Bazele Cont

TESTE GRILĂ

1. Treptele metodei contabilităţii sunt: a) reprezentarea mişcărilor de valori sub formă de bilanţ; b) reprezentarea cifrică a mişcărilor de valori ca un bilanţ mobil; c) contul, procedeu propriu contabilităţii; d) calculaţia costurilor; e) sistemul de calcul contabil digrafic; f) calcule periodice de sinteză.

2. În baza datelor: capital social subscris şi vărsat 100.000.000 lei, rezerva legală 10.000.000 lei, furnizori 20.000.000 lei, rezerve din reevaluare 5.000.000 lei, prime de emisiune 5.000.000 lei, debitori 10.000.000 lei, determinaţi valoarea resurselor proprii. a) 110.000.000 lei; b) 150.000.000 lei; c) 120.000.000 lei;

d) 140.000.000 lei. 3. Să se determine mărimea activelor imobilizate la o întreprindere care prezintă următoarea situaţie: clădiri 100.000.000 lei; disponibil la bancă 30.000.000 lei; titluri de participare 10.000.000 lei; fond comercial 5.000.000 lei; valori mobiliare procurate cu titlul de plasament 20.000.000 lei; creditori 5.000.000 lei; licenţe 3.000.000 lei, aparatur ă birotică 22.000.000 lei. a) 170.000.000 lei; b) 140.000.000 lei;

c) 145.000.000 lei; d) 150.000.000 lei. 4. Care dintre elementele de mai jos sunt imobilizări corporale: a) clădiri; b) terenuri;

c) obiecte de inventar; d) mijloace de transport;

e) produse finite; f) programe informatice. 5. Care din următoarele elemente nu fac parte din imobilizările necorporale: a) capital social;

b) cheltuieli de constituire; c) fond comercial; d) aparatură birotică; e) programe informatice. 6. Care dintre următoarele structuri nu fac parte din pasiv: a) capital social; b) cheltuieli de constituire;

c) rezultatul reportat; d) subvenţii pentru investiţii;

ăţ ii Bazele Contabilit ăţ ii

e) rezerve; f) cheltuieli cu energia şi apa; g) venituri din activităţi diverse.

7. Mijloacele circulante au următoarele caracteristici: a) au durata de rota ţie mai mică de un an; b) î şi schimbă forma iniţială şi funcţională în funcţie de stadiul circuitului economic; c) se află în continuă fluenţă valorică;

d) r ămân în societate în mod durabil. 8. Care din următoarele elemente fac parte din categoria imobilizărilor financiare: a) garanţiile şi cauţiunile depuse de unitatea patrimonială la terţi în vederea executării unei obligaţii; b) acţiunile proprii r ăscumpărate; c) împrumuturile acordate pe terme lung; d) titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu.

9. Care din următoarele elemente fac parte din categoria mijloacelor circulante materiale: a) obiecte de inventar; b) semifabricate;

c) aparatur ă birotică; d) ambalaje.

10.Care 10.Care dintre următoarele elemente patrimoniale fac parte din categoria mijloacelor circulante în decontare: a) clienţi – creditori; b) debitori; c) efecte de primit;

d) creditori; e) furnizori – debitori; f) debitori.

11.Care 11. Care din următoarele elemente patrimoniale sunt mijloace circulante băneşti: a) acreditive; b) timbre fiscale;

c) titluri de participare; d) obligaţiuni emise şi răscumpărate; e) avansuri de trezorerie;

f) garanţii depuse la ter ţi. 12.Care 12. Care din următoarele elemente patrimoniale sunt resurse proprii: a) profit; b) capital social; c) rezerve din reevaluare;

d) împrumuturi acordate pe termen lung; 2

Elena Hlaciuc

e) acreditive; f) prime legate de capital.

13.Care 13. Care din următoarele elemente patrimoniale sunt resurse str ăine în angajamente: a) furnizori – debitori; b) creditori;

c) debitori; d) efecte de plătit; e) impozit pe profit; f) clienţi – creditori;

g) TVA de recuperat. 14.Pasivul 14.Pasivul reprezintă: a) resursele interpretate economico-juridic şi posturile rectificative de pasiv contra activ;

b) resursele interpretate economico-juridic şi consumaţiunile de valori; c) resursele interpretate economico-juridic şi posturile rectificative de activ contra pasiv. 15.Care 15. Care din următoarele egalităţi bilanţiere corespund grupurilor de operaţiuni inseparabile: a) A + X – x” =

P + x’ ;

b) A – X + x” = P – x’ ; c) A – x’ = P – x” + X ; d) A – x” = P – X + x’ ; X + x’ = P – x” ; e) A – X

f)

A + X – x’ = P – x” ; – x’

g) A + x’ = P +

X – x” .

16.Care 16.Care este egalitatea bilanţier ă corespunzătoare grupului de operaţii inseparabile generatoare de mişcări permutative în activ şi mişcare opusă de sporire: + x’ = P + x” ; a) A – X + x’ b) A + X – x” =

P + x’ ;

x’ = P + x” . c) A + X – – x’

17.Dac 17. Dacă la sfâr şitul perioadei de gestiune se determină că TVA deductibilă este 760.000 lei, iar TVA colectată este de 570.000 lei, operaţiunea prin care se decontează TVA-ul corespunde uneia din următoarele egalităţi bilanţiere: a) A – x” = P – X + x’ ; b) A + X – x’ = P + x’ ; c) A – X + x’ =

P – x” .

18.Care 18.Care dintre următoarele operaţiuni economico-financiare corespund egalităţii bilanţiere A + X – x” = P + x’ : a) vânzarea unor obligaţiuni al căror preţ de înregistrare este 500.000 lei la un preţ de vânzare de 600.000; 3

Bazele Contabilit ăţ ii

b) scoaterea din evidenţă a unui mijloc de transport cu valoarea de inventar 100.000.000 lei, amortizat 80%; c) înregistrarea unui decont de cheltuieli de 600.000 lei ştiind că avansul de trezorerie acordat iniţial a fost de 500.000 lei, iar diferen ţa de 100.000 lei se înregistrează ca o datorie faţă de angajatul trimis în delegaţie. 19.Funcţiile contului sunt: a) funcţia de informare; b) funcţia sintetică; c) funcţia de clasare corectă a materiei contabile; d) funcţia de investigare; e) funcţia de calcul; f) funcţia de control; g) funcţia de sistematizare. 20.Dubla înregistrare este: a) înregistrarea simultană şi la acelaşi nivel a unei operaţiuni într-un cont de activ care se debitează şi într-un cont sau mai multe conturi de pasiv care se creditează; b) înregistrarea simultană şi la acelaşi nivel a unor grupuri de operaţiuni inseparabile în debitul şi creditul unor conturi de activ sau de pasiv care se modifică în acelaşi sens; c) înregistrarea simultană şi la acelaşi nivel a unei operaţiuni în debitul unui cont sau mai multor conturi sau şi concomitent în creditul unui cont sau mai multor conturi.

21.Care din următoarele relaţii reprezintă egalităţile contabile: a) A + X = P + X ; b) +A = –A; c) –P = –A;

d)

+A = –P ;

e) –P = +P ; f) +A = +P ; –A

g)

h)

i)

j)

+A

=

;

+P

+P

= –A;

–A

+A

= +P ;

–P

+A

–P = –P –A +P

; 4

Elena Hlaciuc

k)

= –A.

22.Operaţiunea prin care se înregistrează salariile brute conform statului de plată corespunde uneia din următoarele egalităţi contabile: a)

+A = +P ;

b) –P = –A; c) +A = –A. 23.Operaţiunea prin care se înregistrează achitarea datoriei de 600.000 lei faţă de un furnizor ştiind că anterior i-a fost dat un avans de 100.000 lei, corespunde uneia din următoarele egalităţi contabile: a) +A = +P ; –A

b) –P =

+P

;

c) –P = –A.

24.Care din următoarele operaţiuni corespund egalităţii contabile +A = –A: a) darea în consum a materiei prime şi repartizarea cheltuielilor de transport aprovizionare aferente;

b) încorporarea la rezerve a primelor legate de capital; c) acordarea unui avans de trezorerie administratorului; d) încasarea unei creanţe faţă de asociaţi.

25.Care din următoarele operaţiuni corespund egalităţii contabile –P = +P : a) înregistrarea datoriei privind ajutoarele materiale cuvenite salariaţilor din fondul de asigurări sociale;

b) amortizarea imobilizărilor corporale; c) trecerea unei datorii de la furnizori – facturi nesosite la furnizori după primirea facturii.

26.Dacă la sfâr şitul perioadei de gestiune se determină că TVA deductibilă este 570.000, iar TVA colectată este 760.000 lei, operaţiunea prin care se decontează TVA-ul corespunde unei din următoarele egalităţi contabile: a) b)

–A

+A

= +P

+A –P

= –A; –A

c)

–P =

+P

27.Care din următoarele operaţiuni se încadrează în tipul de egalitate contabilă +A –P

= –A: a) scoaterea din evidenţă a unui mijloc de transport incomplet amortizat;

5


b) încasarea unei crean ţe de la un client ştiind că anterior a fost încasat un avans;

c) plata datoriei faţă de un furnizor ştiind că anterior a fost achitat un avans. 28. Care din următoarele operaţiuni se încadrează în tipul de egalitate contabilă +A –P

= +P : a) acceptarea de către un furnizor a unui efect comercial în valoare de 12.000.000 lei, pentru o datorie de 11.000.000 lei, diferenţa de 1.000.000 lei reprezentând dobânda care se înregistrează ca o cheltuială în avans;

b) scoaterea din evidenţa contabilă a unui utilaj complet amortizat; c) achiziţionarea unor titluri de plasament în valoare de 10.000.000 lei achitate 80%, iar restul de 20% fiind înregistrat ca un vărsământ de efectuat. 29. Analiza contabilă este un demers logic prin care se cercetează fiecare operaţie în parte cu scopul: a) de a determina costurile de producţie; b) de a determina elementele necesare în vederea precizării conturilor corespondente debitoare şi creditoare; c) de a determina tipul de egalitate bilanţier ă şi tipul de egalitate contabilă. 30. Din punctul de vedere al scopului pentru care se întocmesc, articolele contabile sunt: a) articole contabile de stornare în negru; b) articole contabile de înregistrare curentă;

c) articole contabile complexe; d) articole contabile de stornare în roşu.

31. Din punctul de vedere al numărului conturilor corespondente, articolele contabile pot fi: a) articole contabile complexe;

b) articole contabile de înregistrare curentă; c) articole contabile simple; d) articole contabile compuse.

32. Rezultatul operaţiunii de analiză contabilă se concretizează prin: a) egalitate bilanţier ă; b) înregistrarea într-un document justificativ; c) articol contabil.

33. Semnul “=” din cadrul articolului contabil semnifică: a) legătura de corespondenţă dintre contul debitor şi cel creditor şi egalitatea valorică; b) egalitatea dintre debitul şi creditul contului; c) legătura de corespondenţă dintre conturile de activ şi cele de pasiv. 6

Elena Hlaciuc

34. Evidenţa cronologică se ţine cu ajutorul: a) Registrului Jurnal;

b) Registrului Carte Mare; c) Registrului Inventar. 35. Evidenţa sistematică se ţine cu ajutorul: a) Registrului Jurnal; b) Registrului Carte Mare;

c) Registrului Inventar. 36. După sfera de cuprindere conturile pot fi: a) analitice;

b) bifuncţionale; c) sintetice;

d) de activ; e) de pasiv. 37. Din calculele periodice de sinteză fac parte: a) calcularea rezultatului; b) analiza comparativă;

c) analiza contabilă; d) calculaţia costurilor; e) calculul previzional.

38. Care din următoarele conturi prezintă sold final debitor: a) 201 “Cheltuieli de constituire”;

b) 601 “Cheltuieli cu materiile prime”; c) 461 “Debitori diverşi”; d) 106 “Rezerve”; e) 462 “Creditori diver şi”; f) 419 “Clienţi – creditori”; g) 409 “Furnizori – debitori”.

39. Care din următoarele conturi prezintă sold final creditor: a) 581 “Viramente interne”; b) 419 “Clienţi – creditori”; c) 4423 “TVA de plat ă”; d) 461 “Debitori diver şi”; e) 409 “Furnizori – debitori”; f) 4426 “TVA deductibil”; g) 462 “Creditori diverşi”. 40. Care din următoarele conturi nu prezintă sold final: a) 201 “Cheltuieli de constituire”; b) 602 “Cheltuieli cu materiale consumabile”;

7


c) 711 “Variaţia stocurilor”;

d) 4424 “TVA de recuperat”; e) 4426 “TVA deductibil”.

41. În contabilitate, decuparea în timp pe exerciţii financiare a vieţii întreprinderii se bazează pe următoarele principii contabile : a) Principiul permanenţei metodelor şi principiul necompensării ???? b) Principiul independenţei exerciţiilor şi principiul continuităţii activităţii c) Principiul continuităţii activităţii şi principiul costului istoric. 42. Schimbarea metodei de evaluare poate avea loc cu respectarea condiţiilor : a) Potrivit principiului permanenţei metodelor, schimbarea este interzisă b) Schimbarea este legată de principiul intangibilităţii bilanţului şi în consecinţă nu poate opera la nivelul situaţiilor financiare ; c) Schimbarea se face numai cu aprobarea organelor competente pe baza justificării şi explicării consecinţelor în situaţii cum ar fi: modificarea legislaţiei fiscale, restructurarea societăţii comerciale, schimbarea structurii economice, a politicii economice şi comerciale .

43. În evaluarea bunurilor economice procurate cu titlu oneros, costul de achiziţie este egal cu : a) Preţul de cumpărare, cheltuielile de transport – aprovizionare + cheltuieli generale de administraţie ; b) Preţul de cumpărare, taxe fiscale nerecuperabile + cheltuieli accesorii implicate în mod direct sau indirect în procesul de achizi ţionare până la prima punere în funcţiune sau intrare în depozite; c) Preţul de cumpărare, taxe nedeductibile, cheltuieli de transport – aprovizionare + cheltuieli de desfacere. 44. Potrivit principiului prudenţei nu se admite : a) Supraevaluarea elementelor de activ, a veniturilor, cheltuielilor şi pasivelor ; b) Subevaluarea elementelor de activ şi pasiv, a cheltuielilor şi veniturilor ; c) Supraevaluarea elementelor de activ şi veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. d) Subevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor şi supraevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. 45. Costul de producţie este format din : a) Costul de achiziţie al materiilor prime, cheltuieli de transport – aprovizionare + taxe recuperabile ; b) Costul de achiziţie al materialelor consumate pentru obţinerea produselor finite + cheltuieli directe de producţie + o cot ă din cheltuielile indirecte; 8

Elena Hlaciuc

c) Costul de achiziţie al materialelor consumate, T.V.A. aferent materialelor consumate + cheltuieli generale de administraţie. 46. Creanţele şi datoriile se evaluează la : a) Valoarea de utilitate b) Valoarea actuală c) Valoarea nominală. 47. Bunurile intrate cu titlu gratuit în patrimoniu se evaluează la : a) Costul de achiziţie b) Valoarea de utilitate

c) Valoarea nominală 48. La inventariere, evaluarea elementelor patrimoniale se face la : a) Valoarea de intrare b) Valoarea nominală c) Valoarea de utilitate

49. Care din următoarele metode se aplică pentru evaluarea stocurilor fungibile la ieşirea din patrimoniu : a) Metoda primul intrat – primul ieşit b) Metoda inventarului permanent c) Metoda inventarului intermitent d) Metoda costului mediu ponderat e) Metoda ultimul intrat – primul ieşit

50. Ce înţelegeţi prin valoare de realizare a unui bun : a) Consumurile de fonduri pe care ar trebui să le facem astăzi pentru a cumpăra sau obţine un bun identic; b) câştigul pe care l-ar aduce un bun similar; c) câştigul pe care l-ar procura vânzarea bunului astăzi. 51. Ce înţelegeţi prin costul istoric de intrare al unui bun: a) consumurile de fonduri pe care ar trebui să le facem astăzi pentru a cumpăra sau obţine un bun identic; b) câştigul pe care l-ar procura vânzarea bunului respectiv; c) plăţile efectuate în trecut pentru intrarea bunului în patrimoniu. 52. Ce înţelegeţi prin costul de înlocuire al unui bun: a) consumurile de fonduri pe care ar trebui să le facem astăzi pentru a cumpăra sau obţine un bun identic;

b) câştigul pe care l-ar procura vânzarea bunului respectiv; c) plăţile efectuate în trecut pentru intrarea bunului în patrimoniu. 53. Conform principiului necompensării: a) nu se admit compensări între cheltuieli şi venituri; 9


b) nu se admit compensări între creanţe şi datorii;

c) se admit compensări între debite şi credite; d) nu se admit compensări între elementele de activ şi cele de pasiv. 54. La data închiderii conturilor, dacă valoarea de inventar a activelor este mai mare decât valoarea de intrare diferenţa: a) se contabilizează sub forma unui provizion; b) se contabilizează sub formă de amortizare c) nu se contabilizează. 55. La data închiderii conturilor, dacă valoarea de inventar a pasivelor este mai mică decât valoarea de intrare, diminuările de valori cu caracter ireversibil se contabilizează: a) ca o sporire a datoriei; b) ca o reducere a datoriei;

c) nu se contabilizează. 56. Creşterea de valoare cu caracter ireversibil a pasivelor determinată cu ocazia evaluării la data închiderii conturilor: a) nu se contabilizează; b) constituie o reducere a datoriei; c) constituie complement de datorie.

57. Plusul de valoare cu caracter reversibil a pasivelor, determinat de ocazia evaluării la data închiderii conturilor se înregistrează: a) la categoria amortizărilor; b) la categoria provizioanelor;

c) ca supliment la datorie. 58. Starea de continuitate a activităţii unei unităţi patrimoniale legitimează aplicarea a numeroase practici contabile, din care pot fi menţionate: a) împărţirea vieţii firmei în exerciţii; b) utilizarea metodei NIFO la evaluarea stocurilor în momentul ieşirii din patrimoniu; c) repartizarea unor cheltuieli asupra mai multor exerciţii; d) utilizarea costului istoric în evaluarea patrimoniului.

59. Documentul justificativ este: a) actul în care se consemnează în ordine cronologică operaţiunile din cursul lunii; b) actul scris care consemnează un fapt, un fenomen, o ac ţiune care s-a produs sau care urmează să se producă; c) actul în care se consemnează înţelegerea cu furnizorii sau clienţii pentru cumpărarea sau vânzarea de bunuri sau servicii. 60. Pentru a fi document justificativ, un înscris trebuie să conţină întotdeauna, printre altele, următoarele elemente: a) denumirea documentului, numărul şi data întocmirii lui; 10

Elena Hlaciuc

b) conţinutul operaţiunii economice sau financiare;

c) semnăturile martorilor; d) viza organelor de control fiscal; e) menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei economicofinanciare; f) denumirea şi sediul unităţii patrimoniale care întocmeşte documentul.

61. Întocmirea înregistr ărilor în contabilitate pe documente justificative asigur ă: a) forţa probantă a contabilităţii în raport cu terţii; b) realizarea în bune condiţii a controlului gestionar; c) plata la timp a salariilor; d) furnizează organelor de conducere a unor informaţii economico-financiare în vederea conducerii operative.

62. După modul de prezentare documentele pot fi: a) obişnuite; b) tipizate;

c) cu regim special; d) netipizate.

63. După modul de tipărire şi utilizare documentele pot fi: a) tipizate; b) obişnuite; c) cu regim special;

d) netipizate. 64. După conţinut, documentele pot fi: a) de dispoziţie; b) primare;

c) de execuţie; d) centralizatoare.

65. Erorile constatate la verificarea documentelor se corectează, de regulă, astfel: a) prin ştergerea cu grijă a datelor greşite şi scrierea celor corecte; b) prin tăierea cu o linie şi scrierea cu roşu a datelor corecte; c) prin tăierea cu o linie a datelor greşite urmată de scrierea celor corecte deasupra.

66. Verificarea documentelor se realizează sub următoarele aspecte: a) verificarea aritmetică, b) verificarea destinaţiei; c) verificarea de fond;

d) verificarea operaţiunilor consemnate; e) verificarea formei.

11


67. Verificarea de fond a documentelor justificative urmăreşte următoarele caracteristici ale operaţiei economice înscrisă în document: a) realitatea;

b) conformitatea; c) oportunitatea; d) necesitatea; e) legalitatea.

68. Circulaţia documentelor reprezintă: a) drumul documentelor de la furnizor la client; b) parcursul acestora din momentul întocmirii sau intrării în unitate şi până la predarea la arhivă;

c) calea parcursă de document de la intrarea în compartimentul contabil până la arhivare. 69. Între funcţiile documentelor justificative por fi enumerate: a) funcţia juridică; b) funcţia de înregistrare cronologică; c) funcţia de consemnare cantitativă şi valorică a operaţiilor economice; d) funcţia de control; e) funcţia de asigurare a integrităţii patrimoniale; f) funcţia de înregistrare sistematică. 70. Documentele se păstrează în arhivă: a) 10 ani începând cu data închiderii exerciţiului de întocmire, cu excepţia statelor de salarii şi a bilanţului contabil care se păstrează 50 de ani;

b) 10 ani începând cu data deschiderii exerciţiului în care s-au întocmit, cu excepţia statului de salarii şi a conturilor anuale care se păstrează 50 de ani; c) 5 ani începând cu data arhivării, cu excepţia statelor de salarii şi a bilanţului contabil care se păstrează 10 de ani. 71. Care dintre următoarele conturi sunt conturi de regularizare asupra evaluării mijloacelor: a) 105 “Rezerve din reevaluare”; b) 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”; c) 106 “Rezerve”; d) 348 “Diferenţe de preţ la produse finite”; e) 107 “Rezerve din conversie”. 72. Care dintre următoarele conturi sunt conturi rectificative de activ contra pasiv: a) 280 “Amortizarea imobilizărilor necorporale”; b) 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”; c) 129 “Repartizarea profitului”;

d) 105 Rezerve din reevaluare; e) 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor.

12

Elena Hlaciuc

73. Care dintre următoarele conturi sunt conturi rectificative de pasiv contra activ: a) 129 “Repartizarea profitului”; b) 281 “Amortizarea imobilizărilor corporale”; c) 391 “Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”;

d) 169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor”. 74. Se înregistrează un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în următoarele condiţii: valoarea de rambursare 100.000.000 lei, preţ de emisiune 75.000.000 lei. Înregistrarea corectă în contabilitate se poate prezenta astfel: a) 461 = % 100.000.000 161 75.000.000 169 25.000.000 b)

% 461 169

=

161

100.000.000 75.000.000 25.000.000

c)

461 161

= =

161 169

100.000.000 25.000.000

75. Dobânzile aferente creditelor bancare de care beneficiază întreprinderea pe termen scurt, de 1.000.000 lei, se înregistrează astfel: a) 666 = 168 1.000.000 b) 666 = 5187 1.000.000 c)

666

=

5198

1.000.000

76. Conturile rectificative de activ contra pasiv au rolul: a) de a reflecta diferenţele ce apar între preţul de înregistrare în conturile de gestionare a mijloacelor şi valoarea lor efectivă de intrare; b) de a reflecta supradimensionarea în evaluarea unor resurse atunci când în conturile de gestionare acestea sunt lăsate să figureze la o valoare mai mare decât valoarea reală,

c) de a reflecta supradimensionarea în evaluarea unor mijloace atunci când în conturile de gestiune acestea sunt lăsate să figureze la o valoare mai mare decât valoarea reală. 77. Prin articolul contabil următor se înregistrează: % = 2131 100.000.000 281 80.000.000 6583 20.000.000 a) scoaterea din gestiune a unui teren în valoare de 80.000.000 lei la care s-au f ăcut lucr ări de amenajare de 20.000.000 lei; b) stornarea înregistr ării intr ării în gestiune a unui utilaj primit gratuit cu valoarea de 100.000.000 lei, amortizat 80%; c) scoaterea din gestiune a unui utilaj cedat unei alte unităţi patrimoniale cu valoarea de inventar 100.000.000 lei, amortizat 80%.

13


78. Preţul cu amănuntul al mărfurilor este format din: a) preţ de achiziţie de la furnizor; b) TVA colectat; c) TVA deductibil; d) adaos comercial;

e) valoarea de utilitate; f) TVA neexigibil.

79. Recepţia din producţie proprie a unei clădiri, destinate activităţii administrative, la cost de producţie 300.000.000 lei, se înregistrează astfel: a) 212 = 445 300.000.000 b) 212 = 7583 300.000.000 c)

212

=

722

300.000.000

80. Facturarea de produse finite clienţilor, la preţ de vânzare 1.000.000 lei, TVA 19% şi descărcarea gestiunii la cost standard 800.000 lei (cost efectiv 700.000 lei) se înregistrează astfel: a) 5311 = % 1.190.000 707 1.000.000 4427 190.000

b)

c)

% 345 348

=

711

700.000 800.000 – 100.000

411

=

% 701 4427

1.190.000 1.000.000 190.000

711

=

% 345 348

700.000 800.000 – 100.000

411

=

% 701 4427

1.190.000 1.000.000 190.000

711

=

% 345 348

800.000 700.000 100.000

81. Formula contabilă 444 = 5121 reprezintă: a) reţinerea impozitului pe salarii pe statul de plată; b) achitarea impozitului pe profit; c) achitarea impozitului pe salarii.

82. Următoarea formulă contabilă 4311 = 423 reprezintă: 14

Elena Hlaciuc

a) consemnarea contribuţiei personalului la asigur ările sociale; b) consemnarea contribuţiei personalului la asigur ările sociale de sănătate; c) ajutoare materiale cuvenite salariaţilor suportate din fondul asigurărilor sociale de stat.

83. Contribuţia unităţilor la asigur ările sociale de sănătate de 7% din salariile brute de 20.000.000 lei se înregistrează astfel: a) 6451 = 4311 1.400.000 b) 6451 = 4312 1.400.000 c) 6453 = 4313 1.400.000 84. La sfâr şitul lunii, TVA deductibilă este de 7.600.000 lei, TVA colectat ă de 3.800.000 lei şi TVA neexigibilă de 1.900.000 lei. Regularizarea TVA în relaţia cu bugetul statului se reflectă în următoarele articole contabile: a) 4427 = % 7.600.000 4426 3.800.000 4423 3.800.000 b)

% 4427 4424

=

4426

7.600.000 3.800.000 3.800.000

c)

% = 4427 4428 4424

4426

7.600.000 3.800.000 1.900.000 1.900.000

85. Se vând cu 5.000.000 lei (primi ţi imediat în contul bancar) acţiuni cumpărate cu 3.000.000 lei. Înregistrarea în contabilitate se va prezenta astfel: a) 503 = 764 2.000.000 5121 = 503 5.000.000 b)

5121 = 664 =

764 503

5.000.000 3.000.000

c)

5121

% 503 764

5.000.000 3.000.000 2.000.000

=

86. Prin formula contabilă 401 = 446 se poate înregistra: a) reţinerea impozitului pe venitul colaboratorilor; b) compensarea dintre datoria faţă de furnizor şi creanţa faţă de acelaşi furnizor; c) reţinerea impozitului pe clădiri, datorat de furnizor.

15


87. Se recepţionează materii prime evaluate la cost prestabilit 3.500.000 lei, iar costul efectiv de achiziţie este 3.000.000 lei, TVA 19%. Care din urm ătoarele înregistr ări sunt corecte: a) % = 401 4.165.000 301 3.000.000 308 500.000 4426 665.000 b)

c)

% 301 4426

=

% 301 308 4426

=

% 401 308 401

3.500.000 570.000

3.570.000 500.000

3.570.000 3.500.000 – 500.000 570.000

88. Care din conturile următoare fac parte din grupa conturilor de venituri intermediare: a) 711 ”Variaţia stocurilor”; b) 7583 ”Venituri din cedarea activelor”; c) 771 ”Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”; d) 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”; e) 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale”. 89. Societatea comercială “X” prezintă următoarea situaţie în contul 711 “Variaţia stocurilor” la sfâr şitul perioadei de gestiune: – rulaj debitor al contului 711 = 3.000.000 lei; – rulaj creditor al contului 711 = 2.000.000 lei. Care este articolul contabil corect privind închiderea contului 711: a) b) c)

711

=

121

1.000.000

711

=

121

– 1.000.000

121

=

711

1.000.000

90. Care din următoarele articole contabile corespund reflectării pe baza extrasului de cont în luna ianuarie a chiriei de 6.000.000 lei aferentă trimestrului I pentru spaţiul comercial închiriat: a) 5121 = % 7.140.000 706 4.000.000 472 2.000.000 4427 1.140.000 b)

5121 =

% 706 472 4427

7.140.000 2.000.000 4.000.000 1.140.000 16

Elena Hlaciuc

c)

5121

=

% 706 472 4428

6.380.000 2.000.000 4.000.000 380.000

91. Contul 129 “Repartizarea profitului” este: a) un cont de mijloace; b) un cont de regularizare asupra evaluării mijloacelor; c) un cont de regularizare asupra evaluării resurselor; d) un cont rectificativ de activ contra pasiv;

e) un cont rectificativ de pasiv contra activ. 92. Contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”, atunci când ţine evidenţa adaosului comercial în unităţile comerciale cu amănuntul, este: a) un cont rectificativ de activ contra pasiv; b) un cont rectificativ de pasiv contra activ;

c) un cont de regularizare asupra evaluării mijloacelor; d) un cont de regularizare asupra evaluării resurselor. 93. Care sunt articolele contabile corecte pentru închiderea contului de profit şi pierdere după aprobarea conturilor anuale, ştiind că profitul de 60.000.000 lei a fost repartizat pentru: rezerve 10.000.000 lei, majorarea capitalului social 20.000.000 lei şi dividende 30.000.000 lei? a)

121

=

% 106 1012 457

60.000.000 10.000.000 20.000.000 30.000.000

b)

129

=

129

=

% 106 1012 457 121

60.000.000 10.000.000 20.000.000 30.000.000 60.000.000

129

=

121

=

% 106 1012 457 129

60.000.000 10.000.000 20.000.000 30.000.000 60.000.000

c)

94. Inventarierea poate fi definită: a) ca fiind ansamblul de operaţii ce vizează cunoaşterea modificărilor cantitative, calitative şi valorice intervenite în mărimea elementelor patrimoniale;

17


b) ca fiind ansamblul de operaţii efectuate în scopul delimitării cheltuielilor aferente producţiei nefinite, precum şi în cazul predării şi primirii de gestiune; c) ca fiind ansamblul de operaţii interdependente prin care se stabileşte în urma numărării, măsurării, cântăririi sau aprecierii pe bază de documente doveditoare, prin punctaje şi confirmări, mărimea reală avută în momentul respectiv de categoria de mijloace şi resurse supusă acestui demers.

95. Etapele inventarierii sunt: a) pregătirea inventarierii; b) deschiderea şi evaluarea elementelor patrimoniale; c) inventarierea propriu-zisă; d) constatarea elementelor patrimoniale şi evaluarea lor; e) stabilirea rezultatelor inventarierii şi înregistrarea acestora. 96. Pregătirea inventarierii presupune: a) operaţii cu caracter organizatoric şi de pregătire contabilă prin care se asigură condiţiile desf ăşurării normale a operaţiunilor de inventariere propriu-zisă; b) stabilirea obiectului inventarierii şi a sferei de cuprindere, a datei începerii şi a datei terminării operaţiunilor, numirea comisiei centrale şi a comisiilor operative, precum şi instruirea acestora; c) operaţii cu caracter organizatoric şi de pregătire contabilă prin care se stabilesc obiectul şi sfera de cuprindere a inventarierii. 97. Inventarierea propriu-zisă se refer ă la: a) constatarea şi evaluarea mijloacelor şi resurselor; b) constatarea, descrierea şi evaluarea mijloacelor şi resurselor în conformitate cu constatările efectuate asupra realităţii acestora; c) constatarea existenţei bunurilor corporale şi descrierea acestora în listele de inventariere. 98. Stabilirea rezultatelor inventarierii şi înregistrarea acestora constituie etapa în care: a) se întocmesc situaţiile comparative pentru stabilirea rezultatelor inventarierii; b) se compară datele de inventar cu datele din contabilitate, stabilind plusurile şi minusurile şi se analizează cauzele lor; se stabilesc provizioanele de înregistrat;

c) se stabilesc şi se înregistrează plusurile, lipsurile şi deprecierile. 99. Există posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material din cauza asemănărilor în ceea ce priveşte aspectul exterior; b) diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune; 18

Elena Hlaciuc

c) lipsurile să nu constituie infracţiuni; să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material ca urmare a asem ănării exterioare; diferenţele constatate să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune.

100. Pentru înregistrarea minusurilor neimputabile, datorate calamităţilor naturale, la inventarierea stocului de materii prime este corect articolul contabil: a) 601 = 301 b) 658 = 301 c)

671

=

301

101. Conturile de venituri şi cheltuieli nu figurează în bilanţ pentru că: a) sunt conturi extrapatrimoniale; b) sunt prezente în contul “Profit şi pierdere”; c) sunt prezentate în anexă; d) sunt conturi ale perioadei curente. 102. Creanţele şi datoriile se evaluează la intrarea în patrimoniu la: a) valoarea de intrare; b) valoarea contabilă; c) valoarea nominală; d) costul istoric. 103. Amortizarea reprezintă: a) expresia bănească a uzurii morale; b) expresia bănească a uzurii fizice; c) recuperarea eşalonată a unei investiţii prin includerea valorii acesteia asupra cheltuielilor;

d) valoarea r ămasă a imobilizării; e) partea din preţul unei imobilizări care corespunde uzurii fizice şi morale a acesteia.

104. Capitalurile proprii sunt: a) surse proprii de finanţare;

b) surse str ăine de finanţare; c) capitaluri active; d) capitaluri permanente.

105. Capitalurile proprii se constituie din: a) sumele provenite de la furnizori; b) din surse externe; c) din credite bancare; d) din aportul acţionarilor; e) din profit.

106. Orice modificare a capitalului social se poate face numai: 19


a) pe baza hotărârii AGA; b) cu îndeplinirea tuturor formalităţilor;

c) la cererea acţionarului majoritar; d) la cererea guvernului. 107. Necesitatea măririi capitalului social poate să apar ă atunci când: a) societatea întâmpină dificultăţi financiare; b) societatea se află într-o situaţie prosperă şi vrea să-şi extindă activitatea; c) când creşte preţul la bursă al acţiunilor; d) când se emit noi acţiuni. 108. Majorarea capitalului social se poate face pe următoarele căi: a) noi aporturi în natură şi numerar; b) anularea pierderilor din anii precedenţi; c) are nevoie de noi fonduri băneşti sau de anumite bunuri; d) prin operaţiuni interne sau de autofinanţare, adică prin încorporarea în capitalul social a unor elemente ce aparţin capitalului propriu; e) conversia unor datorii în acţiuni. 109. Principalele motive de reducere a capitalului social sunt: a) inflaţie excesivă; b) anularea pierderilor din exerciţiile anterioare; c) pentru că nu mai există rezerve; d) retragerea unor acţionari sau asociaţi; e) existenţa unui capital în exces în comparaţie cu activitatea desf ăşurată. 110. Diferenţele din reevaluare rezultă din: a) compararea valorii actuale(mai mici) cu valoarea de intrare(mai mare) a elementelor de activ supuse evaluării; b) compararea valorii actuale(mai mici) cu valoarea de intrare(mai mare) a elementelor de pasiv supuse evaluării; c) compararea valorii actuale(mai mari) cu valoarea de intrare(mai mică) a elementelor de activ supuse evaluării. 111. Conturile bifuncţionale sunt cele care: a) rectifică valoarea elementelor de mijloace; b) prezintă sold final debitor; c) nu prezintă sold final; d) pot prezenta sold final debitor şi sold final creditor; e) pot prezenta sold final debitor sau sold final creditor.

112. Soldul final debitor al contului 121 “Profit şi pierdere” reprezintă: a) o cheltuială f ăr ă acoperire; b) o pierdere;

c) un profit. 20

Elena Hlaciuc

113. Metoda inventarului permanent se caracterizează prin aceea că: a) inventariază stocurile ori de câte ori este nevoie; b) utilizează conturile de stocuri la intrarea şi respectiv la ieşirea stocurilor din unitatea patrimonială; c) permite cunoaşterea în orice moment a mărimii stocurilor. 114. Metoda inventarului intermitent se caracterizează prin aceea că: a) efectuează inventarierea integrală a patrimoniului numai la sfâr şitul perioadei de gestiune; b) mărimea stocurilor se stabileşte la inventarierea de la sfârşitul lunii. 115. Produsele finite sunt bunuri care: a) trebuie să treacă prin toate fazele procesului tehnologic; b) să respecte cerinţele de calitate; c) să fie ambalate; d) să fie vândute ter ţilor. 116. Mărfurile se definesc: a) bunuri achiziţionate din afara unităţii patrimoniale pentru a fi vândute în aceeaşi stare f ără o prelucrare suplimentară; b) stocuri achiziţionate pentru utilizare proprie (materii prime) care şi-au schimbat destinaţia şi se oferă spre vânzare la terţi c) stocurile provenite din producţia proprie. 117. Datoriile reprezintă: a) obligaţia asumată de o persoană numită debitor, faţă de o altă persoană numită creditor; b) suma de bani achitată ter ţilor pentru bunuri şi servicii care se vor achiziţiona ulterior; c) surse străine de finanţare a activităţii economice puse la dispoziţia unităţii de către terţi; d) suma de bani sau alte bunuri care trebuie plătite sau restituite unui terţ. 118. În clasa 4 “Conturi de ter ţi” se înregistrează: a) datorii şi creanţe din exploatare; b) credite bancare; c) datorii şi creanţe financiare; d) datorii privind dobânzile bancare; e) datorii şi creanţe excepţionale. 119. Rabatul reprezintă: a) o reducere comercială;

b) o reducere financiar ă; c) o reducere pe care o poate acorda furnizorul pentru calitatea inferioară a bunurilor livrate;

21


d) o reducere de care poate beneficia clientul dacă plăteşte înainte de scadenţă datoria. 120. Sunt cheltuieli nedeductibile: a) cheltuielile cu impozitul pe profit; b) perisabilităţile care depăşesc limita legală; c) cheltuieli cu materia primă; d) cheltuielile cu abonamentele radio; e) amenzile, penalităţile, majorările de întârziere; f) cheltuielile de protocol ce depăşesc limitele legale; g) TVA aferentă cheltuielilor nedeductibile. 121. Documentul de înregistrare zilnică a operaţiilor de casă este: a) registrul de casă; b) jurnalul de casă; c) registrul jurnal. 122. Sunt considerate registre obligatorii: a) registrul de vânzări; b) registrul de cumpăr ări; c) registrul jurnal; d) registrul cartea mare;

e) registrul numerelor de inventar; f) registrul inventar.

123. La ieşirea din patrimoniu, produsele finite se evaluează: a) valoarea contabilă; b) preţul de vânzare inclusiv TVA; c) preţul de vânzare f ăr ă TVA; d) costul lor de achiziţie; e) valoarea de utilitate. 124. În activ avem: a) elemente de mijloace;

b) elemente de resurse proprii; c) posturi rectificative asupra mijloacelor; d) posturi rectificative asupra resurselor; e) cheltuieli ale perioadelor viitoare.

125. În pasiv se întâlnesc: a) elemente de mijloace imobilizate; b) elemente de resurse proprii; c) posturi rectificative asupra mijloacelor;

d) posturi rectificative asupra resurselor; e) venituri ale perioadelor viitoare.

22

Elena Hlaciuc

126. Pentru a defini bilanţul trebuie să avem în vedere că: a) este un calcul de sinteză al contabilităţii; b) exprimarea se face în etalon bănesc; c) se întocmeşte obligatoriu după fiecare operaţiune economico-financiar ă; d) exprimările se realizează în lei şi valută; e) descrie situaţia unui perimetru contabil; f) pune faţă în faţă A şi P; g) pune faţă în faţă veniturile şi cheltuielile. 127. Cât timp funcţionează un cont? a) cât timp prezintă sold; b) cât timp prezintă sold debitor; c) cât timp prezintă sold creditor; d) cât timp soldul contului nu este zero; e) cât timp reflectă existenţa unei anumite categorii de valori.

128. Păr ţile contului sunt: a) două: activ şi pasiv; b) două: debit şi credit; c) patru: activ, debit, pasiv şi credit; d) una singur ă: debit. 129. Rulajul este egal cu: a) existentul final al unui cont; b) diferenţa dintre total sume debitoare şi total sume creditoare; c) diferenţa dintre totalul sumelor şi soldul final de pe aceeaşi parte a contului; d) diferenţa dintre totalul sumelor şi soldul iniţial de pe aceeaşi parte a contului; e) sumele corespunzătoare sporurilor şi reducerilor suferite de o anumită categorie de valori în cursul perioadei.

130. Soldul final reprezintă: a) diferenţa dintre rulajul debitor mai mare şi rulajul creditor mai mic; b) mărimea obţinută prin adăugarea la soldul iniţial a sporurilor şi scăderea, din mărimea obţinută, a reducerilor; c) diferenţa dintre totalul sumelor care este mai mare şi totalul sumelor care este mai mic;

d) diferenţa dintre intr ările şi ieşirile de valoare din cursul perioadei. 131. Conturile de activ funcţionează după regula potrivit căreia: a) în debit înregistrează soldul iniţial şi reducerile iar în credit soldul iniţial şi creşterile; b) în credit înregistrează soldul iniţial şi reducerile iar în debit creşterile; c) în debit înregistrează soldul iniţial şi sporirile iar în credit diminuările şi soldul final.

23


132. Conturile de venituri funcţionează după regula potrivit căreia: a) în debit înregistrează soldul iniţial şi reducerile iar în credit soldul iniţial şi creşterile; b) în credit înregistrează soldul iniţial şi reducerile iar în debit creşterile; c) în debit înregistrează soldul iniţial şi sporirile iar în credit diminuările şi soldul final; d) în debit preiau reducerile şi în credit sporirile. 133. Balanţa de verificare pe rulaj preia din cartea mare: a) rulajele debitoare şi creditoare; b) rulajele debitoare şi creditoare şi soldurile finale; c) soldurile iniţiale şi rulajele debitoare şi creditoare; d) soldurile iniţiale, rulajele şi soldurile finale; e) rulajele, totalurile sumelor şi soldurilor finale. 134. Care din următoarele structuri patrimoniale nu fac parte din capitalurile proprii: a) rezultatul reportat; b) provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; c) diferenţele din reevaluare. 135. Imobilizările necorporale sunt: a) bunuri care se consumă la prima lor întrebuinţare; b) bunuri tangibile care participa la mai multe cicluri de producţie şi îşi transmit o parte din valoarea lor asupra produselor obţinute; c) acele valori economice de investiţie care nu îmbracă forma de bunuri materiale concrete;

d) bunuri cu o durată de folosinţă mai mică de 1 an; e) bunuri luate cu chirie. 136. Ce semnifică înregistrarea: 1061 = 117: a) diminuarea capitalului social cu pierderile anului precedent; b) acoperirea pierderilor anului precedent din rezervele legale;

c) diminuarea rezervelor legale prin includerea lor în capitalul social; d) constituirea rezervelor legale din profitul anului precedent; e) reportarea rezervelor în exerciţiul financiar următor. 137. O societate comercială care are un capital social de 6.000.000 lei şi un număr de 6000 acţiuni decide majorarea capitalului prin emiterea de 2000 acţiuni, la preţul de emisiune de 1100. Indicaţi formula centrală privind subscrierea pentru majorarea capitalului social: a) 456

=

% 1011 1041

2.200.000 2.000.000 200.000

b) 24

Elena Hlaciuc

456

=

% 1011 106

2.200.000 2.000.000 200.000

c) 456

=

1012

2.200.000

d) 456

=

1041

2.200.000

138. La o societate comercială are loc reevaluarea unui program informatic de la valoarea de 150.000.000 lei la 300.000.000 lei. Care este înregistrarea contabilă corectă şi repartizarea conform legii: a) 105 = 205 150.000.0 00 105 = 1012 150.000.0 00 b) 205

=

105

105

=

1068

c) 205

=

105

105

=

1012

d) 105

=

205

105

=

1068

e) 105

=

1012

1068

=

1012

150.000.0 00 150.000.0 00

150.000.0 00 150.000.0 00

150.000.0 00 150.000.0 00 150.000.0 00 150.000.0 00

139. Se repartizează diferenţa din reevaluare în valoare de 5.000.000 constituită pentru un teren: a) 105 = 1068

25


b) 1012 = 105 c) 1068 = 105 d) 129 = 105 e) 105 = 1012

140. Care din următoarele operaţii economico - financiare determina o modificare la nivelul patrimoniului de tipul A + X - X = P: a) cumpărare de materii prime de la furnizori pe credit comercial; b) consum de materii prime;

c) vânzarea de produse finite către clienţi pe credit comercial; d) plata impozitului pe profit prin contul din banca; e) incorporarea rezervelor legale în capitalul social. 141. Plata avansului chenzinal determina la nivelul patrimoniului o modificare de tipul: a) A + X = P + X b) A-X = P-X c) A = P+X-X d) A + X-X = P

e) A = P-X 142. Se înregistrează subscrierea asociaţiilor la constituirea unei societăţi: a) 456 = 1012 b) 1011 = 1012 c) 1011=456 d) 1012 = 456 e) 456 = 1011

143. Regulile de funcţionare a conturilor sunt următoarele: a) conturile de pasiv îşi încep funcţia contabila prin a se debita; se debitează cu existentul şi major ările de surse şi obligaţii şi se creditează cu diminuările acestora; b) conturile de activ îşi încep funcţia contabila prin a se credita; se creditează cu existentul şi major ările de mijloace şi drepturi şi se debitează cu diminuările acestora; c) conturile de pasiv îşi încep funcţia contabila prin a se credita; se creditează cu existentul şi major ările de mijloace şi drepturi şi se debitează cu diminuările acestora; d) conturile de activ îşi încep funcţia contabila prin a se credita; debitează cu existentul şi major ările de mijloace şi drepturi şi se creditează cu diminuările acestora; e) conturile de pasiv îşi încep funcţia contabila prin a se credita; se debitează cu existentul şi major ările de surse şi obligaţii şi se creditează cu diminuările acestora. 144. Care din următoarele operaţii economico - financiare determina o modificare patrimonială de tipul A = P + X-X: 26

Elena Hlaciuc

a) plata în numerar a salariilor; b) ridicarea de numerar de la bancă; c) plata furnizorului prin efect comercial;

d) achiziţia de materiale pe credit comercial; e) plata TVA la bugetul de stat prin virament. 145. În baza datelor: Capitalul social subscris şi vărsat = 10.000.000 lei , Rezerva legală = 2.000.000 lei Furnizori = 3.000.000 lei Diferente din reevaluare = 2.000.000 lei Prime de emisiune = 1.000.000 lei Provizioane reglementate = 2.000.000 lei Precizaţi suma capitalurilor proprii: a) 20.000.000 lei b) 19.000.000 lei c) 17.000.000 lei d) 18.000.000 lei e) 10.000.000 lei 146. Capitalul permanent este format din: a) capital propriu + datorii pe termen lung + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; b) capital propriu + datorii pe termen lung + provizioane reglementate; c) capital social + datorii pe termen lung + provizioane reglementate; d) capital propriu + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; e) capital propriu + datorii pe termen lung. 147. Societatea înregistrează primirea unei subvenţii în valoare de 150.000.000 lei sub formă de disponibilităţi în cont: a) 445 = 5121 b) 5121 = 7727 c) 131=5121 d) 5121=445

148. Care din titlurile de valoare sunt purtătoare de dividende: a) Părţile sociale; b) Obligaţiunile; c) Acţiunile; d) Bonurile de trezorerie; e) Bonurile negociabile. 149. Înregistrarea impozitului pe dividende: a) 456 = 446 b) 457= 446

c) 457 = 441 d) 444 = 457 27


e) 446 = 457 150. Constituirea rezervei legale din profitul brut: a) 121 = 1061

b) c) d) e)

1061 = 121 1061 = 129 129 = 1061 1012=1061

151. Prima de emisiune se determină astfel: a) Valoare nominala - valoare contabilă b) Valoare de emisiune - valoare contabilă

c) Valoare de emisiune - valoare nominală d) Valoarea bunurilor primite ca aport - valoare nominală e) Preţ de rambursare - valoare de emisiune 152. Următoarele caracteristici se refera la activele circulante: a) sunt destinate pentru a servi un timp îndelungat societăţii comerciale, transmiţându-şi valoarea, în mod treptat asupra rezultatelor; b) sunt destinate consumului la prima utilizare, transmiţându-şi valoarea integral şi dintr-o dată asupra rezultatelor; c) partea din valoarea contabilă, ce se transmis asupra rezultatelor, se recuperează prin includerea în costuri, sub forma amortizării; 153. Stocurile nu cuprind: a) materii prime şi materiale; b) obiecte de inventar; c) produse finite şi semifabricate; d) mijloace fixe.

154. Care din următoarele operaţii economico - financiare determină o modificare patrimoniala de tipul A = P + X-X: a) plata în numerar a salariilor; b) ridicarea numerar de la banca; c) plata furnizorului prin efect;

d) achiziţia de materiale pe credit comercial; e) plata TVA la bugetul de stat prin virament. 155. Reevaluarea unui mijloc de transport: a) 2124=141 b) 2124=151 c) 2133=105

d) 141=2124 e) 105 = 2124 156. Pentru următoarele elemente stabiliţi apartenenţa lor la activul / pasivul patrimonial: 28

Elena Hlaciuc

a) b) c) d) e)

Mijloace de transport; A Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; P Piese de schimb; A Avansuri acordate furnizorilor; A Subvenţii pentru investiţii. P

157. Ce tip de modificare bilanţier ă determină operaţia “plata salariilor angajaţilor”: a) A + X = P + X b) A-X=P-X

c) A = P d) A = P + X-X e) A + X-X = P 158. Imobilizările necorporale sunt: a) bunuri care se consuma la prima lor întrebuinţare; b) bunuri tangibile care participa la mai multe cicluri de producţie şi îşi transmit o parte din valoarea lor asupra produselor obţinute; c) acele valori economice de investiţie care nu îmbracă forma de bunuri materiale concrete;

d) bunurile cu o durata de folosinţă mai mică de un an; e) bunurile luate cu chirie. 159. Care din următoarele structuri patrimoniale nu fac parte din capitalurile proprii: a) rezultatul reportat; b) fondul de participare la profit; c) provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; d) diferentele din reevaluare. 160. În baza datelor: Capitalul social subscris şi vărsat = 10.000.000 lei Rezerva legala = 2.000.000 lei Furnizori = 3.000.000 lei Diferenţe din reevaluare = 2.000.000 lei Prime de emisiune = 1.000.000 lei Provizioane reglementate = 2.000.000 lei Precizaţi suma capitalurilor proprii: a) 20.000.000 lei b) 19.000.000 lei c) 17.000.000 lei d) 18.000.000 lei e) 10.000.000 lei 161. În pasivul bilanţier, elementele patrimoniale sunt grupate în funcţie de următoarele criterii: a) în raport de destinaţia bunurilor economice b) în raport de gradul de exigibilitate c) în raport de sursa de finanţare şi de gradul de exigibilitate 29


d) în raport de gradul de lichiditate e) în raport de sursa de finanţare. 162. Rezerva legala de constituire într-o pondere de 5 % din; a) profitul net b) profitul brut

c) capital social d) alte surse e) provizioane 163. Care din următoarele structuri nu fac parte din activ? a) mijloace fixe; b) concesiuni; c) licenţe; d) creanţe; e) rezerve.

164. Completaţi următoarea afirmaţie alegând una din variantele propuse: Dezavantajul ___________ este ca duce la mărirea artificială a rulajului conturilor folosite. a) formulei contabile compuse; b) dublei înregistr ări; c) dublei înregistr ări; d) stornării în roşu; e) stornării în negru. 165. Capitalul propriu cuprinde următoarele elemente: a) concesiuni b) capital social

c) d) e) f)

datoriile sociale imobilizări corporale provizioane pentru riscuri şi cheltuieli provizioane reglementate

g) h) i) j)

rezerve legale prime legate de capital rezerve din reevaluare rezultatul exerciţiului

k) disponibilităţi băneşti l) împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. 166. Capitalul subscris nevărsat: a) reprezintă angajamentul pe care şi -1 asuma asociaţii la înfiinţarea societăţii comerciale;

b) reprezintă contravaloarea bunurilor sau sumelor de bani depuse la capitalul societăţii; 30

Elena Hlaciuc

c) reprezintă capitalul comun care ofer ă acţionarilor dreptul la vot; d) reprezintă capitalul preferenţial care confer ă în locul dividendelor ,dobânzi; e) reprezintă capitalul subscris apelat şi nevărsat. 167. Precizaţi cui apar ţine definiţia: ”consta în înregistrarea simultana şi cu aceeaşi suma a unei operaţii economice sau financiare în debitul unui cont şi în creditul altui cont”. a) analiza contabila; b) egalitatea contabilă; c) dubla înregistrare;

d) formula contabila; e) virament contabil. 168. Reţinerea impozitului pe salarii determina următoarele modificări ale elementelor patrimoniului: a) scăderea obligaţiei societăţii fata de salariaţi concomitent cu scăderea impozitului datorat bugetului statului; b) creşterea obligaţiei societăţii fata de salariaţi concomitent cu creşterea impozitului datorat bugetului statului; c) scăderea obligaţiei societăţii fata de salariaţi concomitent cu creşterea impozitului datorat bugetului statului;

d) scăderea obligaţiei societăţii fata de bugetul statului concomitent cu scăderea disponibilului din contul curent. 169. Bunurile economice: a) reprezintă substanţa materiala a patrimoniului b) indica raporturile de proprietate c) sunt pasive patrimoniale d) sunt conturi de surse proprii e) sunt conturi de surse str ăine. 170. Cheltuielile constatate în avans sunt: a) imobilizări necorporale b) imobilizări corporale c) active de regularizare şi asimilate d) pasive de regularizare şi asimilate e) active oirculante. 171. Valoarea de emisiune a acţiuni lor - valoarea nominala a acţiuni lor formează: a) prima de fuziune; b) prima de aport; c) prima de emisiune;

d) prima de rezerve; e) prima de provizioane. 172. Majorarea capitalului social se poate efectua prin: 31


a) acoperirea pierderilor din capital; b) aporturi noi la capital şi prin conversia obligaţiunilor în acţiuni; c) emisiunea de noi acţiuni la o valoare mai mica decât valoarea nominală; d) incorporarea la capital a profitului, rezervelor şi a primelor de capital; e) emisiunea de noi acţiuni la o valoare mai mare decât valoarea nominală; f) incorporarea la capital a rezultatului reportat, a provizioanelor şi rezervelor din reevaluare. 173. În categoria creanţelor fac parte: a) cheltuielile înregistrate în avans; b) provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli; c) obligaţiile fiscale; d) avansurile acordate furnizorilor;

e) avansuri încasate de la clienţi. 174. Datoriile fata de furnizori sunt: a) datorii financiare; b) datorii comerciale;

c) datorii fiscale; d) datorii salariale; e) datorii sociale. 175. Cheltuielile cu salariile personalului sunt: a) cheltuieli financiare;

b) c) d) e)

cheltuieli din exploatare; cheltuieli excepţionala; cheltuieli reprezentative; venituri.

176. Care din conturile următoare nu face parte din grupa conturilor de gestionare a mijloacelor de inventar ; a) b) c) d)

261 269 296 322

e) 303 177. Care din conturile de mai jos face parte din grupa conturilor de gestionare a resurselor; a) 581 b) 519

c) 591 d) 161 e) 169 178. Contul 358 este un cont: 32

Elena Hlaciuc

a) de regularize asupra evaluării mijloacelor b) de gestionare a mijloacelor

c) de gestionare a resurselor d) rectificativ de A contra P. 179. Primirea unei subvenţii de 2.970.000 lei a permis finanţarea achiziţiei unui mijloc fix a cărui valoare de intrare a fost de 9.900.000 lei. Durata de utilizare a mijlocului fix este de 5 ani si acesta se amortizează liniar. In prima luna in care se calculează amortizarea , se înregistrează si trecerea la venituri a păr ţii corespunzătoare din subvenţii pentru investiţii ,prin articolul contabil: a) 131=7584

165.000

165.000

b) 131=7584

49.500

49.500

c) 445=7584

165.000

165.000

d) 281=7584

594.000

594.000

180. Recepţia de la furnizori a unui mijloc fix care nu necesita montaj sau probe tehnologice, la cost de achiziţie de 3.000.000 lei se înregistrează astfel(TVA19%): a) % 212 4426 b) % 231 4426 c) % 212 4426

=

401

3.570.000 3.000.000 570.000

=

404

3.570.000 3.000.000 570.000

=

404

3.570.000 3.000.000 570.000

181. Vânzarea cu 10.000.000 lei a unor titluri de participare cumpărate cu 12.000.000 lei se înregistrează astfel: a) 461

=

%

12.000.00 33


0 10.000.00 0 2.000.000

261 764 b) %

=

261

5121

10.000.00 0 2.000.000

6583 c) 461

=

7583

6583

=

261

d) %

=

261

461 6583

12.000.00 0

10.000.00 0 12.000.00 0

10.000.00 0 12.000.00 0

12.000.00 0 10.000.00 0 2.000.000

182. Înregistrarea 444 = 5121 reprezintă : -

a) reţinerea impozitului pe salarii pe statul de plata ; b) achitarea in contul curent al angajatului la banca a salariului ; c) achitarea impozitului pe profit 183. Înregistrarea 4311 = 423 reprezintă : a) consemnarea contribuţiei personalului la asigur ările sociale; b) consemnarea contribuţiei personalului la asigur ările sociale de sănătate; c) compensarea datoriei fata de bugetul asigur ărilor sociale cu alte creanţe sociale; d) ajutoare materiale importante suportate din fondul asigurărilor de stat. 184. Prin formula contabila 426 = 5311 se înregistrează : a) plata salariilor pe luna curenta (la lichidare) b) plata avansului chenzinal c) achitarea drepturilor salariale ramase neridicate in luna curenta d) achitarea salariilor neplatite la termen.

185. La sf ăr şitul lunii ,taxa deductibila este de 22.000.000.lei, taxa colectata de 41.800.000 lei si taxa neexijibilă de 14.500.000 lei. Regularizarea TVA in rela ţia cu bugetul statului se reflectă in următoarele articole contabile: 34

Elena Hlaciuc

a) 4427

b) 4427

c) % 4426 4424 d) 4428 4427

=

=

=

% 4426 4423

41.800.000

% 4426 4427 4423

41.800.000

22.000.000 19.800.000

22.000.000 5.300.000 14.500.000

4427

41.800.000 22.000.000 19.800.000

= =

4427 % 4426 4423

14.500.000 56.300.000 22.000.000 34.300.000

186. Materiile prime lipsa ,la valoarea de intrare de 1.000.000 se imputa gestionarului la preţul (inclusiv TVA) de 1.769.000 lei. Înregistrarea in contabilitate se prezintă astfel: a) 461

6718

= 758 442 7 =

b) 4282

=

c) 4282

d) 4282

=

=

%

1.769.000 1.379.000 389.000

300

1.000.000

% 300 758 4427

1.769.000

% 758 4427

1.769.000

% 758

1.769.000

1.000.000 486.554 282.556

1.486.554 282.446

1.486.554 35


600

=

4427 300

282.446 1.000.000

187. Evaluarea mărfurilor in contul 371 se face la cost de achizi ţie .Adaosul comercial este unic de 30% si TVA de 19%. Se încaseaz ă din vânzare de mărfuri suma de 4.440.800 lei. Înregistrarea vânzării si a descărcării gestiunii se prezintă astfel: a) 5311

=

607

=

b) 411

=

607

=

c) 5311

=

d) 5311

= 607

% 707 4427 371

% 707 371

4.440.800 3.731.765 709.035 2.870.588

4.440.800 3.597.058 2.517.933

% 371 378 4427

4.440.800

% 707 4427 =

4.440.800

2.517.93 1.079.115 843.752

371

36

3.731.765 843.752 2.517.933

Elena Hlaciuc

SOLUŢIILE TESTELOR GRILĂ

65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83.

c a, c, e a, c, d, e b a, c, d, e a b, d c, e b, c b c b c a, d, f c b c c c

129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147.

84. 85.

b c

148. a, c 149. b

22. 23. 24. 25. 26. 27. 28.

b, e, f c b a, b, d a, d b, f, g a, b, c a, c, d a, b, d b, c, e, f a, b, d, e a, b, c, f b, d, e, f a a, d, e, g b c a, c a, c, e, f, g c b, c, e, f, g, i a c a, c, d a, c c a, b a

86. 87. 88. 89. 90. 91. 92.

a b, c a, d, e b b d b

29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45.

b a, b, d a, c, d c a a b a, c a, b, d, e a, c, g b, c, g b, c, e b c b c b

93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109.

c a, b, c a, c, e a, b b b c c b c b, c, e a, d d, e a, b a, b a, d, e b, d, e

150. a 151. b 152. b 153. d 154. c 155. c 156. a) A b) P c) A d) A e) P 157. b 158. c 159. c 160. – 161. – 162. b 163. e 164. e 165. b,g,h,i,j 166. a 167. c 168. c 169. a 170. – 171. c 172. b,d,e 173. d

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

37

e b, c c d d b c b a b, c a, e b d e – c – d

Bazele Cont

Recommend Documents