02 Bazele Prelucrarii Datelor

Facultatea de Inginerie Tehnologic ă și Management Industrial Programul de studiu Inginerie Economic ă Industrial ă

Catrina CHIVU

BAZELE PRELUCRĂRII DATELOR

Brașov, 2014

Bazele prelucr ării datelor – Catrina CHIVU

Introducere Cursul de Bazele Prelucr ării Datelor este este orientat pe aspecte legate de trei tipuri de date importante pentru un Inginer Economist: datele booleene, utilizate mult în programare și în statistică pentru luarea deciziilor (de exemplu, comanda și controlul oricărui tip de motor); datele de tip text (prezentul curs detaliaz ă lucrul în programul Microsoft Word ) și date de tip Microsoft Excel ). numeric ( Microsoft ).

Cursul este dedicat studen ților anului I de la programul de studiu Inginerie Economică Industrial ă, reprezentând, în planul de învățământ al acestui program, primul contact cu

calculatorul.

Obiectivele cursului Prezentul curs are ca prim obiectiv prezentarea aspectelor generale legate de datele booleene și justificarea studierii acestora, prin exemplificarea domeniilor de utilizare. Modulul 2 încearcă schimbarea mentalit ății, învechite, dar prezente înc ă, pe baza c ăreia calculatorul este utilizat ca o simpl ă mașină de scris sau un calculator de buzunar. Astfel, se vor prezenta metode de lucru care permit crearea unor documente complexe, utilizând Microsoft Word . Modulul 3 vine în ajutorul studenților cu unul dintre cele mai des utilizate programe de prelucrare prelucrare de date numerice numerice și reprezentări grafice: Microsoft Excel .

Competenţe conferite Competențele conferite sunt diferite pe fiecare modul ce formeaz ă prezentul curs, dar, global, după parcurgerea și înțelegerea prezentului material studenții vor fi capabili să: – definească o dată de tip boolean; – definească o poartă logică și să construiască por ți logice; – prelucreze datele datele de tip text; – creeze documente tipizate; – prelucreze date de de tip numeric; – creeze prelucr ări grafice ale unor date.

1

Bazele prelucr prelucr ării datelor – Catrina CHIVU

Resurse şi mijloace de lucru Pentru parcurgerea primului modul al prezentului curs sunt necesare mijloace clasice de înv ățare (hârtie și creion), modulele 2 și 3, însă, parcurse în fața calculatorului, softurile necesare fiind Microsoft Word și, respectiv, Microsoft Excel .

Structura cursului Cursul de Bazele Prelucr ării Datelor are, în Planul de Înv ățământ al programului de studiu Inginerie Economică Industrial ă, 5 credite. Echivalând 1 credit cu 25–30 de ore de studiu (activit ăți didactice și studiu individual), rezultă un număr total de ore ce trebuie alocate prezentului curs de 125–150. În acela și timp, prezentului curs îi sunt alocate 28 de ore de Studiu Individual și 28 de ore de Activități Asistate, rezultând un număr total de 56 ore. Prezentul material de studiu acoper ă numărul total de ore de studiu aferente disciplinei, fiind structurat pe 3 module. Fiecare Unitate de înv ățare cuprinsă în prezentul material de studiu poate fi parcursă (teorie și aplicații), în 2–3 ore. 1. Modulul 1. Algebr ă booleană și por ț i logice este alcătuit din 2 Unități de

învățare. 2. Modulul 2. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word este este alcătuit din 5

Unități de învățare. 3. Editarea datelor numerice. Microsoft Excel este alcătuit din 3 Unități de

învățare. Fiecare Unitate de înv ățare conține elemente de fixare și testare a cunoștințelor de tip TO DO, S ă ne reamintim și, respectiv, Teste de evaluare și Teste de autoevaluare .

Unele dintre testele întâlnite în cadrul materialului de curs (fie sub formă de TO DO, fie sub formă de Test de evaluare ) vor fi rezolvate de c ătre student acasă şi vor alcătui un Dosar de Teste ce va fi predat cadrului didactic înainte cu două să ptămâni de data examenului. Fiecare element de tip TO DO și, respectiv Test de evaluare care trebuie inclus în acest dosar, va fi marcat prin men țiunea Temă. Dosarul va con ține o parte clasică, pe hârtie, pentru primul modul al

cursului și o serie de fi șiere de tip .doc, respectiv .xls pentru modulele 2 și 3. Acest dosar va fi evaluat de c ătre cadrul didactic şi va avea o pondere de 40% din nota finală, fiind considerat test pe parcursul semestrului. 2


Cerinţe preliminare Întrucât Planul de Învățământ al programului de studiu Inginerie Economică Industrial ă nu conține condiționări legate de parcurgerea unui anumit

curs, pentru cerințele preliminare pot fi considerate doar ni ște recomandări. Astfel, pentru o mai bună înțelegere a materialului sunt necesare cuno ștințe minimale legate de utilizarea calculatorului (crearea de fi șiere, dosare, crearea unei structuri arboricole de documente, salvarea și editarea unor documente).

Discipline deservite Disciplina Bazele Prelucr ării Datelor prin structura sa, ofer ă noțiunile primare ce vor fi utilizate la disciplinele ce implică programarea calculatoarelor, Programarea acționări electrice, baze de date și, în general, sisteme informatice ( Programarea calculatoarelor și limbaje de programare , Ac ț ion ionări electrice, Baze de date, Comanda numerică a ma șinilor-unelte, Sisteme informatice de management ). ).

Durata medie de studiu individual Fiecare unitate de înv ățare poate fi parcursă, teoretic și cu rezolvarea aplicațiilor, în 2–3 ore. Prezentul curs ofer ă material de studiu, teoretic și aplicativ, care să acopere un num ăr total de ore de studiu (activit ăți didactice și studiu individual) de 125–150 ore, număr de ore corelat cu num ărul de credite al disciplinei.

Evaluarea Nota finală va fi compus ă din: – o notă la examenul final, compus ă din trei note, câte un set de subiecte pentru fiecare modul modul al cursului – 40% din nota final ă; – o notă pentru activitatea de laborator – 20% din nota final ă; Teste – 40% din nota final ă. – o notă pentru Dosarul de Teste

3


Cuprins ......................................................................................................................................... ...................................................................... ... 1 Introducere ...................................................................... Obiectivele cursului ............................................................................................................................ ............................................................................................................................ 1 Competenţ Competenţe conferite .......................................................................................................... .......................................................................................................................... ................ 1 Resurse şi mijloace de lucru........................................................... ................................................................................................................ ..................................................... 2 Structura cursului ......................................................................................................... ................................................................................................................................ ....................... 2 Cerinţ Cerinţe preliminare ............................................................................................................................. ............................................................................................................................. 3 Discipline deservite ................................................................ ........................................................................................................................... ............................................................... 3 Durata medie de studiu individual ...................................................................................... ...................................................................................................... ................ 3 Evaluarea.................................................................... Evaluarea.................................................................................................................................. ......................................................................... ........... 3 .................................................................................................................................................. 4 Cuprins ................................................................................................................................................... ........................................................................................................ 7 Chestionar evaluare prerechizite ......................................................................................................... ....................................................................................... 8 Modulul I. Algebră booleană și porți logice ........................................................................................ Introducere .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... 8 Competenţ Competenţe ......................................................................................................................................... ......................................................................................................................................... 8 Unitatea de învăţ învăţare are I.1. Sisteme de enumeraț enumera ție ..................................................................................... 9 I.1.1. Introducere ................................................................... ................................................................................................................................. .............................................................. 9 I.1.2. Competenţ Competen ţele unităţ unităţii ii de învăţ învăţare are .............................................................................................. .............................................................................................. 9 I.1.3. Sistemul zecimal ................................................................ ...................................................................................................................... ...................................................... 10 I.1.4. Sistemul binar ................................................................................ .......................................................................................................................... .......................................... 11 I.1.5. Conversia între sistemele binar şi zecimal ....................................................... ............................................................................... ........................ 12 I.1.6. Sistemul Sist emul hexazecimal ........................................................................................................... .............................................................................................................. ... 15 I.1.7. Operaț Operații matematice primare ................................................................................................... ................................................................................................... 16 Rezumat .................................................................. ............................................................................................................................. .......................................................................... ............... 17 Test de autoevaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor ................................................................................................. ................................................................................................. 17 Test de evaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor ........................................................................................................ ........................................................................................................ 18 Unitatea de învăţ învăţare are I.2. Algebr ă booleană booleană și por ți logice l ogice .................................................................... .................................................................... 19 I.2.1. Introducere ............................................................... ............................................................................................................................... ................................................................ 19 I.2.2. Competenţ Competen ţele unităţ unităţii ii de învăţ învăţare are ............................................................................................ ............................................................................................ 19 I.2.3. Algebr ă booleană booleană ..................................................................................................................... .................................................................................................................... 19 I.2.4. Por ți logice ....................................................... ...................................................................................................................... ........................................................................ ......... 22 I.2.5. Circuite combinaţ combina ţionale ........................................................................................................... ........................................................................................................... 25 I.2.5.1. Implementarea funcţ func ţiilor booleene ..................................................................... ................................................................................... .............. 25 ă I.2.5.2. Simplificarea Algebrică Algebric .................................................................................................... ................................................................................................... 27 Rezumat .............................................................. ........................................................................................................................ .............................................................................. .................... 28 Test de autoevaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor ................................................................................................. ................................................................................................. 31 Test de evaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor ........................................................................................................ ........................................................................................................ 33 Modulul II. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word .............................................................. 34 Introducere ........................................................................................................................................ ........................................................................................................................................ 35 Competenţ Competenţe ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... 35 Unitatea de învăţ învăţare are II.1. Noț Noțiuni introductive Microsoft Word ........................................................... ........................................................... 36 II.1.1. Introducere ..................................................................... ............................................................................................................................. ........................................................ 36 II.1.2. Competenţ Competen ţele unităţ unităţii ii de învăţ învăţare are ........................................................................................... ........................................................................................... 36 II.1.3. Prezentarea programului Microsoft Word .............................................................................. .............................................................................. 36 II.1.3.1. Etapele necesare creă cre ării unui document Word ................................................................ 36 II.1.3.2. Pornirea programului Word ............................................................................................ ............................................................................................ 38 II.1.3.3 Fereastra programului Word ............................................................................................ ............................................................................................ 38 II.1.3.4. Introducerea şi editarea textului ................................................................. ...................................................................................... ..................... 40 Rezumat ..................................................................... ................................................................................................................................ ....................................................................... ............ 43 Unitatea de învăţ învăţare are II.2. Formatarea F ormatarea paginii ........................................................................................ ........................................................................................ 44 II.2.1. Introducere .............................................................. ............................................................................................................................. ............................................................... 44 II.2.2. Competenţ Competen ţele unităţ unităţii ii de învăţ învăţare are ........................................................................................... ........................................................................................... 44 II.2.3. Modificarea dimensiunii şi a orientă orientării paginii ............................................................. ...................................................................... ......... 44

4

Bazele prelucr ării datelor – Catrina CHIVU II.2.4. Modificarea marginilor.............................................................. ........................................................................................................... ............................................. 45 II.2.5. Configurarea antetului şi a subsolului .............................................................................. .................................................................................... ...... 46 II.2.6. Crearea mai multor secţ sec ţiuni ................................................................................................... 47 II.2.7. Configurarea mai multor coloane ................................................................ ........................................................................................... ........................... 49 II.2.8. Crearea chenarelor paginilor și introducerea unui fundal pe pagină pagin ă ...................................... 52 II.2.9. Numerotarea paginilor............................................................... ............................................................................................................ ............................................. 54 Rezumat .............................................................. ........................................................................................................................ .............................................................................. .................... 55 Test de autoevaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor ................................................................................................. ................................................................................................. 55 Unitatea de învăţ învăţare are II.3. Formatarea primar ă a textului...................................................................... ........................................................................ 58 II.3.1. Introducere .................................................................... ............................................................................................................................. ......................................................... 58 II.3.2. Competenţ Competen ţele unităţ unităţii ii de învăţ învăţare are ........................................................................................... ........................................................................................... 58 II.3.3. Modificarea fontului şi a dimensiunii acestuia ............................................................... ....................................................................... ........ 59 II.3.4. Caractere aldine, cursive şi subliniate .................................................................................... .................................................................................... 60 II.3.5. Extinderea şi restrângerea spaţ spaţierii caracterelor ....................................................... ..................................................................... .............. 60 II.3.6. Modificarea tipului de liter ă din text ...................................................................................... ...................................................................................... 62 II.3.7. Selectarea paragrafelor ............................................................ ........................................................................................................... ............................................... 63 II.3.8. Alinierea paragrafelor......................................................... ............................................................................................................. .................................................... 63 II.3.8.1. Utilizarea riglei pentru a alinia paragrafele ........................................................ ..................................................................... ............. 63 II.3.8.2. Stabilirea unei alinieri diferite pentru prima linie ........................................................... ........................................................... 64 II.3.8.3. Alinierea cu ajutorul casetei de dialog Paragraph.......................................................... 65 II.3.9. Spaţ Spaţierea dublă dublă a paragrafelor ............................................................ ................................................................................................ .................................... 66 II.3.10. Centrarea & alinierea dreapta–stânga a paragrafelor ........................................................... ........................................................... 67 Rezumat .................................................................. ............................................................................................................................. .......................................................................... ............... 68 Test de evaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor ........................................................................................................ ........................................................................................................ 68 ăţare Unitatea de înv învăţ are II.4. Formată Format ări speciale s peciale ale textului ................................................................ ...................................................................... ...... 70 II.4.1. Introducere ................................................................ ............................................................................................................................. ............................................................. 70 II.4.2. Competenţ Competen ţele unităţ unităţii ii de învăţ învăţare are ........................................................................................... ........................................................................................... 70 II.4.3. Configurarea tabulatorilor ...................................................................................................... ...................................................................................................... 71 II.4.4. Marcarea paragrafelor ............................................................................................................ ............................................................................................................ 72 II.4.4.1. Adă Adăugarea marcajelor în paragraf ........................................................ ................................................................................... ........................... 72 II.4.4.2. Numerotarea paragrafelor ............................................................................................... ............................................................................................... 73 II.4.5. Stiluri ............................................................................................. ...................................................................................................................................... ......................................... 75 II.4.5.1. Alegerea unui stil de text ................................................................................................ ................................................................................................ 75 II.4.5.2. Crearea unui stil de paragraf .................................................................... ........................................................................................... ....................... 76 II.4.5.2. Modificarea unui stil de paragraf ........................................................... .................................................................................... ......................... 77 Rezumat ............................................................ ....................................................................................................................... ................................................................................ ..................... 78 Test de autoevaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor ................................................................................................. ................................................................................................. 79 Unitatea de învăţ învăţare are II.5. Tabele și ecuaț ecuații ............................................................................................ ............................................................................................ 83 II.5.1. Introducere ................................................................. ............................................................................................................................. ............................................................ 83 II.5.2. Competenţ Competen ţele unităţ unităţii ii de învăţ învăţare are ........................................................................................... ........................................................................................... 83 II.5.3. Crearea tabelelor................................................................. tabelelor ..................................................................................................................... .................................................... 84 II.5.3.1. Începerea unui tabel ........................................................................................................ ........................................................................................................ 84 II.5.3.2. Desenarea unui tabel ....................................................................................................... ....................................................................................................... 85 II.5.3.3. Trasarea unui tabel complex ......................................................................................... ............................................................................................. 86 II.5.3.4. Introducerea datelor în tabel ........................................................................................... ........................................................................................... 87 II.5.3.5. Alinierea datelor în tabel .................................................... ................................................................................................. ............................................. 88 II.5.3.6. Totalizarea datelor numerice ............................................................. ........................................................................................... .............................. 89 II.5.3.7. Ștergerea datelor dintr-un tabel ................................................... ....................................................................................... .................................... 90 II.5.3.8. Inserarea rândurilor și a coloanelor .......................................................... ................................................................................. ....................... 90 II.5.3.9. Unirea celulelor ........................................................... ............................................................................................................... .................................................... 92 II.5.3.10. Activarea chenarelor și a umbrelor ............................................................................... ............................................................................... 92 II.5.3.11. Transformarea textului în tabel ............................................................................. ..................................................................................... ........ 93 II.5.4. Inserarea și formatarea ecuaț ecua țiilor ........................................................................................... 94 Rezumat ...................................................................... ................................................................................................................................. ...................................................................... ........... 96 Test de evaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor ........................................................................................................ ........................................................................................................ 96

5

Bazele prelucr prelucr ării datelor – Catrina CHIVU Modulul III. Prelucrarea datelor numerice utilizând Microsoft Excel .......................................... 98 Introducere ........................................................................................................................................ ........................................................................................................................................ 99 Competenţ Competenţe ................................................................................................................ ....................................................................................................................................... ....................... 99 Unitatea de învăţ învăţare are III.1. Noț Noțiuni introductive Microsoft Excel ........................................................ ........................................................ 100 III.1.1. Introducere .......................................................................................................................... .......................................................................................................................... 100 III.1.2. Competenţ Competen ţele unităţ unităţii ii de învăţ învăţare................................................................ are........................................................................................ ........................ 100 III.1.3. Etapele pentru crearea unei foi de lucru Excel .................................................................... ................................................................... 101 III.1.4. Fereastra programului Excel ............................................................................................... ............................................................................................... 101 III.1.5. Un nou registru de lucru...................................................... ...................................................................................................... ................................................ 103 III.1.6. Introducerea datelor ............................................................................................................ ............................................................................................................ 104 III.1.6.1. Poziț Pozi ționarea în cadrul unei foi de lucru .......................................................... ....................................................................... ............. 104 III.1.6.2. Scrierea datelor în celule ............................................................................................. 104 III.1.6.3. Editarea celulelor .......................................................................... ......................................................................................................... ............................... 105 III.1.6.4. Completarea unui domeniu de intrare .............................................................. .......................................................................... ............ 105 III.1.6.5. Completarea unui domeniu de intrare cu op opțțiunea AutoFill ........................................ ........................................ 106 III.1.7. Formatarea foii de lucru ....................................................... ...................................................................................................... ............................................... 107 III.1.7.1. Lă L ărgirea rândurilor și a coloanelor .............................................................................. .............................................................................. 107 III.1.7.2. Inserarea rândurilor și a coloanelor ............................................................................. ............................................................................. 108 III.1.7.3. Inserarea și ștergerea celulelor....................................................................... ..................................................................................... .............. 109 III.1.7.4. Mutarea și copierea datelor ................................................................. .......................................................................................... ......................... 110 Rezumat .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... 111 Test de autoevaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor ............................................................................................... ............................................................................................... 111 Unitatea de învăţ învăţare are III.2. Introducerea de formule ............................................................................ ............................................................................ 112 III.2.1. Introducere .......................................................................................................................... .......................................................................................................................... 112 III.2.2. Com peten Com petenţţele unităţ unităţii ii de învăţ învăţare.............................................................. are........................................................................................ .......................... 112 III.2.3. Efectuarea calculelor simple ............................................................................................... ............................................................................................... 112 III.2.3.1. Construirea unor formule simple ................................................................................. ................................................................................. 113 III.2.3.2. Copierea formulelor în celule adiacente ..................................................................... ....................................................................... 114 III.2.3.3. Introducerea formulelor .......................................................................... ............................................................................................... ..................... 115 III.2.3.4. Construirea unor formule prin inserarea unor func ții .................................................. 117 Rezumat .................................................................. .............................................................................................................................. ........................................................................ ............ 117 Test de autoevaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor ............................................................................................... ............................................................................................... 118 Test de evaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor ...................................................................................................... ...................................................................................................... 118 Unitatea de învăţ învăţare are III.3.Diagrame și baze de date ....................................................... ............................................................................ ..................... 120 III.3.1. Introducere .......................................................................................................................... .......................................................................................................................... 120 III.3.2. Competenţ Competen ţele unităţ unităţii ii de învăţ învăţare............................................................. are........................................................................................ ........................... 120 III.3.3. Utilizarea diagramelor....................................................... ......................................................................................................... .................................................. 121 III.3.3.1. Crearea unei diagrame prestabilite .............................................................................. 121 III.3.3.2. Crearea unei diagrame cu utilitarul de asisten ţă Chart Wizard.................................... 122 III.3.3.3. Modificarea unei diagrame .............................................................. .......................................................................................... ............................ 122 III.3.4. Tehnici pentru bazele de date Excel .................................................................................... ................................................................................... 124 Rezumat ................................................................. ........................................................................................................................... ......................................................................... ............... 127 Test de evaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor ...................................................................................................... ...................................................................................................... 128

6


Chestionar evaluare prerechizite

1. Definiți noțiunea de sistem de enumera ție. 2. Definiți noțiunea de boolean. 3. Transformați din baza 10 în baza 2 num ărul: 14592. 4. Numerotați automat paragrafele următoare și creați un cuprins manual (cu introducerea manual ă a paginației) și un cuprins automat (generare prin apelare func ții din meniuri): Modulul 1. Algebr ă booleană și por ț i logice

U1.1. Sisteme de enumera ție Modulul 2. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word

U2.1. Introducerea textului U2.2. Lucru cu stiluri U2.2.1. Generarea unui stil nou Modulul 3. Editarea datelor numerice. numerice. Microsoft Excel

U3.1. Generarea graficelor 5. Creați, utilizând mediul Microsoft Excel graficul graficul funcției trigonometrice sin.

7


Modulul I. Algebră booleană și porți logice Cuprins Modulul I. Algebr ă booleană și por ți logice ............................................. ................................................................... ................................. ........... 8 Introducere .......................................... ................................................................. ............................................. ............................................ ...................................... ................ 8 Competenţe........................................... ................................................................ ........................................... ........................................... ....................................... .................. 8 Unitatea de învăţare I.1. Sisteme de enumerație .......................................... ................................................................. .............................. ....... 9 I.1.1. Introducere .......................................... ................................................................ ............................................ ............................................ .............................. ........ 9 I.1.2. Competenţele unităţii de învăţare .......................................... ................................................................ ....................................... ................. 9 I.1.3. Sistemul zecimal .............................. ..................................................... .............................................. .............................................. ............................. ...... 10 I.1.4. Sistemul binar .......................................... ................................................................. ............................................. ............................................ ...................... 11 I.1.5. Conversia între sistemele binar şi zecimal .............................. ..................................................... .................................... ............. 12 I.1.6. Sistemul hexazecimal............................................ ................................................................... .............................................. ............................... ........ 15 I.1.7. Operații matematice primare........................................... .................................................................. ............................................ ..................... 16 Rezumat............................................ .................................................................. ............................................. ............................................. ....................................... ................. 17 Test de autoevaluare a cuno ştinţelor ......................................... ............................................................... ........................................... ..................... 17 Test de evaluare a cuno ştinţelor ............................................ ................................................................... ............................................. .......................... 18 Unitatea de învăţare I.2. Algebr ă booleană și por ți logice .......................................... ....................................................... ............. 19 I.2.1. Introducere .......................................... ................................................................ ............................................ ............................................ ............................ ...... 19 I.2.2. Competenţele unităţii de învăţare .......................................... ................................................................ ..................................... ............... 19 I.2.3. Algebr ă booleană .......................................... ................................................................. ............................................. ....................................... ................. 19 I.2.4. Por ți logice ............................................................ ................................................................................... ............................................. ............................... ......... 22 I.2.5. Circuite combinaţionale ........................................... ................................................................. ............................................. ............................. ...... 25 I.2.5.1. Implementarea funcţiilor booleene ...................................................... ...................................................................... ................ 25 I.2.5.2. Simplificarea Algebrică ............................................ .................................................................. ........................................... ..................... 27 Rezumat............................................ .................................................................. ............................................. ............................................. ....................................... ................. 28 Test de autoevaluare a cuno ştinţelor ......................................... ............................................................... ........................................... ..................... 31 Test de evaluare a cuno ştinţelor ............................................ ................................................................... ............................................. .......................... 33

Introducere Funcţionarea calculatoarelor electronice şi a computerelor are ca principiu rat şi fals). de bază stocarea şi procesarea datelor binare (date cu dou ă st ări, adevărat ş Acest lucru presupune existen ţa unor elemente de stocare ce se pot afla într-una dintre cele două stări binare stabile, şi a unor circuite controlate de semnale de intrare, care pot opera asupra datelor binare, implementând diferite func ţii binare. În acest modul se va prezenta modul în care aceste circuite şi elemente de stocare pot fi implementate în logica digital ă, în circuitele combinaţionale şi secven ţiale, este introdusă noţiunea de poartă logică şi sunt descrise câteva circuite secven ţiale şi combinaţionale compuse din por ţi logice.

Competenţe – – – – – –

La sfâr șitul prezentului modul studenții vor fi capabili să: definească un sistem de enumera ție; efectueze conversii între baze; aplice operații matematice primare în diverse tipuri de sisteme de enumera ție; creeze tabele de adev ăr pentru diverse tipuri de expresii logice; definească și descrie o poart ă logică; creeze circuite logice pornind de la expresii logice. 8


Unitatea de învăţare I.1. Sisteme de enumerație Cuprins Unitatea de învăţare I.1. Sisteme de enumerație .......................................... ................................................................. .............................. ....... 9 I.1.1. Introducere .......................................... ................................................................ ............................................ ............................................ .............................. ........ 9 I.1.2. Competenţele unităţii de învăţare .......................................... ................................................................ ....................................... ................. 9 I.1.3. Sistemul zecimal .............................. ..................................................... .............................................. .............................................. ............................. ...... 10 I.1.4. Sistemul binar .......................................... ................................................................. ............................................. ............................................ ...................... 11 I.1.5. Conversia între sistemele binar şi zecimal .............................. ..................................................... .................................... ............. 12 I.1.6. Sistemul hexazecimal............................................ ................................................................... .............................................. ............................... ........ 15 I.1.7. Operații matematice primare........................................... .................................................................. ............................................ ..................... 16 Rezumat............................................ .................................................................. ............................................. ............................................. ....................................... ................. 17 Test de autoevaluare a cuno ştinţelor ......................................... ............................................................... ........................................... ..................... 17 Test de evaluare a cuno ştinţelor ............................................ ................................................................... ............................................. .......................... 18

I.1.1. Introducere Cunoașterea elementelor legate de sistemele de enumera ție este util ă în înțelegerea funcționării calculatorului și în proiectarea circuitelor bazate pe por ți logice. Din acest motiv, prima unitate de înv ățare a modulului vine s ă introducă elementele de sistem de enumera ție și conversia între acestea. Unitatea de învățare curentă stă la baza UI.2.

I.1.2. Competenţele unităţii de învăţare După parcurgerea prezentei unit ăți de învățare, atât din punct de vedere teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să: – definească noțiunea de sistem de enumera ție; – enumere principalele sisteme de enumera ție; – facă conversia între diferitele tipuri de sisteme de enumera ție; – aplice operații matematice primare pentru diferite sisteme de enumerație.

Durata medie de parcurgere a primei unit ăţi de învăţare este de 2 ore.

Definiție Un sistem de numera ţie este un sistem lingvistic şi un mod de nota ţie matematică pentru reprezentarea numerelor folosind în mod coerent un set de simboluri. În funcţie de tipul sistemului, nota ţia „11” poate fi interpretat ă ca doi (într-un sistem unar), trei (într-un sistem binar), unsprezece (într-un sistem zecimal) sau altă valoare într-un sistem cu o anumit ă bază. [http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_numera%C5%A3ie http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_numera%C5%A3ie]] 9


În mod ideal, un sistem de numera ţie ar trebui: • să poată reprezenta numerele uzuale, întregi sau frac fr acţionare; • să reprezinte un num ăr într-un mod unic; • să reflecte structura aritmetic ă şi algebrică a numerelor.

I.1.3. Sistemul zecimal În viaţa de zi cu zi, pentru a reprezenta numerele, omul este obi şnuit să folosească sistemul zecimal , bazat pe cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6,

7, 8, 9 .

Exemple Astfel, dacă se consider ă numărul 83 acesta poate fi scris: 83 = (8 × 10) + 3 Numărul 4728 înseamnă patru mii, şapte sute, dou ă zeci, plus opt: 4728 = (4 × 1000) + (7 × 100) + (2 × 10) + 8

Conform teoriei reprezentării numerelor, sistemul zecimal este sistemul care are baza 10. Acest lucru înseamnă că fiecare cifr ă a numărului este multiplicat ă cu zece la o putere corespunz corespunzătoare cu pozi ţ ia ia acelei cifre.

Exemple 83 = (8 × 101 ) + (3 × 10 0 ) 4728 = (4 × 10 3 ) + (7 × 10 2 ) + (2 × 101 ) + (8 × 10 0 ) Acelaşi principiu este valabil şi pentru reprezentarea numerelor cu virgul ă, doar că sunt utilizate puteri negative ale lui zece.

Exemplu Numărul zecimal 0.256 reprezint ă două zecimi, plus cinci sutimi, plus şase miimi:

0.256 = (2 × 10 −1 ) + (5 × 10 −2 ) + (6 × 10 −3 ) Un număr care are atât parte întreag ă cât şi parte frac ţionară va avea cifre multiplicate cu zece la puteri pozitive, precum şi cu zece la puteri negative

Exemplu 472,256 = (4 × 10 2 ) + (7 × 101 ) + (2 × 10 0 ) + (2 × 10 −1 ) + (5 × 10 −2 ) + (6 × 10 −3 )

10


În general, pentru reprezentarea zecimal ă a lui X = {... d 2 , d 1 , d 0 , d −1 , d − 2 , d −3 ...} , valoare lui X este: X = ∑ d i × 10 i i

Să ne reamintim... Sistemul zecimal este un sistem de numera ţie poziţional, având baza 10. Este cel mai utilizat sistem de numera ţie, motivul presupus fiind c ă oamenii au zece degete la cele dou ă mâini. Termenul „zecimal” provine din latin ă decimal (după zece) [http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_zecimal [http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_zecimal]. ]. Scrieți sub formă de puteri ale lui 10 următoarele numere: 159

24,897

-256,78

I.1.4. Sistemul binar În sistemul zecimal sunt folosite zece cifre diferite pentru a reprezenta numerele în baza zece. În sistemul binar se folosesc doar dou ă cifre, 1 şi 0, cifre care reprezint ă sistemul binar .

Baza sistemului binar este 2 . În unele situaţii, pentru a evita confuzia, se va specifica baza de reprezentare a unui număr cu ajutorul unui indice. De exemplu, 8310 şi 472810 sunt numere reprezentate cu nota ţia zecimală sau, pe scurt, sunt numere zecimale. Cifrele 0 şi 1, în notaţia binar ă au aceia şi valoare şi în notaţia zecimală: 0 2 = 010 12 = 110 Pentru reprezentarea numerelor mai mari, ca şi în notaţia zecimală, fiecare cifr ă din numărul binar are o valoare care depinde de pozi ţia cifrei.

Exemple 10 2 = (1 × 21 ) + (0 × 2 0 ) = 210 112 = (1 × 21 ) + (1 × 2 0 ) = 310 100 2 = (1 × 2 2 ) + (0 × 21 ) + (0 × 2 0 ) = 410 Similar cu sistemul zecimal, valorile frac fracţţionare sunt reprezentate utilizând valori negative pentru puterile bazei. 11


Exemplu 1001.101 = 2 3 + 2 0 + 2 −1 + 2 −3 = 9.62510 În general, reprezentarea binar ă a lui Y = {... b2 , b1 , b0 , b−1 , b−2 , b−3 , ...} , valoarea lui Y este: Y = ∑ bi × 2 i i

Să ne reamintim... În sistemul (de numeraţ numeraţie) binar există există doar două două cifre posibile, 0 şi 1. Conform definiţ definiţiei lui Claude Shannon, o cifr ă binar ă con conţţine cantitatea de informaţ informaţie de 1 bit. Sistemul binar este în acelaş acela şi timp cel mai natural mod de stocare a informaţ informaţiei în calculatoare, deoarece 1 bit gă g ăzduieş zduieşte unitatea elementar ă

de

informaţ informaţie:

valoarea

bitului,

0

sau

1

[http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_binar ]. ]. Scrieț Scrieți sub formă formă de puteri ale lui 2 urmă următoarele numere: 10

11

1101 101101

I.1.5. Conversia între sistemele binar şi zecimal număr din sistemul binar în sistemul zecimal este o problemă problemă relativ Conversia unui numă simplă simplă. Trebuie înmul ţ it it ă fiecare cifr ă binar ă cu puterea potrivit ă a lui doi şi însumarea rezultatelor .

Pentru conversia din zecimal în binar , trebuie tratate separat cele două dou ă păr ţi, partea întreagă întreagă şi partea fracţ fracţionar ă.

Întregi Pentru partea întreagă întreagă, un întreg reprezentat prin bm−1bm−2 ...b2 b1b0 pentru bi = 0 sau 1

are valoarea

(bm−1 × 2 m−1 ) + (bm −2 × 2 m −2 ) + ... + (b1 × 21 ) + b0

Se presupune că c ă trebuie convertit N , întreg zecimal, în formă formă binar ă. Dacă Dacă se împarte N la 2, în sistemul zecimal, şi se obţ obţine cât N 1 şi rest R0 , se poate scrie: N = 2 × N 1 + R0

unde R0 = 0 sau 1

Apoi se împarte câtul N 1 la 2 şi se obţ obţine noul cât N 2 şi noul rest R1 . N 1 = 2 × N 2 + R1

unde R1 = 0 sau 1 12


astfel că că N = 2(2 N 2 + R1 ) + R0 = ( N 2 × 2 2 ) + ( R1 × 21 ) + R0 .

Dacă Dacă

N 2 = 2 N 3 + R2

Avem

N = ( N 3 × 2 3 ) + ( R2 × 2 2 ) + ( R1 × 21 ) + R0

Deoarece N > N 1 > N 2 ... , continuând această aceast ă secvenţă secvenţă,, se va ajunge al un cât N m −1 = 1 şi un rest Rm− 2 care este 0 sau 1. Atunci N = (1 × 2 m −1 ) + ( Rm− 2 × 2 m− 2 ) + ... + ( R2 × 2 2 ) + ( R1 × 21 ) + R0

este forma binar ă a lui N . Deci conversia din baza zece în baza doi se face prin împă împ ăr ţiri repetate la doi. Resturile şi câtul final 1, dau, în ordinea crescă cresc ătoare a importanţ importanţei, cifrele binare ale lui N .

Exemple Conversia numerelor 11 și 21 din baza zece, B10, în baza 2, B2. 11 = 2 5 = 2 2 = 2 1 = 2 21 = 2 10 = 2 5 = 2 2 = 2 1 = 2

5

rest

1↑

2

rest

1↑ ⇒ 10112 = 1110

1

rest

0↑

0

rest

1↑

10

rest

1↑

5

rest

0↑

2

rest

1 ↑ ⇒ 101012 = 2110

1

rest

0↑

0

rest

1↑

Fracţiile În reprezentarea binar ă, partea fracţionar ă (un număr între 0 şi 1) este reprezentat ă prin: şi are valoarea

0.b−1b− 2 b−3 ... unde

bi = 0 sau 1

(b−1 × 2 −1 ) + (b− 2 × 2 −2 ) + (b−3 × 2 −3 ) + ...

Aceasta poate fi rescrisă ca

13


2 −1 × (b−1 + 2 −1 × (b−2 + 2 −1 × (b−3 + ... Aceast ă expresie sugereaz ă o tehnică de conversie. Se propune conversia num ărului F (0 < F < 1) din zecimal în binar. Se ştie că F poate fi exprimat sub forma f orma F = 2 −2 × (b−1 + 2 −2 × (b− 2 + 2 −2 × (b−3 + ...

Dacă se multiplică F cu cu 2 se ob ţine: 2 × F = b−1 + 2 −1 × (b−2 + 2 −1 × (b−3 + ... Din această ecuaţie se poate observa c ă partea întreagă a lui (2 × F ) , care trebuie s ă fie 0 sau 1, este chiar b−1 . Aşa că se poate considera (2 × F ) = b−1 + F 1 , unde 0 < F 1 < 1 şi F 1 = 2 −2 × (b−2 + 2 −2 × (b−3 + 2 −2 × (b−4 + ...

unde

Pentru a calcula b− 2 , se repetă operaţia. Astfel algoritmul de conversie se rezum ă la înmulţiri repetate cu 2. La fiecare pas, partea frac ţionar ă a numărului de la pasul anterior este înmulţită cu 2. Cifra din stânga punctului zecimal al produsului va fi 0 sau 1 şi reprezintă o parte din reprezentarea binar ă, începând cu cea mai semnificativ ă cifr ă. Partea fracţionar ă a produsului va fi folosită pentru multiplicare în pasul urm ător.

Exemple Exemple de conversie conversie din zecimal zecimal în binar pentru pentru numere frac frac ţ ionare. ionare. 0.8110 = 0.110011 2 (aproximativ) Pr odusul Partea int reaga ↓ 1 0.81 x 2 = 1.62 ↓ 1 0.62 x2 = 1.24 ↓ 0.24 x2 = 0.48 0 ⇒ 0.110011 2 ≅ 0.8110 0.48 x 2 = 0.96 ↓ 0 0.96 x2 = 1.92 ↓ 1 0.92 x2 = 1.84 ↓ 1

0.2510 = 0.012 (exact) Pr odusul Partea int reaga ↓ 0.25 x2 = 0.5 0 ⇒ 0.012 = 0.2510 0.5 x 2 = 1.00 ↓ 1

Acest proces nu este neap ărat unul exact deoarece o valoare frac ţionar ă cu un număr finit de cifre poate necesita un num ăr infinit de cifre pentru reprezentarea binar ă. În astfel de cazuri algoritmul de conversie este întrerupt dup ă un număr prestabilit de paşi, în funcţie de precizia dorită.

14


I.1.6. Sistemul hexazecimal Toate formele de date cu care proceseaz ă calculatoarele sunt reprezentate în diverse coduri binare. Deoarece codul binar, atât de potrivit pentru calculatoare, este incomod de interpretat pentru om, care în general prefer ă o reprezentare mai compact ă. O reprezentare mai compactă ar fi codul zecimal, dar conversia din zecimal în binar este oarecum incomod ă. S-a adoptat în consecin ţă codul hexazecimal . Cifrele binare sunt grupate în seturi de câte

patru. Fiecare combina ţie de patru cifre binare are corespondent ă o cifr ă hexazecimală: val 2 = val 16 val 2 = val 16 0000 = 0 1000 = 8 0001 = 1 1001 = 9 0010 = 2 1010 = A 0011 = 3 1011 = B 0100 = 4 1100 = C 0101 = 5 1101 = D 0110 = 6 1110 = E 0111 = 7 1111 = F Deoarece se folosesc 16 simboluri, sistemul se nume şte hexazecimal, şi cele 16

simboluri reprezint ă cifrele sistemului hexazecimal . O secvenţă de cifre hexazecimale pot reprezenta un întreg în baza 16. Astfel, 2C 16 = ( 216 × 161 ) + ( C 16 × 16 0 ) = = ( 210 × 161 ) + ( 1210 × 16 0 ) = 4410 Sistemul hexazecimal nu este folosit doar pentru reprezentarea întregilor. El este folosit de asemenea pentru reprezentarea concis ă a oricărei secvenţe de date binare, indiferent de semnificaţia acesteia, text, numere, sau alte tipuri ti puri de date. Motivele pentru care este utilizat utili zat sistemul hexazecimal sunt următoarele: -

Acesta este mult mai compact decât reprezentarea binar ă. În majoritatea calculatoarelor, datele binare ocup ă un multiplu de patru cifre binare (care pot fi reprezentate hexazecimal). Este extrem de uşor de convertit între binar şi hexazecimal.

Exemplu Ca un exemplu de conversie rapid ă, se consider ă secvenţa binar ă 110111100001. 11011110000 1. Aceasta este echivalent ă cu: 1101 1110 0001 = DE 116 D E 1 Acest proces este rapid şi natural, aşa că un programator experimentat poate face conversia conversia mentală a datelor binare sau hexazecimale.

15


Să ne reamintim... Sistemul hexazecimal (numit şi sistemul hexadecimal) este sistemul de numeraţie în baza 16, scris de obicei cu ajutorul simbolurilor (cifrelor hexazecimale) 0-9 şi A-F. Sistemul este întâlnit mai ales în domeniul informatic, unde este folosit intens deoarece un octet cuprinde exact dou ă cifre hexazecimale [http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_hexazecimal [http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_hexazecimal]. ]. Transformați din baza 2 în baza 16, num ărul: 1011001011100111

I.1.7. Operații matematice primare Operațiile matematice primare (adunarea, scăderea, înmulțirea și împăr țirea) sunt realizate identic în orice bază, singura atenționare este legată de valoarea bazei și, deci, a momentului în care se incrementează/decrementează unitatea imediat superioar ă/inferioar ă.

Exemple Adunarea 1

1 1 1

1 1 0

1 0 1

0 0 0

0 1 1

1 0 1

02 12 12

+

A

0 5 5

1 D E

2 4 6

3 B F

416 C16 016

+

A

5 9 E

1 1 0

1 1 0

1 0 0

0 0 1

0 1 1

1 0 0

02 12 12

-

A

0 5 A

1 D 3

2 4 D

3 B 7

416 C16 8 16

-

9

5 9 B

1

1

1

0

0

1

0

0

1

02 02 02

*

1

1 1 0

1

1

1

0

0

1

1

0

02 02 12

/

1

1 1 0

Scăderea

Înmul ţ irea irea cu baza

1 Împăr ţ irea irea cu baza

16

Bazele prelucr ării datelor – Catrina CHIVU Înmul ţ irea irea a două numere în baza 2 1 1

1 0

1

0 1 0

1 0 1 0

1 0 0 1

1

0

1 0 0 1

0 0 1 1

0 1 0 0 0 0

1 0 1 0

02 12 0

1

0

*

Rezumat Conversiile se realizează prin împăr ţiri întregi succesive ale numărului din baza 10 la baza destina ţie şi notarea tuturor resturilor. Acelaşi număr reprezentat în baza destinaţie se compune scriind în ordine invers ă toate resturile rezultate în urma împăr ţirilor. Polinomul de conversie din baza 2 în baza 10 este următorul: an ⋅ 2n + an −1 ⋅ 2n −1 + + a1 ⋅ 21 + a0 ⋅ 20 unde an an −1an − 2 a1a0 este numărul în baza 2. L

K

Defini ţ ţ ie ie: Bitul an se numeşte bitul cel mai semnificativ sau most significant bit , prescurtat msb, deoarece este coeficientul puterii celei mai mari a lui 2. Bitul a 0 se in semnificativ sau less significant bit , prescurtat lsb, numeşte bitul cel mai pu ţ in deoarece este coeficientul celei mai mici puteri a lui 2. Polinomul de conversie din baza 8 în baza 10 este următorul: bn ⋅ 8 n + bn −1 ⋅ 8 n −1 + + b1 ⋅ 81 + b0 ⋅ 8 0 unde bn bn −1bn − 2 b1b0 este numărul în baza 8. L

K

Polinomul de conversie din baza 16 în baza 10 este următorul: cn ⋅ 16n + cn −1 ⋅ 16n −1 + + c1 ⋅ 161 + c0 ⋅ 160 unde cn cn −1cn − 2 c1c0 este numărul în baza 16. L

K

Test de autoevaluare a cuno ştinţelor 1. 2. 3. 4. 5.

S ă se transforme din baza 2 în baza 10 num ărul 1102. S ă se transforme din baza 8 în baza 10 num ărul 1256 8. S ă se transforme din baza 16 în baza 10 num ărul AF3516 . S ă se transforme din baza 10 în baza 2 num ărul 20210. S ă se transforme din baza 10 în baza 16 num ărul 4485310.

R ăspunsuri: 1. 1 ⋅ 2 2 + 1 ⋅ 21 + 0 ⋅ 2 0 = 6 2. 1 ⋅ 83 + 2 ⋅ 82 + 5 ⋅ 81 + 6 ⋅ 80 = 686 A ⋅ 163 + F ⋅16 2 + 3 ⋅ 161 + 5 ⋅160 = 3. = 10 ⋅163 + 15 ⋅ 162 + 3 ⋅ 161 + 5 ⋅160 = 44853 17


4. 202 : 2 = 101 101 : 2 = 50 50 : 2 = 25 25 : 2 = 12 12 : 2 = 6 6:2=3 3:2=1 1:2=0

rest 0 rest 1 rest 0 rest 1 rest 0 rest 0 rest 1 rest 1

5. 44853 : 16 = 2803 2803 : 16 = 175 175 : 16 = 10 10 : 16 = 0

rest 5 rest 3 rest F rest A

Test de evaluare a cuno ştinţelor Temă

Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste 1. S ă se reprezinte valoarea 173690810 în bazele 2, 8 şi 16. în bazele 2, 8 şi 10. 2. S ă se reprezinte valoarea A56FD80E 16 16 în inute să 3. S ă se reprezinte valorile 289 10 şi 78910 în baza 2, iar valorile ob ţ inute se adune, să se scad ă şi să se înmul ţ easc ească între ele; să se facă verificarea în baza 10. 4. S ă se precizeze care sunt valorile maxime (în baza 10) ce pot fi reprezentate reprezentate pe 5 digits în bazele 2, 8, 10 şi 16. la bază. 5. S ă se împart ă numărul A56FD80E 16 16 la

18


Unitatea de învăţare I.2. Algebră booleană și porți logice Cuprins Unitatea de învăţare I.2. Algebr ă booleană și por ți logice ....................................... ....................................................... ................ 19 I.2.1. Introducere ............................................................... ..................................................................................... ............................................ ............................. ....... 19 I.2.2. Competenţele unităţii de învăţare .......................................... ................................................................ ..................................... ............... 19 I.2.3. Algebr ă booleană .......................................... ................................................................. ............................................. ....................................... ................. 19 I.2.4. Por ți logice ......................................................... ............................................................................... ............................................ ................................... ............. 22 I.2.5. Circuite combinaţionale ........................................... .................................................................. ............................................. ............................ ...... 25 I.2.5.1. Implementarea funcţiilor booleene .................................................... ...................................................................... .................. 25 I.2.5.2. Simplificarea Algebrică ............................................ .................................................................. ........................................... ..................... 27 Rezumat............................................ .................................................................. ............................................. ............................................. ....................................... ................. 28 Test de autoevaluare a cuno ştinţelor ............................................ .................................................................. ........................................ .................. 31 Test de evaluare a cuno ştinţelor ............................................. ................................................................... ............................................ .......................... 33

I.2.1. Introducere Cunoștințele furnizate în Unitatea de învățare 1, permit dezvoltarea subiectului legat de logica, respectiv algebra boolean ă care stă, în fapt, la baza structurii generale a calculatorului. În plus, lucru cu por ți logice și proiectarea unei scheme utilizând aceste elemente este similar ă proiectării unui circuit electronic. Prelucrarea datelor de tip boolean este util ă în înțelegerea funcționării calculatorului, în programarea de orice nivel și utilizând orice limbaj de programare.

I.2.2. Competenţele unităţii de învăţare După parcurgerea prezentei unit ăți de învățare, atât din punct de vedere teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să: – definească noțiunile de algebr ă booleană și poartă logică; – recunoasc ă principalii operanzi booleeni; – creeze tabel de adev ăr; – creeze o schemă logică pe baz ă de por ți logice;

Durata medie de parcurgere a unit ăţii a doua de înv ăţare este de 3 ore.

I.2.3. Algebră booleană Funcţionarea calculatoarelor electronice şi a computerelor are ca principiu de baz ă stocarea şi procesarea datelor binare (date cu dou ă stări, adevărat şi fals). Acest lucru presupune existenţa unor elemente de stocare ce se pot afla într-una dintre cele dou ă stări binare stabile, şi a unor circuite controlate de semnale de intrare, care pot opera asupra datelor binare, implementând implementând diferite funcţii binare. 19


Circuitele digitale ale calculatoarelor şi a altor sisteme sunt proiectate, şi comportamentul lor este analizat, cu ajutorul unei discipline a matematicii numit ă Algebra Booleană. Numele acestei discipline a fost ales în onoarea matematicianului englez George

Boole, care a conceput principiile de baz ă ale acestei discipline în 1854, în tratatul s ău “ An Investigation of the Laws of Thought on Which to Found the t he Mathematical Theories of Logic and Probabilities”. În 1938, Claude Shannon, un asistent cercet ător al centrului de cercetare

al Departamentului de Inginerie Electrică de la M.I.T. a sugerat sugerat că algebra boolean ă poate fi folosită pentru rezolvarea de probleme în proiectarea circuitelor de comuta ţie cu relee. Tehnicile lui Shannon au fost utilizate, mai apoi, în analiza şi proiectarea circuitelor digitale electronice. Algebra booleană devine o unealtă eficientă atât în analiză, ca un mod eficient şi economic de descriere a func ţiei unui circuit digital, cât şi în proiectare, ca modalitate de descriere a funcţiei dorite, algebra boolean ă putând fi utilizat ă şi pentru dezvoltarea unei implementări simplificate a acestei funcţii. Ca în orice algebr ă, algebra boolean ă foloseşte variabile şi operatori . În acest caz, variabilele şi operatorii sunt logici . Astfel o variabil ă poate lua valoarea 1 (ADEV ĂRAT = TRUE) sau 0 (FALS = FALSE). Operatorii logici de baz ă sunt ŞI ( AND AND) /CONJUNCȚIE, NOT )/ SAU (OR)/ DISJUNCȚIE şi NU ( NOT )/ NEGAȚIE, care sunt reprezenta ţi simbolic cu punct,

semnul plus şi, respectiv, bar ă deasupra: A AND B = A ⋅ B

A OR B = A + B

NOT A = A

De reținut... AND rezult ă TRUE (1 binar) dac ă şi numai dacă ambii operanzi ai s ăi sunt TRUE. OR rezult ă TRUE dacă unul dintre operanzi sau ambii

operanzi sunt TRUE

NOT inverseaz inversează valoarea operandului s ău.

Exemplu D = A + ( B ⋅ C ) Rezultatul acestei operaţii va fi D = 1 dacă A = 1 sau sunt îndeplinite condiţiile B = 0 şi C = 1 . Altfel D = 0 De reținut... În absenţa parantezelor, operatorul AND are prioritate fa ţă de operatorul

OR . De asemenea, în situa ţiile în care nu apar ambiguit ăţi se poate folosi în loc de operatorul AND (punct) doar simpla concatenare: A + B ⋅ C = A + ( B ⋅ C ) = A + BC

20


În tabelul 2.1 sunt definiţi operatorii logici de bază, într-o formă numită tabel de adevăr , în care sunt pur

şi simplu prezentate rezultatele operaţiei pentru toate combinaţiile de

valori ale operanzilor acesteia. De asemenea, tabelul define şte alţi trei operatori utili: XOR, NAND şi NOR. Tabelul 2.1 Operatori booleeni P 0 0 1 1

Q 0 1 0 1

NOT P 1 1 0 0

P AND Q 0 0 0 1

P OR Q 0 1 1 1

P XOR Q 0 1 1 0

P NAND Q 1 1 1 0

P NOR Q 1 0 0 0

De reținut... SAU EXCLUSIV (EXCLUSIVE-OR

/ XOR) rezult ă 1 dacă şi numai dacă un

singur operand operand este 1. NAND rezult ă complementul func ţ iei iei AND (adică NOT AND). A NAND B = NOT ( A AND B ) = AB NOR rezult ă complementul func ţ iei iei OR (adică NOT OR). A NOR B = NOT ( A OR B) = A + B Aceşti trei operatori noi pot fi utili uti li în implementarea unor circuite digitale .

În tabelul 2.2 sunt prezentate identităţile cheie ale algebrei booleene. Ecua ţiile sunt aranjate pe două coloane pentru a eviden ţia complementaritatea sau natura dual ă a operatorilor AND şi OR. Sunt prezentate dou ă categorii de identităţi: reguli de bază (sau postulate) care sunt considerate adevărate f ăr ă demonstraţie, şi alte identităţi care pot fi obţinute pe baza postulatelor. postulatelor. Postulatele Postulatele definesc definesc modul modul în care sunt interpretate interpretate expres expresiile iile booleen booleene. e. Tabelul 2.2 Identit ăţ ăţ i de bază ale algebrei booleene.

Postulatele de baz ă A ⋅ B = B ⋅ A A ⋅ ( B + C ) = ( A ⋅ B) + ( A ⋅ C ) 1⋅ A = A A ⋅ A = 0 Alte identităţi 0 ⋅ A = 0 A ⋅ A = A A ⋅ ( B ⋅ C ) = ( A ⋅ B) ⋅ C A ⋅ B = A + B

A + B = B + A + ( B ⋅ C ) = ( A + B) ⋅ ( A + C ) 0 + A = A A + A = 1

Comutativitatea Distributivitatea Elementul identitate Elementul invers

1 + A = 1 A + A = A A + ( B + C ) = ( A + B ) + C A + B = A ⋅ B

Asociativitatea Teorema lui DeMorgan

Definiţie: Se va numi minterm acea propozi ţie care se scrie ca o conjunc ţie de una sau mai multe propoziţii. Exemplu de mintermi : a, a and b, a and b and c, a and b and c and … and q. 21


Definiţie: Se va numi maxterm acea propozi ţie care se scrie ca o disjunc ţie de una sau mai multe propoziţii. Exemplu de maxtermi : a, a or b, a or b or c, a or b or c or … or q. O funcţie de transfer poate fi scris ă ca o conjunc ţie de maxtermi sau ca o disjunc ţie de mintermi.

Exemplu S ă se scrie tabela de adev ăr pentru expresia logic ă: (a and (not b)) or c. Rezolvare: Expresia se mai poate scrie: a ⋅ b + c a b c not b ( b ) a⋅b a⋅b + c 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0

Temă

Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste S ă se scrie tabela de adev ăr pentru expresia logic ă: (a or (not b)) and (b or (not c)).

I.2.4. Porți logice Din punct de vedere constructiv, modulul fundamental al tuturor circuitelor logice este poarta logică. Funcţiile logice sunt implementate i mplementate prin interconectarea por ţilor logice. O poartă logică este un circuit electronic care produce un semnal de ie şire, semnal care reprezintă rezultatul unei operaţii booleene asupra semnalelor de intrare. Por ţile de bază folosite în logica digitală sunt AND, OR, NOT, NAND şi NOR. Tabelul 2.3 prezint ă cele cinci por ţi logice în trei moduri: simbolul grafic, nota ţia algebrică şi tabelul de adevăr. Operaţia de inversie este indicat ă cu ajutorul unui cercule ţ. Tabelul 2.3 Por ţ i logice de baz ă.

Nume

Simbol grafic

Funcţia algebric ă F = ⋅ B sau F = AB

AND

22

Tabelul de adevăr A B F 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 1


Nume

Simbol grafic

Funcţia algebric ă

OR

F = A + B

NOT

F = A

NAND

F = ( A ⋅ B)

NOR

F = ( A + B)

Tabelul de adevăr A B F 0 0 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 A F 01 10 A B F 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 A B F 0 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1 0

Fiecare poartă are una sau dou ă intr ări şi o ieşire. Când valorile intr ărilor se schimbă, ieşirea este reactualizat ă aproape instantaneu (apare o mica întârziere cauzat ă de timpul de propagare a semnalului semnalului prin poartă, denumită întârzierea por ţ ii ii). Suplimentar, faţă de por ţile prezentate în tabelul 2.3, pot fi utilizate por ţi cu trei, patru, sau mai multe intr ări. Astfel X + Y + Z poate fi implementat cu o singur ă poartă OR cu trei intr ări. De obicei, în implementare, nu sunt folosite toate tipurile de por ţi. Dacă sunt utilizate doar unul sau dou ă tipuri de por ţi atunci se uşurează procesele de proiectare şi fabricare. ionale de por ţi. Aceasta Pentru aceasta este important ă identificarea seturilor complet func ţ ionale

înseamnă că prin folosirea por ţilor din setul respectiv poate fi implementat ă orice funcţie booleană. Seturile complet funcţionale sunt următoarele: AND, OR, NOT AND, NOT OR, NOT NAND NOR

23


Trebuie specificat faptul c ă por ţile AND, OR şi NOT constituie un set complet funcţional, deoarece ele reprezint ă cei trei operatori ai algebrei booleene. Pentru ca por ţile AND şi NOT să poată forma un set complet func ţional trebuie ca operaţia OR să fie obţinută prin sinteza operaţiilor AND şi NOT. Acest lucru este posibil prin aplicarea teoremei lui DeMorgan: A + B = A ⋅ B

A OR B = NOT((NOT A) AND (NOT B)) Similar, Operaţiile OR şi NOT sunt complete func ţional deoarece, prin sinteza lor, se poate obţine operaţia AND. În figura 2.1 se prezint ă modul în care opera ţiile AND, OR şi NOT pot fi implementate doar cu ajutorul por ţilor NAND, iar în figura 2.2 se prezintă modul în care operaţiile AND, OR şi NOT pot fi implementate doar cu ajutorul por ţilor NOR.

. Figura 2.1 Utilizarea Utilizarea por ţ ilor ilor NAND

Figura 2.2 Utilizarea por ţ ilor ilor NOR.

Din acest motiv, circuitele digitale sunt implementate, adesea, doar pe baza uneia dintre por ţile NAND sau NOR. Cu ajutorul por ţilor logice a fost atins cel mai primitiv nivel al ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor. Un studiu asupra combina ţiilor de tranzistoare utilizate la implementarea por ţilor s-ar depărta de sfera algebrei booleene şi ar tinde către domeniul electronicii. Scopul propus este acela de a analiza modul în care pot fi utilizate por ţile logice, ca module funcţionale elementare, în implementarea circuitelor logice esen ţiale în funcţionarea unui calculator. S ă se scrie tabela de adev ăr și să se reprezinte prin por ț i logice următorii operanzi: AND, OR, NOT

24


I.2.5. Circuite combinaţionale ional reprezint ă un set de por ţ i logice interconectate, a c ăror Un circuit combina ţ ional

ie şire, la un moment dat, reprezint ă o func ţ ie ie doar de intr ări, la acel moment . Ieşirea apare

aproape instantaneu de la ultima modificare a uneia dintre intr ări (este întârziată doar de timpul de propagare al semnalului prin circuit). În termeni generali, un circuit combinaţional constă într-un modul cu n intr ări binare şi m ie şiri binare. Ca şi la por ţile logice, un circuit combina ţional poate fi definit în trei moduri

diferite:

Tabel de adev ăr – Pentru fiecare 2 n combinaţii posibile ale semnalelor de intrare se specifică valorile binare ale tuturor celor m semnale de ie şire.

Simboluri grafice – Se schi ţează schema circuitului pe baza simbolurilor por ţilor logice şi a interconexiunilor dintre acestea.

Expresii booleene – Fiecare semnal de ie şire este exprimat ca o func ţie booleană pe baza semnalelor semnalelor de intrare.

I.2.5.1. Implementarea func ţiilor booleene Orice funcţie booleană poate fi implementată în formă electronică sub forma unei reţele de por ţi logice. Pentru orice func ţie dată, există un număr de implementări alternative. Se propune funcţia booleană reprezentată în tabelul de adev ăr din tabelul 2.4. Tabelul 2.4 Func ţ ie ie booleană de trei variabile.

A 0 0 0 0 1 1 1 1

B 0 0 1 1 0 0 1 1

C 0 1 0 1 0 1 0 1

F 0 0 1 1 0 0 1 0

Aceast ă funcţie se poate exprima ca expresie boolean ă prin simpla disjuncţie (OR logic) a combinaţiilor de valori ale lui A, B şi C care determină ieşirea F să fie 1. F = A BC + A BC + ABC

Există trei combina ţii ale valorilor de intrare care determin ă F să fie 1, şi, dintre acestea, dac ă apare una singur ă, rezultatul devine 1. Aceast ă formă de expresie, din motive evidente, este cunoscut ă ca sumă de produse eng.sum of products sau form ă 25


(SOP). În figura 2.3 este prezentat ă implementarea simplă a acestei func ţii, pe bază de simboluri grafice (por ţi logice) AND, OR şi NOT.

Figura 2.3 Implementarea Implementarea sub form formă de sumă de produse.

Figura 2.4 Implementarea Implementarea sub formă de produs de sume.

O altă formă poate fi derivată din tabelul de adevăr. Forma SOP exprimă faptul că ieşirea este 1 dac ă oricare dintre combinaţiile de intr ări care produc 1 este adev ărată. Se poate afirma, de asemenea, c ă ie şirea este 1 dacă nici una dintre combinaţiile care produc 0 nu este este adevărată. F = ( A BC ) ⋅ ( A BC ) ⋅ ( A BC ) ⋅ ( A BC ) ⋅ ( ABC )

Astfel:

Aceasta poate fi rescris ă folosind o generalizare a teoremei lui DeMorgans: ( X ⋅ Y ⋅ Z ) = X + Y + Z F = ( A + B + C ) ⋅ ( A + B + C ) ⋅ ( A + B + C ) ⋅ ( A + B + C ) ⋅ ( A + B + C )

Astfel:

F = ( A + B + C ) ⋅ ( A + B + C ) ⋅ ( A + B + C ) ⋅ ( A + B + C ) ⋅ ( A + B + C )

Aceasta este forma produs de sume eng.profuct of sums (POS), care este reprezentată în figura 2.4. Pentru claritate, nu au mai fost reprezentate por ţile NOT. Mai simplu, se presupun disponibile atât semnalele de intrare cât şi complementele acestora. Aceasta simplifică, aparent, diagrama logic ă, f ăcând intr ările mai vizibile. Astfel, o funcţie booleană poate fi realizată fie în forma SOP fie în forma POS. La acest moment, se pare c ă alegerea modului de implementare ar depinde de con ţinutul tabelului de adevăr, ca număr de funcţii de ieşire de 1 sau de 0: forma SOP are câte un termen pentru fiecare 1, şi forma POS are câte un termen pentru fiecare 0. Oricum, se mai iau în calcul şi alte considerente. -

În general, pe baza tabelului de adevăr, este posibilă derivarea unei expresii booleene mai simple simple în una dintre formele SOP sau POS, POS, decât în cealaltă. 26


-

Poate fi preferabilă implementarea unei func ţii cu un singur tip de poart ă (NAND sau NOR)

Importanţa primului punct este aceea c ă, pentru o expresie boolean ă mai simplă, vor fi necesare mai pu ţine por ţi pentru implementarea funcţiei. Pentru simplificare sunt disponibile trei metode: -

Simplificarea algebrică,

-

Hăr ţile Karnaugh,

-

Tabelele Quine-McKluskez

I.2.5.2. Simplificarea Algebric ă Simplificarea algebrică implică aplicarea identităţilor din tabelul 2.2 pentru reducerea expresiei booleene la una cu mai pu ţine elemente. De exemplu, daca se consider ă ecuaţia F = A BC + A BC + ABC ,

după o scurtă analiză se ajunge la concluzia c ă expresia echivalent ă este: F = A B + BC ,

sau chiar mai simpl ă: F = B( A + C )

Aceast ă expresie poate fi implementat ă sub forma din figura 2.5. Simplificarea ecuaţiei a fost f ăcută pe baza unei observa ţii. Pentru expresii mai complexe sunt necesare observaţii sistematice.

Figura 2.5 Implementarea Implementarea simplificat ă a func ţ iei iei din tabelului 2.2.

Exemplu Sinteza circuitului logic logic XOR prin disjunc ţ ie ie de mintermi Etapa 1: Se adaug ă la tabela de adev ăr coloanele corespunz ătoare intr ărilor negate. a not a b not b a xor b 0 1 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 Se desenează circuitul care generează cele patru intr ări a, not a, b, not b.

27


Etapa 2: Se tratează pe rând cazurile pentru care rezultatul a xor b este 1, care sunt două (doi mintermi): a not a b not b a xor b 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1 Primul minterm este ((not a) and b) deoarece conjuncţia a două variabile este adevărata doar atunci când cele dou ă variabile sunt adev ărate şi deci am ales din table variabilele (not a) şi (b). Putem astfel desena:

Al doilea minterm este (a and (not b)), pe acelaşi criteriu. Putem astfel desena:

Etapa 3: Avem cei doi mintermi şi facem disjuncţia acestora: ((not a) and b) or (a and (not b)) Putem astfel desena:

Rezumat Notând propozițiile logice cu a, b, c, d, ... p, q se pot defini opera țiile următoare.

Echivalenţa logică: Propoziţiile p şi q sunt echivalente logic dacă şi numai dacă p şi q sunt adev ărate sau sunt false simultan şi se notează p = q .

Negaţia: Negaţia unei propoziţii p este propoziţia care este fals ă când p este adevărată şi este adev ărată când p este fals ă. Notaţiile următoare sunt 28


echivalente: not p, p, non p, ¯p, ¯p, p. Tabela de adev ăr pentru negaţie este:

not p p 1 0 0 1 Conjuncţia: Conjuncţia a două propoziţii p şi q este propozi ţia care este adevărat ă dacă şi numai dac ă fiecare propozi ţ ie ie p şi q este adev ărat ă. Notaţiile

următoare sunt echivalente: p and q, p şi q, p·q, pΛq. Tabela de adevăr pentru conjuncţie este: p 1 1 0 0 Disjuncţia: Disjuncţia a

q p and q 1 1 0 0 1 0 0 0 două propoziţii p şi q este propozi ţia care este

adevărar ă dacă şi numai dacă cel pu ţ in in una dintre propozi ţ iile iile p şi q este adevărat ă. Notaţiile următoare sunt echivalente: p or q, p sau q, p+q, pVq.

Tabela de adev ăr pentru disjuncţie este: p q p or q 1 1 1 1 0 1 0 1 1 0 0 0 Minterm este acea propozi ţie care se scrie ca o conjunc ţie de una sau mai multe propoziţii. Exemplu de mintermi : a, a and b, a and b and c, a and b and c and … and q.

Maxterm este acea propozi ţie care se scrie ca o disjunc ţie de una sau mai multe propoziţii. Exemplu de maxtermi : a, a or b, a or b or c, a or b or c or … or q. ional Un circuit logic este un dispozitiv care are asociate în mod conven ţ ional un număr oarecare de intr ări logice, un num ăr oarecare de ie şiri logice şi o func ţ ie ie de transfer care asociaz ă fiecărei combina ţ ii ii de intr ări câte o combina ţ ie ie de ie şiri. Circuitele logice pot fi implementate folosind circuite hidraulice,

pneumatice, electrice electrice şi electronice în funcţie de destinaţia acestora.

Circuitul logic XOR: Se defineşte ca fiind circuitul cu dou ă intr ări a şi b şi o ieşire q, pentru care ieşirea q este adev ărată dacă şi numai dacă cele două

intr ări a şi b au valori de adev ăr diferite. Tabela de adev ăr pentru funcţia XOR este: 29


a b a xor b 1 1 0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 Circuitul logic XNOR: Se defineşte ca fiind circuitul cu dou ă intr ări a şi b şi o ieşire q, pentru care ie şirea q este adev ărată dacă şi numai dacă cele două intr ări a şi b au valori de adev ăr echivalente. Tabela de adev ăr pentru funcţia XNOR este: a b a xnor b 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1 Circuitul logic sumator pe doi bits f ără carry in: Se defineşte ca fiind circuitul cu două intr ări a şi b şi două ieşiri p şi q, pentru care ieşirea p este echivalentă cu ( a xor b ) şi ieşirea q este echivalent ă cu ( a and b ). Ie şirea p reprezintă suma celor dou ă intr ări şi ieşirea q reprezintă depăşirea sau carry out. Tabela de adev ăr pentru funcţia circuitului logic sumator f ăr ă carry in este: a b p q 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 În baza 10 ca şi în baza 2 avem 0+0=0, 1+0=1, 0+1=1 dar 1 2+12=102, ca şi cum am zice c ă 510+510=1010, adică rezultatul sumei va fi reprezentat pe doi digits, cel de al doilea reprezint ă suma propriu zis ă în timp ce primul reprezint ă depăşirea, deci 12+12=102 sau 510+710=1210. Matematic scriem:

a+b=p+q*2

Circuitul logic sumator pe doi bits cu carry in: Se defineşte ca fiind circuitul cu trei intr ări a, b şi c şi două ieşiri p şi q, pentru care putem scrie: a+b+c=p+q*2. Tabela de adev ăr pentru funcţia circuitului logic sumator cu carry in este: a 0 0 0 0 1 1 1

b 0 0 1 1 0 0 1

c 0 1 0 1 0 1 0 30

p 0 1 1 0 1 0 0

q 0 0 0 1 0 1 1


1 1 1 1 1 Într-un lanţ de sumatoare pe doi bits cu carry in, intrarea c (carry in) a unui sumator oarecare coincide cu ie şirea q (carry out) a sumatorului anterior. Cu ajutorul unui lanţ de n sumatoare cu carry in se poate calcula suma în baza doi a două numere reprezentate pe n bits.

Multiplexorul pe doi bits: Este circuitul cu trei intr ări a, b, c (două de date a şi b şi una de comand ă c) şi o ieşire q care conform func ţiei de transfer este echivalentă cu intrarea de date a dac ă intrarea de comand ă c este falsă şi este echivalentă cu intrarea de date b dac ă intrarea de comand ă c este adevărată. Tabela de adev ăr pentru funcţia circuitului logic multiplexor este: c 0 0 0 0 1 1 1 1

a 0 0 1 1 0 0 1 1

b 0 1 0 1 0 1 0 1

q 0 0 1 1 0 1 0 1

Test de autoevaluare a cuno ştinţelor 1. S ă se reducă func ţ ia ia de transfer: c or ( c and b ) or ( c and a ) or (c and a and b ). 2. Demonstra ţ i că: c and ( c or a) and ( c or b ) = c or ( c and b ) or ( c and a ) or (c and a and b ) = c. 3. S ă se realizez sinteza circuitului logic XOR prin conjunc ţ ie ie de maxtermi. R ăspunsuri: 1. Expresia se mai poate scrie: c + (c ⋅ b ) + (c ⋅ a) + (c ⋅ a ⋅ b) Utilizând proprietăţile din tabelul 2.2, rezult ă: c + (c ⋅ b ) + (c ⋅ a ) + (c ⋅ a ⋅ b ) = c ⋅ (1 + b + a + a ⋅ b ) = = c ⋅ ((1 + b ) + a ⋅ (1 + b )) = c ⋅ (1 + b ) ⋅ (1 + a ) Dacă se scrie tabela de adev ăr pentru 1+b: b 1 b or 1 0 1 1 1 1 1 se observă că, indiferent de valoarea de adev ăr a operatorului b, valoarea de adevăr a funcţiei este 1. Ţinând cont de acest lucru func ţia devine: c ⋅ (1 + b ) ⋅ (1 + a ) = c

31


2. Expresia se mai poate scrie și: c ⋅ (c + a ) ⋅ (c + b) = c + (c ⋅ b ) + (c ⋅ a) + (c ⋅ a ⋅ b) = c

(1)

Se desfac parantezele pentru partea stângă a ecuației: c ⋅ (c + a ) ⋅ (c + b) = (c ⋅ c + c ⋅ a) ⋅ (c + b)

(2)

În rezolvare se va ține cont de urm ătoarele: e⋅e = e e⋅e = 0

e ⋅1 = e e+e = e

e +1 = 1

Astfel, expresia (2) devine c ⋅ (c + a ) ⋅ (c + b ) = (c ⋅ c + c ⋅ a ) ⋅ (c + b ) = (c + c ⋅ a ) ⋅ (c + b) = = c⋅c + c⋅b + c ⋅c⋅a + c⋅a ⋅b = c + c ⋅b + c⋅a + c⋅a ⋅b

(3)

Dacă se compar ă rezultatul ecuației (3) și membrul median al ecua ției (1) se poate remarca identitatea. Rezult ă că, pentru rezolvarea problemei este necesar ă demonstrarea faptului că ecuația (3) este egal ă cu c. Astfel: c + c ⋅ b + c ⋅ a + c ⋅ a ⋅ b = c ⋅ (1 + b ) + c ⋅ a ⋅ (1 + b) = c + c ⋅ a = c ⋅ (1 + a) = c

3. Sinteza circuitului logic XOR prin conjuncţie de maxtermi Etapa 1: Se adaug ă la tabela de adev ăr coloanele corespunz ătoare intr ărilor negate. a not a b not b a xor b 0 1 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 Se desenează circuitul care generează cele patru intr ări a, not a, b, not b.

Etapa 2: Se tratează pe rând cazurile pentru care rezultatul a xor b este 0, care sunt două (doi maxtermi): a not a b not b a xor b 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 Primul maxterm este (a or b) deoarece disjunc ţia a două variabile este falsă doar atunci când cele dou ă variabile sunt false şi deci am ales din table variabilele (a) şi (b). Putem astfel desena:

32


Al doilea maxterm este ((not a) or (not b)), pe acelaşi criteriu. Putem astfel desena:

Etapa 3: Avem cei doi maxtermi şi facem conjuncţia acestora: (a or b) and ((not a) or (not b)) Putem astfel desena:

Cele două circuite, chiar dacă sunt diferite, au aceia şi funcţie de transfer, adică pentru intr ări echivalente genereaz ă ieşiri echivalente.


Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste ie de transfer: 1. Scrie ţ i tabelul de adev ăr care descrie urm ătoarea func ţ ie a and (b or c). ie de transfer: 2. Scrie ţ i tabelul de adev ăr care descrie urm ătoarea func ţ ie (not a) or (b and c). 3. S ă se reducă func ţ ia ia de transfer : (c and a and b) or (c and a and (not b)) or (c and (not a) and b) or (c and (not a) and (not b)). 4. Demonstra ţ i că: c and (c or a) and (c or b) = c or (c and b) or ( c and a ) or (c and a and b ) = c.

33


Modulul II. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word Cuprins Modulul II. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word ............................................ ........................................................ ............ 34 Introducere .......................................... ............................................................... ........................................... ........................................... ...................................... ................. 35 Competenţe.......................................... ................................................................ ........................................... ........................................... ...................................... ................ 35 Unitatea de învăţare II.1. Noțiuni introductive Microsoft Word .............................................. ............................................. 36 II.1.1. Introducere............................................. ................................................................... ............................................ .............................................. ........................ 36 II.1.2. Competenţele unităţii de învăţare ......................................... .............................................................. ..................................... ................ 36 II.1.3. Prezentarea programului Microsoft Word ............................................ ................................................................. ..................... 36 II.1.3.1. Etapele necesare cre ării unui document Word .......................................... ................................................... ......... 36 II.1.3.2. Pornirea programului Word........................................... ................................................................. ..................................... ............... 38 II.1.3.3 Fereastra programului Word............................................ .................................................................. .................................... .............. 38 II.1.3.4. Introducerea şi editarea textului ............................................ .................................................................. ............................. ....... 40 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ....................................... ................. 43 Unitatea de învăţare II.2. Formatarea paginii.......................................... ................................................................. ................................. .......... 44 II.2.1. Introducere............................................. ................................................................... ............................................ .............................................. ........................ 44 II.2.2. Competenţele unităţii de învăţare ......................................... .............................................................. ..................................... ................ 44 II.2.3. Modificarea dimensiunii şi a orientării paginii...................... paginii............................................. .................................... ............. 44 II.2.4. Modificarea marginilor ........................... ................................................. ............................................ ............................................. ....................... 45 II.2.5. Configurarea antetului şi a subsolului ......................................... ................................................................ .............................. ....... 46 II.2.6. Crearea mai multor secţiuni............................................ ................................................................... ........................................... .................... 47 II.2.7. Configurarea mai multor coloane ........................................... .................................................................. ................................... ............ 49 II.2.8. Crearea chenarelor paginilor și introducerea unui fundal pe pagin ă ......................... 52 II.2.9. Numerotarea paginilor ................................. ....................................................... ............................................ ........................................ .................. 54 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ....................................... ................. 55 Test de autoevaluare a cuno ştinţelor ............................................ .................................................................. ........................................ .................. 55 Unitatea de învăţare II.3. Formatarea primar ă a textului .................................................... ......................................................... ..... 58 II.3.1. Introducere............................................. ................................................................... ............................................ .............................................. ........................ 58 II.3.2. Competenţele unităţii de învăţare ......................................... .............................................................. ..................................... ................ 58 II.3.3. Modificarea fontului şi a dimensiunii acestuia ........................................... .......................................................... ............... 59 II.3.4. Caractere aldine, cursive şi subliniate .......................................... ................................................................ ............................. ....... 60 II.3.5. Extinderea şi restrângerea spa ţierii caracterelor ............................. ................................................... ........................... ..... 60 II.3.6. Modificarea tipului de liter ă din text ........................................ .............................................................. ................................. ........... 62 II.3.7. Selectarea paragrafelor ....................................................... ............................................................................ ....................................... .................. 63 II.3.8. Alinierea paragrafelor ............................. ................................................... ............................................ ............................................ ........................ 63 II.3.8.1. Utilizarea riglei pentru a alinia paragrafele ........................................ ........................................................ ................ 63 II.3.8.2. Stabilirea unei alinieri diferite pentru prima linie ............................................ ................................................ 64 II.3.8.3. Alinierea cu ajutorul casetei de dialog Paragraph ............................................. ............................................ 65 II.3.9. Spaţierea dublă a paragrafelor ......................................... ............................................................... .......................................... .................... 66 II.3.10. Centrarea & alinierea dreapta–stânga a paragrafelor ............................................ ................................................ 67 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ....................................... ................. 68 Test de evaluare a cuno ştinţelor ............................................ ................................................................... ............................................. .......................... 68 Unitatea de învăţare II.4. Formatări speciale ale textului ........................................................ ........................................................ 70 70 II.4.1. Introducere............................................. ................................................................... ............................................ .............................................. ........................ 70 II.4.2. Competenţele unităţii de învăţare ......................................... .............................................................. ..................................... ................ 70 II.4.3. Configurarea tabulatorilor .......................................................... ................................................................................ ............................... ......... 71 II.4.4. Marcarea paragrafelor........................................... ................................................................. ........................................... ............................... .......... 72 II.4.4.1. Adăugarea marcajelor în paragraf .................................................... ...................................................................... .................. 72 34


II.4.4.2. Numerotarea paragrafelor ......................... ............................................... ............................................ .................................... .............. 73 II.4.5. Stiluri ............................................ .................................................................. ............................................. .............................................. ................................ ......... 75 II.4.5.1. Alegerea unui stil de text ......................... ................................................ ............................................. .................................... .............. 75 II.4.5.2. Crearea unui stil de paragraf............................................ .................................................................. ................................... ............. 76 II.4.5.2. Modificarea unui stil de paragraf........................................... ................................................................ ............................. ........ 77 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ....................................... ................. 78 Test de autoevaluare a cuno ştinţelor ............................................ .................................................................. ........................................ .................. 79 Unitatea de învăţare II.5. Tabele și ecuații ........................................ .............................................................. ....................................... ................. 83 II.5.1. Introducere............................................. ................................................................... ............................................ .............................................. ........................ 83 II.5.2. Competenţele unităţii de învăţare ......................................... .............................................................. ..................................... ................ 83 II.5.3. Crearea tabelelor ............................. ................................................... ............................................ ............................................. ............................... ........ 84 II.5.3.1. Începerea unui tabel ............................................ .................................................................. ............................................ .......................... .... 84 II.5.3.2. Desenarea unui tabel............................................ .................................................................. ............................................. ........................... 85 II.5.3.3. Trasarea unui tabel complex............................................ ................................................................... ................................... ............ 86 II.5.3.4. Introducerea datelor în tabel ............................ .................................................. ............................................ ............................. ....... 87 II.5.3.5. Alinierea Ali nierea datelor în tabel ................................................. ...................................................................... ................................... .............. 88 II.5.3.6. Totalizarea datelor numerice .......................................... ................................................................ .................................... .............. 89 II.5.3.7. Ștergerea datelor dintr-un tabel ....................................................... .......................................................................... ................... 90 II.5.3.8. Inserarea rândurilor și a coloanelor ........................................... .................................................................. ........................... 90 II.5.3.9. Unirea celulelor ......................................... .............................................................. .......................................... .................................... ............... 92 II.5.3.10. Activarea chenarelor și a umbrelor........................................... .................................................................. ......................... 92 II.5.3.11. Transformarea textului în tabel.......................................... ................................................................ ............................... ......... 93 II.5.4. Inserarea și formatarea ecuațiilor ........................................... ................................................................. ................................... ............. 94 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ....................................... ................. 96 Test de evaluare a cuno ştinţelor ............................................ ................................................................... ............................................. .......................... 96

Introducere Microsoft Word este cel mai r ăspândit program de editare de text. Chiar dacă cu ajutorul acestui program se realizeaz ă tehnoredactarea unui document se poate afirma, f ăr ă dubii, că se prelucrează date: date de tip caractere. Prezentul Modul ofer ă studenților informații legate de modul în care se tehnoredactează un document. Modulul are 5 Unități de învățare, cea destinat ă creării de documente șablon este op țională și intr ă în categoria material suplimentar de studiu.

Competenţe – – – – – – –

La sfâr șitul prezentului modul studenții vor fi capabili să: creeze un document Word; formateze un document text; lucreze și să creeze stiluri noi în Mircosoft Word ; creeze tabele; creeze un cuprins manual și unul automat; introducă imagini în text; creeze șabloane.

35


Microsoft Word Word Unitatea de învăţare II.1. Noțiuni introductive Microsoft Cuprins Unitatea de învăţare II.1. Noțiuni introductive Microsoft Word .............................................. ............................................. 36 II.1.1. Introducere............................................. ................................................................... ............................................ .............................................. ........................ 36 II.1.2. Competenţele unităţii de învăţare ......................................... .............................................................. ..................................... ................ 36 II.1.3. Prezentarea programului Microsoft Word ............................................ ................................................................. ..................... 36 II.1.3.1. Etapele necesare cre ării unui document Word .......................................... ................................................... ......... 36 II.1.3.2. Pornirea programului Word........................................... ................................................................. ..................................... ............... 38 II.1.3.3 Fereastra programului Word............................................ .................................................................. .................................... .............. 38 II.1.3.4. Introducerea şi editarea textului ............................................ .................................................................. ............................. ....... 40 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ....................................... ................. 43

II.1.1. Introducere Prezenta unitate de înv ățare este destinat ă în special celor care nu au experiență în lucrul cu editorul de text. Informațiile oferite aici reprezint ă baza de plecare pentru orice document text creat creat utilizând editorul Microsoft Word .

II.1.2. Competenţele unităţii de învăţare După parcurgerea prezentei unit ăți de învățare, atât din punct de vedere teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să: – identifice elementele vizuale ale ferestrei de editare; – creeze un document text; – creeze, selecteze un text.

Durata medie de parcurgere a unit ăţii trei de înv ăţare este de 1,5 ore.

II.1.3. Prezentarea programului Microsoft Word II.1.3.1. Etapele necesare cre ării unui document Word 

Introducerea şi editarea textului. Începeţi un nou document şi introduceţi textul dorit.

Nu acorda ţi atenţie formatărilor. Vă ve ţi ocupa de acestea mai târziu, atunci când ve ţi utiliza stiluri sau formatarea manual ă a caracterelor şi a paragrafelor. 

Formatarea caracterelor. caracterelor. Selectaţi cuvintele sau paragrafele ale c ăror caractere necesit ă

un aspect special (un font diferit, o altă dimensiune a fontului, caractere aldine, cursive, subliniate, culori sau efecte speciale ale fonturilor) şi „formataţi-le prin fonturi”. Dacă aţi creat stiluri care conţin formatările de fonturi, aplicaţi-le.

36

Bazele prelucr ării datelor – Catrina CHIVU 

Formatarea paragrafelor. Selectaţi paragrafele care necesit ă un aspect diferit şi aplicaţi-

le formatările de paragrafe. Pute ţi modifica alinierea (identarea), spaţierea rândurilor, centrarea şi valorile tabulatorilor. De asemenea, pute ţi adăuga marcaje de list ă şi numere. Dacă aţi creat stiluri care conţin combinaţii prestabilite de opţiuni de formatare a paragrafelor, folosiţi-le. 

Formatarea paginilor. O dată ce textul are aspectul dorit, pute ţi începe s ă efectuaţi

modificările generale ale paginilor. Pute ţi modifica dimensiunea hârtiei, forma şi marginile acesteia, puteţi împăr ţi textul în mai multe coloane şi repagina documentul. De asemenea, puteţi configura elementele care vor ap ărea pe toate paginile, cum ar fi anteturile, subsolurile şi numerele de pagin ă. 

Adăugarea tabelelor şi a elementelor grafice sau a obiectelor din alte aplica ţii.

Instrumentele pentru crearea tabelelor din programul Word permit ca realizarea de tabele cu text sau numere să fie rapidă şi uşoar ă. Dacă tabelul reprezintă un domeniu de numere din programul Excel, puteţi pur şi simplu trage domeniul respectiv din Excel în documentul dumneavoastr ă. Domeniul apare în programul Word cu toate datele şi formatările aplicate în Excel. Puteţi îmbunătăţi calitatea documentului prin ad ăugarea graficelor create chiar în cadrul documentului sau aduse din alte programe. 

Corectarea documentului . Caracteristica AutoCorect din programul Word şi

verificatorul său ortografic şi gramatical permit detectarea pe loc a multor erori, îns ă este bine să verificaţi documentul, pentru a v ă asigura că aţi remediat toate greşelile. 

Tipărirea sau expedierea documentului prin e-mail sau publicarea sa în re ţeaua

Web. Înainte de a tip ări documentul, puteţi vizualiza pe ecran aspectul s ău înainte de tipărire, pentru a detecta erorile de formatare evidente. Sau pute ţi ataşa documentul la un mesaj e-mail sau îl puteţi publica într-un site Web. 

Alte caracteristici. Uneori, va fi necesar să efectuaţi o sarcină mai specializată, cum ar fi

tipărirea plicurilor, crearea scrisorilor tip şi utilizarea şabloanelor pentru crearea unor documente practic automate.

De reținut... Ca reguli generale de tehnoredactare t ehnoredactare trebuie aminte: 1. Semnele de punctuație (virgulă, punct, semnele de întrebare, exclamare, etc.) și parantezele se pozi ționează imediat după text, iar după acestea se lasă spațiu. 2. Se recomandă alinierea stânga-dreapta ( justify) a textului.

37


3. Pentru alinierea paragrafelor NU se utilizează tasta spațiu (SPACE) ci, fie tasta TAB, fie rigla ajutătoare. 4. Selectați limba documentului ca fiind limba în care este scris textul. 5. Textul trebuie să utilizeze diacriticele specifice limbii în care este scris. 6. Utilizarea tipului de ghilimele trebuie să fie corelată cu limba în care se scrie documentul.

II.1.3.2. Pornirea programului Word Programul

de

configurare

a

pachetului Microsoft Office creează o intrare pentru Microsoft Word în meniul start din Windows, astfel încât este u şor să rulaţi programul Word. 

Pentru a porni programul Word: 

Din meniul Start , selectaţi Programs şi apoi alegeţi Microsoft Word

(figura 3.1)  

Sugestie

Dacă în bara de ac ţiuni este afişat un buton cu pictograma Microsoft Word , puteţi să executaţi clic pe acesta, pentru a deschide Word.

Figura 3.1 Op ţ iunea iunea Microsoft Word din meniul Start

II.1.3.3 Fereastra programului Word 1. Marcajul de sfâr şit de fi şier . Este o linie orizontal ă care indică sfâr şitul fişierului curent. Atunci când deschide ţi un nou document, marcajul de sfâr şit de fişier apare în partea de sus a ecranului. 2. Butonul de aliniere Tab Tab. Înainte de a stabili un tabulator, executa ţi clic pe aceste buton, pentru a selecta un tip de tabulare. 3. Bara de titlu. Afişează numele documentului. Pentru a muta fereastra trageţi bara de titlu. 4. Bara de meniu. Executaţi clic pe orice instrument din bara de meniu pentru a derula un meniu. 5. Bara de instrumente Standard . Conţine butoane pe care le pute ţi utiliza pentru comenzile de gestionare standard a fi şierelor, editare a textului şi corectare. 6. Bara de instrumente Formating (formatare). (formatare). Conţine butoane pe care le pute ţi utiliza pentru a formata caractere caractere şi paragrafe. 38


7. Rigla (ruler). Indică lăţimea paginii şi poziţionarea tabulatoarelor, alinierilor şi a coloanelor. 8. Butonul de vizualizare Outline (schi ţă ). Executaţi clic pe acest buton pentru a vizualiza schiţa documentului, astfel încât să puteţi construi structura acestuia. 9. Butonul de vizualizare PrintLayout (macheta de tipărire). Executaţi clic pe acest buton pentru a comuta la vederea Print Layout, care arat ă chenarele paginii, marginile, anteturile şi subsolurile, ca şi alte elemente, exact a şa cum vor apărea la tipărire. 10. Butonul de vizualizarea Web Layout (macheta Web). În cazul în care crea ţi o pagină Web, executaţi clic pe acest buton pentru a vedea cum va ar ăta pagina on-line. 11. Butonul de vizualizare Normal. Executaţi clic pe acest buton pentru a comuta la o vedere normală asupra documentului. 12. Bara de stare (Status). Indică numărul paginii curente şi poziţia punctului de inser ţie în cadrul documentului. 13. Indicatorii de mod. Aceştia arată condiţiile speciale care au efect în momentul respectiv, cum ar fi înregistrarea unei macro-comenzi, urmărirea modificărilor din document, extinderea unei selecţii sau suprascrierea.

Figura 3.2 Fereastra Fereastra Microsoft Word Word

39


II.1.3.4. Introducerea Introducerea şi editarea textului Puteţi formata textul pe măsur ă ce scrieţi sau puteţi efectua toate format ările într-o etapă separată. Dacă optaţi pentru amânarea efectuării formatărilor, puteţi să acordaţi prioritate substanţei faţă de stil, concentrându-v ă asupra a ceea ce spune ţi, nu asupra aspectului paginii. În acest capitol ve ţi afla cum se introduce textul, cum se efectueaz ă corecturile.

a) Începerea unui nou document Atunci când este lansat programul Word, se deschide documentul Document 1 . Până când le salvaţi cu alt nume, noile documente sunt numerotare secven ţial ( Document Document 2, Document 3 etc.). Butonul New Blank Document



Figura 3.3. Butonul Butonul New Blank Document Document

Pentru a începe un nou document În bara de instrumente Standard



executaţi clic pe butonul New Blank Document (nou document gol) (fig.3.3). Sau



Apăsaţi tastele Ctrl + N.

Pentru a începe un nou document

din bara de meniuri 1. Din meniul File (fişier) selectaţi opţiunea New (nou) (figura 3.4).

2. În fereastra New faceţi clic pe tipul de document pe care dori ţi să-l Figura 3.4 Meniul File File

deschideţi (figura 3.5) 

Sugestie 3.Dacă alegeţi din fereastra New

opţiunea Blank Web Page, Word va salva automat documentul ca pagină HTML. Figura 3.5. Fereastra Fereastra New

b) Introducerea Introducerea textului În programul Word, scrierea se realizeaz ă la fel ca la o ma şină de scris, cu excep ţia faptului că nu se apasă tasta Enter la sfâr şitul fiecărei linii. Atunci când punctul de inser ţie

40


ajunge la marginea din dreapta el se deplaseaz ă automat pe pe linia următoare. Tasta Enter se apasă numai pentru a începe un nou paragraf. 

Sugestie



Programul Word foloseşte o linie de subliniere ondulat ă de culoare roşie pentru a indica un cuvânt care este posibil s ă fie ortografiat greşit şi o linie de subliniere ondulat ă de culoare verde pentru a indica o posibil ă problemă gramaticală. Programul Word corectează automat multe dintre gre şelile de ortografie uzuale.

c) Activarea marcajelor de paragraf Dacă marcajele de paragraf ( ¶ ) sunt activate, ve ţi observa câte un asemenea marcaj ori de câte ori ap ăsaţi tasta Enter la la sfâr şitul unui paragraf, câte un punct ( · ) pentru fiecare apăsare a tastei Spacebar (bara (bara de spa ţiu) şi alte simboluri care indică diverse caractere din document care nu vor fi tip ărite. Aceste marcaje v ă pot ajuta la înţelegerea formatării documentului (figura 3.6). În tabelul 3.1. sunt enumerate aceste caractere care nu apar la tipărire. Tab

Enter

Spaţ iu iu

Figura 3.6. Caracterele Caracterele care nu nu apar la tipărire şi tastele corespunzătoare Tabelul 3.1.

Simbol ¶ · →

Caracterele care nu apar la tip ărire Caracterul care nu apare la tip ărire (apăsarea pe tast ă) Sfâr şit de paragraf (tasta Enter ) Spaţiu (tasta Spacebar ) Tabulator (tasta Tab) Linie nouă, în acelaşi paragraf ( Shift Shift + Enter )

Pentru a activa marcajele de paragraf  În bara de instrumente Standard executa ţi clic pe butonul Show/Hide ¶ (afişare/ascundere ¶) (figura 3.7) Butonul Show/Hide ¶ Show/Hide ¶

Figura 3.7 Butonul Butonul Show/ Hide

41

Bazele prelucr prelucr ării datelor – Catrina CHIVU 

Sugestie:



Pentru a dezactiva marcajele de paragraf pute ţi executa din nou clic pe butonul Show/Hide ¶ sau puteţi apăsa tastele Ctrl + Shift + 8 .

d) Editarea textului Utilizarea programului Word pentru a pregăti un document, ofer ă libertatea de a edita cu uşurinţă textul din acesta. 

Pentru a insera un nou text Poziţionaţi punctul de inser ţie acolo unde doriţi să apar ă textul şi scrieţi. Scrierea unui text se poate face după ce se insereaz ă cursorul acolo unde se doreşte a fi scris textul⎜

Scrierea unui text se poate face după ce se inserează cursorul ac⎜ Scrierea unui text se poate face după ce se inserează cursorul acolo unde se doreşte a fi scris textul⎜

Scrierea unui text se poate face după ce se insereaz ă cursorul ac⎜

Figura 3.8 Inserarea Inserarea de text text 



Figura 3.9 Ş tergerea tergerea cu tasta Backspace

Pentru a şterge un text Apăsaţi tasta Backspace pentru a şterge caracterele aflate la stânga punctului de inser ţie (figura 3.9).

Sau Apăsaţi tasta Delete pentru a şterge caracterele aflate în dreapta punctului de inser ţie

(figura 3.10). Scrierea Scrierea unui unui text se poate poate face după ce se inserează cursorul acolo acolo unde se doreşte a fi scris textul.

Scrierea unui text se poate face după ce se insereaz ă cursorul acolo unde se doreşte a fi scris textul Scrierea unui text se poate face după ce se insereaz ă cursorul acolo

Scrierea Scrierea unui unui text se poate poate face după ce se inserează cursorul în locul unde se doreşte a fi scris textul.

Figura 3.10 Ş tergerea tergerea textului cu tasta Delete

Figura 3.11 Înlocuirea Înlocuirea unui text existent existent



Pentru a înlocui un text existent 1. Selectaţi textul respectiv. 2. Scrieţi noul text în locul l ocul acestuia (figura 3.11).



Sugestie:



Executaţi dublu-clic pentru a selecta un cuvânt, respectiv triplu-clic pentru a selecta un întreg paragraf. 42


1. Deschide ţ i programul Microsoft Word. 2. Scrie ţ i textul de mai jos şi formata ţ i-l i-l exact a şa cum apare el pe foaie: „În programul Word, scrierea se realizeaz ă la fel ca la o ma şină de scris, cu excepţia faptului că nu se apas ă tasta Enter la sfâr şitul fiecărei linii. Tasta Enter se apas ă numai pentru a începe un nou paragraf”. 3. Activa ţ i marcajele de paragraf. 4. Insera ţ i în textul de mai sus, între cele două fraze, fraza de mai jos: „Atunci când punctul de inser ţie ajunge la marginea din dreapta el se deplasează automat pe linia următoare”. În fraza de mai sus înlocui ţ ţ i textul „din dreapta ” cu textul „dreapt ă a paginii.” 5. Scrie ţ i textul de mai jos: „Într-un document Word pute ţi modifica atât aspectul caracterelor din text, cât şi al paragrafelor. Cele mai obi şnuite modificări ale formatării paragrafelor constau în identare, spa ţiere dublă, centrare, aliniere dreapta-stânga, numerotare şi adăugarea de marcaje de list ă.”.

Rezumat Unitatea de învățare curentă ofer ă informații primare despre modul de deschidere și inițiere a unui document Word.

43


Unitatea de învăţare II.2. Formatarea Formatarea paginii Cuprins Unitatea de învăţare II.2. Formatarea paginii.......................................... ................................................................. ................................. .......... 44 II.2.1. Introducere............................................. ................................................................... ............................................ .............................................. ........................ 44 II.2.2. Competenţele unităţii de învăţare ......................................... .............................................................. ..................................... ................ 44 II.2.3. Modificarea dimensiunii şi a orientării paginii...................... paginii............................................. .................................... ............. 44 II.2.4. Modificarea marginilor ........................... ................................................. ............................................ ............................................. ....................... 45 II.2.5. Configurarea antetului şi a subsolului ......................................... ................................................................ .............................. ....... 46 II.2.6. Crearea mai multor secţiuni............................................ ................................................................... ........................................... .................... 47 II.2.7. Configurarea mai multor coloane ........................................... .................................................................. ................................... ............ 49 II.2.8. Crearea chenarelor paginilor și introducerea unui fundal pe pagin ă ......................... 52 II.2.9. Numerotarea paginilor ................................. ....................................................... ............................................ ........................................ .................. 54 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ....................................... ................. 55 Test de autoevaluare a cuno ştinţelor ............................................ .................................................................. ........................................ .................. 55

II.2.1. Introducere Utilizarea unui mediu electronic de tehnoredactare permite scrierea pe pagini de diferite dimensiuni și cu aspecte diferite, singurele restric ții venind din modul de tipărire al documentului (tipul de imprimantă restricționează de foarte multe ori scrierea pe anumite dimensiuni de pagin ă). Unitatea curentă de învățare reprezintă prima etapă a redactării computerizate a unui text.

II.2.2. Competenţele unităţii de învăţare După parcurgerea prezentei unit ăți de învățare, atât din punct de vedere teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să: – modifice formatul și dimensiunea paginii; – modifice marginile paginii, astfel că vor fi capabilă să-și definească zona activă a paginii de lucru; – creeze antete și subsoluri pentru document; – creeze pagini cu format ări speciale; – creeze secțiuni cu dimensiuni și orientări de pagină diferite.

Durata medie de parcurgere a unit ăţii de învăţare patru este de 2,5 ore.

II.2.3. Modificarea dimensiunii şi a orientării paginii Puteţi alege dintr-un număr prestabilit de dimensiuni uzuale ale paginii sau pute ţi stabili propriile dvs. dimensiuni, fie în orientarea portret (verticală), fie în orientarea peisaj (orizontală). 44


Pentru a modifica dimensiunea şi forma paginii 1. Din meniul File alegeţi opţiunea PageSetup (figura 4.1). 2. În tabulatorul Paper din caseta de dialog PageSetup alegeţi din lista autoderulantă Paper Size (dimensiunea hârtiei) una dintre dimensiunile standard ale hârtiei (fig. 4.2).

Sau

Introduceţi dimensiunea nouă a paginii în casetele de text Width (lăţime) şi Height

(înălţime).

Executaţ Executaţi clic pentru a deschide lista autoderulant ă

Figura 4.2 Tabulatorul Tabulatorul Paper din caseta de dialog Page Setup

Figura 4.1 Op ţ iunea iunea PageSetup din meniul File 

Sugestie



Alegerea pe care o face ţi pentru dimensiunea hârtiei se aplic ă numai documentului curent. Noile documente vor reveni la set ările prestabilite.

II.2.4. Modificarea marginilor Marginile reprezintă spaţiile libere pe laturile de sus, jos, stânga şi dreapta ale unei pagini. Pentru a l ăsa un spaţiu suplimentar pentru legare sau îndosariere, de exemplu, puteţi mări marginea din stânga. 

Pentru a modifica marginile

1. Din meniul File File alegeţi opţiunea Page Setup 2. În tabulatorul Margins din casete de dialog Page Setup modificaţi setările Top (sus), Bottom (jos), Left Figura 4.3 Tabulatorul Tabulatorul Margins din caseta de dialog Page Setup

(stânga) şi Right (dreapta) (dreapta) (fig.4.3).

45


3. Modificaţi setarea Gutter dacă doriţi să schimbaţi spaţiul dintre mai multe coloane aflate pe aceea şi pagină. 

Sugestie



Pentru a tipări o carte cu textul scris pe ambele fe ţe ale paginii, alege ţi op ţiunea Mirror Margins (margini în oglindă) din lista autoderulant ă Multiple Pages (pagini multiple), aflată în tabulatorul Margins.

Să ne reamintim... Formatarea paginilor poate fi primul sau ultimul pas din crearea unui document. Formatarea paginilor presupune stabilirea dimensiunii şi a formei paginii, precum şi a marginilor acesteia.

1. Deschide ţ i un document Word şi formata ţ i pagina astfel: Tipul hârtiei: A4; Marginile: Top–1,5cm; Bottom–1,5cm; Left–2,5cm; Right–1,5cm Orientarea: portrait.

II.2.5. Configurarea antetului şi a subsolului 

Pentru a configura un antet şi un subsol 1.

Din meniul View alegeţi opţiunea

Header and Footer (antet (antet şi subsol) (figura 4.4).

Programul Word va trece la vederea Print Layout , va pozi ţiona punctul de inser ţie în spaţiul

liber din antet şi va deschide bara de instrumente (figura 4.5). Header and Footer (figura

2.

Pentru a edita subsolul, executa ţi clic pe

butonul Switch Between Header and Footer (comutarea între antet şi subsol), din bara de Footer Figura 4.4 Op ţ iunea iunea Header and Footer Footer . instrumente Header and Footer din meniul View 3. Scrieţi textul în partea din stânga a antetului sau a subsolului (fig 4.6).

4. Dacă doriţi ca textul să apar ă în centrul antetului sau al subsolului, ap ăsaţi din nou tasta Tab şi scrieţi textul.

46


5. Dacă doriţi ca textul să apar ă în partea din dreapta a antetului sau a subsolului, ap ăsaţi din nou tasta Tab şi scrieţi textul (figura 4.7).

6. Executaţi clic pe butonul Close din bara de instrumente Header and Footer pentru pentru a încheia editarea antetului sau a subsolului şi reveniţi la vederea anterioar ă. 

Sugestii



Puteţi stabili proprietatea Zoom a antetului sau a subsolului, astfel încât acestea s ă apar ă mai clar.



În loc de a scrie un text pute ţi introduce în antet sau în subsol numărul paginii, data sau ora, prin executarea unui clic pe butoanele corespunz ătoare din bara de instrumente Header and Footer. Date (data)

Page Numbers (numerele paginilor)

Time Switch between Header and Footer (timpul) (comutare între antet şi subsol)

Footer Figura 4.5 Bara Bara de instrumente Header and Footer

Figura 4.6 Scrie ţ i textul în partea din stânga a antetului sau a subsolului

Figura 4.7 Apă sa ţ i de două ori tasta Tab pentru a trece în extremitatea din dreapta a antetului sau a subsolului

1. Scrie ţ i în antet: Bazele prelucr ării datelor. 2. Scrie ţ i în subsol: Anul I – Inginerie Economică Industrial ă

II.2.6. Crearea mai multor secţiuni Un document poate con ţine mai multe secţiuni, fiecare având atribute de configurare a paginii diferite: margini, numerotări, anteturi şi subsoluri. Un document nou conţine o singur ă

47


secţiune, până în momentul în care insera ţi un salt la o nouă secţiune. Apoi puteţi aplica independent formatările de pagină în noua sec ţiune.

Pentru a crea o nou ă secţiune



1. Poziţionaţi punctul de inser ţie acolo unde dori ţi să înceapă noua secţiune (figura 4.8). Figura 4.8 Plasa ţ i puntul de inser ţ ie ie acolo unde dori ţ i să 2. Din meniul Insert alegeţi apar ă un salt la o nou ă sec ţ iune iune opţiunea Break (întrerupere). (întrerupere).

3. Din caseta de dialog Break alegeţi una dintre opţiunile Section Breaks (figura 4.9). Programul Word inserează o linie punctat ă dublă, etichetată Section Break (fig. 4.10).

Figura 4.10 Un salt salt la o nouă sec ţ iune iune

Figura 4.9 Caseta Caseta Break 

Sugestii



Atunci când tipăriţi paginile documentului (atât cele din stânga, cât şi cele din dreapta) pe care le-aţi numerotat începând cu o pagin ă din dreapta (pagina 1), dar dori ţi ca fiecare secţiune să înceapă pe o pagină din dreapta, chiar dac ă aceasta înseamn ă că o pagină din stânga va fi liber ă, trebuie să inseraţi un salt la o nou ă secţiune de tip Odd Page (pagină impar ă). Tabelul 4.1

Întrerupere Next Page Continuous Even Page Odd Page

Salturi la o Nou ă Secţiune Ac ţiune Începe o sec ţiune în partea de sus a paginii urm ătoare. Începe o sec ţiune, f ăr ă a muta textul pe o pagin ă nouă. Începe o sec ţiune pe următoarea pagină par ă, lăsând o pagină impar ă liber ă, dacă este cazul. Începe o sec ţiune pe următoarea pagină impar ă, lăsând o pagin ă par ă liber ă, dacă este cazul.

48


De reținut… Pentru a insera manual un salt la o nou ă pagină 1. Poziţionaţi punctul de inser ţie pe linia care dori ţi să apar ă pe o pagină nouă (figura 4.8).

2. Apăsaţi tastele Ctrl + Enter. Sau

Din meniul Insert alege alegeţi opţiunea Break

3. Verificaţi să fie selectată opţiunea Page Break .

II.2.7. Configurarea mai multor coloane Puteţi stabili numărul de coloane pentru fiecare sec ţiune din document şi puteţi ajusta spaţiul dintre acestea. 

Pentru a stabili num ărul de coloane 1. Executaţi clic pe butonul Columns din Standard şi apoi selectaţi bara de instrumente Standard ş

numărul de coloane dorit (fig.4.11).

2. Ajustaţi lăţimile coloanelor în rigla Figura 4.11 Butonul Butonul Columns

orizontală. Sau

1. Din meniul Format alege alegeţi opţiunea Columns. 2. În caseta de dialog Columns executaţi clic

pe

una

dintre

op ţiunile

prestabilite Presets sau introduceţi numărul de coloane în caseta Number of Columns (număr de coloane) (fig

4.12).

3. Pentru a adăuga o linie vertical ă între coloane executa ţi clic pe caseta de validare Line Between (linie între). Figura 4.12 Caseta Caseta de dialog Columns 

Sugestii



Pentru a varia l ăţimea coloanelor ştergeţi semnul de validare Equal Column Width (lăţime egală a coloanelor) a casetei de dialog Columns şi apoi utilizaţi controalele Width şi Spacing pentru pentru a modifica l ăţimea şi apţierea pentru fiecare coloan ă.

49

Bazele prelucr prelucr ării datelor – Catrina CHIVU 

Numărul maxim de coloane de pe o pagin ă este de 12.



Lăţimea rigolei din tabulatorul Margins al caseteti de dialog Page Setup determină spaţiul dintre coloanele egale.

Exemplu Fie următorul text cu format ările de pagină din figur ă

1. S ă se scrie pe pagin ă de tip Letter, cu margini egale de 3,5 . După formatarea, fereastra corespunzătoare setărilor de pagină va fi:

iar pagina cu textul va fi:

50


2. S ă se scrie textul pe trei coloane egale cu distan ț a între coloane de 1 Fereastra de formatare a coloanelor va fi

iar textul va ar ăta conform figurii:

3. S ă se modifice numărul de coloane în 2, egale, cu distan ț a între ele de 1 Textul va ar ăta:

4. S ă se rupă coloanele astfel încât prima să con ț in ină textul cuprins între cuvintele „Magaziile….depozite de ambalaje”, iar cea de-a doua coloan ă restul de text.

Pentru executarea acestei set ări se va pozi ționa cursorul la începutul 51

Bazele prelucr prelucr ării datelor – Catrina CHIVU Insert –> paragrafului După rolul lor….. și se va aplica o ruptur ă de coloană ( Insert Break –> Column Break ). ). Textul va ar ăta:

II.2.8. Crearea chenarelor paginilor și introducerea unui fundal pe pagină 

Crearea chenarelor paginii 1. Din meniul Format alegeți opțiunea Borders and Shading , tabulatorul Page Border (Figura 4.13)

Figura 4.13. Pagina Pagina de crearea crearea a marginilor paginii

2. După cum se poate observa din figur ă se poate selecta culoarea, grosimea liniei și tipul/forma liniei, precum și marginea pe care s ă fie trasat chenar.

52


Introducerea unui fundal (Watermark) Aceast ă facilitate permite introducerea unui text sau a unei imagini, ca fundal al

paginii. Este utilă în crearea documentelor de tip MODEL sau a celor personalizate cu sigla unei anumite firme.

1. Din meniul Format , opțiunea Background Background și apoi Printed Watermark . Se deschide fereastra din figura 4.14

2. Pentru a introduce un text, se selecteaz ă opțiunea Text watermark (Figura (Figura 4.15) și se introduce textul dorit.

3. Pentru a introduce o poz ă/figur ă se selecteaz ă opțiunea Picture watermark (Figura 4.16.) și se selecteaz ă figura/poza existentă în calculator.

Figura 4.15. Fereastra Fereastra de text text Watermark

Figura 4.14. Fereastra Fereastra de Watermark Watermark

Figura 4.16. Fereastra Fereastra de figur ă Watermark

53


II.2.9. Numerotarea paginilor Puteţi introduce numerotarea paginilor tot la fel cum creaţi antetul sau subsolul unui document. Dar există şi o altă posibilitate, mai directă, care ofer ă posibilitatea de a alege un format al numerelor şi un număr de plecare: inserarea directă a numerelor de pagină. 

Pentru a insera numerotarea paginilor 1. Din meniul Insert alegeţi opţiunea Page

Numbers (numerele paginilor) (figura 4.17). Numbers alegeţi din lista Figura 4.17 Op ţ iunea iunea Page Number 2. Din caseta de dialog Page Numbers din meniul Insert autoderulantă op ţiunea Top of Page (partea de sus

a paginii) sau Bottom of Page (partea de jos a paginii) (fig 4.18).

3. Alegeţi o aliniere din lista autoderulant ă Alignament . Figura 4.18 Caseta Caseta Page Numbers

4. Executaţi clic pe butonul Format . 5. În caseta de dialog Page Number Format

(formatul numerele de pagină), alegeţi un stil de numerotare din lista autoderulant ă Number Format (formatul (formatul numerelor) (fig. 4.19).

6. Confirmaţi setările prin apăsarea butonului OK.  

Sugestie În timp ce este deschis ă caseta de dialog

Page Number Format pute puteţi introduce un număr

în caseta de text Start At (pornire de la), dacă doriţi ca numerotarea s ă nu înceapă de la 1. Figura 4.19 Caseta Caseta Page Number Format

54


Rezumat Unitatea de învățare curentă este orientată pe una dintre primele etape ce trebuie parcurse în realizarea unui document tehnoredactat: format ările de pagină. Astfel, sunt sintetizate elemente legate de formatarea dimensiunii paginii, inser ării rupturilor de pagină/paragraf, introducerea antetului și subsolului într-un document precum și scrierea pe coloane.

Test de autoevaluare a cuno ştinţelor 1. S ă se genereze un document Word care are chenar vizibil doar pe marginile laterale, f ăr ă să cuprind ă Header-ul și Footer-ul. 2. S ă se genereze un document Word care are inscrip ț ionat, ionat, pe fundal, cuvântul MODEL, pozi ț ionat ionat pe diagonala paginii. 3. S ă se genereze un document Word care are ca fundal o figur ă. R ăspunsuri: Pentru toate exerci țiile se pleacă de la un document Word ini țial de tipul:

1. Fereastra de stabilire a chenarului trebuie particularizat ă conform figurii:

55


Pagina rezultată va fi:

2. Fereastra inserare a textul va fi particularizată astfel:

După particularizare foaia de lucru va ar ăta astfel:

56


3. Fereastra inserare a figurii va fi particularizat ă astfel:

După particularizare, pagina de lucru va fi.

57


Unitatea de învăţare II.3. Formatarea primară a textului Cuprins Unitatea de învăţare II.3. Formatarea primar ă a textului .................................................... ......................................................... ..... 58 II.3.1. Introducere............................................. ................................................................... ............................................ .............................................. ........................ 58 II.3.2. Competenţele unităţii de învăţare ......................................... .............................................................. ..................................... ................ 58 II.3.3. Modificarea fontului şi a dimensiunii acestuia ........................................... .......................................................... ............... 59 II.3.4. Caractere aldine, cursive şi subliniate .......................................... ................................................................ ............................. ....... 60 II.3.5. Extinderea şi restrângerea spa ţierii caracterelor ............................. ................................................... ........................... ..... 60 II.3.6. Modificarea tipului de liter ă din text ........................................ .............................................................. ................................. ........... 62 II.3.7. Selectarea paragrafelor ....................................................... ............................................................................ ....................................... .................. 63 II.3.8. Alinierea paragrafelor ............................. ................................................... ............................................ ............................................ ........................ 63 II.3.8.1. Utilizarea riglei pentru a alinia paragrafele ........................................ ........................................................ ................ 63 II.3.8.2. Stabilirea unei alinieri diferite pentru prima linie ............................................ ................................................ 64 II.3.8.3. Alinierea cu ajutorul casetei de dialog Paragraph ............................................. ............................................ 65 II.3.9. Spaţierea dublă a paragrafelor ......................................... ............................................................... .......................................... .................... 66 II.3.10. Centrarea & alinierea dreapta–stânga a paragrafelor ............................................ ................................................ 67 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ....................................... ................. 68 Test de evaluare a cuno ştinţelor ............................................ ................................................................... ............................................. .......................... 68

II.3.1. Introducere Utilizarea calculatorului și, implicit, a unui mediu electronic de tehnoredactare a unui document permite realizarea unor texte foarte variate din punct de vedere al tipului de scris, alinieri, numerotări, etc. Microsoft Word permite „automatizarea” anumitor instrucțiuni, cum ar fi numerotarea de paragrafe, generarea de cuprinsuri automate, etc. Unitatea de înv ățare curentă este orientată pe formatarea primar ă a textului unui document.

II.3.2. Competenţele unităţii de învăţare După parcurgerea prezentei unit ăți de învățare, atât din punct de vedere teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să: – modifice – modifice formatul și dimensiunea scrisului dintr-un text; – selecteze – selecteze un text; – modifice – modifice alinierea textului; – schimbe – schimbe anumite propriet ăți pentru o anumită liter ă/cuvânt/text;

Durata medie de parcurgere a unit ăţii cinci de înv ăţare este de 3 ore.

Într-un document Word puteţi modifica atât aspectul caracterelor din text, cât şi al paragrafelor. Cele mai obişnuite modificări ale formatării paragrafelor constau în aliniere, spaţiere dublă, centrare, aliniere dreapta-stânga, numerotare şi adăugarea de marcaje de list ă.

58


II.3.3. Modificarea fontului şi a dimensiunii acestuia 1. Selectaţi textul care trebuie formatat. 2. Executaţi clic pe butonul cu s ăgeată aflat lângă lista Font din bara de instrumente Formatting (formatare) (formatare) şi selectaţi un nume de font din lista l ista autoderulantă (figura 5.1).

3. Executaţi clic pe butonul cu s ăgeată aflat lângă lista FontSize (dimensiunea fontului), Formatting şi alegeţi o altă dimensiune. din bara de instrumente Formatting ş Sau

Executaţi clic pe dimensiunea curent ă a fontului din bara de instrumente Formatting ş Formatting şi scrieţi o altă dimensiune (figura 5.2.)

Sau

font şi apoi, în tabulatorul Font din Din meniul Format , selectaţi font ş din caseta de dialog Font , Font şi o dimensiune a acestuia din lista Size (figura 5.3). selectaţi un font din lista Font ş

 

Sugestii Pentru a readuce textul selectat la fontul şi dimensiunea standard din paragraful respectiv, selectaţi din nou textul şi apăsaţi tastele Crtl + Spacebar sau Ctrl + Shift + Z.



Pentru a mări dimensiunea fontului textului selectat, ap ăsaţi tastele Ctrl + Shift + >. Pentru a micşora dimensiunea fontului a textului selectat, ap ăsaţi tastele Ctrl + Shift + <.

Figura 5.1 Lista autoderulant ă de Figura 5.2 Lista fonturi Font Size

Figura 5.3 Caseta Caseta de dialog Font Font

De reținut... Tipurile de fonturi aflate la dispozi ț ia ia utilizatorului ț in in de varianta de Microsoft Office instalat ă , de tipul de imprimant ă , etc. În aceast ă situa ț ie, ie, utilizarea unui font mai special poate avea câteva efecte negative, dintre care: 1. Inexisten ț a diacriticelor; 2. Imposibilitatea pă str ării fontului la trecerea pe un alt calculator care nu are instalat fontul respectiv.

59


II.3.4. Caractere aldine, cursive şi subliniate 1. Selectaţi textul care trebuie formatat. 2. În bara de instrumente Formatting executaşi clic pe butonul Bold (aldin), Italic (cursiv) sau Underline (subliniere) (figura 5.4). Sau

Font şi apoi, în caseta de dialog Font , selectaţi un stil din Din meniul Format , alegeţi Font ş

lista FontStyle. Pentru a modifica modul de subliniere, executa ţi clic pe butonul cu săgeată aflat lângă caseta de text Under-line şi apoi alegeţi o opţiune de subliniere din listă (fig 5.5). Sau

Utilizaţi una dintre scurt ăturile de la tastatur ă prezentate în Tabelul 5.1.

Figura 5.4 Butoanele Butoanele Bold, Italic şi Underline

Figura 5.5 Caseta Caseta de dialog Font Font Tabelul 5.1

Scurtăturile de la Tastatur ă Scurtătură de la tastatur ă Efect Ctrl + B Aldin Ctrl + I Cursiv Subliniere Ctrl + U De reținut... Butoanele Bold, Italic şi Underline precum şi scurtăturile de la tastatur ă sunt basculante. Utilizaţi-le o dată pentru a activa formatarea, iar a doua oar ă pentru a o dezactiva.

II.3.5. Extinderea şi restrângerea spaţierii caracterelor Spaţierea caracterelor se refer ă la spaţiul cuprins între literele din cadrul cuvintelor. Puteţi mări sau micşora uniform acest spa ţiu, pentru a extinde sau pentru a comprima textul.

60


Pentru a extinde sau restrânge spa ţierea caracterelor: 1. Selectaţi textul care trebuie formatat 2. Din meniul Format , selectaţi Font 3. În

tabulatorul

Character

Spacing

(spaţierea caractere-lor) din caseta de dialog Font executa executaţi clic pe săgeata în sus sau în

jos, aflată lângă caseta de text By (cu), pentru a extinde sau restrânge spaţierea caracterelor (fig 5.6).

Figura 5.6. Caseta Caseta de dialog Font Font – Tabulatorul Character Spacing De reținut... 

Un eşantion aflat în caseta Preview (previzualizare), din partea de jos a tabulatorului arată spaţierea aleasă pentru caractere.



Pentru a readuce repede la normal textul extins sau comprimat, selecta ţi-l şi apoi apăsaţi tastele Ctrl + Spacebar sau Ctrl + Shift + Z .

Scrie ţ i textul de mai jos:

„Într-un document Word puteţi modifica atât aspectul caracterelor din text, cât şi al paragrafelor. Cele mai obi şnuite modificări ale formatării paragrafelor constau în identare, spa ţiere dublă, centrare, aliniere dreapta-stânga, numerotare şi adăugarea de marcaje de list ă.” Formata ţ i textul astfel:

Fontul: Arial Narrow; Mărimea fontului: 14; Tipul caracterelor: Aldine şi cursive. Spaţierea paragrafului: 1,5 linii.

61


II.3.6. Modificarea tipului de literă din text Tipul de liter ă din text se refer ă la faptul c ă toate caracterele pot fi majuscule, minuscule sau o combina ţie a acestora.

1. Selectaţi textul care trebuie formatat. 2. Apăsaţi tastele Shift + F3, pentru a bascula între op ţiunile privind tipul de liter ă, Sau

Din meniul Format , alegeţi Change Case (modificarea tipului de liter ă) (figura 5.7). Selectaţi o opţiune din caseta de dialog Change case (Figura 5.8).

Sau

Din meniul Format selecta selectaţi Font . În tabulatorul Font din din caseta de dialog Font bifa bifaţi casetele de validare Small Caps (majuscule mici)sau All Caps (numai majuscule). Executaţi clic pe oricare dintre ele pentru a o anula.

Figura 5.7 Op ţ iunea iunea Change Case din meniul Format

Figura 5.8 Fereastra Fereastra Change Change Case

De reținut... Pentru formatarea literei se pot utiliza și scurtăturile de la tastatur ă:

Scurtăturile de la Tastatur ă Scurtătură de la tastatur ă Efect Parcurge ciclic opţiunile pentru tipul de liter ă Shift + F3 Aplică opţiunea Small Caps Ctrl + Shift + K Aplică opţiunea ALL CAPS Ctrl + Shift + B Ctrl + Spacebar Înlătur ă opţiunea Small Caps sau All Caps anterior aplicată prin folosirea scurt ăturilor de la tastatur ă

62


II.3.7. Selectarea paragrafelor Pentru a aplica formatări paragrafelor este necesar ca mai întâi s ă le selectaţi. 

Pentru a selecta un paragraf pentru formatare 

Executaţi clic oriunde în paragraf spre a-l desemna pentru formatare. Nu este necesar să selectaţi întregul paragraf.



Pentru a selecta mai multe paragrafe pentru formatare 1. Executaţi clic oriunde în primul paragraf care trebuie formatat. 2. Ţineţi apăsat butonul mouse-ului şi trageţi până la ultimul paragraf care trebuie formatat. Nu este necesar s ă selectaţi tot textul din paragrafe. Dacă selecţia ajunge oriunde în cadrul unui paragraf, acesta va fi formatat.

De reținut... Pentru a selecta repede mai multe paragrafe ţ ine ine ţ i apă sat butonul mouse-ului şi trage ţ i în jos pe marginea din stânga paragrafelor.

II.3.8. Alinierea paragrafelor II.3.8.1. Utilizarea riglei pentru a alinia paragrafele Cea mai uşoar ă şi directă modalitate de a modifica alinierea paragrafelor const ă în tragerea marcajelor de aliniere din riglă.

Exemple 1. Executaţi clic sau selecta ţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate.

2. Trageţi marcajul de aliniere la stânga, pentru a stabili alinierea la stânga a tuturor liniilor din cadrul paragrafului respectiv, cu excepţia primei linii.

Sau

Trageţi simultan butonul dreptunghiular aflat dedesubtul marcajului de 63


aliniere la stânga, pentru a muta marcajul de aliniere a primei linii şi marcajul de aliniere la stânga, p ăstrând poziţiile lor relative. Marcajul de identare al primei linii Marcajul de identare la stânga Mutarea identă identării şi primei linii la stânga

3. Trageţi marcajul de aliniere la dreapta, pentru a stabili alinierea la dreapta.

De reținut... 

Executaţi clic într-un paragraf şi apoi analizaţi marcajele de aliniere din riglă pentru a verifica set ările de aliniere corespunzătoare acestuia.



Executaţi clic pe butonul Increase Indent (mărirea alinierii), din bara de instrumente Formatting , pentru a m ări alinierea din stânga cu jum ătate de inch: Decrease Indent

Increa Increase se Indent Indent



Executaţi clic pe butonul Decrease Indent pentru a micşora alinierea stânga cu jumătate de inch.

II.3.8.2. Stabilirea unei alinieri diferite pentru prima linie Puteţi stabili o aliniere special ă pentru prima linie de paragraf. Aceast ă caracteristică permite fie crearea unei prime linii aliniate, fie o aliniere „agăţată”, în care prima linie începe mai la stânga fa ţă de celelalte linii de paragraf.

64


Exemple 

Pentru a modifica alinierea primei linii 1. Executaţi clic într-un paragraf sau selectaţi-l pentru a fi formatat:

2. Trageţi marcajul de aliniere al primei linii la dreapta pentru a modifica doar alinierea acesteia.

De reținut... 

Trageţi marcajul de aliniere a primei linii la stânga fa ţă de marcajul de aliniere la stânga, pentru a crea o aliniere „ag ăţată”.

II.3.8.3. Alinierea cu ajutorul casetei de dialog Paragraph Exemple 

Pentru a preciza alinierile folosind caseta de dialog Paragraph 1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate. f ormatate. 2. Din meniul Format alege alegeţi opţiunea Paragraph.

3. În tabulatorul Idents and Spacing (identări şi spaţieri) din caseta de 65


dialog Paragraph modificaţi setările pentru alinierea Left (stânga) şi Right (dreapta), executând clic pe s ăgeţi sau dublu-clic pe set ările

curente şi scriind o valoare de înlocuire.

4. Dacă doriţi alinierea primei linii sau o aliniere „ag ăţată”, selectaţi opţiunea First Line sau Hanging din din lista auto-derulantă Special . Apoi puteţi stabili valoarea alinierii în caseta By.

Să ne reamintim... Alinierile sunt măsurate faţă de marginea din stânga, respectiv r espectiv din dreapta.

II.3.9. Spaţierea dublă a paragrafelor Să ne reamintim... Implicit, paragrafele sunt spaţiate la un rând.



Pentru a spa ţia paragrafele la dou ă rânduri 1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate. 2. Apăsaţi tastele Ctrl +2 (figura 5.9).

66


Sau

Din meniul Format alegeţi Paragraph şi apoi selectaţi opţiunea Double din lista autoderulantă Line Spacing (spaţierea liniilor) (figura 5.10).  

Sugestii Apăsaţi tastele Ctrl + 1 pentru a reduce un paragraf selectat la formatul cu spa ţiere la un rând.



Din lista autoderulantă Line Spacing din caseta Paragraph puteţi alege spaţierea şi la 1.5 linii sau

puteţi stabili spaţierea exactă în puncte, prin alegerea opţiunii Exactly. În caseta intitulat ă At (la) (la) executaţi clic pe săgeţi pentru a modifica num ărul Figura 5.10 Lista Lista Line Spacing nouă.

de puncte din spa ţiere sau introduceţi o valoare

II.3.10. Centrarea & alinierea dreapta–stânga a paragrafelor Paragrafele pot fi centrare orizontal fa ţă de marginea din stânga şi cea din dreapta a paginii (figura 5.10).

Exemple 

Pentru a centra sau a alinia stânga-dreapta paragrafele 1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate. f ormatate. 2. Din meniul Format , alegeţi Paragraphs Paragraphs şi apoi executaţi clic pe opţiunea Justify (stânga-dreapta) din lista autoderulant ă Alignament (aliniere). (aliniere).

Sau

Executaţi clic pe butonul Center din din bara de instrumente Formatting .

67


De reținut... 

Apăsaţi tastele Ctrl +E pentru a centra, respectiv Ctrl + J pentru a alinia stânga-dreapta paragrafele.



Pentru a reduce un paragraf la alinierea standard la stânga (aliniere dup ă marginea din stânga şi franjurat la dreapta), executaţi clic pe butonul Align Left din din bara de instrumente Formatting sau sau ap ăsaţi tastele Ctrl +L.



Paragrafele care sunt identate nu vor fi centrate adecvat a şa c ă nu uitaţi s ă eliminaţi identările înainte de a încerca s ă eliminaţi paragrafele.



Pentru a linia paragrafele faţă de marginea din dreapta, executa ţi clic pe butonul Align Right (aliniere (aliniere la dreapta) sau ap ăsaţi tastele Ctrl +R .

Rezumat Unitatea curentă de învățare ofer ă informații legate de modul de stabilire a tipului de scris, a dimensiunii acestuia, a modului de aliniere a scrisului pe pagina activ ă de lucru. Prezenta unitate, ca de altfel toate celelalte orientate pe mediul Microsoft Word , este structurată astfel încât informația să parvină prin exemple concrete, modul de furnizare al informa țiilor fiind unul orientat pe imagini ale ferestrelor ce trebuie modificate.


Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste Pentru toate cerințele de mai jos textul este urm ătorul: „

Vol. al II-lea Tehnologii şi echipamente neconven ţionale II. 1.Sisteme de comandă ale maşinilor de prelucrat electrochimic II.1.1. Echipamente neconven ţionale II.1.1.1 Maşini prelucr ătoare II.1.2. Consideraţii generale După cum s-a văzut în capitolele precedente, metalul este dizolvat din piesa de lucru, în timpul trecerii prin electrolit a unui curent electric de intensitate mare. Curgerea de electrolit din interstiţiu înlătur ă produsele rezultate în urma dizolv ării anodice precum şi hidrogenul rezultat din reacţiile chimice. Catodul, care are forma apropiat ă de cea de prelucrare, produce o imagine în oglindă în anodul care reprezint ă piesa de prelucrat. Curgerea electrolitului, în şi afar ă din cuva de lucru, este realizat ă la viteze mari, specifice regimului de curgere turbulent. Un sistem tipic de prelucrare prin eroziune electrochimic ă este

68


compus din trei subsisteme importante: ma şina propriu-zisă, sursa de alimentare cu energie electrică, şi sistemul de circulare al electrolitului. Rezolvarea acestei probleme (de extrem) în toat ă amploarea sa este în realitate foarte dificilă, datorită numărului mare de componente ale vectorilor implica ţi şi multiplelor interacţiuni dintre ele, unele incomplet cunoscute, necesitând utilizarea calculatoarelor analogice şi numerice.” Prelucra ț i textul de mai sus conform cerin ț elor elor :

1. Set ări generale ale paginii : A4, cu margini de: Top:2.5; Bottom: 2.5; Left: 3; Right: 3

2. Dacă nu se precizeaz ă o altă setare pentru aliniatul principal, acesta va fi f ăcut, pentru toate paragrafele, la 1.5 fa ţă de marginea din stânga a paginii.

3. Paragraful 1: „vol. al II-lea...” Arial, 16, B, I, , uppercase, centrat, extins la 3

4. Paragraful 2: „ II.1...” Arial, 14, B, I, title case, centrat 5. Paragraful 3: „ II.1.1... II.1.1...” Arial, 12, B, sentence case, aliniat la 2.6, restrâns la 1.4

6. Paragraful 4: „ II.1.1.1. ma şini …” Arial, 12, I, sentence case, aliniat la 3.2, cu un spaţiu înainte de paragraf de 6pt, iar dup ă paragraf de 9 pt .

7. Paragraful 5:„ II.1.2. considera ţ ii… ii…” Arial, 11, subliniat cu două linii, centrat

8. Paragraful 6: „ După cum... chimice ” Arial, 11, I, la 1.5 linii, paragraf aliniat faţă de marginile din stânga şi dreapta ale paginii la 2.6 .

9. Paragraful 7: „Catodul, ... turbulent ”

Times New Roman, 12, scris la o

distanţă între linii, multiplu de 2.3.

10. Paragraful 8: „Un sistem...electrolitului” Times New Roman, 14, gravat cu negru, având prima linie aliniat ă la 3.2, alinierea la stânga a paragrafului fiind f ăcută la 2.1.

11. Paragraful 9: „ Rezolvarea...numerice Rezolvarea...numerice” Arial, 14, expresia de extrem să fie poziţionată mai sus decât restul liniei cu 4 pt.

69


Unitatea de învăţare II.4. Formatări speciale ale textului Cuprins Unitatea de învăţare II.4. Formatări speciale ale textului ........................................................ ........................................................ 70 70 II.4.1. Introducere............................................. ................................................................... ............................................ .............................................. ........................ 70 II.4.2. Competenţele unităţii de învăţare ......................................... .............................................................. ..................................... ................ 70 II.4.3. Configurarea tabulatorilor .......................................................... ................................................................................ ............................... ......... 71 II.4.4. Marcarea paragrafelor........................................... ................................................................. ........................................... ............................... .......... 72 II.4.4.1. Adăugarea marcajelor în paragraf .................................................... ...................................................................... .................. 72 II.4.4.2. Numerotarea paragrafelor ......................... ............................................... ............................................ .................................... .............. 73 II.4.5. Stiluri ............................................ .................................................................. ............................................. .............................................. ................................ ......... 75 II.4.5.1. Alegerea unui stil de text ......................... ................................................ ............................................. .................................... .............. 75 II.4.5.2. Crearea unui stil de paragraf............................................ .................................................................. ................................... ............. 76 II.4.5.2. Modificarea unui stil de paragraf........................................... ................................................................ ............................. ........ 77 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ....................................... ................. 78 Test de autoevaluare a cuno ştinţelor ............................................ .................................................................. ........................................ .................. 79

II.4.1. Introducere Foarte multe dintre documentele ce necesit ă a fi realizate conțin elemente de marcare, de pozi ționare specială sau un cuprins. Microsoft Word ofer ofer ă posibilitatea marcării unor paragrafe prin simboluri/ semne grafice sau numerotare. În cazul scrierii unor documenta ții tehnice existența unor ecuații va necesita, pe lâng ă scrierea acestora, pozi ționarea acestora în paragraf. O modalitatea facilă de realizare a acestui lucru este utilizarea tabulatorilor. Orice proiect, lucrare implică crearea unui cuprins. Acest lucru poate fi realizat manual, prin scrierea fiecărui titlul ce compune respectivul cuprins, sau automat. Pentru a genera orice fel de scriere automat ă sau cuprins automat este necesar ă utilizarea stilurilor. Elementele prezentate mai sus sunt incluse în prezenta unitate de înv ățare, formând un capitol distinct numit „formatări speciale”.

II.4.2. Competenţele unităţii de învăţare După parcurgerea prezentei unit ăți de învățare, atât din punct de vedere teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să: – marcheze – marcheze grafic/numeric un paragraf; – lucreze – lucreze cu elementele de tip tabulator; – utilizeze – utilizeze și creeze noi tipuri de stiluri.

Durata medie de parcurgere a unit ăţii șase de înv ăţare este de 3 ore.

70


II.4.3. Configurarea tabulatorilor Puteţi utiliza tabulatoarele pentru a alinia estetic textul şi numerele pe coloane. Etapele ce trebuie parcurse sunt prezentate mai jos. j os.

1. Selectaţi paragraful sau paragrafele în care dori ţi să adăugaţi tabulatoare. 2. Executaţi clic pe butonul de aliniere a tabulatoarelor, dac ă doriţi să modificaţi tipul de tabulator (figura 6.1). În tabelul 6.1 sunt prezentate set ările de aliniere a tabulatoarelor.

3. Executaţi clic pe riglă pentru a fixa un tabulator de tipul afi şat pe butonul de aliniere a tabulatoarelor (figura 6.2).

4. Executaţi clic din nou într-un loc diferit din riglă pentru a fixa un alt tabulator de acelaşi tip. Sau

Executaţi clic pe butonul de aliniere a tabulatoarelor pentru a selecta un alt tip de

tabulator, înainte de a executa clic pe rigl ă, pentru a fixa tabulatorul. Butonul de aliniere a tabulatoarelor

Figura 6.1 Marcajul Marcajul de aliniere indică tipul de tabulator pe care-l pute ţ i ad ăuga prin executarea unui clic pe rigl ă

Figura 6.2 Executa Executa ţ i clic pe rigl ă , pentru a fixa un tabulator Tabelul 6.1

Configuraţiile de aliniere a tabulatoarelor Simbol Aliniere Tabulatorul de aliniere la stânga Tabulatorul de aliniere pe centru Tabulatorul de aliniere la dreapta Tabulatorul de aliniere zecimală Tabulatorul bar ă

71


De reținut... 

Tabulatorul prestabilit Tabulatorul prestabilit este aliniat la stânga. stânga.



Pentru a şterge un tabulator trageţi-l în sus în afara riglei.



Pentru a modifica set ările tabulatoarelor, selectaţi paragrafele relevante şi apoi trageţi marcajele de tabulare la stânga sau la dreapta de-a lungul riglei.

II.4.4. Marcarea paragrafelor II.4.4.1. Ad ăugarea marcajelor în paragraf Prin adăugarea marcajelor în paragraf pute ţi evidenţia propoziţii sau crea o list ă de articole f ăr ă nici o ordine anumit ă. Pentru a ordona articolele eviden ţiate, puteţi atribui paragrafelor numere. numere. 

Pentru a ad ăuga paragrafelor marcaje prestabilite 1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate. 2. Executaţi clic pe butonul Bullets (marcaje) din bara Formatting , pentru a aplica paragrafelor marcaje prestabilite (figurile 6.3 şi 6.4). Butonul Bullets

Butonul Numbering

Figura 6.3 Butoanele Butoanele Bullets şi Numbering

Figura 6.4 Paragrafe Paragrafe cu marcaje marcaje 

Pentru a alege o alt ă formă a marcajului

1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate.

2. Din meniul Format alege alegeţi op ţiunea Bullets and Numbering (marcaje (marcaje şi numerotare).

din caseta de dialog 3. În tabulatorul Bulleted din Bullets and Numbering , executaţi clic pe

unul dintre panourile mari pentru a alege o Figura 6.5 Tabulatorul Tabulatorul Bullets

formă de marcaj (figura 6.5).

72


De reținut... 

Pentru a elimina marcajele, selecta ţi paragrafele cu marcaje şi apoi

executaţi clic din nou pe butonul Bullets. 

Pentru a fixa dimensiunea marcajelor, distan ţa lor faţă de text şi alte

opţiuni, executaţi clic pe butonul Customize din tabulatorul Bulleted aflat în Numbering şşi introduceţi informaţiile dorite. caseta de dialog Bullets and Numbering

II.4.4.2. Numerotarea paragrafelor Pentru a crea o list ă ordonată puteţi atribui paragrafelor numere. 

Pentru a numerota paragrafele 1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate. 2. Executaţi clic pe butonul Numbering (numerotare) din bara Formatting , pentru a numerota paragrafele (figurile 6.6. şi 6.7).



Pentru a specifica un alt stil de numerotare 1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate. 2. Din meniul Format alege alegeţi opţiunea Bullets and Numbering Numbering . 3. În tabulatorul Numbered din din caseta de dialog Bullets and Numbering , executaţi clic pe unul dintre panourile mari pentru a alege un stil de numerotare (fig. 6.7).

Figura 6.6. Paragrafe Paragrafe numerotate numerotate

Figura 6.7. Tabulatorul Tabulatorul Numbering

De reținut... 

Pentru a elimina numerele, selecta ţi paragrafele numerotate şi apoi executaţi Numbering sau alegeţi opţiunea Bullets Bullets and clic din nou pe butonul Numbering Numbering Numbering din Format şşi executaţi clic pe panoul None (nici unul) din meniul Format Numbered al Bullets and Numbering Numbering . din tabulatorul Numbered al casetei de dialog Bullets

73


Pentru a stabili stilul de numerotare, distan ţa faţă de text şi alte opţiuni executaţi clic pe butonul Customize din tabulatorul Numbered al al casetei de Numbering şşi modificaţi setările existente. dialog Bullets and Numbering

Exemplu S ă se numeroteze paragrafele: Schema bloc general ă a sistemului de comand ă şi reglare a deplasării electrodului sculă, conceput în concordan ţă cu principiile prezentate anterior, este redată în figura 3.3, în care putem pune în eviden ţă două subsisteme: subsistemul mecanic şi subsistemul electronic de comand ă şi reglare. Mecanismul de deplasare a electrodului scul ă este alc ătuit din: MEPP motor electric pas cu pas; RM - reductor melcat; SB - şurub cu bile; PA pinolă pentru deplasarea electrodului scul ă ES. Dispozitivul de simulare a prelucr ării electrochimice se compune din următoarele elemente: ES - electrodul scul ă; P - piesa de prelucrat; CC - caseta de contrapresiune; K - cam ă excentric; MR - motoreductor.

1. 2. 3. 4.

Se selectează textul Se apasă butonul de numerotare (figura 6.3) Se selectează tipul de numerotare OK (rezultatul fiind):

Scrie ţ i textul de mai jos:

„Tehnologii şi echipamente neconven ţionale Sisteme de comand ă ale maşinilor de prelucrat electrochimic Echipamente neconven ţionale Maşini prelucr ătoare Consideraţii generale” Realiza ț i numerotarea paragrafelor astfel încât, la final, textul s ă arate conform figurii:

74


II.4.5. Stiluri Prin crearea unui stil, pute ţi specifica o combina ţie prestabilită de opţiuni de formatarea pentru text, cum ar fi fonturi, identările paragrafelor şi caracterele aldine. De exemplu, în stilul numit Heading (titlu) puteţi specifica informaţiile despre formatarea paragrafelor care doriţi să apar ă ca titlu. Pentru a formata un paragraf ca titlu, pur şi simplu selectaţi şi alegeţi stilul Heading din lista de stiluri pe care a ţi creat-o pentru documentul respectiv (figura 6.8). Stilurile de paragraf, care sunt atribuite întregului paragraf, aplică atât formatarea fonturilor, cât şi a paragrafelor.

Figura 6.8 Lista de de stiluri disponibile pentru documentul documentul curent

II.4.5.1. Alegerea unui stil de text Implicit, paragrafele sunt formatate folosind set ările din stilul normal, dar dvs. puteţi aplica orice alt stil din lista Style. Dacă stilul dorit nu este disponibil pe listă, atunci puteţi crea unul nou.

Exemplu 

Pentru a alege un stil din lista Style 1. Selectaţi caracterele sau paragrafele care trebuie paragrafele (fig. 6.9). Puteţi fie să evidenţiaţi caracterele, fie s ă executaţi pur şi simplu clic în para-graful pe care doriţi s ă-l formataţi, pentru pozi ţio-narea punctului de inser ţie.

Figura 6.9 Selecta Selecta ţ i caracterele sau paragrafele care trebuie formatate

75


2. În bara de instrumente Formatting executaţi clic pe butonul cu s ăgeată aflat lângă caseta Style, pentru a derula lista de stiluri (figura 6.8).

3. Alegeţi un nume de stil din list ă. Textul selectat este formatat automat în concordanţă cu stilul specificat (6.10).

Figura 6.10 Textul Textul selectat a fost formatat formatat cu un nou stil de text

De reținut... 

Stilurile de paragraf sunt indicate printr-un semn de paragraf aflat în panoul din dreapta dreapta numelui stilului; caracterele caracterele sunt indicat printr-un a. a.



Pentru a vizualiza lista de stiluri în panoul Task Panel , derulaţi lista de stiluri şi executaţi clic pe opţiunea More, aflată în partea de jos a listei (figura 6.11).

Figura 6.11 Panoul Panoul Task Panel cu cu lista de stiluri

II.4.5.2. Crearea unui stil de paragraf Fiecare document Word începe cu un set de stiluri de baz ă. Pentru a atribui paragrafelor alte formatări, puteţi crea stiluri personalizate.

Exemplu 1. Aplicaţi formatarea fonturilor şi paragrafelor într-un paragraf şi apoi

76


lăsaţi paragraful selectat (sau l ăsaţi punctul de inser ţie în paragraf) (figura 6.12). Fiecare document Word începe cu un set de stiluri de baz ă. Pentru a atribui paragrafelor alte formatări, puteţi crea stiluri personalizate. Figura 6.12 Paragraf Paragraf formatat şi selectat

2. În lista Style din bara de instrumente Formatting , executaţi clic pe numele stilului curent, pentru a-l evidenţia (figura 6.13).

Figura 6.13 Selectarea Selectarea stilului curent curent al paragrafului paragrafului

3. Scrieţi peste numele de stil curent pentru a-l înlocui cu un nou nume de stil şi apăsaţi tasta Enter (figura (figura 6.14).

Figura 6.14 Schimbarea Schimbarea numelui numelui stilului existent

De reținut... 

Puteţi crea un stil şi folosind comanda Style din meniul Format .



Stilurile pe care le crea ţi sunt păstrate în document atunci când salva ţi fişierul.

II.4.5.2. Modificarea unui stil de paragraf Atunci când revizui ţi formatarea dintr-un stil de paragraf, fiecare paragraf în care a fost aplicat stilul respectiv preia formatarea modificată.

Exemplu 1. Efectuaţi clic pe butonul Styles and Formatting (stiluri (stiluri şi formatări) din bara pentru a deschide panoul Task Panel (figura (figura 6.11). Formatting pentru

2. Executaţi clic pe butonul drept al mouse-ului în dreptul stilului din panoul Task Panel pe pe care dori ţi să-l modificaţi şi efectuaţi clic pe opţiunea Modify

(modificare) (fig 6.15).

3. În caseta de dialog Modify Style stabiliţi noile atribute ale stilului (figura 77


6.16).

Figura 6.15 Cu butonul dreapta al mouse-ului se poate modifica un stil

Figura 6.16 Caseta Caseta de dialog Modify Style

De reținut... 

Nu puteţi utiliza această tehnică pentru a redefini stilul normal.



Dar puteţi deschide panoul Task Panel prin alegerea opţiunii Styles and Formatting din din meniul Format .

Rezumat Definiție: Tabulatorii sunt instrumente de control al alinierii pe orizontal ă a textului dintr-un document. În mod normal, la apăsarea tastei TAB cursorul se deplaseaz ă din 1,27 cm în 1,27 cm. Cu ajutorul tabulatorilor se poate modifica pozi ția de salt a tastei TAB. Definiție (http://office.microsoft.com/ro-ro/word/HP051895631048.aspx http://office.microsoft.com/ro-ro/word/HP051895631048.aspx): ): Un stil este un set de caracteristici de formatare care se pot aplica unui text, unor tabele sau unor liste din document pentru a le modifica rapid aparențelor. Când aplicați un stil, aplicați un grup întreg de formate printr-o singur ă acțiune simplă. De exemplu, în loc s ă formatați titlul prin trei ac țiuni separate, pentru font Arial de 16 pt, aliniat la centru, ajungeți la același rezultat printr-o singur ă acțiune, aplicând stilul Titlu. Tipuri de stiluri pe care ave ți posibilitatea de a le crea și aplica:

78


– Stilul de paragraf controleaz ă toate aspectele formei paragrafului, cum ar fi alinierea textului, tabulatorii, spa țierea liniilor, bordurile și poate include formatarea formatarea caracterelor. – Stilul de caracter afecteaz ă textul selecta din cadrul paragrafului, cum ar fi fontul sau dimensiunea textului și formatele aldine sau cursive. – Stilul de tabel furnizează un aspect consistent bordurilor, umbririlor, alinierii și fonturilor din tabele. – Stilul de listă aplică alinieri, numerotări sau marcatori fonturi similare unor liste.

Test de autoevaluare a cuno ştinţelor 1. Utilizând textul de mai jos crea ț i un cuprins manual, având textul aliniat estetic, iar în dreapta aliniat ă numerotarea paginilor. Textul titlurilor și pagina ț ia ia trebuie să fie separate de linie punctat ă.

2. Plecând de la textul de mai jos, modifica ț i-l i-l astfel încât fiecare paragraf să reprezinte un stil (cu ( cu numerotare). Genera ț i un cuprins automat.

„

Vol. al II-lea Tehnologii şi echipamente neconven ţionale II. 1.Sisteme de comandă ale maşinilor de prelucrat electrochimic II.1.1. Echipamente neconven ţionale II.1.1.1 Maşini prelucr ătoare II.1.2. Consideraţii generale” Rezolvare 1.

a. Se selectează textul b. Se alege din setul de tabulatori, cel de dreapta și se pozi ționează la limita dreaptă a paginii active de lucru:

c. Se face dublu-click pe tabulator și, în fereastra deschis ă se particularizează zona de leader cu linie punctat ă și apoi se confirmă instrucțiunea prin Set

79


d. Se apasă tasta TAB la fiecare sfâr șit de rând și se trece pagina ția.

2. a. Se șterge numerotarea paragrafelor b. Se deschide fereastra de stiluri și se începe particularizarea stilurilor de tip Heading

c. Se inserează numerotarea pentru fiecare paragraf, pornind de la primul pentru care trebuie să existe și cuvântul Volumul al….-lea

80


Se poate observa c ă, aplicarea numerotării asociată stilurilor Heading determin determină numerotarea imediată a tuturor paragrafelor. Rezultatul va fi:

d. Din mediul Insert se se alege opțiunea References…, iar apoi Table of Contents. Fereastra care se deschide permite selectarea nivelului titlurilor ce se doresc incluse în cuprins, modul de afișare, marcarea distanței între text și numărul paginii.

81


În final se ajunge la un cuprins automat care are avantajul link-ului între linia din cuprins și titlul din document (link realizat prin Crtl+click stânga).

82


Unitatea de învăţare II.5. Tabele și ecuații Cuprins Unitatea de învăţare II.5. Tabele și ecuații ............................... ............................... Error! Bookmark not defined. II.5.1. Introducere......................................... ................................................................ ......................... Error! Bookmark not defined. II.5.2. Competenţele unităţii de învăţare .............................. .............................. Error! Bookmark not defined. II.5.3. Crearea tabelelor .......................................... ........................................................ .............. Error! Bookmark not defined. II.5.3.1. Începerea unui tabel ............................................ ............................................ Error! Bookmark not defined. II.5.3.2. Desenarea unui tabel........................................... ........................................... Error! Bookmark not defined. II.5.3.3. Trasarea unui tabel complex............................... ............................... Error! Bookmark not defined. II.5.3.4. Introducerea datelor în tabel ............................... ............................... Error! Bookmark not defined. II.5.3.5. Alinierea datelor în tabel .................................... .................................... Error! Bookmark not defined. II.5.3.6. Totalizarea datelor numerice .............................. .............................. Error! Bookmark not defined. II.5.3.7. Ștergerea datelor dintr-un dintr- un tabel .......................... Error! Bookmark not defined. II.5.3.8. Inserarea rândurilor și a coloanelor .................... Error! Bookmark not defined. II.5.3.9. Unirea celulelor ................................................ .................................................... Error! Bookmark not defined. II.5.3.10. Activarea chenarelor și a umbrelor................... Error! Bookmark not defined. II.5.3.11. Transformarea textului în tabel......................... ......................... Error! Bookmark not defined. II.5.4. Inserarea și formatarea ecuațiilor .............................. .............................. Error! Bookmark not defined. Rezumat............................................. ................................................................... ................................... ............. Error! Bookmark not defined. Test de evaluare a cuno ştinţelor ........................................... ........................................... Error! Bookmark not defined.

II.5.1. Introducere Scrierea textelor tehnice implică crearea unor tabele și inserarea ecua țiilor în text. Microsoft Word ofer ofer ă o gamă largă de șabloane de tabele ce pot fi incluse în text, dar în același timp, lasă liber utilizatorul să-și particularizeze singur tabelul. Scrierea ecuațiilor implică existența Editorului de ecuații, care, în mod normal, se instaleaz ă automat odată cu instalarea pachetului Office și care permite setări legate de tipul fontului și dimensiunea acestuia, astfel încât ecua țiile să se încadreze estetic în contextul întregului document.

II.5.2. Competenţele unităţii de învăţare După parcurgerea prezentei unit ăți de învățare, atât din punct de vedere teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să: – creeze, – creeze, modifice și șteargă tabele; – insereze – insereze și să particularizeze ecuații

Durata medie de parcurgere a unit ăţii șapte de înv ăţare este de 2 ore.

83


II.5.3. Crearea tabelelor II.5.3.1. Începerea unui tabel Puteţi crea structura tabelului înainte de a introduce text sau pute ţi transforma în tabel textul deja scris. Exist ă o modalitate de a crea structura unui tabel simplu şi alta pentru a crea un tabel complex. Etapele cre ării unei structuri simple de tabel sunt prezentate mai jos.

1. Poziţionaţi punctul de inser ţie unde doriţi să apar ă tabelul. 2. Executaţi clic pe butonul Insert Table din bara Standard (figura (figura 7.1). Butonul Insert Table

Figura 7.1. Butonul Butonul Insert Table din bara Standard

3. Trageţi spre dreapta pentru a stabili numărul de coloane şi în jos pentru numărul de rânduri pe care doriţi să le aibă tabelul (fig.7.2). Va apărea un tabel neformatat (fig.7.3).

Figura 7.3 Noul tabel tabel neformatat

Figura 7.2 Dimensiunile Dimensiunile tabelului Sau

1. Poziţionaţi punctul de inser ţie unde doriţi să apar ă tabelul.

2. Din meniul Table alegeţi Insert . 3. În caseta de dialog Insert specifica specificaţi numărul de coloane şi de rânduri (fig. 7.4).

Figura 7.4 Caseta Caseta Insert Table

De reținut... 

Puteţi aplica tabelului op ţiunea AutoFormat , pe care o pute ţi modifica oricând prin executarea unui clic oriunde în cadrul tabelului şi alegerea opţiunii TableAutoFormat din din meniul Table.

84


II.5.3.2. Desenarea unui tabel De asemenea, pute ţi desena un tabel, pentru a crea repede o structur ă complexă a acestuia. Pa șii ce trebuie parcur și pentru desenarea unui tabel sunt prezentați mai jos.

1. Din meniul Table alegeţi opţiunea Draw table (desenare tabel). Va apărea caseta de dialog Tables and Borders (tabele şi chenare) (figura 7.5).

2. Executaţi clic pe butonul Draw Table din bara de instrumente şi trageţi schiţa de tabel în document, ţinând apăsat butonul mouse-ului pân ă unde doriţi să fie unul dintre colţuri, apoi deplasaţi indicatorul mouse-ului şi trageţi în diagonală spre colţul opus, după care elibera ţi tasta mouse-ului (figura 7.6).

3. Continuaţi să utilizaţi instrumentul Draw Table pentru a trasa chenarele (marginile) celulelor (fig. 7.7).

Figura 7.5 Bara de instrumente Tables and Borders

Figura 7.6 Trasarea Trasarea limitelor unui unui tabel

Figura 7.7 Trasarea Trasarea limitei unei coloane coloane

De reținut... 

Pentru a şterge o margine a unei celule, executa ţi clic pe instrumentul Erase (gumă) şi trageţi de-a lungul liniei pe care doriţi să o ştergeţi (figura

7.8).

85




Figura 7.8 Ş tergerea tergerea unei linii Pentru a trasa linii colorate, alegeţi opţiunea BorderColor (culoarea

chenarului). 

Puteţi trasa tabele în interiorul altor tabele folosind instrumentul Draw Table.

II.5.3.3. Trasarea unui tabel complex Crearea tabelelor complexe implic ă modificarea elementelor implicite generate fie prin inserare de tabel (v. § II.5.3), fie prin desenarea acestuia (v. § II.5.3). Facilit ățile de modificare sunt prezentate mai jos prin câteva exemple.

Exemple 

Pentru a muta o linie. Executaţi clic pe linia respectiv ă şi trageţi-o în

noua poziţie (fig. 7.9).

Figura 7.9 Mutarea Mutarea unei linii 

Pentru a egaliza în ălţimile sau lăţimile coloanelor 1. Executaţi clic în afara tabelului pentru a elibera selecţia instrumentului. 2. Executaţi clic şi selectaţi celulele pe care dori ţi să le modificaţi (ţineţi apăsată tasta Ctrl pe măsur ă ce executaţi clic pe celule, pentru a le selecta pe cele care nu sunt adiacente).

3. Executaţi clic fie pe butonul Distribute Rows Evenly (distribuirea egală a rândurilor), fie pe butonul Distribute Columns Evently (distribuirea 86


egală a coloanelor), din bara de instrumente Tables and Borders (figura 7.10).

Figura 7.10 Distribuirea Distribuirea egal ă a rândurilor 

Pentru a stabili exact în ălţimea rândurilor sau l ăţimea coloanelor 1. Selectaţi celulele pe care dori ţi să le modificaţi (figura 7.11). 2. Din meniul Table selectaţi opţiunea Table Properties . În caseta de dialog Table Properties introduceţi în casetele de text din tabulatorul (rând, coloană sau celul ă) valorile pe care dori ţi Row, Column sau Cell (rând, să le utilizaţi – sau folosiţi săgeţile pentru a alege valori predefinite (figura 7.12).

Figura 7.11 Modificarea Modificarea celulelor selectate

Figura 7.12 Tabulatorul Tabulatorul Column

II.5.3.4. Introducerea datelor în tabel 1. Executaţi clic într-o celulă şi apoi scrieţi pentru a insera datele. Pe m ăsur ă ce scrieţi, punctul de inser ţie se deplaseaz ă în cadrul celulei, iar rândul va deveni mai înalt, dac ă trebuie să cuprindă mai multe linii de text.

2. Apăsaţi tasta Tab pentru a trece la celula din dreapta şi scrieţi textul în celulă.

87


3. Continuaţi să apăsaţi tasta Tab după ce terminaţi cu fiecare celul ă. 4. Atunci când terminaţi introducerea textului în ultima celul ă din tabel, apăsaţi tasta Tab pentru a crea un un nou rând în tabel. tabel.

De reținut... 

Atunci când ajungeţi la celula aflată în extremitatea din dreapta, prin apăsarea tastei Tab se mută punctul de inser ţie pe rândul următor.



Apăsaţi tastele Shift + Tab pentru a vă muta înapoi cu o celul ă.



Dacă o celulă conţine deja text, prin ap ăsarea tastei Tab pentru a trece la celula respectivă, se selecteaz ă şi textul.

II.5.3.5. Alinierea datelor în tabel Într-un tabel datele pot fi aliniate atât orizontal cât și vertical, alinierile realizându-se, în principiu, similar cu cele de paragraf. În plus, se poate schimba orientarea textului dintr-un tabel. În continuare sunt prezentate câteva exemple care eviden țiază modul concret de aplicare a acestor facilități.

Exemple 

Pentru a alinia datele vertical sau orizontal în cadrul celulelor 1. Selectaţi celulele pe care dori ţi să le aliniaţi. 2. Executaţi clic pe alinierea adecvat ă din lista derulant ă Alignament din din bara de instrumente instrumente Tables and Borders (figura 7.13).

Figura 7.13 Butonul Butonul Align Center (aliniere (aliniere centrat ă ) 

Pentru a schimba orientarea datelor din cadrul celulelor 1. Selectaţi celulele pe care dori ţi să le orientaţi. 2. Executaţi clic pe instrumentul Change Text Directiojn (modificarea direcţiei textului, din bara de instrumente Tables and Borders ) (fig. 7.14).

88


Figura 7.14 Modificarea Modificarea direc ţ iei iei textului

De reținut... 

Pentru a comuta între cele trei direc ţii posibile ale textului executaţi clic pe instrumentul Change Text Direction .

II.5.3.6. Totalizarea datelor numerice 

Pentru a totaliza automat datele dintr-o coloan ă 1. Executaţi clic în celula aflat ă sub numerele care trebuie însumate.

2. Executaţi

clic

pe

butonul

AutoSum din bara de instrumente Figura 7.15 Utilizarea Utilizarea instrumentului AutoSum

Tables and Borders (fig. 7.15).

De reținut... 

Programul Word însumează întreaga coloană. Pentru a efectua o sum ă par ţială a datelor dintr-o coloan ă inseraţi temporar un rând gol.



Pentru a efectua calcule mai complexe cu valorile dintr-un tabel executa şi clic într-o celulă goală şi inseraţi o formulă, alegând opţiunea Formula din meniul Table.

89


II.5.3.7. Ștergerea datelor dintr-un tabel Pentru a şterge date dintr-un tabel puteţi înlătura cuprinsul unei celule prin selectarea textului şi ştergerea acestuia; de asemenea, pute ţi şterge celule, rânduri şi coloane. 

Pentru a şterge celule dintr-un tabel 1. Selectaţi celulele pe care dori ţi să le ştergeţi. 2. Din meniul Table alegeţi opţiunea Delete şi apoi Cells din submeniul Delete (figura 7.16).

3. În caseta de dialog Delete Cells (ştergerea celulelor) selecta ţi o opţiune pentru a şterge anumite celule şi a muta celulele r ămase în sus sau la stânga – sau opta ţi pentru ştergerea unor rânduri sau coloane întregi (figura 7.17).

Figura 7.17 Caseta Caseta DeleteCells

Figura 7.16 Op Op ţ iunea iunea Cells a submeniului Delete

De reținut... 

Pentru a şterge un întreg tabel, selecta ţi opţiunea Table din submeniul Delete (figura 7.18) sau trageţi cursorul peste toate celulele pentru a

selecta întregul tabel. Apoi executa ţi clic pe butonul Cut (tăiere) din bara de instrumente Standard sau selecta ţi opţiunea Cut din meniul Edit .

Figura 7.18 Liniile selectate selectate (v. Fig. 7.16) 7.16) au fost şterse

II.5.3.8. Inserarea rândurilor și a coloanelor 

1.

Pentru a insera un rând Executaţi clic într-o celulă acolo unde dori ţi noul rând (figura 7.19). 90


2. Din meniul Table selectaţi opţiunea Insert ş Insert şi apoi alegeţi Rows Below (rânduri dedesubt) din submeniul Insert (figurile 7.20 şi 7.21). Figura 7.19 Plasa Plasa ţ i punctul de inser ţ ie ie pentru a ad ăuga un rând

Figura 7.20 Op ţ iunea iunea Rows Below din submeniul Insert

Figura 7.21 Un rând rând gol inserat inserat în tabel 

Pentru a insera o coloan ă 1. Poziţionaţi indicatorul mouse-ului în partea de sus a coloanei unde dori ţi noua coloană. Va apărea o săgeată mare în jos.

2. Executaţi clic în timp ce este vizibil ă săgeata în jos, pentru a selecta coloana (fig. 7.22) 3. Din meniul Table alegeţi submeniul Insert şi apoi selecta ţi una dintre opţiunile Columns.

Figura 7.22 Selectarea Selectarea unei unei coloane

De reținut... 

Pentru a insera mai multe coloane sau rânduri, înainte de a alege o op ţiune din submeniu, selecta ţi un număr de coloane sau rânduri existente egal cu numărul celor pe care dori ţi s ă le inseraţi. Dacă nu există suficiente coloane sau rânduri acolo unde doriţi să realizaţi inserarea, efectuaţi mai multe operaţii Insert. 91


II.5.3.9. Unirea celulelor Puteţi uni două sau mai multe celule adiacente pentru a crea o coloan ă sau un rând de titlu. 

Pentru a îmbina celulele

1. Selectaţi celulele adiacente care trebuie îmbinate.

2. Executaţi clic pe butonul Merge Cells Cells din Figura 7.23 Instrumentul Instrumentul Merge Cells

bara de instrumente Tables and Borders

(îmbinare celule) din bara de instrumente Tables and Borders (fig. 7.23 şi 7.24). 

Sugestie



Pentru a readuce celulele îmbinate la

forma iniţială, executaţi clic pe celula îmbinată şi apoi pe butonul Split Cells Figura 7.24 Celulele Celulele selectate sunt sunt îmbinate

(divizare celule) din bara de instrumente Tables and Borders .

II.5.3.10. Activarea chenarelor și a umbrelor 

Pentru a formata automat un tabel cu ajutorul unui şablon 1. Executaţi clic oriunde în tabel. 2. Din meniul Table alegeţi opţiunea Table AutoFormat . 3. În caseta de dialog Table AutoFormat selecta selectaţi unul dintre şabloanele disponibile şi priviţi Preview w pentru a vedea dacă aceasta corespunde cerin ţelor dvs. (fig. 7.25). în fereastra Previe

4. Activaţi sau dezactiva ţi oricare dintre opţiunile componente, prin executarea unui clic pe casetele de de validare corespunz corespunz ătoare.

Figura 7.25 Caseta Caseta Table AutoFormat

92


Pentru a stabili manual chenarele şi umbrele

1. Selectaţi celulele pentru care dori ţi să modificaţi chenarele sau să adăugaţi umbre. 2. În bara de instrumente Tables and Borders selectaţi stilul de linie şi grosimea acesteia din listele autoderulante.

3. Executaţi clic pe instrumentul Border şi utilizaţi opţiunile din paleta autoderulantă, pentru a aplica chenare în partea de sus, de jos, la stânga, la dreapta, în interiorul sau în exteriorul celulelor selectate (fig. 7.26).

4. Pentru a aplica umbre în celulele selectate, alege ţi o opţiune de umbrire din lista autoderulantă

Shading

(umbrire) (figura 7.26). Figura 7.26 Alege Alege ţ i chenarele din paleta autoderulant ă

II.5.3.11. Transformarea Transformarea textului în tabel Atunci când altcineva a creat un tabel într-un document folosind vechile tabulatoare, puteţi transforma cu uşurinţă textul cu tabulatoare într-un tabel Word, pe care îl pute ţi apoi modifica şi formata. 

Pentru a transforma textul în tabel 1. Selectaţi toate liniile din tabelul t abelul cu tabulatoare existent.

2.

Executaţi clic pe butonul Insert Table din bara de instrumente Standard . Sau

1.

Selectaţi

toate

liniile

din

texul

cu

tabulatoare existent.

2.

Din Meniul table alegeţi opţiunea Convert şi apoi Text to Table (text în tabel).

3.

În caseta de dialog Convert Text to Table introduceţi numărul de coloane, selecta ţi AutoFit (potrivire automată) şi separarea

textului (figura 7.27).

4.

Executaţi clic pe AutoFormat dacă doriţi să alegeţi un format al tabelului. Dup ă

Figura 7.27 Caseta Caseta de dialog Convert Text to Table

confirmarea formatărilor în cele două ferestre

93


tabelul va fi creat.

De reținut... 

Pentru a transforma mai multe paragrafe într-un tabel selecta ţi-le, alegeţi opţiunea Convert (transformare) din meniul Table şi apoi Text to Table, după care executaţi clic pe opţiunea Paragraphs din caseta Separate Text At (separarea textului la).

II.5.4. Inserarea și formatarea ecuațiilor La deschiderea ecua ţiei vă apare o fereastr ă cu 19 meniuri, grupate pe dou ă linii. Aceste meniuri conţin diverse simboluri (figura 7.28).

Figura 7.28 Fereastra Fereastra Equation Equation 

Pentru a scrie o ecua ţie

1. Se selectează meniul în care se g ăseşte semnul/ instrucţiunea dorită şi se face clic pe aceasta. Sau

Se pot folosi diverse combina ţii de taste pentru a ob ţine instrucţiunea sau simbolul

dorit. Tabelul 7.1. Introducerea de la tastatur ă a simbolurilor Inserarea de de Simboluri

se apasă tastele CTRL + K şi apoi una din tastele de mai jos Simbolul de inserat inserat

Semnifica ţ ia ia simbolului

Infinit Săgeată Derivată par ţială Mai mic sau egal Mai mare sau egal Înmulţire Apar ţine Nu apar ţine Inclus în Nu este inclus în

94

CTRL + K, +

I A D < > T E SHIFT +E C SHIFT + C

Bazele prelucr ării datelor – Catrina CHIVU Tabelul 7.2. Inserarea de marcaje speciale Inserarea de de Marcaje Speciale Speciale Marcajele se introduc pentru caracterului din stânga punctului de inser ţie Simbolul Semnifica ţ ie ie Taste folosite

Linie deasupra

CTRL + SHIFT + CRATIMĂ (-)

Tilda

CTRL + SHIFT + ~

Săgeată (vector)

CTRL + ALT + CRATIMĂ (-)

Prim

CTRL + ALT + ‘

Secund

CTRL + SHIFT + “

Punct deasupra

Ctrl + alt + punct (.) Tabelul 7.3. Inserarea de şabloane

Inserarea de de Ş abloane abloane Semnifica ţ ie ie

Simbol



Taste folosite

Paranteze rotunde Paranteze drepte Acolade Fracţie Per Indice superior Indice inferior Indice superior şi inferior

CTRL + 9 sau CTRL + 0 CTRL + [ sau CTRL + ] CTRL + { sau CTRL + } CTRL + F CTRL + / CTRL + h CTRL + L CTRL + J

Integrală

CTRL + I

Modul Radical de ordinul 2 Radical de ordinul n

CTRL + T, | CTRL + R CTRL +T, N

Sumă

CTRL + t, S

Produs

CTRL + t, P

Matrice 3x3 Limită

CTRL + t, M CTRL + t, U

Formatarea ecuaţiilor Mărimea caracterelor se poate modifica utilizând meniul Size (fig. 7.29). Dacă se

doreşte modificarea valorilor implicite se alege opţiunea Define din meniul Size (figura 7.30)

95


Figura 7.29 Meniul Meniul Size

Figura 7.30. Fereastra Fereastra Size

Rezumat Unitatea de învățare curentă este dedicată creării de tabele și ecuații, prezentându-se prezentându-se principalele facilități oferite de mediu Microsoft Word

Test de evaluare a cunoştinţelor Teste Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste

Temă

1. Crea ț i tabelul de mai jos

2. Scrie ț i următoarele ecua ț ii ii

96


97


Microsoft Modulul III. Prelucrarea datelor numerice utilizând Microsoft Excel Cuprins Modulul III. Prelucrarea datelor numerice utilizând utili zând Microsoft Excel ..................................... ..................................... 98 Introducere .......................................... ............................................................... ........................................... ........................................... ...................................... ................. 99 Competenţe.......................................... ................................................................ ........................................... ........................................... ...................................... ................ 99 Unitatea de învăţare III.1. Noțiuni introductive Microsoft Excel ........................................... .......................................... 100 III.1.1. Introducere ............................................ ................................................................... .............................................. .......................................... ................... 100 III.1.2. Competenţele unităţii de învăţare.......................................................... ........................................................................... ................. 100 III.1.3. Etapele pentru crearea unei foi de lucru Excel ....................................................... ...................................................... 101 III.1.4. Fereastra programului Excel .......................................... ................................................................ ......................................... ................... 101 III.1.5. Un nou registru de lucru ............................................ .................................................................. ............................................. ....................... 103 103 III.1.6. Introducerea datelor............................................. .................................................................... .............................................. ............................ ..... 104 III.1.6.1. Poziționarea în cadrul unei foi de lucru ..................................................... .......................................................... ..... 104 III.1.6.2. Scrierea datelor în celule ....................... ............................................. ............................................ .................................... .............. 104 III.1.6.3. Editarea celulelor........................................... ................................................................. ............................................ ............................ ...... 105 III.1.6.4. Completarea unui domeniu de intrare intr are ............................... ...................................................... .............................. ....... 105 III.1.6.5. Completarea unui domeniu de intrare cu op țiunea AutoFill ........................... ........................... 106 III.1.7. Formatarea foii de lucru .................................... ........................................................... .............................................. .............................. ....... 107 III.1.7.1. Lărgirea rândurilor și a coloanelor ............................. .................................................... ..................................... .............. 107 III.1.7.2. Inserarea rândurilor și a coloanelor ......................... ............................................... ........................................ .................. 108 III.1.7.3. Inserarea și ștergerea celulelor ...................................................... ........................................................................ .................. 109 III.1.7.4. Mutarea și copierea datelor ................................................. ....................................................................... ............................ ...... 110 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ..................................... ............... 111 Test de autoevaluare a cuno ştinţelor ............................................ .................................................................. ...................................... ................ 111 Unitatea de învăţare III.2. Introducerea de formule ........................... ................................................. .................................... .............. 112 III.2.1. Introducere ............................................ ................................................................... .............................................. .......................................... ................... 112 III.2.2. Competenţele unităţii de învăţare.......................................................... ........................................................................... ................. 112 III.2.3. Efectuarea calculelor simple ............................................ ................................................................... ...................................... ............... 112 III.2.3.1. Construirea unor formule simple............................................ ................................................................... ........................... 113 III.2.3.2. Copierea formulelor f ormulelor în celule adiacente........................................... .......................................................... ............... 114 III.2.3.3. Introducerea formulelor............................................ .................................................................. ....................................... ................. 115 III.2.3.4. Construirea unor formule prin inserarea unor funcții...................................... ...................................... 117 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ..................................... ............... 117 Test de autoevaluare a cuno ştinţelor ............................................ .................................................................. ...................................... ................ 118 Test de evaluare a cuno ştinţelor ............................................ ................................................................... ............................................. ...................... 118 Unitatea de învăţare III.3.Diagrame și baze de date ........................................................... .............................................................. ... 120 III.3.1. Introducere ............................................ ................................................................... .............................................. .......................................... ................... 120 III.3.2. Competenţele unităţii de învăţare.......................................................... ........................................................................... ................. 120 III.3.3. Utilizarea diagramelor ......................... ................................................ ............................................. ............................................ ...................... 121 III.3.3.1. Crearea unei diagrame prestabilite .......................................... ................................................................ .......................... 121 III.3.3.2. Crearea unei diagrame cu utilitarul de asisten ţă Chart Wizard ....................... ....................... 122 III.3.3.3. Modificarea unei diagrame........................................... .................................................................. ................................... ............ 122 III.3.4. Tehnici pentru bazele de date Excel ............................................. ................................................................... .......................... .... 124 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ..................................... ............... 127 Test de evaluare a cuno ştinţelor ............................................ ................................................................... ............................................. ...................... 128

98


Introducere Microsoft Excel permite lucru cu date de tip numeric, dar nu numai, în

vederea creării unor documente statistice, de calcul sau reprezent ări grafice. Programul permite crearea chiar și a unor baze de date minimale. Prezentul Modul prezintă doar elementele specifice programului Microsoft Excel , elementele comune pachetului Office, cum ar fi copierea, ștergerea, aspecte

legate de formatarea de text, etc. fiind identice cu cele prezentate în modulul destinat programului Microsoft Word .

Competenţe La sfâr șitul prezentului modul studenții vor fi capabili să: – insereze date numerice; – aplice diverse tipuri de formule; – creeze grafice; – extragă, sorteze și filtreze o bază de date.

99


Excel Unitatea de învăţare III.1. Noțiuni introductive introductive Microsoft Excel Cuprins Unitatea de învăţare III.1. Noțiuni introductive Microsoft Excel ........................................... .......................................... 100 III.1.1. Introducere ............................................ ................................................................... .............................................. .......................................... ................... 100 III.1.2. Competenţele unităţii de învăţare.......................................................... ........................................................................... ................. 100 III.1.3. Etapele pentru crearea unei foi de lucru Excel ....................................................... ...................................................... 101 III.1.4. Fereastra programului Excel .......................................... ................................................................ ......................................... ................... 101 III.1.5. Un nou registru de lucru ............................................ .................................................................. ............................................. ....................... 103 103 III.1.6. Introducerea datelor............................................. .................................................................... .............................................. ............................ ..... 104 III.1.6.1. Poziționarea în cadrul unei foi de lucru ..................................................... .......................................................... ..... 104 III.1.6.2. Scrierea datelor în celule ....................... ............................................. ............................................ .................................... .............. 104 III.1.6.3. Editarea celulelor........................................... ................................................................. ............................................ ............................ ...... 105 III.1.6.4. Completarea unui domeniu de intrare intr are ............................... ...................................................... .............................. ....... 105 III.1.6.5. Completarea unui domeniu de intrare cu op țiunea AutoFill ........................... ........................... 106 III.1.7. Formatarea foii de lucru .................................... ........................................................... .............................................. .............................. ....... 107 III.1.7.1. Lărgirea rândurilor și a coloanelor ............................. .................................................... ..................................... .............. 107 III.1.7.2. Inserarea rândurilor și a coloanelor ......................... ............................................... ........................................ .................. 108 III.1.7.3. Inserarea și ștergerea celulelor ...................................................... ........................................................................ .................. 109 III.1.7.4. Mutarea și copierea datelor ................................................. ....................................................................... ............................ ...... 110 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ..................................... ............... 111 Test de autoevaluare a cuno ştinţelor ............................................ .................................................................. ...................................... ................ 111

III.1.1. Introducere Interfețele programelor din pachetul Microsoft Office sunt similare, fiind posibile ac țiuni identice acționând aceleași icoane sau acelea și scurtături de taste. Cu toate acestea exist ă și diferențe specifice fiec ărui program din pachetul Office. Prezenta unitate de înv ățare este destinat ă familiarizării cu aceste particularități specifice programului Microsoft Excel .

III.1.2. Competenţele unităţii de învăţare După parcurgerea prezentei unit ăți de învățare, atât din punct de vedere teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să: – recunoasc – recunoască icoanele de pe pagina de lucru Excel ; – editeze – editeze și formateze o celul ă; – introduc – introducă date într-o celul ă.

Durata medie de parcurgere a unit ăţii opt de înv ăţare este de 3 ore.

100


III.1.3. Etapele pentru crearea unei foi de lucru Excel 

Completarea celulelor cu titluri de rânduri sau de coloane şi cu date În grila de celule din foaia de lucru se introduc titluri ale rândurilor şi ale coloanelor şi

numere relevante. Dac ă puteţi, folosiţi op ţiunea AutoFill , pentru a introduce secven ţe, cum ar fi numele lunilor. 

Introducerea formulelor În celulele adiacente datelor se introduc formule pentru a calcula rezultatele necesare.

Însumarea unui rând sau a unei coloane constituie cea mai obi şnuită formulă, dar programul Excel pune pune la dispozi ţie zeci de func ţii speciale, care pot efectua calcule sofisticate. 

Modificarea structurii foii de lucru O dată ce numerele şi calculele se afl ă la locurile lor, pute ţi structura foaia de lucru

astfel încât aceasta s ă fie uşor de interpretat. Pute ţi lărgi o coloană, puteţi fixa titlurile astfel încât să r ămână tot timpul pe ecran sau puteţi diviza foaia în panou, pe care le pute ţi utiliza pentru a vizualiza sau a edita simultan simultan diverse zone ale foii de lucru. 

Formatarea foii de lucru Prin utilizarea opţiunii AutoFormat se se poate îmbun ătăţii aspectul foii de lucru, f ăcând-

o mai prezentabil ă sau mai uşor de înţeles. Zeci de op ţiuni AutoFormat din din programul Excel fac ca proiectarea foii de lucru s ă însemne pur şi simplu o alegere din meniu. Pentru a rafina foaia de lucru, puteţi formata în continuare elementele acesteia. Pute ţi s ă formataţi textul sau numerele, să adăugaţi chenare şi umbre în celule sau s ă utilizaţi stiluri, pentru a aplica automat formatările. 

Alte caracteristici Programul Excel cuprinde cuprinde capacit ăţi sofisticate de creare a diagramelor, a graficelor şi

a bazelor de date, care permit reprezentarea grafic ă a datelor numerice sau colectarea şi stocarea unor mari cantit ăţi de informaţii.

III.1.4. Fereastra programului Excel 

Elementele din fereastra programului Excel

1. Indicatorul celulei Indicatorul celulei încercuieşte celula selectat ă în mod curent. Pentru a muta indicatorul celulei, executaţi clic pe o alt ă celulă sau apăsaţi tastele săgeţi, Tab, Enter, Shift +Tab sau Shift+Enter.

101


Figura 8.1 Fereastra Fereastra programului programului Excel

2. Bara de meniu Executaţi clic pe orice denumire din bara de meniu, pentru a derula un meniu.

3. Linia de editare Afişează conţinutul celulei selectate. Pute ţi edita conţinutul aici sau în cadrul celulei.

4. Bara de instrumente instrumente Standard Este o bar ă de instrument cu butoane pentru administrarea standard a fi şierelor, editarea de text şi comenzile de verificare,

5. Bara de instrumente instrumente Formatting Este o bar ă de instrumente cu butoane pentru formatarea celulelor şi a conţinutului acestora.

6. Butoanele de titlu pentru pentru coloane Sunt etichetele coloanelor. Executa ţi clic pe butonul corespunz ător titlului unei coloane, pentru a selecta coloana respectiv ă. Ţineţi apăsat butonul mouse-ului şi deplasaţi-l peste butoanele butoanele de titlu, pentru a selecta selecta mai multe coloane. coloane.

7. Butoanele de defilare defilare Tab Utilizaţi aceste butoane pentru a derula înainte sau înapoi o foaie sau pentru a v ă deplasa la prima sau la ultima foaie.

102


8. Butoanele de titlu pentru pentru rânduri Sunt etichetele rândurilor. Executa ţi clic pe butonul corespunz ător titlului unui rând, pentru a selecta rândul respectiv. Ţineţi apăsat butonul mouse-ului şi deplasaţi-l peste butoanele de titlu, pentru pentru a selecta mai mai multe rânduri.

9. Tabulatoarele pentru foile de lucru Executaţi clic pe aceste tabulatoare pentru a comuta de la o foaie la alta. Executa ţi dublu clic pe un tabulator pentru a redenumi foaia.

10. Bara de stare Ofer ă informaţii despre foaia sau opera ţia curentă.

III.1.5. Un nou registru de lucru Atunci când porniţi programul Excel, este deschis registrul de lucru Book1 în care puteţi începe introducerea datelor în celule. Registrele de lucru sunt numerotate secven ţial; pot fi deschise mai multe multe simultan. 

Pentru a începe un nou registru de lucru În bara de instrumente Standard executa ţi clic pe

butonul New. Sau

Apăsaţi tastele CTRL + N.

Sau

Din meniul File, alegeţi opţiunea New pentru a vizualiza

panoul de ac ţiuni New Workbook (nou (nou registru de lucru) şi apoi executaţi clic pe opţiunea Blank Workbook (registru de lucru gol) (figura 8.2)

Figura 8.2 New Workbook

Să ne reamintim... 

Pentru a muta indicatorul celulei, executa ţi clic pe o altă celulă sau apăsaţi tastele săgeţi, Tab, Enter, Shift +Tab sau Shift+Enter.

103


III.1.6. Introducerea datelor III.1.6.1. Pozi ționarea în cadrul unei foi de lucru Pentru a introduce date într-o celul ă trebuie ca mai întâi s ă vă poziţionaţi în aceasta. 

Pentru a plasa indicatorul într-o celul ă 

Executaţi clic în celula respectiv ă.

Sau

Apăsaţi tastele cu săgeţi, pentru a muta indicatorul de celul ă în celula respectiv ă.

Sau

Selectaţi adresa celulei curente din caseta Name şi înlocuiţi-o cu adresa celulei în care doriţi să vă mutaţi.

Să ne reamintim... 

Celula activă este cea eviden ţiată de indicatorul de celul ă.



Puteţi utiliza barele de defilare pentru a derula documentul, f ăr ă a schimba

celula activă.

III.1.6.2. Scrierea datelor în celule Puteţi introduce text, un num ăr sau o formulă în fiecare celulă dintr-un registru de lucru. Textul se introduce pentru a crea o etichet ă, cum ar fi titlul unei coloane. Numerele se introduc pentru a oferi date cu care se pot efectua calcule, iar formulele se introduc pentru a putea efectua calcule. calcule. 

Pentru a scrie date într-o celul ă 1. Selectaţi celula respectivă. 2. Scrieţi textul, numărul sau formula (figura 8.3). 3. Treceţi la celula următoare.

Figura 8.3 Scrierea Scrierea datelor într-o celul ă

De reținut... 

Nu trebuie să apăsaţi tasta Enter dup după ce scrieţi conţinutul unei celule. Pute ţi

trece pur şi simplu la altă celulă. 

Dacă doriţi s ă ad ăugaţi o nouă linie în celula curentă, ap ăsaţi tastele ALT +

ENTER . 

Până la stabilirea unui format diferit în celule, textul este automat aliniat la

stânga, iar numerele la dreapta. 104


Dacă aveţi nevoie de o scriere de denumiri sau de numere consecutive

pentru titlurile rândurilor sau coloanelor (de exemplu numele lunilor), utilizaţi opţiunea AutoFill pentru pentru a fi introduse i ntroduse automat.

III.1.6.3. Editarea celulelor Cea mai simplă modalitate de a modifica textul sau numerele dintr-o celul ă este de a executa clic pe celula respectiv ă şi apoi a scrie peste con ţinutul acesteia. Dar dac ă aveţi în celulă o formulă sau text mai mult s-ar putea s ă preferaţi s modificaţi conţinutul existent pentru a evita rescrierea rescrierea întregii intr ări. 

Pentru a edita datele dintr-o celul ă 1. Executaţi clic pe celula respectiv ă şi apoi scrieţi peste conţinutul său (figura 8.4).

2. Sau Executaţi dublu-clic în celulă, pentru a poziţiona un punct de inser ţie în cadrul Figura 8.4 Editarea Editarea unei celule

conţinutului acesteia.

3. Editaţi conţinutul exact aşa cum aţi scrie un text în programul Word.

4. Apăsaţi tasta Enter pentru a introduce în celulă datele revizuite.

De reținut... 

Atunci când executaţi clic pe o celulă, conţinutul acesteia apare şi în linia de

editare. Puteţi să executaţi clic pe linia de editare şi să scrieţi acolo conţinutul celulei respective. 

Pentru a renunţa la modificările efectuate, apăsaţi tasta ESC, astfel încât

conţinutul iniţial al celulei s ă r ămână intact şi apoi apăsaţi tasta ENTER pentru pentru a ieşi din celula respectiv ă. 

Dacă scrieţi o formulă, toate celulele afectate de modificarea respectiv ă sunt

recalculate atunci când ap ăsaţi tasta ENTER .

III.1.6.4. Completarea unui domeniu de intrare i ntrare Pentru a introduce mai repede datele într-un domeniul dreptunghiular de celule, crea ţi un domeniu de intrare. 105


Pentru a crea şi a completa un domeniul de intrare

1. Poziţionaţi indicatorul mouse-ului în celula din col ţul din stânga sus al domeniului. 2. Executaţi clic şi menţineţi apăsat deplasându-vă spre celula aflat ă în colţul din dreapta jos al domeniului (figura 8.5). Celula activ ă este cea din col ţul din stânga sus a domeniului de intrare.

3. Scrieţi datele în fiecare celul ă şi apoi apăsaţi tasta Enter. Indicatorul mouse-ului se mut ă automat în jos pe fiecare coloană de la o celul ă la alta. Atunci când ajunge în partea de jos a unei coloane, sare la partea de sus a celei urm ătoare din cadrul domeniului de intrare (figura 8.6).

Figura 8.6 Completarea Completarea domeniului domeniului de intrare

Figura 8.5 Selectarea Selectarea domeniului domeniului de intrare

De reținut... 

Apăsaţi tastele CTRL + ENTER pentru a completa toate celulele din

domeniu cu intrarea scris ă în prima celulă. 

Apăsaţi tastele SHIFT + ENTER pentru a completa celulele în ordine

inversă, de la ultima la prima.

III.1.6.5. Completarea unui domeniu de intrare cu op țiunea AutoFill Atunci când doriţi să completaţi un domeniu de celule cu numere care urm ăresc o anumită ordine, cu date calendaristice care urm ăresc o anumită ordine (cum ar fi fiecare zi de luni), puteţi utiliza opţiunea AutoFill , ca o metod ă rapidă şi convenabilă de introducere automată a secvenţei respective. 

Pentru a utiliza op ţiunea AutoFill într-un domeniu

1. Scrieţi primul număr/ dată calendaristică în prima celul ă din domeniu. 2. Într-o celulă adiacentă scrieţi următorul număr sau dat ă.

106


3. Selectaţi cele două celule şi poziţionaţi cu atenţie indicatorul mouse-ului pe reperul de manevrare Fill (umplere) – pătratul foarte mic din col ţul din dreapta jos al chenarului care cuprinde cele dou ă celule.

4. Trageţi reperul de manevrare Fill, pentru a extinde secven ţa (fig. 8.7). 5. Eliberaţi mouse-ul atunci când secven ţa este completă (fig 8.8). De reținut... 

Executaţi clic pe butonul AutoFill AutoFill Options Options pentru a alege dintr-o list ă de opţiuni



După ce selectaţi primele două celule, puteţi alege din meniul Edit submeniul submeniul

Fill ş Fill şi apoi comanda Series pentru a personaliza modul de umplere (fig. 8.9). 

Puteţi crea o serie personalizat ă în tabulatorul Custom Lists (liste

personalizate), din caseta caseta de dialog Options a meniului Tools.

Figura 8.7 Reperul Reperul Fill

Figura 8.8 AutoFill

Figura 8.9 Fereastra Fereastra Series

III.1.7. Formatarea foii de lucru III.1.7.1. L ărgirea rândurilor și a coloanelor Deşi programul Excel efectueaz efectuează un număr limitat de ajustări ale înălţimii rândurilor, pentru a cuprinde dimensiuni mai mari ale fonturilor, dumneavoastr ă puteţi modifica cu uşurinţă lăţimea unei coloane sau în ălţimea unui rând - sau pute ţi face astfel încât coloana sau rândul să se modifice automat. 

Pentru a modifica l ăţimea unei coloane

1. Poziţionaţi indicatorul mouse-ului pe marginea din dreapta a butonului de culoare gri care conţine titlul coloanei pe care dori ţi s-o modificaţi (Figura 8.10).

107


2. Atunci când indicatorul mouse-ului se modific ă, luând forma unei s ăgeţi duble, trageţi la dreapta sau la stânga. În timp ce trageţi veţi putea vedea noua l ăţime a coloanei, măsurată în pixeli, într-o casetă ToolTip de culoare galbenă. 

Pentru a modifica în ălţimea unui rând

1. Poziţionaţi indicatorul mouse-ului pe marginea de jos a butonului de culoare gri care conţine titlul rândului a cărui înălţime doriţi s-o modificaţi.

2. Atunci când indicatorul mouse-ului se modific ă, luând forma unei s ăgeţi duble, trageţi în sus sau în jos.

Figura 8.10 Indicatorul Indicatorul mouse-ului are are forma unei să ge ţ i duble

Figura 8.11 Submeniul Submeniul Format Column Column

De reținut... 

De asemenea, pute ţi selecta opţiunea Column sau Row din meniul Format şi

alege apoi din submeniu op ţiunea Width, respectiv Height , pentru a deschide caseta de dialog ColumnWidth (lăţimea coloanei)‚ respectiv Row Height (înălţimea rândului) (Figura 8.11). In aceste casete de dialog pute ţi specifica o valoare exactă. 

Puteţi alege opţiunea AutoFit (autopotrivire) (autopotrivire) din submeniul FormatRow sau

FormatColumn pentru a face astfel încât con ţinutul celulei să determine lăţimea

coloanei, respectiv în ălţimea rândului.

III.1.7.2. Inserarea rândurilor și a coloanelor Puteţi insera rânduri şi coloane în orice moment, iar programul Excel va modifica toate formulele astfel încât acestea s ă le cuprindă. Dacă inseraţi un rând, acesta va ap ărea deasupra celulei selectate; dac ă inseraţi o coloană, aceasta va ap ărea la stânga celulei selectate. 

Pentru a insera un rând sau o coloan ă:

1. Executaţi clic pe orice celul ă unde doriţi să inseraţi noul rând sau noua coloană. 108


2. Din meniul Insert, alege ţi opţiunea Rows, pentru a insera un rând, respectiv Columns, pentru a insera o coloană.

3. Executaţi clic pe butonul Options, pentru a alege opţiunile de formatare pentru rândul sau coloana respectivă (Figura 8.12). Figura 8.12 Inserarea Inserarea unui nou nou rând. Op ţ iunile iunile valabile

De reținut... 

Pentru a insera mai multe rânduri sau coloane, selecta ţi un număr de celule

egal cu numărul de rânduri sau coloane pe care dori ţi să le inseraţi. 

De asemenea, pute ţi executa clic pe butonul care con ţine titlul unei coloane

sau al unui rând şi apoi alege ţi opţiunea Insert din din meniul de scurt ătur ă.

III.1.7.3. Inserarea și ștergerea celulelor Atunci când îi cereţi programului Excel să insereze sau s ă şteargă o celul ă în cadrul unui domeniu de date, trebuie să precizaţi şi cum să mute datele din celulele adiacente. Pute ţi specifica preferinţele în caseta de dialog Insert , respectiv Delete. 

Pentru a insera o celul ă

1. Executaţi clic pe locul de destina ţie a noii celule. 2. Alegeţi opţiunea Cells (celule) din meniul Insert. Sau

Executaţi clic pe tasta dreapt ă a mouse-ului în celul ă şi alegeţi opţiunea Insert din

meniul de scurt ătur ă.

3. In caseta de dialog Insert, selecta ţi fie ShiftCellsRight (deplasarea celulelor la dreapta), fie ShiftCellsDown (deplasarea celulelor în jos) (Figura 8.13). 

Pentru a şterge o celul ă

1. Executaţi clic pe celula pe care dori ţi să o ştergeţi. 2. Alegeţi opţiunea Delete din meniul Edit . Sau

Executaţi clic pe tasta dreapt ă a mouse-ului în dreptul celulei şi alegeţi opţiunea Delete

din meniul de scurtătur ă.

3. In caseta de dialog Delete, selectaţi fie ShiftCellsLeft (deplasarea (deplasarea celule-lor la stânga), fie ShiftCellsUp (deplasarea celulelor în sus) (Fig. 8.14).

109


Figura 8.13 Fereastra Fereastra Insert Insert Cells

Figura 8.14 Fereastra Fereastra Delete Cells Cells

De reținut... 

Pentru a şterge un rând sau o coloan ă, selectaţi cel puţin o celulă din acestea,

alegeţi opţiunea Delete din meniul Edit şi, în caseta de dialog Delete, alegeţi r espectiv Entire Column (întreaga coloană). Entire Row Entire Row (întregul rând), respectiv

III.1.7.4. Mutarea și copierea datelor Tehnica de tragere şi plasare din programul Excel face ca mutarea şi copierea datelor să fie deosebit de u şoar ă. De asemenea, pute ţi utiliza tehnicile standard de t ăiere (cut ), ), copiere (copy) şi lipire ( paste paste) ‚ pentru a plasa datele în Clipboard, unde vor fi disponibile pentru alte operaţii de lipire. 

Pentru a muta sau a copia datele:

1. Selectaţi domeniul de celule care trebuie mutate sau copiate 2. Poziţionaţi indicatorul mouse-ului pe marginea domeniului; indicatorul devine o săgeată. 3. Trageţi marginea domeniului pentru a-1 muta într-o nou ă locaţie. Va apărea o casetă ToolTip de culoare galben ă, care vă indică destinaţia. Sau

Pentru a copia celulele ţineţi apăsată

tasta Ctrl în timp ce trageţi marginea domeniului. Va ap ărea un mic semn plus lângă indicatorul mouse-ului pentru a ar ăta că efectuaţi o copiere, nu o mutare (Figura 8.15).

4. Eliberaţi tasta mouse-ului, pentru a plasa Figura 8.15 Mutarea Mutarea unui domeniu domeniu 

domeniul în noua loca ţie.

Pentru a muta sau a copia prin plasarea datelor în Clipboard:

1. Selectaţi domeniul de celule care trebuie mutate sau copiate. 2. Apăsaţi tastele Ctrl+X pentru a muta sau Ctrl+C pentru a copia celulele.

110


3. Executaţi clic în prima celulă din locul de destina ţie şi apăsaţi tastele Ctrl+V. 4. Executaţi clic pe butonul Paste Options (opţiuni de lipire) pentru a alege modul în care vor fi lipite datele.

Rezumat Unitatea de învățare curentă este dedicată familiarizării cu interfața programului Microsoft Excel. De asemenea, unitatea de înv ățare ofer ă informațiile primare

referitoare la modul de introducere a datelor într-o celul ă, modul de editare al acesteia.

Test de autoevaluare a cuno ştinţelor 1. Plasarea indicatorului într-o celulă se poate face: a) executând clic pe celula respectiv ă; b) apăsând tasta Esc; c) apăsând tasta Enter. 2. Editarea conţinutului unei celule se poate face: f ace: a) selectând celula şi apăsând tasta Enter ; b) alegând din meniul File submeniul New; c) selectând celula şi scriind în linia de editare. 3. Completarea unui domeniu utilizând op ţiunea AutoFill se se poate face: a) selectând dou ă celule şi se apas ă butonul din dreapta al mouse-ului; b) scriind primul număr/dată şi tr ăgând reperul de manevrare Fill ; c) scriind primul număr/dată şi apoi apăsând tastele Shift + să ge ţ i. 4. Pentru a insera o celul ă: a) se selecteaz ă locul de destinaţie a noi celule şi se apasă tasta Enter; b) se selectează locul de destinaţie a noii celule şi se alege op ţiunea Cells din meniul Insert ; c) se selectează locul de destinaţie a noi celule şi se apasă tastele Shift + săgeţi. Rezolvare 1. a

2. c

3. b

111

4. b


Unitatea de învăţare III.2. Introducerea Introducerea de formule Cuprins Unitatea de învăţare III.2. Introducerea de formule ........................... ................................................. .................................... .............. 112 III.2.1. Introducere ............................................ ................................................................... .............................................. .......................................... ................... 112 III.2.2. Competenţele unităţii de învăţare.......................................................... ........................................................................... ................. 112 III.2.3. Efectuarea calculelor simple ............................................ ................................................................... ...................................... ............... 112 III.2.3.1. Construirea unor formule simple............................................ ................................................................... ........................... 113 III.2.3.2. Copierea formulelor f ormulelor în celule adiacente........................................... .......................................................... ............... 114 III.2.3.3. Introducerea formulelor............................................ .................................................................. ....................................... ................. 115 III.2.3.4. Construirea unor formule prin inserarea unor funcții...................................... ...................................... 117 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ..................................... ............... 117 Test de autoevaluare a cuno ştinţelor ............................................ .................................................................. ...................................... ................ 118 Test de evaluare a cuno ştinţelor ............................................ ................................................................... ............................................. ...................... 118

III.2.1. Introducere Programul Microsoft Excel este foarte util în realizarea calculelor pentru mini-baze de date. Programul permite introducere de formule diverse, începând de la unele simple, predefinite, pân ă la o combina ție între acestea, ajungându-se la prelucr ări de date complexe. Principiul de lucru cu formule în Microsoft Excel este unul simplu, rezolvarea unor probleme mai complexe depinzând doar de dexteritatea utilizatorului și abilitățile acestuia în programare. Nu exist ă exemple, soluții, pentru orice tip de problemă, recomandarea pentru studen ți fiind aceea de a utiliza elementul de descriere a fiec ărei formule, pe care programul o ofer ă.

III.2.2. Competenţele unităţii de învăţare După parcurgerea prezentei unit ăți de învățare, atât din punct de vedere teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să: – introduc – introducă formule simple; – recunoasc – recunoască erori posibile după aplicarea unei formule.

Durata medie de parcurgere a unit ăţii nouă de învăţare este de 3 ore.

III.2.3. Efectuarea calculelor simple Un calcul poate fi simplu (suma unei coloane de numere) sau complex (un calcul financiar, statistic sau ştiinţific), dar întotdeauna este introdus ca o formul ă care începe cu

semnul egal (=). Dacă se modifică vreunul dintre numerele aflate în celulele relevante pentru formula de calcul, atunci rezultatul calculului se modific ă imediat. Scrierea formulelor se face fie în celula unde se dore şte rezultatul, fie în linia de editare.

112


Pentru a însuma dou ă numere dintr-o celul ă 



Scrieţi = număr + număr – – de exemplu: = 15 + 12.

Pentru a însuma con ţinutul a două celule 

Scrieţi adresele celulelor în formulă – de exemplu: = A5 + B8.

De reținut... 

Utilizaţi o virgulă pentru a separa adresele celulelor, respectiv dou ă puncte

pentru a indica un domeniu de celule. De exemplu: exemplu: pentru a include celulele A1, B3, B8 se va scrie A1, B3, B8; pentru a include toate celulele de la A1 la A9 se va scrie A1:A9.

III.2.3.1. Construirea unor formule simple Atunci când puteţi construi o formulă, puteţi scrie valori sau pute ţi selecta referinţe la celulele aflate oriunde în registrul de lucru.

Exemple 

Pentru a construi o formul ă simplă

1. Executaţi clic pe celula de destina ţie a formulei şi scrieţi semnul egal (fig.9.1).

2. Executaţi clic pe prima celulă a cărei adresă doriţi să intre în formulă (fig.9.2). 3. Scrieţi un operator. Prin operator se în ţelege semnul + (plus), - (minus), * (înmulţire) sau / (împăr ţire).

4. Executaţi clic pe următoarea celulă a cărei adresă trebuie să apar ă în formulă (figura 9.3).

5. Scrieţi un alt operator şi continuaţi construirea formulei. Apăsaţi tasta Enter pentru pentru a valida formula şi pentru a vizualiza rezultatul.

Figura 9.1 Scrierea Scrierea în celula destina ţ ie ie

Figura 9.2 Selectarea unei celule

113

Fig. 9.3 Scrierea unui unui operator şi ad ăugarea unei noi celule


Pentru a însuma datele unei coloane sau ale unui rând

1. Executaţi clic pe celula aflat ă sub ultima intrare din coloan ă sau la dreapta ultimei intr ări din rând (figura 9.4).

2. Executaţi clic pe butonul AutoSum din bara de instrumente Standard. 3. Apăsaţi tasta Enter pentru pentru a introduce formula care a apărut automat în celula respectivă.

Figura 9.4 Însumarea Însumarea automat ă a celulelor de deasupra

De reținut... 

Dacă celulele adiacente necesit ă o formulă similar ă, puteţi s-o copiaţi de la o

celulă la alta. 

Puteţi introduce în formule o combina ţie de numere scrise şi adrese de

celule, cum ar fi =A1*2.5 (conţinutul celulei A1 este înmulţit cu 2.5). 

Programul Excel caut caută domeniul de numere care trebuie însumate deasupra

celulei selectate pentru total. Dac ă nu se găseşte un domeniu de numere sau găseşte text, caută la stânga un domeniu de numere. 

Programul Excel nu va s ări peste o celul ă goală atunci când caut ă un

domeniu de celule pentru a le însuma. 

Pentru a obţine rapid sume sub mai multe coloane adiacente, selecta ţi

celulele goale aflate în partea de jos a tuturor coloanelor, înainte de a executa clic pe butonul AutoSum. Programul Excel va insera o sumă în fiecare celul ă selectată.

III.2.3.2. Copierea formulelor în celule adiacente În loc de a rescrie o formul ă în celulele adiacente, pute ţi să o copiaţi. 

Pentru a copia o formul ă în celule adiacente 114


1. Executaţi clic pe celula care con ţine formula respectivă. 2. Trageţi reperul de manevrare Fill din colţul din dreapta jos al celulei peste celulele adiacente în care dori ţi să copiaţi formula (figura 9.5).

Figura 9.5 Copierea Copierea formulei din celula celula B5

De reținut... 

Atunci când indicatorul mouse-ului este pozi ţionat corect pe reperul de

manevrare Fill se transform ă într-un mic semn plus. În caz contrar, indicatorul mouse-ului este un semn plus mare, îngro şat. 

Executaţi clic pe butonul AutoFill Options pentru a alege dintr-o list ă de

opţiuni de formatare. 

Puteţi trage în orice direcţie pentru a copia formulele.

III.2.3.3. Introducerea formulelor Formatul formulelor poate să fie diferit, depinzând de tipul și numărul datelor pentru care se aplică, modul general de configurare al foii de lucru. În continuare sunt prezentate câteva exemple de cazuri în care utilizarea formulelor necesit ă o structur ă particular ă.

Exemple 

Pentru introducerea referin țelor absolute și a celor relative 

O adresă absolut ă este acea parte a referin ţei de celulă care nu se

schimbă chiar în cazul în care se copiaz ă sau se mută formula care o conţine altundeva în foaia de calcul. Prin inserarea în sintax ă a semnului dolar ($), se poate face ca litera unei coloane ($A1), numărul unui rând (A$1) sau amândou ă ($A$1) să devină absolute, astfel încât programul Excel să nu poată modifica referinţa. 

O adresă relativă este acea parte a referin ţei (f ăr ă semnul $ din

faţa ei) care poate fi modificată de program când se mut ă sau se copiază formula ce o con ţine. 

Formula din celula I37 (figura 9.6) calculeaz ă procentajul livr ărilor deteriorate pe Ruta 1, raportate la num ărul total de livr ări efectuate într-o

115


anumită să ptămână. Formula este: =G37/G42*100 .

Figura 9.6 Referin Referin ţ e relative şi absolute 

În momentul în care s-a copiat formula din celula I37 în celula de sub ea, s-a produs o eroare deoarece programul a considerat c ă trebuie să aplice formula pentru numerele din celulele G38 şi G43, adică celule obţinute prin incrementare cu 1 a celor anterioare. Aceast ă eroare a apărut tocmai pentru că celulele iniţiale, G37 şi G42, aveau adrese relative. Pentru a obţine valoarea corect ă trebuie ca celula G37 s ă aib ă adresă relativă, iar celula G42 adres ă absolută ($G$42).



Pentru a introduce în calcul numere din celule care nu sunt adiacente

1. Executaţi clic pe celula de destina ţie a formulei. 2. Începeţi formula ca de obicei, cu semnul egal şi scrieţi o funcţie - dacă este necesar - urmat ă de o parantez ă stângă.

3. Executaţi clic pe prima celul ă pe care doriţi s-o includeţi şi adăugaţi un operator.

4. Repetaţi pasul 3, pân ă când a ţi inclus toate celulele necesare. 5. Apăsaţi tasta Enter, pentru a introduce formula. 

O formulă poate conţine o combinaţie de celule şi de domenii de

celule, cum ar fi =SUM(B2,B4,B9:B11). Această formulă va totaliza conţinutul celulelor B2, B4 şi al celulelor de la B9 pân ă la B11.

116


III.2.3.4. Construirea unor formule prin inserarea unor func ții Sum şi Average Average sunt doar dou ă dintre zecile de funcţii care sunt incluse în programul Excel Excel . Pentru a găsi şi altele, executaţi clic pe opţiunea More Function Functions (mai multe funcţii) din AutoSum, din bara de instrumente Standard , atunci când construi ţi formula. lista autoderulantă AutoSum Function Argume Arguments nts (argumentele funcţiilor) vă ajută să construiţi formula. Caseta de dialog Function 

Pentru a construi o formul ă prin inserarea unei func ţii:

1. Executaţi clic pe celula de destina ţie a formulei. 2. Executaţi clic pe opţiunea More Functions din lista autoderulant ă AutoSum, aflată în bara de instrumente Standard. sau

Alegeţi opţiunea Function din meniul Insert .

1. In caseta de dialog Insert I nsert Function, alege ţi categoria şi apoi funcţia (Figura 9.7). Clic OK. 2. Utilizaţi caseta de dialog Function Arguments pentru a vă conduce prin etapele de completare a formulei.

Figura 9.7 Lista de func ţ iiii disponibile în Excel

Rezumat Unitatea de învățare curentă este dedicat ă introducerii, formatării și particularizării elementelor de tip formule în cadrul programului Microsoft Excel.

117


Test de autoevaluare a cuno ştinţelor 1. Pentru ca programul Excel s ă considere datele dintr-o celul ă ca fiind o formulă, primul element al celulei trebuie s ă fie: a) semnul $; b) semnul = c) cuvântul SUM 2. La copierea unei formule se modific ă: a) adresele absolute ale celulelor din formul ă prin incrementarea lor cu o unitate. b) funcţia care apare în formul ă; c) adresele relative ale celulelor din formulă prin incrementarea lor cu o unitate. 3. În Excel o o formulă conține date din: a) celule adiacente; b) celule care nu sunt adiacente; c) celule adiacente și neadiacente Rezolvare

1. b

2. c

3. c

Test de evaluare a cunoştinţelor Teste Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste

Temă

1. Crea ț i tabelul de mai jos

În celulele din domeniul Medie finală trebuie aplicată o formulă care calculează media finală pe disciplină.

2. Plecând de la lista urm următoare de nume:

118


Să se realizeze:

a) Eliminarea spațiilor inutile rezultate la scriere/introducerea datelor b) Să se separe Numele, Ini ț ț iala iala tat ălui și, respectiv, Prenumele. 3. S ă se rezolve urm ătoarea aplica ț ie: ie:

119


Unitatea de învăţare III.3.Diagrame și baze de date Cuprins Unitatea de învăţare III.3.Diagrame și baze de date ........................................................... .............................................................. ... 120 III.3.1. Introducere ............................................ ................................................................... .............................................. .......................................... ................... 120 III.3.2. Competenţele unităţii de învăţare.......................................................... ........................................................................... ................. 120 III.3.3. Utilizarea diagramelor ......................... ................................................ ............................................. ............................................ ...................... 121 III.3.3.1. Crearea unei diagrame prestabilite .......................................... ................................................................ .......................... 121 III.3.3.2. Crearea unei diagrame cu utilitarul de asisten ţă Chart Wizard ....................... ....................... 122 III.3.3.3. Modificarea unei diagrame........................................... .................................................................. ................................... ............ 122 III.3.4. Tehnici pentru bazele de date Excel ............................................. ................................................................... .......................... .... 124 Rezumat............................................. ................................................................... ............................................ ............................................ ..................................... ............... 127 Test de evaluare a cuno ştinţelor ............................................ ................................................................... ............................................. ...................... 128

III.3.1. Introducere Un atu foarte important al programului Microsoft Excel este crearea diagramelor pe baza datelor numerice introduse. Varietatea larg ă de diagrame puse la dispoziție permite crearea reprezent ărilor grafice de tip statistic, trigonometric sau probabilistic. Grafica acestor diagrame este foarte divers ă și poate fi adaptat ă oricărui tip de prezentare ulterioar ă (transpusă pentru tipărire alb-negru sau color, pentru prezentare PowerPoint, etc.) . Pachetul Microsoft are are inclus programul Acces care permite crearea bazelor de date profesioniste, dar, în cazul unor baze de date de dimensiuni mai mici, Excel ofer ofer ă suficiente unelte de lucru care s ă permită sortare, filtrare, extragere de sub-baze de date, lucru cu elemente din baze de date aflate pe foi de lucru distincte sau chiar în fi șiere diferite.

III.3.2. Competenţele unităţii de învăţare După parcurgerea prezentei unit ăți de învățare, atât din punct de vedere teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să: – creeze – creeze diagrame; – editeze – editeze și particularizeze diagrame; – genereze – genereze o baz ă de date și să o sorteze, filtreze.

Durata medie de parcurgere a unit ăţii zece de înv ăţare este de 2 ore.

120


III.3.3. Utilizarea diagramelor III.3.3.1. Crearea unei diagrame prestabilite Puteţi crea o diagramă folosind configur ările curente prestabilite, ca apoi s-o modificaţi - sau puteţi folosi utilitarul de asistenţă Chart Wizard pentru a vă conduce prin etapele de luare a deciziilor ini ţiale. 

Pentru a crea o diagram ă folosind configur ările prestabilite:

1. Selectaţi datele pentru diagramă (Figura 10.1). 2. Apăsaţi tasta F11 pentru a crea o diagram ă cu toate configur ările prestabilite. Într-o nouă foaie de lucru apare o diagramă cu coloane a datelor selectate (Figura 10.2).

Figura 10.1 Selectarea Selectarea datelor pentru diagramă 

Figura 10.2 Diagrama Diagrama implicit ă (o nouă foaie de lucru)

Pentru a ordona datele pe rânduri în loc de coloane:

1. Alegeţi opţiunea Source Data (date surs ă) din meniul Chart (diagramă). 2. In caseta de dialog Source Data executaţi clic pe butonul Rows (Figura 10.2). Sau

Executaţi clic pe butonul By Row (pe rânduri), din bara de instrumente Chart.

Diagrama se va roti, prezentând datele organizate pe rânduri.

De reținut... 

Spre a selecta pentru diagramă date care nu sunt adiacente, ap ăsaţi tasta Ctrl

în timp ce trageţi peste grupurile de celule. 

Puteţi modifica tipul prestabilit de diagramă (pe coloane) în orice alt tip pe

care-l utilizaţi frecvent. Pentru aceasta, executa ţi clic pe o diagramă şi alegeţi Chart Type (tipul de diagramă) din meniul Chart . Apoi alegeţi un tip opţiunea Chart Type

de diagramă şi executaţi clic pe butonul Set as default Chart (stabilire ca diagramă prestabilită).

121


III.3.3.2. Crearea unei diagrame cu utilitarul de asisten ţă Chart Wizard Utilitarul de asistenţă Chart Wizard vă ajută în luarea deciziilor preliminare de configurare a diagramei. 

Pentru a crea o diagram ă cu utilitarul Chart Wizard:

1. Selectaţi datele pentru diagramă. 2. Executaţi clic pe butonul Chart Wizard, din bara de instrumente Standard Sau

Din meniul Insert , alegeţi opţiunea Chart .

3. Urmaţi etapele din utilitarul Chart Wizard (Figura 10.3) pentru a alege tipul de diagram ă, a confirma datele sursă, a adăuga titlul, a efectua modificări ale liniilor de grilă şi a stabili amplasarea legendei şi a etichetelor.

4. Specificaţi dacă diagrama să fie înglobată într-o foaie de lucru existent ă sau creat ă într-o foaie separată.

5. Executaţi clic pe Finish. De reținut... 

După ce folosiţi utilitarul de asistenţă, sunteţi liber să efectuaţi modificări ca

în orice altă diagramă.

III.3.3.3. Modificarea unei diagrame Dacă mutaţi încet indicatorul mouse-ului peste diverse zone din diagram ă, puteţi observa casete ToolTip care identifică articolele din care este format ă diagrama (Figura 10.4). Fiecare articol poate fi formatat separat. 

Pentru a modifica o diagramă:

1. Executaţi dublu-clic pe un obiect din diagram ă pentru a afi şa caseta de dialog de formatare corespunzătoare acestuia. Sau

Executaţi clic pe tasta dreapt ă a mouse-ului în dreptul unui obiect din diagram ă şi

alegeţi din meniul de scurt ătur ă caseta de dialog de formatare corespunz ătoare. Sau

Executaţi clic pe un obiect din diagram ă şi apoi pe butonul Format din bara de

instrumente Chart pentru pentru a afişa caseta de dialog de formatare corespunz ătoare. Sau

Executaţi clic pe un obiect din diagram ă şi alegeţi opţiunea SelectedChartArea (zona

selectată din diagramă) din meniul Format pentru a afi şa caseta de dialog de formatare corespunzătoare.

122

Bazele prelucr ării datelor – Catrina CHIVU Sau

Alegeţi obiectul pe care dori ţi să-l modificaţi din lista Chart Objects (obiectele din

Chart şi executaţi clic pe butonul Format din diagramă) aflată în bara de instrumente Chart ş din bara de

instrumente Chart pentru pentru a afişa caseta de dialog.

Figura 10.4. O caset caset ă ToolTip pentru Legenda diagramei diagramei

Figura 10.3 Etapele Etapele utilitarului Chart Wizard

Figura 10.5 Caseta Caseta Chart Options

De reținut... 

Pentru a modifica mai multe elemente ale diagramei în acela şi timp, alegeţi

opţiunea Chart Options din meniul Chart şi folosiţi diversele tabulatoare din Chart Options (Figura 10.5). caseta de dialog Chart Options 

Trageţi diagrama pentru a o muta pe foaie - sau trage ţi reperele de

manevrare ale ferestrei diagramei, pentru a o redimensiona. 

Formataţi mai întâi elementele generale ale diagramei (cum ar fi suprafa ţa

diagramei) şi apoi elementele individuale din cadrul acestei zone (cum ar fi

123


denumirile axelor de coordonate). 

Nu v ă temeţi s ă experimentaţi op ţiunile pe care nu le în ţelegeţi în totalitate;

puteţi anula cu u şurinţă aproape orice modificare, folosind comanda Undo din meniul Edit sau sau butonul Undo din bara de instrumente Standard .

III.3.4. Tehnici pentru bazele de date Excel În afar ă de cazul în care lucra ţi cu baze de date extrem de mari (cu mii şi mii de seturi de date) sau aveţi nevoie de o structur ă complexă a bazei de date, programul Excel poate oferi toate elementele de care ave ţi nevoie pentru o baz ă de date. În programul Excel datele se introduc pe rânduri. Fiecare rând reprezint ă o înregistrare (un set complet de informa ţii). Fiecare celulă din cadrul rândului, numit ă câmp, con ţine un anumit tip de informaţii din înregistrare.

Exemplu 

Pentru a configura o baz ă de date:

1. Introduceţi numele câmpurilor în partea de sus a unui grup de coloane adiacente.

2. Introduceţi datele pe rânduri, dedesubtul numelor câmpurilor (Fig. 10.6).

Figura 10.6 Introducerea Introducerea datelor

De reținut... 

Apăsaţi tasta Tab atunci când a ţi terminat de completat o celul ă, pentru a

trece la următoarea celulă din dreapta. 

Apăsaţi tasta Enter atunci atunci când a ţi terminat de completat o celul ă, pentru a

trece la celula de dedesubt.

Exemplu Puteţi utiliza un formular pentru a ad ăuga noi înregistr ări, a le modifica sau şterge pe cele deja existente şi pentru a căuta informaţii.

124


Pentru a crea un formular:

1. Executaţi clic în orice celulă care conţine date (Figura 10.7). 2.Din meniul Data, alegeţi opţiunea Form. 3.In caseta de dialog a foii de lucru pentru formular, executa ţi clic pe opţiunea New şi completaţi câmpurile corespunz ătoare unei noi înregistr ări. Sau

Utilizaţi butoanele FindPrev (găsirea informaţiei anterioare) şi FindNext

(găsirea informaţiei următoare) din formular, pentru a găsi înregistr ările care trebuie editate (Figura 10.8).

1. Executaţi clic pe Close pentru a îndep ărta formularul.

Figura 10.7 Selectarea Selectarea unei celule celule din baza de date

Figura 10.8 Formularul Formularul corespunz ător acestei baze de date

De reținut... 

Apăsaţi tasta Tab, pentru a trece de la un câmp la altul, în cadrul unui

formular. 

Apăsaţi tastele Shift +Tab, pentru a reveni la câmpul precedent dintr-un

formular.

Exemplu Puteţi sorta datele în ordine alfabetică şi numerică, folosind maxim trei câmpuri de sortare. 

Pentru a sorta baza de date:

1.

Executaţi clic în orice celul ă din baza de date.

2. Din meniul Data, alegeţi opţiunea Sort . 3. In caseta de dialog Sort , alegeţi un nume de câmp din lista autoderulant ă Sort By (sortare după) (Figura 10.9).

4. Pentru a sorta în continuare datele dup ă intr ările din cel de-al doilea şi al

125


treilea câmp, alegeţi şi alte câmpuri din cele dou ă liste autoderulante Then By aflate în caseta de dialog Sort.

5. Pentru fiecare acţiune Sort By, executaţi clic pe opţiunea Ascending (ascendent) pentru a efectua sortarea de la cea mai mic ă la cea mai mare valoare, de la cea mai veche dat ă la cea mai nou ă şi în ordine alfabetică, de la A la Z. Pentru a efectua sortarea de la valoarea cea mai mare la cea mai mic ă, de la data cea mai recent ă la cea mai veche sau în ordine invers ă alfabetică, de la Z la A, executa ţi clic pe opţiunea Descending (descenden ( descendent). t).

De reținut... 

Puteţi efectua sortarea repede, după orice coloană din baza de date (sau în

orice domeniu din foaia de calcul tabelar) prin executarea unui clic pe butonul Sort Ascending (sortare (sortare as-cendentă) sau Sort Descending (sortare (sortare descendent ă)

din bara de instrumente i nstrumente Standard (Fig. (Fig. 10.10).

Figura 10.10 Butoanele Butoanele Sort Ascending şi Sort Descending

Figura 10.9 Caseta Caseta de dialog Sort Sort

Exemplu Puteţi utiliza anumite criterii pentru a extrage toate înregistr ările care corespund acestora, ca apoi s ă folosiţi datele extrase în alte p ăr ţi din foaia de lucru sau în rapoarte. 

Pentru a extrage date din baza de date:

1. Executaţi clic în orice celulă din baza de date (Figura 10.11). 2. Din meniul Data, alegeţi opţiunea Filter (filtrare) şi apoi AutoFilter.

126


3. Executaţi clic pe oricare dintre butoanele cu s ăgeţi, aflate lângă denumirile câmpurilor, pentru a afişa o listă a intr ărilor din câmpul respectiv (Figura 10.12).

4. Alegeţi o intrare din list ă pentru a vizualiza numai acele înregistr ări care corespund intr ării respective (Figura 10.13).

5. Continuaţi să filtraţi, folosind celelalte butoane cu s ăgeţi, dacă este necesar.

De reținut... 

Pentru a opri filtrarea, alegeţi din nou op ţiunea AutoFilter, din submeniul

Filter. 

Atunci când baza de date este filtrat ă, câmpurile după care este filtrată

prezintă un buton cu o s ăgeată albastr ă. 

Spre a extrage date pentru o alt ă locaţie, alegeţi opţiunea Advanced Filter

(filtrare avansată) din submeniul Filter şi apoi alegeţi op ţiunea Copy to Another Location (copiere în alt ă locaţie) din caseta de dialog Advanced Filter.

Figura 10.11 Selectarea unei unei celule din baza de date

Figura 10.12 Selectarea Selectarea unei intr ări dintr-o list ă autoderulant ă

Figura 10.13 apar apar numai înregistr înregistr ările care corespund intr ării selectate

Rezumat Unitatea de învățare curentă este dedicat ă creării, editării, particularizării diagramelor și a bazelor de date. Sunt prezentate câteva dintre op țiunile puse la 127


dispoziție de programul Microsoft Excel . Ca și în cazul formulelor este foarte dificilă prezentarea tuturor posibilităților disponibile aceste fiind, teoretic, nelimitate în funcție de aplicația dorită.

Test de evaluare a cuno ştinţelor Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste

1. Reprezenta ț i,i, pe acela și grafic, func ț iile iile cosinus și sinus ob ț inute inute pentru o varia ț ie ie a unghiului între 0 grade și 360 grade.

2. S ă se creeze baza de date de mai jos:

Pentru celulele din câmpul G se va utiliza o formul ă de calcul pentru procentaj, folosind câmpurile E şi F. Pentru celula E9 se calculează numărul total de ore de vacanţă folosind celulele E2:E7. Pentru câmpul H se va calcula procentul plecând de la datele din câmpul câmpul F şi din celula E9.

OBSERVAŢIE!!!!! a) Toate calculele se vor efectua scriind formula în prima celul ă şi apoi APLICÂND-O PRIN COPIERE în celelalte celule. b) Pentru câmpul H se va aplica o formul ă cu ADRESĂ ABSOLUTĂ. c) Sortați baza de date d) Creați diagramele corespunz ătoare coloanelor G și H.

128


Bibliografie [1] Lafore, R. – Data structures and Algorithms in 24 Hours . Editura SAMS, 1999, ISBN 0672-31633-1. [2] Stallings, W. – Computer Organization & Architecture. Design for performance . Editura Prentice Hall International, 2003, ISBN 0-13-049307-4 [3] Sagman, S. – Microsoft Office XP pentru Windows. Ghid de înv ăţ are are rapid ă prin imagini. Editura CORINT, 2003, ISBN 973-653-423-5

129

02 Bazele Prelucrarii Datelor

Recommend Documents