin indd identificarea factorilor care explică nivelul rezultatelor şcolare au condus la determinarea capacităţii capacităţii de învăţare învăţare a elevilor, elevilor, ca ca ansamblu ansamblu de însuşiri însuşiri individua individuale le varíate: varíate: - nivel de dezvoltare intelectuală; - int intere eress şi motiva motivaţie ţie faţă faţă de de activ activita itatea tea şcolară şcolară;; - starea rea de de sănătate; - capacitate de de ef efort; - condiţii de studiu, etc. Succesul scolar şi-a conturat conţinutul şi totodată totodată şi-a şi-a delimitat delimitat sensul şi semnificaţia faţă de alţi termeni care definesc nivelul rezultatelor obţinute de elevi în activitatea şcolar şcolară. ă. Astfel Astfel,, acest acest concep conceptt cuprin cuprinde de urmato urmatoarel arelee criteri criterii: i: - nivelu nivelull elevul elevului ui faţă faţă de rezultatele precedente; - nivelul elevului faţă de nivelul clasei; - nivelul elevului faţă de cerinţe. Acea Aceast stăă înte întele lege gere re a succ succes esul ului ui şcol şcolar ar cond conduc ucee la cel cel puţi puţinn două două conc conclu luzi ziii importante pentru practica şcolară: - prima subliniază faptul că succesul şcolar concretizat în rezultatele obţinute de elevi elevi reprezi reprezintă ntă o realita realitate te şcolar şcolarăă comple complexă, xă, incluz incluzând ând deopotr deopotrivă ivă:: cunost cunostinţ inţele ele însu însuşi şite te,, capa capaci cită tăţi ţile le inte intele lect ctua uale le forma formate te,, abil abilit ităţ ăţil ilee de apli aplica care re a cuno cunost stin inte telo lorr în rezolva rezolvarea rea unor unor problem problemee teoret teoretice ice şi în acţiun acţiunii practi practice, ce, trăsăt trăsături uri non-cog non-cognit nitive ive de personalitate. - a doua concluzie pune în evidenţă faptul că, privit în perspectiva succesului tinerilor pe treptele superioare ale sistemului şcolar şi integrării lor în viaţa socială şi în activitatea profesională, succesul şcolar înglobează şi reuşita acestora în activitatea postşcolară, cu posibilitatea de a păsi pe treptele următoare ale învăţământului si este corelată cu cerinţele reuşitei elevilor pe treptele următoare în activitatea socio-profesională. Succesul se poate atinge în mai multe domenii: şcolar, profesional, ştiinţific, arti artist stic ic,, mi mili lita tarr etc. etc. şi se mani manife fest stăă prin prin rezul rezulta tate te maxi maxime me la exam examen ene, e, conc concurs ursur uri,i, olimpiade, olimpiade, festivaluri festivaluri si presupune presupune obligatoriu obligatoriu conduita conduita scopului, scopului, cunoaşterea cunoaşterea de sine, conştientizarea forţelor, mobilizarea în depăşirea obstacolelor, perseverenţa in depăşirea lor. Lupta cu sine, conflictele interioare, invingerea proprillor limite fac parte din lupta pentru succes . In spatele succesului şcolar se află renunţări la activităţi plăcute, neliniştea si teama de nereuşită, spectrul eşecului.
Conceptul de “insucces şcolar”
Insucc Insuccesu esull este este simpto simptomul mul unei discord discordanţ anţee înt între re solici solicitar tarii si nivelu nivelull dezvol dezvoltari tariii psihofizic psihofizicee a elevului elevului si presupune presupune raportarea raportarea concomitenta concomitenta atat la exigentele exigentele externe, cat si la posibilitatile interne ale elevului. Calitatea performantelor scolarului sunt masurate, evaluate, constituind un criteriu de apreciere a eficientei procesului de învatamant si implicit un obiectiv de referinta în analizarea insuccesului. Insuccesul scolar poate avea caracter: 1. generalizat - un elev cu insucces generalizat prezinta lacune grave in cunostinte, absenteaza nemotivat, manifesta, aversiune fata de invatatura si dispret fata de autoritate autoritateaa scolara scolara in general, iar in clasa perturba perturba orele prin tachinarea colegilor colegilor si realizarea unor glume de prost gust (bufonerie), are dificultati de adaptare la viata scolara în ansamblu, nu rezista o perioada de timp mai mare întampinand greutati în fata baremurilor simple la majoritatea disciplinelor; 2. particular - un elev cu insucces particular întampina greutati o anumita perioada de timp sau numai la anumite discipline ca expresie a lipsei de interes si de inclinatii (aptitudini) pentru respectivele materii sau ca urmare a unui mod neinteresant in care sunt predate aceste materii.). Insuccesul scolar poate fi: 1. de tip cogniti cognitivv- se refera la nerealiz nerealizare are de catre catre elevii elevii in cauza cauza a obiect obiective ivelor lor pedagogice. Acest tip de esec atesta niveluri scazute de competenta la elevii respectivi provocand rezultate slabe la examene si concursuri scolare, respectiv corigente, repetentie 2. de tip necogniti necognitiv, v, care se refera refera la inadapt inadaptarea area elevului elevului la exigen exigente te ambian ambiantei tei scolare. Acest tip de esec vizeaza, mai precis, inadaptarea la rigorile vietii de elev, la exigente de tip normativ pe care le presupune functionarea corespunzatoare a fiecarei scoli sau a oricarei colectivitati scolare. Elevul dezadaptat recurge la abandonul scolar, la parasirea precoce a scolii, in favoarea unui mediu mai putin coercitiv, de regula cel al strazii strazii sau al grupurilor de tineri necontrolati. necontrolati. Cauzele aceste dezadaptari scolare constau fie in probleme individuale de natura afectiva (de exemplu, teama sau repulsia fata de scoala, aparute in urma unor pedepse severe sau a unor conflicte repetate cu parintii, prof profes esor orii ii), ), fie fie in dete determ rmin inari ari psih psiho-n o-ner ervo voas asee de natu natura ra conge congeni nita tala la (de (de exem exempl plu, u, hiperexcitabilitate, dezechilibru emotional, autism, impulsivitate excesiva). 3. exista in realitatea scolara si numeroase situatii de false esecuri esecur i scolare, sau incercari de exagerare ori diminuare de catre unii elevi a nereusitelor lor de moment. Astfel, timizii autentici, indecisii, resemnatii apreciaza, de obicei, in mod exagerat dificultatea sarcinilor scolare de moment, considerandu-le chiar de netrecut, deoarece nu au incredere in propriile posibilitati de actiune. Cel mai mic esec inregistrat ii determina pe acesti elevi sa se devalorizeze si mai mult si sa dezvolte o teama de esec, pe care-l vor privi ca pe o fatalitate. Insuccesul Insuccesul şcolar şcolar se manifestă manifestă sub sub două aspecte: aspecte: rămânerea rămânerea în urmă urmă la învăţătur învăţăturăă sau retard retardul ul şcolar şcolar şi eşecul eşecul şcola şcolarr (aspect (aspect foarte foarte sever sever)) sub două două forme: forme: abando abandonn şi repetenţie. 1. Rămânerea in urmă la invăţătură sau retardul scolar se manifestă prin incapacitatea temporară de a face faţă activitatilor şcolare, incapacitatea sau refuzul de a invăţa, de a nu avea avea rezu rezult ltat atee in conc concor orda danţ nţăă cu capa capaci cită tăţi ţile le,, elev elevul ul nu poat poatee avea avea rezultatele pe care le-ar dori sau care i se cer, sau aparent, elevul poate să inveţe, dar refuza, refuza, ii lipseşte lipseşte motivaţia. motivaţia. Retardul este de scurtă durată, explicat prin dificultăţ dificultăţii temporare - oboseală, stare de boală, după vacanţă, evenirnente stresante din viaţa intima sau de familie; sunt şanse mari de redresare. Retardul poate fi de lungă
durată, cu şanse reduse de redresare, cu eforturi mari din partea elevului şi a celor ce vor să-1 ajute. 2. Esecul scolar este periculos, deoarece determina efecte negative atat in plan psihologic individual, (alterarea imaginii de sine a elevului in cauza), cat si in plan social (marginalizarea sociala a elevului in cauza -respectiv o limitare a dreptului elevului la o calificare profesionala autentica si la exercitarea unor roluri sociale apreciate si recunoscute ca fiind valorizante pentru personalitate). J. Kanopnicky a ajuns la concluzia că există patru faze care determină apariţia eşecului şcolar: nemulţumit de şcoală pentru că nu înţelege înţelege lecţiile lecţiile şi nu În prima fază elevul apare nemulţumit poate rezolva temele şcolare. Ca urmare, apar primele goluri în cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, precum şi complexele de inferioritate, observând că ceilalţi colegi reuşesc mai bine decât el. Faza a doua doua se caract caracteri erizea zează ză prin apariţia apariţia unor lip lipsuri suri grave în cunoşt cunoştinţ inţee şi Faza incapacitatea elevului de a realiza independent sarcinile şcolare. nesatisfăcătoare toare urmate de corigenţe, corigenţe, profesorii profesorii încearcă În faza a treia apar note nesatisfăcă unele măsuri dar, de cele mai multe ori, fără să cunoască cunoască adevăratele cauze. Elevul Elevul manifestă uneori rezistenţă sau revoltă, alteori face dezordine în clasă sau devine neliniştit. Faza a patra este faza nepromovării clasei, ca urmare a eşecului încercărilor şcolii sau familiei familiei de a înlătura insuccesul insuccesul şcolar al elevului. elevului. În unele cazuri, ca urmare a unor deficienţe în metodele folosite de şcoală sau familie, elevul poate merge în continuare pe o cale greşită, fiind greu de recuperat(fugă de la şcoală, vagabondaj, refuzul de a învăţa, abandonarea şcolii). Mediocritatea este şi ea o formă a insuccesului şcolar, dar care poate fi mai uşor înlăturată, întrucât elevii din această categorie au posibilităţi intelectuale, dar nu vor să înveţe din diferite cauze. Cauzele mediocrităţii pot fi: cauze psiho-individuale: anatomo-fiziologice, psihice cauze socio-familiale: familii dezorganizate, dezinteresul părinţilor sau, dimpotrivă, cerinţe prea mari din partea familiei ce depăşesc posibilităţile elev elevul ului ui,, conf confllicte icte fami famili lial ale, e, atit atitud udin inea ea fami famili liei ei faţă faţă de şcoa şcoală lă,, comportamentul prea dur sau prea liberal al părinţilor cauze pedagogice: metode ineficiente de învăţare, lipsa de îndrumare a elevilor, deficienţe în controlul şi evaluarea randamentului şcolar, relaţia pro profe feso sor-e r-ele lev, v, li lips psaa de moti motiva vaţi ţiee a învă învăţă ţări rii,i, orie orient ntare areaa şcol şcolară ară şi profesională greşită, atmosfera nefavorabilă din clasă sau şcoală privind activitatea de învăţare. • •
•
Factorii care stau la b baza aza succesului/insuccesului scolar
Reuşit Reuşita/n a/nere ereuşi uşita ta elevil elevilor or poate poate fi explic explicată ată prin prin natura natura şi acţiun acţiunea ea factor factorilo ilor r implicaţi în organizarea şi desfăşurarea activităţii şcolare. Unii dintre aceştia acţionează ca factori interni şi privesc condiţia biopsihică a subiecţilor, iar alţii sunt externi, referindu-se la cadrul în care se realizează activitatea de instruire/învăţare. 1) Factorii interni ( interni (biopsihologici ) pot fi:
a) factori biologici
•
•
•
starea de sănătate a organismului - influenteaza puterea de munca si rezistenta la efort dezvoltarea fizica( statura, greutate, forta musculara, maturizare fizica) - anomaliile si dereglarile acesteia înlesnesc instalarea starii de oboseala, ce se rasfrange apoi asupra activitatii intelectuale a elevilor. echilibrul fiziologic ( modul de realizare a functiilor vitale ale organismului, starea gene genera rala la a sist sistem emul ului ui nerv nervos os si a anal analiz izat ator oril ilor or); ); anum anumit itee def deficie icienţ nţee ale ale analizatori analizatorilor lor precum si anumite anumite tulbur tulburări ări nervoase nervoase se manifesta manifesta prin reducerea reducerea capacitatilor de mobilizare si invatare; uneori, parintii si/sau copiii reactioneaza fata de aces aceste teaa prin printr tr-o -o atit atitudi udine ne de sube subest stim imare are a dere deregl glari arilo lorr fizi fiziol olog ogic icee (sunt (sunt considerate forme ale caracterului scolarului ” lene”, lene”, ”rea vointa”, ”imprastiere„ ) sau dimpo dimpotri triva va devin devin supraprot supraprotect ectivi ivi , caz caz in care se perpe perpetue tueaza aza peste peste limit limitaa statutul de ”copil”mic”, prin conduite pasive si dependente ( I. Nicola, Tratat de pedagogie scolara, Ed. Aramis, 2003, pag. 498).
•
•
b) factori psihologici cognitivi (dezvoltarea intelectuală: gandire, imaginatie, limbaj, memorie, atentie,
creativitat creativitate, e, etc); inteligenta inteligenta sau aptitudine aptitudineaa generala generala asigura asigura elevului elevului adaptarea adaptarea la situatii noi, inedite anticiparea unor solutii potrivite pentru îndeplinirea unor sarcini; în cazul cazul insu insucc cces esul ului ui scol scolar, ar, inte inteli lige gent ntaa ( prin prin toat toatee forme formele le ei) ei) prez prezin inta ta un randament scazut al operatiilor gandirii , al corelatiilor, al descoperirii relatiilor intr intree obie obiect ctee si feno fenome mene ne,, etc. etc. Po Posi sibi bili lita tate teaa adap adapta tari riii elev elevul ului ui la situ situat atii iile le problematice din timpul lectiilor este strans legata de functiile psihice ale acestuia. Aptitudinea scolara se bazeaza si pe programul genetic al fiecarui individ. non-cognitivi (atitudini, interese, aspiraţii, atitudinea faţă de muncă, voinţa de a învăţa, temperament). Motivatia scazuta scazuta a invatarii invatarii duce la neparticipar neparticiparea ea elevului elevului la activitatea de învatare ( fie refuza categoric implicarea în procesul învatarii, fie are participari participari slabe, slabe, lipsite lipsite de dinamica ). Factorii Factorii motivationa motivationali li se pot clasifca clasifca dupa dupa mai multe multe criteri criterii,i, dar pentru pentru activi activitat tatea ea scolar scolaraa specif specifica ica este este motiva motivatia tia cognitiva cognitiva (dorinta (dorinta copilului copilului de a învata, învata, de a sti, sti, de performanta performanta,, de statut, statut, de competitie, de evitare a insuccesului sau a pedepsei, etc); motivele insuccesului tin si de trasaturile de personalitate ale individului; instabilitatea emotionala depinde de mediul familial si scolar, atunci cand copilul nu se adapteaza cerintelor activitatii scolare, instabilitatea instabilitatea emotionala manifestandu-se prin dezechilibru, agitatie, lipsa lipsa de concentrare, care toate se rasfrang asupra organizarii interne a personalitati, asupra capacitatii de autoreglare. Atitudine Atitudinea a fata de învatatur învatatura a devine negativa atunci cand elevul evita sau refuza îndeplinirea obligatiilor scolare, aceasta si în functie de specificul sarcinilor si de aprecierea ( evaluarea) rezultatelor învatarii de catre parinti, profesori, colegii de clasa. Învatarea presupune efort pentru a învinge dificultatile interne si externe, iar trasaturile caracterului caracterului unui elev pot fi pozitive atunci cand acesta este perseverent, constiincios, cu spirit de initiativa, independent,
dar pot îmbrac îmbracaa si forma forma negati negativa va a lenei, lenei, nestap nestapani anirii rii,, apatie apatiei,i, încapa încapatan tanari arii,i, dependentei. 2) Factorii externi (sociopedagogici) pot fi: a) factori sociali mediul familial pregateste , întretine si influenteaza spiritul de respect pentru şcoală
si efortul de invăţare. invăţare. Prin regimul de viata pe care parintii îl impun si controleaza se formeaza stilul individual de munca si unele trasaturi de caracter ale copilului, acestea fiind rezultatul organizarii si supravegherii activitatii copilului, stabilirea unor relatii intrafamiliale intrafamiliale bune, în care copilul sa fie integrat si implicat în diferite diferite roluri si activitati activitati care sa-l angajeze în formarea unui substrat motivational adecvat. (extrafam famili ilial) al) de prieten prieteni,i, cu aspiraţ aspiraţii ii prosoci prosociale ale,, proşco proşcolare lare,, grupul şcolar şcolar (extra influenţează aspiratiile şcolare şi profesionale.
b)factori pedagogici organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ includ:
informatia didactica - modul în care este prelucrata – ceea ce-i confera accesibilitatea, si cum este ordonata; tehn tehnol ologi ogiaa proc proces esul ului ui de înva învata tama mant nt (met (metod ode, e, proce procede dee, e, mi mijl jloa oace ce de învatamant, evaluarea); personalitatea profesorului ( pregatirea lui psihopedagogica, afectiunea si întelegerea întelegerea de care da dovada, dovada, stilul lui de predare (totalitatea (totalitatea trasaturilor trasaturilor ce caracterizeaz caracterizeazaa comportamentu comportamentull profesorului profesorului în procesul procesul de învatamant) învatamant) care este este stra strans ns lega legatt de perso persona nali lita tate teaa lui, lui, expe experi rien enta ta,, preg pregat atir ire, e, inte interes rese, e, temperament, caracter, aptitudini, competente.
proiectarea şi realizarea situaţiilor de învăţare
Văzând care sunt factorii care determină apariţia insuccesului şcolar este nevoie să se eşecuri: cunoască unele metode de prevenire şi înlăturare a acestor eşecuri: Real Realiz izare areaa educ educaţ aţie ieii în zone zonele le defa defavor voriz izat atee şi aten atenua uarea rea disc discrep repan anţe ţelo lorr dint dintre re anumite regiuni ale ţării cu privire la condiţiile de educaţie, la atenţia acordată elevilor şi alocarea de resurse materiale. Îmbunătăţirea colaborării dintre şcoală şi familie Creşterea rolului învăţământ învăţământului ului preşcolar pentru că multe din cunoştinţel cunoştinţelee pe care Creşterea de dobândesc se datoreaza acestei perioade. d isciplinele de învăţământ. Abordări multi şi pluridisciplinare. Corelări între disciplinele rilor dubl ublată de o bună preg regătire Pregătirea de specializare a profesoril psihopedagogică. diferenţiată şi individualizată individualizată a elevilor aflaţi în Elaborarea unor strategii de tratare diferenţiată situaţie de insucces şcolar. Evaluarea să se concentreze pe progresul elevilor şi nu pe comparaţii şi ierarhizări. Ameliorarea practicilor educaţionale din clasă: evitarea discrepanţelor, etichetării, reacţiilor impulsive neadecvate, ameninţărilor, intimidării elevilor etc. Depistarea precoce a eventualelor probleme de învăţare încă de la începutul şcolarităţii (dacă se poate, chiar din etapa preşcolarităţii); Utilizarea întregului arsenal de metode psiho-pedagogice de stimulare şi recuperare a dificultăţilor şcolare; Orient ntar area ea şcol şcolarar-pro profe fesi siona onală lă adec adecvat vatăă în care care treb trebui uiee să prim primez ezee inte intere rese sele le Orie elev elevil ilor or,, dar dar şi cere cerere reaa pieţ pieţei ei munc muncii ii,, acţi acţiun unee desf desfăş ăşur urat atăă pe tot tot parc parcur ursu sull şcolarizării, dar mai ales la sfârşit de cicluri şi la trecerea în viaţa activă.
Importanţa prevenirii insuccesului şcolar
Relaţia succes-insucces este o relaţie dinamică, complexă. Succesul total nu există, aşa cum nu există nici insuccesul definitiv, echivalent cu situaţia în care nu se mai poate face nimic pentru un elev anume, din perspectiva şcolii, a educatorului, a părinţilor şi a tuturor factorilor interesaţi. Identificare Identificareaa factorilor factorilor care condiţioneaz condiţioneazăă rezultatele rezultatele şcolare permi permite te stabil stabilire ireaa cailor cailor prin prin care creeaz creeazăă premis premisele ele succes succesulu uluii şcolar şcolar,, asigurâ asigurându ndu-se -se reuşita şcolară a elevilor. Concluzii :
Succes Succ esul ul/i /ins nsuc ucce cesu sull scol scolar ar are un cara caract cter er comp comple lex, x, si pres presup upun unee rapor raporta tarea rea cocomitenta atat la exigentele externe, cat si la posibilitatile interne ale elevului. Calitatea performante performantelor lor lui ( masurate si evaluate) evaluate) constituie constituie un criteriu de apreciere a eficientei eficientei procesului de învatamant. Reuşita şcolară poate fi definită definită deci, atât ca adaptare a elevului la exigenţele şcolii şi ale profesorului , în raport cu propriile posibilităţi individuale,cât şi ca adaptare a şcolii, respectiv a profesorului la aceste posibilităţi. Insuccesul este este simpto simptomul mul unei unei discord discordanţ anţee înt între re exigen exigenţeţe-posi posibil bilită ităţi ţi-rea -realiz lizări ări;; includ includee forme forme de inadap inadaptar taree şcolară şcolară,, fenome fenomenul nul medioc mediocrit rităţi ăţiii şi subreal subrealiză izării rii şcolar şcolaree (performanţe şcolare inferioare posibilităţilor intelectuale), abandonul şcolar .
Bibliografie : Dumitriu, Gh,- Psihologia dezvoltarii si educatiei , Editura Alma Mater, Bacau, 2003 Dumitriu Gh., Dumitriu Constanta, - Psihopedagogie – Curriculum suport pentru examenele de definitivare si gradul II în învatamant , EDP, Bucuresti, 2003 Nicola , I. – Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, Bucuresti, 2003
