etica in afaceri

Universitatea “Lucian Blaga” Facultatea de Stiinte Economice Sibiu Specializarea Afaceri Internationale  Invatamant zi

 PROIECT  La disciplina “   Management interna internațional”

Coordonator : Prof.Univ.dr.DHC Ioan Bogdan

Autor: Rusu Andreea

2012

Universitatea “Lucian Blaga” Facultatea de Stiinte Economice Sibiu Specializarea Management  Invatamant zi

Etica in Afaceri La disciplina “ Management internațional”

Coordonator : Prof.Univ.dr.DHC Ioan Bogdan

2012

2

Autor: Rusu Andreea

“Etica dezvolta, explica si intemeiaza legile morale, dar nu le inventeaza.”

Friedrich Paulsen

3

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………....... Capitolul 1 Subcapitolul 1 Subcapitolul 2 Capitolul 2 Subcapitolul 1 Subcapitolul 2 Capitolul 3 Subcapitolul 1 Bibliografie selectiva Cuvinte cheie Lista formelor grafice Anexe

4

 Introducere

Alegerea acestei teme a fost una dificila dar in cele din urma s-a dovedit a fi cea mai  buna.Studenta fiind in anul II la profilul Afaceri Internationale mi-am dorit sa ma informez asupra a tot ceea ce inseamna mediul de afaceri inclusiv etica in afaceri.Etica in afaceri din  punctul meu de vedere reprezinta acel amanunt care intotdeauna va face diferenta. Rolul pe care il joaca aceasta tema in lumea contemporana este unul foarte important. În primul rând, trebuie subliniat faptul că puterea şi influenţa firmelor private asupra întregii societăţi este mai mare decât a fost vreodată până acum, iar politicile imorale, frecvent întâlnite în mediul de afaceri, pot să provoace imense daune şi prejudicii indivizilor, comunităţilor şi mediului. . Politicile guvernamentale din anii ’80, de exemplu, au scos în relief anumite  probleme de etică în afaceri, care se pun acum cu mare acuitate şi în tranziţia societăţii româneşti spre o economie de piaţă funcţională. Atât în ţările occidentale, cât şi în ţara noastră  programele de privatizare au făcut ca numeroase întreprinderi aflate o vreme în proprietatea statului să se adapteze cerinţelor de eficienţă şi rentabilitate ale unor afaceri comerciale. Drept urmare, noii lor manageri au dispus masive concedieri preliminarii de personal, acordându-şi lor  însă remuneraţii substanţial mărite. Creşterea importanţei acordate eticii în afaceri se explică şi prin modificările suferite de strategiile şi structurile corporaţiilor.Curente recente în teoria şi practica managerială, precum total quality management, ca şi procesele de restructurare şi redimensionare a firmelor de top au condus la abandonarea multor practici tradiţionale de conducere a proceselor economice. Ierarhiile manageriale stufoase şi rigide s-au aplatizat considerabil. În consecinţă, autoritatea şi răspunderea decizională s-au dispersat din ce în ce mai mult în cadrul firmei: decizii importante sunt luate la niveluri ierarhice tot mai joase şi de către tot mai mulţi angajaţi. Iată de ce se impune ca fiecare salariat, nu numai top managementul să înţeleagă cât mai bine complexitatea problemelor de natură etică; toţi membrii unei firme trebuie să cunoască valorile şi ţelurile esenţiale ale organizaţiei şi cum trebuie să se reflecte acestea în conduita practică a firmei în mediul economic. Pentru ca etica în afaceri să se disemineze în toate ungherele unei firme, ea trebuie să f ie mai întâi înţeleasă. Înţelegerea criteriilor morale de conduită în afaceri este deosebit de importantă, deoarece noile structuri organizaţionale dau naştere unor noi complicaţii, (legate de circulaţia informaţiilor şi administrarea informaţiilor în cadrul diferitelor colective de lucru şi al întregii organizaţii), pentru care nu există precedente tradiţionale. Pentru ca „împuternicirea” angajaţilor (engl. empowerment) să aibă succes, o înţelegere temeinică a eticii în afaceri este absolut necesară. Obiectivele propuse in scrierea lucrarii tin de: Mutatii in lumea contemporana care impun importanta eticii in afaceri. Conceptul de etica in afaceri. Opinii ale unor specialist romani/straini privind etica in afaceri. Rolul eticii in afaceri. Importanta eticii in afaceri pentru oameni. Diferenta intre etica deontologie profesionala si morala. • • • • • •

5

•

Importanta eticii in management.

Capitolul 1 “ Etica este supunera de ceea ce nu poate fi constrans.”

"Jhon Fletcher Moulton

 Elemente conceptuale, de bază, privind etica in afaceri

1.1.Aspecte generale ,,Etica în afaceri – spun unii specialisti - este un subiect pe care multi oameni îl iau în raspar: pe unii îi amuza copios iar altora li se pare o gluma proasta. In lumea noastra, învatam din clasa întâi matematica, gramatica, istoria, geografia, etc, însa etica nu o studiem niciodata la scoala.  Nu este o disciplina "exacta", si dupa cum se crede nici destul de importanta pentru a sta lânga celelalte materii "umaniste". Asa se face ca fiecare îsi încropeste o imagine personala, extrem de aproximativa, daca nu chiar eronata despre ceea ce înseamna etica.” 1 Observatorii hipercritici ai mediului de afaceri comit mai multe erori care le îngusteaza  perspectiva si le strâmba judecata. Pe de o parte confumda comportamentul etic cu altruismul umanitar, pe de alta parte generalizeaza, fara temei, faptele scandaloase care se petrec realmente in lumea afacerilor, trecând cu vederea normalitatea activitatii de afaceri, în care onestitatea si corectitudinea trebuie sa fie regula si nu exceptia. Etica în afaceri este un domeniu academic si un subiect de dezbatere publica destul de recent, așa încât înca nu s-au pus întrebari de genul: "Cine este autorul care a propus si a impustermenul etica în afaceri ?" sau "Cui apartine cu adevarat primul articol, eseu sau tratat de etica în afaceri?". ,,Ca mai toate noutatile din ultimul secol, si business ethics este o "inventie" americana. Pentru unii originea transatlantica a noii discipline este o garantie de seriozitate, performanta si calitate; pentru altii dimpotriva, orice vine de peste ocean trebuie sa fie ceva teribil de rudimentar, superficial. Indiferent cum este privita, etica în afaceri a luat rapid amploare în spatiul nord -american, de unde s-a raspândit apoi mai ales în tarile în care se poate vorbi cu adevarat despre economie de piata si de stat de drept. In România, acest eventual interes este doar în faza sa se nasca” 2. Etica în afaceri e produsul unei piete mature, în care firmele si-au înteles rolul în societate si au învatat sa comunice si sa faca din comunicare un instrument de profit. In activitatea unei firme, etica se regaseste sub forma de instrumente de decizie, instrumente pentru diagnosticarea si rezolvarea conflictelor etice, sisteme de valori ce definesc o cultura organizationala, coduri etice, principii ce stau la baza strategiilor de comunicare de marketing, instrumente în managementul resurselor umane. Toate acestea sunt concepute pornind de la idea ca managementul etic este, cel putin pe termen mediu si lung, un management profitabil. Iata, doar o parte a motiva ției ca acesta tema sa fie considerata de importanta majora, pentru toți oamenii, dar mai ales pentru manageri, în special pentru cei din managementul statal, cu accent pentru instituțiile de baza ale statului, pentru ca subiectul sa fie cât mai deplin înțeles și mai cu seama concluziile ce se desprind sa fie opera ționalizate, cât mai repede și mai deplin, în activitatea practica. 1 2

Dan Craciun : Etica afacerilor – un spectacol prea adesea ratat, Revista Cultura, nr. 3, 2004 Idem : Etica în afaceri, Editura TEORA, 2004

6

Importanta eticii în lumea afacerilor internationale de astazi și în perspectiva, devine și mai accentuata, fiind sub influenta mai multor factori, dintre care mentionam: puterea si influenta firmelor private în crestere, schimbarea naturii afacerilor, modificarile suferite de strategiile si structurile manageriale, procesul de globalizare, sustenabilitatea.

1.2.Conceptul de etica în afaceri Sociologul Raymond Baumhart într-unui din studiile sale, a pus întrebarea :"Ce este etica?", mai multor oameni de afaceri americani si a primit urmatorul raspuns emblematic: ,, Etica are de a face cu ceea ce sentimentele mele îmi spun ca este bine sau rau ". Multi oameni sunt tentati sa asocieze etica cu sentimentele, gândindu-se probabil la un soi de vibratie empirica fata de aproapele nostru. Dar etica nu este necesar legata de anumite stari afective. Acestea sunt schimbatoare, capricioase si nu pe deplin supuse ratiunii, astfel încât, foarte frecvent, tocmai sentimentele sunt acelea care ne îndeamna sa ne abatem de la normele etice. „Etica este legata de credinta mea religioasa", spun al ții, ori etica nu se afla într-o relatie necesara nici cu religia. Ce-i drept, majoritatea religiilor sustin standarde etice înalte. Dar  daca etica n-ar fi decât un apanaj al religiei, atunci ea nu ar fi valabila decât pentru persoanele religioase. Or, etica se adreseaza în egala masura ateilor si sfintilor, astfel încât nu poate fi în nici un caz confundata cu religia sau pe deplin subordonata ei. Alții afirma: ,,A Jr etic înseamna sa respecti legea ". A te comporta etic nu e totuna cu a respecta legea. Nu rareori, legea încorporeaza anumite convingeri morale pe care le împartasesc numerosi cetateni ai unui stat. Dar legea ca si sentimentele se pot abate fata de ceea ce este etic. "Etica reprezinta modele de comportament acceptate în societate " – observa un alt specialist, dar a fi etic nu se confunda cu a te conforma pe deplin unor modele de conduita acceptate în societate, în multe cazuri, majoritatea oamenilor cultiva într-adevar tipare comportamentale juste sub aspect etic, dar nu întotdeauna. Uneori aceste modele sociale de comportament se pot afla în conflict cu principiile etice. Se poate întâmpla ca întreaga societate sa aiba un comportament corupt. Pe de alta parte, daca a te comporta etic ar fi totuna cu a imita modelele sociale acceptate, atunci pentru a stii ce este corect din punct de vedere etic, individul ar trebui sa afle ce anume se considera acceptabil in societatea din care face parte. 3 R.T. de George, unul dintre autorii cei mai proeminenti în acest domeniu, defineste etica în afaceri drept "perspectiva etica, fie implicita în comportament, fie enuntata explicit, a unei companii sau a unui individ ce face afaceri”. Comportamentul si declaratiile pot fireste sa se contrazica, astfel încât despre o corporatie se poate spune uneori ca, desi afiseaza un credo etic  pus, chipurile în serviciul comunitarii, daunele teribile provocate mediului înconjurator arata care îi sunt adevaratele convingeri4. Andrew Crane si Dirk Matten intr-un foarte recent tratat intitulat Business Ethics: A European Perspective, propun o definitie mai nuan țata: "Etica în afaceri este studiul situatiilor, activitatiilor si deciziilor de afaceri în care se ridica probleme în legatura cu ceea ce este Lasând de-o parte opiniile oamenilor de afaceri americani si alte opinii în legatura cu termenul etica, ar trebui sa ne întrebam ce se întelege prin etica în România. La noi, termenul etica are cel putin doua semnificatii diferite: In primul rând etica se refera la asa numitele moravuri, cutume si obiceiuri traditionale

3 4

Issues in Ethics” publicat în toamna anului 1987 Issues in Ethics” publicat în toamna anului 1987

7

specifice diferitelor culturi, ca, spre exemplu, în Occident preturile afisate în magazine nu sunt, de regula, negociabile, pe câta vreme în Orient tocmeala dintre vânzator si cumparator este aproape obligatorie. Lumea apuseana pune mare pret pe punctualitate, în timp ce în America Latina sau în Africa, se considera ca un om este cu atât mai important si mai vrednic de stima cu cât îsi  permite sa întârzie mai mult, în Occident, comisioanele acordate "pe sub masa" unor oficiali carora li se solicita un contract sau anumite facilitati fiscale ori comerciale sunt considerate total imorale, lucru care nu se întâmpla în tarile în curs de dezvoltare, unde mituirea functionarilor   publici este o practica obisnuita. In al doilea rând, prin etica se întelege ansamblul de valori si norme care definesc, într-o anumita societate, omul de caracter si regulile de comportare justa, demna si vrednica de respect, a caror încalcare este blamabila si vrednica de dispret. în aceasta acceptiune etica promoveaza anumite valori, precum cinstea, dreptatea, curajul, sinceritatea, marinimia, altruismul, etc. în firescul limbii române, ansamblul acestor reguli de buna purtare se numesc morala, iar conditia omului care aspira sa traiasca potrivit unor idealuri si principii cât mai înalte se numeste moralitate. Dictionarul explicativ al limbii române, prin editia sa din 1975 defineste etica ca fiind: "stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorica, cu continutul lor de clasa si cu rolul lor în viata sociala; totalitatea normelor de conduita morala corespunzatoare unei anumite clase sau societati". 5 ,, O întelegere a eticii este critica pentru noi ca indivizi, pentru ca o etica sanatoasa reprezinta însasi esenta unei societati civilizate. Etica este fundatia pe care sunt cladite toate relatiile noastre. Ea înseamna ansamblul nostru de a ne relationa fata de patroni, fata de angajati, de colegi, de clienti, de subordonati, de furnizori, fata de comunitatea în care ne aflam si unii fata de altii. Etica nu se refera la legaturile pe care le avem cu altii ci la calitatea acestor legaturi”6. Studierea eticii ca disciplina practica - numita si "etica aplicata"-, ca ultim curent în abordarea acestei stiinte, a avut o contributie foarte importanta atât în domeniul dreptului cât si al medicinii în care etica legala si etica medicala sunt subiecte bine stabilite. Aceasta abordare a dreptului si medicinii au avut o importanta contributie la dezvoltarea Business Administration ca disciplina de studiu, în special în SUA. De exemplu Universitatea Harvard, la lansarea Facultatii de Business a adoptat modelele pedagogice dezvoltate de facultatile sale de drept si medicina, în care abordarea etica a disciplinei are un rol important. Aceasta s-a datorat si faptului ca unii  profesori si oameni de afaceri au considerat necesar impunerea în practica afacerilor a valorilor  acceptate de catre comunitatea mai larga 7. Potrivit specialistilor în conceptul de etica aplicata intra etica profesionala, etica afacerilor si etica mediului ambiant. Etica profesionala impune stabilirea unor reguli interne în fiecare profesie, care pot lua forma „bunelor practici" a „codurilor etice", sau a „codurilor deontologice", prin care se definesc modalitatile practice de rezolvare a problemelor cu care se confrunta membrii unei profesiuni si rolul social al profesiunii respective.

5

Dicționarul explicativ al limbi române, Academia Româna, institutul de lingvistica, Nicolae Iorga, Editura Academiei Române, 1975 6 Linda K. Trevino A. Nelson : Managing Business. Ethics ( Manual) , Editura Jhon Willey, Sons Inc., New York, SUA, 1995 7 Laurie J. Mullins : Management and Organizațional Behavior, Editura Pitman Publishing, London, UK, 1996

8

Capitolul 2 “În afaceri nu avem prieteni, ci doar parteneri.”

Alexandre Dumas.

Specificitatea conceptelor de morala, etica și deontologie și impactul lor în management

2.1 Aspecte generale Sa nu minti!”, „Sa nu furi!”, ,,Sa nu ucizi”, ,, Sa-ți respecți cuvântul”, „Sa -ți ajuti aproapele!”, „ Sa- ți respecti parintii!”, „ Sa- ți cresti copiii asa cum se cuvine!”, etc. în firescul limbii române ansamblul acestor reguli de „buna purtare” se numeste morala, iar conditia omului care aspira sa traiasca potrivit unor idealuri si principii cât mai înalte se numeste moralitate. În sensul sau propriu, etica sau filosofia morala este o interpretare teoretica a ethosului si a fenomenelor morale. Reflectia etica are ca obiect clarificarea cu instrumente teoretice a o serie de probleme, precum: putem fi morali?, cum sa fim morali?, ce eate binele ți raul, placerea și datoria, dreptatea, demnitatea, demnitatea sau marinimia, în ce consta fericirea și cum poate fi ea atinsa si mai ales pastrata?, ce fel de argumente rationale pot sustine în mod consistent o anumita angajare sau decizie morala?, cât de puternica este influenta factorilor irationali în atitudinile noastre morale? etc. Etica nu încearca sa raspunda la aceste întrebari din perspectiva specifica a vreunei categorii particulare de oameni, ci sa afle raspunsuri cu valoare universal valabila. Ce ar trebui sa faca un om spre a-si realiza dorintele, scopurile si idealurile, astfel încât sa poata atinge maxima împlinire a fiintei sale, fara a face însa inutil rau celorlalti, ci lasând pe fiecare sa-si caute propria împlinire personala si chiar contribuind la progresul întregii societați ?” De altfel, aceasta este interogatia fundamentala, ce sta în miezul investigatiilor etice. Eticile aplicate pun si ele exact aceeasi întrebare, însa o fac din perspectiva unei anumite categorii sociale particulare,ca, de pilda: - ce ar trebui sa faca un medic sau o asistenta medicala spre a fi cât mai deplin realizati în profesia lor – apararea sanatatii si vietii pacientilor? - cum ar trebui sa se comporte un om al legii, fie el judecator, procuror sau avocat,  pentru a se apropia cât mai mult posibil de optimitatea profesiei sale – actul de justitie? - cum trebuie sa actioneze un bun om de faceri spre a-si împlini vocatia? - care sunt responsabilitatile si datoriile morale de care omul de faceri trebuie sa se achite pentru a-si face treaba cât mai bine? La nivelul bunului simt, aceasta întrebare se pune de mult, înca din antichitate, dar numai 9

de curând ea sta si în centrul unei noi discipline academice – etica în afaceri. Care sunt schimbarile sociale si economice care au facut ca opiniile de bun simt despre ceea ce ar trebui sa faca ori sa nu faca agentii economici în societatea capitalista actuala sa para depasite si inadecvate, solicitând o investigare teoretica a standardelor etice rationale care ar trebui sa reglementeze mediul de afaceri din lumea contemporana? În sfârsit, termenul “deontologie”, desemneaza normele de conduita si obligatiile etice în cadrul unei profesii neînsemnând altceva, decât o teorie a datoriei si a obligatiilor morale într-o anumita breasla, bransa, meserie, profesie,etc.,( ex:deontologia avocatilor, contabililor, medicilor,  profesorilor, etc.)  Ne vom referi, în cele ce urmeaza, la filosofiile morale, la principiile si regulile pe care oamenii decid sa le foloseasca pentru a concluziona ce este bine sau rau. Oamenii învata aceste  principii prin socializare, de la membrii familiei, de la grupurile sociale si prin educatia formala. Fiecare filozofie morala are conceptul sau propriu despre ce este corect sau etic si despre regulile de comportament. Aceste reguli si concepte de corectitudine formeaza nucleul în baza 50 caruia o persoana decide cum sa se comporte într-o anumita situatie. Aceste filozofii pot furniza reguli pentru luarea unor decizii etice. Termenul “morala” desemneaza un anasamblu de reguli carora fiecare individ trebuie sa I se conformeze pentru a fi acceptat în societate. Ca o prima definitie, morala reprezinta totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor reflectate în principia, norme, reguli determinate istoric si social, care reglementeaza comportamentul si raporturile indivizilor între ei, precum si dintre acestia si colectivitate (familie, grup, clasa, natiune, societate), în functie de categoriile BINE, RAU, DATORIE, DREPTATE,  NEDREPTATE si a caror respectare se întemeiaza pe constiinta si pe opinia publica. Morala este o forma specifica a raporturilor dintre oameni, dintre diferite grupuri sociale, fiind dependenta de conditiile existentiale ale unei comunitati umane.

2.2Aplicarea moralei în afaceri Pentru a întelege mai bine cum filozofiile morale influenteaza deciziile în afaceri vom folosi un exemplu. Sa presupunem ca IM, reprezentant de vânzari la firma WIM SA,  producatoare de cuie si suruburi, pregateste o prezentare pentru vânzare. El spera sa obtina o vânzare substantial catre o firma de constructii care urmeaza sa construiasca un pod peste un râu mare. Suruburileproduse de firma au un procent de defecte de 3%, care, altfel acceptabil în industrie, le face inacceptabile pentru utilizarea într-un asemenea tip de proiecte, putând fi subiect de procese stresante. Podul va fi consruit într-o zona seismica, existând un risc major de cutremure. Daca IM câstiga licitatia, el va primi o prima de 25 000 de Euro, în afara salarului. Daca spune contracorului despre rata de defecte, el poate pierde licitatia în favoarea unui competitor cu rata mai buna de defecte. Pe de alta parte, cedarea suruburilor ar putea determina caderea podului si moartea celor aflati acolo. Vom discuta câteva filozofii morale particulare, încercând sa vedem cum ar reactiona MI si cum ar rezolva dilemele morale, uilizându-le. Teleologia se refera la filozofia morala în care un act este considerat corect sau acceptabil moral daca produce rezultatul dorit: de exemplu placere, cunoastere, cresterea carierei,realizarea interesului propriu sau utilitîtii. Deci, adeptii ei considera un comportament moral uitându-se la consecintele acestuia. Egoismul defineste comportamentul corect sau acceptabil în termenii consecintelor   pentru individ. Egoistii cred ca trebuie sa ia decizii care maximizeaza propriul lor interes, care este definit diferit de fiecare individ. Depinzând de fiecare persoana, interesul propriu poate fi definit ca stare de bine fizic, putere, placere, faima, o cariera satisfacatoare, o viata de f amile  buna, sau altceva. 10

Utilitarismul, ca si egoismul, este preocupat de consecinte, dar utilitaristii cauta cel mai bun lucru pentru cât mai multe persoane. Ei cred ca trebuie sa ia acele decizii din care rezulta cea mai mare utilitate, aceasta fiind obtinerea celui mai mare beneficiu pentru toti cei afectati de aceasta decizie. Luarea deciziei de catre utilitaristi se face prin compararea sistematica a costurilor si  beneficiilor care afecteaza partile. Folosind acest tip de analiza cost-beneficiu, utilitaristul calculeaza consecintele tuturor alternativelor posibile, iar apoi, o slecteaza pe cea din care rezulta cea mai mare utilitate. Deontologia este filozofia morala care se axeaza pe drepturile indivizilor si asociatilor  într-un demers cu un comportament particular, mai mult decât pe consecintele acestora. Baza acestei teorii este ideea de respect egal care trebuie acordat tuturor. Spre deosebire de utilitaristi, deontologii sustin ca exista lucruri pe care nu trebuie sa le facem, chiar pentru a maximiza utilitatea. De exemplu, deontologii considera ca este rau sa ucizi o persoana nevinovata sau sa comiti o nedreptate împotriva ei, oricâta utilitate ar putea rezulta facând asta, deoarece o asemene actiune ar viola drepturile individuale ale acelei persoane. Utilitaristii ar putea considera ca o actiune din care ar rezulta decesul unei persoane ar putea fi acceptabila daca ar crea o mare utilitate. Etica virtuții ( valorii ) reprezinta o dispozitie dobândita care este evaluata ca parte a caracterului individual. Cum un individ se dezvolta social, el sau ea poate deveni dispus sa se comporte uzual în acelasi mod si din aceleasi motive, sentimente si dorinte care sunt caracteristice unei persoane considerate morale. O persoana care are trasatura de caracter de a fi onest va spune adevarul pentru ca considera ca este corect si confortabil. Aceasta va încerca sa spuna adevarul în permanenta din cauza importantei în comunicarea interumana. Dreptatea ( Justiția) în etica afcerilor se refera la evaluarea echitatii , dispozitia de a administra injustitia perceputa de ceilalti. Dreptatea este tratamentul corect si recompense corespunzatoare în concordanta cu standardele etice si legale. În afaceri, aceasta înseamna ca regulile de decizie utilizate de catre indivizi pentru a face dreptate se pot baza pe drepturile  percepute de indivizi si de intentiile asociate cu interactiunile din afaceri. Dreptatea se bazeaza mai mult pe filozofiile morale deontologice, dacât pe teleologie sau utilitarism. Justitia are de-a face mai mult cu ceea ce indivizii simt ca este corespunzator, bazat pe drepturile si performanta la locul de munca.8

8

Gabriela Țigu : Etica în afaceri în turism, Editura Uranus, 2003

11

Capitolul 3 “ Fii apropiat de rude si prieteni, dar  nu face afaceri cu ei.”

Victor Dutã.

Diferenta intre etica ,deontologie profesie si morala.

Termenul de morala desemneaza un anume cod social, un ansamblu de reguli carora fiecare individ trebuie sa i se conformeze pentru a fi acceptat de societate. Morala se refera la standardele comportament dupa care oamenii sunt judeca ți, în mod particular în rela țiile cu ceilal ți. Morala reprezinta astfel totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor  reflectate în principii, normelor, regulilor determinate istoric și social, care reglementeaza comportamentul și raporturile indivizilor între ei, precum și dintre ace știa și colectivitate ( familie, grup, clasa, na țiune, societate), în func ție de categoriile bine, rau, datorie, dreptate, nedreptate și a caror respectare se întemeiaza pe con știința și opinia publica. Se mai spune ca etica încadreaza sistemul de credin țe care sus ține un punct de vedere al moralitații. În acest sens, etica se refera la sistemul rela ționat de credin țe al majorita ții oamenilor. Privita la modul general, etica este o teorie filozofica a moralei cuprinzând de obicei o doctrina despre esen ța acesteia ( etica teoretica ) și o fundamentare a unui sistem de norme, valori, categorii morale. Deontologia , al treilea concept, desemneaza normele de conduita și obligațiile etice în cadrul unei profesii. Este o teorie a datoriei, a obliga țiilor morale în acea profesie. Ea aplica, deci, anumite norme morale particulare. Deontologia, în lumea exper ților în care ne gasim, în economia, organiza ția și ,managementul  bazate pe cunoștințe, în condi țiile în care capitalul de cuno ștințe este cea mai moderna forma de capital și suprema ția în afaceri o va de ține orgaizația la care capitalul de cuno ștințe deține  ponderea cea mai mare în economia generala a capitalurilor folosite, este o cerința fundamentala. Despre ce morala, etica deontologie și resposabilitate sociala în afaceri mai poate fi vorba, daca un om din organiza ție greșește, nu se pricepe, sau în șeala deliberat ?. ( 3 ) Toate cele trei concepte la care ne-am referit, vizeaza, nemijlocit, cea ce este drept, corect,  just . Ca urmare, de câte ori vom folosi conceptele respective, precum și responsabilitatea sociala în afaceri, se includ toate cele trei accep țiuni.9

9

L.T. Hosmer : The Ethics of Management, irwin, Homewood, Ilinois, 1987

12

 Bibliografie selectiva: 1. L.T. Hosmer : The Ethics of Management, irwin, Homewood, Ilinois,

1987 2. I. Bâtlan : Introducere în istoria și filozofia culturii, Editura Didactica și Pedagogica, București, 2002 3. Gabriela Țigu : Etica în afac v eri în turism, Editura Uranus, 2003 4. Linda K. Trevino A. Nelson : Managing Business. Ethics ( Manual) , Editura Jhon Willey, Sons Inc., NewYork,SUA, 1995 5. Laurie J. Mullins : Management and Organizaț ional Behavior, Editura Pitman Publishing, London, UK, 1996 6. Bogdan, Ioan : Managementul afacerilor internaţionale, Editura ULB Sibiu, 2007 7. Bruhn, M: Orientarea către client- temelia afacerii de succes, Editura Economică, 2001 8. Harrington, H.G; Harrington J.S.: Management total în firma secolului XXI, Editura Teora, Bucuresti, 2000 9. Nicolescu, O; Bogdan, I.s.a: Strategii manageriale de firmă,Editura Economică, Bucuresti, 1996 10.Russu Corneliu : Management strategic, Editura All Beck, Bucuresti, 1999 11.Bâgu, C; Deac, C: Strategia firmei, Editura Eficient, Bucureşti, 2000 12.Dobrin Cosmin: Flexibilitate în cadrul organizaţiilor. Aspecte tactice şi operaţionale, Editura ASE, Buc, 2005 13. Horza M.G.: Întreprinderea secolului XXI- întreprindere inteligentă, Editura Economică, 2001 14.Peter Drucker: Managementul viitorului, Editura ASAB, Bucureș ti, 2004 15.L.T. Hosmer : The Ethics of Management, irwin, Homewood, Ilinois, 1987 16.Arhie B. Caroll: Business an Society, Little Brow Company, Boston, 1981

13

Cuvinte cheie : 4-5 cuvinte minim

14

O scurta caracterizare a filozofiilor utilizate în afaceri Teleologia Egoismul Utilitarismul Deontologia Etica virtutii Dreptatea

Stipuleaza faptul ca actele sunt morale sau acceptabile daca produc rezultatul dorit, cum ar fi realizarea propriului interes sau serviciul  public Defineste drept actiuni corecte sau acceptabile pe acelea care maximizeaza interesul unei persoane, asa cum aceasta îl defineste Defineste ca actiuni corecte sau acceptabile pe acelea care maximizeaza uilitatea totala, sau cel mai mare bine pentru cel mai mare numar de oameni Se concentreaza pe prezervarea drepturilor individuale si pe intentiile asociate unui comportament particular , mai mult decât pe consecintele acestora Asuma faptul ca ceea ce este moral într-o situatie data nu este doar  ceea ce impune morala conventionala, ci si ceea ce o persoana cu un caracter moral “bun” are în vedere Evalueaza etica pe baza cinstei, dreptatii: distribuiv, procedural si Interactional

 Lista formelor grafice 1. tabele 2. scheme 3. figuri 4. grafice

15