Analiza profitului si riscului in managementul farmaceutic de Farm. drd. Mihaela-Mariana STANCU Ultimul deceniu al secolului abia inchieiat a marcat conturarea unui domeniu specific al
managementului stiintific, deosebit de important - "guvernarea corporatista". Guvernarea corporatista s-a cristalizat ca raspuns la delimitarea managementului companiei de proprietarii sai. Traditional, firma era condusa de proprietari sau familiile acestora. In conditiile evolutiilor economice, manageriale, tehnologice si stiintifice din prezent, a aparut necesitatea conducerii firmelor, de catre manageri profesionisti. In Romania, in sectorul farmaceutic, datorita aliantelor strategice verticale si orizontale a aparut guvernarea corporatista. Primul tip de aliante strategice apare cand firmele apartin ramurii producatoare de medicamente dar realizeaza faze diferite ale productiei si/sau vanzarii sau un alt exemplu: lanturi de farmacii care au fuzionat intre ele. Aliantele strategice orizontale reunesc firme din ramuri diferite care pot de veni concurenti si care intra intr-o relatie speciala de colaborare pentru a-si coordona activitatile si resursele, valorificandu-le impreuna, cu o profitabilitate superioara (ex: compania A&D Pharma reuneste farmacii, depozite de medicamente, depozite de produse dermo-cosmetice si pentru copii, agentie de turism). Sistemul decizional al organizatiilor contemporane prezinta o complexitate deosebita, incorporand o varietate mare de decizii si permitand o diversitate mare de abordari. Prin natura sa, decizia se referala viitor, fiind predominant previzionala. Supravietuirea si functionarea oricarei companii necesita in mod obligatoriu adoptarea si aplicarea de decizii de risc si incertitudine.
Principalele forme de risc cu care firmele din sectorul farmaceutic se pot confrunta sunt: Riscuri economice, economice, care sunt determinate atat de evolutiile contextuale ale firmei, cat si de calitatea activitatii economice din cadrul sau. Acestea pot fi : riscul cresterii inflatiei, riscul amplificarii ratei dobanzii la credite, riscul modificarii ratei d e schimb valutar si riscul investitional. Riscuri financiare, financiare, aferente obtinerii si utilizarii capitalurilor de imprumut si proprii. Acestea sunt: riscul ramanerii fara lichiditati (in cazul neplatii sumelor alocate pentru contravaloarea retetelor compensate si gratuite de catre CNAS farmaciilor), riscul neasigurarii rentabilitatii
datorita falimentului si amplificarii prea mari a cheltuielilor, riscul pierderii proprietatii. Riscuri comerciale, asociate operatiunilor de aprovizionare si vanzare pe piata interna si externa: riscul de pret, riscul de transport, riscul de vanzare. Riscurile fabricatiei, generate de disfunctionalitati tehnologice si organizatorice in cadrul activitatilor de productie a medicamentelor: riscul nerealizarii calitatii programate, riscul neobtinerii cantitatii de produse stabilite, riscul neincadrarii in consumurile specifice normate, riscul rebuturilor, riscul accidentelor de munca, riscul tehnologic invizibil (toxic, chimic etc.)". Pentru diminuarea acestor riscuri, managerii apeleaza la tehnologia de varf, organizarea riguroasa a activitatilor, introducerea sistemelor moderne de asigurare a calitatii (ISO 9000), control sistematic al proceselor si rezultatelor, etc. Riscurile politice, care decurg din modificarile strategiei, tacticii si actiunilor curente ale factorilor politici din propria tara, din tarile cu care compania are contacte directe si ale marilor organizatii internationale. Cele mai frecvente sunt: riscuri de restrangere a importurilor si/sau exporturilor, riscul limitarii transferului valutar, riscul refuzului admiterii produselor firmei pe teritoriul anumitor state. In cazul Romaniei, riscul de tara reflecta nu numai factori de natura politica(inexistenta unei legi care sa reglementeze sectorul farmaceutic), ci si economica(restrangerea listei medicametelor subventionate de CNAS) si sociala. Riscurile sociale au in vedere relatiile cu personalul firmei si comportamentul acestuia. Managerii se confrunta cel mai adesea cu: riscul demotivarii personalului, riscul unor cheltuieli cu forta de munca(salarii), riscul conturarii unei culturi organizationale antieconomice. Riscuri juridice, ce decurg din incidenta legislatiei nationale si internationale asupra companiei. Acestea sunt: riscul pierderii sau distrugerii marfii, riscul neincasarii sumelor cuvenite pentru operatiunile economice efectuate, riscul pierderii proprietatii, riscul platii de impozite si taxe majorate. Riscuri naturale, generate de calamitati naturale sau de alte cauze de forta majora in care factorii naturali au ponderea decisiva. Cele mai frecvente riscuri naturale de care m anagerii trebuie sa tina cont in procesele decizionale sunt: riscul de incendii, riscul de cutremure, riscul de inundatii, riscul de furtuni. In perioada actuala se manifesta o tendinta de crestere a riscurilor datorita amplificarii, diversificarii, dinamizarii si inovarii la cote superioare a ansamblului activitatilor si factorilor ce infl uenteaza direct si indirect firma." Procesul decizional este esentialmente uman si, exceptand ceilalti factori care participa la derularea lui, rationamentul propriu al decidentului ramane aspectul fundamental. In foarte multe cazuri, acesta nu dispune de toate elementele care sa-i pe rmita sa faca cea mai buna alegere. Deoarece procesul decizional se bazeaza pe informatii, rezulta ca d aca acestea sunt contradictorii, insuficiente si imprecise sau imprevizibile, ambiguitatea succede rationalitatii si in aceasta situatie decidentul urmareste luarea unei decizii satisfacatoare, nu optimale. Exercitarea atributelor procesului managerial dintr-o organizatie (previziune, organizare, coordonare, antrenare si control-evaluare), in conditii de concurenta si de modificare necontrolata a parametrilor pietei, impune folosirea unor produse informatice capabile sa satisfaca cerintele impuse de factorul timp in luarea deciziilor, precum si necesitatea identificarii
unor decizii posibile din care sa se aleaga decizia optimala. Avand in vedere aceste aspecte, este important ca folosirea metodelor informatice in procesele decizionale sa fie adaptata intr-o masura cat mai mare, particularitatilor elementelor in functie de care se elaboreaza decizia. Se constata ca managerii adopta decizii sub influenta unui numar mare de factori: unii sunt exact cunoscuti si evaluati in vederea prelucrarii automate, in timp ce altii, care tin de experienta, etica, aptitudini, traditie, nu vor putea constitui obiectul automatizarii. "Aceste produse software de optimizare a proceselor decizionale se caracterizeaza prin folosirea unui aparat economico-matematic, adeseori foarte complex, ale carui modele sunt prelucrate prin intermediul unor limbaje de nivel inalt. Caracteristica principala a acestui tip de aplicatii informatice consta in utilizarea unor algoritmi cu grad mare de detaliere si o solicitare corespunzatoare a resurselor hard-ware, indeosebi a memoriei interne". In prima etapa a implementarii informaticii in cadrul organizatiilor, astfel de aplicatii s-au folosit pentru conducerea proceselor tehnologice. O data cu dezvoltarea software-ului de baza orientat pe optimizarea activitatilor economice, astfel de aplicatii au inceput sa fie utilizate in simularea proceselor decizionale, asigurandu-se astfel exercitarea asistata de calculator a atributelor procesului de management. O alta caracteristica importanta a acestor produse informatice este data de faptul ca atentioneaza factorul de decizie asupra unor posibile manifestari negative in f unctionarea subsistemului condus, cu un orizont de timp acceptabil inaintea aparitiei acestora, existand astfel posibilitatea preintampinarii acestor fenomene negative prin luarea unor masuri de eliminare totala sau partiala a lor. In conceptia specialistilor in management, situatiile manageriale complexe, intalnite la nivelul organizatiilor, pot fi rezolvate prin utilizarea urmatoarelor metode si tehnici asistate de calculator pentru optimizarea deciziilor: Determinarea deciziei optimale in conditii multicriteriale de certitudine. Metodele din aceasta categorie includ aplicatii ale teoriei multimilor fuzzy si sunt utilizate in procesul de identificare a alternativei optimale, atunci cand decidentul trebuie sa aleaga dintr-o multime de alternative decizionale, in functie de un set de criterii economice, cu nivele de importanta diferite. Folosind astfel de algoritmi specifici se pot optimiza, de exemplu, procesele de recrutare si evaluare a resurselor umane sau de selectare a unui furnizor de servicii. Metode pentru exercitarea atributului de previziune Sunt destinate efectuarii studiilor de prognoza, fiind utilizate si la extrapolarea evolutiei unor indicatori economici. In mod deosebit pot fi folosite pentru prognozarea duratei de viata a produselor marketate de organizatie sau pentru cunoasterea cu probabilitate accep tabila, a comportamentului viitor al pietei. Metode asociate atributelor de organizare si coordonare Sunt destinate aplicarii managementului prin proiect si functioneaza pe baza metodei ADC
(Analiza Drumului Critic) sau a metodei ALC (Analiza Lantului Critic). Prin utilizarea aplicatiilor software din aceasta categorie, se asigura planificarea si urmarirea in dinamica a proceselor de investitii, realizandu-se minimizarea duratei de realizare a proiectului in conditiile mentinerii unui anumit nivel al consumului de resurse materiale, umane si financiare. Simularea managementului organizatiei Produsele software din aceasta categorie asigura un mediu virtual de testare, formare si dezvoltare a abilitatilor manageriale si profesionale. De regula, ele sunt reprezentate prin jocuri manageriale functionale pe baza unor modele economico-matematice care, pe par-cursul mai multor runde decizionale, preiau deciziile echipelor participante la joc si retur-neaza rezultatele prelucrarii acestora sub forma unor indicatori economici (profit, cifra de afaceri, cheltuieli e tc). Optimizarea unicriteriala a deciziilor Metodele din aceasta categorie sunt destinate rezolvarii situatiilor manageriale ale caror modele economico-matematice atasate fac parte din clasa modelelor de programare matematica liniara si care au la baza algoritmul simlex primal, oferind posibilitatea evidentierii "preturilor umbra", ca solutii ale problemei duale. Optimizarea proceselor de conducere prin costuri Arhitectura informatica asociata are la baza tehnica ingineriei valorii si este utilizata, in general, atunci cand beneficiarul unui sistem, produs sau serviciu, doreste sa verifice daca costul solicitat de catre furnizor este supradimensionat. Optimizarea rutelor de transport In esenta, metodele din aceasta categorie urmaresc alegerea unui traseu care sa permita plecarea unui mijloc de transport dintr-un punct initial, parcurgerea locatiilor pe care trebuie sa le deserveasca o data si numai o data, si intoarcerea in punctul initial, astfel incat cheltuielile totale de transport sa fie minime. Informatia joaca un rol hotarator prin faptul ca toate elementele care contribuie la adoptarea deciziei (factori de mediu, restrictii organizationale, stil de management, natura obiectivelor etc.) sunt reflectate si in termeni informationali. Indiferent de maniera in care este tratata informatia si de particularitatile organizatiei, dezvoltarea sistemelor informatice se constituie ca un proces unitar, care in final trebuie sa asigure doua cerinte fundamentale: Asigurarea unui grad cat mai ridicat de prelucrare automata a datelor si a informatiilor la nivelul activitatilor operationale din firma. Extinderea limitelor de folosire a aplicatiilor informatice in sfera procesului decizional, • urmarindu-se cresterea calitatii acestuia prin folosirea noilor tehnologii (internet, intranet, "retele VPN, sisteme de asistare a deciziei etc") [ 3t]. •
In actuala societate informationala, organizatiile trebuie sa se alinieze - p rin cultura si stil de management - unei gandiri proactive acceptand ca, rationalizarea intregului sistem de management, dar in primul rand a componentei informationale si decizionale constituie o ce rinta
sine-qua-non pentru asigurarea performantei si competitivitatii. Sub acest aspect, perfectionarea infrastructurii informationale, precum si definirea corecta a cerintelor utilizatorilor (manageri sau resurse umane) reprezinta o conditie primordiala pentru dezvoltarea unor sisteme informatice cu adevarat oportune pentru organizatie. Realizarea unei infrastructuri informatice, eficienta si adaptata necesitatilor prezente sau de perspectiva ale organizatiei, constituie una din cele mai dificile actiuni cu care aceasta se confrunta. Experienta demonstreaza ca deciziile care se impun la nivel strategic si tactic in aceasta directie nu sunt deloc simple, iar erorile in fundamentarea lor au implicatii pe termen lung asupra tuturor componentelor sistemului de management. Pentru organizatia de azi, cunostintele se constituie ca o veritabila resursa strategica, care trebuie gestionata in scopul obtinerii avantajului competitiv. Mutatiile organizationale generate de fenomenul de mondializare sau de concurenta acerba de pe piata evidentiaza noi forme de organizare care deplaseaza frontierele traditionale ale organizatiei. Iata de ce, reconsiderarea relatiei informatie-decizie, precum si a raportului dintre procesul de cizional si asistarea lui de catre calculator nu trebuie abordata prin demersuri empirice, ci conform unor metodologii fundamentate stiintific.
