MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI Romanian American University Faculty of Computer Science for Business Management 1 B Expoziţiei Bd., sector 1, Bucharest, 012101, Romania Telefon: +4-0725.120.140 +4-0725.120.140 Fax: + 40-21-318.35.66 Web: www.rau.ro
Universitatea Româno –Americană Facultatea de Informatică Managerială Bd. Expoziţiei, nr. 1B, Sector 1, Bucureşti, cod 012101, România Telefon: +4-0725.120.140 +4-0725.120.140 Fax: + 40-21-318.35.66 Web: www.rau.ro
GHID
DE ELABORARE ELABORARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ
2010-2011
1
I. ALEGEREA TEMEI PENTRU LUCRAREA DE LICENŢĂ 1. Despre Examenul de licenţă La finalizarea studiilor universitare de licenţă, ciclul de 3 ani, studenţii susţin examenul de licenţă, prin care trebuie să demonstreze gradul de însuşire şi aprofundare a cunoştinţelor teoretice ce definesc specializarea în domeniul informaticii economice, dar şi capacitatea de a le
folosi în soluţionarea unor probleme concrete din cadrul societăţilor comerciale, abilitatea de a proiecta şi realiza practic un produs software care să răspundă unor cerinţe reale, formulate de absolvent împreună cu coordonatorul ştiinţific al lucrării de licentă. Examenul de licenţă constituie
deci actul final al studiilor universitare de licenţă.
Examenul de licenţă organizat de Facultatea de Informatică Managerială cuprinde, conform metodologiei aprobate de Senatul Universităţii Româno – Americane, două probe şi anume:
Proba 1 – 1 – Evaluarea Evaluarea cunoştinţelor fundamentale fundamentale şi de Specialitate – examen scris;
Proba 2 – 2 – Prezentarea Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă elaborată de absolvent.
Lucrarea de licenţă este realizată de absolvent sub îndrumarea unui cadru didactic, pentru o temă aleasă din lista temelor orientative (vezi “Teme propuse pentru lucrarea de licenta”) şi acceptată de coordonatorul coordonatorul ştiinţific. Ea va fi susţinută în faţa unei comisii de licenţă, formată din 3 membri si un secretar.
Lucrarea de licenţă este o lucrare scrisă, de anvergură, realizată de absolvent cu un scop precis şi pe baza unui plan prestabilit şi riguros, conform unei structuri cadru (vezi “Conţinutul cadru al lucrării de licenţă”). Ea trebuie să conţină, în mod obligatoriu, un produs software realizat pentru tematica respectivă, într -un -un limbaj de programare ales de absolvent. Cererea prin care se solicită aprobarea temei şi a coordonatorului lucrării de licenţă va fi
avizată de coordonatorul ştiinţific ales şi va fi aprobată de decanul facultăţii. f acultăţii. Lucrarea de licenţă nu trebuie privită ca un act formal necesar încheierii studiilor universitare, ci ca o încununare a întregii activităţi de instruire desfăşurată de absolvent. Lucrarea de licenţă are un caracter aplicativ, prezintă şi rezolvă din punctul de vedere al specialistului în informatică, o problemă reală de evidenţă economică, propunând soluţii de proiectare, realizare, dezvoltare şi implementare a unui produs software. Programul trebuie realizat conform metodologiilor studiate, fiind evaluat din punct de vedere al eficienţei economice, al posibilităţilor de exploatare curentă şi
de dezvoltare ulterioară. Toate acestea dau măsura, în cel mai înalt grad, a calităţii şi nivelului pregătirii teoretice şi aplicative de specialitate a studentului, a probităţii lui profesionale. Pornind de la probleme reale, specifice domeniului de evidenţă economică şi bazându -se pe pregătirea ştiinţifică anterioară, absolventul analizează situaţia existentă şi cerinţele beneficiarului, formulează probleme, identifică oportunităţi, concepe şi proiectează strategii de prelucrare automată a datelor şi
verifică veridicitatea lor. Mai mult, prin competenţele de economist, absolventul estimează costurile investiţiei aferente platformei hardware şi software pe care o proiectează şi o propune, calculează eficienţa economică a acesteia. Scopul lucrării de licenţă este de a pune în evidenţă cunoştinţele 2
acumulate, discernământul, deprinderile practice, inventivitatea şi creativitatea, absolventului, fiind un atestat al performanţelor dobândite de absolvent în anii pregătirii universitare.
2. Alegerea temei pentru lucrarea de licenţă Alegerea temei pentru lucrarea de licenţă presupune mai întâi alegerea unei firme reale, a unui domeniu sau sector de activitate din cadrul acesteia, ca obiect de studiu, ce va fi investigat
pentru informatizare, pentru prelucrarea automată a datelor pe o platformă hardware şi/sau software ce va fi propusă de absolvent, la încheierea cercetării şi proiectării realizate de acesta. O etapă foarte importantă în realizarea lucrării de licenţă o constituie alegerea temei, pentru că implică o anumită cunoaştere a domeniului ales şi a problemelor concrete ce se pot ridica în decursul cercetării şi studiului, a posibilităţilor practice de a utiliza tehnologii informatice adecvate şi bine stăpânite de absolvent. De aceea, pentru a conduce la o soluţie corectă şi la o realizare de succes a lucrării de licenţă, opţiunea autorului trebuie să aibă o bună motivaţie, să aibă la bază un minimum de informaţi e asupra specificului domeniului sau problematicii abordate. Procesul efectiv de alegere a temei
lucrării de licenţă este propriu fiecărei persoane, în acord cu personalitatea, scopurile, posibilităţile de documentare şi aptitudinile fiecăruia. Astfel, acesta poate alege o temă din lista cu teme orientative (vezi lista “Teme propuse pentru
lucrarea de licenţă“), după o documentare sumară cu caracter exploratoriu, sau poate propune o temă pentru care studentul manifestă un interes deosebit sau pe care o cunoaşte din practica sa la un loc de muncă; în ambele situaţii tema trebuie să fie în concordanţă cu specializarea de Informatică Economică. Însemnătatea „primului pas” pentru munca de elaborare a lucrării de licenţă impune respectarea riguroasă a următoarelor reguli: a)
domeniul ales spre cercetare să aibă o strânsă legătură cu specializarea
absolventului; b)
delimitarea, în cadrul domeniului ales, a segmentului de activitate de care absolventul
consideră că este atras şi pe care îl poate aborda cu cele mai bune rezultate; c)
segmentul de activitate pentru care optează autorul şi problemele alese pentru soluţionare din punct de vedere informatic ar trebui să vizeze activităţi cu perspective de dezvoltare, în care absolventul se va putea integra şi lucra; lucrarea de licenţă constituie, astfel, un prilej de completare şi desăvârşire profesională a absolventului, menită să-i ofere acestuia o experienţă reală suplimentară.
d)
absolventul ar trebui să fie sigur de existenţa surselor şi posibilităţilor practice de documentare şi informare în domeniul şi la firma aleasă;
e)
alegerea temei lucrării de licenţă poate fi făcută personal de către autor, la sugestia cadrului didactic coordonator sau la cererea expresă a anumitor agenţi economici sau
instituţii . 3
Sunt recomandate, pentru a facilita alegerea temei lucrării de licenţă, următoarele criterii: - înclinaţii deosebite pentru o anumită problematică studiată în anii de studiu, aptitudini de
cercetare, analiză, abilităţi de modelare, de imaginaţie etc.; - documentare uşor accesibilă, la care se adaugă criterii personale, specifice sau chiar conjuncturale; OBS: Opţiunea studentului pentru tema lucrării de licenţă se face la
sfârşitul anului II (20 mai)
sau cel mai târziu până la data de 20 octombrie anul III şi se aduce la cunoştinţa decanului printr -
o cerere în care solicită aprobarea temei şi, eventual, a coordonatorului dorit. Studenţii care nu depun cererile de op ţiune
până la termenul stabilit vor fi repartizaţi din oficiu la alte cadre
didactice, care mai au locuri libere pentru coordonarea de lucrări de licenţă.
3. Alegerea coordonatorului ştiinţific al lucrării de licenţă În primul rând este ales coordonatorul ştiinţific al lucrării de licenţă şi apoi, împreună şi în
consens cu acesta, este aleasă tema.
Lucrările de licenţă pot fi coordonate numai de cadre didactice care au titlul didactic de lector, conferenţiar sau profesor universitar. Asistentul universitar care este doctorand sau doctor în domeniul de referinţă poate
îndruma lucrări de licenţă numai sub coordonarea unui profesor sau conferenţiar universitar. In cazul asistenţilor cu drept de îndrumare, planul, urmărirea muncii studentului, evaluarea finală a lucrării, întocmirea referatului şi stabilirea notei se va face numai în urma consultării directe
a profesorului coordonator, acesta semnând referatul şi documentele oficiale. Coordonatorul poate sugera acea temă pentru care asigură maximum de asistenţă şi, în cunoştinţă de cauză, care sunt cele mai importante şi interesante aspecte care să fie abordate în lucrarea de licenţă, deci poate sugera un titlu specific care să personalizeze lucrarea. Fără a stabili criterii riguroase pentru alegerea coordonatorului lucrării de licenţă, putem aprecia că o alegere
bună ar trebui să ţină seama de următoarele aspecte: - modul, gradul şi profunzimea comunicării pe care absolventul a realizat -o în perioada anilor
de studiu (sau intuieşte că o poate realiza) cu cadrul didactic coordonator, astfel încât să -şi poată exprima liber opiniile personale în domeniul abordat în cadrul lucrării de licenţă. - domeniul disciplinei agreate sau însuşite într -o mai mare măsură în perioada studiilor universitare; - experienţele anter ioare de colaborare cu cadrele didactice în cadrul cercurilor ştiinţifice. OBS: Fiecare
cadru didactic are alocat un număr de lucrări de licenţă ce pot fi coordonate.
Cererile de îndrumare sunt aprobate în ordinea depunerii lor la secretara de an din cadrul
secretariatului facultăţii. În cazul în care se completează numărul stabilit pentru un anumit profesor coordonator, cererile suplimentare vor fi repartizate altor cadre didactice.
4
4. Structurarea planului lucrării de licenţă Planul sau structura reprezintă concret “cuprinsul” lucrării, capitolele şi subcapitolele care să confere conţinut lucrării de licenţă şi care să se deruleze logic. Planul lucrării de licenţă se întocmeşte împreună cu coordonatorul de lucrare, astfel încât absolventul să-şi poată prezenta cât mai bine rezultatele cercetării şi proiectării. În general, indiferent de temă, structura unei lucrări de licenţă cuprinde: - o introducere de 1- 2 pagini în care se prezintă oportunitatea şi importanţa temei lucrării
de licenţă, se motivează alegerea ei; - un capitol despre entitatea luată în studiu ca bază de cercetare (scurt istoric, obiect de
activitate, structura organizatorică, rezultate înregistrate, direcţii de dezvoltare a activităţii). În acest capitol o importanţă deosebită o prezintă studiul sistemului informaţional, modelarea datelor şi a prelucrărilor, analiza critică a sistemului existent şi stabilirea direcţiilor de perfecţionare a sistemului informaţional existent. - unul sau două capitole cu conţinut teoretic, metodologic în care se prezintă definiţii,
noţiuni, concepte, metodologii, reglementări, puncte de vedere existente în literatura de specialitate naţională şi internaţională, în legătură cu tematica abordată sau tehnologiile informatice utilizate. - un capitol cu aplicabilitate practică la unitatea cercetată, care constă în proiectarea
aplicaţiei sau sistemului informatic propus, cu descrierea tuturor componentelor (intrări, ieşiri, algoritmi de prelucrare, codificare, validare şi securitate a datelor, interfaţă, etc). Practic, aceasta este soluţia de proiectare propusă de autor. - un capitol final în care se descrie produsul software realizat, se precizează condiţiile şi
modalităţile de implementare şi exploatare curentă, se estimează eficienţa economică a acestuia. Tot aici pot fi adăugate concluziile autorului şi aportul personal la soluţionarea problemelor ridicate de tema de cercetare. Fiecare capitol va fi structurat pe subcapitole, paragrafe şi subparagrafe, al căror titlu trebuie
să concorde cu conţinutul lor şi să fie menţionate în cuprins . Studentul va trebui să acorde atenţie maximă capitolelor în care se realizează studiul şi analiza sistemului existent şi apoi proiectarea noului sistem, care pun în evidenţă aportul său personal, constatările şi observaţiile proprii, propunerile şi soluţiile formulate . Planul prestabilit pentru realizarea lucrării trebuie să evidenţieze pregătirea teoretică, metodologică, aptitud inea de a interpreta rezultatele investigaţiei efectuate, capacitatea de a formula propuneri de perfecţionare a domeniului abordat şi, nu în ultimul rând, capacitatea de a efectua o aplicaţie practică, concretă, specifică domeniului abordat în lucrare. Structura planului trebuie să asigure omogenitatea lucrării şi coerenţa, succesiunea logică a
capitolelor, conducând în final la realizarea obiectivului stabilit prin tema aleasă pentru lucrarea de licenţă. Un exemplu de conţinut cadru pentru realizarea lucrării de licenţă la specializarea
Informatică Economică, este următorul: 5
CONTINUTUL CADRU AL LUCRARII DE LICENTA (Continut cadru orientativ) . Pagina de titlu . Cuprins
INTRODUCERE
-
Obiectivele si oportunitatea temei propuse
-
Stadiul actual de tratare a temei in literatura de specialitate si sublinierea contributiei personale in abordarea acestei teme.
Cap. 1 STUDIUL SI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT 1.1 Prezentarea succinta a unitatii economico-sociale 1.2 Activitatile desfasurate in unitatea economica (caracteristicile generale ale sistemului economic din unitate) 1.3 Studiul sistemului de conducere 1.4 Studiul sistemului condus 1.5 Studiul sistemului informational 1.5.1. Schema fluxului informational aferent temei 1.5.2.
Aria de cuprindere; circuitului informational aferent temei in cadrul sistemului informational general al unitatii
1.5.3.
Descrierea documentelor utilizate. Modelul conceptual al datelor (MCD).
1.5.4.
Proceduri de prelucrare a datelor utilizate. Modelul conceptual al prelucrarilor (MCP)
1.5.5.
Analiza critica a sistemului actual si identificarea neajunsurilor (punctelor critice) existente in functionarea sistemului existent
1.5.6.
Directii de perfectionare a sistemului actual
Cap. 2. PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIC (daca este cazul) 2.1 Obiectivele si oportunitatea aplicatiei informatice 2.2. Locul aplicatiei informatice in sistem 2.3. Definirea situatiilor (rapoartelor) finale 2.4 Definirea sistemului de codificare 2.5 Modelarea datelor si modelarea prelucrarilor (model conceptual, logic si fizic) 2.6 Diagrama Entitate-Asociere 2.7 Stabilirea colectiilor de date 2.8 Alegerea tehnologiei de prelucrare (stabilirea platformei hardware, software si de comunicatii) 2.9 Estimarea necesarului de resurse si a calendarului de realizare
6
Cap. 3. PROIECTAREA DE DETALIU A APLICATIEI INFORMATICE 3.1
Definirea aplicatiei informatice
3.2
Proiectarea logica si fizica a iesirilor
3.3
Proiectarea logica si fizica a intrarilor
3.4
Proiectarea sistemului de codificare a datelor
3.5
Proiectarea bazei de date
3.6
Schema de sistem a aplicatiei
3.7
Proiectarea interfetei aplicatiei
3.8
Schema de flux informational a noului sistem
3.9
Propuneri de dotare cu echipamente IT si costuri aferente
Cap. 4. PREZENTAREA PRODUSULUI SOFTWARE 4.1 Consideratii generale privind: . Cerintele platformei hardware si software ale produsului program; . Instalarea si lansarea in executie 4.2
Descrierea functiunilor aplicatiei
. Prezentarea sistemului de meniuri al aplicatiei
Cap. 5. EFICIENTA SI UTILITATEA APLICATIEI INFORMATICE 5.1. Conditii privind implementarea aplicatiei 5.2. Exploatarea curenta a aplicatiei (operatii de executie)
5.3. Considerații privind eficiența aplicației informatice ANEXE Anexa nr. 1: Secvente din codul sursa
Anexe……: Machete videoformat de preluare date; Rapoarte de iesire cu date de test; Rezultatul unei rulari cu date de test
BIBLIOGRAFIE ( manuale universitare , cărţi, articole, site-uri) OBS: Capitolul 2 PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIC nu este
necesar în cazul proiectării unei aplicații informatice, astfel că poate fi înlocuit cu un capitol de prezentare a tehnologiilor informatice utilizate pentru realizarea aplicaţiei. 4.
Întocmirea calendarului de elaborare a lucrării de licenţă După stabilirea planului lucrării de licenţă – conform temei alese se va proceda la elaborarea
unui grafic care să precizeze termenele de realizare a diferitelor părţi (capitole) componente din
lucrare. Acest desfăşurător al activităţilor desfăşurate de absolvent şi al etapelor de validare a lor de către coordonatorul ştiinţific, permite ritmicitatea elaborării lucrării de licenţă, intervenţia 7
coordonatorului în timp real şi evitarea stresului în legătură cu finalizarea elaborării lucrării, fiind evidenţiate în ” Fişa de evidenţă a lucrării de licenţă”. Există termene stabilite conform planului de învăţământ, a stfel:
primele 2 capitole ale lucrării de licenţă sunt prezentate la colocviul din sesiunea din iarnă (semestrul I), deci în săptămâna a 14 -a a semestrului I, la disciplina Proiecte I Elaborarea lucrării de licență , în faţa unei comisii formată din 3 cadre didactice, dintre care unul este
coordonatorul lucrării de licenţă. Studentul trebuie să aibă evaluarea acestei părţi a lucrării de licenţă de către coordonatorul ştiinţific al lucrării, exprimată prin nota înscrisă pe ” Fişa de evidenţă a lucrării de licenţă”. -
Lucrarea în totalitate, cu produsul software realizat, pe semestrul II, în sesiunea de vară, la colocviul de la disciplina Proiecte II Elaborarea lucrării de licență . Lucrarea va fi prezentată
şi susţinută în faţa unei comisii formată din 3 cadre didactice, dintre care unul este coordonatorul lucrării de licenţă. La acest colocviu se va susţine şi o probă scrisă, constând dintr-un test grilă, la care studentul trebuie să obţină nota ≥5. Din notele obţinute la cele 2
probe (scris şi oral) se va calcula media, care va fi nota pentru disciplina Proiecte II Elaborarea lucrării de licență . Pentru a promova această disciplină nota obţinută trebuie să fie ≥5.
II. DOCUMENTAREA PENTRU REALIZAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ 1. Documentarea teoretică Acest tip de documentare are în vedere consultarea literaturii, a legislaţiei referitoare la subiectul abordat în lucrare, pentru o bună fundamentare teoretică, de natură să „garanteze” fezabilitatea studiului. Documentarea teoretică presupune mai întâi identificarea şi depistarea surselor de
documentare şi apoi culegerea, selectarea şi sistematizarea informaţiei. În sfera documentaţiei teoretice se include şi studiul bibliografiei de specialitate, adică a acelor materiale şi publicaţii care tratează direct, concret problemele cercetate. Bibliografia de specialitate este reprezentată de cursuri, manuale de specialitate, monografii, anchete, analize, culegeri de studii, studii de caz, buletine informative. Documentarea trebuie f ăcută într -o manieră globală, care să valorifice cât mai multe
informaţii referitoare la temă, utilizând orice sursă aflată la îndemână (bibliografia indicată de coordonator, reviste de specialitate, Internet, analizele efectuate în domeniu de firme specializate, etc), cu o vechime maximă de 10 ani.
Evidenţierea surselor documentare se va face în cadrul lucrării la subcapitolul „BIBLIOGRAFIE”.
8
Modul de lucru pentru realizarea studiului documentar este propriu fiecăruia, reliefând atât capacitatea de analiză şi sinteză a absolventului, cât şi abilitatea de a reţine acele informaţii care
sunt utile pentru soluţionarea problematicii propuse de tema lucrării de licenţă. 2. Documentarea practică (aplicativă) Documentarea practică vizează investigarea fenomenelor aşa cum se prezintă ele în viaţa
reală. În această fază studentul vine în contact direct cu realitatea (entitatea) pe care şi -a propus să o cerceteze. Ea constituie unul dintre punctele „forte” în programul de elaborare a lucrării de licenţă, întrucât de calitatea şi profunzimea documentării practice depind conţinutul principal al lucrării,
gradul de fundamentare a concluziilor, propunerilor şi soluţiilor emise. Documentarea practică se realizează, în principal, la sediul societăţii comerciale alese c a obiect de studiu şi trebuie să includă aspectele tehnice, de management, circuitul informaţional, latura financiară, juridică, inclusiv relaţiile interumane , comunicarea.
Lucrarea de licenţă trebuie să demonstreze capacitatea şi abilitatea absolventului de a elabora soluţii concrete – într-un domeniu operaţional - bazate pe interpretarea datelor culese, pe valorificarea cunoştinţelor teoretico – metodologice şi pe experienţa practică de lucru într -un mediu de programare.
Documentarea la o firmă tip societate comercială, firmă non - profit, bancă, instituţie bugetară, birou notarial sau de avocatură, cabinet de audit financiar, instituţie a statului etc. se face diferit, în funcţie de tema lucrării de licenţă. Motodologiile de proiectare studiate, instrumenta rul tehnic al acestora pun la dispoziţia viitorilor absolvenţi tehnici şi metode de investigare adecvate complexităţii problemelor reale întâlnite în mediul economic. Prezentarea concretă (efectivă) a aparatului ştiinţific se poate realiza cel puţin în două moduri:
prin utilizarea notelor de subsol (trimiterea la notă făcându -se în text);
prin inserarea în text a numărului de ordine al sursei bibliografice listată la sfârşitul lucrării.
Se recomandă să se utilizeze numere pentru trimiterile bibliografice (de ex. [7]) şi simbolul (x) pentru notele personale, precizând însă, că aparatul ştiinţific al lucrării de licenţă nu trebuie să constituie un obiectiv în sine, ci doar un instrument care accentuează nota de acurateţe
metodologică. III. RECOMANDĂRI PRIVIND REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ 1. Aspecte generale Redactarea finală a lucrării de licenţă se va face cu un program de tehnoredactare (Microsoft Word sau altul similar), respectând următoarele caracteristici:
Textul va fi redactat la 1.5 randuri pentru intreaga lucrare. 9
Marginile paginii (A4) vor fi stabilite astfel: 2.5 cm sus, jos şi dreapta. Marginea din stânga va fi de 3 cm, pentru a permite ulterior legarea lucrării.
Se poate alege orice tip de caractere (fonturi), iar mărimea acestora să fie de 12 (Cel mai folosit este fontul Times New Roman de 12);
Semnele de punctuaţie (".", ";", ",", "?", "!") sunt urmate în mod obligatoriu de un spatiu.
Alinierea textului va fi la ambele margini ale paginii ("justify").
Pentru titluri, subtitlurile capitolelor si tabelelor, notele de subsol, lista figurilor şi bibliografie se pot folosi alte formatări .
Nu sunt acceptate prescurtări ale cuvintelor; în cazul utilizării acronimelor, la prima apariţie în text se specifică atât termenul în limba de origine, cât şi pe cel în limba română.
2. Detalii privind stilul de redactare
Stilul trebuie sa fie clar şi concis.
Presupuneţi de la început că scrieţi lucrarea pentru a o trimite la o revistă de ştiinţă.
O mulţime de detalii de formatare pot fi învatate urmărind tehnoredactarea folosită de edituri la cursurile, tratatele universitare şi cărţile de specialitate.
Evitaţi folosirea termenilor "eu", "mie", "a mea", "al meu", precum şi propoziţii de genul "Din punctul meu de vedere", "După părerea mea" etc.
Daţi lucrarea prietenilor sau familiei să o citească înainte de o prezenta coordonatorului. Dacă ei nu inteleg, înseamnă că, mai mult ca sigur, stilul de exprimare suferă şi lucrarea tre buie revizuită.
3. Referinţele din text Dacă folosiţi cuvintele sau ideile cuiva se impune să citaţi autorul. Este foarte important,
deoarece pedepsele pentru plagiat sunt foarte severe.
Există numeroase căi pentru a formaliza o referinţă în text. De exem plu: "text ... (nume de familie, anul).", "nume de familie (anul) nota că ...." sau " în anul ..., nume de familie, spunea că ...".
Prima data când este citată o referinţă in text, scrieţi toate numele de familie ale autorilor. De exemplu: "Radu, Miclea, N emes, Albu, Modovan & Dxsmodkoxi (1993) sustin că ...".
Dacă articolul are trei sau mai mulţi autori, folosiţi abrevierea s.a.. Când referinţa este citată a doua sau a treia oară, se va trece numai primul autor şi anul publicării articolului.
Citaţiile multiple din paranteză sunt aşezate in ordine alfabetică şi separate prin ";" urmat de un spaţiu, ca in exemplul următor: "text ... (Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968; Zamfirescu, 1980).
Pentru citatele directe trebuie să precizaţi numărul paginii. Spre exempl u: Popescu (1970) nota ca "... (p.12)". 10
Daca aţi trecut in text mai mult de trei sau patru citate in 10 pagini, trebuie sa ştiţi că aţi depăşit limita superioară admisă.
Asezaţi citatul care are mai mult de 40 de cuvinte, ca un bloc independent de text, la cinci spaţii distanţă de marginea din stânga. In acest caz omiteţi ghilimelele şi includeţi numărul paginii in paranteze după ultimul punct. Dacă citatul se întinde pe mai multe paragrafe, atunci de la al doilea paragraf folosiţi aliniatul de 5 spatii.
Exemple de referinţe:
Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2007). Titlul cărţii, Editura, ISBN, Localitate Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2005). Titlul articolului, Proceedings of xxx xxx, pag. 14-17, ISBN, locaţia conferinţei, perioada de desfăşurare, Editor, Bucureşti
Kusiak, A. (2006). Numele lucrării. Titlul revistei, Vol., Nr., (luna şi anul ediţei) numere de pagină (prima-ultima), ISSN Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2007). Numele lucrării, În: Numele lucrării, numere de pagină (prima-ultima), Editor, ISBN, Locul publicării Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2007). Numele lucrării, Disponibile la: http://www.adresa-exacta-a-site-ului Accesat la: AAAA-LL-ZZ
4. Pagina de titlu
Este o pagina separata nenumerotată.
În partea de sus a paginii se va scrie cu majuscule UNIVERSITATEA ROMÂNO-
AMERICANĂ
şi,
pe
rândul
următor,
FACULTATEA
DE
INFORMATICĂ
MANAGERIALĂ.
Titlul lucrării trebuie aşezat in centrul primei pagini şi tipărit cu litere mari şi/sau mici; el trebuie să cuprindă aproximativ 10 -12 cuvinte.
Titlul trebuie sa ofere informatii despre continutul lucrarii. Trebuie sa fie scurt, cel mai obisnuit fiind acela care enunta concis variabile dependente si cele independente.
Numele şi gradul didactic al coordonatorului trebuie trecut sub titlul lucrării, în partea stângă a paginii.
Numele autorului trebuie trecut sub numele coordonatorului , în partea dreaptă a paginii.
În partea de jos a paginii se va scrie anul redactării lucrării şi oraşul ( ex. BUCURESTI 2008)
Aceleaşi informaţii trebuie imprimate şi pe copertă cu prilejul legării. Titlul lucrării nu apare pe copertă , el fiind înlocuit cu sintagma LUCRARE DE LICENŢĂ.
5. Cuprinsul
Se scrie pe o pagină separată, numerotată cu numărul 2. El precizează numele capitolelor, subcapitolelor, a tuturor componentelor lucrării de licenţă şi pagina acestora.
Capitolele şi subcapitolele se identifică distinct şi unitar (ex. CAPITOLUL 1. Titlu capitol 1; 1.1 Titlu subcapitol1; 1.2. Titlu subcapitol2; 11
6. Conţinutul lucrării
Incepe cu pagina 3 sau imediat următoare celei care încheie cuprinsul.
Pagina începe prin tiparirea titlului capitolului, centrat, apoi continuă cu titlul subcapitolului (pe următorul rând, la 1,5 rânduri), folosind paragrafe normale si aliniate de 5 caractere.
La început informaţi cititorul despre problema cercetata, explicaţi de ce este importantă şi oportună tematica abordată, prin ce se remarcă analiza efectuată (Introducere).
Lucrarea se continuă cu celelalte capitole, conform cuprinsului stabilit;
In cazurile in care cititorul se aşteaptă la rezultate semnificative şi acestea nu pot fi evidenţiate, atunci trebuie să discutaţi acest aspect.
Nu prezentaţi date brute decât dacă, din anumite motive, analizaţi un singur subiect. Altfel, acestea vor fi trecute la ANEXE.
7. Tabelele
Tabelele mari, continând informaţiile brute, vor fi asezate la sfârşitul lucrării, ca anexe; celelalte se pot insera în textul lucrării.
Fiecare tabel trebuie să apară, pe cât posibil, pe o pagină separată şi va fi notat consecutiv. Alegeti titluri relativ scurte, dar consistente. Nu se pune punct după numărul sau numele tabelului.
Când folosiţi coloane cu numere zecimale, aliniati virgula (punctul zecimal).
Dacă faceţi trimiteri din text, puteti indica acest lucru astfel "datele din Tabelul nr. 3 ..." şi nu "Tabelul de mai sus, de la pagina 2, ...".
8. Figurile
Fiecare figură trebuie poziţionata pe cât posibil pe o pagină separata, exceptând situaţia în care dimensiunea ei nu impune acest lucru, caz in care pot fi grupate mai multe figuri pe o
pagină, împreună cu explicaţiile însoţitoare.
Cuvantul "Figura" este un termen tehni c prin care inţelegem un ansamblu de materiale
iconografice utilizate de autor, după cum urmeaza: grafice, hărţi, desene şi ilustraţii/fotografii.
Figurile pot fi reproduse prin mijloace specifice in alb/negru sau color.
Rezoluţia şi dimensiunile reprezentării trebuie să fie suficiente pentru a putea transmite mesajul conţinut.
Centraţi fiecare figură pe pagină
Tastaţi numărul graficului şi apoi numele lui. Nu se pune punct după numărul sau numele graficului.
Daca faceti trimiteri din text, puteţi indica acest lucru astfel "datele din Graficul nr. 3 ..." şi nu "Graficul de mai sus, de la pagina 2, ...". 12
9. Anexele
Conţin date brute si instrumente utilizate care nu pot fi prezentate in interiorul
lucrării, dar care determină şi susţin concluziile ei. 10. Bibliografia
Bibliografia se tehnoredactează la sfârşitul lucrării, pe pagini distincte
Toate referinţele şi notele de subsol rebuie să aibă corespondent în cadrul bibliografiei.
Pentru fiecare autor daţi numele de familie urmat de virgula şi apoi initialele şi prenumele urmate de puncte. Ex.: Popescu, I.Vasile.
Separaţi autorii prin virgulă, iar ultimul autor este introdus dupa semnul & dacă textul este redactat in limba engleză.
După introducerea numelui autorului se trece titlul lucrării, editura, anul publicării, orasul şi tara, toate cu virgulă între ele.
Pentru citarea unei reviste se specifică: titlul revistei, numărul volumului, numărul revistei. Scrieti titlul cu litera mare, in romană, sau în limba de origine.
Bibliografia se întocmeşte obligatoriu în ordinea alfabetică a NUMELUI autorilor ( ex. BARBU, Ion; MARIN, Vasile; POPESCU, Andrei, etc).
Sursele bibliografice cu autor colectiv precum şi adresele web se trec la finalul listei
IV. RECOMANDĂRI PRIVIND SUSŢINEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ Susţinerea lucrării de licenţă constă în prezentarea acesteia în faţa comisiei de examen de licenţă la care absolventul a fost repartizat. În expunerea lucrării, autorul demonstrează membrilor comisiei aptitudinile şi calităţile sale de cercetător, capacit atea de a-şi susţine ideile, părerile şi propunerile. La susţinerea lucrării de licenţă poate participa şi coordonatorul ştiinţific, dacă acesta nu este membru în comisia de examen.
Rezultatul final al susţinerii lucrării de licenţă, exprimat de comisie depinde de mai mulţi factori, şi anume: -
de conţinutul lucrării scrise, validat de coordonator şi apreciat prin nota pusă în referatul întocmit;
-
de calitatea expunerii absolventului, care demonstrează în ce măsură autorul cunoaşte şi stăpâneşte întregul conţinut al lucrării şi poate susţine soluţia propusă prin produsul software realizat.
Întrucât este de dorit ca lucrarea de licenţă să fie prezentată în mod liber în faţa comisiei, absolventul trebuie să -şi facă un inventar al ideilor de bază, ordonate logic şi cronologoic, care să -i permită să prezinte esenţa lucrării de licenţă. 13
Deşi partea de prezentare diferă în funcţie de tipul lucrării, de personalitatea absolventului, de unele condiţii conjucturale, se recomandă ca absolventul să se prezinte în faţa comisiei, să precizeze titlul şi obiectivele lucrării de licenţă, structura acesteia, enumerând pe scurt obiectivele specifice pe capitole (cu un foarte scurt comentariu).
Este posibil ca membrii comisiei de examinare să solicite renunţarea la detalieri, fiind mai degrabă interesaţi de natura soluţiilor proiectate, de produsul software realizat, de contribuţia personală a absolventului, de evaluarea efortului economic, de modalităţile de implementare a soluţiilor propuse şi de estimarea efectelor economice. Pentru partea de prezentare se recomandă o prezentare în Power Point a problematicilor arătate, a obiectivelor lucrării şi caracteristicilor soluţiei de informatizare propuse, în circa 8 -10 slide-uri.
Urmează apoi prezentarea programului realizat la calculator, demonstraţia practică a funcţionării lui cu date de test, vizualizarea rezultatelor execuţiei. La acest ghid se pot consulta următoarele ANEXE: 1. TEMATICA EXAMENULUI DE LICENŢĂ 2. BIBLIOGRAFIA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ 3. TEME PROPUSE PENTRU LUCRAREA DE LICENTA 4. FISA de EVIDENŢĂ a LUCRĂRII DE LICENTA 5. CERERE pentru înscriere şi alegere LUCRARE DE LICENTĂ
14
ANEXA 1
TEMATICA EXAMENULUI DE LICENŢĂ DISCIPLINELE LA CARE SE SUSŢINE EXAMENUL DE LICENŢĂ I. PROIECTAREA APLICAŢIILOR CU BAZE DE DATE 1. Metodologii de proiectare şi realizare a aplicaţiilor/sistemelor informatice Sisteme informatice şi aplicaţii informatice: obiective; componente; tipuri. Baze de date; clasificare. Principii de realizare a sistemelor informatice; metodologii; metode şi tehnici; etapele de realizare;
activităţile specifice metodologiilor IBM şi SSADM. 2. Modelarea structurată a sistemelor informatice Modelarea conceptuală a datelor (modelul entitate -asociere, studiul dependenţelor funcţi onale, reguli de validare a modelului, reguli de trecere de la modelul entitate-asociere la schema
conceptuala a bazei de date). Modelarea logică a datelor (modelul relaţional, ierarhic, reţea, orientat pe obiecte, distribuit). Modelarea fizică a datelor (organizarea fizică a datelor). Modelarea conceptuală a prelucrărilor (diagrama de flux a datelor, tehnici de descriere a prelucrărilor: pseudocod, scheme logice, tabele de decizie). Modelul fizic al prelucrărilor (ciclul de viaţă al entităţii, diagrama fluxului de date fizice –DFDF, reguli de construire şi validare a diagramelor), modelul logic al prelucrărilor (Diagrama fluxului de date logice – DFDL, proceduri şi prelucrări specifice). Integrarea modelului datelor şi modelului prelucrărilor. Utilizarea mo delelor în metodologiile IBM şi SSADM. 3. Studiul şi analiza sistemelor existente Obiective şi activităţi. Delimitarea ariei de cuprindere. Investigarea sistemului (studiul caracteristicilor generale ale unităţii, studiul activităţilor, studiul sistemului de conducere, studiul sistemului informaţional). Sistematizarea informaţiilor (tehnici /metode de reprezentare a informaţiilor culese). Analiza sistemului existent. Direcţiile de perfecţionare a sistemului (cerinţele noului sistem, stabilirea soluţiei de realizare). 4. Proiectarea sistemelor/aplicaţiilor informatice Obiective şi activităţi. Structurarea sistemului informatic. Definirea şi proiectarea ieşirilor informaţionale. Proiectarea sistemului de codificare a datelor. Definirea şi proiectarea intrărilor informaţionale. Proiectarea fişierelor de date. Proiectarea bazei de date: schema conceptuală (tehnica normalizării), schema logică şi schema fizică. Proiectarea prelucrărilor şi a interfeţei cu utilizatorii.
5. Realizarea aplicaţiilor cu baze de date Sisteme de gestiune a bazelor de date: FoxPro, SQL, Access. Instrumente de realizare a aplicaţiilor: limbaje de programare specifice SGBD-urilor (FOX, PL/SQL, VBA); generatoare de componente
ale aplicaţiilor: generatorul de videoformate, generatorul de rapoarte, generatorul de meniuri, generatoare de proiecte / aplicaţii. 15
II. LIMBAJE DE PROGRAMARE 1. Concepte de bază în limbajul C++. Constante, variabile, identificatori, clase de memorie, constante simbolice, secvenţe de evitare, şiruri. 2. Operatori, expresii, instrucţiuni. Operatori de adresare, aritmetici, operatori raţionali şi de egalitate, operatori logici, operatori pe biţi, atribuire etc. Evaluarea expresiilor, conversii, valori.
3. Implementarea structurilor fundamentale de programare. 4. Masive şi pointeri . Aritmetica pointerilor. Masive de pointeri şi pointeri la pointeri. 5. Funcţii. Mecanisme de transmitere a parametrilor; pointeri la funcţii şi funcţii ca argumente în funcţii. Recursivitate. Biblioteci standard de funcţii C. Lucru cu şiruri de caractere. 6. Structuri şi reuniuni de date . Structuri şi funcţii de prelucrare; masive de structuri; pointeri la structuri; structuri autoreferite. Funcţiile de intrare / ieşire cu şi fără format. 7. Programarea pe obiecte în limbajul C++. Clase. Constructori. Destructor. Moştenir i simple şi multiple. Polimorfism. Clase derivate. Supra definirea operatorilor. Funcţii şi clase virtuale. Clase abstracte. Clase template.
16
ANEXA 2
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA FACULTATEA DE INFORMATICA MANAGERIALA
BIBLIOGRAFIA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE Cornelia Botezatu Proiectarea sistemelor informatice. Metode sistemice. Editura ProUniversitaria, Buc, 2005 Virgil Chichernea, G. Baze de date. Sistemul FoxPro vol.II, Editura Garais Prouniversitaria, 2006 Daniela Crisan Limbajul C / C++. Fundamente, Vol. 1, Editura PROUNIVERSITARIA, 2006 Daniela Crisan Limbajul C / C++. Programare orientata obiect, Vol.2 , Editura UNIVERSITARA, 2006 Ionel Iacob SGBD Oracle – Ghid aplicativ pentru realizarea solutiilor informatice, Editura ProUniversitaria, 2007, pag 11-195 I. Smeureanu, I. Ivan, M. Limbajul C/C++ prin exemple, Ed. CISON, Bucure şti, Dârdală 1995, pag.43-60; 79-134; 239-254 I. Smeureanu, I. Ivan, M. Structuri şi obiecte în C/C++, Ed. CISON, Bucure şti, Dârdală 2000, pag. 8-40, 72-127 I. Muşlea C/C++ pentru avansaţi, Ed. Microinformatica, Cluj , 1995, pag. 9-150
BIBLIOGRAFIE OPŢIONALĂ C. Botezatu, Ionel Iacob Proiectarea sistemelor informatice. Studii de caz pentru managementul activităţii unei societăţi. Editura Universul Juridic, 2005 V. Chichernea, C. Proiectarea sistemelor informatice. Metode de realizare, Botezatu, I. Iacob, C. Ed. Sylvi, Bucureşti 2001 Fabian R. Mihalca, S. Goron Gh. Sabău, C. Ioniţă, G. Baze de date relaţionale. Aplicaţii în turism, Editura Bădescu, V. Avram, P. CISON, 1998, pag. 2-3, 41-150 Oprea, C.Cârstea pentru începători, Ed. L. Negrescu Limbajul C/C++ Microinformatica, Cluj,1996, pag.300-361, 394-592 I. Lungu, C. Bodea, C. Baze de date. Organizare, proiectare şi implementare, Ioniţă, G. Bădescu Ed. All, 1995, pag.2-22, 26-57, 60-162, 164-196, 218244, 330-352
17
UNIVERSITATEA ROMÂNO- AMERICANĂ FACULTATEA DE INFORMATICĂ MANAGERIALĂ
ANEXA 3
TEME PROPUSE PENTRU LUCRAREA DE LICENTA 1
ACTIVITATEA BURSIERĂ. MODELE UTILIZATE ÎN GESTIONAREA PORTOFOLIILOR
2
ANALIZA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU ACTIVITATEA DE APROVIZIONARE ŞI DISTRIBUŢIE
3
ANALIZA, PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU ACTIVITATEA DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR IT
4
ANALIZA, PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL UNEI
UNITĂŢI SANITARE 5
APLICAREA MODELELOR MATEMATICE ÎN TRANZACŢII CU OPŢIUNI LA BURSĂ
6
APLICATIE INFORMATICA PENTRU EVALUAREA RISCULUI BANCAR FOLOSIND TEORIA
“ROUGH SET” 7
APLICATIE INFORMATICA PENTRU MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
8
APLICATII DE OPTIMIZARE A REŢELELOR DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE
9
APLICATII INFORMATICE PENTRU EVIDENŢA CREDITELOR BANCARE LA O BANCĂ COMERCIALĂ
10
APLICATII INFORMATICE PENTRU CREDI TAREA BANCARĂ INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ
11
APLICAŢIE CLIENT-SERVER ÎN DOMENIUL STOCURILOR PENTRU O SOCIETATE COMERCIALĂ
12
APLICAŢIE CLIENT-SERVER ÎN DOMENIUL GESTIUNII MATERIILOR PRIME ŞI MATERIALELOR PENTRU O SOCIETATE COMERCIALĂ
13
APLICAŢIE FINANCIAR CONTABILĂ PENTRU INTERNET /INTRANET
14
APLICAŢIE INFORMATICĂ PENTRU OPTIMIZAREA MANAGEMENTULUI UNEI FIRME
15
APLICAŢIE INFORMATICĂ PENTRU URMĂRIREA ACTIVITĂŢILOR DIN INTERIORUL DEPARTAMENTULUI DE TRANSPORT AL UNEI FIRME
16
APLICAŢIE PENTRU ADMINISTRAREA UNEI REŢELE LOCALE IMPLEMENTATE ÎNTR -O COMPANIE MULTINAŢIONALĂ
17
APLICAŢIE PENTRU ADMINISTRAREA UNEI REŢELE LOCALE ÎNTR -O SOCIETATE COMERCIALĂ DE TIP INTERNET - CAFÉ
18
APLICAŢIE WEB DEZVOLTATĂ ÎN PHP ŞI My-SQL
19
APLICAŢIE WEB DEZVOLTATĂ CU PRODUSE ORACLE 10g (Discoverer, Developer)
20
APLICAŢIE WEB TELEMARKETING
21
APLICAŢIE INFORMATICA PENTRU MONITORIZAREA UNEI REŢELE DE CALCULATOARE
22
APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE IMPLEMENTAT PENTRU EDITURI ELECTRONICE
23
APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTRU ASISTAREA DECIZIILOR DE CREDITARE ŞI STABILIREA SCORINGULUI BANCAR PENTRU PERSOANELE FIZICE/JURIDICE
24
APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTRU GESTIONAREA CĂRŢILOR ŞI CITITORILOR DINTR O BIBLIOTECĂ
25
APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTRU REZERVAREA DE LOCU RI ŞI VÂNZAREA DE BILETE LA O SC. DE TRANSPORT
26
APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTRU VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL
18
MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 27
APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTU GESTIUNEA CONTRACTELOR ŞI FURNIZORILOR
28
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE MANAGEMENT
29
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE REALIZARE A ORARELOR UNIVERSITARE PE FACULTĂŢI/UNIVERSITATE
30
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ADMINISTRAREA OPERAŢIUNILOR DE CREDITARE ÎN CADRUL UNEI BĂNCI COMERCIALE ŞI STABILIREA RESTANŢELOR BANCARE
31
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ASIGURAREA DE BUNURI
32
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ASIGURAREA DE BUNURI LA O AGENŢIE DE ASIGURĂRI
33
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU CONTABILITATEA DE GESTIUNE ŞI CALCULAŢIA COSTURILOR ÎN CONDIŢIILE APLICĂRII METODEI GLOBALE PE EXEMPLUL UNEI SOCIETĂŢI
34
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA LEASING-ULUI
35
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU DESCHIDEREA ŞI URMĂRIREA DEPOZITELOR LA O SOCIETATE BANCARĂ
36
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU EFECTUAREA ŞI URMĂRIREA DECONTĂRILOR INTERNAŢIONALE LA O S.C. DE COMERŢ EXTERIOR
37
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU EVIDENŢA CONSUMURILOR DE COMBUSTIBIL ŞI A INCASĂRILOR LA O SOCIETATE DE TRANSPORTURI
38
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA ACTIVITĂŢII LA O FIRMĂ DE PARIURI SPORTIVE
39
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA ACTIVITĂŢII UNEI BIBLIOTECI
40
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA CERTIFICATELOR MEDICALE (MANAGEMENTUL) LA UN CABINET MEDICO-VETERINAR
41
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA CERTIFICATELOR MEDICALE LA NIVELUL DOCTORILOR DE FAMILIE
42
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA POLIŢELOR DE ASIGURARE A PERSOANELOR FIZICE
43
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU O AGENŢIE IMOBILIARĂ
44
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU PLANIFICAREA ŞI URMĂRIREA PRODUCŢIEI DE SOFTWARE LA FIRMA…..
45
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU PLANIFICAREA, REALIZAREA ŞI URMĂRIREA REPARAŢIILOR CAPITALE
46
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU REZERVAREA DE LOCURI ŞI VÂNZAREA DE BILETE LA O SC. DE TRANSPORT PERSOANE ÎN STRĂINĂTATE
47
APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU VÂNZĂRI AUTO
48
APLICAȚIE INFORMATICĂ PRIVIND GESTIUNEA ŞI PRODUCŢIA MATERIILOR PRIME/MĂRFURILOR
49
APLICAŢIE INTERNET - SUPORT PENTRU DESFĂŞURAREA CURSURILOR ŞI SEMINARIILOR
50
APLICAŢII ALE SIMULĂRII ÎN STUDIUL FENOMENELOR DE AŞTEPTARE
51
APLICAŢII ALE STRUCTURILOR DE DATE ÎN GESTIUNEA DOCUMENTELOR ECONOMI CE
52
APLICAŢII DESTINATE DISPOZITIVELOR MOBILE REALIZATE ÎN .NET
53
APLICAŢII JAVA DESTINATE DISPOZITIVELOR MOBILE
54
APLICAŢII SOFTWARE PENTRU FUNDAMENTAREA DECIZIILOR ÎN AFACERI
55
ASIGURAREA SECURITĂTII INFORMAŢIEI ÎN REŢELE DE CALCULATOARE
56
BAZE DE DATE ON-LINE PENTRU PROMOVAREA REGIUNILOR GEOGRAFICE
19
57
BAZE DE DATE PENTRU ACTIVITATEA DE IMPORT-EXPORT DINTR-O SOCIETATE DE
TRANSPORT MĂRFURI 58
BAZE DE DATE PENTRU URMĂRIREA OPERATIVĂ A ACTIVITĂŢII DE COMERŢ EXTERIOR
59
BAZE DE DATE PENTRU EVI DENTA ACTIVITATILOR UNUI SPITAL/POLICLINICĂ
60
BAZE DE DATE ON-LINE PENTRU REZERVAREA LOCURILOR ŞI GESTIUNEA VÂNZĂRILOR DE BILETE PENTRU O SOCIETATE DE TRANSPORT FEROVIAR/RUTIER
61
CHIOŞC INFORMAŢIONAL DESTINAT STUDENŢILOR
62
COORDONAREA PROIECTELOR COMP LEXE CU AJUTORUL METODELOR DE PLANIFICARE ŞI
CONTROL ÎN REŢEA 63
DEZVOLTAREA APLICAŢIILOR FINANCIAR -CONTABILE ÎN MEDII INTEGRATE
64
DEZVOLTAREA APLICAŢIILOR WEB PRIN PHP
65
DEZVOLTAREA APLICAŢIILOR WEB UTILIZÂND CONCEPTELE DOT.NET
66
DEZVOLTAREA PAGINILOR WEB UTILIZÂND DHTML
67
DEZVOLTAREA PLATFORMELOR COLABORATIVE ÎN INSTRUIREA ASISTATĂ
68
DEZVOLTAREA UNEI APLICAŢII DISTRIBUITE UTILIZÂND STANDARDUL JAVA PENTRU PRODUSELE ORACLE
69
DEZVOLTAREA UNUI JOC ÎN REŢEA FOLOSIND TEHNOLOGII PHP MYSQL
70
DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE COMERŢ ELECTRONIC FOLOSIND PHP ŞI MYSQL
71
DEZVOLTAREA UNUI SITE UTILIZÂND JAVA PENTRU UN COMERŢ ELECTRONIC
72
GESTIONAREA UNUI PORTOFOLIU DE ACTIVE FINANCIARE PRIN APLICAREA DE MODELE MATEMATICE DE ESTIMARE A PROF ITABILITĂŢII
73
GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DIDACTICE PENTRU INSTITUŢII DE INVĂŢĂMÂNT SUPERIOR
74
GESTIUNEA DOCUMENTELOR ŞI SEMNĂTURA ELECTRONICĂ LA NIVEL DE INTREPRINDERE
75
GESTIUNEA RELAŢIEI CU CLIENŢII PENTRU OPERATORII DE TELEFONIE MOBILĂ
76
GESTIUNEA TRANZACŢIILOR DE TIP E-SHOP PE INTERNET
77
IMPLEMENTAREA ŞI UTILIZAREA COMPONENTELOR DE E-GUVERNMENT IN ADMINISTRATIA LOCALA
78
IMPLEMENTAREA ŞI UTILIZAREA COMPONENTELOR DE E-LEARNING
79
INFORMATIZAREA ACTIVITĂŢII UNEI SOCIETĂŢI DE TRANSPORT PERSOANE
80
MAGAZIN VIRTUAL PENTRU ACHIZIŢIE DE ECHIPAMENTE
81
MAGAZIN VIRTUAL BAZAT PE TEHNOLOGIE ASP, CU COMENZI ACCEPTATE PE BAZĂ DE CREDIT CARD VERIFICAT DE APLICAŢII EXTERNE
82
MAGAZIN VIRTUAL BAZAT PE TEHNOLOGIE SSP
83
MAGAZIN VIRTUAL FOLOSIND PHP SI My-SQL
84
METODE DE SECURIZARE A TRANSMISIILOR DE DATE PRIN INTERMEDIUL CRIPTĂRII CU
ALGORITMI AVANSAŢI 85
MODELAREA ACTIVITATILOR INTREPRINDERII PRIN TEHNICI COMPARATIVE (OMT, SADT, UML)
86
MODELAREA ECONOMICO- MATEMATICA LĂ A ACTIVITĂŢII DE APROVIZIONAREDESFACERE
87
MODELAREA TEHNOLOGIILOR ŞI INTERFEŢE MULTIMEDIA PENTRU CONDUCEREA DE PROCESE
88
MODELE ŞI PROGRAME PENTRU ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
89
MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT A UNEI COMPANII
20
90
OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢII DE APROVIZIONARE ŞI DESFACERE A SOCIETĂŢII….
91
OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT LA S.C…..
92
OPTIMIZAREA GESTIUNII STOCURILOR PRIN SIMULARE. STUDIU DE CAZ LA SC…
93
PLANIFICAREA FABRICAŢIEI PENTRU ANTREPRIZE DE CONSTRUCŢII-MONTAJ
94
PORTAL DESTINAT COMERŢULUI ELECTRONIC UTILIZÂND MICROSOFT CMS SERVER
95
PORTAL PENTRU COMERŢ ELECTRONIC GESTIONAT MICROSOFT E-COMMERCE SERVER
96
PORTAL WEB CU FACILITĂŢI AUDIO-CONFERINŢA ŞI VIDEO-CONFERINŢA BAZATE PE APLICAŢII DE LA TERŢI
97
PRODUS SOFTWARE PENTRU MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN CADRUL UNUI IMM
98
PROGRAM PENTRU GESTIUNEA UNUI DEPOZIT DE COMPONENTE ŞI PRODUSE IT
99
PROIECTARE ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU OPTIMIZAREA PRODUCŢIEI LA S.C…….
100
PROIECTAREA DE SISTEME DE INSTRUIRE INTERACTIVĂ ONLINE
101
PROIECTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE DE GESTIUNE A
PROIECTELOR PENTRU O SOCIETATE COMERCIALĂ 102
PROIECTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU O AGENŢIE DE PRESĂ
103
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APICAŢII DESTINATE EVIDENŢEI CONTABILE
104
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA DE DECONTARE CU FURNIZORII ŞI BENEFICIARII ÎN CADRUL S.C……..
105
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA DE RECEPŢIE LA NIVEL ORGANIZATIONAL
106
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE DE GESTIUNE A POLIŢELOR DE ASIGURĂRI
107
PROIECTAREA ŞI GESTIONAREA UNEI BAZE DE IMAGINI LA O AGENŢIE DE PUBLICITATE (IN VB 6.0)
108
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA DE DISTRIBUŢIE A UNEI FIRME
109
PROIECTAREA SI PROGRAMAREA UNUI JOC IN C++
110
PROIECTAREA SI REALIZAREA UNUI SITE DE VÂNZĂRI AUTO
111
PROIECTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNEI REŢELE LOCALE ŞI A UNEI APLICAŢII DE CONTORIZARE A ACTIVITĂŢII REŢELEI.
112
PROIECTAREA ŞI MONITORIZAREA UNEI REŢELE LAN
113
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI AFACERI ELECTRONICE, METODOLOGIE ŞI STUDIU DE CAZ
114
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE CU BAZE DE DATE PENTRU ACTIVITATEA DE MARKETING A UNEI FIRME
115
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE DE GESTIUNE A MIJLOACELOR FIXE LA S.C…..
116
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE LA UN SERVICE AUTO
117
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU EVIDENŢA ŞI GESTIONAREA OFERTELOR IMOB ILIARE ÎN CADRUL UNEI AGENŢII IMOBILIARE
118
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA PRODUCŢIEI
119
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU MANAGEMENTUL
21
AFACERILOR INTERNAŢIONALE 120
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU PRELUCRAREA STATISTICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE
121
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PRIVIND RISCUL BANCAR
122
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA CONTRACTELOR ŞI CLIENŢILOR
123
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU UN FOND MUTUAL DE INVESTIŢII
124
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI BAZE DE DATE PENTRU CONDUCEREA ACTIVITĂŢII UNEI S.C. DE CONSTRUCŢII
125
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI BIBLIOTECI ELECTRONICE
126
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI COMPONENTE DE E-COMMERCE
127
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI PORTAL PENTRU MEDIUL DE AFACERI ONLINE
128
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI PORTAL PENTRU O SOCIETATE DE PUBLICITATE
129
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM DE E-LEARNING UTILIZAT ÎN MEDIUL UNIVERSITAR
130
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC LA O FIRMĂ DE ASIGURĂRI
131
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU GESTIUNEA PRODUCŢIEI
132
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SITE TURISTIC PENTRU O AGENŢIE DE T URISM
133
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SITE WEB PENTRU ADMINISTRAREA UNEI BIBLIOTECI
134
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SITE WEB PENTRU ADMINISTRAREA UNUI MAGAZIN DE ÎNCHIRIERI DVD-URI
135
PROIECTAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA DE RECEPŢIE A UNUI HOTEL
136
PROIECTAREA UNEI A PLICAȚII INFORMATICE PENTRU CABINET DE MEDICINA MUNCII
137
PROIECTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU DEPARTAMENTUL (ACTIVITATEA) DE DISTRIBUŢIE A UNEI FIRME
138
PROIECTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PRIVIND DERULAREA ACTIVITĂŢILOR COMERCIALE
139
PROIECTAREA UNEI REŢELE WAN
140
PROIECTAREA UNOR APLICAŢII PENTRU ACTIVITATEA DE CONTROL-RECEPŢIE A PRODUSELOR UNEI FIRME
141
PROIECTAREA, REALIZAREA ŞI ADMINISTRAREA UNEI REŢELE LOCALE
142
REALIZAREA SISTEMELOR DE E-LEARNING
143
REALIZAREA ŞI ADMINISTRAREA UNEI REŢELE LOCALE
144
REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU PROMOVAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ROMÂNESC
145
REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU UN CABINET DE CARDIOLOGIE
146
REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU CALCULUL DEVIZELOR LA ………..
147
REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA CREDITELOR DE CONSUM
148
REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA ON-LINE A CLIENŢILOR UNEI FIRME
149
REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA PORTOFOLIILOR DE PROIECTE PENTRU UN CENTRU DE CERCETARE
150
REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA PROCESULUI DE
22
FABRICAŢIE 151
REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU MANAGEMENTUL UNIVERSITAR
152
REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU O AGENŢIE IMOBILIARĂ
153
REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PRIVIND GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE LA O S.C.
154
REALIZAREA UNEI APLICAŢII PENTRU GESTIUNEA MĂRFURILOR/PRODUSELOR FINITE
155
REALIZAREA UNEI PAGINI WEB INTERACTIVE FOLOSIND FLASH 8 PRO, PHP, MYSQL
156
REALIZAREA UNUI MAGAZIN INTERNET- CA APLICAŢIE CU BAZE DE DATE
157
REALIZAREA UNUI SISTEM DE GESTIUNE A FONDULUI DE CURSURI ELECTRONICE OFERITE
PRIN SISTEMUL DE INVĂŢĂMÂNT DE TIP IDD 158
REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC CU BAZE DE DATE PENTRU ACTIVITATEA DE MARKETING A UNEI FIRME
159
REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC MODERN PENTRU MANAGEMENTUL CONTRACTELOR
160
REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC CU BAZE DE DATE PENTRU CONDUCEREA
ACTIVITĂŢII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE 161
REALIZAREA UNUI SITE DE COMERŢ ELECTRONIC LA SC....
162
REALIZAREA UNUI SITE DE PREZENTARE ŞI PROMOVARE A PRODUSELOR PENTRU O ÎNTREPRINDERE INDUSTRIALĂ
163
REALIZAREA UNUI SITE DE PREZENTARE ŞI PROMOVARE A SERVICIILOR PENTRU O SOCIETATE COMERCIALĂ
164
REZERVĂRI DE LOCURI LA HOTEL PRIN INTERNET - SITE ON-LINE DEZVOLTAT ÎN JAVA CU ELEMENTE DE FLASH
165
REZERVĂRI DE LOCURI LA HOTEL UTILIZÂND BAZE DE DATE
166
SISTEM DE GESTIUNE ŞI MONITORIZARE A ACTIVITĂŢII DE CERCETARE-DEZVOLTARE LA NIVELUL ÎNTREPRINDERII
167
SISTEM DE INSTRUIRE ASISTATĂ DESTINAT DOMENIULUI FINANCIAR -CONTABIL
168
SISTEM DE PLANIFICARE A RESURSELOR ÎNTREPRINDERII
169
SISTEM DE WORKFLOW PENTRU GESTIUNEA DOCUMENTELOR
170
SISTEM INFORMATIC DISTRIBUIT PENTRU EVIDENŢA PACIENŢILOR ÎN SISTEMUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE
171
SISTEM INFORMATIC DISTRIBUIT PENTRU EVIDENŢA PACIENŢILOR ÎN SISTEMUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE
172
SISTEM INFORMATIC PENTRU O AGENŢIE DE TURISM
173
SOLUŢII INTRANET / INTERNET PENTRU GESTIUNEA ACTIVITĂŢII UNEI INTREPRINDERI
174
ŞABLOANE DE PROIECTARE ŞI REALIZARE A APLICAŢIILOR JAVA ÎN UML
175
TEHNOLOGII DE INSTRUIRE WEB
176
TEHNOLOGII INTERNET - SUPORT ON-LINE PENTRU INVĂŢATUL LA DISTANŢĂ
NOTĂ: a. Temele propuse pentru Lucrarea de Licenţă se adresează studenţilor din anul II. b. Studenţii pot opta pentru una din temele propuse, solicitând aceasta printr -o cerere care va fi depusă la Decanat c. Studenţii pot propune şi alte teme, cu condiţia ca tema să fie acceptată de către un Coordonator Stiinţific.
23
Lista Coordonatorilor Stiintifici pentru realizarea lucrarii de licenta
NR.CRT.
Coordonator stiintific
1
Prof. univ. dr. Cornelia Paulina Botezatu
2
Prof. univ. dr. Virgil Chichernea
3
Prof. univ.dr. Maria Moise
4
Prof. univ. dr. Cezar Mihalcescu
5
Conf. univ. dr. Cezar Botezatu
6
Conf. univ. dr. George Carutasu
7
Conf. univ. dr. Daniela Crisan
8
Conf. univ. dr. Cristina Coculescu
9
Lect. univ. dr. Ionel Iacob
10
Lect. univ. drd. Alexandru Tabusca
11
Lect. univ. drd. Lavinia Stanica
12
Lect. univ. drd. Alexandru Enaceanu
13
Lect. univ. drd. Gabriel Garais
24
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA BUCURESTI
Anexa 4
FACULTATEA DE INFORMATICA MANAGERIALA FISA de
EVIDENŢĂ a LUCRĂRII DE LICENTA
TEMA:------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------AUTOR: ______________________________________________________ PROFESOR COORDONATOR____________________________________ DATA
TITLUL CAPITOLULUI ANALIZAT
SEMNATURA PROFESOR
Nota propusa sem I: ………………………………………………….. DATA
TITLUL CAPITOLULUI ANALIZAT
SEMNATURA PROFESOR
Nota propusa sem II: ………………………………………………….. Observatii: 1. In cadrul disciplinelor Proiecte I si Proiecte II se verifica inregistrarea in aceasta fisa a stadiului elaborarii proiectului, conform calendarului stabilit; 2. Studentii care nu au completata lunar aceasta fisa nu vor avea incheiata situatia la disciplinele Proiecte I.Elaborarea lucrarii de licenta si Proiecte II.Elaborarea lucrarii de licenta .
25
ANEXA 5
AVIZ INDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC,
AVIZ DECAN,
______________________________
____________
DOAMNĂ DECAN, Subsemnatul(a)______________________________________________
student(ă) în anul _____ de studii, la Facultatea de INFORMATICĂ MANAGERIALĂ,
vă
rog
să-mi
aprobaţi
ca
temă
pentru
lucrarea..de..licenţă: ____________________________________________________________ ____________________________________________________________ ____________________________________________________________ avand coordonator ştiinţific pe ____________________________________________ _____________________________________________________________________________
Semnătura student___________________
Nr. Tel. ___________________________________________ Adresa email: ________________________________________ Data___________
DOAMNEI DECAN
A FACULTĂŢII DE INFORMATICĂ MANAGERIALĂ
26
