Analiza riscului in afaceri

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cuprins:

1


1. BAZE TEORETICE

1.1.

ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND RISCUL ÎN AFACERI

1.1.1. CONCEPTUL DE RISC ÎN AFACERI

Orice intreprinzator care se angajează într-o anumită afacere, trebuie ca o dată cu evaluarea resurselor să cuantifice şi să cantarească şi riscul pe care îl implică în acestă angajare. Iar după finalizarea investiţiei, agentul economic trebuie să monitorizeze permanent modul de recuperare a investiţiei din veniturile încasate, în vederea preîntâmpinării eventualelor riscuri. Termenul risc în general, şi cel de risc în afaceri, este definit diferit în lucările de specialitate din ţară şi străinătate. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române1 termenul de risc provine din limba franceză, de la cuvântul risqué şi semnifică o “posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de a suporta o pagubă: pericol posibil”. Mihai Toma susţine că “orice investiţie comportă un risc. Cu cât riscul este mai mare cu atât creşte pretenţia asupra remunerării capitalului investit”.2 Aurel Giurgiu înţelege prin risc, “probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit”.3 Riscul unui activ, după părerea unor specialişti din domeniul finanţelor manageriale se defineşte “prin variabilitatea probabilă a rentabilităţii viitoare a activului”.4 Un alt autor consacrat, Nicolae Hoanţă, este de parere că riscul este “probabilitatea unui eveniment nefavorabil să aibă loc. Riscul poate fi definit şi ca probabilitatea succesului sau a eşecului, în care succesul înseamnă obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea unei pierderi de bani dintr-o investiţie”.5 Noţiunea de risc nu are semnificaţie decât atunci când se prezintă viitorul şi când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilitaţii în cadrul analizelor previzionale.6 Prin analiza riscului, Rihard Koch, înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de 1

I. Coteanu ş.c. – DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag. 929. M. Toma – Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 1994, pag. 48. 3 A.I. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995, pag. 73.. 4 Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham – Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 479. 5 N. Hoanţă – Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996, pag. 306. 6 S. Pertescu, M. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii, Editura Tiparul, Iaşi, 2002, pag. 215. 2

2


afaceri, de exemplu cel ce face afaceri cu un client nou, al intrării pe o piaţă nouă sau de a face o investiţie mare.7 Standardele Internaţionale de Contabilitate apreciază că riscul descrie varietatea rezultatelor obţinute. Ajustarea în funcţie de risc poate implica creşterea valorii la care este estimată o datorie. În evaluarea rezultatelor şi cheltuielilor afectate de condiţii de incertitudine, trebuie aplicat principiul prudenţei, pentru a nu supraevalua activele şi a subevalua datoriile. Totuşi, elementele de incertitudine nu justifică constituirea unor provizioane excesive sau subevaluarea obligatiunilor.8

1.1.2. CARACTERISTICILE RISCULUI Riscurile prezintă următoarele caracteristici: • Riscul prezintă o gamă de incertitudini; • Riscul constituie o renumerare a capitalului investit; • Riscul exprimă o incapacitate de adaptare a firmei la condiţiile de mediu; • Riscul inseamnă probabilitatea apariţiei unui eveniment nedorit; • Riscul este o masură a vulnerabilităţii firmei; • Riscul exprimă variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului; • Riscul este o măsură a probabilitaţii de apariţie a succesului sau eşecului; • Ricul este un concept greu de definit de către economişti si investitori; • Riscul nu are definiţii decât atunci când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilităţii în cadrul analizelor previzionale; • Prin analiza riscului se înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de afaceri. Analiza riscului în afaceri vizează patru coordonate: o Strategia de adoptat; o Starea naturii; o Rezultatul acţiunii; o Matricea încasărilor; Strategia de adoptat impune selectarea unei alternative dintr-o mulţime dată care poate fi implementată într-un mediu de afaceri, în vederea atingerii unei ţinte prestabilite. Starea naturii este compusă din condiţiile minime de care depinde adoptarea unei strategii. Se pot identifica următoarele stări: - recesiunea economică; - condiţii normale pentru afaceri; - “boom”-ul economic; Rezultatul acţiunii arată câştigul sau pierderea, evaluată în unităţi valorice, asociată cu 7

R. Koch – Dicţionar de finanţe, Editura Teora, Bucureşti, 2001, pag. 248. XXX – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 10411042 8

3


combinarea strategiei cu starea naturii. Rezltatul unei acţiuni poate fi profitul net realizabil pe termen mediu şi lung. Matricea încasărilor indică rezultatul acţiunii asociat cu fiecare combinare între strategia de adoptat şi starea naturii. Pentru calcularea riscului se folosesc următoarele instrumente si metode matematice: probabilitatea, distribuţia probabilităţilor, valoarea scontată şi dispersia. Probabilitatea unui eveniment (Pi) evidenţează frecvenţa relativă a apariţiei unui eveniment în mai multe extrageri, adică:

0≤,�-� .≤1, �=1,�; ,--,�-�..=1. unde: Pi – probabilitatea unui eveniment; Distribuţia probabilitaţilor este un tablou sintetic în care apare fiecare eveniment şi probabilitatea sa de realizare. Valoarea scontată (µ) este o masură a tendinţei principale de realizare a unui eveniment, adică:

� = ,�=1-�-,�-�.,�-�..

unde: µ - valoarea scontată; Pi – probabilitatea unui eveniment; xi - rezultatul unui eveniment “i”; Dispersia (�) este o măsură a unui scop propus, care evaluează abaterile de la valoarea aşteptată a diferitelor rezultate:

�=,-,�=1-�-,�-�.,,,�-�.−�.-2... unde: � - dispersia; Pi – probabilitatea unui eveniment; xi - rezultatul unui eveniment “i”; µ - valoarea scontată; 1.1.3. STRUCTURA RISCULUI

4


RISC

Posibilitatea ca estimările să nu fie îndeplinite: POSIBILITATEA DISTORSIONĂRII ESTIMĂRILOR NU

DA CÂŞTIG POSIBIL

Risc pur

Risc speculativ

DIMENSIUNEA PSIHICĂ

NU

Direct legată de rezultatul acţiunii?

DA

Sunt ameninţate condiţiile manageriale

Este ameninţat rezultatul acţiunii

RISCUL LEGAT DE CONDIŢII

RISCUL ACŢIUNII

Figura 1.1. Structura riscului Sursa: Marmuse C., Montaigne X., “Management du risque”, Vuibert Enterprise, 1989, pag. 48

1.1.4. TIPOLOGIA RISCULUI Tipologia riscului vizează mai multe criterii de grupare:  În funcţie de numărul de variante pentru adoptarea unei strategii avem: o Riscul unic cu o singură alternativă şi cu o singură probabilitate de realizare; o Riscul substanţial în cazul mai multor variante, diferenţiate valoric, având probabilităţi diferite de realizare;  După modul de anticipare: o Riscul potenţial, anticiparea unui eveniment care s-ar produce în viitor sau anticiparea efectului unui eveniment în derulare;

5


o

Riscul efectiv, transformarea riscului potenţial într-un eveniment

nedorit;  După sfera de cercetare riscul se clasifică în: o Risc politic, care vizează instabilitatea politcă a unui stat. Acest risc se referă la “climatul politic şi condiţiile ţării respective”9 şi constă în “lipsa de siguranţă a unei investiţii datorită regimului politic dintr-o ţară”10 o Risc social, caracterizat prin revendicările sociale o Riscul economic, caracterizat prin starea generală a structurilor economice. Acest risc este un “eveniment sau proces nesigur care poate cauza o pagubă, o pierdere într-o activitate, operaţiune sau acţiune economică. Spre deosebire de incertitudine, riscul economic se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi (reguli) de probabilitate pentru rezultatele scontate”11. Riscul economic este de două forme şi anume:  Riscul obiectiv, fiind caracterizat prin “variaţia rezultatelor probabile, şi reprezintă o variabilă independent de individ”12  Riscul subiectiv, care constă în estimarea unui “obiectiv şi depinde de individ, de informaţia sa, de temperamentul şi atitudinea sa”13 Deasemenea riscul economic se mai clasifică şi după nivelul la care se stabileşte: o Risc mondoeconomic, care se prezintă ca risc de ţară; o Risc macroeconomic care se prezintă sub următoarele forme: Risc social provocat de evenimente sociale majore (grevele); Risc politic, provocat de evenimente politice semnificative (razboaie, schimbari de regim politic); Risc economic, caracterizat prin dezechilibre la nivel general, cum ar fi inflaţia galopantă, şomaj de masă, recesiune; o Risc microeconomic impărţit în următoarele forme: Risc pur, riscul împotriva căruia societăţile comerciale se pot asigura, şi e posibil să aducă profit; Risc speculativ, se asigură mai greu, subiecţii implicaţi având posibilitatea de a pierde sau de a câştiga; Risc de neplată, adică de insolvabilitatea unor firme aflate în pragul falimentului; Risc de inovaţie, acel risc pe care întreprinzătorul şi-l asumă când investeşte, şi se recompensează cu profitul inovaţional;  După gradul de agregare riscul poate fi: o Risc regional, care vizează o arie geografică; 9

N. Hoanţă – Op. Cit. pag. 307 M. Mihalciuc ş.c.- Dicţionar poliglot explicative. Termini uzuali în economia de piaţă, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995, pag. 138 11 N. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pag. 408-409 12 idem 13 idem 10

6


o

Risc de ţară (macroeconomic) care caracterizează starea

generală a unei ţări;  Risc microeconomic, care se identifică la nivelul agenţilor economici. În funcţie de natura activităţii, riscul microeconomic are două forme: o Riscul investiţiei; o Riscul operaţional al activităţii curente;  Riscul investiţiei urmăreşte buna desfăşurare a performanţelor unei investiţii în

conformitate cu planul stabilit la început. Acest risc poate fi măsurat cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare (RRF), indiferent de curesul de schimb al monedei naţionale sau de rata inflaţiei, cu ajutorul formulei:

��= ,��-��.×100 unde: RRF – rata rentabilităţii financiare; RNE – rezultatul net al exerciţiului; CS – capitalul social subscris şi vărsat. Riscul investirii se referă la investiţiile noi şi are două componente: riscul sistematic şi riscul nesistematic. Riscul sistematic este o porţiune din variabilitatea câştigurilor unui proiect oarecare de investiţii, care este determinată de factori care afectează piaţa în ansamblu, cum ar fi: - Evoluţia ratelor dobânzii; - Modificarea puterii de cumpărare (inflaţia); - Schimbarea percepţiei investitorilor despre performanţa de anasmblu a unei economii. Riscul nesistematic (risc de firmă sau individual) al unui proiect, se referă la variabilitatea rentabilităţii unui proiect, care este atribuită acţiunii următorilor factorilor: - Capacitatea managerială a conducătorilor întreprinderii; - Conflictele de muncă; - Disponibilitatea materiilor prime; - Efectul legilor de protecţie a mediului; - Efectele concurenţei străine; - Nivelul pârghiilor economice şi financiare utilizate de către întreprindere.14 De multe ori riscul investirii se confundă, în literatura de specialitate, cu riscul financiar. Acest, risc financiar, “caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenţa structurii financiare a firmei”15 şi se referă la “riscul ca o firmă să nu fie capabilă săşi onoreze obligaţiile financiare cerute de o finanţare prin îndatorare, caz în care se poate 14

F. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1999,pag.396. 15 M.Niculescu – Diagnosticglobal strategic, Editura Economică Bucureşti, 1997, pag.409.

7


înregistra falimentul firmei”16. Riscul financiar “determină variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii”17. Acest risc este “determinat de politica de finanţare a întreprinderii prin capitaluri proprii sau prin împrumuturi”18. Riscul proiectelor de capital se grupează în următoarele categorii: • Riscul individual al proiectului, măsurat prin variabilitatea rentabilităţii estimată a proiectului, care nu ţine seama de faptul că face parte din portofoliul de active a firmei şi că firma respectivă nu este decât o acţiune în portofoliul investitorilor; • Riscul de firmă, măsurat prin impactul proiectului asupra variabilităţii profiturilor firmei, fiind efectul unui proiect asupra riscului companiei fără a ţine cont de efectele diversificării personale ale acţionarilor; • Riscul de piaţă sau beta, este riscul proiectului evaluat din partea investitorului care deţine un portofoliu foarte divesificat. El poate fi măsurat de efectul proiectului asupra coeficientului beta al firmei.19 Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate riscurile financiare sunt asociate tranzacţiilor cu instrumente financiare20 şi în funcţie de evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare, riscurile se clasează în: - Risc de preţ; - Risc de credit; - Risc de lichiditate; - Risc al fluxului de numerar. Riscul de preţ, poate să aibă potenţial de pierdere sau, în acelaşi timp şi de câştig, şi se grupează şi el în trei categorii: - Risc valutar; - Risc al ratei dobânzii; - Risc de piaţă. Riscul valutar este riscul ca valoarea instrumentului financiar să scadă sau să crească odată cu schimbarea nivelului de piaţă a cursului valutar. Riscul ratei dobânzii este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze datorită schimbărilor nivelului de piaţă a ratei dobânzii. Riscul de piaţă este riscul ca valoarea instrumentului financiar sa fluctueze datorită schimbării preţurilor pieţei, aceste schimbării fiind cauzate de factori ai titlurilor de valoare individuale sau emitentului acestora, sau factori care afectează toate titlurile de valoare existente pe piaţă. Riscul de credit este riscul ca una din părţile instrumentului financiar să nu-şi execută obligaţia contractuală şi provoacă celelilalte o pierdere financiară. Riscul de lichiditate este riscul ca o întreprindere să nu-şi poată procura fondurile 16

N. Hoanţă – Op.cit.,pag.307. I. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici, Editura Mirton, Timişoara,1997, pag.158. 18 T. Hada – Finanţele agenţilor economici din România, Editura Intelcredo, Deva,1999, pag.207. 19 Paul Halpern, J.Fred Weston, Eugene F. Brigham – Op.cit.,pag.499. 20 XXX - Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Op.cit., pag. 765-766 17

8


necesare îndeplinirii angajamentelor aferente instrumentelor financiare. Riscul fluxurilor de numerar este riscul ca valoarea viitoarelor fluxuri de numerar ale unui instrument financiar monetar să fluctueze. În cazul unui instrument de împrumut cu rată variabilă, fluctuaţiile constau în schimbarea dobânzii efective fără să se producă o schimbare a valorii sale juste.  Riscul operaţional viabilitatea unei afaceri putând fi măsurată prin volumul de încasări şi prin dimensiunea profitului. Riscul economic (de exploatare) reprezintă “incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului. Mai exact el exprimă volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare”.21 Din punct de vedere funcţional riscul se împarte în: - Riscul economic, care se referă la variabilitatea sau nesiguranţa obţinerii unui anumit rezultat brut de exploatare;22 - Riscul financiar, care se referă la variabilitatea suplimentară a dividendului pe acţiune (cash-flow către investitori) şi la probabilitatea creanţei de insolvabilitate (şi în cele din urmă la faliment), care se produce atunci când o firmă foloseşte surse de capital cu costuri relative fixe, cum ar fi creditele bancare sau capitalul preferenţial, în cadrul structurii sale de capital;23 - Riscul combinat, care înseamnă în fapt combinarea riscului de exploatare şi a riscului financiar;24 - Risc de faliment (de insolvabilitate).25 Riscul investiţional, în funcţie de evoluţia economică, se împarte în: - Risc de piaţă; - Risc specific; - Risc valutar; - Risc al ratei dobânzii. Riscul de piaţă, chiar dacă activitatea firmei este profitabilă, acest risc poate intervenii în cazul declinului economic general. Riscul specific se datorează factorilor de mediu extern, afectând perspectiva tranzacţiilor viitoare ale firmei şi poate afecta performanţele acesteia indiferent de previziunile financiare viitoare. Riscul valutar are două aspecte de urmărit: -Profitabilitatea unui produs pe piaţa externă, având următaorea formulă de calcul:

,�-($).=,�-�.,,��-($).−,��-��..,,>0,,..�� 0 ,,.. �� -<0,,.. �� .. unde: 21

M. Niculescu- Op.cit.pag.397 F. Radu – Opt.cit. pag. 410 23 idem 24 ibidem, pag.425 25 ibidem, pag.430 22

9

��-=


P($) - profitul exprimat în USD; Qe - cantitatea de produse vândute pe piaţa externă; pv($) - preţul extern exprimat în USD; CC - costul complet exprimat în lei; RSLD - cursul de schimb a monedei naţionale; -Efectul valutar al importurilor şi exporturilor unei firme, cauzat de deprecierea cursului valutar al monedei naţionale:

�=,�-�.,��−,��-($).×��.,,>0,,..�� -= 0 ,,.. �� -<0,,.. �� .. unde: P - profitul exprimat în lei; Qi - cantitatea de produse vândută pe piaţa internă. pv - preţul de vânzare exprimat în lei; ca - costul de achiziţie în USD; RSLD - cursul de schimb a monedei naţionale; Riscul ratei dobânzii este cauzat de deprecierea stării de echilibru monetar al unei companii în urma creşterii ratei dobânzii pe piaţa creditului. Riscul operaţional se poate structura pe următoarele componente: -Risc partenerial; -Risc comercial; -Risc sistematic; -Risc de decontare; -Risc de faliment. o Riscul partenerial provine din necunoaşterea partenerilor de afaceri şi constă din costurile de acţionare în justiţie a partenerului şi din dobânzile plătite de furnizor pentru creditul comercial acordat clienţilor până la recuperarea integrală a creditului. o Riscul comercial se reflectă asupra activităţii curente a firmei. O extindere a portofoliului a afacerii aduce un surplus de venituri care, dacă nu sunt investite în noi oportunităţi, pot genera fenomene negative de iliciditate şi insolvabilitate financiară, pe termen mediu şi lung. Acest risc se poate evalua în două moduri: a. Cu ajutorul indicatorului „rata de încasare a clienţilor”:

�Î� = ,,��-�.-,��-�..×100 ,,≤15% ,,..�� -≤30% ,,.. �� ->30 % ,,.. �� .. inde: RÎC - rata de încasare a clienţilor; CRc - rulajul creditor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”;

10


CRd - rulajul debitor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”; b. Cu ajutorul indicatorului „viteza de rotaţie a creanţelor”:

�� = ,��-��. ×�,,≤30 �� ,,..�� -≤60 �� ,,.. �� ->60 �� ,,.. �� .. Unde: DCR - viteza de rotaţie a creanţelor; T - numărul de zile al perioadei (30 zile); CR - soldul contului 4111 „clienţi”; CAN- cifra de afaceri netă. o Riscul sistematic este cauzat de falimentul unui partener şi duce la insolvabilitate financiară care la rândul ei duce la faliment. o Riscul de decontare, specific activităţii unor obligaţii scadente, apare în cazul amânării plăţii acestora percepându-se majorări de întârziere, care deteriorează echilibrul monetar. o Riscul de faliment apare când firma nu mai are posibilitatea de a plăti sau de a livra partenerilor produsele contractate. „Riscul la nivel microeconomic se clasifică în funcţie de localizarea cauzelor generatoare ale acesteia, existând astfel riscuri externe şi riscuri interne ale firmei”26 Riscul extern apare ca urmare a acţiunii unor factori din afara firmei. Aceste riscuri pot fi: - Riscul politic (de ţară); - Riscul valutar; - Riscul ratei dobânzii; - Riscurile cu caracter natural; - Riscul de piaţă. Riscul intern are legătură cu specificul fiecărei firme, fiind strâns legate de modul de conducere, organizare şi desfăşurare a activităţilor firmei şi de calitatea actelor de management şi de execuţie.  Riscul de audit, în funcţie de etapele de audit financiar-contabil, poate fi de

forma: -

Risc inerent; Risc de control; Riscul de nedetectare nelegat de eşantioane27;

26

Ibidem, pag.395 D.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine, RFC 222/martie 1991, pag. 69-74. 27

11


-

Riscul de nedetectare prin eşantioane28. 1.2. RISCUL UNEI INVESTIŢII 1.2.1. MĂSURAREA RISCULUI UNEI INVESTIŢII

Efectele unei investiţii sunt proiectate pentru intervaluri foarte mari de timp, în cadrul cărora pot surveni evenimente greu previzibile în prezent. „Obligatoriu, investitorul este nevoit să-şi calculeze riscul la care se supune decizând aşa cum decide.”29 Calcularea acestui risc se poate face în două etape după cum urmează, în prima se calculează nivelul cifric al riscului aferent unei anumite decizii şi pe urmă, riscul calculat, să se integreze în decizie. „Intuirea survenirii probabile a unor evenimente nedorite în ceea ce priveşte profitabilitatea utilizării viitoare a investiţiei ce poate obţine din analiza comportamentului trecut al unei investiţii asemănătoare.”30 Studiind evoluţia profitabilităţii unei investiţii, întrun interval mare de timp din trecut, se poate presupune că în viitor va crea o evoluţie asemănătoare, ţinând seama de corectivele ce se pot aplica. De aici se porneşte în aprecierea riscului la care investitorii se supun când doresc să plaseze capital în active imobilizate. Evoluţia trecută a profitabilităţii unei investiţii asemănătoare, într-un interval de timp determinat, se poate exprima prin trei stări: - Optimistă; - Medie; - Pesimistă. Stării optimiste i se asociază cea mai mare stare a profitului net obţinut în trecut, întrun an oarecare; stării pesimiste cel mai slab rezultat financiar din acelaşi trecut, iar stării medii i se atribuie profitul mediu la care poate spera investitorul. Ţinând cont de frecvenţa survenirii fiecărei stări în acel interval de timp bine stabilit, putem calcula şi probabilitatea survenirii lor în viitor.(suma ratelor probabilităţii fiind = 0). La următorul pas vom calcula dispersia pe intervalul determinat, deoarece nivelul cifric al riscului trebuie să ne arate amploarea împrăştierii stărilor posibile în jurul mediei. Pentru acest lucru efectuăm următoarele operaţiuni: A. Stabilim media, prin înmulţirea nivelului cifric al fiecărei stări cu rata corespunzătoare de probabilitate şi însumând produşii obţinuţi; B. Determinăm diferenţele dintre media obţinută şi nivelul fiecărei stări şi pentru a eluda sensul negativ al uneia dintre diferenţe, le ridicăm la pătrat; C. Pătratele se înmulţesc din nou cu ratele de probabilitate şi se adună obţinându-se abaterea medie pătratică; D. Pentru a determina nivelul cifric al riscului procedăm la extragerea rădăcini pătrate. Pentru a putea trage o concluzie cât mai valabilă despre acest risc, ar trebui să 28

E. Nicolăescu şi colab. – Norme minimale de audit, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag.63 A.I. Giurgiu – Finanţele firmei, Presa Universitară Clujeană, 2000, Cluj-Napoca, pag. 67. 30 Idem. 29

12


încadrăm cifra obţinută în intervalul cuprins între 1 şi 0. Apropierea de 1 însemnând un înalt coeficient al riscului, iar îndepărtarea de 1 spre 0 ar fi o scădere a riscului, ceea ce ne-ar permite să tragem concluzii aritmetice asupra investiţiei viitoare. Această expresie a riscului ne-o oferă raportul din următoarea relaţie:

,�-�. = ,�-�. Unde: Vc - reprezintă coeficientul de variaţie; σ - reprezintă dispersia pe intervalul determinat; M - reprezintă media stărilor posibile pe intervalul considerat. pi

1000

cfw

200

500

600

700

Figura 1.2. Evaluarea riscului în anumite condiţii de probabilitate Sursa: A.I. Giurgiu – Finanţele firmei, Presa Universitară Clujeană, 2000, Cluj-Napoca

unde: pi – ratele de probabilitate; cfw – cashflow-ul. 1.2.2. METODE DE INTEGRARE A RISCULUI ÎN DECIZIA DE INVESTIŢIE După calcularea nivelului cifric al riscului aferent unei decizii de investiţii, intervine o altă mare problemă, care constă în găsirea modului în care la luarea deciziei să se ţină cont şi de risc, cu alte cuvinte, integrarea mărimii calculate a riscului în decizie. Pentru acest lucru există mai multe metode: - Metoda ajustării coeficientului de actualizare cu rata riscului; - Metoda echivalentelor certe; 13


- Metoda arborelui de decizii; - Analiza de sensibilitate; - Metoda simulării. Prin calculul nivelului cifric al riscului şi prin integrarea lui în decizia de investiţii nu se înlătură incertitudinea, se ştie doar că decizia este luată în deplină cunoştiinţă de cauză a tot ce se va putea întâmpla în viitor cu efectele deciziei de azi. Prin integrarea riscului în decizia de investiţii se pot iniţia unele măsuri compensaţii, dar care vor costa. 1.2.3. ANALIZA DE SENSIBILITATE „Analiza de sensibilitate are ca scop evidenţierea influenţei pe care o exercită variaţia fiecărei condiţii de funcţionare în viitor a investiţiei asupra criteriilor de opţiune: valoarea actualizată netă, sau rata internă de randament, sau indicele de rentabilitate.”31 Procedeul acesta are două momente esenţiale: - Condiţiile în care se prevede funcţionarea viitoare a investiţiei; - Intervalul de variaţie a acestor condiţii. Condiţiile funcţionării viitoare ale investiţiei se definesc prin mai mulţi parametrii fundamentali: Pieţii căruia se adresează investiţia (dimensiunile cererii globale dimensionate fizic şi valoric); Ponderea pe piaţă la care poate spera firma; Preţul de vânzare; Costurile variabile determinate de exploatarea viitoarei investiţii; Costurile fixe reclamate de administrarea viitoarelor active imobilizate. „Înpletirea acestor condiţii va asigura sau nu rentabilitatea viitoare. Intervalul posibil de variaţie a celor mai sus arătate poate fi cuprins între un nivel pesimist (cerere globală cât se poate de mică, pondere proprie minimă pe piaţă, preţuri viitoare foarte mici, cheltuieli variabile foarte mari şi cheltuieli fixe enorme) şi un nivel optimist (la antipodul celor arătate la nivelul pesimist), precum şi un nivel intermediar.” Această analiză constă în atribuirea fiecărei condiţie valori corespunzătoare celor trei stări posibile, medie, pesimistă, optimistă, şi de a determina efectul acestora asupra criteriului de opţiune. La ânceput se calculează unul dintre criterii – valoarea actualizată netă – la nivelul mediu de definire a condiţiilor funcţionalităţii viitoare ale investiţiei. În al doilea pas variăm, rând pe rând, fiecare condiţie de la starea medie spre starea optimistă şi apoi pesimistă şi calculăm influenţa variaţei asupra valorii actualizate nete. Analiza de sensibilitate este foarte utilă deoarece relevă o mare varietate de aspecte, dar are şi anumite neajunsuri. Metoda are un caracter static, presupunând că variabilele nu au nici o influenţă una asupra alteia. 1.2.4. METODA SIMULĂRII 31

Ibidem, pag. 72

14


Metoda simulării constă în efectuarea de previziuni pentru toate variabilele unui sistem în anumite cazuri specifice. „Esenţa acestei metode constă în realizarea experimentală a unui eveniment, a cărui probabilitate să fie exprimată prin numărul „n” şi estimarea aproximativă a acestei probabilităţi.”32 D. Hertz a studiat separat factorii care determină rata randamentului unui proiect de investiţii şi a examinat sensibilitatea acestor rate faţă de fiecare factor. După modelul lui Hertz, această metodă are patru etape. În prima etapă se stabilesc factorii caracteristici unui proiect de investiţii. Aceşti factori sunt grupaţi în trei grupe după cum urmează: - Factori ce caracterizează piaţa: o Mărimea pieţei; o Preţul de vânzare; o Rata de creştere a pieţei; o Ponderea firmei pe piaţă. - Factori ce caracterizează investiţia: o Preţul de deviz al investiţiei; o Valoarea reziduală a investiţiei; - Factori ce caracterizează costul de exploatare: o Costuri variabile; o Costuri fixe; o Durata de exploatare utilă a instalaţiilor. În cea de-a doua etapă se efectuează distribuirea probabilităţilor fiecărui factor. Cea de-a treia etapă se face cu ajutorul calculatorului, care selectionează o valoare întâmplătoare pentru fiecare distribuţie şi o asociază altor valori din alte distribuţii calculând în acest fel rata corespunzătoare de rentabilitate. Acest proces se repetă de sute de ori obţinându-se sute de variante. Etapa a patra realizează clasamentul ratelor de rentabilitate corespunzătoare distribuţiei probabilităţilor. În tabelul următor se prezintă o distribuţie pentru o investiţie oarecare. Tabelul 1. Ratele de randament şi probabilităţile cumulate

Rata de rentabilitate % 31 la 40% 21 la 30% 11 la 20% 0 la 10% -10 la 0% -20 la -11%

Probabilităţi % 5 15 40 22 13 5

Probabilităţi cumulate % 5 20 60 82 95 100

Datele arătate în tabel ne arată că există şansa în proporţie de 82% ca investiţia să asigure o rentabilitate mai mare de 0, dar numai în proporţie de 20% rentabilitatea va fi cel 32

Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice, ed. Didactică şi Pedagogică, Buc. 1995, pag. 184

15


puţin 21%. Profitabilităţile cumulate arată profilul riscului la care se supune investitorul. Decizia priviind efectuarea sau nu a investiţiei, sau efectuarea variantei optime a acesteia este deosebit de amplă şi complexă. 1.3. RISCUL COMERCIAL 1.3.1. DATE GENERALE Am văzut până acuma că riscul este legat de orice acţiune umană, dar mai ales de cea economică, de aceea în continuare se va prezenta un aspect al riscului care şi-l asumă întreprinzătorul iniţiind o afacere, riscul comercial sau riscul de faliment. „Riscul de faliment este legat inevitabil de variabilitatea profitului, determinat fie faţă de o medie a profitabilităţii dintr-o perioadă anterioară, fie de variaţia cifrei de afaceri.”33 Riscul aferent unei investiţii pe termen lung este sesizabilă într-un orizont mai îndepărtat de timp, riscul comercial, fiind legat de activitatea curentă de exploatare, este sesizabil imediat, obligând întreprinzătorii la luarea de măsuri care să micşoreze riscul înregistrării pierderilor în viitor. De aceea este foarte necesară şi importantă evaluarea riscului comercial, pentru o firmă cât se poate de des. 1.3.2. MECANISMUL PÂRGHIEI DE EXPLOATARE Metodele de programare a profitului au scos în evidenţă relaţia care există între profit şi cifra de afaceri (masa vânzărilor). „Vânzările generează profit, dar pot genera şi pierderi”.34 Ca atare, apare o relaţie deosebit de interesantă, cea între profit şi cifra de afaceri. Costul de exploatare, ca element esenţial în determinarea profitului nu variază strict proporţional cu variaţia cifrei de afaceri, de aceea punctul de sprijin, în această relaţie, îl constituie cifra de afaceri, iar efectul – profitul. Existenţa unui punct de sprijin, duce şi la existenţa unui procedeu care să amplifice efectul datorită acestui punct, procedeu numit pârghia de exploatare. „Efectul pârghiei de exploatare este mare dacă o mai mică variaţie a volumului vânzărilor antrenează o variaţie mai mare rezultatelor exploatării, adică a profitului şi acest efect este mic în caz contrar.”35 Măsura intensităţii acţiunii pârghiei de exploatare se realizează cu ajutorul coeficientului pârghiei de exploatare. Acest coeficient este calculat ca raportul între indicele de variaţie a profitului şi indicele de variaţie a cifrei de afaceri:

CPE = ,,∆P-,P-0..-,∆CA-,CA-0... 33

Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană, Ed. Alter-Ego Cristian, Galaţi, 1995, pag. 45 34 A.I. Giurgiu - Finanţele firmei, Presa Universitară Clujeană, 2000, Cluj-Napoca, pag. 231 35 Pezrard Josette – Gestion financiere, Ed. Presses Universitairies de France, 1990, Paris, pag. 45

16


unde: CPE – coeficientul pârghiei de exploatare; ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0; P0 – profitul în momentul 0; ΔCA – variaţia cifrei de afaceri între cele două momente; CA0 – cifra de afaceri în momentul 0. Coeficientul pârghiei de exploatare poate fi exprimat şi în funcţie de volumul fizic al vânzărilor, de nivelul preţurilor şi al costurilor variabile şi a celor fixe. Dacă se admite invariaţia costurilor fixe avem:

∆P = ∆Q,p -cv. unde: ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0; ΔQ – volumul fizic al vânzărilor; p – nivelul preţurilor; cv – costuri variabile.

,P-0. = ,Q-0.,p -cv. iar indicele de variaţie a profitului (Ip) ar fi:

,�-�. = ,∆�,p -cv.-,�-0.,,p -cv. −��.. unde: Ip - ind icele de variaţie a profitului; ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0; p – nivelul preţurilor; cv – costuri variabile; CF – cheltuieli fixe; ΔQ – variaţia volumului vânzărilor. Deci coeficientul pârghiei de exploatare poate fi scris şi sub forma:

�� = ,�-� .= ,,∆�,p –cv.-,�-0.,,p –cv. –��..-,∆Q-�.. = = ,∆�,p –cv.-,�-.,,p –cv. –��.. + ,,�-0.-∆�. = ,,�-0.,p –cv.-,�-.,,p – cv. –��.. unde: CPE - coeficientul pârghiei de exploatare; Ip - ind icele de variaţie a profitului; ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0; 17


p – nivelul preţurilor; cv – costuri variabile; CF – cheltuieli fixe; ΔQ – variaţia volumului vânzărilor. Coeficientul pârghiei de exploatare este o mărime pozitivă, mai mare, mai mică sau egală cu unitatea. Cu cât este mai mare decât 1 cu atât riscul este mai mare. Din relaţiile de mai sus rezultă că riscul de exploatare este direct proporţional cu dimensiunea cheltuielilor fixe şi cu depărtarea cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate 0. 1.4. RISCUL FINANCIAR 1.4.1. DATE GENERALE

Pentru orice firmă, îndatorarea implică suportarea unor sarcini financiare suplimentare, a căror nivel este cunoscut de la început „fără nici o legătură cu nivelul profitabilităţii utilizării capitalului înprumutat, ceea ce constituie un risc determinat.”36 Datorită faptului că sarcinile financiare suplimentare nu au legătură cu profitul, diferenţa dintre rata rentabilitaţii economice şi rata dobânzii rămân firmei, sporiind capacitatea de autofinaţare cât şi posibilitatea sporirii dividendelor. Deoarece dobânda datorată băncii nu are legătură cu profitabilitatea utilizării capitalului înprumutat, atunci când rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii, firma are un câştig, dar dacă această rată scade sub nivelul ratei dobânzii firma intră în pierderi. Din această cauză se impune evaluarea unui risc financiar potenţial în momentul contractării unui înprumut. 1.4.2. EVALUAREA RISCULUI FINANCIAR Exprimările cifrice ale implicaţiilor îndatorării unei firme se pot realiza ţinând seama de acţiunea pârghiei financiare şi de efectul pârghiei financiare:

,�-�. −�..×� =

=

,,�-�.+,�-,�-�..,,�-�.−�..−,,�-�.+,�-,�-�..,,�-�.

=,,�-�.+,�-,�-�..,,�-�.−�..×,1−�. unde: RF - rata rentabilităţii financiare; 36

A.I. Giurgiu - Finanţele firmei, Presa Universitară Clujeană, 2000, Cluj-Napoca, pag. 249.

18


RE D Cp i d

- rata rentabilităţii economice; - capital înprumutat; - capital prpriu; - cota impozitului pe profit; - rata dobânzii capitalului înprumutat.

Din definiţie, pârghia este un procedeu care permite obţinerea unui efect sporit datorită unui punct de sprijin; în acest caz punctul de sprijin este cifra de afaceri şi mărimea cheltuielilor financiare, antrenate de îndatorare. „Efectul pârghiei financiare amplifică, în orice sens, efectul variaţiei cifrei de afaceri asupra profitului net ce revine pe o acţiune.”37 Următoarea figură ne arată modul în care îndatorarea poate mării rentabilitatea financiară a unei firme (un efect pozitiv al pârghiei financiare) sau reducerea acesteia, până la intrarea în starea de pierdere (efectul negativ al pârghiei financiare).

13200

profit pe o actiune Cu credit

avantajele creditului

Fără credit

52000

punct mort

0 200.000

300.000

profitul înainte de plata dobânzii

Dezavantajele creditului -3500

1.

DESCRIEREA SOCIETĂŢII

Figura 1.3. Implicaţiile îndatorării asupra rentabilităţii Sursa: A.I. Giurgiu – Finanţele firmei, Presa Universitară Clujeană, 2000, Cluj-Napoca

Coeficientul pârghiei financiare se calculează potrivit următoarei formule: 37

Ibidem, pag. 250

19


CPF = ,Q,p-cv.-CF-Q,p-cv.-CF- ,D-d.. unde: CPF - coeficientul pârghiei financiare; Dd - dobânda datorată; Q - volumul de vânzări; CF - cheltuieli fixe; p - preţul unitar; cv - cheltuieli variabile unitare. Cifrele rezultate după calcularea coeficientului pârghiei financiare într-un caz particular ne arată proporţiile riscului la care se supun firmele îndatorându-se. Mai nou se evaluează şi un risc global, care implică atât riscul financiar cât şi riscul de exploatare, încercând să determine influenţa totală a variaţei vânzărilor asupra rezultatelor finale. Acest risc se exprimă cu ajutorul efectului pârghiei globale şi se obţine înmulţiind coeficientul pârghiei financiare cu coeficientul pârghiei de exploatare:

�� = ,�,� –��.-�,� –��.− ��. × ,�,� –��. –��-�,� –��.− �� –,�-�.. = = ,�,� –��. -�,� –��.− �� –,�-�.. unde: CPT - efectul pârghiei globale; Dd - dobânda datorată; Q - volumul de vânzări; CF - cheltuieli fixe; p - preţul unitar; cv - cheltuieli variabile unitare. În concluzie, dacă o firmă are un coeficient de exploatare mare şi un coeficient al pârghiei financiare important, o mică variaţie a cifrei de afaceri va exercita o puternică influenţă asupra profitului net. 1.5. RISCUL DE FALIMENT 1.5.1. DATE GENERALE Falimentul este o „stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice, stabilită (constatată) prin hotărâre judecătorească şi urmată de lichidarea integrală, în beneficiul 20


tuturor creditorilor, a patrimoniului falitului, care pierde dreptul de a efectua acte de comerţ şi dreptul de administrare şi dispoziţie asupra bunurilor sale; bancrută; falimentar = insolvabil; a da faliment = a nu izbuti într-o acţiune.”38 De asemenea autorii DEX, apreciază falimentul ca o „situaţie de insolvabilitate în care se află un comerciant, un industriaş etc., declarată de o instanţă judiciară; a da faliment = a) a nu-şi putea face plăţile (în calitate de comericant, industriaş etc.); b) a da greş, a nu reuşi întro acţiune; a se prăbuşi; falimentar = insolvabil.”39 Falimentul şi procedurile conexe sunt consecutive actului de constatare juridică a eşecului unui întreprizător. Procedurile conexe nu urmăresc eliminarea falitului, ci pot permite întreprinderii sale să se repună pe „picioare”, creditorii să fie plătiţi şi falitul să fie reabilitat. De aceea se consideră că riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare, iar falimentul este starea de fapt, adică insolvabilitatea financiară (transformarea posibilităţii în realitate). În continuare amintim câteva din mulţimea de cauze care pot determina falimentul la o întreprindere: -

Cauze interne de natură managerială: decizii eronate, management neperformant, pregătire profesională managerială necorespunzătoare;

-

Cauze endogene de natură gestionară: gradul de valorificare scăzut al materiilor prime, lipsa de personal, calificare necorespunzătoare, utilaje învechite etc.;

-

Cauze externe priviind conjuctura pieţei: cerere în scădere, falimentul unor parteneri, recesiune economică, inflaţie etc.

Dacă starea de incapacitate de plată este declarată de tribunal, atunci falimentul este numit bancrută, iar dacă acest lucru este datorat relei credinţe a administratorului atunci termenul se schimbă în bancrută frauduloasă. Conform dicţionarului de termeni juridici uzuali bancruta frauduloasă „constă în una din următoarele fapte: falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii, înfăţişarea de datorii neexistente sau prezentarea în registrele societăţii, în alt act ori în bilanţ, a unor sume nedatorate, precum şi în caz de faliment al societăţii, înstrăinarea în frauda creditorilor a unei părţi însemnate din activ.”40 1.5.2. MODALITĂŢI DE EVALUARE A RISCULUI DE FALIMENT Metodele de evaluare a riscului de faliment se pot grupa în următoarele categorii: 38

M.D. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, pag. 280-281 I. Coteanu, ş.c. – Op. Cit., pag. 365 40 I.Pitulescu, E.Derşidan. A.Abraham, I.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali, Editura Naţională, Bucureşti, 1999, pag. 60 39

21


-

Metode matematice;

-

Metode analitice;

-

Metode grafice;

-

Metode combinate.

Metode matematice constau în atribuirea unei valori numerice atribuite firmei supusă evaluării. a)

Valoarea numerică a riscului de faliment se determină cu ajutorul următoarei formule de calcul:

,�-�.=� ×� unde: G - nivelul de gravitate a consecinţelor posibile ale falimentului; P - probabilitatea de activare a factorilor de risc.

Nivelurile de gravitate identificate în cadrul firmei se stabilesc pe criteriile de performanţă financiară selectate:

Tabelul 2. Nivelul de gravitate ale activităţii firmei

Nivelul de gravitate 1 2 3 4 5 6

Consecinţa Minore Semnificative Grave Foarte grave Catastrofale Dezastroase

Niveluri pentru clasificarea firmelor Excelent Puternic Bun Slab Foarte slab Extrem de slab

Probabilitatea asociată nivelului de gravitate % 5 20 40 60 80 100

Pe baza acestor date din tabel se pot stabili nivelurile de risc, prezentate în tabelul următor: Tabelul 3. Valori asociate nivurilor de risc

Niveluri de risc Inexistent

Valori 0,05 22


Mediu Satisfăcător Ridicat Foarte mare Iminent

0,4 1,2 2,4 4,0 6,0

Valoarea obţinută pentru riscul de faliment se compară cu cele două intervaluri de riscuri: risc acceptabil ,�-�.∈,0,05;1,2. şi risc inacceptabil ,�-��. ∈,2,4;6,0.. Metodele analitice de evaluare a riscului de faliment constau în identificarea şi analizarea tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul cibernetic al unei firme şi a căror finalitate este falimentul. b)

Metodele grafice de evaluare a acestui risc se bazează pe exprimarea riscului ca o funcţie de doi parametrii şi compararea ei cu domeniul de acceptabilitate, respectiv cel de inacceptabilitate. c)

,�-�.=�,�,�. unde: P – probabilitatea G – gravitatea

1.5.3. METODE DE ANALIZĂ A RISCULUI DE FALIMENT

Metodele de analiză a riscului de faliment, după forma legăturii dintre fenomen şi factorii de influenţă se grupează în următoarele categorii: -

Metode manageriale;

-

Metode patrimoniale;

-

Metode statice;

-

Metode bancare;

-

Alte metode de evaluare a riscului;

-

Metode de stabilire a diagnosticului economic al firmei.

23


1.5.3.1. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL

METODELOR PATRIMONIALE

„Riscul de faliment poate fi evidenţiat prin ecuaţiile echilibrului financiar în cazul în care se realizează corespondenţa biunivocă dintre lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor.”41 În acest sens trebuie respectate două reguli financiare:42

-

Active imobilizate = Capitalul permanent

-

Activele curente = Datorii curente

Activele curente includ activele circulante şi cheltuielile în avans. Datoriile curente cuprind datoriile ce trebuie achitate într-o perioadă de până la un an şi veniturile în avans. Prima ecuaţie arată faptul că finanţarea investiţiilor s-a concretizat în imobilizări necorporale, corporale şi financiare şi prin urmare firma nu dispune de fond de rulment necesar finanţării activelor circulante. Cea de-a doua ecuaţie arată faptul că firma este solvabilă şi că creditorii temporali ai firmei îşi pot recupera sumele. Dar în cazul în care: Activele curente < Datoriile curente atunci firma nu-şi poate onora obligaţiile, putând intra în starea de incapacitate de plată. Riscul de incapacitate de plată poate fi arătat şi cu ajutorul indicelui de corelaţie a vitezei de rotaţie a activelor şi pasivelor curente, calculate, fie ca durată în zile, fie ca număr de rotaţii. Dacă durata în zile a unei rotaţii a activelor este inferioară duratei în zile a obligaţiilor, atunci finanţarea activităţii se face din resurse atrase temporar în firmă: -

,�-1.= ,��-��. <1 Acelaşi fenomen se formează şi în cazul în care indicele de corelaţie este supraunitar şi se calculează ca raport între coeficienţii rotaţiei activelor şi pasivelor curente:

,�-2.= ,��-��. >1 Acestă analiză trebuie completată cu indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii patrimoniale pentru a se evidenţia riscul de ilichiditate şi insolvabilitate financiară. Lichiditatea generală arată capacitatea activelor curente disponibile (stocuri, facturi 41 42

I. Mihai – coordonator – Op.cit., pag.165 Idem, pag. 165

24


neîncasate, plasamente pe termen scurt, cheltuieli în avans) de a se transforma în numerar, care să acopere datoriile curente ale firmei. Lichiditatea generală are două forme: - Forma absolută, calculată ca diferenţa între activele curente şi datoriile curente:

��=��−�� ,,>0,,..�� ℎ�� ă=0,,..��ℎ�� ℎ��ăţ��-<0,,..��ℎ�� ă .. unde: LG - Lichiditatea generală; ACR - active circulante şi cheltuieli în avans; DCR - datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans. - Forma relativă, calculată ca rată a lichidităţii generale (RLG):

��=,��-��.×100,,>100,,..�� ă � ��-=100,,..�� ă � �� -<100,,..�� ţ��ă � �� .. unde: RLG – rata lichidităţii generale; ACR - active circulante şi cheltuieli în avans; DCR - datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans. „Se apreciază că firma are o lichidiate favorabilă în cazul în care rata lichidităţii este cuprinsă între 200% şi 250%.”43 Lichiditatea imediată arată capacitatea activelor curente (altele decât stocurile) de a participa la finanţarea datoriilor scadente. La rândul ei, lichiditatea imediată, are două forme: Forma absolută, calculată ca diferenţa între activele circulante, mai puţin stocurile, şi datoriile curente:

��=,��−�.−��,,>0,,..�� ℎ��=0,,..��ℎ�� ℎ��ăţ��-<0,,..��ℎ�� ă.. unde: LI – lichiditate imdeiată; ACR – active circulante şi cheltuieli în avans; S – stocuri; DCR – datorii curente; -

Forma relativă, calculată ca un raport procentual între activele circulante

43

O.MF nr. 596 din 28.03.1995, de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat, M.Of.nr.70 din 18.04.1995, pag.15

25


rămase (după deducerea stocurilor) şi datoriile scadente: ��=,��−�-��. ×100,,>100,,..�� ă-=100,,..�� ă -<100,,..�� ă ��ţ��ă .. unde: RLI – rata lichidităţii imdeiate; ACR – active circulante şi cheltuieli în avans; S – stocuri; DCR – datorii curente;

��ă ��ă

„Normele legale prevăd ca valoarea indicatorului să fie cuprinsă între 50% şi 100%.”44Acest interval fiind intervalul de siguranţă financiară a indicatorului. Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care numerarul şi echivalentele de numerar acoperă părţile scadente: Forma absolută, este diferenţa dintre investiţiile financiare pe termen scurt, disponibilităţile băneşti şi valorile aflate în caserie şi conturi bancare (TR), şi datoriile curente(DCR):

��=��−��,,>0,,..�� ă-=0,,..��ℎ�� -<0,,..�� .. unde: LE – Lichiditatea efectivă; TR – trezorerie; DCR – datorii curente; Forma relativă, este calculată ca un raport procentual între numerarul şi echivalentele de numerar al unităţii, pe o parte şi datoriile curente, pe de altă parte:

��=,��-��.×100,,>100,,..�� ă-=100,,..�� ă �� -<100,,..�� ţ��ă �� ..

��

unde: RLE – rata lichidităţii efective; TR – trezorerie; DCR – datorii curente; Lichiditatea este favorabilă în cazul în care indicatorul se apropie de 100%45 iar intervalul de siguranţă finaciară este cuprins între 50% şi 100%. Solvabilitatea financiară generală arată capacitatea unei firme de a rambursa la 44 45

O.MF nr. 596 din 28.03.1995, Op. cit., pag.15 I.P.Pântea – Managementul contabilităţii româneşti, vol II, pag.594

26


scadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat. Se poate exprima în mărimi absolute şi relative. Forma aabsolută se determină ca diferenţă între activele rămase (după deducerea obligaţiilor curente) şi datoriile pe termen lung:

��= ,�-�-�.− ��,,>0,,..�� =0,,..��ℎ�� <0,,..�� ..

��

��ăţ��-

unde: SG – solvabilitate generală; ,�-�-�. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV

în care: AI - active imobilizate; ÎTL - datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an; PV - provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; SINV - subvenţii pentru investiţii. Forma relativă se calculează ca un raport procentual între cele două mărimi din relaţia de mai sus:

��= ,,�-�-�.-��.×100,,>100,,..�� -=100,,..�� -<100,,..�� ţ��ă ..

�� ă

unde: RSG – rata solvabilităţii generale; ,�-�-�. = AI + LG DTL = ÎTL + PV + SINV

în care: AI - active imobilizate; ÎTL - datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an; PV - provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; SINV - subvenţii pentru investiţii. O altă modalitate de calculare a riscului are în vedere costul capitalului investit în afacere. De aceea, acţionarii şi creditorii, atunci când investesc sau împrumută firma cu bani, aşteaptă ca rentabilitatea, pe care le-ar fi adus-o alte alternative de investiţie, să fie egală cu 27


costul de oportunitate. Costul de oportunitate este pragul minim al rentabilităţii, pe care firmele îl realizează cu activele de care dispune astfel încât obiectivele acţionarilor şi creditorilor să fie satisfăcute. Din această cauză costul de oportunitate este un instrument de previziune şi ajustare a riscului şi elimină abordările subiective ale acestuia. Tabelul 4. Structura financiară a firmei

Capital propriu (CPR) Împrumuturi bancare (CB)

Rata rentabilităţii financiare (RRF) Rata dobânzii (RD)

Profitul net (PN) ce trebuie generat anual de activitatea firmei cu activele existente este:

��=,��-100.×��+,1−,�-�..×,��-100.×�� unde: PN - Profitul net; RD - Rata dobânzii; CB - Împrumuturi bancare; RRF - Rata rentabilităţii financiare; CPR - Capital propriu; iD - impozitul pe dividende. Rata rentabilităţii (RRN) în acest caz va fi:

��=,��-��−��.×100 unde: RRN - Rata rentabilităţii; PN - Profitul net; CB - Împrumuturi bancare; CPR - Capital propriu;

Pragul minim al riscului pentru firmă este evidenţiat de situaţia în care acţionarii nu vor încasa dividende, adică, se calculează profitul net monetar de echilibru:

��=,��-100.×�� deoarece RRF = 0%. unde: PNE – profitul net de echilibru; RD - Rata dobânzii; CB - Împrumuturi bancare; Atunci rata rentabilităţii va fi: 28


��=,��-��+��.×100 unde: RRPNE – rata rentabilităţii de echilibru; PNE – profitul net de echilibru; CPR - Capital propriu; CB - Împrumuturi bancare; Astfel se elimină riscul pierderii capitalului propriu investit de acţionari în afacerea respectivă. 1.5.3.2. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODA SCORURILOR Principala ţintă a acestei metode de calcul a riscului de faliment, este de a stabili pentru firmă un indicator de sinteză numit „scor”, care să poată estima starea de faliment a firmei. Această analiză, a scorului Z, se foloseşte atunci când se urmăreşte eliminarea restricţiilor impuse de analiza tradiţională prin rate. Cu ajutorul ei se evaluează stabilitatea companiei şi se prevăd eşecurile probabile ale companiei. Toate prviziunile şi predicţiile se bazează pe datele publicate în sitaţiile financiare. Predicţia falimentului foloseşte o tehnică statică (analiza discriminantă) pentru transformarea informaţiilor din indicatorii economico-financiari într-un scor capabil să prezică succesul sau insuccesul unei afaceri. „Analiza discriminantă multiplă (MDA) este o tehnică statistcă utilizată pentru a clasifica aprioric o observaţie în două sau mai multe grupuri, în funcţie de caracteristicile individuale observabile”46 Pe scurt, această tehnică permite ca după analiza unei firme să obţinem o cifră (scor) care spune dacă firma intră sau nu în faliment. Acest scor se obţine din următoarea relaţie:

�= ,�-1.,�-1.+,�-2.,�-2.+…+,�-�.,�-�.=,�=1-�-,�-�.,�-�.. unde: ai - coeficienţii de ponderare; xi - variabilele (rate financiare). Pentru determinarea scorului cu ajutorul aceste tehnici este nevoie de parcurgerea următorilor paşi: 1) Alegerea unui eşantion de întreprinderi care să cuprindă două grupuri, unul cu întreprinderi falimentare sau aflate în dificultate şi un alt grup ce cuprinde firme fără probleme financiare; 2) Compararea de-a lungul perioadei de timp47, pe baza unui set de indicatori 46

M. Bătrâncea – Risc şi faliment, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. pag. 110

47

Altman E.I.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial Bank, Journal of

29


susceptibili de a fi semnificativi48, a celor două grupuri; 3) Selectarea indicatorilor care realizează cea mai bună discriminare. Rezulatul acestei etape fiind alegerea indicatorilor cu acţiune permanentă şi puternică în eşantioanele cercetate; 4) Elaborarea, prin tehnica analizei discriminante a unei combinaţii liniare Z a indicatorilor semnificativi (xi); 5) Alegerea unui punct (sau a unor puncte) de inflexiune care să realizeze clasificarea predictivă a firmelor, având scop diminuarea erorilor predicţiei. 6) Analiza apriori a ratei de succes a funcţiei Z prin compararea clasificării prdictive cu situaţia cunoscută a firmelor din eşantion. Este o rată de succes apriorică pentru că se bazează pe o testare a eşantionului care a stat la baza construirii funcţiei scor. 7) Analiza aposteriori a ratei de succes a funcţiei Z cu ajutorul analizei gradului de relevanţă pentru alt eşantion de firme. Metoda are mai multe modele, ditre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman, modelul Canon&Holder, Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei, modelul Taffler şi modelul Robertson. 1.5.3.2.1.

MODELUL ALTMAN

Modelul „Z” este un model statico-matematic de prognoză a stării de faliment a firmelor, fiind folosit pentru prima dată în S.U.A. în anul 1968 şi dezvoltat de profesorul Altman în 1977. Modelul lui Altman cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări financiare ale unei firme. Coeficienţii variabilelor au fost stabiliţi după analiza stării economice şi financiare a unui număr considerabil de firme, dintre care şi unele falimentare. Prima ecuaţie elaborată a scorului „Z” este:

� 4.,+0,999�-5.

=0,012,�-1.,+0,014�-2.+,0,033�-3.,+0,006�-

Ecuaţia folosită de Altman pentru analiza riscului de faliment este:

� =1,2,�-1.,+1,4�-2.+,3,3�-3.,+0,6�-4.,+0,999�-5. unde: •

Variabila X1 este măsura flexibilităţii firmei şi se determină ca raport între capitalul circulant (active circulante de exploatare – pasive circulante de exploatare)(KC) sau fondul de rulment (FR), şi activele totale (AT):

,�-1.= ,��-��. �� ,�-1.= ,��-��. Commercial Bank Lendings. 48 Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei.

30


•

Variabila X2 rata autofinanţării activelor totale, şi are ca determinare raportul dintre profitul reinvestit (PRI) şi activele totale:

,�-2.= ,��-��. Profitul reinvestit se determină ca diferenţa dintre rezultatul net al exerciţiului (RNE) şi dividendele acordate acţionarilor (DIV):

�� =��−�� •

Variabila X3 reprezintă rata rentabilităţii economice şi se calculează ca raport între profitul înainte de plata dobânzilor şi impozitelor (RBIT) şi activele totale:

,�-3.= ,��-��. •

Variabila X4 reprezintă capacitatea de îndatorare a firmei şi este calculată ca raport între valoarea de piaţă a acţiunilor (CSVP) (pentru firmele care nu sunt cotate la bursă, valoarea de piaţă a acţiunilor va fi egală cu capitalul social) şi datoriile totale (DT) ale firmei:

,�-4.= ,��-��. •

Variabila X5 măsoară randamentul activelor şi se calculează ca raport între cifra de afaceri netă (CAN) şi activele totale (AT):

,�-5.= ,��-��. În funcţie de scorul obţinut firmele se clasează în următoarele trei niveluri: Nivelul I: firme solvabile pentru � ∈ ,�; +∞.; limita inferioară a intervalului poate coborî până la vaoarea 2,7. Nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare (aflate în zona gri) pentru � ∈ ,�,�; �,�.; Nivelul III: firme falimentare pentru � ∈ ,−∞;�,�.; Modelul din 1968 era capabil să prevadă succesul sau eşecul unei firme cu doi, trei ani înainte de producerea lui, iar modelul dezvoltat în 1977 face o predicţie cu cinci ani înaintea producerii evenimentului. Pentru toate avantajele care le aduce, aplicarea acestei metode are şi câteva dezavantaje printre care: • Utilizarea unor informaţii „istorice”; 31


• Contabilizarea diferită a mişcării patrimoniului; • Contabilitatea „creativă”; • Evaluăricontabile depăşite. Modelul profesorului Altman se aplică cu rezultate foarte bune pentru firmele cotate la bursa de valori.

1.5.3.2.2.

MODELUL CANNON & HOLDER

Un alt model de analiză a riscului de faliment este modelul analiştilor francezi J. Cannon şi M. Holder. Acest model se aplică întrepriderilor industriale cu un număr de angajaţi de la 10 până la 500 şi se bazează pe analiza „lichiditate – exigibilitate”. Modelul a fost constituit în anul 1978 prin observarea unui număr de 31 de rate pe un eşantion de 190 de întreprinderi mici şi mijlocii, din care jumătate au dat faliment în perioada 1970-1975. Modelul se bazează tot de un model Z dar cu următoarea structură:

� =16,�-1.+22,�-2.−87,�-3.−10,�-4.+24,�-5. în care: •

Variabila X1 reprezintă rata lichidităţii intermediare şi se determină ca raport între creanţe (CR) şi disponibilităţi băneşti (TR), pe de-o parte şi datorii curente, pe de altă parte:

,�-1. = ,,��-∗. +��-��. = ,,��-∗.− �-��. unde: CR* - creanţe şi cheltuieli în avans. •

Variabila X2 reprezintă stabilitatea financiară a firmei şi se stabileşte ca raport între capitalul permanent (CPM) şi pasivul bilanţier (PB):

,�-2. = ,��-��. •

Variabila X3 evidenţează gradul de finanţare a vânzărilor din resurse externe şi se calculează ca un raport între cheltuielile financiare (CF) şi veniturile din vânzări (CAN):

,�-3. = ,��-��. •

Variabila X4 exprimă gradul de remunerare a personalului, şi se calculează ca raport între cheltuielile cu personalul (CP) şi valoarea adăugată (VA):

32


,�-4. = ,��-��. •

Variabila X5 exprimă ponderea rezultatului exploatării în totalul valorii adăugate, şi se calculează ca un raport între rezultaul din exploatare (RE) şi valoarea adăugată:

,�-5. = ,��-��. Posibilitatea falimentului scade odată cu creştrea scorului înregistrat de firmă, conform următoarei scheme: Valoarea scorului

Z <0 0 < Z < 1,5 1,5 < Z < 4 4 < Z < 8,5 Z = 9,5 Z = 10 Z = 13 Z = 16 Z > 16

Probabilitatea falimentului

⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒

>80% 75-80% 70-75% 50-70% 35% 30% 25% 15% <10%

Gruparea firmelor după scorul „Z” obţinut prin metoda Cannon & Holder se face astfel: • Z<4 ⇒ firmă aflată într-o situaţie financiară dificilă; • 4 < Z < 9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară incertă; • Z>9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară solidă. Din dezavantajele aplicării acestei metode amintim următoarele: - Sunt utilizaţi doar indicatori de stare financiară; - Indicatorii folosiţi vizează numai o parte din renumerarea capitalului; - Stabilirea financiară se poate realiza printr-un grad de mare îndatorare a firmei; - Lichiditatea intermediară se poate realiza prin creşterea creditului comercial acordat clienţilor.

1.5.3.2.3.

MODELUL CENTRALEI BILANŢURILOR BĂNCII FRANŢEI

În Franţa se foloseşte funcţia scor „Z” stabilită de Centrala Bilanţurilor Băncii Franţei şi este compusă din opt variabile: 33


� = −1,255,�-1.,+2,003�-2.−0,824,�-3.+5,221,�4.−0,689,�-5.−1,164,�-6.+0,706,�-7.+1,408,�-8.−85,544 în care: •

Variabila X1 reprezintă rata de prelevare a cheltuielilor financiare şi se determină ca raport între cheltuielile financiare (CF) şi rezultatul din exploatare (RE):

,�-2.= ,��-��. •

Variabila X2 reprzintă rata de acoperire a capitalului investit sau rata stabilităţii financiare şi se calculează ca un raport între capitalul permanent (CPM) şi capitalul investit (active totale (AC) ori pasivul bilanţier (PB)):

,�-2.= ,��-��. = ,��-��. •

Variabila X3 reprezintă rata capacităţii de rambursare a datoriilor din resurse proprii şi se determină ca raport între capacitatea de autofinanţare şi datorii totale:

,�-3.= ,��-��. •

Variabila X4 reprezintă rata rentabilităţii vânzărilor şi se determină ca un raport între rezultatul de exploatare şi cifra de afaceri netă:

,�-4.= ,��-��. •

Variabila X5 exprimă viteza de rotaţie a obligaţiilor faţă de furnizori şi se determină ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile):

,�-5.= ,,��.-�.×360 unde: ,��. - reprezintă soldul mediu al datoriilor comerciale, calculat între două momente succesive iniţial şi final, ale perioadei: ,��.= ,,��-1.+,��-�.2.; S – reprezintă total stocuri; •

Variabila X6 reprezintă abaterea relativă a valorii adăugate:

34


,�-6.= ,∆��-,��-0.. •

Variabila X7 reprezintă viteza de rotaţie a creanţelor, calculată ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile):

,�-7.= ,,��.-��.×360 unde: ,��. - reprezintă soldul mediu al creanţelor, calculat între două momente succesive iniţial şi final ale perioadei ,��.= ,,��-�.+,��-�.-2.; •

Variabila X8 exprimă rata investiţiilor fizice din resurse proprii şi se calculează ca raport între valoarea investiţiilor şi valoarea adăugată:

,�-8.= ,∆��-��. Firmele se grupează în trei categorii, în funcţie de scorul Z obţinut: - Categoria I – firme aflate în dificultate financiară, pentru Z < - 0,25; - Categoria II – firme cu sitaţie financiară incertă, pentru -0,250,125. Situaţia financiară în raport cu valoarea scorului şi probabilitatea de faliment poate fi prezentată prin următoarea schemă: Probabilitatea falimentului

Valoarea scorului

Z<-1,875 -1,875 ≤ Z < -0,875 -0,875 ≤ Z < -0,25 -0,25 ≤ Z < 0,125 0,125 ≤ Z < 0,625 0,625 ≤ Z < 1,25 Z ≥ 1,25

⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒

100% 95,6% 73,8% 46,9% 33,4% 17,7% 9,5%

Situaţia financiară

Nefavorabilă Incertă Favorabilă

Dezavantajele aplicării acestui model sunt: - Minimizarea importanţei capacităţii de autofinanţare a datoriilor; - Dinamizarea accentuată a afacerilor, care măreşte riscul de ilicitate financiară; - Luarea în considerare ca variabilă negativă a valorii adăugate; - Existenţa unei valori reziduale foarte mari (-85,544). 1.5.3.2.4.

MODELUL TAFFLER 35


Modelul Taffler este reprezentat printr-o funcţie liniară complexă de forma:

�= ,�-0.+ ,�-1.,�-1.+,�-2.,�-2.+,�-3.,�-3.+,�-4.,�-4. unde: X1 – reprezintă rata rentabilităţii activelor curente şi se calculează ca un raport între rezultatul brut al exerciţiului şi activele curente (53%); X2 – reprezintă rata lichidităţii generale şi se calculează ca un rapor între activele curente şi datoriile curente (13%); X3 – reprezintă rata dependenţei financiare curente şi se calculează ca un raport între datoriile curente şi activele totale (18%); X4 – reprezintă intervalul de timp în care compania işi poate finanţa activitatea de producţie cu ajutorul activelor proprii fără sa încaseze facturile emise (16%). c0, c1, c2, c3, c4 reprezintă coeficienţi de ponderare care se determină prin analiza regresională, iar valorile procentuale din paranteze reprezintă contribuţia indicatorilor la reprezentativitatea modelului. Există un punct de inflexiune între succes şi insucces, 0,2. Firmele care au un scor mai mare de 0,2 nu vor da faliment, iar cele care au un scor mai mic de 0,2 vor avea un eşec în viitorul apropiat. Această tehnică este adaptată de Taffler pentru dezvoltarea scorului PAS (performance analysis score). Cu ajutorul acestui scor, PAS, se evaluează performanţele companiei prin raportarea la alte companii şi se generalizează rezultatele în întreaga economie. Scorul PAS grupează toate scorurile Z ale companiilor în termeni procentuali, măsurând performanţa relativă pe o scară cuprinsă între 0 şi 100. Un scor PAS al variabilei X înseamnă faptul că 100 – X% din companii au înregistrat un scor mai mare decât scorurile Z, asadar un scor PAS de 80 înseamnă că numai 20% din firmele analizate au înregistrat un scor mai mare scorului Z. 1.5.3.2.5. MODELUL ROBERTSON Profesorul Robertson49 a identificat patru elemente care produc modificări ale stării financiare ale firmei: stabilitatea pe piaţă, scăderea profitului, scăderea capitalului de lucru, creşterea împrumuturilor. Funcţia scor folosită de profesorul Robertson are forma:

� =3,0,�-1.+3,0,�-2.+0,6,�-3.+0,3,�-4.+0,3,�-5. în care: X1 = (cifra de afaceri – activele totale) / cifra de afaceri; X2 = rezultatul brut al exerciţiului / active totale; X3 = (active curente – datorii totale) / datorii totale; X4 = (capitaluri proprii - împrumuturi) / datorii totale; X5 = (active lichide – descoperirea de cont) / împrumuturi. 49

J.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review, UK, November, 1983

36


Funcţia Z urmăreşte modificările ce intervin în situaţia financiară a firmei de la o perioadă la alta. Dacă scorul Z se depreciază cu 40% sau mai mult, într-un an, analiza trebuie să identifice cauzele reducerii scorului. Dacă acest lucru se repetă doi ani consecutivi, atunci firma nu poate supravieţui din cauza instabilităţii financiare. 1.5.3.3. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODE BANCARE O modalitate de prevenire a riscului în afaceri este evaluarea bonităţii agenţilor economici.50,51,52 Din această cauză băncile clasifică creditele şi plasamentele în funcţie de serviciul datoriei şi iniţierea de prevederi judiciare în următoarele categorii: a) Creditele standard sunt creditele care nu implică deficienţe şi riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei în maniera convenită prin contractul de credit, la acordarea împrumutului, clientul fiind solvabil. Pentru aceste categorii de credite banca nu-şi poate constitui provizioane.53 b) Credite în observaţie sunt acordate unor clienţi cu rezultate economicofinanciare foarte bune şi care au probleme , pe termen scurt, cu rambursarea ratelor bancare curente (rata scadentă + dobânda). Provizioanele constituite pentru acest tip de credit sunt în limită de 5% din valoarea creditului şi pot fi incluse în cheltuieli.54 c) Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficienţe şi riscuri care pot periclita lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului şi/sau capacităţii de plată a beneficiarului de credit. Nivelul provizioanelor în acest caz este de 20%.55 d) Crediitele tip îndoielnic sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea condiţiilor, valorilor sau garanţiilor existente, este incertă. Nivelul provizionului este de 50% din valoarea creditelor acordate.56 e) Creditele pierdere sunt acele împrumuturi ce nu pot fi restituite băncii. Nivelul provizionului specific în acest caz este de 100%.57 Pe baza analizei performanţelor economico-financiare, în funcţie de punctajul obţinut la criteriile financiare şi la criteriile nefinanciare, agenţii economici se încadrează într-o categorie. Serviciul datoriei este capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă, exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenţei. 50

Normele BNR nr. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc, publicate în M.Of. nr. 72 din 22 martie 1994 51 Normele BNR nr. 8 din 26.04.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor, publicate în M.Of. nr. 245 din 1 iunie 1999 52 Regulamentul nr.2 din 07.04.2000, privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit, publicat în M.Of. nr. 316 din 07.07.2000 53 Normele BNR nr.3 din 24.02.1994 54 Idem 55 Idem 56 Idem 57 Idem

37


Prin iniţiere de proceduri judiciare se înţelege cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor: a) Faţă de debitori: - Acceptarea de către instanţă a cererii introductive depusă de bancă pentru declanşarea procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii de faliment; - Declanşarea procedurii de executare silită a patrimoniului în cazul persoanelor fizice. b) Faţă de contract: - Investirea cu formă executorie a contractului de credit şi a contractelor de garanţie; - Investirea cu formulă executorie a hotăririi judecătoreşti definitive ce dispune asupra contractului de credit, precum şi contractelor de garanţie sau asupra contractului de plasament. 1.5.3.3.1.

METODA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Banca Comercială Română încadrează firmele, care apelează la credite, într-o categorie de bonitate, în funcţie de punctajul obţinut la criteriile cuantificabile coroborat cu punctajul obţinut la criteriile nefinanciare. Rezultatul obţinut prin adunarea punctelor acordate fiecărui criteriu cuantificabil, determină clasificarea preliminară, care poate fi menţinută sau modificată în funcţie de concluziile analizei necuantificabile, determinând astfel performanţa finală a celui care a solicitat creditul. A. Clasificarea preliminară se va face în funcţie de punctajul obţinut la analiza criteriilor din tabelul următor:

Nr. 1

2

3

Tabelul 5. Evaluarea criteriilor de performanţă economico-financiară la B.C.R. S.A. Indicatorul Formula de calcul Rezultatul Nr. de puncte obţinute Lichiditatea Lc≤80% -2 curentă 80170% 4 Solvabilitatea S≤80% 0 80180% 6 Gradul de Gi>100% -1

38


îndatorare globală 4

5

Viteza de rotaţie a activelor circulante Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiară) Acoperirea dobânzii

8010

��=,�-��.×100

��= ,��-��.

Rcp≤0% 0< Rcp≤10% 10< Rcp≤30% 30< Rcp≤50% Rcp>50% 6 080 7 Dependenţa de At>50,1% şi De>50,1% pieţele de Ai>50,1% şi De>50,1% aprovizionare x At>50,1% şi De>50,1% şi desfacere Ai>50,1% şi De>50,1% Garanţii x -garanţii necondiţionate primite de la guvernul României; -garanţii bancare irevocabile primite de la bănci româneşti şi străine de prim rang; -depozit bancar; -ipoteca; -gajul cu deposedare; -gajul fără deposedare; -cesiunea de creanţă; -cauţiunea; -gajul general; TOTAL PUNCTAJ INTERMEDIAR Până la 5 6-10 11-16 17-25 inclusiv CATEGORII ÎMPRUMUTAŢI E D C B Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A. ��=,��-��.×100

Legenda: Lc – lichiditate curentă; Ac – active circulante; Sn – stocuri nefavorabile; Ci – clienţi incerţi; D<1 an – datorii cu scadenţă mai mică de un an; S – solvabilitate; A – toatal active; D – datorii totale; Cp – diferenţe de conversie pasiv; Gi – gradul de îndatorare generală; CPNs – capitaluri proprii nete în sens srtict; Rac – viteza de rotaţie a activelor circulante; 39

0 1 2 3 1 2 4 0 1 3 4 2 3 2 1 0 -1 4 3 2 1 4 4 4 3 2 2 1 1 0 Peste 25 A


Cd – cheltuieli cu dobânzile; Car – cifra de afaceri realizată; At – aprovizionări în ţară în raport cu totalul aprovizionat; Ai – aprovizionări din import cu totalul aprovizionărilor; Dt – desfaceri în ţară în raport cu totalul desfacerilor; De – desfacri la export în raport cu totalul desfacerilor. Pentru determinarea punctajului firmelor care garantează creditul cu mai multe tipuri de garanţii se va folosi media ponderată. B. Analiza nefinanciară se face în funcţie de următoarele criterii: calitatea conducerii, calitatea organizării, sectorul de activitate a firmei, poziţia firmei în ramură, strategia de dezvoltare şi perspectiva unităţii.

Nr. 1

2

3

4

5

6

Tabelul 6. Analiza criteriilor nefinanciare ale B.C.R. S.A. Denumirea criteriului Comentariu Rezultatul analizei Calitatea conducerii Se va explica şi justifica calitatea • Foarte bună profesională a managerilor, respectiv: -cunoştiinţe tehnice de specialitate; • Bună -experienţă managerială; -prestigiul şi reputaţia în relaţiile cu • Satisfăcătoare furnizorii şi beneficiarii etc. Calitatea organizării Se vor trata explicit şi detaliat • Bună aprecierile inspectorului cu privire la organizarea activităţii unităţii • Medie economice (fluxuri tehnologice, capacitatea de adaptare la modificările • Slabă structurale, utilizarea bazei materiale şi a resurselor umane etc.) Sectorul în care îşi Analiza se va axa pe comentariul • Perspectivă bună a desfăşoară activitatea asupra conceptului de „piaţă dezvoltării sectorului; profitabilă” în care îşi desfăşoară • Perspectivă slabă a activitatea agentul ecomonic. dezvoltării sectorului; • Sector de activitate nevalabil Poziţia unităţii în Din analiză va rezulta gradul în care • Capacitate mare de ramură şi subramura de unitatea este cunoscută în sectorul său influenţă a pieţii; activitate de activitate având un cuvânt de spus • Capacitate medie de şi în cea ce priveşte nivelul preţurilor, influenţă a pieţii; concurenţa etc. • Capacitate redusă de influenţă a pieţii; Strategia de dezvoltare Se va analiza: • Foarte bună Existenţa unei strategii pe următorii 35 ani. Dacă aceasta este realistă, • Neconvingătoare realizabilă sau cu risc de eşec; Modalitatea de realizare a strategiei • Inexistentă propuse; Alternative şi implicaţii în cazul nerealizării strategiei propuse; Existenţa sau nu a planurilor de restructurare şi redresare financiară. Perspectiva unităţii Se vor prezenta programele de (programul de acţiune restructurare şi retehnologizare • Activitate viabilă;

40


priviind reducerea riscului în creditare)

aplicate, cele în curs de aplicare precum şi cele ce urmează a fi aplicate. Se vor detaila etapele parcurse şi rezultatele obţinute. Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A.

• Activitate cu slabe perspective

C. Performanţa economico-financiară finală a împrumutului, în urma coordonării punctajului criteriilor financiare cu criteriile de analiză nefinanciară se clasifică în cinci categorii de bonitate: • Categoria „A” – performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la timp a dobânzii şi a ratei. Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a performanţelor financiare la un nivel ridicat; • Categoria „B” – performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menţine la acelaşi nivel într-o perspectivă mai îndelungată; • Categoria „C” – performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o tendinţă de înrăutăţire; • Categoria „D” – performanţele financiare sunt scăzute şi cu o evidentă ciclitate, la intervale scurte de timp; • Categoria „E” – performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile. 1.5.3.3.2.

METODA BĂNCII ROMÂNE DE DEZVOLTARE

Banca Română de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A., grupează agenţii economici pe cele cinci tipuri de categorii de bonitate pe baza indicatorilor de performanţă financiară din următorul tabel: Tabelul 7. Criterii de performanţă financiară ale B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. Criterii de apreciere % Categorii de credite Categ. A Categ. B Categ. C Categ. D Categ. E Gradul de îndatorare 0-30,0 30,1-50,0 50,1-65,0 65,1-80,0 peste 80,0 Lichiditatea imediată peste 110,0 85,1-110,0 65,1-85,0 50,1-65,0 sub 50 Solvabilitatea patrimonială peste 50,0 40,1-50,0 30,1-40,0 20,1-30,0 sub 20,0 Rentabilitatea în funcţie de cifra peste 10,0 5,1-10,0 3,1-5,0 1,1-3,0 sub 1,0 de afaceri Gradul de acoperire a peste 120 100,1-120,0 90,1-100,0 70,1-90,0 sub 70 cheltuielilor din venituri TOTAL PUNCTAJ 41-50 26-40 11-25 1-10 0 Sursa: Normele de creditare ale BRD Groupe Societe Generale S.A.

2. DESCRIEREA FIRMEI 2.1. ISTORIC AL ACTIVITĂŢII S.C. METROPOLIS GROUP S.R.L. a fost constituită în actuala formă juridică în anul 1994 prin încheierea de autentificare nr. 7598/13.09.1994.

41


Înca de la înfiinţare societatea a avut ca principale activităţi: între anii 1994-1995: alte activităţi recreative; cafenele si baruri fară spectacol. între anii 1995-1999: alte activităţi recreative; jocuri de noroc; comerţ cu amanuntul. din 1999-prezent: alte activităţi recreative; lucrări de construcţii, inclusiv lucrări de artă; - alte activităţi de spectacole ( organizarea şi prezentarea altor activităţi recreative cum sunt: activităţile sălilor de dans, discotecilor, şcolilor de dans, parcurilor de distracţii şi alte forme recreative analoge, spectacole de circ, marionete, realizatorilor de desene animate, scenografilor, consultanţilor si ale altor tehnicieni din domeniul realizării de spectacole ); comerţ cu amănuntul cu băuturi; comerţ cu amănuntul cu produse din tutun; - alte tipuri de comerţ cu amănuntul cu produse alimentare, băuturi şi produse din tutun în magazine specializate. Activităţile enumerate s-au desfăşurat în mai multe puncte de lucru din toată ţara. 2.2. PRINCIPALELE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE 1. Clădire situată în Bistrita, str. M. Eminescu, nr. 1-4, desfăşurată pe o suprafaţă de 2.574,63 mp. 2. Autovehicule. 3. Instalaţii şi echipamente de sonorizare, lumini, climatizare. 2.3. PRINCIPALII FURNIZORI S.C. AGROBIS BAZA 6 S.A. S.C. CAFFE RIVER S.R.L. S.C. DOBOCO IMPEX S.R.L. S.C. DECIS COM S.R.L. S.C. ELECTROPLAST S.A. S.C. EMI CORPORATION S.R.L. S.C. INTERBRANDS S.R.L. S.C. MEDEIROS S.R.L. S.C. MACON S.A. S.C. ROMELMAR S.R.L. S.C. ZAJ DISCOTECHIKA S.R.L. S.C. YORK INTERNATIONAL S.R.L. S.C. PHOENIX CONSTRUCT S.R.L.

42


S.C. EUROPLEICOM S.R.L. 2.4. DESCRIEREA SUMARĂ A ACTIVITĂŢII S.C. METROPOLIS GRUP S.R.L. are o bogată experienţă în organizarea activităţilor recreative. În perioada 1994-1998 societatea era organizatoarea celei mai puternice discoteci din Bistriţa şi organiza activităţi de bingo în sală în mai multe oraşe din România. Începând cu anul 1999 societatea s-a reorientat spre activităţi de comerţ şi prestări servicii, de construcţii datorită faptului ca una din societăţile din grupul de firme era organizatoarea jocului de bingo televizat SUPER BINGO PROTV. Începând cu anul 2001 societatea a început o campanie masivă de investiţii în vederea desfăşurăii de activităţi recreative prin adoptarea unui nou concept în România, şi anume CENTRU DE DISTRACŢII ŞI AGREMENT. Acest centru cuprinde discoteci, săli de jocuri distractive pentru toate vârstele, restaurante, terase, toate regăsindu-se în acelaşi spaţiu. Până în acest moment aceste investiţii au fost susţinute din surse proprii, surse provenind nu numai din activitatea curentă ci şi din activităţi excepţionale (operaţiuni de capital). 2.5. CLIENŢII S.C. METROPOLIS GRUP S.R.L. este o societate care se adresează în general populaţiei, prin faptul că desfăţoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi prestări de sercicii. Pe lângă acest important segment, societatea este în relaţii cu mai mulţi clienţi în special prin prestările de servicii care le face în domeniul construcţiilor: S.C. BOWLING S.R.L. S.C. BINGO CLUB S.R.L. S.C. SCANDIC COMPANY S.R.L. S.C. GCM INTERGAMES S.R.L. S.C. PHOENIX S.R.L.

2.6. STAREA CONCURENŢIALĂ Slab reprezentat la nivel regional, segmentul de piaţă al agenţilor economici având ca obiect de activitate prestarea de servicii de agrement-distracţii se caracterizează prin infrastructura slab dezvoltată, un numar mare de locaţii cu spaţii de dimensiuni reduse şi standarde calitative inferioare cerinţelor moderne. Ca enumerare, principalii concurenţi ai complexului de distracţii şi agrement Metropolis vor fi: Disco Parc Bistriţa, Disco Galaxy Bistriţa, Disco Tequila Dej, Disco Atlantic Cluj-Napoca, Disco Wake-Up Cluj-Napoca, Club Kharma Cluj-Napoca – cu un target de piaţă relativ diferit ca etate/scară ierarhică socială a clientelei şi fară capacitatea de a presta servicii integrate (divertisment diferenţiat şi alimentaţie publică).

43


2.7.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

Tabelul 8. Principalii indicatori economico-fianciari ai S.C. Metropolis Grup S.R.L. Denumire U.M Formulă Anul 2003 Anul 2004

Nr. 1 2 3 4

Cifra de afaceri Număr de angajaţi Situaţia netă Lichiditate generală

5

Lichiditate redusă

6

Lichiditate imediată

7

Solvabilitate generală

8

Solvabilitate patrimonială

%

9

Rata autonomiei financiare la termen

Leu/ leu

Rata de îndatorare globală

Leu/ leu

Rata de îndatorare la termen

Leu/ leu

Fondul de rulment net Nevoia de fond de rulment net

lei

10

11

12 13

14 15

lei Pers. lei Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu Lei/ leu

Lei

2478023 88 960331 0,64

1615187 59 1730154 0,30

Anul 2005 3142036 101 2174490 1,34

0,56

0,18

1,06

0,002

0,005

0,009

1,18

1,43

1,50

,�� -�� .×100

15,28

36,89

34,86

,�� -�� .

0,37

1,52

0,81

,�� -�� .

5,54

1,71

1,87

,�� -�� .

2,68

0,66

1,24

�� − – �� ,��.��− ��.��. − ,�� −�� . FRN – NFRN ,�� .×100 ,�� -�� .×100

-983225

-1108866

620927

-987737

-1121716

607432

Total active – Toatal datorii ,�� -�� . ,�� −��-�� . ,��ăţ�-�� . ,�� -�� .

Trezoreria netă lei 4511 12850 13495 Rata rentabilităţii 26,49 5,29 13,42 economice % 16 Rata rentabilităţii 2,24 1,23 7,64 financiare % Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

3. ANALIZA RISCULUI LA S.C. METROPOLIS GRUP S.R.L. 3.1. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODEI PATRIMONIALE Nr 1

Tabelul 9. Evoluţia indicatorilor de echilibru patrimonial Indicatori U.M. 2003 2004 Active imobilizate Lei 4543336 5051926

44

2005 4531397


2 3 4

Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

2003: societatea are un fond de rulment negativ ceea ce exprimă un dezechilibru financiare pe termen lung. (o parte din activele imobilizate sunt finanţate cu resurse curente). 2004: fondul de rulment al firmei înregistrează o valoare negativă, mai scăzută ca şi în anul precedent însemând ca parte mai mare a activelor imobilizate sunt finanţate cu resurse curente. 2005: fondul de rulment are o valoare de 620.927 lei, valoare prozitivă ceea ce înseamnă că s-a stabilit un echilibru financiar pe termen lung, şi o parte din capitalurile permanente finanţează activele curente. Riscul de incapacitate de plată a firmei se poate evidenţia şi prin indicele de corelaţie a vitezei de rotaşie a pasivelor şi activelor curente, calculate, fie ca durată în zile a unei rotaţii, fie ca număr de rotaţii după cum urmează: Tabelul 10. Evoluţia indicatorilor de gestiune Nr Indicatori U.M. 2003 2004 2005 1 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 2 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 3 Active curente (1+2) Lei 1788809 1398624 2092159 4 Datorii ce trebuie plătite până la un Lei 2770506 2503080 1458759 an 5 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 6 Datorii curente (4+5) Lei 2770035 2507490 1471232 7 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 8 Durata unei rotaţii a activelor curente Zile 263,48 316,06 243,04 (3:7) x 365 9 Durata unei rotaţii a datoriilor curente Zile 408,31 565,75 170,91 (6:7) x 365 10 Indicele de corelaţie a duratelor unei 0,65 0,56 1,42 rotaţii (8:9) 11 Numărul de rotaţii a activelor curente 1,39 1,15 1,50 (7:3) 12 Numărul de rotaţii a datoriilor 0,89 0,64 2,14 curente (7:3) 13 Indicele de corelaţie a numărului de 1,56 1,80 0,70 rotaţii (11:12) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

Durata unei rotaţii a activelor curente, se explică prin intervalul de timp de aprovizionare, de lansare, de fabricaţie, de stocare, de expediţie şi de încasare, şi este în anul 2003 de 263,48 zile, în anul 2004 este de 316,06 de zile şi în 2005 scade la 243,04 zile. Durata unei rotaţii a datoriilor curente în anul 2003 este de 408,31 zile, de 565,75 zile

45


în 2004 şi scade în anul 2005 până la 170,91 zile, ceea ce înseamnă că firma în anul 2005 beneficiează de o finanţare suplimentară anuală mai mare decât în anii precedenţi. Indicele de corelaţie a duratelor de rotaţie în anii 2003 şi 2004 este subunitar, 0,65 respectiv 0,56 ceea ce înseamnă ca firma în aceşti doi ani nu a reuşit să-şi finanţeze activitatea proprie din resurse proprii. În anul 2005 indicele are o valoare de 1,42 ceea ce înseamnă că în anul 2005 s-a reuşit finanţarea din resurse proprii atât a activităţii proprii cât şi a unei părţi din livrările către clienţi. În anul 2003 numărul de rotaţii a activelor curente (1,39) este superior numărului de rotaţii a datoriilor curente (0,89) ceea ce înseamnă că rambursarea obligaţiilor este mai lentă, în comparaţie cu încasările de la clienţi şi cu rotaţia stocurilor, acelaşi fenomen se petrece şi în anul 2004, doar valorile fiind diferite şi anume 1,15, respectiv 0,64. În anul 2005 se produce o schimbare în ceea ce priveşte o rambursare mai rapidă a obligaţiilor, în comparaţie cu încasările de la clienţi şi rotaţia stocurilor, efect cauzat de inferioritatea numărului de rotaţii al activelor curente (1,50) faţă de numărul de rotaţii a datoriilor curente (2,14). Indicele de corelaţie a numărului de rotaţii este supraunitar în anii 2003 şi 2004 (1,56 şi 1,80), ceea ce înseamnă că firma îşi finanţează afacerile din resurse atrase temoral de la terţi în procent mai mare decît din resurse proprii. În anul 2005 acest indice este subunitar (0,70) ceea ce înseamnă că finanţarea din resurse proprii este într-o proporţie mai mare decît din resursele atrase temporar de la terţi. Pentru evidenţierea riscului de ilichiditate şi insolvabilitate financiară, analiza firmei se continuă cu determinarea indicatorilor specifici lichidităţii generale, imediate şi efective. Acest lucru se poate realiza în felul următor:

Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Tabelul 10. Evoluţia indicatorilor de lichiditate Indicatori U.M. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditatea imediată (10-13-16) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0

46

2004 5051926 2377735 0 1565325

2005 4531397 2304643 0 2847681

0

0

3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080

5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759

4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44

12473 1471232 620927 142 401246 219681 115

0

0


20 21 22 23 24 25 26 27

Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 Trezoreria (19+20) Lei 4511 12850 13495 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457737 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0,2 0,5 0,9 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 Rata solvabilitaţii generale % 118 158 153 (24:25)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (25:24)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 (29+30+31):31 33 Gradul de dependenţă financiară la Lei 555 171 187 termen (24:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

În anul 2003 firma a înregistrat o ilichiditate de 1196267 lei ceea ce înseamnă că firma nu are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat decât în proporţie de 57 %, lucru acceptabil deoarece rata lichidităţii imediate se încadrează în intervalul de siguranţă financiară, fiind cu 7 % peste limita inferioară a pragului de siguranţă. În anul 2004 firma înregistrează o ilichiditate mai scăzută faţa de cea din anul 2003, în valoare de 1399613, deci este într-un deficit de acoperire a datoriilor curente, procentul ratei lichidităţii fiind de 44 % sub nivelul pragului de siguranţă cu 6 procente. În anul 2005 firma înregistrează un excedent de lichiditate, ceea ce înseamnă că firma are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat, rata lichidităţii imediate fiind de 115 %, fiind cu 15 procente peste pragul optim al indicatorului (100%) În toţi cei trei ani analizaţi, la S.C. Metropolis Grup S.R.L. s-a înregistrat un deficit de numerar şi echivalente ale numerarului, de 2767524 lei, 2494640 lei şi respectiv 1457737 lei, înregistrând o scădere a deficitului, din 2003 până în 2005 de 1,9 ori. Luând în considerare ratele lichidităţii efective, firma, în anul 2003 firma poate să-şi acopere doar 0,2 % din datoriile curente cu numerar, în 2004 0,5 % şi 0,9 % în 2005. Toate cele trei valori ale ratei lichiditaţii efective se află în afara intervalului de siguranţă (50-100 %) creeînd un aspect negativ firmei. În anii analizaţi, firma înregistrează un excedent de solvabilitate, crescând considerabil din 2003 (967294 lei) până în 2004 (2377736 lei) menţinând aproape aceeaşi valoare şi în 2005 (2304651 lei), ceea ce dă un aspect pozitiv în care activele imobilizate şi activele curente rămase după acoperirea datoriilor curente, se transformă în numerar şi echivalente ale numerarului. Ratele solvabilităţii generale pentru cei trei ani sunt 118 %, 158 % şi 153 %, însemnând o acoperire excedentară a datoriilor pe termen lung, cu active transformabile în numerar, de 1,2 ori în 2003, de 1,58 ori în 2004 şi de 1,53 ori în 2005. Gradul de dependenţă financiară a firmei înregistrat în cei trei ani analizaţi este de 85 % în 2003, 63 % în 2004 şi 65 % în 2005, ceea ce înseamnă că în anul 2003, 85 % din capitalul 47


firmei este finanţat din împrumuturi, iar în 2004 63 % şi în 2005 65%. Rata de acoperire a dobânzilor are un nivel încadrat peste limita minimă a pragului de siguranţă ceea ce înseamnă că firma dispune de resurse proprii pentru achitarea dobânzilor bancare, în 2003 indicatorul având valoarea de 131 %, în 2004 139 %, iar ăn 2005 există un excedent de 4 ori mai mare decât obligaţiile la bănci (466 %). Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

Tabelul 11. Indicatori Active imobilizate Capitaluri proprii Subvenţii pt. investiţii Datorii ce trebuie plătite intr-o perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Fond de rulment (6-1) Active circulante Cheltuieli în avans Active curente (8+9) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an Venituri în avans Datorii curente (11+12) Lichiditate generală (10-13) Rata lichidităţii generale (10:13)x100 Stocuri Lichiditatea imediată (10-13-16) Rata lichidităţii imediate (1016):13x100 Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci Trezoreria (19+20) Lichiditate efectivă (21-13) Rata lichidităţii efective (21:13)x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) Active totale (1+8+9) Solvabilitate generală (25-24) Rata solvabilitaţii generale (24:25)x100 Gradul de dependenţă financiară (25:24)x100 Rezultatul net al exerciţiului Impozit pe profit Cheltuieli cu dobânzile Rata de acoperire a dobânzilor (29+30+31):31 Cifra de afaceri netă Durata unei rotaţii a activelor curente (10:33) x 365 Durata unei rotaţii a datoriilor curente (13:33) x 365 Indicele de corelaţie a duratelor unei

Evoluţia indicatorilor de risc U.M. 2003 Lei 4543336 Lei 967295 Lei 0 Lei 2592816

2004 5051926 2377735 0 1565325

2005 4531397 2304643 0 2847681

Lei

0

0

0

Lei Lei Lei Lei Lei Lei

3560111 -983225 1780317 8492 1788809 2770506

3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080

5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759

Lei Lei Lei % Lei Lei %

1529 2772035 -983226 65 213041 -1196267 57

4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44

12473 1471232 620927 142 401246 219681 115

Lei Lei Lei Lei % Lei Lei Lei %

0 4511 4511 -2767524 0,2 5364851 6332145 967294 118

0 12850 12850 -2494640 0,5 4072814 6450550 2377736 158

0 13495 13495 -1457737 0,9 4318913 6623564 2304651 153

%

85

63

65

Lei Lei Lei %

21623 14355 116448 131

29191 10464 119140 133

175981 24512 54793 466

Zile

2478023 263,48

1615187 316,06

3142036 243,04

Zile

408,31

565,75

170,91

0,65

0,56

1,42

48


rotaţii (34:35) Numărul de rotaţii a activelor curente 1,39 1,15 1,50 (33:10) 38 Numărul de rotaţii a datoriilor 0,89 0,64 2,14 curente (33:13) 39 Indicele de corelaţie a numărului de 1,56 1,80 0,70 rotaţii (37:38) 40 Capital social 27300 1000000 1000000 41 Rata rentabilităţii financiare % 79 3 18 (29:40)x100 42 Împrumuturi bancare 1662304 1501848 875255 43 Rata dobânzii (31:42) % 7 7,93 6,26 44 Impozit pe dividende % 0 0 0 45 Profitul net monetar de echilibru Lei 116361 119097 54791 46 Rata rentabilităţii de echilibru % 4,39 3,07 1,72 47 Dividende plătite Lei 0 0 0 48 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 49 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 50 Cheltuieli cu materialele Lei 881575 842549 1366771 51 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 52 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 53 Marja industrială (54-52-53) Lei -346698 270274 -923062 54 Venituri din vânzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 55 Cheltuieli priviind mărfurilor Lei 724053 619686 898461 56 Marja comercială (56-57) Lei 745727 644636 1331798 57 Valoarea adăugată (55+58) Lei 399029 914910 408772 58 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 59 Venituri totale Lei 2984782 3106990 3658958 60 Cheltuieli totale Lei 2948804 3067335 3458465 61 Rezultatul brut al exerciţiului Lei 35978 39655 200493 62 Cheltuieli de exploatare Lei 2689236 2948195 3323375 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L. 37

Tabelul 12. Structura financiară a firmei în anul 2003

Capital propriu 967.295 lei

Rata rentabilităţii financiare 79 %

Împrumuturi bancare 1.662.304 lei

Rata dobânzii 7%

Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.


Capital propriu 2.377.735 lei

Rata rentabilităţii financiare 3%

Împrumuturi bancare 1.501.848 lei

Rata dobânzii 7,93 %


49



Capital propriu 2.304.643 lei

Rata rentabilităţii financiare 18 %

Împrumuturi bancare 875.255 lei

Rata dobânzii 6,26 %


Firma analizată trebuie să obţină un profit monetar de 116361 lei, şi o rată a rentabilităţii monetare de cel puţin 4,39 % în anul 2003, şi de 119097 lei şi rata de 3,07 % în 2004, şi în 2005 un profit de 54791 lei şi o rată a rentabilităţii monetare de 1,72 % pentru a putea face faţă plăţilor către creditorii bancari ai firmei şi pentru a prevenii în acest fel, intrarea firmei în încetare de plăţi. 3.2. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL FUNCŢIILOR SCOR 3.2.1. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI ALTMAN

Acestă metodă foloseşte următoarea ecuaţie:

� =1,2,�-1.,+1,4�-2.+,3,3�-3.,+0,6�-4.,+0,999�-5. În următorul tabel vom urmării situaţia indicatorilor de risc specifici modelului Altmen: Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Tabelul 15. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Altman Indicatori U.M. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 Datorii totale (3+4+5+10+11) Lei 5364851 4072814 4318913 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 Capital social Lei 27300 1000000 1000000 Dividente plătite Lei 0 0 0

50


20

Flexibilitatea firmei (7:13)

21 22

Profit reinvestit (14-19) Rata autofinanţării activelor totale (21:13) Rezultatul brut înaintea achitării dobânzile şi taxelor (14+15+16) Rata rentabilităţii economice (23:13)x100 Capacitatea de îndatorare (18:10)

23 24 25

Lei /leu Lei /leu Lei %

-0,16

-0,17

0,09

21623 0,003

29191 0,005

175981 0,027

152426

158795

255286

0,024

0,025

0,039

Lei 0,01 0,40 0,69 /leu 26 Randamentul activelor () Lei 0,39 0,25 0,47 /leu Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

Scorul Z obţinut în anul 2003: �=1,2,−0,16.+1,4,0,003.+3,3,0,024.+0,6,0,01.+0,999,0,39.=0,287 Scorul Z obţinut în anul 2004: �=1,2,−0,17.+1,4,0,005.+3,3,0,025.+0,6,0,40.+0,999,0,25.=0,379 Scorul Z obţinut în anul 2005: �=1,2,0,09.+1,4,0,027.+3,3,0,039.+0,6,0,69.+0,999,0,47.=1,158 Toate cele trei scorului obţinute de S.C. Metropolis Grup S.R.L. în cei trei ani analizaţi au valori cuprinse în intervalul (-∞; 1,8), ceea ce înseamnă, conform modelului profesorului Altman, că firma este falimentară. Evoluţia scorului are o tendinţă uşoară de creştere, de la valoarea 0,287 la 0,379, din 2003 până în 2004, iar din 2004 până în 2005, scorul Z creşte de aproximativ 3 ori atingând valoarea de 1,158, aspect pozitiv pentru firmă. 3.2.2. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI CANNON

& HOLDER Modelul de calcul a riscului de faliment cu metoda Cannon & Holder se bazează tot pe scorul da dar are altă ecuaţie de calcul:

� =16,�-1.,+22�-2.−,87�-3.,−10�-4.,+24�-5. Nr 1 2 3 4 5

Tabelul 16. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Cannon & Holder Indicatori U.M. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli

51


6 7 8 9 10 11

Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 Active curente (8+9) 1788809 1398624 2092159 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Stocuri Lei 213041 290747 401246 15 Lichiditatea imediată (10-13-14) Lei -1196267 -1399613 219681 16 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 14):13x100 17 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556 18 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 19 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090 20 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673 21 Cheltuieli materiale Lei 881575 842549 1366771 22 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966 23 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711 24 Marja industrială(23-21-22) Lei -346698 270274 -923062 25 Venituri din vanzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259 26 Cheltuieli priviind mărfurile Lei 724053 619686 898461 27 Marja comercială (25-26) Lei 745727 644636 1331798 28 Valoarea adăugată (24+27) Lei 399029 914910 408772 29 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595 30 Stabilitatea financiară (6:17) 0,562 0,611 0,778 31 Gradul de finanţare a vânzărilor din 0,105 0,074 0,043 resurse externe (19:18) 32 Gradul de renumerare a personalului 1,207 0,459 0,924 (20:28) 33 Ponderea rezultatului exploatării în 0,654 0,138 0,762 valoarea adăugată Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

Scorul Z obţinut de firmă în anul 2003 este: � =16,0,568.+22,0,562.−87,0,105.−10,1,207.+24,0,654.=15,943 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2004 este: � =16,0,442.+22,0,611.−87,0,074.−10,0,459.+24,0,138.=12,522 Scorul Z obţinut de firmă în anul 2005 este: � =16,1,149.+22,0,778.−87,0,043.−10,0,924.+24,0,762.=40,807 Toate cele trei scoruri obţinute de societate în cei trei ani analizaţi, cu ajutorul metodei Cannon & Holder, sunt favorabili arătând că riscul de faliment este în probabilitate de sub 10 %. Evoluţia scorului Z în anul 2004 are o scădere cu aproximativ trei unităţi faţă de anul 2003, iar în 2005 se înregistrază o creştere a scorului Z faţă de anul 2003 de aproximativ 3 ori.

52


3.3. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODELOR BANCARE 3.3.1. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BCR

Tabelul 17. Criterii de performanţă financiară Indicatori U.M. 2003 2004 2005 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681 perioadă mai mare de un an 5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0 cheltuieli 6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324 7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927 8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533 9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626 10 Active curente (8+9) Lei 1788809 1398624 2092159 11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759 perioadă de până la un an 12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473 13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232 14 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 -1108866 620927 15 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 56 142 16 Stocuri Lei 213041 290747 401246 17 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 -1399613 219681 18 Rata lichidităţii imediate (10% 57 44 115 16):13x100 19 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 0 0 20 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495 21 Trezorerie (19+20) Lei 4511 12850 13495 22 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457742 23 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0,2 0,5 0,9 24 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913 25 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564 26 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651 27 Rata solvabilităţii generale % 118 158 153 (25:24)x100 28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65 (24:25)x100 29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981 30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512 31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793 32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466 ((29+30+31):31)x100 33 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036 34 Numărul de rotaţii a activelor curente Rotaţii 1,39 1,15 1,50 (33:10) 35 Gradul de îndatorare globală % 655 271,29 287,40 (24:2)x100 36 Acoperirea dobânzii (31:33)x100 % 4,70 7,38 1,74 37 Rentabilitatea capitalurilor proprii % 2,24 1,23 7,64 (29:2)x100 Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

Nr 1 2 3 4

53


• 2003: -

Rata lichidităţii generale: 65% obţine -2 puncte;

-

Solvabilitatea firmei: 118% obţine 2 puncte;

-

Gradul de îndatorare generală: 665% obţine -2 puncte;

-

Viteza de rotaţie a activelor curente: 1,39 rotaţii obţine 1 punct;

-

Rentabilitatea capitalurilor proprii: 2,24 % obţine 1 punct;

-

Acoperirea dobânzii: 4,70 % obţine 3 puncte

-

Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de desfacere din străinătate este mai mare de 50,1 % obţine 2 puncte

-

Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor obţine 2 puncte;

Rezultă că scorul S.C. Metropolis Grup S.R.L. este de 7 puncte, firma încadrându-se în grupa D de bonitate. • 2004: -

Rata lichidităţii generale: 56% obţine -2 puncte;

-

Solvabilitatea firmei: 158% obţine 4 puncte;

-

Gradul de îndatorare generală: 271,29% obţine -1 puncte;

-


-


-


-


-


Rezultă că scorul S.C. Metropolis Grup S.R.L. este de 10 puncte, firma încadrându-se în grupa D de bonitate. • 2005: -

Rata lichidităţii generale: 142% obţine 2 puncte; Solvabilitatea firmei: 153% obţine 4 puncte; 54


-

Gradul de îndatorare generală: 287,40% obţine -1 puncte;

-


-


-


-


-


Rezultă că scorul S.C. Metropolis Grup S.R.L. este de 14 puncte, firma încadrându-se în grupa C de bonitate.

3.3.2. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BRD

Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Tabelul 18. Evoluţia indicatorilor financiari Indicatori U.M. 2003 Active imobilizate Lei 4543336 Capitaluri proprii Lei 967295 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 perioadă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 cheltuieli Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 Active circulante Lei 1780317 Cheltuieli în avans Lei 8492 Active curente (8+9) Lei 1788809 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 perioadă de până la un an Venituri în avans Lei 1529 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 Stocuri Lei 213041 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 Rata lichidităţii imediate (10% 57 16):13x100 Datorii totale (3+4+5+11+12) 5364851 Active totale (1+8+9) 6332145 Gradul de dependenţă financiară % 85 (19:20)x100 Cifra de afaceri netă 2478023 Rezultatul exploatării (profit) 261105

55

2004 5051926 2377735 0 1565325

2005 4531397 2304643 0 2847681

0

0

3943060 -1108866 746633 651991 1398624 2503080

5152324 620927 1949533 142626 2092159 1458759

4410 2507490 -1108866 56 290747 -1399613 44

12473 1471232 620927 142 401246 219681 115

4072814 6450550 63

4318913 6623564 65

1615187 125935

3142036 311595


24 25 26

Venituri toatale 2984782 3106990 3658958 Cheltuieli totale 2948804 3067335 3458465 Solvabilitatea patrimonială % 15,28 36,86 34,79 (2:20)x100 27 Rentabilitatea vânzărilor (23:22)x100 % 10,54 7,67 9,92 28 Gradul de acoperire a cheltuielilor % 101 101 106 din venituri (24:25) Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

În anul 2003 S.C. Metropolis Grup S.R.L. obţine următorul punctaj: - Gradul de îndatorare a firmei: 85% (0 puncte); - Solvabilitatea patrimonială: 15,28% (0 puncte); - Rata lichidităţii imediate: 57% (8 puncte); - Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 10,54% (50 puncte); - Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte); În total firma a acumulat 84 puncte şi se situează în grupa D de bonitate. În anul 2004 S.C. Metropolis Grup S.R.L. obţine următorul punctaj: - Gradul de îndatorare a firmei: 63% (2 puncte); - Solvabilitatea patrimonială: 36,86% (23 puncte); - Rata lichidităţii imediate: 44% (0 puncte); - Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 7,67% (35 puncte); - Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte); În total firma a acumulat 86 puncte şi se situează în grupa D de bonitate. În anul 2003 S.C. Metropolis Grup S.R.L. obţine următorul punctaj: - Gradul de îndatorare a firmei: 65% (2 puncte); - Solvabilitatea patrimonială: 34,79% (22 puncte); - Rata lichidităţii imediate: 115% (50 puncte); - Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 9,92% (39 puncte); - Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 106% (29 puncte); În total firma a acumulat 142 puncte şi se situează în grupa B de bonitate.

CONCLUZII

Incertitudinea şi riscul sunt două coordonate ale mediului economic în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea. Calcularea riscului şi determinarea influenţei lui asupra activităţii economice a unei societăţi comerciale este o problemă permanentă , de care managerii se lovesc atunci când iau decizii în coordonarea activităţii curente a firmei sau când vor să înceapă noi investiţii.

56


În această lucrarea am descris tipurile de risc care apar în sectorul economic, în activitatea unei societăţi comerciale şi am prezentat principalele metode de calcul a acestui fenomen. Pentru a ne familiariza cu termenul de risc am prezentat în prima parte a lucrării conceptul de risc, caracteristicile riscului şi tipologia riscului. Prin definiţie termenului „risc” i se atribuie termenul „pericol” sau „primejdie” după cum găsim şi în Dicţionarul explicativ al limbii române: „posibilitatea de a ajunge într-o primejdie”. Unii autori de specialitate definesc riscul ca „probabilitatea survenirii unui fenomen nedorit”(A. Giurgiu) sau „probabilitatea succesului sau a eşecului, în care succesul este obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea de pierderi de bani dintr-o investiţie” (N. Hoanţă). Am prezentat în lucrare trei mari tipuri de risc cum ar fi riscul investiţiei, riscul comercial şi riscul de faliment. Riscul investiţiei se referă la riscul la care se supune un investitor în momentul plasării de capital într-un proiect de lungă durată. Acest risc se poate calcula prin analiza unei investiţii asemănătoare, pe un interval de timp din trecut, presupunând că în viitor va avea o evoluţie asemănătoare. Riscul comercial este direct legat de activitatea curentă de exploatare a unei societăţi comericale şi este vizibil imediat obligând întreprinzătorii la luarea de decizii pentru micşorarea înregistrării de pierderi în viitor. În momentul accesării unui credit, firma suportă nişte cheltuieli financiare suplimentare. Când rata rentabilităţiii este mai mare decât rata dobânzii firma are un câştig, dar dacă rata dobânzii este mai mare decât rata rentabilităţii firma intră în pierderi. De aceea se cere o analiză a riscului financiar înaintea îndatorării. Riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare, iar falimentul este starea de fapt, adică insolvabilitatea financiară. Există mai multe metode de evaluare a riscului de faliment, prezentate şi în lucrare, după cum urmează: metode manageriale, metode patrimoniale, metode statice şi metode bancare. În partea practică a lucrării am calculat şi analizat, pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L., riscul de faliment prin metoda patrimonială, două din metodele statice (metoda Altman şi metoda Cannon&Holder) şi prin două metode bancare, cea folosită de BCR şi cea folosită de BRD.

57


ANEXE ANEXA 1 BILANŢUL S.C. METROPOLIS GRUP S.R.L.

Denumirea indicatorului

Nr.

2003

2004

2005

A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1 8633 37173 61358 II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 2 4534704 5009967 4465252 III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 3 0 4787 4787 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 4 4543336 5051926 4531397 B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 5 213041 290747 401246 II. CREANŢE 6 1562765 443036 1534792 III. IVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 7 0 0 0 IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 8 4511 12850 13495 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 9 1780317 746633 1949533 C. CHELTUIELI ÎN AVANS 10 8492 651991 142626 D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 11 2770506 2503080 1458759 PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV 12 -983226 -1108866 620927 DATORII CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 3560111 3943060 5152324 G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 14 2592816 1565325 2847681 PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN H. PROVIZIOANE PT. RISCURI ŞI DEPRECIERI 15 0 0 0 I. VENITURI ÎN AVANS, din care: 16 1529 4410 12473 - Subvenţii pt. Investiţii 17 0 0 0 - Venituri înregistrate în avans 18 1529 4410 12473 J. CAPITAL ŞI REZERVE I. CAPITAL, din care: 19 27300 1000000 1000000 - Capital subscris nevărsat 20 0 0 0 - Capital subscris vărsat 21 27300 1000000 1000000 - Patrimoniul regiei 22 0 0 0 II. PRIME DE CAPITAL 23 0 0 0 III. REZERVE DIN REEVALUARE, sold C 24 0 408549 159476 sold D 25 0 0 0 IV. REZERVE 26 934110 934110 934110 V. REZULTATUL REPORTAT, sold C 27 0 5885 35076 sold D 28 0 0 0 VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR, 29 21623 29191 175981 Sold C Sold D 30 0 0 0 Repartizarea profitului 31 15738 0 0 TOTAL CAPITALURI PROPRII 32 967295 2377735 2304643 Patrimoniul public 33 0 0 0 TOTAL CAPITALURI 34 967295 2377735 2304643 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L. din 2003, 2004, 2005

58


ANEXA 2 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE AL S.C. METROPOLIS GRUP S.R.L.

Denumirea indicatorului

Nr

1. Cifra de afaceri netă Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din dubvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2. Variaţia stocurilor, sold C sold D 3. Producţia imobilizată 4. Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 5. a). Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale b). Alte cheltuieli din afară(cu energie şi apă) c). Cheltuieli priviind mărfurile 6. Cheltuieli cu personalul a). Salarii b). Cheltuieli cu asigurările şi protcţia socială 7. a). Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale a1). Cheltuieli a2). Venituri b). Ajustarea valorii activelor circulante b1). Cheltuieli b2). Venituri 8. Alte cheltuieli de exploatare 8.1. Cheltuieli priviind prestaţiile externe 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate Ajustări priviind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli - Cheltuieli - Venituri TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE REZULTATUL DIN EXPLOATARE – profit -pierdere 9. Venituri din interese de participare - Din care, în cadrul grupului 10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate - Din care, în cadrul grupului 11. Venituri din dobânzi - Din care, în cadrul grupului Alte venituri financiare TOTAL VENITURI FINANCIARE 12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante - Cheltuieli - Venituri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

2478023 1008243 1469780 0 0 0 0 472318 2950341 127831 52 29639 724053 481772 369492 112281 309865

1615187 350865 1264322 0 0 0 0 1458943 3074130 98423 73848 50592 619686 419572 318410 101162 263931

3142036 911777 2230259 0 0 0 0 492934 3634970 0 20166 448144 898461 377673 280810 96863 451261

18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

309865 0 0 0 0 1016023 945678 40094 30252 0 0 0 2689236 261105 0 0 0 0

263931 0 0 0 0 1422143 696985 16563 708595 0 0 0 2948195 125935 0 0 0 0

451261 0 0 0 0 1091169 960966 56375 73828 36501 36501 0 3323375 311595 0 0 0 0

36 37 38 39 40 41

0 13 0 34427 34440 0

0 17 0 32843 32860 0

0 98 0 23890 23988 0

42 43

0 0

0 0

0 0

59

2003

2004

2005


13. Cheltuieli priviind dobânzile 44 116448 119140 54793 - Din care, în cadrul grupului 45 0 0 0 Alte cheltuieli financiare 46 143120 0 80297 TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 47 259568 119140 135090 REZULTATUL FINANCIAR – profit 48 0 0 0 - pierdere 49 225128 86280 111102 14. REZULTATUL CURENT – profit 50 35978 39655 200493 - pierdere 51 0 0 0 15. Venituri extraordinare 52 0 0 0 16. Cheltuieli extraordinare 53 0 0 0 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR – profit 54 0 0 0 - pierdere 55 0 0 0 VENITURI TOTALE 56 2984782 3106990 3658958 CHELTUIELI TOTALE 57 2948804 3067335 3458465 18. REZULTATUL BRUT – profit 58 35978 39655 200493 - pierdere 59 0 0 0 19. IMPOZIT PE PROFIT 60 14355 10464 24512 20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de 61 0 0 0 mai sus 21. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 62 21623 29191 175981 FINANCIAR – profit - pierdere 63 0 0 0 Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L. din 2003, 2004, 2005

BIBLIOGRAFIE

1. Altman E.I.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Bank, Journal of Commercial Bank Lendings M. Bătrâncea – Risc şi faliment, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003 D.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine, RFC 222/martie 1991 I. Coteanu ş.c. – DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, N. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999 A.I. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului, Editura Dacia, ClujNapoca, 1995 A.I. Giurgiu – Finanţele firmei, Presa Universitară Clujeană, 2000, Cluj-Napoca T. Hada – Finanţele agenţilor economici din România, Editura Intelcredo, Deva,1999 Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham – Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 1998 60


10. N. Hoanţă – Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996 11. Pezrard Josette – Gestion financiere, Ed. Presses Universitairies de France, 1990 12. R. Koch – Dicţionar de finanţe, Editura Teora, Bucureşti, 2001 13. I. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici, Editura

Mirton, Timişoara,1997 14. M. Mihalciuc ş.c.- Dicţionar poliglot explicative. Termini uzuali în economia de piaţă, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995 15. Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană, Ed. Alter-Ego Cristian, Galaţi, 1995 16. E. Nicolăescu şi colab. – Norme minimale de audit, Editura Economică, Bucureşti, 2001 17. M.Niculescu – Diagnosticglobal strategic, Editura Economică Bucureşti, 1997 18. I.P.Pântea – Managementul contabilităţii româneşti 19. S. Pertescu, M. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii, Editura Tiparul, Iaşi, 2002 20. I.Pitulescu, E.Derşidan. A.Abraham, I.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali, Editura Naţională, Bucureşti, 1999 21. M.D. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996 22. F. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1999 23. Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice, ed. Didactică şi Pedagogică, Buc. 1995 24. J.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management Accounting Review, UK, November, 1983 25. M. Toma – Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 1994 26. xxx – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001 27. xxx – O.MF nr. 596 din 28.03.1995, de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat, M.Of.nr.70 din 18.04.1995 28. xxx – Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei 29. xxx – Normele BNR nr. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc, publicate în M.Of. nr. 72 din 22 martie 1994 30. xxx – Normele BNR nr. 8 din 26.04.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor, publicate în M.Of. nr. 245 din 1 iunie 1999 31. xxx – Regulamentul nr.2 din 07.04.2000, privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specific de risc de credit, publicat în M.Of. nr. 316 din 07.07.2000

61

Analiza riscului in afaceri

Recommend Documents