ANALIZA DATELOR DE MARKETING MARKETING
SPSS
Coordonator: Prep. Univ. Lucian Luci an ONISOR Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing Student: ValentinValentin - Marian REMEUZ REMEUZ Anul III, Grupa 1748, 1748, Seria D
În cadrul acestui raport de cercetare am încercat să prezint metodele pe care le-am parcurs pen tru rezolvarea cerinţelor din semestrul II, an şcolar 2010 - 2011 , disciplina SPSS.
ANALIZA DATELOR DE MARKETING
INDEX A.PRELUCRAREA DATELOR ...................................... 3
B.ANALIZA UNIVARIATĂ .......................................... 5 SCALE NEMETRICE ................................................... 5 SCALE METRICE ....................................................... 9
C.ANALIZA BIVARIATĂ ........................................... 12 PERECHE METRIC- METRIC .................................... 12 PERECHE NEMETRIC- NEMETRIC ........................... 13 PERECHEA METRIC- NEMETRIC ............................. 15
D.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ............................ 17 BIBLIOGRAFIE ........................................................ 18
A. PRELUCRAREA DATELOR 1. Schimbarea unei variabile din scală metrică în scală nemetrică
Am luat în considerare variabila metrică q6_4 pentru rezolvarea acestei cerinţe :
OUTPUT SPSS RECODE q6_4 (Lowest thru 20=1) (21 thru 40=2) (41 thru 60=3) (61 thru 80=4) (80 thru Highest=5) INTO q6_41. VARIABLE LABELS q6_41 'diagonala_change'. EXECUTE.
În ceea ce pr iveste modalitatea de rezolvare: Transform/ Recode into different variables- unde am selectat variabila metrică şi am transformat- o în variabilă nemetrică. Respectiv, cum se poate vedea în caseta de mai sus, am împărţit în 5 intervale. Astfel încât , 1= foarte puţin important, 2 puţin important, 3 nici/nici, 4 important, 5 foarte important.
2. Schimbarea codificării din cea specifică diefernţialei semantice în cea specifică scalei lui
Likert (sau orice altă combinaţie). Variabila aleasă este din cadrul întrebării q5_0:
OUTPUT SPSS RECODE q5_0 (1=-2) (2=-1) (3=0) (4=1) (5=2) INTO q5_01. VARIABLE LABELS q5_01 'Proiector_change'.
Modalitatea de rezolvare este aceeaşi ca la cerinţa anetrioară (transform/ recode into different variables) . Unde înainte, 1 era foarte putin important, de unde şi corespodentul l ikert 2. 3. Schimbarea unităţii de măsură
Pentru a transforma gradele Celsius î n Fahrenheit, se înmulţeşte temperatura cu 1,8, iar 1 apoi se adaugă 32. Acest lucru am aplicat pentru q12_1. OUTPUT SPSS COMPUTE temperatura_change=(q12_1 * 1.8) + 32. EXECUTE.
Metodă: Transform/ Compute variable. Specific faptul că am schimbat la Type, din String în Numeric. 4. Generarea unei noi variabile pe baza unei formule de calcul care să împlice cel puţin
două variabile existente (un scor sau medie) doar pentru înregistrările ce satisfac o anumită condiţie (ex: respondenţii care locuiesc în gazdă) . La întrebarea numărul 21, există două variante de răspuns care se pot constituii ca un întreg. Cele două variante sunt: dreptunghiulară (catedra pe lăţime) şi dreptunghiulară (catedra pe lungime). M-am gandit să fac o nouă variabilă, doar dreptunghiulară. OUTPUT SPSS
COMPUTE dreptunghiulară=q21_1 q21_4. EXECUTE.
Metodă: Transform/ Compute variable după care am adunat cele două variabile q21_1 şi q21_4.
1
(Buc)
B. ANALIZA UNIVARIATĂ Tendinţa centrală, caracterizarea variaţiei, reprezentări tabelare, grafice şi comentarii
SCALE NEMETRICE
Variabilele supuse analizei:
Metodă : Analyze/ Descriptive statistics/ Frequencies/ unde am selectat variantele de mai sus, selectănd Mode de la Statistics, Pie şi Percentages de la Charts, Ascending counts de la Format . OUTPUT SPSS FREQUENCIES VARIABLES=q1_0 q4_0 q7_0 /STATISTICS=MODE /PIECHART PERCENT /FORMAT=AFREQ /ORDER=ANALYSIS.
Frequencies [DataSet1] C:\Documents and Settings\Adminis trator\Desktop\downloa d\sps s2011(2).sav Statistics
Studiil e cu privire la satisfactia studentilor pe tema condi tiilor de Lumina naturala este
N
Sistemul de iluminat
lucr u sunt necesa re
cea mai buna
Valid
156
157
156
Miss ing
8
7
8
6
2
7
Mode
Variabila- Sistemul de iluminat Sistemul de iluminat Frequency
Percent
Vali d Percent
Cumulative Percent
Vali d
Mis si ng Total
2
5
3,0
3,2
3,2
3
9
5,5
5,8
9,0
4
13
7,9
8,3
17,3
7
33
20,1
21,2
38,5
5
35
21,3
22,4
60,9
6
61
37,2
39,1
100,0
Total
156
95,1
100,0
System
8
4,9
164
100,0
La întrebarea Ce parere aveti despre urmatoarele elemente caracteristice pentru o sala laborator de seminar ? cu privere la sistemul de iluminat, 20, 1% din respondenţi au o părere foarte nefavorabilă despre această caracteristică . Iar 37,2% din respondenţi, au o părere nefavorabilă . Din tabelul pentru această varabilă, în procente, se poate observa că valorile sunt mult mai mari pentru variantele de răspuns care arata o părere nevaforabilă .
Variabila- Studiil e cu privire la satisfacţia studenţilor pe tema c ondiţ iil or de lucru sunt nece sare Studiile cu privire la satisfactia studentilor pe tema conditiilor de lucru sunt necesare
Vali d
Frequency Percent
Vali d Percent
Cumulative Percent
indiferent
2
1,2
1,3
1,3
acord
55
33,5
35,0
36,3
acord
100
61,0
63,7
100,0
Total
157
95,7
100,0
System
7
4,3
164
100,0
total
Missing Total
La întrebarea In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii, varianta- studiile cu privire la satisfacţia studenţilor pe tema condiţiilor de lucru sunt necesare, a avut umătoarele valori în procente: 61% din respondenţi sunt total de acord, 33,5 sunt de acord iar 1,2 % nu au o părere formată. De aici putem spune că majoritatea respondenţilor sunt total de acord în ceea ce constă necesitatea studiilor cu privire la satisfacţia studenţilor pe tema condiţiilor de lucru.
Variabila- Lumi na naturală este cea mai bună Lumina naturala este cea mai buna Frequency
Valid
Missing Total
Percent
Valid
Cumulative
Percent
Percent
1
1
,6
,6
,6
2
2
1,2
1,3
1,9
3
2
1,2
1,3
3,2
5
11
6,7
7,1
10,3
6
45
27,4
28,8
39,1
7
95
57,9
60,9
100,0
Total
156
95,1
100,0
System
8
4,9
164
100,0
La întrebarea In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii? cu privire la varianta de răspuns- lumina naturală este cea mai bună : 57, 9 % din respondenţi cred că aceasta este nefavorabilă. ceea ce ne spune ca majoritatea respondenţilor consideră ca lumina naturală este foarte nefavorabilă. foarte putin din respondenţi s-au situat la polul opus, respectiv 0,6 % au considerat că lumina naturală este foarte favorabilă.
SCALE METRICE Variabilele supuse analizei:
Met odă: Analyze/ Descriptive statistics/ Frequencies/ unde am selectat variantele de mai
sus, selectănd Stddev Range Minimum Maximum Mean Mode Skewness Seskew Kurtosis Sekurt de La Statistics, Histogram de la Charts, Ascending counts de la Format . FREQUENCIES VARIABLES=q9_0 q 26_0 /NTILES=4 /STATISTICS=STDDEV RANGE MINIMUM MAXIMUM MEAN MODE SKEWNESS SESKEW KURTOSIS SEKU RT /HISTOGRAM NORMAL /FORMAT=AFREQ /ORDER=ANALYSIS.
Frequencies
[DataSet1] C:\Documents and Settings \Administrator\Desktop\d ownload\sp ss2011(2).sav
Statistics Intensitate N
Valid
Latimea blatului
157
157
7
7
Mean
19,71
18,27
Mode
20
20
Std. Dev iation
9,426
8,876
Skewness
1,107
1,142
,194
,194
1,950
2,592
,385
,385
47
50
Minimum
3
0
Maximum
50
50
25
12,50
10,00
50
20,00
20,00
75
24,50
20,00
Missing
Std. Error of Skewness Kurtosis Std. Error of Kurtosis Range
Percentiles
Variabila- Intensitate
În ceea ce priveste varianta de răspuns intensitate, a întrebării : Impartiti 100 de puncte intre urmatoarele caracteristici ale unei surse de lumina, cei mai mulţi au acordat puncte în jurul cifrei 20, mai exact 36, 3% din respondenti, media punctelor fiind 19,71.
Variabila- Lăţimea blatului
În ceea ce priveste varianta de răspuns lăţimea blatului, a întrebării : Impartiti 100 de puncte intre urmatoarele caracteristici ale unei mese de lucru, cei mai mulţi respondenţi (38,9%) au scris dimensiuni în jurul cifrei 20, media fiind de 18,27.
C. ANALIZA BIVARIATĂ Coeficientul de corelaţie, tabel de contigenţă, reprezentare grafi că şi comentarii pentru legătura dintre 3 seturi de întrebări.
Pereche metric- metric
Variabilele supuse analizei:
OUTPUT SPSS
CROSSTABS /TABLES=q6_4 BY q26_2 /FORMAT=NOTABLES /STATISTICS=PHI CORR /COUNT ROUND CELL.
Metodă : Analyze/ Descriptive statistics/ Crosstabs/ unde am selectat variantele de mai sus, selectănd Phi Cramer's V şi Correlations de La Statistics, + Suppress tables. Crosstabs [DataSet1] C:\Documents and Settings\Administrator\Desktop\download\spss2011(2).sav
Case Processing Summary Cases Valid N Diagonala m onitor * Adancimea blatulu i
Missing
Percent 157
95,7%
N
Total
Percent 7
4,3%
N
Percent 164
100,0%
Symmetric Measures Asymp. Std. Value Nomin al by Nomi nal
Phi
a
b
Error
Approx. T
Approx. Sig.
1,107
,000
Cramer's V
,334
,000
Interval by Interval
Pears on's R
,097
,107
1,219
,225
Ordinal by Ordinal
Spearman Correlation
,040
,083
,493
,623
N of Valid Cases
157
a. Not ass uming the null hypothesis . b. Us ing the asymptotic standard error assuming the null hypothesis. c. Bas ed on normal approximation.
Variaţia coeficientul de corelaţie Pearson este semnficativă. Acesta, se află între -1≤ rPrs ≤1; mai exact rPrs≥0.80 indică o legaturã puternicã de directã proporþionalitate între cele douã variabile dupã cum rPrs≤0.5 indicã o corelaþie slabã între variabile . În acest caz este vorba de corelaţie slabă între variabile (0,097).
Pereche nemetric- nemetric Variabilele supuse analizei:
CROSSTABS /TABLES=q20_0 BY q25_0 /FORMAT=AVALUE TABLES /STATISTICS=CC PHI CORR /CELLS=COUNT /COUNT ROUND CELL
Metodă : Analyze/ Descriptive statistics/ Crosstabs/ unde am selectat variantele de mai sus, selectănd Phi Cramer's, Contingency Coefficient V şi Correlations de La Statistics, + Display clustered bar chart.
c c
Crosstabs [DataSet1] C :\Documents and Settings\Administrator\Desktop\download\spss2011(2).sav
Case Process ing Summ ary Cases Valid N Marimea salii este
Missing Percent
154
N
93,9%
Total
Percent 10
N
6,1%
Percent 164
100,0%
corespunzatoare * Amplasare
Symmetric Measures Asymp. Std. Value Nomin al by Nomi nal
a
b
Error
Approx. T
Approx. Sig.
Phi
,551
,004
Crame r's V
,276
,004
Contingency Coefficien t
,483
,004
Interval by Interval
Pears on's R
,207
,079
2,613
,010
Ordinal by Ordinal
Spearman Correlation
,202
,087
2,541
,012
N of Valid Case s
154
a. Not ass uming the null hypothesis . b. Us ing the asymptotic standard error ass uming the null hypothesis. c. Bas ed on normal approximation.
c c
Putem observa din tabelul de pe pagina anterioară : 154 de responden ţi adică 93,9% au r ăspuns la î ntrebare, pe când 10 responden ţ i, respectiv 6,1% din totalul de 100% nu au r ăspuns la î ntrebare. Num ărul total de respondenti este de 164 de personae. Mai mult de jumătate dintre responden ţi sunt în dezacord în ceea ce priveşte mărimea sălii ca fiind corespunzătoare, în acelaşi timp fiind de părere că amplasarea clasică este nefavorabilă. Î n ceea ce priveste valoarea
coeficientului de contigenţă, este diferită de zero, ceea ce înseamnă ca variabilele studiate sunt correlate.
PERECHEA METRIC- NEMETRIC
CROSSTABS /TABLES=q29 BY q6_0 /FORMAT=AVALUE TABLES /STATISTICS=CC PHI CORR /CELLS=COUNT /COUNT ROUND CELL BARCHART.
Metodă : Analyze/ Descriptive statistics/ Crosstabs/ unde am selectat variantele de mai sus, selectănd Phi Cramer's V , Contingency Coefficient şi Correlations de La Statistics, + Display clustered bar chart. Prin această analiză am dorit să văd dacă sex-ul influnţiază importanţa acordată vitezei de procesare. Se pare că însă că indifferent de sex, cei mai mulţi respondenţi au acordat 20 de puncte importanţei acestei carcateristici, respectiv: din 156 de responden ţi, 30 au fost bărbaţi şi 126 femei. Din care 46 de femei şi 8 bărbaţi au acordat 20 de puncte acestei caracteristici Crosstabs [DataSet1] C:\Documents and Settings\Administrator\Desktop\download\spss2011(2).sav Case Processing Summary Cases Valid N Sex res pondent: * Viteza de procesare
Missing
Percent 156
95,1%
N
Total
Percent 8
4,9%
N
Percent 164
100,0%
Crosstabs [DataSet1] C:\Documents and Settings\Administrator\Desktop\download\spss2011(2).sav Case Processing Summary Cases Valid N Sex respond ent: * Viteza de
Missing
Percent 156
N
95,1%
Total
Percent 8
N
4,9%
Percent 164
100,0%
procesare
Symmetric Measures Asymp. Std. Value Nomin al by Nomi nal
a
b
Error
Approx. T
Approx. Sig.
Phi
,396
,018
Cramer's V
,396
,018
Conting ency Coefficient
,368
,018 c
Interval by Interval
Pears on's R
-,112
,082
-1,398
,164
Ordinal by Ordinal
Spearm an Correlation
-,120
,080
-1,499
,136
N of Valid Cases
156
a. Not ass uming the null hypothesis . b. Us ing the asymptotic standard error as suming the null hypothesis. c. Bas ed on normal approximation.
c
D. Concluzii şi recomandări
Având în vedere scurta analiz ă pe care am realizat-o, am făcut câteva constatări precum şi recomandările necesare.
Î n ceea ce priveste sistemul de iluminat se pare că respondenţii sunt nemulţumiţi. Astfel încât, ar trebuii să fie aduse îmbunătăţi ri considerabile. De exemplu, lumina naturală este considerat ă de către cei mai mulţi din respondenţi ca fiind nefavorabilă . Î n baza acestui rezultat, put em să spunem că ar trebuii să se implementeze un sistem de iluminat (artificial). Detalii precum, intensitatea nu sunt de trecut de vederea, deoarece
în urma studiului, această carcate ri stică este importantă. Pe viitor ar mai trebuii planificate mai multe studii privind satisfacţia studentilor, pe diverse teme. Cele pe tema condiţiilor d e lucru au fost considerate de majoritatea
respondenţilor ca fiind necesare. Dacă ne interesează părerile referitoare la mobilierul sălilor, în cazul de faţă
respondenţii au considerat c ă lăţimea blatului este importantă. Cred că ar trebuii analizate cu atenţie dimensiunile pe care le -au acordat respondenţii la întrebarea 22 , pentru lăţimea blatului de lucru. Alte variabile, precum diagonala monitorului, ar trebuii luate în considerare . Referitor la tehnologie, am constatat că viteza de procesare a calculatorului este
importantă pentru respondenţi indiferent de sex. Pe lângă cele spuse mai sus, se pare că mărimea sălilor este considerat ă ca fiind
necorespunzătoare, de cei mai mulţi respondenţi , care nu sunt mulţumiţi de amplasarea classic.
Bibliografie Activitatea 6. Elaborare specificaţii şi metodologie model matematic *Online+. http://sorana.academicdirect.ro/grants/ID0458/a_7_6.php.
Bucăţi din cărţi/ cărţi din bucăţi *Online+. http://bucatidincarti.wordpress.com/2008/04/08/celsius-si-fahrenheit/.
