Argument
„TAO nu luptă, dar câştigă întotdeauna." Nu mai am d e gâ nd să lupt spiritual cu ni meni. Nu şt iu dacă am devenit mai înţelept. Poate că am oosit, m!am plicti sit sau intru dea în legea iuirii. #ar, în ceea ce priveşte lupta P$%, nu voi mai lupta cu nimeni. Oricum nu ar &i drept &aţă de adversari la câte ştiu. #ar nu acesta este motivul principal, ci poate acela că nu mai vreau să răspund la rău cu rău. „'ine, ine( o să îmi spuneţi. )i cum te vei apăra*" Nu mă voi apăra. +oi &i doar atent la curăţenia mea spirituală, o să încerc să &ac inele şi atât. Ne mai luptând, nu voi mai perpetua răul şi nu voi mai crea alte legături armice. Nici pentru ani, nici pentru putere, nici pentru &emei, nici pentru glorie şi recunoaştere, şi nici măcar pentru cunoaştere. Pentru nimic. )tiu că de aia acum îmi vor veni ispitele, pentru a mă deturna de la drumul pe care eu însumi mi l!am ales. -a un moment dat, era un tip care avea o prietenă în erentari. )i o conduce acasă. -a plecare este prins de o andă de cartier care îi spune că nu are ce căuta acolo şi să le lase pe &ete în pace. #upă care i se administrea/ă o corecţie, este ătut. )i pleacă. în altă seară, tipul îşi conduce iarăşi prietena şi mă nâncă iar ătaie. A treia oară este prins din nou. Plictisiţi de lipsa lui de reacţie, es te lăsat în pace. „0şti neun(" i se spune. )tiu că mulţi dintre cititor ii mei aşteptau cartea aceast a înaintea celei de 1eii. #ar mi se pare şi acum cea mai ună deci/ie inversarea planului editorial. #in pu nctul de veder e al unui luptător al luminii, ai nevoie de sursa de energie, de muniţie, pentru orice &aci. #egeaa, spuneam cursanţilor mei, discuţi despre cilindri de lumină, conuri, scuturi, săgeţi sau alte arme de &oc, dacă nu ai capacitatea de a le da putere la nivel astral. Prin 1eii asta am dorit să se înţeleagă. Odată având acces la lumină, se poate învăţa orice şi viraţia practicantului va creşte, iar puterea lui, repre/entată de sistemele de protecţie şi atac, va &i mai mare. 1eii este util pentru un început al evoluţiei spirituale, dar şi pentru apro&undarea cunoaşterii spirituale şi creşterea puterii P$%. 0ste o piatră valoroasă din cunoaşterea oricărui maestru al luminii indi&erent că este in&orenergetician, maestru 23i 4ung, preot sau altceva. $unt atâtea sisteme 1eii încât îţi treuie o viaţă să le &aci şi să le apro&unde/i pe toate. $e impunea apariţia lucrării Arta războiului PSI: protecţial Numai cei care o vor citi şi care o vor practica vor putea spune. Nu am pretenţia că voi spune totul. Nici nu am intenţia asta, doresc numai să desc3i d drumuri pentru cei care vor , pot şi treuie să înveţe să &olosească lumina, energiile, entităţile de lumină sau de întuneric. 2ând scriu aceste rânduri, s!au terminat alegerile şi a început lupta pentru ciolan. $incer, de a ia aşteptam să sca p de aceste alegeri. Am &ost de la început de partea opo/iţiei şi asta pentru că aşa am simţit, măsurat şi cre/ut. +iaţa m!a &ăcut să trec prin mai multe locuri şi &ără să vreau am urmărit unul dintre candidaţii de la preşedinţie. )tiu că ocurile piramidale, &ondurile de investiţii şi altele au &ost îngăduite de #umne/eu tocmai ca să se îmogăţească rapid câţiva români ast&el încât să nu se vândă c3iar totul, pământ, & arici, u/ine, celor de a&ară, dar asta nu mă &ace să mă ucur şi să!i stime/ prea mult pe îmogăţiţii peste noapte. )i aşa am avut şansa să îi cunosc pe oamenii de lângă cei mari, găr/ile de corp, şo&erii, menaere le, portarii, care ştiu în general mai multe decât oricine altcineva ce &ac patronii lor. Aşa a&li de întâlnirile de la vilele de protocol, aşa a&li de me te3nele soţiei unui mare „conducător" care &iind olnavă de astm punea menaerele să cureţe pra&ul din găurile de la pri/ă cu eţişoare de curăţat urec3ile( )i voia să i se spună doamna preşedinte( 'oala ei sunt anii şi vilele şi neiuirea. Astmul este o oală de su&let, cea mai ună dovadă de neiuire( Ar putea avea toate &irmele impor tatoare de medicamen te, dar tot nu!i va trece. Neiuirea nu trece cu nici un medicament şi, cu cât nu mai ai scrupule în a &ace ani, cu atât te duci mai os. -ipsa de scrupule a trans&ormat lupta politică în ră/oi P$%. Nu mai voresc de &aptul că autorităţile noastre nu sunt pregătite de aşa ceva şi ar treui instituit un sistem care să cercete/e au/urile P$%. $unt primul care ar &i de acord să răspundă în &aţa lui. Nu /ic eu că sunt vreun s&ânt, dar am &ăcut totul ca răspuns la ceea ce s!a &ăcut împotriva mea şi c3iar când am vorit de ră/oi cu
structurile armatei române am &ăcut!o didactic şi pe &aţă. Puteau re&u/a , dar au acceptat provocar ea. #acă intri în ring, treuie să îţi asumi răspunderea pentru ceea ce se poate întâmpla acolo. Nu acelaşi lucru s!a întâmplat cu cei care au susţinut campania &ostului partid de guvernământ. 2ând am &ăcut tot ceea ce am &ăcut am mers pe un principiu simplu5 &ără moarte. Noi nu suntem lisus 6ristos, aşa că nu putem da viaţă şi ştiind cât de &ragilă este puntea dintre lumi nu am &olosit niciodată cunoaşterea mea în a răni de moarte pe cineva. -a un moment dat, după apariţia Atacului PSI, am &ost c3emat de un lider de partid la o discuţie. 7ason. 7!am dus la iroul lui încărcat de lumină, deşi nu &ac asta de oicei. Am vrut să simtă ce sunt şi până unde am acces. )i a simţit. 7!a întreat ce şansă are partidul lui să câştige electoratul. %!am spus că nici una şi că partidul lui este condamnat la dispariţie. #e unde ştiam* $implu. Am crescut în toate vacanţele mele la ţară şi am învăţat cum gândesc ţăranii. 0i au un mod simplu de raţiune care poate &i &olosit şi în ine, dar şi în rău. „Proşti, dar mulţi(" se aplică încă, din păcate, în satele noastre. $unt unul dintre puţinii parti/ani ai ideii că satul românesc ar treui să dispară şi pot argumenta de ce. Am &ost nu demult în locurile în care am copilărit. Nimic nu s!a sc3imat în ine de trei/eci de ani. Până şi centrala de ioga/ pe care Nea Nicu a vrut să o pună în &uncţiune atunci, acum este o grămadă de &iare contorsionate. 2iteam într!un /iar că o grădină /oologică din străinătate a &ăcut aşa ceva &olosind e8crementele ele&anţilor ei. O ştire actuală* 2eauşescu a vrut acelaşi lucru la cominatul de porci de lângă #răgăşani cu două/eci de ani în urmă( 1epet, satul aşa cum este el, din punctul meu de vedere treuie să dispară. Nu vreau să ignesc pe nimeni, dar este crudul adevăr. %ar &aptul că P$# a câştigat la sate este departe de a &i o &ală pentru ac est partid, a din contră. Nu cred că mi! ar plăcea să &iu oicotat de oamenii inteligenţi şi votat de prostime. #e ce nu cred într!un partid democrat* Pentru că cea mai mare minciună inventată vreodată este ideea de democraţie, de conducere de către popor. N9 0:%$T; A)A 20+A )% 2%N0 7A% 210#0 &i proteat destul, dar aveam destui copii ai -ui #umne/eu de care treuia să am griă şi nu m!am gândit destul la el. Nu mi!am dat seama. 7ea culpa. #ar asta nu îi asolvă nici pe cea care a lovit, nici pe cei care ene&iciau de spriinul ei. #e/voltarea lui ulterioară a &ăcut ca să aiă peretele adomenului desc3is şi intestinele să se de/volte în a&ară. în lipsa presiunii din adomen, ele s!au de/voltat liere şi c3iar dacă, după naştere, o ec3ipă de medici s!a ocupat de mamă, şi a &ăcut ce/ariana, şi o alta s!a ocupat de copil, încercând să introducă ansele înapoi în adomen, după şase ore şansele lui de supravieţuire erau nule. Am
putut să vedem cum se stinge, să!> ote/ăm şi apoi să!> înmormântăm. A meritat lupta mea în timpul alegerilor* Nu ştiu. #ar ştiu sigur că nu se putea alt&el. întotdeauna adevărul mi!a plăcut mai mult decât orice, c3iar şi decât viaţa mea sau a alor mei. în ceea ce priveşte p e cei care au lovit* 0u îi iert pentru durerea mea, dar nu pentru a mamei care şi!a îngropat pruncul. Pot ierta un om care este prost şi nu ştie ce &ace, dar nu şi pe unul care se &oloseşte de cunoaştere pentru a lovi &ără pau/ă, c3iar şi de s&intele sărători( Pot ierta pe cei care 3aar nu au de -iturg3ie pentru că nu i!a învăţat nimeni, dar voi &i duş manul de clarat al cel or care &olosesc $&intel e Taine ca să lovească P$% ( #e aceea, eu unul îi voi urmări pe ei şi &amiliile lor pân ă la moartea lor şi după aceea, până ce vor &i vă/ut şi simţit ceea ce a simţit o &iinţă dragă mie. Am să am griă ca orice lucru pe care vor pune mâna să se pre&acă în &um. Nu mai cred în milă şi îngăduinţă cu ast&el de oameni. 2red că oamenii politici îşi asumă nişte răspunderi şi, cum nu pot &i traşi la răspundere întrucât îşi &ac propriile lor legi, pot să anunţ că am creat un program de plăţi( $e va plăti totul din punct de vedere &inanciar, spiritual şi su&letesc sau al sănătăţii. #oar că eu unul nu am rădarea lui #umne/eu şi atunci voi &ace ca la târgul la care am lucrat. #oar că plata nu va mai &i o iată diaree, ci un ceva mai grav sau mai &rustrant. )i îi mai anunţ ceva5 moartea mea nu ar servi la nimic întrucât, odată pornită o reacţie în lanţ, nu o mai poţi opri. Nu am vrut să apară această carte înainte de alegeri tocmai pentru a nu de/vălui câteva dintre metodele mele de apărare, dar acum, pentru că au câştigat cei caic treuie, pot să le de/vălui şi să!i pregătesc pe cei care vor lupta în viitor pentru Adevăr şi -umină. 2um s!au câştigat alegerile* Acum, când privesc în urmă, îmi vine să râd de mine însumi cât de naiv eram să cred că se &ace voia poporului sau ape luiîntuneric #umne/eu( nişteşiieţi iepuri oameni acces maeştri la lumină, vânduţi unui partid.ortodocşi. -a a/ă, nişte indivi/i iniţiaţi care0ram au plătit câştigat de oriţi parteade lorcâţiva alţi iniţiaţi pe cu lumină5 1eii, preoţi, episcopi -i s! au promis &ie ani, &ie &uncţii, &ie institute de cercetări asupra psi3icului uman şi al luminii, a c3iar şi iserici. #rumul spre iad este pavat cu une intenţii( #eşi lipsiţi de lumină, unii candidaţi apăreau la televi/or îmrăcaţi în mantii de lumină care, la nivel suliminal, impresionau prin &rumuseţe( 2um se &ace* $implu. 2ei cu acces la lumină emit pe c3ara inimii sau c3iar pe c3ara a +i!a şi îmracă persoana respectivă ca într!un duş de lumină, ast&el încât persoana proteată străluceşte precum un lucea&ăr( 2ei care îi privesc primesc toată acea energie şi sunt convinşi de mesaele suliminale care le impresionea/ă suconştientul şi c3iar su&letul( $unt puţini cei apăraţi de o asemenea manipulare. ie pentru că ştiu şi simt, &ie pentru că, datorită meritelor din alte vieţi, au o protecţie divină ună. #răguţ a &ost că unul dintre du3ovnicii mari la ora actuală a spus că preşedinte va ieşi „cel urât" şi se re&erea la aspectul e8terior, nu la su&let. 'ine că nu a ieşit urâtul interio r. 9nii nu au înţeles că ora e8actă se va da din 1omânia şi asta este voinţa lui #umne/eu şi că anii, autorul e8terior, nu au nici o legătură cu opţiunile poporului român. 'a din contră, preşedintele $9A a ştiut din timp că celălalt candidat va câştiga alegerile aşa cum a ştiut că el însuşi le va câştiga în $tate din simplul motiv că are o legătură personală cu lumina şi &ace voia ei spre disperarea masonilor de un anume rit, care au ales întunericul. $unt doi oameni în lumea asta pe care eu unul îi spriin &ără condiţii, preşedintele american şi cel al 1omâniei, şi asta pentru că sunt de partea ună. #acă aş şti şi alţi preşedinţi, aş &ace la &el ca şi pentru cei doi. )i dacă dă #umne/eu să &ie Patriar3 al 1omâniei un om anume, îl voi spriini şi pe el. #e ce preşedintele american* Pentru că dintr!un anumit punct de vedere $9A sunt cel mai un e8emplu de con&ederaţie şi de toleranţă între naţionalităţi. 7ai au proleme cu 8eno&oia, dar nu ca în celelalte părţi ale lumii. +rem nu vrem, glo!ali/area va avea loc c3iar dacă nu ne convine. 0ste inevitailă, /ic eu, pentru că aşa tinde apa să se unească în râuri şi nu să se despartă în i/voare( -umea a înneunit şi suntem victimele atacurilor P$% la orice pas5 de la vân/ătorul amulant care este învăţat să!ţi spună poe/ia şi să ţi se concentre/e pe al treilea oc3i, la televi/iune şi campanii electorale. Pentru a şti cum să ne apărăm nu este asolut necesar să uman ştim &oarte multe,care darseştiind mai 2a uşorsădecât lipsasau cunoaşter ii, de aceea este ine avem noţiune clară asupr a psi3icului ! o maşină poateeste de&ecta. previiînasta ca să o repari este necesar să să ştim cumoeste ea alcătuită şi cum
&uncţionea/ă.
1ecapitulare ?sau %ntroducere pentru cei care încă nu au citit Atacul PSI şi Arta războiului PSI) „9neori oamenii se împiedică de adevăr, dar cei mai mulţi se ridică şi pleacă repede mai departe, de parcă întâmplat("
nimic nu s!ar &i @inston 23urc3ill
DACĂ... de 1udard 4ipling #e poţi &i calm când toţi se pierd cu &irea în urul tău şi /ic că!i vina taB #e cre/i în tine, dar nu nălucirea $ă te îndemne ca să cre/i, cumvaB $!aştepţi, dar nu cu su&letul la gurăB $ă nu de/minţi minciuni minţind, ci dreptB $ă nu răspun/i la ură tot cu ură, .#ar nici prea un să pari, nici prea!înţeleptB #e poţi visa, şi nu!ţi &aci visul AstruB #e poţi gândi, şi nu!ţi &aci gândul ţelB #e!ntâmpini şi Trium&ul şi #e/astrul Tratând pe!aceşti doi impostori la &elB #e ra/i să ve/i cum spusa ta!i sucită #e pişic3er să!> prindă!n laţ pe prostB 2um munca vieţii tale!i năruită #e nu mai poţi să &aci nicicând ce!a &ostB #e poţi să!ţi pui agoniseala toată Crămadă, şi să!o oci pe!un singur /arB $ă pier/i, şi iar să!ncepi ca!ntâia dată, %ar că!ai pierdut!nici un cuvânt măcarB #e poţi sili nerv, inimă şi vână $ă te sluească după ce!au apus, )i piept să ţii, când nu mai e stăpână #ecât voinţa ce le strigă5 $us( #e poţi rămâne Tu5 în marea gloată 2u regi!tot Tu, dar nu străin de eaB #uşman sau drag!rămâi, să nu se poată #e toţi să!ţi pese, dar de nimeni preaB #e poţi, prin clipa cea neiertătoare $!o treci şi s!o întreci gemând mereuB Al tău va &i pământul ăsta mare( mult5 vei &i un OmBcăăiatul meu... care a între/ărit potenţialul meu psi3ic, o &olosea drept studiu la întrunirile $ocietăţii #e ce 7ai această poe/ie* Pentru un pro&esor,
1omâne a Psi3iatrilor -ieri din 1omânia. -a &iecare şedinţă se e8plica din punct de vedere psi3ic ce vrea să spună autorul. 7i se părea stupid până ce am înţeles că, prin repetiţie, in&ormaţiile pătrund la nivel suliminal, de unde ne determină reacţiile şi comportamentul e8terior. 0ra un &el de neuroprogra!mare lingvistică po/itivă pentru terapeuţii pe care îi creştea. 7i!a prins ine şi, din când în când, mai medite/ asupra ei. 'a c3iar consider că pentru cei pe care i!am crescut eu ca terapeuţi u oameni că ar treui să o înveţe pe dina&ară ca să &ie acolo înS\ în suconştientul lor, gata să!i aute şi să!i susţină ori de câte ori au proleme.
2e însemnă să &ii O7* )i o luăm de la s&ârşit către început5 ! să te ridici ori d e câte ori ca/i şi să m ergi înainte de &iecare dată când ţi!e greu. $e spune că în&rânt nu este decât cel care renunţă să mai lupteB ! să nu iueşti prea mult sau mai e8act să nu trans&ormi iuirea în patimă, dar nici să!i urăşti pe cei din urul tăuB ! să &ii acelaşi cu o amenii simpli şi cu cei din aşa!/ isa lume unăB ! să nu te laşi do minat de puterea mulţimii şi să r ămâi conştient de tine în milocul ei şi totuşi să te integre/i eiB ! să &ii în stare ca, epui/at, să sileşti trupul tău să meargă mai departe, singurul motor &iind voinţaB ! să poţi uca totu l pe o carte şi, pier/ând , să o poţi lua de la capăt &ără să te lamente/i pentru pierderea avutăB ! să poţi visa, dar să nu!ţi &aci din asta o osesie, nici să rămâi la stadiul de vis, ci să te moili/e/i pentru îndeplirea visului tăuB ! să poţi trece peste trium& şi de/astru &ără să te sc3imi în interiorB ! să te păstre/i la limita dintre unătate şi răutate, dintre înţelepciune şi prostieB ! să nu te agiţi, pen tru a!ţi păstra imaginea, c3iar ter&e lită prin minciună, &olosind aceleaşi miloace cu care ţi!a &ost mânităB ! să cre/i în tin privindu! capacităţile şi elimitele taleBte oiectiv şi ş tiind e8act
! să &ii capail să udeci orice situaţie la rece, c3iar dacă tu eşti cel implicat în aceasta, lucru care!ţi permite să iei deci/iile optime pentru tine şi pentru cei din ur. A &i om şi a te comporta ast&el &ace ca toate reacţiile tale viitoare să se încadre/e într!o anume conduită care te determină ulterior.
Capitolul 2
Nivelurile la care poate &i atacat P$% un om #acă este să recapitulăm nivelurile la care poate &i lovit un om este destul să enumerăm toate structurile energetice ale omului din punct de vedere energetic şi spiritual. 0ste simplu în &ond5 &iecare structură poate &i atacată. Nu o să spun c3iar totul, doar ceea ce este u/ual în lupta de /i cu /i, pentru ca &iecare să ştie cât de cât de unde îi vine un atac P$% şi cum îl poate contracara. 7ă interesea/ă în primul rând terapeuţii care sunt atacaţi de vrăitori sau de iniţiaţii pe întuneric şi care au nevoie de un aga de cunoştinţe minim ca să meargă mai departe pe drumul lor de vindecători. $unt mulţi terapeuţi care nu pot ieşi „în &aţă" pentru că, deşi dotaţi cu capacităţi de clarvi/iune, clar!audiţie sau vindecare pentru diverse a&ecţiuni, nu au cunoştinţele necesare să se apere de ceilalţi, care se ocupă de distrugerea creaţiei divine şi a planului divin de mântuire a omului. 2ei care se ocupă de magie, &ie că lucrea/ă cu lumina, &ie cu întunericul, când luptă au nişte sisteme pe care le &olosesc. )i despre ele am de gând să scriu. Pot &i atacate la un om5 ! cele D câmpuriB ! c3arele normale, in&erioare sau superioareB ! punctele şi meridian ele de acupuncturaB ! organele energetice vitaleB ! su&letulB ! şarpele undaliniB !îngerul omului respectiv( ! luminaB ! întunericul. #ar şi sentimentele, instinctele, cunoaşterea de sine, imaginea, iuirea, conştiinţa, voinţa, memoria, gândirea, credinţa, co! municarea, sănătatea, se8ul, anii... #in punct de vedere psi3ologic, un om este format din5 ! ceea ce crede despre el însuşiB
! ceea ce cred ceilalţi despre elB ! ceea ce este el în realitate. Acestea pot &i in&luenţate prin intermediul mesaelor suliminale, în di&erite moduri, ceea ce duce la5 ! scăderea încr ederii în sine, în oamenii dragi şi în #u m ne/euB ! pierderea puterii de muncă şi de concentra reB ! pierderea puterii de a iui, de a te ucura, de a &ace, de a comunica, cu alţii sau cu #umne/eu, de a gândi, memora, de a te ruga, odi3ni, de a &ace dragosteB ! pierderea &rumuseţii, a p uterii &i/ice, a puterii de a & ace ani sau de a!i auta pe alţii. 23eia atacului P$% este imaginaţia, iar aceea a protecţiei P$% este tot imaginaţia. -a un moment dat, un preot, citând din s&inţii părinţi, spunea că imaginaţia este supremul păcat. Nu am &ost de aco rd. %maginaţia este aceea de la care a apărut universul. #umne/eu, înaite de a!> &i creat, >!a imaginat( $copul în care &oloseşti ima! ginaţia este un sau rău şi te determină ca persoană. +oinţa de a &ace ine te determină. 2um spunea 4ant5 „O voinţă ună de! termină o conştiinţă ună(" 23iar pe drumul vindecării spirituale, care o precede pe ceea &i/ică, omul treuie să vrea să se vindece.
Cunoaşterea de sine 0ste piatra &undamentală în protecţia P$% personală pentru că ştiind ine care este rolul şi locul meu în lume nimeni nu mi!> va putea perverti. în ceea ce priveşte /druncinarea încrederii celorlalţi în tine, din proprie e8perienţă pot spune că suntem &oarte vulneraili la tot ceea ce înseamnă critică. 0ste destul să se descopere că un individ este cât se poate de uman şi atunci i se contestă celelalte merite, c3iar dacă acestea nu in&luenţau în vreun &el ceea ce &ăcea, pro&esia sau intelectu l lui. Oamenii au prostul oic ei de a!şi crea singuri idoli şi de a!i dărâma apoi, când descoperă că nu sunt e8act cum ar &i dorit ei să &ie. #in păcate, este un &enomen care m!a a&ectat şi pe mine, deşi am încercat să arăt tuturor că sunt cât se poate de uman şi de păcătos la urma urmei. încercând să a&lu unde am greşit, i!am întreat pe alţii. 1ăspunsul unui maestru c3ine/ de 23i 4ung mi s!a părut cel mai aproape de adevăr. 0l mi!a spus că eu am greşit când m!am apropiat prea m ult de cursanţii mei care, a&lând lucruri din viaţa mea parti culară, au început să mă ude ce. #eşi ei ş i!au lu at c unoaş terea de la mine, până l a un mo ment dat, au auns să se considere mai uni decât mine. 0ste adevărat că erau ţinta unui atac P$% care îi întorcea împotriva mea. #ar, c3iar şi aşa, vina ar &i tot a mea ! deşi le!am spus că la un moment dat cei care se ocupă de magie vor &ace asta, nu m!am &ăcut prea ine înţeles. 0ste adevărat că nu toţi, numai unii dintre ei. Cum anihilez un asemenea atac%n primul rând, ştiindu!se &oarte ine cum sunt, cu unele şi relele mele, nu mi se poate induce decât, cel mult, ampli&icarea unui de&ect. %n ceea ce îi priveşte pe ceilalţi şi imaginea lor despre noi, aici rolul 3otărâtor îl are #umne/eu. $e spune că Napoleon se plima pe %nsula $&. 0lena. )i a spus5 „Atâta timp cât a &ost nevoie de mine am &ost mare(" Am înţeles atunci ceva5 că sunt multe care ţin de noi şi sunt personale, dar unele sunt doar îngăduite de #umne/eu şi astea sunt carisma
personală şi imaginea celorlalţi despre noi. $unt mulţi oameni de valoare care trăiesc şi mor necunoscuţi. )i alţii care poate că nu au nici pe umătate meritele lor, dar vor &i plini şi de ani, şi de glorie, sau cel puţin vor &i recunoscuţi ca atare. 2ine determină asta* iecare, după propria putere, dar un procent mai mare vine evident tot de la #oamne!#oatnne( Ast&el că eu unul sunt conştient că, atâta timp cât va &i nevoie de mine, voi &i pe val. #upă aceea, #umne/eu cu mila(
Imaginea #istrugerea imaginii unui om se poate &ace prin minciună sau adevăr. Prin minciună se dau pulicităţii in&ormaţii care nu sunt reale, dar opinia pulică sau cursanţii, pacienţii, sunt convinşi de de&ectele omului respectiv . $!a încercat să mi se convingă pacienţii că nu pot &ace nimic pen tru ei. #rept urmare, am &ăcut un program şi aut oricum oamenii care ar treui să aungă la mine, doar că acela care a lansat /vonul, minciuna, preia arma lor şi, evident, oala( -a un moment dat, vine la mine un domn care lucra pe la guvern. )i, după ce îl trate/, îmi aduce toată &amilia. Are o &ată. 2ert este că are cunoaştere spirituală, aşa că a putut reali/a că nu sunt un impostor. -a un moment dat, mi!a spus că a dus cărţile mele unui psi3iatru!cercetător la $pitalul E şi că acesta a spus5 „Nu, nu citesc eu astea. ;sta ?adică euF este neun( ace din mâini aşa şi le păcăleşte domnule pe toate &emeile. $!a culcat cu toate asistentele şi pacientele de pe secţie(" 2u regret, treuie să mărturisesc că nu este adevărat. Nu am &ăcut niciodată se8 în spital şi asta pentru că nu am avut G odată vreo &ante/ie erotică vi/avi de asta. Pot spune că am H ă câteva regrete relativ la colege doctoriţe sau asistente. 2u pacientele din spital* 0i, aici am o prolemă. Treuie i mărturisesc că am avut o relaţie cu o pacientă. #ar asta după s!a e8ternat, pentru că era o persoană cu discernământ şi nu m să o regret niciodată. 0ra &rumoasă, deşteaptă şi mă simţeam 3ine în pre/enţa ei. #ar avea un de&ect. 0ra măritată. 0vident că mi! am asumat păcat ul respectiv. Asta în &aţa -ui #umne/eu, centru că în &aţa soţului nu am nici o remuşcare. 0l avea mai multe amante şi ăsta era motivul prolemelor soţiei. Nu încerc să mă disculp. #ar nu sunt nici atât de negru cum mă /ugrăvesc unii, nici un s&ânt cum mă văd alţii. $unt om şi atât.
Atacarea credibilităţii prin adevăr 2el mai un e8emplu de acest &el a &ost 'ill 2linton. 2um* oarte simplu. -a o anali/ă simplă a ca/ului respectiv vedem că este vora despre o &emeie care a ţinut timp de un an şi umătate o roc3ie cu sperma pe ea( #e ce* Părerea mea este că totul a &ost plani&icat cât se poate de amănunţit şi că au de/văluit!o în momentul în care s!a considerat necesar. 'a mai mult. 2red că preşedintele american a &ost şantaat să &acă sau să nu &acă ceva anume, iar el a re&u/at, supunându!se cu orice risc oproiului pulic. 2eea ce îl &ace de admirat. aptul de a &i avut tăria de a!şi asuma această greşeală şi de a nu accepta compromisuri de/văluie că nu degeaa a &ost, pentru un timp, cel mai puternic om de pe pământ( 2âţi ar &i putut &ace asta în situaţia lui* $oluţia este acceptarea cu orice risc a adevărului. 1ecunoaşterea unor de&ecte, a unor vicii, te &ace să &ii mai puţin vulnerail la asemenea atacuri. %n momentul în care am reali/at asta, mă gândeam ce pot &ace eu. Am început să anali/e/ ce mi se poate întâmpla din acest punct de vedere. )i ast&el m!am pus în ordine din punct de vedere legal. $ă nu mă poată agăţa &iscul. %ar în ceea ce priveşte relaţia cu oamenii. #eşi niciodată m!am eriat într!un s&ânt, guru sau lider tual, am început săunrecunosc pulic de&ec teleunmele. &emeile, &ume/nu şi, din când în când, eau şi câte o ere. Aşa spiri că devine neinteresant lucru care nu mai este secret.#a, Nuîmi am plac &ost
niciodată &idel unei &emei, nu am cre/ut că merită vreuna şi nici nu pot asta. Nu este vora numai de arma, ci de propria mea pasiu ne. 2ine poate să mi!o accepte, &oarte ine, cine nu5 la revedere( 0u sunt un mag, ceea ce înseamnă că pot &ace de/legările pentru că ştiu cum. O &ac cu cunoaştere, nu precum %isus 6ristos în &aţa căruia se rupeau lanţurile şi se ridicau olnavii( 0u îmi recunosc de&ectele, dar asta nu!mi impietea/ă cunoaşterea. #e multe ori am renunţat la plăcerile mele personale pentru pacienţii mei. Am considerat corect aşa din punct de vedere divin, nu îmi &ac un titlu de onoare din asta. Aşa că am deturnat şi acest mod de le/are a imaginii mele personale. %deea de a nu &i vulnerail la deterioararea imaginii personale este să nu ai nimic de ascuns. )i dacă ai, să le scoţi înainte de a deveni pulice. Oamenii uită şi iartă ! de multe ori este mai ună reclama negativă(
Câmpurile Treuie să cauţi su&letul, câmpurile organelor, în cele trei lumi de os, a noastră şi cea de sus. în timpul operaţiilor se taie câmpurile şi pot intra 0N7 sau #N de la medici sau personal. urtul câmpurilor superioare este &ăcut de oicei de maeştrii care încearcă, de e8emplu, să se &olosească de cunoaşterea mea. $e poate, dar, &iind incorect din punct de vedere divin, anule/ tot ceea ce au &ăcut ei prin intermediul cunoaşterii sau puterii mele. $unt indivi/i care nu au putere pentru că nu i!a dus nici capul şi nici „ilele" să o capete şi atunci, noaptea, când oamenii normali $N!ul respectivilor îl &olosesc a determina )i ceieplăcere îmi care &ace ne să dărâm totdorm, ceea încălcând ce &ac ei culegile trudădivine, şi &ără&ură #umne/eu. 2âmpurile, şi reiau, sunt capentru nişte gogoşi care nelucrurile. înconoară. sunt cele proteea/ă de lumea ostilă în care trăim, de viruşi, acterii, ciuperci, de entităţile negative. 0le sunt un dar divin. %deea este că ele pot &i rupte, tăiate, legate, ani3ilate, mărite O singură gaură în ele permite scurgerea energiei vitale şi instalarea olii. -a un moment dat a venit la mine o &ată care avea sen/aţie de &rig la spate. %ndi&erent ce &ăcea, nu îi trecea. Am măsurat şi avea câmpurile rupte în acel loc. A &ost su&icient să!i repar câmpurile şi nu a mai avut acea sen/aţie. Apropo de arme care distrug câmpurile, într!o seară scriam şi mă uitam la televi/or. Nu prea mă interesa emisiunea, aşa că am început să utone/. Am dat de un tal s3oI cu marele învins al alegerilor pre/idenţiale. în timpul alegerilor, reali/atorul nu dăduse pe post o întreare pe care o pusesem5 „0ste sau nu mason*" O şi semnasem cu numele meu, dar nu se vorise despre asta. ?îmi asum răspunderea pentru ceea ce scriu.F îi trimisesem încă un $7$ reali/atorului şi!i spusesem că este un găinar. 2ert este că, supărat proail din cau/a $7$!urilor mele, candidatul s!a plâns doamnei care se ocupă de protecţia lui P$%, de imagine şi logistică psi3ologică, iar ea a venit peste mine. Am vă/ut!o în astral, supărată, cu o g3ioagă cât ea de mare cu care îmi /droise ţeasta pentru că îndră/nisem să spun adevărul despre doi 3oţi. #incolo de daunele produse în câmpul meu energetic, am început să râd. %!am uimit pe toţi ai casei, care nu înţelegeau ce se întâmplă. #ar imaginea ei îndepărtându!se de mine cu paşi 3otărâţi şi cu g3ioaga în spate, ca omul din Neandertal, a &ost mai comică decât &ilmele cu -uis de unes( 1evenind la câmpuri şi la t ăierea lor, ţin minte c ă pe primele &ete pe care le!am &ăcut maestre 1eii le!am pus să!mi coasă câmpurile ca e8amen de măestrie. Oricine ştie să &acă simoluri, dar este important să ştii să trate/i şi tu, în acest ca/ să cJşi câmpuri. 2âmpurile pot &i in&ormate negativ, cu lumină sau cu alt tin de energie. Totul este lumină până la urmă, dar e8istă di&erenţe de viraţii şi pe &iecare palier sunt alte entităţi spirituale. #e ce am dat în Atacul PSI câmpurile şi c3arele* Pentru că atacul pe &iecare dintre ele determină câte ceva. 2e înseamnă tăierea unui câmp* Acum să nu!şi înc3ipuie cineva că un câmp este ca o gogoaşă solidă care este tăiată. Tăierea lui înseamnă, de &apt, interpunerea între elementele unui câmp a unei energii care &ace ca acesta să!şi piardă continuitatea. Noi trăim într!un mediu ostil şi ceea
ce ne proteea/ă de 1ăul spiritual este #umne/eu. 2um o &ace* Prin intermediul câmpurilor şi a altor componente ale structurii psi3icului uman. în venirea pe pământ, indi&erent de unde, din cerurile superioare sau din cele in&erioare, din antice!ruri, ne învelim în nişte câmpuri menite să ne protee/e de lumea în care trăim. 9n demon întrupat nu ar putea re/ista luminii directe a soarelui, care l!ar arde, iar un înger ar muri de &rig în lumea noastră, în care lumino/itatea este in&init mai slaă decât aceea a cerurilor. $ă /icem că eu lovesc câmpul energ etic al unui alt om. +iraţia armei mele &ace ca să depărte/e elementele constituente ale câmpului respectiv şi să lase între ele o altă energie speci&ică lumii astrale terestre. 2ree/ ast&el o poartă spre aceasta. 7oment în care omul devine vulnerail în &aţa entităţilor negative care intră în câmpurile lui şi se produc perturări ale matricii iniţiale ! aşa apare durerea şi, ulterior, oala &i/ică. 9nui coleg de radieste/ie, medic veterinar, i s!a in&lamat rusc cotul, &ără nici o cau/ă medicală aparentă. 2ând i!am &ăcut măsurători, am descoperit că avea o tăietură pe cotul respectiv, invadată de 0N7!uri ?entităţi noesice male&iceF care produceau durerea şi in&lamaţia. 2oaserea se &ace după ce se curăţă „rana" de ce este negativ şi se unesc una cu alta cele două margini ale tăieturi. 9n alt mod de vindecare este 3omeopatia, care în &uncţie de diluţi i repa ră câmpur ile e nergetic e, iar prin pla tă ac 3ită #ar nu re/olvă con&lictul spiritual interior, indi&erent a& &i cau/a lui. -egarea câmpurilor poate produce daune grave. -a un mont dat, la mine la cainet vine o &ată &rumoasă. Aş putea spu!&oarte &rumoasă. #ar nu asta m!a impresionat cel mai mult. 2i &aptul că este cântăreaţă de operă. usese pe la medici pentru . a un moment dat, nu a mai putut să cânte. 7edicii nu descoperiseră cau/a, dar se pare că ceva e8ista, o rană, la nivelul cor/ilor vocale. Am descoperit că avea gâtul legat cu nu mai ştiu câte legături. #e invidie. 0ra tânără, &rumoasă, ună pe meseria ei şi le călca pe coadă pe cele de acolo, de la operă. 0ste, de &apt, a doua cântăreaţă de operă pe care o de/leg să cânte şi amândouă avuseseră aceeaşi sursă de neca/. -ocul de muncă. Acum cântă. olosirea unor ast&el de metode în concurenţă încalcă principiile divine şi se plăteşte, iar eu sunt primul care sunt dispus să împlinesc ustiţia divină într!un asemenea ca/(
Sufletul $u&letul poate &i in&ormat cu $N male&ic, poate &i mărit, poate &i rupt, &urat, re&ăcut. în radieste/ie se utili/ea/ă următorul algoritm de re&acere a SN
!
Pune #oamne în palmele mele $N curat, limpede, strălucitor, pe care l!ai pregătit pentru această &iinţă. $e implementea/ă acest $N în toate structurile, iocâmpu!rile, organele şi structurile acestei &iinţe, ast&el ca ea să poată &ace &aptele une programate de $&ânta Treime înainte de a se naşte(
"unctele şi meridianele de acupunctura -a un mom ent dat, am in trat în con&lict cu un speci alist îr acupunctura. Pe vremea aceea nu eram eu prea convins de e&icacitatea tratamentelor prin ace. 2ert este că, în urma lovi turii lui, mi!a că/ut e&ectiv umărul( Nu l!am mai simţit( Am încercat tratamentele simple 1eii, dar nu trecea şi cone8iunea cu sursa de energie care stătea la a/a atacului. 0ste adevărat că am luat sistemele pe rând, să văd cât de e&icace erau &iecare. 7 u a trecut complet cu 1eii. Atunci am apelat la o prietenă &oarte ună a mea care &ace masa osteopat şi care în timpul manevrelor de detensionare a umărului meu, cum stăteam pe os, eu pe urtă şi ea călare peste
mine, îmi sucise mâna dreaptă la spate şi îmi spunea5 „%artă!>(" începusem să plâng de durere şi ţipam5 „Nu!> iert( ... în neam pe mă!sa( 'ă..." )i am continuat aşa până am spus în cele din urmă că îl iert. în acel moment m!am elierat şi de durerea de umăr. Acum atacurile P$> în punctele de acupunctura le re/olv mult mai uşor. Am ace de acupunctura de unică &olosinţă şi să ve/i ce repede mă înţep când este nevoie.
#inele 2ând voresc de sine, mă re&er la şarpele undalini, la partea din noi care este veşnică şi care transcende viaţa şi care se reîncarnea/ă pentru a aunge la desăvâşire. 9rcarea lui prin canalul guvernor pentru a aunge la c3ara a +il!a şi pentru a ieşi &ormând &loarea de lotus este, pe scurt, scopul vieţii. #ar sunt mulţi care ştiu asta şi mai ştiu să îl scoată a&ară, să!> invoce, să!> descânte, să!> c3eme. 7ă rog... Atacul asupra şarpelui undalini este condiţionat de mai multe lucruri. Primul este P#!ul. Al doilea, şi poate la &el de important, este vârsta astrală. Pământul are miliarde de ani. $unt spirite care nu s!au născut pe pământ şi care sunt venite &ie să înveţe, &ie să ispăşească greşeli relativ la alte spirite. 9n prieten de!al meu a venit pe planeta asta doar ca să lupte. Pe planeta lui nu mai e8istă violenţă de mult, aşa că a venit ca să se antrene/e. Nu i se îngăduie să lupte în ring sau să participe pe undeva ca militar, pentru a nu!şi crea o armă nouă omorând m dar se poate antrena paşnic şi se poate &olosi de pute!" cunoaşterea lui interioară pentrudeautorarea de acolo unde este.spirituală a #e ce este importantă vârsta astrală* Păi şi la nivel spiritu!te importantă şi e8istă dimensiuni şi putere. 0ste normal să 7ai greu legi un taur decât o găină( 0ste unul dintre moti!>e pentru care unii oameni sunt mai puţin sensiili la magie. $unt mai greu de legat, in&luenţat mental sau „rănit" P$%. Atacul asupra sinelui are mai multe motive. 9nul este c3iar &urtul de idei. $e întâmpla acum câţiva ani când oia, imediat după prân/, mă lua somnul. Am oservat asta şi, curios, am vrut să văd ce se întâmplă. 7!am aşe/at &rumos pe pat şi am înc3is oc3ii aşteptând liniştit evenimentul. 7!am simţit tras din corp, dar am reuşit să!mi păstre/ conştienta, aşa că m!am vă/ut tras în milocul unui cerc de oameni. 2ineva dorea să accese/e ast&el cunoaşterea mea. $e luau c3iar notiţe. %niţial m!am enervat şi am vrut să!i lovesc, apoi m!am gândit că, până la urmă, motivul pentr u care m!am născut este tocmai acesta, de a auta la evoluţia oamenilor prin cunoaşterea mea. 2e importanţă avea dacă ea apărea pe pământ prin altcineva* 2ine avea de pierdut* 0 mai mult orgoliul meu de a pune pe o &oaie de 3ârtie ceea ce până la urmă nu!mi aparţine. Aşa că mi!a trecut supărarea pe doamna care conducea suconştientul grupului respectiv şi care mă trăgea din corp oia. 9n alt mod este tot tragerea în a&ara corpului de către preoţii ortodocşi şi legarea în altar. $e &ace cu autorul psaltirii şi este destul de puternică ca să!mi cree/e oarecare proleme c3iar şi la cunoaşterea mea de acum. 'eleaua este că nu mă lasă #oamne!#oamne să lovesc pe preoţii şi călugării care &ac asta. $ingurul mod de apărare şi de rispostă la care am voie este să nu mă duc unde vor ei să mă tragă( 0i au nevoie de ceva, &ie de in&ormaţii, &ie de ani, &ie de altceva, şi atunci &olosesc această invocare. #ar eu sunt lier să accept sau nu. Prima dată se mirăcă nu reuşesc, ap oi descoperă că mai sunt şi oamen i simpli şi păcătoşi ca mine care ştiu ş i pot să se opună unei încălcări lierului aritru. Nu am nimic împotrivă să învăţ pe cineva, ?a să se roage la #umne/eu să mă duc, nu să mă tragă ei. #a c!vrea )e&ul, merg( #e multe ori şarpele undalini nu este cu noi. Poate &i legK în casa unde locuieşti, de către persoana cu care stai şi care are acest drept divin asupra ta datorită unei vini din altă viaţă. Nu a&li acest lucru decât în momentul în care eşti pe terminate. Oricâtă cunoaştere
ai avea, nu poţi de/lega nişte legături care au o componentă armică. -egăturile pe şarpele undalini sunt unele dintre cele mai nenorocite pentru că atacă energia vitală a omului şi automat este a&ectat organismul lui. Am &ost să văd un pacient din provincie. $e culcase cu soţia cuiva, acesta a&lase şi mersese la o vrăitoar e care îl legase. A început să se îmolnăvească, a &ost prins de nişte vagaon/i, ătut şi lăsat noaptea în &rig. 0ra iarnă. A parali/at şi a rămas aşa. #in păcate, era greu de autat. )arpele lui era legat în lumea de su pământ. -!am întreat cine i!o trăsese. 7i!a răspuns râ/ând că era &rumoasă &emeia respectivă( Apropo de legături şi de alegerea menirii de a!i auta pe oameni să se de/lege, la un moment dat vine la mine un ărat trimis de sora lui. Aceasta, îngrio rată de sc3imarea lui după ce cunoscuse o &emeie, a cre/ut că este legat. A venit cu po/a lui şi i!am con&irmat că aşa era. Peste câteva /ile mă tre/esc cu un tele&on de la o &emeie. ! Au/iţi, domnule doctor, cum vă permiteţi să vă ăgaţi în &amilia mea* 0u, neştiind despre ce este vora, îi spun5 ! O secundă, doamnă, că nu ştiu ce s!a întâmplat. ! #upă ce a venit la dumneavoastr ă la consultaţie, soţul meu!şi!a &ăcut agaele şi asta* a plecat( )i ce vină am eu în Păi dumneavoastră i!aţi spus că este legat. L
B
, atunci i!am spus. )i apoi nu am &ăcut decât sa!>
era
ine să stea aşa, lier, să se plime prin mână! , comment!.
$unt &emei care invocă şinele în timpul somnului. 7ai e8act, tu dormi şi ele te trag în ăratul cu care &ac se8( %n momentul orgasmului, odată cu energia care se destinde din ăratul respectiv, este antrenat şi şinele celuilalt ărat, care rămâne legat în câmpurile &emeii( #răguţ, nu* Apoi ele trag &oloasele pentru &aptul că „înc3id gura copilului" din ăratul respectiv. Prin asta se descarcă energia negativă din primul şi îi scade capacitatea de a lua propriile 3otărâri. 0ste o metodă &olosită de oicei de &emeile de a&aceri şi de cele care vor să păstre/e dragostea nealterată a ăraţil or lor, ei trăind actul se8ual ca pe unul veşnic nou. -egarea sinelui se practică şi în artele marţiale. înaintea unui concurs se poate &ace asta şi luptătorul respectiv nici nu mai poat e ri dica raţele într!un meci de o8, ic o8 s au sânta. 9n om tre/it este mai greu de legat, el va &i conştient de el însuşi tot timpul şi va simţi că este tras de cineva. $oluţia de a nu mai &i ast&el &olosit este creşterea conştiinţei de sine şi rugăciunea. %ar pentru sportivi, un antrenor care să!i poată protea de ast&el de practici.
$urtul sufletului 0ste unul dintre cele mai &recvente atacuri care se &ace prin magie. Asta pentru că, prin esenţa lui, su&letul carscântete divină din noi are de/leg! stin re i ăi e mai
ca scop susţinerea energetică şi in&ormaţională a câmpurilor individului. Odată luat su&letul, omul nu mai are capacitatea de a se re&ace şi i se mai taie cu oca/ia asta accesul la lumină. 7ulţi ştiu despre e8istenţa su&letului5 şamanii ruşi, vrăitorii ţigani, evreii, radieste/iştii, călugării ortodocşi, maeştrii 1eii, psi3ologii care se ocupă de pregătirea P$% a serviciilor secrete. iecare, dintr!un motiv sau altul, se consideră îndreptăţit să acţione/e asupra $N!ului altora. #in &ericire, este inter/is din punct de vedere divin. %ar pedeapsa este pe măsură. 08istă însă ca/uri în care intervin legile armei şi sunt indivi/i îndreptăţiţi să ia şi să &olosească în scopuri proprii su&letul altuia în virtutea unei datorii din altă viaţă( $au sunt oameni care şi!au vândut su&letul în altă viaţă şi acum demonul revine după el, deşi #umne/eu a mai dat o şansă omului respectiv. Primul pas ar &i descoperirea locului unde se a&lă acesta5 în lumea de sus, în astralul nostru sau în lumea de dedesut. 9rmă!torul ar &i aducerea lui înapoi şi re&acerea lui dacă a &ost rupt. $e poate de asemenea cere udecată dreaptă şi cere pedeapsă divină pentru asta, inclusiv c3inurile iadului, care sunt iciuirea cu coada de pisică, &rigul veşnic, &ocul veşnic, viermele care roade neîntrerupt. Puterea unui individ este dată de dimensiunea su&letului său. Aceasta poate &i crescută prin creşterea numărului de entităţi de lumină oţinute prin iniţieri, lupte cu demonii sau daruri divine( $unt indivi/i care cunosc e8istenţa şi importanţa su&letului şi şi!au atins limita spirituală, de aceea se cuplea/ă cu alţi oameni care au „su&let mare" doar pentru a le &olosi puterea în sensul în care doresc ei. 08istă indivi/i care &ură în somn $N!ul altora şi se &olosesc de el ca să determine anumite lucruri. $e poate însă ani3ila din punct de vedere divin tot ceea ce au &ăcut ei &olosindu!se de su&letul 9naaltora. dintre cele mai une &orme de protecţie a su&letului este dăruirea lui 7aiţ #omnului. Pur şi simplu spun5 7aico, iartă!mă, dar eu nu sunt în stare să am griă de su&letul meu şi de aceea te rog să ai tu griă de el şi ţi!> dăruiesc ie( Amin( O altă &ormă de protecţie este invocarea următoare5 în numele $&intei Treimi mă îmrac în lumina al!argin!tie re&lectori/antă a $&intei Treimi pentru ca orice este male&ic şi nociv pentru mine să se ducă acolo unde vrea 'unul #umne/eu în 9nivers(" O altă metodă de protecţie este ascunderea în altă dimensiune. -a un moment dat am vrut să atac P$% un om politic. 9n gunoi uman. Nu mă puteam conecta la el. 0ra ascuns. 2ând am început să văd pe unde este, am descoperit că!> ascunseseră în dimensiunea imediat următoare. #eşi e negru la su&let se ascunsese în lumină( %nvoc lumina #u3ului $&ânt care se revarsă asupra mea precum o cascadă şi opreşte şi spală orice energie şi in&ormaţie male&ică şi nocivă mie şi o duce unde 3otărăşte 'unul #umne/eu în 9nivers(
23arele $unt mulţi centrii energetici care conectea/ă omul la univers, ceruri şi anticeruri. 7ulte dintre aceste c3are sunt locate, cu voia lui #umne/eu, pentru că nu am auns la nivelul la care să putem vieţui cu ele activate. 2ele mai importante, cele şapte a&late pe partea mediană a corpului sunt cele care, până la urmă, ne determină în viaţa asta. #in păcate, ele pot &i locate, înc3ise, rotite invers ?deci desc3ise către anticeruriF, deplasate de la locul lor, de&ormate, în toate aceste ca/uri, ele nu mai &uncţionea/ă corect şi, prin urmare, org anismul nostru nu mai capătă energia şi in&orma ţia care să ne susţină într!un mod se optim. -a viaţa nivelul c3arelor pot găsi cor/i ?stringuriF care sunt &ie armice, &ie din viaţa asta.
2or/ile armice sunt de oicei legături cu persoane cu care am avut ceva de împărţit în alte vieţi. ie iuiri, &ie uri, &ie doar legături se8uale. $untem legaţi de părinţii din alte vieţi, de &raţi, de mentori, de duşmani, puterea legăturii &iind determinată de intensitatea trăirii de atunci. -a nivel astral, se poate vi/uali/a această legătur ă su &orma unei aţe &ine, a unora mai groase, ca o parâmă care poate ţine în loc un vapor sau precum lanţurile. $copul nostru este re/olvarea acestora pentru ca, în &inal, să aungem precum %isus 6ristos. 4irisuto, în apone/ă, însemnând5 „cel care a tăiat toate legătu rile(" %n /ilele noastre, marea maoritate a legăturilor, a relaţiilor de &amilie sau căsătoriilor, sunt armice. Plata datoriilor armice &ace ca relaţiile să se s&ârşeasă şi prin asta să se rupă. $unt ca/uri în care vin la mine &emei care au avut o căsătorie de peste /ece ani. -a un moment dat, soţul vine acasă, îşi ia lucrurile şi pleacă. #oamnele rămân perple8e, dar din păcate prea mult timp. Nu înţeleg de ce li se întâmplă asta. #e cele mai multe ori, &emeile se „di/olvă" într!o căsnicie, îşi pierd identitatea. #espărţirea şi apoi singurătatea este aceea care le permite să se regăsească, să!şi pună întreări şi să înceapă să evolue/e din punct de vedere spiritual. 2eea ce nu se înţelege, nici de către iserică, nici de către repre/entanţii ei, este că prin căsătorie nu se urmăreşte un scop. 0a nu este un scop în sine, ci un miloc. Nu este scopul vieţii noastre, ci milocul prin care noi, oamenii, treuie să învăţăm colaorarea din cuplu. 0ste o stupi/enie să spui unei &emei să stea cu un ărat indi&erent ce se întâmplă. #e câte ori nu am au/it la preoţi ideea5 „Te aruncă a&ară pe uşă, tu intri pe geam(" 2ăsătoria este un moment în care apar legăturile între miri, legături mani&estate în astral su &ormă de stringuri din viaţa asta. 1elaţia dintre doi oameni poare &i la nivel raţional, sentimental, instinctual şi la nivel de $ine. 0i se pot iui la primele trei nivele, dar la nivelul sinelui să se urască şi să se c3inuie unul pe celălalt. #e multe ori, motivul pentru care privim durer şi c3inurile celui de lângă noi, pe care c3ipurile îl iuim la nivelul lumii acesteia, este ca să!> putem ierta pentru o &aptă din ile trecut( $tringurile din viaţa actuală mai pot &i produse de relaţiile se8uale, de relaţiile de &amilie ?legăturile cu mama de oiceiF, de iuiri sau uri din viaţa asta. %niţierile mai creea/ă alte stringuri între maestru şi discipol. 2ert este că ele tre uie tăiate. 08istă în $3amala 1eii meditaţia prin care se taie legăturile armice. 9nele pot &i tăiate întrucât s!au re/olvat. Altele nu, pentru că nu s!au stins datoriile. #e cele mai multe ori, viaţa curge ca o apă, pe calea minimei re/istenţe. Aşa că vom &i atraşi întotdeauna de coarda cea mai putenică. #upă re/olvarea şi tăierea ei, viaţa ne va duce spre următoarea ca putere şi tot aşa, până la s&ârşit. -a un moment dat, eram supărat că sunt indivi/i care au dea cunoaştere şi pot in&luenţa c3arele superioare, cele de deasupra capului. 2um mă gândeam eu aşa cam ce protecţie aş putea să &ac împotriva lor, -!am întreat pe #oamne!#oamne ce treuie să &ac. 7i s!a spus că nimic, pentru că nu pot &ace ei nimic &ără ca să ştie 0l şi că nu mi se va putea induce decât ceea ce lasă 0l şi care este de &olos în planul divin( Aşa că m!am lăsat în seama lui. -a un moment dat totuşi am primit cadou ceva. $imolurile de acces la energiile lui 7etatron. -a el au puţini acces şi deci nu pot trece peste voia lui #umne/eu e8primată prin el. 2a să a&li cum se taie o &elie de pâine, te poţi uita la alţii, dar până când nu o tai tu, tot nu ştii dacă o să!ţi tai şi un deget sau nu.
Somnul +isul este ultima găselniţă de manipulare P$%. 7otivul este simplu5 este momentul în care conştientul nu mai &uncţionea/ă sau, mă rog, &uncţionea/ă mai puţin, şi atunci orice se petrece în somn are e&ect la nivel de su&let şi capătă prin asta o intensi!. tate &oarte mare. apt cunoscut de actualii paranormali care, emiţând pe c3ara inimii, emit o energie capailă să in&luenţe/e în somn pe semenii lor. 0vident că nu este corect din punct de vedere divin. 2a simplu om este destul de greu să te aperi. $ingurul criteriu după care poţi descoperi dacă eşti sau nu in&luenţat în somn este
modul cum îţi păstre/i deci/iile. $e spune că noaptea este un s&etnic un. 0i, nu mai este. Trăim alte vremuri. 0u, unul, dimineaţa treuie să controle/ şi să veri&ic dacă sunt O4 în planurile sutile, dacă nu am vreun program implem entat la nivel de su&let, în suconştient. Pierd &oarte mult timp &ăcându!mi curăţare dimineaţa. Poate va &i o soluţie să &ac tratamente dimineaţa, ca să am timp lier după amia/a. $omnul. 2el mai anal şi mai simplu lucru cu care suntem atât de oişnuiţi încât nici măcar nu reali/ăm cât este de important. Am început să acordăm importanţă alimentaţiei, relaţiilor cu ceilalţi, a c3iar cu #umne/eu, dar, în ceea ce priveşte acest act &i/iologic, mai avem multe de învăţat. Puţină lume ştie că un câine poate trăi destul de mult &ără mâncare sau c3iar apă, dar nu &ără somn. -ipsa lui sau, mai ine /is, împiedicarea câinelui să doarmă, îl omoară. )i nu atât somnul, cât visul, acel moment în care noi ne racordăm, în astral, la energiile divine. Plecasem destul de demult de la spital, de pe secţia de psi3iatrie, când m!a sunat o asistentă care terminase între timp psi3ologia şi cu care mă înţelesesem ine. 0ra mai desc3isă la minte şi asta o &ăcuse să &ie mai receptivă la ceea ce &ăceam eu cu mult în a&ara a tot ceea ce înseamnă medicina clasică. 2ând a auns la mine, erau dea luni de când nu dormea decât câteva ore pe /i sau pe noapte. 1estul şi!> petrecea în &aţa televi/orului, &umând, sau la servici când era de gardă. Treuie să avem în vedere că somnul ţine de c3arele superioare, de care are griă 'unul #umne/eu. 0ste adevărat că noi, prin ceea ce &acem, putem să le in&luenţăm în ine sau rău, dar, până la urmă, cel care are deci/ia &inală în ceea ce priveşte modul lor de &uncţionare tot 0l este şi asta în &uncţie de ele!varea spirituală a individului. Asistenta dusese şi consultase o doctoriţă psi3iatră, care ostop. trecuse medicaţie. că nu!i destul trecea,detotdemult. insomnii trecut!o pesemedicamente şi mai tari. Până a spus ea singură )i apevenit la mine.Apoi Totulpentru s!a petrecut Amavea, a trimis!o la de/legări şi să aducă un preot în casă, a$ta pentru că soţul ei, care lucra la rigada antitero, călcase pe coadă ţiganii, care apelaseră la vrăitoar e. 0a avea de su&erit şi pentru că era mai sensiilă, dar şi datorită naturii meseriei pe care o alesese sau din cau/a armei personale. 2onclu/ie. %nsomnia poate &i datorată unui act magic care se re/olvă cel mai simplu şi când nu ştii prin iserică şi sluitorii ei. +ă daţi seama ce ucurie să nu te lase cineva să dormi Q de /ile( în ceea ce mă priveşte pot spune că iau în seamă visurile. Pentru că din anumite puncte de vedere, adevărata viaţă spirituală, aşa cum a&irmă marii maeştrii, are loc la nivelul visului. $unt coincidenţe care au e8istat în visurile mele5 de e8emplu, dacă am visat!o pe prietena mea plecând, îndepărtându!se de mine, a urmat inevitail o despărţire. -!am visat pe cineva apropiat, un prieten, că treceam un râu, înotasem amândoi. în apă îşi pierduse panto&ii. 0ra trist. ! +rei să mă duc să ţi!i caut* l!am întreat. !Nu. #acă asta a &ost voia lui #umne/eu... )i peste puţin timp a divorţat. 9n vis asemănător am avut eu înainte de a divorţa. Am oservat că dacă vise/ &emei sumar îmrăcate sau că &ac dragoste, a doua /i mi se întâmplă ceva5 &ie lovesc maşina, &ie mă cert cu cineva, o descărcare nervoasă. 9nul dintre visurile pe care le!am avut a &ost unul în care mă a&lam într!o căruţă plină cu pâine, vin şi capete de porc. #in căruţă dădeam celorlalţi până ce am rămas doar cu capetele de porc. Prolema este că, de &iecare dată când vise/ carne, mă îmolnăvesc. 0ra perioada în care aveam mulţi pacienţi. -!am luat ca pe un vis premonitoriu şi am scă/ut numărul de pacienţi pe care îi vedeam pe /i. inând cont că visul este adevărata realitate spirituală, în mănăstire se reduce drast ic somnul. 2ălugării cu adevăr at uni dorm câteva ore pe noapte, mai e8act între R şi D, apoi se mai culcă pe la prân/ câteva ore. -ipsa de somn ol igă creierul să treacă în al&a. 2oroorată această stare cu rugăciunea, omul rămâne cantonat la limita dintre cele două lumi, cea materială şi cea spirituală. %ntrarea în această /onă permite vi/uali/ările, desc3ide rea mai rapidă a oc3ilor su&letului şi o desc3idere mai ună către lumea spirituală.
Plus că privarea de somn &ace să se tre/ească şarpele un!dalini, să se epui/e/e celelalte energii, iar şinele nostru să devină mani&est. $eamănă puţin cu antrenarea trupelor de elită. Post, mătănii, privare de somn, instrucţie, totul este până la urmă un antrenament P$% speci&ic. %n somn pleacă îngerul pă/itor al omului. în trup rămâne şinele omului şi, ţine de tre/ia lui şi de elevarea lui spirituală, acesta poate rămâne acolo sau se poate perinda prin lumea astrală, prin ceruri sau anticeruri. #e aceea apare o vulnerailitate în somn, o lipsă de protecţie. Asta însă nu se întâmplă &ără ştirea lui #umne/eu. )i ceea ce se întâmplă are un rost în elevarea noastră spirituală. #e aceea în sistemul 4aruna 1eii apare protecţia personală cu ar3ang3eli puşi în colţurile şi centrul camerei pe timpul nopţii. )i de aici diverse posiilităţi de protecţie a trupului şi câmpurilor în timpul nopţii. +isul mai poate repre/enta o elierare a energiilor interioare din suconştient şi interpretarea lui, aşa cum magistral a &ăcut!o reud. Poate că nu sunt de acord cu tot ce a spus el. #ar ca pionier în domeniu a desc3is poarta spre suconştientul pro&und. $omnamulismul are mai multe cau/e5 &ie o posesie ?nu toate spiritele care posedă trupul altui spirit sunt demoni, e8istă spirite mai puţin evoluate care rămân ancorate între lumi şi tind să se mani&este în lumea materială şi iau orice trup potF, &ie o legătură prea puternică între sine şi trup ca maşină ioc3imică, ia r acţiunile sinelui din ti mpul somnului , necontrol ate de îngerul pă/itor, &ac să se mani&este în lumea materială. 2ea mai ună soluţie sunt sluele ortodo8e de de/legare.
Informarea lucrurilor 2e înseamnă asta* iecare lucru este energie de un anume &el. 2u lumină se poate introduce în esenţa lui o in&ormaţie &ie spre ine ?s&inţirea de către preot a mâncării, a 3ainelor sau a altor lucruri precum casa, maşina etcF, &ie în rău. 1ăul nu este decât inele inversat(
7anipularea emoţională +orind despre aceasta mă gândesc şi la mine. -a un moment dat am &ost acu/at că &olosesc cunoaşterea pentru a &ace &emeile să se îndrăgostească de mine. 2um încerc să veri&ic orice lucru care mi se reproşea/ă, am început să caut. 0ste adevărat că nu am nici o sută de ani, nici nu sunt ciung sau olog dar, c3iar şi aşa, numărul &emeilor care mă plac mai mult decât o simplă amiciţie li se părea unora prea mare. Am auns însă la anumte conclu/ii pe care nu mă tem să le &ac pulice. )i anum e că este adevă rat că am &ăcut a sta în procent de puţin peste SQ. #ar nu în to talitate conştient . Practicam ceea ce se numeş te manipularea po /itivă, care apare şi în psi3anal i/ă sau psi3oterapie şi care permite vindecare a unui individ pe a/a legăturii a&ec tive dintre terapeu t şi pacient. Am &ăcut ine sau rău* 2ert este că persoanele respective s!au sc3imat. Prolema este că nu poţi acorda a&ecţiunea ta tuturor pacientelor pe care le ai . )i atunci apare durerea l or ! t reuie să prec i/e/ c ă în O1%20 relaţie terapeut!pacient apare la un moment dat ruptura când pacientul este pregătit să se descurce singur. )i asta se &ace tot prin durere, prin supărarea lui asupra terapeutului. 7otivul principal al îndrăgostirii unui pacient de terapeutul lui este &aptul că, prin autorul primit, prin curăţarea su&letului său de ceea ce a adunat în ani, apare un sentiment imens de recunoştinţă care, &iind de intensitate &oarte mare, creea/ă sen/aţia îndrăgostirii. Poate că treuia să e8plic mai mult acest meca nism pentru ca &iecare dintre doamnele care au venit la mine să înţeleagă. 2onclu/ia este că într!adevăr iuirea poate &i indusă P$>. -a &el şi ura. 9na dintre maestr ele pe care le!am &ăcu t a venit la mine la încep ut doar ca să se spovedească. îi dăduse prietenului ei menstruaţie în mâncare spunând5 „Aşa cum eu nu pot trăi &ără sângele meu, aşa să nu poţi trăi tu &ără mine(" O &ă cuse pentru că el n u credea în magie şi > !a legat. #ar ca lumea. 2e mi!a plăcut la ea este că s!a căit, a plătit şi a început să urce. Asta da &ormă de manipulare emoţională, c3iar dacă apare sustratul material pentru inducerea unui gând, unei stări altui individ(
9nul dintre motivele pentru care su&eră oamenii când se despart este pentru că ei înşişi proiectea/ă dorinţele lor într!un viitor pe care îl văd în comun cu persoana pe care o iuesc. Adicătelea, mai e8act, io mă îndrăgostesc de o &emeie şi încep să vise/ cum o să avem copii, casă, maşină, cum ne ducem în e8cursii împreună. Asta se &ace şi pe &ondul discuţiilor pe care le avem noi doi. Ne mai şi imaginăm cum o să &ie şi aproape vedem asta. #ar viaţa, #umne/eu, 3otărăşte alt&el şi se întâmplă ceva. 9nul pleacă poate pentru că îşi vede viitorul alături de altcineva, iar celălalt rămâne singur cu visurile pe care şi le!a &ăcut. )i deodată viitorul i se pare înc3is. Nu mai vede nimic, pentru că nu poate, şi viaţa i se pare un drum înc3is. 0l are nevoie de timp pentru a îşi reconstrui viitorul în alt sens. începe o şcoală, un curs de dansuri. Treuie să &acă ceva nou pentru a reveni pe linia de plutire. )tiind asta, am cunoscut o &ată care inducea un viitor comun pentru ea şi ăratul pe care îl dorea. A&la ce îşi doreşte acesta şi apoi imagina acest viitor ca pe un &ilm şi i!> inducea ăratului. rumos, nu* )tia că viitorul este previ/iil şi sc3imail şi alegea ceea ce îi convenea ei din ceeea ce avea să se întâmple( 0u unul am o soţie cu care mă înţeleg &oarte ine. Poate &aptul că m!a înţeles şi m!a acceptat aşa cum sunt, cu unele şi cu relele mele, a &ăcut să ţin la ea mai mult. #in când în când îmi apăreau &urii ine8p licaile care încercau să dărâm e ceea ce construiam noi. Am măsurat şi a m desc operit că ci neva di n trecutul meu nu!mi dădea pace şi avea o coardă în su&letul meu care nu!mi permitea să îmi tr ăiesc viaţa. Aveam cor/i şi din partea prietenei mele care a murit şi din partea altei prietene care trăieşte, dar &ără mine. #eci şi ura poate &i indusă la nivel de $N. )i la &el indi&erenţa, patima egoismul. 2uaplică o singură condiţie ! să găsească o mică între cei 7anipularea emoţională nu se8uală, se re&erăgelo/ia, doar la cupluri, ci se în orice domeniu. 2am ce s! ar &acereşă o armată dacădoi. ar &i deodată cuprinsă de &rică* $au un o8er pro&esionist* 2ine ştie că emoţiile nu e8istă în realitate, ci că sunt doar energii care pot &i preluate şi transmise mai departe se poate ,uca la in&init" cu ele. -a un moment dat, nu ştiu dacă am mai povestit desp re asta, am &ost c3emat la o editură ca să o cunosc pe patroana ei. Pe când voream de una şi de alta, a început să!mi spună o poveste despre cum au apărut îngerii şi demonii. 2um că în soare erau doi &raţi care nu cunoşteau iertarea şi atunci unul s!a sacri&icat şi a 3otărât să devină demon pentru ca celălat să poată a&la ce este mila( +a8 alina( 0vident că m!am supărat pentru că încerca să!mi inducă iuirea &aţă de rău. 2u timpul am auns la conclu/ia că pe undeva avea dreptate5 răul treuie iuit, autat şi îndrumat, doar că &orma de manipulare pe care o încercase cu mine nu era în spiritul adevărului. )i apoi cel care emisese pentru întâia oară ideea iertării şi iuirii duşmanului lui #umne/eu a &ost părintele Caleriu(
$urtul %ngerului şi al luminii Pare neverosimil că până şi inele din om poate &i legat sau împiedicat să!şi îndeplinească menirea. Trist, dar adevărat. în esenţă, este simplă e8plicaţia şi nu voi da /eci de e8emple de oameni care au trecut prin asta. Prin naştere, omul are un înger pă/itor, numai rar şi în ca/ul în care are o misiune specială de îndeplinit pe pământ primeşte de la un început mai mulţi. în timp, prin greşelile pe care le &ace, indi&erent câţi are, ei se îndepărtea/ă. Nu prea sunt curioşi să &ie de &aţă la prostiile noastre şi în nici un ca/ nu le place să ne privească &ăcând se8( Odată cu îndepărtarea lor, devenim vulneraili în &aţa răului. 2am ce înseamnă doi sau /ece îngeri pe lângă o legiune de demoni* )i iată că un vrăitor care poate trimite una singură te poate &ace din om neom. )i ăsta este unul mic. 2el mai un pe care l!am întâlnit era o &emeie, evreică, şi care ducea după ea cinci sute de legiuni de demoni( )i să te mai miri cum de le merg ine a&acerile( Aşalumii că posiilitatea a lua pri/onier îngerpro!priu!/is devine o agatelă. că, din de vedere privi t într!o prin prisma a doua, ceade energetică, lumina un nu este legată, ci'ineînţeles se taie legătura cu punct ea. Ast&el, un omenergetic, poate &i astupat
grămadă de întuneric, poate &i i/olat în cilindri, s&ere au alte spaţii pline de întuneric şi atunci omul respectiv nu mai are acces la lumina care i/vorăşte din #u3ul $&ânt şi care ne ţine în viaţă. #e asemnea, e8istă oameni care au viraţia, lumina interioară, mai mare decât a îngerilor pă/itori şi atunci îi pot lega. Preoţii sau episcopii, c3iar dacă nu au o lumină ună, o pot &ace &olosind Tainele 'isericii, precum mirul s&inţit o dată la cinci ani. #e multe ori, îngerul nu &ace &aţă vieţii omului respectiv şi atunci el poate &i sc3imat de #umne/eu la rugămintea celor care au căpătat acest dar, simpli oameni sau preoţi. 08istă o rugăciune &rumoasă care poate determina aceasta5 #oamne, #umne/eul -ui %srael, 2el Preaînalt şi Prea!puternic, 2el care dai viaţă tuturor, 2el care c3emi de la întuneric l a lumină, de la rătăcire la adevăr şi de la moarte la viaţă, $tăpâne dă viaţă şi inecuvântea/ă pe acesta ?numeleF. înnoieşte!> cu #u3ul Tău cel $&ânt, plăs!muieşte!> încă odată cu mâna ta cea ascunsă şi dă!i încă odată viaţă cu viaţa Ta ca să mănânce pâinea vieţii Tale şi să ea potirul inecuvântării Tale, să intre şi în odi3na Ta pe care ai pregătit!o numai celor aleşi. Amin. 1ugăciunea am găsit!o întîmplător în 'ilia ortodo8ă şi era a unui ărat pentru o &emeie care se supărase pe el şi, ne mai putând să se împace cu ea, s!a rugat la #umne/eu să intervină. -ucrurile, în urma acestui &apt, s!au îndreptat şi cei doi îndrăgostiţi s! au împăcat, iar cea care o luase pe cărări greşite s!a întors la credinţă prin intervenţie divină la rugămintea celui care o iuea. 0ste o rugăciune ună de împăcare dacă ai epui/at toate miloacele de a te mai apropia de cel sau de cea iuită. 9n singur lucru nu poate &ace această rugăciune ! să oprească despărţirile armice. -e întâr/ie, dar nu le sc3imă. 7ai e8istă o acţiune, dar se poate numi impropriu &urt de îngeri, întrucât se a/ea/ă pe ierar3ia cerească şi implicit pe cea pământească, care este similară ei. %n general, ierar3ia isericii o respectă şi este în concor danţă cu aceea cerească şi este descrisă de #ionisie Pseudo!Areopagitul, parcă. #oar că preas&inţii noştri episcopi, pier/ându!şi 3arul, acesta a &ost luat de oameni simpli şi, la ora actuală, e8istă unii, &ie că sunt radieste!/işti, &ie că sunt maeştri 1eii, şamani sau maeştri 23i 4ung, care le!au luat locul şi pot să poruncească îngerilor şi c3iar ar3ang3elilor. 0i au dreptul prin trăirea lor să poruncească îngerilor pă/itori ai unui om să vină, să!i spună una alta şi c3iar să!i &olosească. 0ste dreptul celui care are cunoaştere, curăţie spirituală şi putere mai mare( Asta dacă ceilaţi oameni cărora li se &ace asta nu ştiu. -egarea îngerilor începe c3iar din iserică, cu acordul sau ignoranţa preoţilor care permit ritualuri precum legarea de noduri în timpul citirii celor >U evang3elii( ! 2e legi* am între at la un moment dat o &emeie care toc mai &ăcuse un asemenea ritual. Nu ştiu( a &ost răspunsul. 7i s!a spus să &ac nodurile şi să le des&ac când am nevoie de ceva sau am o prolemă. ! 0ste un ritual vrăitoresc de legare a îngerilor lui #umne/eu( am spus. 0l stă legat şi drept recompensă că i se dă drumul îţi &ace voia. Nu are nimic creştin în ea( Nu îl văd nici pe %isus 6ristos nici pe 7aica &ăcând nodur i în timpul sluei. )i asta su privirile îngăduitoare ale preoţilor( 7ă tot între de ce nu se raportea/ă oamenii la #umne/eu în ceea ce &ac( -e!ar &i mai uşor şi nu ar mai greşi atât( 9n alt mod este condiţionarea îngerilor ca să nu te asculte. #e oicei, o &ace cineva cu cunoaştere şi care, într!un &el sau în altul, are acces la lumină. 7i s!a întâmplat de mai multe ori să nu îmi pot &olosi în gerii. $tăteau în astral ca nişte statui de lumină, &ără să se mişte. #acă nu ar &i &ost 7i3ai, un 3eruvim sau $&ântul Arsenie 'oca, peste care nu pot trece măriile lor preoţii şi e piscopii sau &emeile care îi aută în nenorocirile lor, mi!ar &i &ost greu să înţeleg. Nu voi spune cum se &ace, dar vei spune cum se des&ac. $e dă lumină propriilor îngeri care au &ost &uraţi, &ie prin mirun!gere, &ie prin împărtăşanie. $e desc3ide sursa de lumină pe ei şi se ani3ilea/ă programele care
le!au &ost implementate. 6arul unui om este dat de #umne/eu. #arul de a scrie, de a cânta, se datorea/ă unor îngeri pe care #umne/eu îi dă oamenilor pentru a!i auta în menirea lor de pe pământ. #in păcate, sunt unii care nu au somn noaptea şi, având cunoaştere spirituală, invocă îngerii altora. 7ă derana că pe acela care mă aută pe mine la scris mi!> lua o cucoană. )i mă tre/eam gol. Poţi avea în tine multe, dar, &ără înger, &orma în care iese ceea ce scrii nu este la &el de &rumoasă. 0ram supărat, până am reali/at că ea nu putea &ace nimic cu îngerul meu. Putea a&la multe, scria multe, dar din punct de vedere divin nu avea dreptul şi de aceea degeaa scria, nu avea „condeiul" care este dat de #umne/eu. Plus că poţi scrie, dar este important şi cum eşti receptat de cei care citesc, lucru îngăduit tot de #um ne/eu( 7!am liniştit. 2eea ce scriu este din e8perienţa mea proprie. Aşa că, din &ericire, nimeni nu!mi poate lua asta. 'ună, rea, în curăţenie şi în păca t este viaţa mea şi meritul sau neme!ritul meu.
$urtul %ntunericului -a prima vedere, &urtul întunericului este un lucru un, dar nu întotdeauna. Nu ştiu dacă aţi urmărit de e8emplu &ilmul 1oc, cu $ilvester $talone. -a un moment dat, antrenorul îi spune că nu mai are privirea de &iară a unui o8er pro&esionist. Treuie să &ac o preci/are5 prin antrenament se produce o supraîncărcare cu energie negativă. 7ai e8act, cu demoni. Prolema este că nu oricine poate &ace datorită unui o limită de stăpânire a răului el determinată personale ţin deasta viaţa asta sau de lucru alteleelementar5 . Prima şi &iecare cea maiare importantă este #umne/eu. 9n în antrenor al meudedemulte o8, caracteristici un om de oseit, pe carece niciodată nu l!am au/it vorind urât sau de rău pe cineva, supărat pe cei pe care îi antrena, le!a spus5 „#acă v!a &ăcut #umne/eu o8eri, &iţi mă ca lumea şi serioşi(" $tăteam şi mă gândeam la ceea ce spusese şi nu înţelegeam. #e ce să vrea #umne/eu să pună pe nişte oameni să!şi dea pumni în cap. 7i se părea un nonsens. -a un alt campionat, de data asta de arate, un alt mare antrenor, care se specili/ase în a pregăti practicanţi de s3otoan pentru umite ?luptăF, a spus când a &ost întreat ce &ace5 „Am adus copiii ăştia sâ!şi mai consume energiile(" 2oroorând cele două declaraţii, am început să caut de ce îngăduie #umne/eu toate acestea. Nu 0l vrea asta, ci noi ne lăsăm duşi de arma noastră, de energiile noastre, în locurile cu care re/onăm. 08act ca în ca/ul unei &emei care vine la mine după ce a &ost la nu!ştiu!câte vrăitoare şi care mă întrea de ce nu a mers ea la preoţi. Pentru că altădată &usese vrăitoare şi asta o atrăgea( 1evenind la tot ceea ce înseamnă sport de contact. 0 clar că treuie să &ii &ăcut pentru aşa ceva. #acă interiorul tău nu are nimic de luptător, nu poţi lupta, nu* #ar sentimentul care stă la a/a oricărui con&lict, ceea ce determină dorinţa de luptă, este 91A( Am constatat că orice luptător, pe măsură ce se ate, pierde din această ură şi privirea i se sc3imă în caldă şi liniştită. Am &ost supărat că soarta nu mi!a îngăduit să lupt în ring, pe tatami, şi că am &ost mereu un oservator a tot ceea ce se întâmplă în urul lor. Am reali/at mai târ/iu de ce. $unt un reporter sau asta este menirea mea, să studie/ un lucru, să îl anali/e/ şi să trag conclu/ii. 2ât de pertinente sunt cercetările mele va decide trecerea timpului şi practica. %n orice ca/ am început să măsor cât 23i greu sau energie 4a poate stoca un luptător. )i aşa am auns la re/ultate interesante. Tson este unul dintr e cei mai mari din acest punct de vedere, dar mai sunt şi alţii, precum sens ei 6itos3i 4asu a. )i la ei este vora de legiuni întregi de demoni. 0ste importantă această diminesiune a spiritului uman pentru că în ca/ul unei lupte se va impune în timp cel mai ine antrenat, cel care are mai multă energie 4a. 0vident că la asta se adaugă te3nica, &orţa, vite/a de reacţie şi, nu în ultimul rând, #umne/eu.
Ast&el, #umne/eu a creat un sistem, cel competiţional, pentru ca aceia care mai au proleme de neiuire, mai e8act ură, din alte vieţi să şi!> poată mani&esta într!un cadru legal divin, dar şi uman. 'a, con&orm legilor divin e, va veni momentul în care va &i inter/is să mai ieşi cu entităţile nerg ative de luptă după tine pe stradă şi asta pentru că propriul tău câmp îi a&ectea/ă pe ceilalţi. ăceam, ca de oicei, e8perienţe şi mă duceam încărcat negativ în unele locuri pentru a vedea ce se întâmplă în urul meu. Am auns, datorită artelor marţiale, la un nivel destul de un în a duce cu mine demoni &ără să mani&est acest rău sau să!mi a&ecte/e gândirea. Apropo, pentru cei care mă mai udecă5 să măsoare asta şi, când vor aunge să poată &a ce la &el, să vorească. %nevitail, când ţin demoni în mine, în urul meu se întâmplă ceva rău. ie oamenii încep să se certe degeaa, &ie îi apucă durerea de cap, &ie au loc accidente dintre cele mai ciudate. 2ert este că pot spune sig ur că nimeni nu rămâ ne neatins de pre/enţ a răului care se a&lă în cineva. Plus că a ţine în tine răul &ace ca trupul, şi aşa deteriorat de de&ectele transmise genetic, să se distrugă mai repede. 0ste adevărat că a învinge răul din tine în &iecare clipă a vieţii tale te &ace cu adevărat deoseit la nivel astral, dar este cea mai grea &ormă de evoluţie. 2ea a maeştrilor de arte marţiale, a călugărilor s3aolin, a og3inilor. #acă cei care se ocupă de arte marţiale ar urmări emisiunile despre călugării s3aolin ar oserva că ei nu ţin energia 4a în ei şi că o iau din pământ la începutul unui e8erciţiu, tao %u, sau demonstraţii şi o agă la loc la s&ârşit( Plus că nu mănâncă deloc carne şi lumina lor interioară le permite să ongle/e cu 4a!ul( Puterea inter ioară a unui sportiv vine din această energie 4a. Antrenamenul &ace ca să se desc3idă mai mult decât la ceilalţi oameni c3ara % şi a %i!a, iar asta îi conectea/ă la energiile telurice. #in păcate, se &ace acest &urt al întunericului şi se proiectea/ă pe luptăto rii ceilalţi. 0i nici măcar nu ştiu ce se întâmplă. $!a auns ast&el să nu se mai poarte lupta în ring, unde să învingă cel mai un sau cel care s!a antrenat cel mai mult şi care a renunţat la multe pentru a!şi &ace propria menire, ci în culise de către paranormali care ştiu ine ceea ce &ac( 0ste corect* #umne/eu ştie. #ar mie unul nu cred că mi!ar plăcea să mă tre/esc că după ce m!am antrenat ani de /ile mă duc în ring şi rămân ca un miel la tăiere pentru că în spatele adversarului meu este unul care are cunoaştere şi mă lasă în &undul gol( Plus că dimensiunea întunericului din tine îţi dă capacitatea de a ră/i în viaţă, dorinţa de a trăi. #acă am &i numai lumină ne! am dori să ne ridicăm la cer. 2ei care au locae pe primele c3are sunt aerieni, neancoraţi în lumea materială. Nici inele nu!> poţi &ace dacă nu ai măcar o ancoră aici( îţi lipseşte pre! ci/ia şi capacitatea de a &i concis în ceea ce &aci. Nu am să voresc despr e cum se &ace. %ar în ceea ce priveşte apărarea, asta este de domeniul maeştrilor, aşa că nu ar &olosi pulicului larg deconspirarea metodelor.
Capitolul 3
Tipurile de energie &olosite în atacul P$% ! energia "a sau întunericul, cu tipurile ei de viraţii, mai e8act energii din cerurile in&erioare celui în care trăim noi. „)i atunci a despărţit #umne/eu -umina de întuneric(" $puneam că este un alt tip de energie şi că nu este lipsa luminii. întune! ricul este o altă &ormă de mani&estare a lui #umne/eu. Pentru că se spune că #umne/eu este pretutindeni, aşadar inclusiv în iad, şi atunci şi întunericul este tot din şi în #umne/eu. %adul nu este ec3ivalent cu întunericul. %adul se a&lă în întuneric, dar la &el şi 9niversul material. Aşa că treuie să &ac o preci/are asupra iniţierilor pe întu! neric, cum sunt de e8emplu iniţierile din artele marţiale sau din diverse rituri, unele c3iar masonice. Până la urmă, nu este importantă iniţierea pe care o &ace cineva, pe lumină sau pe întuneric. Pentru că degeaa eşti preot ortodo8 sau episcop, maestru 1eii sau radieste/ist, şi legi şi tai şi &oloseşti cu! noaşterea şi lumina pentru a lovi cu ea şi ca să!ţi &aci casa mai mare şi să!ţi umpli u/unarele &ără să!ţi pese de cel de lângă tine. îi pre&er pe cei iniţiaţi pe întuneric, dar care &olosesc cunoaşterea ca să!şi aute şi să!şi înveţe semenii. Pentru că cel mai important este ce &aci, cum &aci şi de ce &aci, cu ceea ce ai, pentru tine, semenii tăi şi #umne/eu. & lumina sau energia Chi,tipuri de energie superioare di! mensiunii în care trăim noi. Tot aud oameni mai naivi vorind despre noua energie. Nu e8istă o nouă energie ! energii de viraţii superioare, lumină din ceruri de mai sus de până acum, da. #ar nu alte energii. 0nergia, lumina este una şi ea i/vorăşte de la #u3ul $&ânt. 2u cât se depărtea/ă de #umne/eu, intensi! tatea ei scade, dar toate &iinţele, spirituale sau &i/ice, e8istă în ea, prin ea şi datorită ei. 0nergiile celelalte pe care le cu! noaştem sunt din ea şi sunt precum culorile curcu eului care &ormea/ă o singură culoare, ală, din care ele însele provin. 0ste adevărat că la ora actuală treuie să tindem să aungem la o lumină interioară -% sau #6 de SV, care va &i considerat pragul normal, şi că toţi cei a&laţi su această limită vor avea proleme de tipul celor armice. #eci plăţi prin oală, accidente,
su&erinţe su&leteşti, pierderi ăneşti. îmi &ac datoria să spun( -a un moment dat mi s!a propus să &ac o emisiune la televi/iune având ca suiecte titlurile capitolelor din Atacul PSI. 7i se punea însă condiţia să nu spun că &olosesc -97%NA în terapie( 2i să voresc despre ioenergie, despre magnetism animal, orice, dar nu lumină. 0a este în patrimoniul isericii ortodo8e. Numai iserica, prin împărtăşanie şi eventual de Paşte are acces la ea( ?0ra o ironie.F A-$( îmi pare rău, dar mi!e mult prea drag adevărul ca să mint. $unt energii care sunt superioare ca viraţie împărtăşaniei unor preoţi şi asta pentru simplu motiv că &iecare preot nu poate primi decât energ ia de viraţie speci&ică lui. Nu pot mai mult pentru că i!ar arde( 'iserica a încercat să acopere mi/eriile sluitorilor ei prin multe /icale. 9na era de e8emplu că5 şi prin &ier şi prin aur trece curentul electric. 1e&erindu !se la &aptul că, indi&erent de păcatele preotului, lumina $&ântului #u3 cooară prin el. 0ste adevărat. #ar nu în totalitate. împărtăşania are valori di&erite de la preot la preot, de la epsicop la episcop, şi asta &uncţie de nivelul la care a auns el. -umina interio ară se modi&ică în &uncţie de ceea ce &acem şi lista este valail şi la &eţele ise! riceşti. Aşa că nu m!aş împărtăşi de la oricine. -a un moment dat, au venit la mine doi dintre cursanţii mei. $e duseseră să se împărtăşeasă şi %e &usese rău. 2ercetând de ce, am descoperit că lumina interoară a preotului era mai mică decât a lor( în loc să!i aute, le &ăcuse mai mult rău. Am vrut să mă duc la el, să!i spun să se lase de astea că &ace mai mult rău decât ine. #ar #oamne!#oamne mi!a spus să îl aut. 7ie, de cele mai multe ori, mi!e mai uşor să dau cu ranga decât să aut, dar ţinând cont că )e&u nu prea greşeşte, am &ăcut!o. )i descopăr că este el însuşi victima unui atac şi că cineva încerca să!> &olosescă în or. Nu avea nici o vină. 2e altceva pot să le spun celor care sluesc -umina decât să cureţe şi ei la rândul lor pe preoţii care sluesc $&intele Taine şi îşi &ac treaa, pentru că şi ei au ispite mari. ! spiritele pământului:pământ, apă, aer, &oc, lemn, metal, eter, g3eaţă, plasmă, energii care stau la a/a alcătuirii lumii pământene. ! energii care alcătuiesc #iul: toate tipurile de energie care stau la a/a alcătuirii structurilor omului, su&letul de om sau de
animal, şarpele undalini, câmpuri de la oameni şi animale care au murit sau au &ost sacri&icate şi pot &i in&ormate, iar prin re/o nanţă se integrea/ă structurii unui ins oarecare.
Spiritele $piritele &olosite în atacul P$%5 ! îngeriiB ! demoniiB 0ntităţile create de demoni, 0N7, 0N', 027, se ani! 3ilea/ă şi 0N' se trimit la #umne/eu şi $N!ul lor.
%ngerii Am mai spus despre &olosire a lor pentru manipula re, am scris despre &olosirea ar3ang3elilor ca să mă împiedice să scriu, &iind puşi de straă pe calculatorul meu. îngerii au arme, pot tăia câmpurile, pot trimite ra/e de lumină ?precum 1a&ail şi 7etatronF sau crea &orme de protecţie personală. Demonii olosirea demonilor în magie este &recventă, pentru că ei pot induce orice, de la idei, instincte, sentimente, care duc evident de la vicii, la dorinţa de suicid. #emonii au ei înşişi nişte legi după care acţionea/ă, care le sunt îngăduite de #umne/eu. #in păcate, omul, care este dotat cu voinţă proprie, poate trece peste aceste legi şi &ace mult mai rău decât demonul însuşi. O doamnă, nu mai are importanţă numele ei, s!a gândit să!mi saote/e terapia. 0ra destul de greu, pentru că aveam dea program ca oricine împiedică oamenii să aungă la mine ca să se vindece să preia el şi &amilia lui arma acelui om( #ur, nu* 2ert este că ştiind unde &ac măsurătorile, care este locul pe care stau, mi!a trimis într!o ună /i demoni pe acel &otoliu. 7ăsurătorile mergeau anapoda, ideile îmi erau cam şugueţe şi atunci am vrut să văd ce se întâmplă. )i am găsit. #e atunci am griă unde mă aşe/ şi ce este pe acel loc, curăţ energetic, pentru că o anală amprentă energetică neintenţionată, lăsată de cineva încărcat negativ, te poate in&luenţa. Cum se poate scăpa $e $emoni
1ugăciunea şi postul sunt îndemnul eristic. %n general, citi rea Psalmilor &ace ca demonii să plece. Pot da e8emplul clasic al lui #avid şi al lui $aul. 9ltimul avea cri/e de nervi în care aungea să omoare degeaa pe cine era lângă el şi se liniştea numai la ascultarea Psalmilor cântaţi la 3arpă de #avid. 0ra o &ormădee8orci/are. W 7ătăniile sunt un alt mod de e8orci/ateK!#emonul nu îşi poate pleca capul, cu atât mai puţin să îngenunc3e/e în &aţa lui #umne/eu. )i mai drăguţ este că aceeaşi doamnă îmi trimitea un demon speciali/at pe se8 ca să &ac dragoste cu indi&erent cine( 7ai târ/iu, când am început să mai văd câte ceva, îl găseam acasă, în milocul patului. $impla aşe/are pe pat era su&icientă ca să!> preiei. Aşa că, dacă îl simţeam, încercam să a&lu ce anume &usese pus să &acă de doamna mea. Nu se supăra că îl înţinea legat )i de îlmarginea la pat câtsă!mi timp spună, po/a pentru toată /iua s&ântă. &olosea de doar noaptea, introducân!du!> în ăraţii pe care îi aducea acasă. %ar el, pentru că îl c3inuia, îi &ăcea damlalele( Aşa că era departe de a o iui. Nici pe mine nu mă adoră demonii, dar ştiu un lucru5 că sunt drept şi nu am isteriile unei &emei care, când se enervea/ă, sparge va/e ca să se descarce( )i nu!i c3inui. )tiţi că din punct de vedere psi3ologic cineva care c3inuie pe altcineva, indi&erent că este vora de demon, are şi el o păsărică pe creier* %isus nu a c3inuit demonii, i!a trimis în porci &ără să le &acă nimic. 0l este model de ec3iliru din punct de vedere psi3ologic. Aşa că acelora care mai între/ăresc în ei dorinţa de a c3inui, indi&erent că este vora de &emei, de animale, de demoni, îi s&ătuiesc să se caute. Nu mă derana pre/enţa lui, ci &aptul că era programat să mă &acă să eacule/. Nu neapărat precoce, dar să o &ac, iar dacă o &ăceam de mai multe ori într!o noapt e era per&ect. Având cunoştinţe de oga şi practicând continenţa, ea ştia că prin orgasm se pierde energie, se spolia/ă organismul şi de minerale, vitamine, aminoaci/i esenţiali şi altele şi spera ca prin asta să!mi pierd puterea psi3ică. $urpri/ă( Poţi să nu
implici anumite energii în actul se8ual şi, prin urmare, să nu le pier/i. $upărătoare este lipsa de imaginaţie. +e/i că nu „îţi intră o g3idu şie" şi persevere/i să o &oloseşti*( 0 dovadă de lipsă de materie cenuşie( #emonii se pot &olosi pentru orice5 manipularea unui om, distrugerea unui aparat, încurcarea unei situaţii. $piritele care pot &i opuse lui sunt ar3ang3elii, indi&erent că este vora de protecţia împotriva lor sau de îndepărtarea lor. #e asemenea, sunt viraţii la care ei nu pot re/ista. 2eva de genul ţânţarilor care mor la aparatele care emit pe ultrascurte. olosirea aparatelor care emit pe asemnea &recvenţă, mu/ică de acest gen, clopotele tietane pot alunga demonii. 0le, datorită viraţiei mari, pot curăţa locurile unde se aud. 2a şi îngerii pot &i &olosiţi în distrugerea aparatelor electri! ce, de la calculator la maşini sau alte ve3icule. Numărul lor este important, dar şi modul în care sunt &olosiţi. 9n e8emplu de &olosire a demonilor. %n timpul alegerilor, una dintre susţinăto arele marelui partid îmi trimitea acasă un demon, demonul curviei ?7el&ion se c3eamă în ortodo8ieF, pe care doamna psi3olog îl ţinea legat de pat şi îl &olosea intro! ducându!> în ăraţii cu care &ăcea dragoste. $tilul ei era simpatic. 2a ărat, te ţinea de voră până ce se &ăcea târ/iu de te lua somnul, apoi, pentru că o parte a psi3i! cului tău se ducea în legea lui la somn, introducea în trupul tău demonul respectiv, pe care ea îl satis&ăcea din toate punctele de vedere. Apoi îl lega la loc de pat, &olosindu!> mai departe în sco! purile ei, care de cele mai multe ori aveau conotaţie se8uală. 0ra un &el de manipulare P$%, pentru că prin 7el&ion ea &ăcea ca ăr! aţii să o dorească nu mult, ci &oarte mult. Pentru că tu, ca sim! plu om, nu puteai re/ista unui demon care este de sute sau mii de ori mai puternic decât tine, el &iind &ormat din mii de entităţi. 9n alt mod prin care încerca să mă denigre/e era &olosirea demonilor pe care îi trimitea pe &otoliul meu de consultaţie( A &ost o c3estie destul de ciudată să descopăr asţaKntr!o /i m!am dus la cainet şi m!am aşe/at ca de oicei pe &otoliul pe care stau şi &ac măsurători. ?)tia unde, pentru că mă
vă/use la cainet.F Numai că re/ultatele mele o luaseră ra/na. Nimic nu mai concorda cu realitatea. Nu mi!am dat seama ce se întâmplă până când nu m!am ridicat să mă duc în altă cameră. -a întoarcere, am simţit câmpul de pe &otoliu şi aşa am descoperit entitatea. #e aici până la a descoperi ce este şi cine >!a trimis a &ost doar un pas. #oamna asta era complet împotriva măsurător ilor radieste/ice, /icând tot timpul că dau erori . 0ste adevă rat că treu ie să &ii într!o anume stare ca acurateţea măsurătorii să &ie de sută la sută, dar de asta nu este de vină radieste/ia, ci operatorul. %n ceea ce mă priveşte, pot spune că după ce am &ăcut dragoste sigur nu mai am preci/ie mare. 2ert este că de măsurători le e &rică celor care au ceva de ascuns. îi e &rică isericii ?sunt episcopii masoni care au nişte valori ale luminii interioare că nici nu m!aş apropia de împărtăşania pe care o &ac ei sau de ag3ea/ma lorF, le este &rică politicienilor care par a &i în lumină, dar înăuntrul lor sunt mai negrii ca Ag3iuţă etc. Nu am nimic de ascuns, deci nu mă protee/ împotriva măsurătorilor( -a un moment dat, a venit la mine un domn ca să!i măsor cine îi &urase un monitor cu cristale lic3ide dintr!un am&iteatru. Poate că ar &i treuit să!i spun că nu sunt în cea mai ună condiţie ca să &ac măsurători, pentru că tocmai mă ocupasem de treuri mai lumeşti. %niţial am avut sen/aţia că era mai mult o încercare, un test, decât un &urt real. $e &ăcuse şi s&eştanie după &urtul respectiv. încercând u!se oare să se şteargă urmele energetice ale adevărului privind dispariţia monitorului* 7ă mai gândesc la asta. Atacul P$% prin demoni urmăreşte de &apt e8acerarea viciilor, a instinctelor şi a sentimentelor şi pervertirea gândurilor. în timpul alegerilo r, un demon al se8ului îmi era trimis în &iecare noapte din considerentul că prin eaculare se pierde energie şi automat putere( eapă( 0ste adevărat, numai că puterea nu vine numai de la energia se8uală. $e întâmpla să mă tre/esc din somn cu &oame şi să mă duc să mănânc. Odată ce mâneam, legam în mine energii cu programe care să mă împiedice să &ac ceea ce îmi
propusesem5 P$#!ul să piardă alegerile. 2e este ciudat că, deşi au pierdut, încă nu s!au lecuit şi &olosesc acelaşi tip agresiv de luptă P$% împot riva guvernului. Pe ei nu!i interesea/ă poporul român, ci puterea, cercurile înalte prin care s!ar putea învârti dacă ar &i realeşi. 'eleaua lor este că nu sunt singurul împotrivă şi c3iar şi singur le!aş &i destul. Atâta timp cât am de partea mea lumina o să &ie o opo/iţie virulentă şi atât.
Spiritele rătăcitoare dintre lumi 08istă oameni care au murit şi care, &ie nu au ene&iciat de slue de înmormântare ca lumea, &ie că nu ştiu ce s!a întâmplat cu ele şi rămân prinse între lumi. 0le pot &i legate de cei cu cunoaştere şi &olosite. $unt precum sclavii, dar la nivel spiritu! al. 0 clar că nu pot &i &olosite ast&el decât de cei cu cunoaştere şi putere &oarte mare. în acest ca/, păcatul, din punct de vedere divin, estela aldemoni, celui cucicunoaştere. #e multe în origeneral e8orci/ările se re&eră la spirite rătăcitoare, spiritenu neote/ate care nu intră în legile eristice.
"osesia de către spiritele inferioare olosirea demonilor în atacurile P$% este &oarte &recventă şi este des utili/ată de ţigani şi evrei. -a un moment dat, a venit la mine un turc care avea viciul ca/inourilor. 7!a rugat să!> aut să scape de aceste viciu care îl dusese la sapă de lemn. Am descoperit că locul unde se ducea să oace, un ca/inou, avea angaat personal care se ocupa de protecţie şi manipulare P$% şi care &olosea demonii în racolarea viitorilor ucători. Nu &ăceau decât să trimită demonii să aducă indivi/i care să oace la ca/i! no. 0vident că undeva, în interior, aceştia re/onau cu ocul de noroc, dar tot o încălcare a lierului aritru este. Nu este mirare că maoritatea ca/inourilor sunt evreieşti. 2um parca nu era destul, turcul meu a mai intrat în cominaţie şi cu ţiganii cămătari şi era dator şi la ei. #ar despre modul cum &ac ţiganii cămătari, am scris în „7agia ţiganilor" ?ve/i Arta războiului PSI).
"osesia de către spiritele 2ineva ar putea /ice că nu estesuperioare posiil aşa ceva. #in
păcate, este. $unt mulţi cei care, din considerente pe care am să le enumăr, cred că pot încălca lierul aritru al cuiva. Asta se produce în general din cau/a celor iniţiaţi pe lumină5 maeştri 1eii, radieste/işti, preoţi, episcopi. în primul rând, treuie lămurit un lucru. Preoţii şi episcopii ortodocşi nu sunt singurii care primesc la tundere sau 3irotonisire îngeri care să!i aute în misiunile personale. $unt oameni care, pentru a înţelege înţe! lepciunea cu care #umne/eu a creat şi conduce lumea, primesc în autor 3eruvimi ?înger ii din &aţa tronului ceresc(F. #ar a le permite să se mani&este tot timpul prin mine înseamnă că eu nu mai pot &ace tot timpul ceea ce cred de cuviinţă. #ar nu despre asta este vora, ci despre a utili/a îngerii pe care îi primeşti pentru a te &olosi de alţii.
%ngerii condiţionaţi prin iniţieri' optimi(ări şi )irotonisiri
o modalitate de a ocoli asta5 îmi &ac de lucru pre&erând ca în timpul sluei să &ac terapie. A auta un om este mai presus de rugăciune. Târ/iu am descoperit că &ăceam aşa din interiorul , special ca să nu aung la slue( Cândindu!mă la asta, mi!am dat seama că în timpul sluei % nu eram cu totul acolo şi uitându!mă după mine însumi am % descoperit că eram legat în altar( Nu era prima dată când mi se > întâmpla. -a &el păţisem cu nişte călugări de mănăstire, ca să L mă duc acolo îmi legaseră )inele, şarpel e undalini, în altar( Aşa că, supărat, am transmis un mesa prietenului meu preot că nu mai merg pe la iserica lui pentru că, din păcate, se % a&lă într!o ierar3ie care mie nu!mi place, cea isericească orto
0ste un păcat ca un maestru 1eii să condiţione/e înger ii pe care îi dă celui pe care îl iniţia/ă pentru a!> ţine pe acesta legat de el. Omul simte când maestrul &ace asta. 7ulţi mi!au spus că, la un moment dat, nu au mai vrut să continue pe calea 1eii pentru că aveau impresia că maeştrii lor trăgeau de ei ca să le &acă iniţierile şi motivaţia lor nu era tocmai una onestă. îi interesau mai mult anii din iniţieri. 0vident că îngerii pe care îi primeşti într!o iniţiere pot rămâne legaţi de maestrul care te!a iniţiat. #ar ei pot &i decondiţionaţi. Pur şi simplu se cere asta prin drept divin. întrucât iniţierea a &ost plătită, iar omul care a auns să o &acă a meritat asta, îngerii sunt ai lui. -a &el este ca/ul episcopilor care &ac tunderi în călugărie, sau ung diaconi, sau 3irotonisesc preoţi. -a un moment dat am cunoscut un preot cu care am devenit prieten ! rar pot &ace asta. 7area maoritate a celor care îmracă 3aina preoţească devin 3aotnici şi pierd legătura cu oamenii. 2ert este că, de unde nu mergeam la iserică decât spo! radic, am început să o &ac mai des. Totuşi, la un moment dat am descoperit că nu eram c3iar eu. 7ă cunosc. $piritul meu, departe de a se &i ostoit de!a lungul anilor, are o prolemă în a sta la
do8ă. 0l însă nu avea nici o vină. 0ra &olosit în „or" tocmai pentru că se a&lă într!o ierar3ie şi, din păcate, deasupra lui sunt i episcopi care au auns masoni şi care in&luenţea/ă în sens nega tiv mersul ortodo8iei( $unt mulţi preoţi căl ugări care sunt % împotriva a tot ceea ce se întâmplă în iserică vă/ută ca insti! i tuţie,iareuamalessă&iuglasullor( i Prolema este că orii sunt la ora actuală în &runtea isericii( 2ei mai mulţi dintre ei nici măcar nu % se mai înc3ină lui %isus 6ristos, iar în timpul sluelor nu &ac decât să oace roluri( 7ai sun t şi câţ iva epi sco pi de un ă c red inţ ă. Am vă/ut şi mi!am înclinat capul înainte a lor ca să mă inecuvânte/e. #ar ei nu sunt destul de puternici şi de agresivi cât să &acă &aţă rău! lui care a intrat în iserică. Peştele de la cap se împute( Aşa am descoperit c ă în ise rica ortodo8ă, la nivel astral, şi!au unit energiile şase episcopi cu şase &emei, &ormând ast&el un grup ! care, unind energiile Xin şi Xang,
slue. 7ă mei plictisesc. sălipseşti &ac altceva. iindu!mi am spus de du3ovnicii că estePre&er păcat să de la -iturg3ie, găsit
este de puternic poate integri trece peste dintree8trem episcopii care s!auşipăstrat în &aţavoia lui multora #umne/eu
şi a oamenilor. Prolema este că deasupra preoţilor care sluesc s&intele taine sunt aceşti demoni îmrăcaţi în sutane, care pot in&luenţa energetic, in&ormând lumina care vine de la #u3ul $&ânt şi care transmută $&intele Taine după cum vor ei, dar numai în ine nu( în iserică, lumina cooară de sus în os. 0ste destul ca pe acest traseu să &ie unul care să &acă prostii pentru ca lumina care aunge la noi să nu mai &ie aceeaşi. #e unde ştiu asta* Pentru că şi în ceea ce mă priveşte s!a încercat să &iu &olosit în or. Adică &ără ca eu să ştiu. 2ineva, nu are importanţă cine, stătea conec! tat printr!o coardă când &ăceam iniţieri cu intenţia de a induce mesae suliminale odată cu acestea. #oar că ani3ilam astea printr!un algoritm, c3iar după iniţiere. îngerii veg3ea/ă şi spun dacă nu este totul O4. -a un moment dat, părintele Argatu poves tea că era să moară după ce îi otrăvise cineva împărtăşania( $e pare că nu înţelesese că nu era vora de o otravă &i/ică, ci de programe suliminale introduse în $&ântul Potir numai pentru el. Pentru că din acelaşi potir se împărtăşiseră şi alţi preoţi de la 2ernica, dar numai el se /ătuse trei /ile între viaţă şi moarte. usese in&ormată acea împărtăşanie numai pentru el. -a un moment dat, de Paşte, am luat şi eu Paşti. 7i s!a &ăcut rău. Nu rău, ci &oarte rău. Prietenii, mai în glumă, mai în serios, mi!au spus că poate treuia să mă mai curăţ şi eu, să mă spovedesc( #oar că eu sunt un practician şi, pentru că vreau să ştiu, m!am împărtăşit nu odată cu nevrednicie. Adicătelea, &ără să mă spovedesc, m!am pus la coadă la împărtăşit şi am luat $&intele Taine. Am greşit* Nu( 08istă pilda &emeii cu scurgeri de sânge care se atinge de %isus pe la spate &ără a cere voie. Nimeni nu mă poate opri din moment ce e8istă un precedent. Atunci am simţit o mare ne&ericire în su&letul meu şi am devenit &oarte irasciil. 7!am certat cu toţi. Am dedus, în timp, că mâ3nirea se datora păcatelor pe care le &ăcusem, şi care ră! măseseră ca nişte energii legate de su&let, &iind ele arse de &ocul s&ânt al împărtăşaniei. %ritarea venea de la demonii mei, care la rândul lor &useseră arşi de lumină şi care se ră/unau. Toţi sun! tem speriaţi de demoni. 0i sunt în noi, de multe ori cu miile, şi ne!am oişnuit cu ei ca măgarul cu samarul. Nu avem de ce ne
teme. 2ert este că de data asta era alt&el. )i am reuşit să scap ani! 3ilând programele care!mi &useseră implantate. Am început a Poi să măsor. )i am descoperit lucruri interesante. #e unde erau, ce se dorea şi prin cine veniseră. 2onductorul &usese preo! tu l cu care sluea prietenul meu, dar nici măcar el nu era de vină, şi el era &olosit în or deşi este un tip ine inten ţion Prima dată am descoperit că prin el mi se dăduse „otrava", vrut să i!o trag. 2el puţin intenţia o aveam, c3iar dacă în a moment mă mişcăm cu încetinitorul. 0ram atât de supărat pentru că mai multe persoane îmi spuseseră că după ce &useseră la iserici se simţiseră rău şi rămăseseră &ără lumină. Persoane responsaile, cu vârste astrale mari şi multă lumină, care după slue picaseră ca de oală. 2ercetând, am descoperit că sunt preoţi care &olosind $&ântul 7ir leagă îngerii sau demonii oamenilor pentru a!i &olosi ei înşişi. 0ste corect* Pe undeva, da, pentru că ei prin taina preoţiei sunt superiori îngerilor şi demonilor şi pot şi au dreptul divin să o &acă. Pe undeva, nu, pentru dacă sunt îngerii mei eu dispun de ei până la moartea mea după aceea pentru că!i am prin drept divin. )i pot cete udecat divină împotriva lor. $incer, asta mi!a plăcut pentru că în acel moment indus şi am atacat pe toţi cei care &useseră părtaşi la ceea ce mi s &ăcuse şi se &ace poporului român. #a, recunosc, am ata îngerii episcopilor care &ac prostii, ca şi pe demonii lor. )i mi! a &ăcut şi plăcere. Am descoperit că după ce că sunt răi mai sunt şi proşti şi slai. #in punct de vedere psi3ic, sunt nişte lău/e spirituale( #acă mi!ar îngădui #umn e/eu, aş avea nevoie numai de câteva minute să!i trimit la 0l. #acă ar &i &ost uni, nimic de genul inundaţiilor nu s!ar &i întâmplat, pentru că ar &i ştiut că apa de pe pământ este coordonată de două spirite, 0no3 şi %lie. )i dacă a &ost atâta, înseamnă că s!au desc3is amele stăvilare( -a un moment dat, pe când mergeam la părintele Argatu, am avut un vis, în care se &ăcea că o vi/itam pe mama mea. Acolo cred că era raiul, pentru că avea o căsuţă &rumoasă în soare, iar grădina din &aţă era plină cu &lori. )i parcă îmi spunea că le treuie apă, dar apa nu curgea. )i atunci m!am
uitat în sus şi am început să urc şi am vă/ut nişte g3eauri mari prin care ar &i treuit să curgă apa. Am auns la un stăvilar în spatele căruia era apă. Atunci am au/it dinspre pământ rugăc iune a părintelui Argatu, aşa cum o &ăcea el, că de aia înţelegeai ceva din ea, şi am vă/ut stăvilarul desc3i/ându!se. )i a doua /i a plouat( în ceea ce priveşte iserica ortodo8ă, îi consider pe cei din &runtea ei o şlea3tă de impotenţi spirituali. Nişte vânduţi răului, care ar treui luaţi la întreări de &isc, de oameni şi de #um! ne/eu. #e ce de &isc* Pentru că se dau şpăgi grase ca să se oţină paro3ii ogate, pentru 3irotonisiri, pentru ca episcopul să vină să s&inţească o mănăstire nouă. Pentru că sunt oameni care au donat isericii pământurile, casele, averile, anii şi nu se mai ştie ce este cu ele. Pentru că de ună intenţie eu unul acum vreo /ece ani aş &i dat cu dragă inimă ceea ce aveam isericii ca instituţie. 2u mintea de acum n!aş mai da( $!au strâns ani pentru 2atedrala 7ântuirii Nea! mului. Nu se &ace nici asta şi nici anii nu se ştie unde se duc, nici doân/ile. 'iserica este o instituţie care mănâncă ani pu! lici, care strânge şi de la vii şi de la morţi, dar nu &ace nimic pentru oameni. 9nde sunt aşe/ămintele pentru olnavi patro! nate de iserică* )colile, or&elinatele... #oar nu era iserica mai ogată în trecut. Nu are #umne/eu nevoie de anii şi aurul nostru. Ale -ui sunt toate. Ar avea nevoie de autor. %ar autorul dat -ui este cel dat oamenilor. Asta ar treui să &acă iserica. Au auns aceşti păduc3i, episcopi şi preoţi, să creadă că au numai drepturi, nu şi oligaţii, &aţă de om şi, evident, &aţă de poporul român. $unteţi nişte îmuia ţi pe seama unui singur Om care a murit pe cruce ca voi să vă &aceţi mendrele. +oi aţi ales să!mi spălaţi picioarele mie şi oamenilor simpli, ca mine. )i dacă nu vă îndepliniţi menirea pe care voi v!aţi ales!o, nu sunteţi decât nişte &arisei cu ări şi &uste lungi, &ără su&let şi cu minte scurtă. Aveţi mai multe oligaţii decât drepturi în raport cu oa! menii. $unteţi episcopi* Poate ar treui să treceţi cu adevărat prin proa &ocului. $ă primiţi la voi în c3ilie un dragon cu şapte capete şase aripiNucaavem să vedem dacă vă meritaţi locul. #acă nu* -a şirevedere( nevoie în iserică de icisnici. Ar
treui să ţineţi postul negru de patru/eci de /ile ca să urmaţi cu adevărat calea lui %isus 6ristos. $ă vedeţi ce înseamnă întâl! nirea demonului şi apoi să vă reconsideraţi atitudinea. Pe vreamea copilăriei mele de la 2ernica, aveam păr lung şi ară. 2ine mă vede acum cu greu şi!ar putea înc3ipui că îmi prindeam părul în coadă. Purtam c3ipul lui 6ristos.Toţi preoţii şi episcopii poartă c3ipul lui 6ristos. )i am &ost convins până într!o /i, când am reali/at că a purta cu adevărat c3ipul eristic nu este să ai ară şi părul lung, nici să &ii îmrăcat în sutană. %arba non facitphilosophus\ Treuie să ai su&letul precu 0l pentru cei din ur, #umne/eu şi cer( )i am mali reali/at ceva că treuie să meriţi să porţi cu adevărat c3ipulY-ui. %ar eu purtam cu nevrednicie. 2onsider că este o răspundere să po c3ipul -ui şi dacă eu aş &i patriar3 aş cere tuturor să se tundă să se ărierească. $ă le mai iasă gărgăunii din cap. în spatel c3ipurilor lor pioase încolţesc cele mai negre gânduri. 9n început pentru toţi. Adevăraţi sunt dincolo de c3ipul pe care îl a&işea/ă. Pe vremea ţarului Petru cel 7are toţi aveau ară, păr %u şi erau plini de păduc3i. 1uşii au &ost întotdeauna ultrao docşi dintr!o ignoranţă populară. arul s!a întors din ran unde vă/use mi/eria de la -uvru, pentru că la curtea 1egel $oare nu e8istau toalete şi se &ăcea pipi şi treaa mare osc3eţii din curtea palatului. Nici aie nu prea &ăceau şi s perucile lungi se scărpinau de păduc3i cu nişte andrele. % &emeile ascundeau mirosul de transpiraţie su par&umuri grele. 2iudat că par&umul a apărut mai mult de dragul de a ascunde mi/eria &i/ică. 2â3( 2red că oripilat de tot ceea ce vă/use a dat o lege prin care toţi erau oligaţi să!şi tundă ările şi părul, iar irarii de &rica $&ântului Petru mergeau cu ările în u/unar ca să le aiă la ei în ca/ul în care mor, ca să le arate la poarta raiului. -a noi văd prea multe su&lete găunoase şi prea multe ări lungi le acoperă( îmi cer iertare &aţă de cei care sluesc lui #umne/eu şi oa! menilor şi le cer autorul. Nu am pretenţia să &acă altceva decât să se roage ca adevărul să iasă la lumină, ca tot ceea ce este ine şi corect pentru om să iasă la iveală, să dăinuie şi să se întărească în primul rând în iserică. Nu e8istă putere la un
popor &ără credinţă şi nu e8istă credinţă &ără educaţie. Ori edu! caţia ţine în primul rând de preoţi. Nu pot suplini eu ceea ce nu &ac ei. 23iar dacă încerc să pun pe 3ârtie e8perienţele mele, ideile mele, cre/urile mele, nu pot suplini predica de duminică &ăcută din su&let. Preoţii noştri au uitat să voreacă de acolo, să se roage de acolo şi atunci normal că oamenii nu mai vin. 0i reacţionea/ă la tot ceea ce vine din su&let şi mai puţin la ceea ce vine din minte. 1e&eritor la ceea ce am scris, am trimis un e!mail pe adresa Patriar3iei în care am spus că voi cere udecată divină împotriva preoţilor şi epsicopilor care se &olosec de $&intele Taine pentru a lega îngerii şi demonii oamenilor &ără voia lor, în scopul de a!i manipula. -a 2ernica mai era un preot care citea molit&ele $&ântului +asile cel 7are. Acolo îmi trimiteam pacienţii care aveau nevoie de aşa ceva. )i mi se spune că i s!a inter/is înainte de alegeri, de la Patriar3ie, să mai citească molit&ele( 7otivul este simplu5 orice e8orci/are permite e8orcistului să &acă ce vrea cu entităţile pe care le scoate, aşadar puteau &i &olosite în alegeri( 0ra o pildă care vorea despre $&. $imion $tâlpnicul, care a stat două/eci de ani pe un stâlp. $incer, mi se pare o pierdere îngro/itoare de timp, dar, mă rog, a &ost opţiunea lui. 2ert este că &ăcea e8orci/ări până ce, la un moment dat, sinodul i!a inter/is. )i el a ascultat. Apoi , vă/ând că a ascultat de sinod, i s !a îngăduit să aute oamenii mai departe. inând cont de pilda asta şi încercând să mă g3ide/ după precedente ilice sau ale tradiţiei, spuneam de oicei că am să dau ascultare doar sinodului ca instanţă supremă. A urmat însă ca/ul Tanacu. Părintele #aniel mi!a plăcut, avea lumină şi încerca să &acă inele. Poate prea în stilul ar3aic ortodo8. 0ste prototipul per&ect al călugărului ine intenţio nat, dar sărac cu du3ul. #acă ne uităm la cei care sunt implicaţi în acest ca/, el şi măicuţele, se oservă o crasă lipsă de cunoaştere spirituală. %ar ceea ce a &ăcut se încadrea/ă la nivelul c unoaşterii spirituale a primelor veacuri ale creştinismului, când e8orci/ările se &ăceau într! adevăr legând posedatul cruce( riscul era ca după cele trei /ile de postde negru să %ar moară(
0ra acea &emeie o posedată* 2red că da. Pre/enta acea privire a pacientului psi3otic ?posedatF şi, după câte am ascultat, &amil ia ei şi arma de neam era de asemenea natură. 0l a proce! dat însă în stilul clasic, ar3aic, al e8orci/ării. 2ine a putut asculta e8orci/area &ăcută de părintele 2leopa la 7ănăstirea Neamţului poate îşi aduce aminte că la un moment dat demonul prin gura 7ăriei ?&emeia e8orci/ată atunci cu nouă preoţi călugăriF spun e5 „Am să o omor(" -a care părintele 2leopa îi dă următoarea replică5 „N!ai decât. O să ne rugăm pentru ea şi va aunge în rai(" +oream, de asemenea, despre un ca/ din satul tatălui meu, tot o &emeie din care, aunsă la e8orci/are, demonul ţipă că o va omorî pentru că era drept de la #umne/eu să stea în ea. %deea este că nu întotdeauna este drept &aţă de demoni să &ie e8orci/aţi şi că încălcarea acestui drept poate duce la moartea e8orci/atului.
+oream la un moment dat despre prostia ine intenţionată!cam ăsta este şi ca/ul părintelui #aniel. 0ste un creştin un şi crede. #in păcate nu ştie, pentru că nu a &ost învăţat prea multe. 0l nu avea drept divin să intervină în arma acelei &emei. #ar a &ăcut!o şi nu a ieşit ine. 0ste vinovat divin* Nu. Nici măcar nu ştia că nu are voie să intervină. #ar intervenind a preluat din arma &emeii. Plăteşte prin puşcărie. 0 vinovat legal* Creu de spus, pentru că ea nu era în toate &acultăţile ei mintale. )i admi! ţând că cineva care este olnav vrea să!şi &acă rău singur, cum îl poţi opri atunci, pe moment, până când o comisie staileşte că nu este întreg la minte* 2âţi pacienţi nu sunt legaţi de paturi la psi3iatrie* 2ine %e dă medicilor dreptul legal sau cn un om. lege* Jter ! 0vident că râca mea cu episcopii negri din #ealul 7itro!
poliei nu s!a înc3eiat aici. Noroc că am &ost crescut de preoţi şi aşa că ştiu cum &ac ei. 2a să &ac o paralelă, la &el se întâmpla în cadrul unui sis! tem de evoluţie spirituală, a&lat la limita ştiinţei şi spiritului. A&lat pe >Q grade la ora actuală, am intrat în contradicţie cu cel care conduce destinele grupului. 0l este uşor de învins. Prole! ma era că deşi îi învingeam şi pe el şi pe îngerii lui, îşi revenea destul de repede şi mă ataca din nou. Normal că mă mira cât de repede se regrupa. Am descoperit că se &olosea de îngerii pe care gradele mai mici îi primeau la optimi/ări. #eci avea o gră! madă. Aşa că, pentru a scăpa de asta, am contactat câteva grade mari şi le!am spus că şe&ul lor se &oloseşte de îngerii şi su&letul lor, &ără ca ei să ştie. A &ost de auns ca să scap( în cele din urmă, am auns la conclu/ia că urmărim acelaşi lucru, ridicarea omului şi a poporului român , aşa că ne acceptăm unii pe alţii, c3iar dacă suntem departe de a ne iui ca &raţii întru 6ristos.
m!a &ăcu t să uit ca să nu aung. 7i!a încălcat lierul aritru(" #oamne!#oamne mi!a dat dreptate şi ceea ce am simţit apoi a &ost părerea de rău a îngerului pentru că greşise. 0u nu ţin supărarea pe nimeni, nici măcar pe el, dâr de multe ori se poate întâmpla ca îngerii unui om să intre în +on! tradicţie sau con&lict cu cei ai altuia. #reptatea o staileşte #umne/eu şi de aceea este ine să ştiţi cum udecă 0l. 7ai este adevărat şi că, deşi de cele mai multe ori am drep! tate, plătesc pentru că răspund e8agerat în anumite situaţii, dar asta este şcoala mea armică. Noroc că, de cele mai multe ori, cunoaşterea preoţilor se re/umă la câteva lucruri. Pentru că au respins tot ce era din Orient, s!au limitat ei înşişi şi asta mi!a &ăcut viaţa mai uşoară. 2e ştiu ei* $ă lesteme ! mă re&er la psalmul >QZ şi mai sunt alţi câţiva > psalmi care sunt rugăciuni cu 0' mic. Adică, mai e8act, nu
Contracararea manipulării prin %ngeri Pentru a scăpa de îngerii trimişi de cineva de pe pământ este de auns să!ţi aprin/i o ţigară. 0ste un păcat, dar nu unul &oarte mare. Pentru a scăpa de îngerii care sunt trimişi de cineva ?preot, episcop, radieste/ist, maestru 1eiiF pentru a mă determina să &ac un lucru pe care consideră aceştia că este un este de auns să îmi pun o picătură din propria urină pe cea&ă. Nu le place. 0vident că se supără şi se duc direct la #umne/eu să ceară dreptate. %ar 0l le răspunde că nu au ce căuta %a mine decât dacă eu sunt de acord. +oiam să!mi iau un sac de o8. #acă mă repet şi am mai povestit asta, îmi cer iertare. )i stăteam în maşină pe scaunul din dreapta. 2um, necum, am uitat de ţelul meu şi prietena mea care conducea m!a convins să mergem să vedem un maga/in de 3aine. Pe drum mi!am amintit de ţelul meu iniţial. Am cercetat şi am descoperit că îngerul ei îmi sc3imase gândul. urios, m!am dus în astral şi i!am dat un pumn în cap. rumos, aşa cum, mărturisesc, nu reuşesc la antrenamente. Plângând, s!a dus la #umne/eu Tatăl. „2e s!a întâmplat*" >!a întreat #oamne!#oamne. „7!a ătut #ragoş(" i!a spus acesta. 7!a c3em at imediat pe mine( „#oamne, am /is, am vrut să mă duc să!mi iau sac de o8 şi
sunt cineva une pentru nu urmea/ă linia eristică. în momentul care citeştecăacest psalm, depinde şi de puterea lui, se în &ormea/ă ca un nor negru care a&ectea/ă relaţiile de &amile, pro&esia, mă rog, toată viaţa lui. Prolema este că nu este doar o &ormă gând, întrucât se invocă inclusiv demonul, „şi demonul să stea de!a dreapta lui(", aşa că este mult mai comple8ă. Treuie ani3ilată &orma gând care se poate înconura cu lumină şi mai treuie învins demonul care îţi vine în dreapta şi aici intervine numărul îngerilor tăi şi ce pot &ace ei, cât de ine sunt înarmaţi sau cât de puternic eşti tu însuţi. #e oicei, ăstu ia i se ia capu l şi odată cu asta şi puterea. A&urisenia, lestemul preoţesc , este doar o &ormă gând şi se ani3ilea/ă în lumină. #epinde &oarte mult cine are dreptate, dar c3iar dacă nu are dreptate lestemul preoţesc sau ar3ieresc poate a&ecta un om. 2ând nu te mai poate a&ecta* 2ând eşti mai mare şi mai puternic decât el. 2ând ai mai mulţi îngeri decât el, ai o cunoaştere mai mare sau vârsta astrală mai mare, nu mai are ce să!ţi &acă. 2ea mai simplă metodă de ani3ilare a lestemelor preoţeşti este citirea Psaltirii. %n general, ei atacă după sluele de liturg3ie de duminică sau de sărătorile mari, cele cu roşu în calendar. 0ste singurul moment când se încarcă cu lumină şi îşi iau putere.
Treuie să recunosc că am avut momente când simpla venire a duminicii îmi &ăcea &rică. Asta până când am descoperit şi am atacat eu primul şi totul a culminat cu momentul în care am lovit în timpul sluei de liturg3ie. Asta nu prea i!a plăcut lui #umne/eu, dar nu am avut încotro. Nimeni nu se aştepta. $incer, mi!a plăcut asta. „$ă loveşti în tarele mortului", precum în ocul de ridge. Preoţii cred că, odată îmrăcaţi în 3aine şi a&laţi în altar, sunt ine8pugnaili. 0i nu ştiu că ustiţia divină are loc oricum şi oriunde şi că şi noi, oamenii simpli, avem acces în altar în liturg3ie. )i au vă/ut. Altarul nu este decât un loc care se desc3ide către o dimensiune superioară şi, să!mi &ie cu iertare, dar am &ost să mă plim şi mai sus. Pentru cei care au acces la lumină, treuie să le spun că ani3ilarea lestemului preoţesc sau ar 3ieresc se &ace vi/uali/ând &orma asta gând ca un nor şi înconurând!o cu lumină până dispare. #e ce de/vălui asta* 0i, ca repre/entanţi ai lui lisus, nici nu ar avea voie să &acă aşa ceva. Admiţând că #ragoş Argeşanu o ia ra/na, preoţii ar avea voie sau, mă rog, legile iuirii ar treui să!i determine să se roage pentru mine să &iu luminat de #um! ne/eu ca să nu duc în ispită sau în păcat pe alţii. în nici un ca/ să mă lesteme sau să mă a&urisească. Nu că mi!ar păsa prea mult de ultimele două. rustrant pentru ei, nu* $ă se creadă nişte mici dumne/ei pe pământ, veniţi să împartă dreptatea şi să primească osanale pentru asta, şi deodată să vină un nimeni în drum, &ără patalama de la 7itropolie, şi să le strice mendrele. #eocamdată ei sunt plătiţi din anii mei, nu eu din ai lor. -ăsaţi predicarea P$#!ului şi a „primarului care este" din noaptea de înviere. +edeţi!vă de creşterea spirituală a poporului ăsta. +oi treuie să duceţi poverile celor slai( Asta aţi ales odată cu preoţia şi nu anii, vilele şi maşinile de lu8. 2um să pot spune cuiva care se duce şi donea/ă ani pentru re&acerea unei iserici să se mai ducă la iserică dacă preotul de acolo îşi &ace vilă pe anii strânşi pentru pictură* )i nu o casă cu !R camere, ci o vilă de neam prost, în care o să aiă camere în care nu o să intre în viaţa asta*
*ragerea cu psaltirea 0u unul m!am certat cu spirite din planuri superioare care au încercat să!mi &olosească îngerii con&orm dorinţei lor şi
planului lor. Nu mă interesea/ă nici măcar dacă motivaţia lor sau scopul în care o &ăceau era unul un. 1eplica mea a &ost că, dacă au nevoie de îngeri, n!au decât să cooare pe pământ să!i câştige ei înşişi. Ai mei sunt ai mei şi deocamdată îi &olosesc eu cum cred de cuviinţă în scopul emancipării omului. -a unii din cei de sus le!am luat şi capetele după ce am cerut udecată dreaptă instanţelor superioare. $unt om, sunt trea/ şi apt să iau propriile mele deci/ii pen! tru care eu voi da socoteală la s&ârşitul vieţii, nu sunt deloc curios să mă mai las îndrumat de unii care sunt mai proşti, mai răi şi mai ori decât mine. #acă vreunu l îmi demonstrea/ă că ştie şi poate mai multe, îl urme/. #eocamdată sunt nişte papa! gali care spun cuvinte s&orăitoare învăţate din cărţi în care nici ei înşişi nu mai cred. Atâta timp cât nu pot &ace nimic din ceea ce &ace lisus, nu repre/intă nimic. $unt dispus să!i iau cu mine la pacienţi, la olnavi psi3ici, să demonstre/e ceea ce cred, iar dacă nu pot5 la revedere( #acă lisus propovăduia &ără a putea vindeca pe nimeni, nici că mai au/eam ceva despre el până acum.
%ngerul +orţii Aveam un vecin, pe nea Petrică. $oarta a &ăcut să se aleagă cu un cancer de colon. 2ând am a&lat eu, era dea târ/iu. Avea dureri. $oţia lui a venit la mine să!i &ac nişte calmante. #ar i!am spus că eu unul sunt pe principiul ca un pacient să ştie ce oală are ca să &acă ceea ce este mai ine pentru el însuşi. #rept urmare, nu m!a mai căutat mult timp. A venit în altă seară să mă roage să vin neapărat că!i este rău. între timp, &ăcuse o oclu/ie intestinală, îl desc3iseseră şi îi &ăcuseră un anus contra naturii. )tia că are cancer. Au urmat /ile de calvar pentru el. $e ucura că mă duc să mai stăm de voră şi să!> întorc de pe o parte pe alta. Prietena mea de atunci, cu mult mai multă iuire de oameni decât mine, îi &ăcea inecţiile. -a un moment dat, m!am tre/it stând cu raţele încrucişate la doi metri de patul lui. 2iudat, pentru că eu nu stau aşa de oicei. -ui Nea Petrică i se desc3ises eră oc3ii su&letului şi vedea lucruri pe care eu unul nu le vedeam. #e e8emplu, că &ata de lângă mine avea un su&let mare, plin de iuire. 'a la un moment dat îi şi spusese5 „-asă!> în pace pe 6ercule, că nu te vede("
2ert este că aşa l!am întâlnit prima dată pe îngerul 7orţii. Nimic spectaculos, pentru el moartea este doar o misiune pe care şi!o &ace su +oia -ui #umne/eu. in minte că la un moment dat Nea Petrică m!a rugat să mă duc să!> ărieresc. 7!am scu/at şi m!am &o&ilat. #acă ţin ine minte, >!a ărierit prietena mea. Nu a durat mult şi a venit şi momentul s&ârşitului pentru Nea Petrică. Atunci, împreună cu un alt vecin, l!am spălat şi ărierit şi mi!am cerut iertare în gând că nu am &ăcut!o cât timp mai era în viaţă. îngerul 7orţii se aşea/ă, înainte de a lua viaţa unui om, în dreapta acestuia. Nu poţi muri &ără pre/enţa lui, iar dacă mâine un om are un accident şi moare, îngerul 7orţii era lângă el încă de ieri. $criam la un moment dat despre o &emeie la care m!am dus la insistenţele unei prietene. Avea anus contra naturii, se spove! dise, dar câmpurile ei erau dea sparte, câmpurile corespun/ă! toare c3arelor %, %% şi %%% tindeau spre /ero. %!am spus că mai are două săptămâni de trăit. A început să plângă. 7ama ei m!a condamnat că am &ăcut asta. în cele trei săptămâni în care a mai trăit, s!a împăcat cu copiii ei, cu &ostul soţ, şi!a luat la revedere şi a plecat. 9ltima săptămâna a &ost în comă. în ceea ce!i priveşte pe /iariştii români. Am &ost contactat de un o&icial român să spun ce cred despre răpirea lor. 2ă a &ost aranată încă de aici ştiam, dar sincer nu credeam că se mai întorc. 7ulte din constantele lor erau spre /ero şi c3iar misiunea lor pe pământ era înc3eiată. 2a şi cum îşi terminaseră ceea ce aveau de &ăcut. 7ă rog, am spus ce cred că ar &i de &ăcut pentru a &i mai ine pentru ei, dar &ără prea mare î ncredere în re/olvarea po/itivă a prolemei. Am omis un lucru. aptul că ne a&lam în postul Paştelui şi că au încept să se dea rugăciuni la iserici pentru ei. 7isiunea lor a &ost suplimentată de 7ântuitorul şi aşa au scăpat. %ar eu am învăţat că nimic nu este ătut în cuie. 2ineva apropiat avea proleme. O pare/ă pe partea dreaptă. 0ra un atac P$% destul de dur. Prolema a &ost când am reali/at că lângă el se a&la îngerul 7orţii( 2e era de &ăcut*
Am c3emat mai mulţi prieteni şi i!am &ăcut iniţieri 1eii. -! am internat în spital şi, odată trecut la alt nivel al armei, i s! a suplimentat şi lui misiunea pe pământ şi a scăpat. 7ai urât este când eşti singur!singurel şi te tre/eşti cu el lângă tine. Nu &rica de moarte, ci ceea ce a rămas ne&ăcut, ceea ce ai &i putut &ace ine sau mai ine te macină. )i nu am vrut să plec, aşa că mi!am adus aminte de %van Turincă. Pentru cine nu ştie, această poves te este una iniţiatică . %van prinde moartea şi o agă într!un sac, o ate şi aceasta re&u/ă să îl mai ia(
-umina în atacul P$% #incolo de ceea ce repre/intă ea, ca &ormă de mani&estare a inelui, lumina este ve3icul şi conţinut, energie şi in&ormaţie. Are totuşi o caracteristi că, anume aceea că i se pot implementa programe şi in&ormaţii, atât po/itive cât şi negative, care pot creea mari proleme celor atinşi de ea. #in păca te este cel mai greu de contracarat, pentru că produce acea uimire mistică asupn&noastră. $emănăm cu nişte iepuri a&laţi în &aţa &arurilor unei maşini de raconieri. Poate că nu este cea mai măgulitoare imagine despre noi înşine, dar, din păcate, ăsta este adevărul5 lumina ne oreşte( iecare are un nivel viraţional propriu şi este impresionat de o lumină de viraţie superioară. %deea este că un om este cu atât mai vuln erail în &aţa luminii cu cât di&erenţa de viraţie dintre el şi cel care este canalul de lumină este mai mare. -a un moment dat stăteam să aung la moaştele $&ântului #imitrie 'asaraov. 2oada era lungă, multă lume de alt&el se călca pe picioare să!i sărute moaştele. )i atunci m!am uitat în oc3ii oamenilor care erau aproape de moaşte, preoţi, diaconi, mireni. Primii erau calmi, îşi &ăceau serviciul, în oc3i li se citea liniştea, în sc3im oc3ii mirenilor erau, ca să spun aşa, „uimiţi". Parcă erau drogaţi. O &eră neună a cuprins la un moment dat mulţimea şi au început să se calce în picioare. %n îmul/eala provocată de disperarea lor de a se înc3ina, până la urmă, la nişte oase, mi!am pierdut mătăniile. Aveam nişte mătănii pe care un &rate din
mănăstire le &ăcuse din sâmuri de măsline. 2e vroia să însemne asta* în su&letul meu simţeam că nu asta este credinţa, nu ăsta poate &i drumul spre #umne/eu, -umină şi Adevăr( în altă ordine de idei, mi se părea ciudat că unii, mirenii, aveau un respect deoseit pentru acest eveniment, în timp ce preoţi i nu păreau prea cuprin şi de cine ştie ce respect pentru acel ritu al. 7i se părea că este o 3iă pe undeva( )i de atunci nu am mai &ost la nici o /i de s&ânt. 7int, am mai &ost la $&ânt a Parasc3iva. Nu din lipsă de respect, ci pentru că am reali/at că nu ăsta este adevărul. 2ei care ştiau asta, preoţii, tratau lucrurile ca pe un ritual care, volens nolens, treuie îndeplinit, îndrumând oreţii, &raierii, dintre care &ăceam şi eu parte. Acum ştiu că adevărul este pe undeva la miloc. 2ă moaştele nu sunt Adevărul, dar că &ac parte din 0l şi că prolema este să aungi să descoperi comple8i!
dul lorB ! transmiterea de lumin ă spre alţii &ără acord ul lorB ! introdu cerea de mesae su liminale în timpu l terapiei &ără acordul pacientuluiB ! &olosirea grilei de cristale prin introducerea datelor sau a po/ei unei persoane &ără acordul eiB ! in&ormarea cu lu mină a lucrurilo r, 3ainelor şi mâncării special pentru a determina lucruriB !&olosirea de spaţii de lumină în locuri pulice care să împiedice o persoană să!şi e8ercite lierul aritruB $unt mai mulţi iniţiaţi şi maeştri care au venit în ţară şi care au ţinut cursuri. -a un moment dat a venit o cucoană de vreo şai/eci de ani la care s!a dus multă lume să o asculte. Am vă/ut doar un reporta la televi/or şi am simţit atracţie se8uală pentru ăătia asta( 2um nu cred ca într!un atât de scurt timp să &i devenit geronto&il, am întreat şi pe alţi prieteni ai mei,
tatea lui.&i #acă mentori, maeştrii sprituali ar &i ştiut asta, nu s!ar auns marii la con&licte şi ră/oaie. 2um te poţi apăra de lumina in&ormată* 7ai întâi5 ce este lumina in&ormată* $ă spunem că eu sunt maestru 1eii şi că am acces la lumină. Odată ce mă încarc cu lumină, ceea ce spun capătă valoare de adevăr pentru auditoriu. Am &ăcut mai multe e8perimente printre care şi acela de a spune, &iind plin de lumină, o prostie. Aceasta a &ost preluată ca o a8iomă de cei pe care îi învăţam( -e!am spus apoi celor care mă ascultaseră ce &ăcusem. 7!am gândit apoi să &ac alt&el. Am &ost de mai multe ori să susţin cursuri într!un oraş. ineam cur! suri de la ora E la U>, cu mici pau/e de cinci minute, &ără să mănânc ! cam asta înseamnă accesul la lumină şi energia pe care ţi!o o&eră. Priveam la cei care mă ascultau &ascinaţi de lumina pe care o emiteam şi m!am gândit la un test. 9rmă! toarea dată m!am încărcat cu întuneric şi i!am &ăcut atenţi la asta, spunându!le5 „#upă întunericul din mine tot eu voresc(" #e ce am procedat aşa* Tocmai pentru a nu mai &i surprinşi de energia pe care o emite un om, ci să &ie atenţi la in&orma ţie şi mai ales la in&ormaţia suliminală pe care o transmite acesta. $unt mai multe moduri prin care lumina se poate &olosi
ăraţi, ce au simţit în pre/enţa ei. 2âţiva mi!au spus că au simţit şi ei atracţie se8uală( Atunci am măsurat şi am descoperit că doamna emitea pe c3ara a >>!a şi a+l!a. $igur pe cea de!a %%!a. care induce instincte se8uale şi induce in&ormaţii la nivelul sinelui omului neiniţiat( 9rât( O altă situaţie a &ost în timpul alegerilor, când un partid politic se &olosea de puterea unei &emei care emitea noaptea pe c3ara inimii, in&ormând su&letele populaţiei care dormea. Pare neverosimil pentru un neiniţiat, dar, dacă ştii cum, se poate transmite ore în şir şi in&orma mii de oameni într!o noapte. #omnului preşedinte 'ăsescu i s!au &ăcut de toate ca să nu iasă la alegeri. Apropo de el. -a un moment dat am &ost invitat de o prietenă actriţă la 'alul Academiei 2aţavencu. 2um am intrat în sala în care se decernau premiile, ne!am aşe/at în dreapta ringului. -a scurt timp după sosirea noastră, au venit şi cei de la Alianţă5 'ăsescu, Tăriceanu, Cuşă şi alţii. întâmplarea ?oare*F a &ăcut să stea e8act în &aţa noastră. Privindu!> pe 'ăsescu cum era îmăcat în pulovăr ?nici pe vas nu ar &i mers aşaF, am vă/ut că avea &ăcut ceea ce se numeşte în magie „de urât", să nu!> placă lumea. armece &ăcute de ţigani şi nu numai. „2ă are c3elie( 2ă îşi ţine părul cum îl ţine(" O groa/ă de mi/erii(
pentru a manipula51eii &olosite pe c3arele celorlalţi &ără acor ! simolurile
Nu ştiam de ce treuia să vin eu, unul care nu prea le am cu lumea mondenă( $incer, pentru că îmi păsa, i!am &ăcut curăţare( %deea este că dumnealui i se trimitea lumină in&ormată ca să se îmrace şi să arate cât mai rău, iar celorlalţi oameni li se trimitea lumină in&ormată ca să nu!> placă( #răguţ, nu* Apropo de relaţia dintre candidaţi. $e spune că la un mo! ment dat se dădea în &olosinţă noul 7all, cel din 7ilitari, şi că &useseră invitaţi primul ministru, primarul şi consulul turc, pen! tru că oamenii de a&aceri turci au pus la punct clădirea şi spaţi! ile comerciale. 0vident, aşa cum ne!am oişnuit, primul ministru a întâr/iat o oră. "Nervos, primarul, în momentul în care prim! ministrul treuia să ia cuvântul, i!a şoptit printre dinţi5 „0şti un nesimţit(" -a care prim!ministrul s!a întors şi i!a replicat la rân! dul lui5 „Poate!ţi trage ursul o laă(" -a care primarul i!a spus la rândul lui5 „O să ţi!o tragă iepuraşul când îţi va &i lumea mai dragă(" )i i!a că, tras!o( a rămas cu laa( Poate cu oca/ia asta va învăţa dacă9rsul este voie de $us, nu este nevoie să &aci nimic ca să devii preşedin te, se ocupă alţii de asta şi ei nu tre! uie plătiţi să o &acă. )i oricum 7all!ul nou are proleme de magie ca să nu meargă, mai e8act ca să nu aiă clienţi.
,rila de cristale Prin introducerea datelor sau po/ei unui om în grila de cristale se trimite energie la distanţă acestei persoane. Pe lângă &aptul că se transmite energie, ea mai este şi ampli&icată de cristale( Plus că grila emite timp mai îndelungat, circa UR de ore de la încărcare. 08istă totuşi posiilitatea de a te apăra de aceasta. Prin 1eii se poate desc3ide $ursa de -umină spre c3ară şi se şterg din grilă datele male&ice care sunt ăgate în cristale. $au poţi să creşti viraţia, iar energia transmisă prin grilă poate aunge doar până la un anumit nivel, nu te mai atinge la cap pentru a!ţi in&luenţa deci/iile. )i mai sunt...
$olosirea spaţiilor po(itive %n sens negativ 1adieste/iştii a&irmă că nu este păcat să cree/i un spaţiu cu
0' mai mare de Z>, adică un spaţiu po/itiv. Am un amenda! ment. #acă, de e8emplu, cineva trimite un spaţiu unei alte per ! soane ast&el ca ea să nu &acă &apte cu 0' mai mic de Z> iar acesta nu este căsătorit cu prietena lui, dar ar vrea să se culce cu ea, pentru că nu este căsătorit din punct de vedere divin nu va putea din simplul motiv că spaţiul îl împiedică( Nu i se trece oare peste lierul aritru* H
$olosirea luminii altora olosirea luminii altora şi a energiei altora din cărţi sau altele pentru a!i lovi pe alţii este o c3estie osnică. 9na dintre maestrele mele mă sună. îmi spune că nu ar treui să mă ag în căsnicia ei şi că am &olosit cunoaşterea greşit. Am măsurat şi nu!mi dădea nimic. însă energia cu care era legată era a ei. 0ram învinuit că i!aş &i legat laiile la nivel astral. #in păcate, cineva se încărca cu energia mea din cărţi pentru a da vina pe mine.
Inducţia 2e înseamnă inducţia* %ndi&erent că este vora despre inducţia 3ipnotică, rela8are, terapie energetică sau manipulare P$>, asta presupune implementarea unei in&ormaţii la nivel de suconştient &olosind energia la di&eritele ei grade de intensi! tate. #e la întuneric la lumină. Pentru că nu se produc salturi ruşte între acestea, e8istă întotdeaua trepte, c3iar dacă apare la un momet dat un prag între dimensiuni care au o valoare ener! getică anume. 0ste simplu până la urmă. 2eea ce se poate transmite însă este mult mai divers.
Introducerea de mesa-e subliminale %n timpul terapiei Prin punerea palmelor şi desc3iderea canalelor de lumină se &ace legătura cu cele mai pro&unde structuri energetice ale unui om, cu suconştientul şi şinele. #in acest punct de vedere, a implementa un mesa suliminal înseamnă a trece peste lierul aritru al omului respectiv şi este o acţiune condamnată de ustiţia divină. 2ei mai mulţi maeştri 1eii îi învaţă pe cei pe
care îi iniţiea/ă că nu se poate manipula prin 1eii, ceea ce este &als. #acă nu ştiu asta, înseamnă că sunt slai ca maeştri, iar dacă nu spun adevărul, înseamnă că au ceva de ascuns. #um! ne/eu nu a ascuns adevărul despre pomul cunoaşterii, dar i!a dat omului posiilitatea de a alege. Aşa este corect. 0u spun că se poate &ace, ce aleg ceilalţi, nu mai este prolema mea. iecare are conştiinţa în &aţa căreia va treui să dea socoteală cândva şi instanţele superioare divine unde vor treui să dea de asemenea socoteală.
Cuvântul este re/ultatul gândir ii, împlinirea ei, şi este o împlinire materială a gândului, iar dacă gândul are o putere în sine datorată gânditorului însuşi, odată devenită cuvânt o idee capătă putere prin energia rostirii ei, a su&letului pus în emiterea ei, de aceea suntem şi ceea ce vorim. 2eea ce spunem, rămâne înregistrat pururi determinându!ne inclusiv în vieţile noastre viitoare.
metod e de nevoie creşteredea aşa viraţiei pentru cine vrea.08istă #e ce multe este până la urmă ceva* $implu, nu poţi &i legat ca lumea decât de cineva cu viraţie mai înaltă decât a ta. Atunci, cel mai simplu ca să nu mai &ii vulnerail în &aţa celor car e se ocupă de una alta şi au viraţii înalte şi li se pare lor că sunt uricul pământului ?mai treuie să şi demon! stre/e astaF este să te ridici deasupra lor prin cunoaşter e, apli! caţie şi viraţie. 2e înseamnă de &apt creşterea viraţiei* Pur şi simplu creşterea lumino/ităţii sinelui, care duce implicit la creşterea viraţiei &iecărui câmp al omului respectiv. Noi sun! tem ceea ce gândim, spunem, &acem, mâncăm, em, respirăm, vedem, ascultăm. $untem determinaţi de meseriile noastre, de locul în care vieţuim, de oamenii cu care intrăm în contact, de ceea ce citim, de mu/ica pe care o ascultăm, de &lorile pe care le ţinem în casă şi de animalele pe care le iuim. ,ândul &ace să ne racordăm la anumite planuri de energie de di&erite viraţii. Cândim po/itiv ! ne racordăm la entităţile spirituale de lumină. Cândim negativ ! re/onăm cu entităţile oase şi avem parte de rău. Toate câmpurile noastre se modi&ică după ceea ce gândim, pentru că nu poţi &ace sau spune ceva un gândind greşit. Totul porneşte de la modul cum gîndim şi
$apta înseamnă punerea tuturor energiilor noastre în reali! /area unei idei une sau rele. aptele sunt cele care ne pot sc3ima cel mai repede. #e multe ori este greu să gândeşti ine, dar ştiind ceea ce este ine treuie să te apuci să şi &aci. Acţiunea ta te poate sc3ima din stră&unduri. $untem gala8ii şi acţiunile noastre sc3imă tot ceea ce se a&lă în noi şi su noi în microlumi. #in această cau/ă, îi trimit pe pacienţii mei să se înc3ine la moaştele s&inţilor c3iar dacă nu cred, să se spo! vedească deşi nu ştiu ce înseamnă asta, să dea de pomană &ără să priceapă şi să dea -iturg3ii de iertare pentru lucruri pe care nu le înţeleg. Atingerea de s&inţenie te îndumne/eieşte c3iar &ără să ştii, &ără să &ii conştient de asta. "ostul este o &ormă de creştere a viraţiei. Asta pentru că modul cum mâncăm noi carnea, necurăţată, o &ace să aiă mult 23i greu ?energie 4AF, pe care îl acumulăm, şi $N ?su&letF de animale. $igur că acest &apt poate &i sc3imat şi mă re&er la pilda $&. Petru care a avut vi/iunea multor trupuri de animale coorând din cer şi care >!a au/it pe #umne/eu spunându!i să mănânce. 7irat, a întreat cum poate să mănânce ceva necurat. Atunci #umne/eu i!a spus cum poate numi el necurat ceea ce a curăţat 0l. %deea este că se poate mări viraţia mâncării prin lumină şi sulima acea energie negativă în lumină. #oar că, până în momentul în care vom aunge la nivelul să &acem asta, treuie să ne &olosim de orice instrument avem la îndemână ca să apucăm să creştem în lumină, să înţelegem şi să aplicăm. %deală este hrana #ie întrucât este plină de lumină. Prin asta înţeleg orice &ructe sau legume proaspete, care conţin en! /ime şi lumină. -ăstarii de legume. Crâul încolţit sau &asolea
singurii în măsură să &acă o sc3imare în gândirea noastră sun! tem noi înşine.
sunt din punctul de vedere al luminii ene&ice pentru corpul uman.
Capitolul 4
2reşterea şi scăderea viraţiei sau a luminii interioare 2reşterea viraţiei
Curăţarea )ranei este o altă metodă de creştere a vira! ţiei. Această curăţare se poate &ace prin 1eii sau prin curăţarea radieste/ică. $e mai poate &olosi crucea şi rugăciunea ortodo8ă, consacrarea og3ină etc. $e poate &olosi uleiul şi &ăina de la 7aslu în prepararea alimentelor pentru curăţarea lor. $unt descrise în amănunt în cartea părintelui Ale8andru Argatu despre viaţa părintelui său %larion Argatu. $puneam că suntem ceea ce em, ast&el că apa energi/ată sau s&inţită contriuie, dacă este ăută în post negru sau pe stomacul gol, la creşterea viraţiei unui om. #acă ţinem cont că în postul negru organismul pierde din apă şi, implicit, se des3i! dratea/ă, odată cu ingerarea de apă cu viraţie superioară ea ocupă locul apei legate din celulă şi automat creşte viraţia omului respectiv. $unt ăuturi care scad viraţia, precum ca&eaua, alcoolul pur, dar care îşi pot sc3ima viraţia dacă sunt energi/ate. -umina are capacitatea de a transmuta elementele şi de a le trans&orma în une. #oar cu &umatul nu se poate &ace nimic. ume/ şi pot spune că asta scade viraţia. umatu l loc3ea/ă c3arele care nu mai emit lumină. umătorii au proleme în a!şi mări viraţia. #ar la &el cunosc câţiva oameni care şi!o scad în acest mod ca să rămână în milocul oamenilor. Aerul. 9n singur lucru am oservat că nu poate &i sc3im! at prin lumină5 tutunul( Orice ai &ace, &umatul scade viraţia unui om. 2redeţi!mă pe cuvânt, am încercat de nenumărate ori( $untem ceea ce respirăm spuneam. 9na este să &ume/ sau să lucre/ într!un loc în care se &umea/ă şi alta în iserică sau într!un cainet de terapie unde se arde smirnă, tămâie sau eţişoare par&umate( 9na este să respir aerul 'ucureştiului sau dintr!o vopsitorie şi alta să stau în vâr& de munte unde nu aunge poluarea. Ori de câte ori putem, ar treui să ieşim în natură să ne umplem plămânii de energia şi puritatea ei.
Seul. $untem de asemenea dragostea &i/ică pe care o &acem. $au se8ul. #acă în timpul actului se8ual participă şi su&letul şi lumina, se 3rănesc îngerii. #acă &acem doar se8 ca pe un sport şi pentru plăcerea &recării, atunci 3rănim demonii şi
ne încărcăm negativ. Actul se8ual poate &i înălţător şi ne poate ridica în s&erele înalte sau ne poate coorî în tenerele anti! cerurilor în &uncţie de intenţie şi de reali/area lui. #in punctul de vedere al acestuia, sunt mult mai avansaţi og3inii şi practi! canţii 23i 4ung!ului se8ual decât noi ortodocşii. -a noi, actul &i/ic este vă/ut religios ca un mod de concepere de care treuie să ne &ie ruşine, la ei ca o modalitate de terapie şi înălţare spiri! tuală. 2ând voi avea timpul necesar, voi studia această pro! lemă. 0ste clar că nimeni nu ne!a învăţat să &acem dragoste până acum, iar ortodo8ia cu atât mai puţin. )i până aungem noi să ne naştem de la #u3ul $&ânt mai este şi, din păcate, nu avem altă metodă de concepţie în a&ara celei cu eprueta. Plus că în timpul actului se8ual se produce o armoni/a re între parteneri care &ace ca amii să crească sau să scadă vira! ţional în &uncţie de c3arele care se desc3id atunci. 7odul în care interacţionăm noi oamenii este simplu de demonstrat. #acă mă duc şi &ac arte marţiale îmi cresc agresiv! itatea, dacă practic iuirea şi compasiunea ortodo8ă sau 1eii agresivitatea scade. Apropo de se8 şi de 7%$A. A &ost un reporta pe unul din! tre canalele de televi/iune prin calu străine despre nişte mai! muţe care aveau ca oicei &recarea sau mângâierea părţilor intime ale celuilalt la &iecare întâlnire a lor. 1e/ulta tul* în grupul respectiv de maimuţe nu e8ista cearta( Nu erau agresive( Aşa că poate să mi se spună orice, dar că cei care &ac Xoga sunt agresivi nu pot să cred. Plus că &iind unul care practică artele marţiale ştiu că actul se8ual, eacularea, te &ace să pier/i &orma gând creată prin antrenament, aşadar prin se8 pier/i din agre! sivitate. 2ând te uiţi la televi/or poţi reali/a după agresivitatea verală cât de mare este &rustrarea se8uală( )i mai e8istă ceva care este o constatare proprie 5 nici un olnav psi3ic nu are o viaţă se8uală normală. în EE din ca/uri lipseşte cu desăvârşire( Asta e8ceptând devierile comportamen! tale se8uale. 2ontinenţa poate repre/enta o &ormă de protecţie psi3ică pentru că prin ea creşte energia vitală şi creşte capacitatea de protecţie a sinelui şi viraţia lui prin sulimarea energiei se8u! ale prin lumină. )i ast&el aungem la ceea ce doreau c3ine/ii5
&ormarea corpului Xang de lumină solidă cât timp trăim( 0ste ceea ce rămâne din noi după moarte.
/amenii cu care venim în contact. 2âmpurile noastre inter&era cu ale celorlalţi oameni şi ast&el suntem impresionaţi de persoanele cu care venim în contact. Toţi marii iniţiaţi au plecat în pustiu pentru a se desăvârşi şi de aia după aceea s!au întors între oameni pentru a!i auta la rândul lor. 0rau destul de evoluaţi spiritual pentru ca să nu mai &ie nevoie să se protee/e. -umina lor era atât de puternică încât curăţa mi/eria energetică şi spirituală de pe ceilalţi. )i se cunoşteau atâ t de ine că nu!i mai puteau in&luenţa gândurile, cuvintele, &aptele şi instinctele celorlalţi. -a asta se re&eră şi /icala populară5 dacă stai între tărâţe, te mănâncă porcii( Antura ul &ace să ne ridicăm sau să coorâm spiritual, energetic, intelectual. $unt prea puţini cei care intrând într!un negativ rău, a, din&im contră, sc3imămediu mediul. %deea nu estesecăsc3imă până seînaunge să nu deter! minaţi de oamenii mai puţin evoluaţi spiritual cu care inter! acţionăm este necesar să evităm contactul cu ei până după acel moment al drumului &ără întoarcere către lumină, când devenim destul de puternici pentru a!i auta. Nu este o laşitate să &ugi pentru a te întoarce când eşti pre ! gătit să lupţi, ci înţelepciune( 9n prover ara spune5 trăieşte a/i ca să poţi lupta mâine(
+u(ica are diverse viraţii care conectea/ă la ceruri sau anticeruri. Prin mu/ică desc3idem dimensiuni din care vin ori îngerii ori demonii. Acesta este principiul meloterapiei. 0u unul în cainet pun mu/ică de rela8are c3ine/ească, mu/ica lui C3eorg3e lovu sau $ara3 'rig3tman, care sunt melodii din ceruri mari şi care au valore terapeutică intrinsecă. O prietenă mi!a adus invitaţii la concertul dat de $ara3 'rig3tman. %niţial am re&u/at. 6aar nu aveam cine este. Nu am o cultură mu/icală &oarte vastă. %n cele din urmă, am mers. în timpul concertului am vă/ut desc3i/ându!se cerurile dea! supra scenei din Piaţa 2onstituţiei( A &ost o minunăţie. Am considerat dar divin cele să merg acolo şi pot a &ost unul dintreun momentele mai &rumoase dinspune viaţa că mea. 0ner!
gia degaată de acolo mi!a permis să mă plim prin 9nivers. Nu &ac asta des. #eşi ştiu şi pot, nu o &ac pentru că sunt lucruri mai importante pe lumea asta decât să mă plim, &ie că este vora de 2er sau de 9nivers. #ar când mi!o îngăduie #oamne! #oamne, o &ac cu mare plăcere şi îi mulţumesc pentru dar. Oricum, de atunci la mine în cainet se aud printre melodi! ile de rela8are şi cele interpretate de $ara3 'rig3tman. Cărţile conectea/ă cu persoanele care le!au scris, cu prolemele lor, cu lumina sau întunericul din ei, cu ideile pe care le emit. Plus că ideile citite pătrund suconştientul la &el de &acil ca şi cele insu&late prin miloacele mass!media. $ilmele şi programele tv transmit energie la distanţă prin intermediul undelor. Nu numai că transmit o prostie simultan mai multor indivi/i, dar o mai şi ampli&ică. ilmele, emisiunile de divertisment, grupurile de umor au &iecare energia lor ene! &ică, viraţia lor, &uncţie de temele pe care le aordea/ă. Teatrul a &ost o metodă de educare a oamenilor. Acum &ilmul şi, în ge! neral, ceea ce se produce au ca scop îmogăţirea şi &oarte puţine îşi păstrea/ă linia educativă srcinară. #in păcate, impactul lor este atât de mare încât nu e8istă om care să nu &ie in&luenţat de acestea iar sensul nu este po/itiv. 7etodele de contracarare sunt simple. 1ugăciunea după ce ne uităm la televi/or, înainte de a ne culca. $au autotratament 1eii tot înainte de a adormi. $puneam că la un moment dat învăţasem să mă curăţ destul de ine şi mă uitam la diverse emisiuni sau &ilme ca să văd cum îmi este in&luenţat somnul de urmărirea lor. 0ste o e8perienţă interesantă.
$lorile au câmpul lor, care inter&era cu al nostru. 08istă din acest punct de vedere plante „reci" sau „calde", prin asta înţele! gând sentimentele pe care le tre/esc şi atmos&era pe care o creea/ă. 9nele sunt potrivite pentru apartament, altele pentru irou şi altele pentru terapie, &uncţie de culorile lor, de &lori şi &run/e. 0le se ucură şi su&eră alături de noi şi, prin sentimen! tele pe care ni le tre/esc, re/onea/ă cu noi. Animalele au câmpuri apropiate de ale noastre. Au su&let, c3are şi câmpuri precum ale noastre. 0le preiau din olile şi păcatele oamenil or su&erind de multe ori din cau/a asta şi
plătind cu propria lor evoluţie. Apropo de animale şi magia &olosită cu roaşte. 9na dintre cursantele mele care s!a grăit să crească spiritual şi şi!a luat maeştrii peste maeştrii s!a umplut deodată de ue. Pe &aţă, pe corp, pe pielea capului, su păr era totuna. Nu am avut voie de $us să o curăţ. 0ra şcoala ei. )i mergea din ce în ce mai rău. -a un moment dat, o doamnă doctor 3omeopat i!a dat un remediu a/at pe e8tract de roască. #e aia după aceea a visat cursanta mea o roască înc3isă într!un orcan( Avusese &armece &ăcute pe roaşte(
*ablourile sunt pictate până la urmă de oameni care sunt inspiraţi şi care transpun în ele stările lor de spirit. #e aceea a ţine în casă un talou este ca şi cum ai avea o poartă spre su&le! tul artistului în acel moment şi spre suiectul pictat. 2eea ce este pe pân/ă emite tot timpul energia cu care a &ost pictat în momentul creaţiei. Icoanele sunt porţi spre ceruri, spre cei ale căror c3ipuri sunt repre/entate. 0le păstrea/ă din energia s&inţilor, ale 7aicii sau a lui %isus 6ristos. O icoană este un loc pe unde ne intră în casă energia din cerurile unde se a&lă entităţile repre/entate. Nu sunt de acord cu prea multa cinstir e a lor. 0ste ca şi cum în loc să onore/ un om care merită m!aş preocupa mai mult de &otogra&ia lui( #acă mă duc într!o iserică, cinstesc icoanele prin sărutarea lor. Nu am nimic împotrivă. #ar nu con! &und icoanele cu persoanele care sunt repre/entate în ele. Nu simt nevoia să mă duc la icoanele care plâng. $unt mult mai curios să simt, să văd pre/enţa 7aicii #omnului decât icoanele ei plângătoare. 08istă mai multe posiilităţi în ceea ce priveşte apariţia acestora. ie sunt &alsuri &ăcute de persoanele de acolo pentru a atrage credincioşi şi, implicit, anii lor, &ie sunt o mi ! nune cu adevărat şi atunci este tragic dacă se recurge la aşa ceva ca să ne întoarcă la credinţă. Adică o minune de prost gust ţinând cont de cele pe care #umne/eu le!a &ăcut până acum de la crearea 9niversului şi a Omului. Culorile au diverse viraţii asemănătoare c3arelor. iecare are însă tot şapte nuanţe. Alege rea unei culori pentru o cameră, a culorilor în care ne îmrăcăm, a culorii maşinii poate
spune ceva despre noi, despre starea noastră de spirit. %ar sc3imarea culorilor, c3iar dacă nu ne place, ne poate sc3ima în timp starea de spirit. emeile &ac instinctiv asta5 când sunt supărate se duc să!şi cumpere nişte ţoale noi. Nu este rău, atâta timp cât nu devine o oişnuinţă şi cât nu!şi depăşesc limita cărţii de credit(
Iniţierile cresc viraţia mai rapid de cât orice. 'ote/ul ortodo8, care presupune desc3iderea către lumină şi primirea unui înger pă/itor, iniţierile 1eii, care permit primirea g3i/ilor 1eii, optimi/area radieste/ică sunt doar câteva dintre căile de desc3idere a canalelor către lumină. 7ai sunt, de asemenea, 3irotonisirea şi călugăria ca un al doilea ote/ care curăţă din nou canalele şi care dau îngeri pă/itori mai numeroşi. #ar, din păcate, călugăria presupune o renunţare la lume şi, ca şi preoţia, nu este accesiilă oricui. emeile nu pot &i preotese în orto! do8ie. 2red că va mai timppână pânăînce vommoment, vedea &emei preotese ortodo8e. #in trece câte ştiu acest cea mai rapidă creştere a viraţiei se &ace prin iniţierile 1eii şi este accesiilă oricui, indi&erent de naţionalitate, vârstă, se8, aparte! nenţă politică sau etnie. Optimi/area radieste/ică se &ace prea rar şi în localităţi di&erite, nepermiţând participarea celor care nu au posiilitatea materială de a călători. $istemul radieste/ic este unul un din punctul de vedere al evoluţiei şi cunoaşterii spirituale, cu toate tarele lui pe care le!am descris în cărţi şi care cred sincer că vor &i corectate în timp.
Slu-bele ortodoe' participarea la liturg3ii, masluri, ve! cernii sau utrenii, pomeniri, nunţi, ote/uri, cresc viraţia celor pre/enţi. #e &iecare dată când se desc3id cerurile se dau daruri, &ie se iartă din păcatele noastr e, &ie primim câte ceva spiritual care să ne aute în misiunea noastră personală. +editaţiile care se &ac pe lumină, pe s&inţi, iantre, mantre, su orice &ormă, &ac să ne crească accesul la cerurile superioare şi implicit lumina personală. $tai în #umne/eu, ai mai multă parte de #umne/eu( Cândul conectea/ă la persoana sau lucrul la care te gândeşti(
Scăderea vibraţiei Aşa cum e8istă modalităţi de creştere a viraţiei, apar evi! dent şi posiilităţile de scădere a ei. 0ste ine să le cunoaştem* 2red că da. Pare ciudat, dar se poate întâmpla la un moment dat să &ii nevoit să!ţi sca/i lumina interioară. $unt două cau/e pentru care este necesar să ştim aşa ceva. Prima, pentru cei care urcă şi au nevoie să cunoască de ce tre! uie să se &erească pentru a putea evolua, şi a doua pentru cei care sunt dea mai sus, care îi îndrumă pe ceilalţi şi care treuie să se păstre/e la un nivel de la care pot aunge la mentalul celor pe care îi îndrumă. 7entalul uman are o inerţie spirituală şi evoluea/ă destul de greu. #in e8perienţa mea de maestru am a&lat că prea multă lumină strică de multe ori celor care nu o au. 7ergeam să ţin cursuri în ţară şi înainte de ele îmi &ăceam curăţările şi încărcările speci&ice 1eii!ului. Am oservat însă că in&ormaţii simple nu puteau &i înţelese de cei care veneau la curs. )i căutând cau/a, am &ăcut următoarea analogie5 o căpri! oară care iese noaptea în &aţa &arurilor unei maşini va rămâne locată, orită, neştiind încotro să o ia. 7otivul este simplu5 ieşirea ruscă de la întuneric la lu! mină produce o orire temporară. -a &el se întâmplă şi cu oamenii. %n&ormaţiile spuse la viraţii prea mari în comparaţie cu ale lor nu re/onea/ă cu aceştia şi, prin urmare, ei nu le înţe! leg. $ingura posiilitate este ca maestrul spiritual să!şi scadă viraţia atât cât să re/one/e cu cei pe care îi îndrumă pe calea luminii. Plus că orice maestru care doreşte să aiă o viaţă de &amilie, implicit o activitat se8uală cât de cât normală, treuie să înveţe să!şi controle/e lumina interioară. actorii care determină scăderea viraţiei sunt5 ! păcatele mari, cele împotriva #u3ului $&ânt5 crima, avorturile, se8ul oralB ! iniţierile pe întuneri c ?unele ritur i masoniceFB ! participarea la ritualuri satanice, invocările demonilor şi liturg3ia neagrăB ! artele marţiale de orice naturăB ! o8ulB !! &umatulB alcoolulB
! mu/ica de tip 3ard r oc, 3eav metal, manelele şi me lo diile aparent paşnice cu mesae suliminale male&iceB ! &ilmele de groa/ă, porno, emisiunile de viraţie oasăB ! lecturile de &actură proastăB ! preluările de către maeştrii 1eii din iniţieri şi terapiiB !preluările de energii de către radieste/işti la curăţări, cursuri, optimi/ările celor mai mici în gradB !preluările negative ale preoţilor din molit&e, masluri, spovedanii. in să &ac o preci/are5 -97%NA %NT01%OA1; #0 +A! -O1% 7A1% N9 2O10$P9N#0 9NO1 2A-%T;% 201T0 A O79-9% 10$P0 2T%+. #e multe ori am găsit calităţi la oameni cu #6 mic. 7erită auta ţi. #acă şi!au păstrat calităţile în întuneric cu atât mai mult sunt valoroşi în lumină.
Capitolul 5
Protecţia O să încep cu modurile de protecţie pe care le!am învăţat în mănăstire şi mă re&er la cele ortodo8e.
0ugăciunea şi postul Tot ce înseamnă protecţie în ortodo8ie se re&eră mai mult la demoni şi la apărarea împotriv a lor. Pentru cei interesaţi şi evident care nu ştiu, treuie să le spun că rugăciunea este o modalitate prin care se capătă autorul entităţilor spirituale superioare şi ele ne apără, nu este un mod de protecţie propriu. Te şi capeţi pentru asta autorul s&inţilor, 7aiciicele şi almai lui lisusrogi 6ristos. 0ste una dintre modalităţile de al apărare
une pentru că smerenia, prin recunoaşterea &aptului că nu poţi să te aperi singur, &ace ca să intervină lumea de sus. 7ai este necesar să preci/e/ un lucru, că motivele pentru care se îngăduie magia şi atacul P$% este ca să învăţăm despre lume şi viaţă şi să ne plătim păcatele. #in viaţa asta sau din altele. %n timpurile când mă preumlam pe la părintele Argatu aveam un canon destul de dur pe care treuia să îl urme/. Tre! uia să citesc dimineaţa şi seara, în total două ore şi umătate de rugăciuni pe care le găseam în 2easlov şi Acatistier. începeam dimineaţa cu5 rugăciunile dimineţii, 2anonul de pocăinţă &aţă de lisus 6ristos, trei catisme din Psaltire, acatistul /ilei, acatistul s&ântului personal, Acoperământul 7aicii #omnului. )i seara5 rugăciunile de seară, o catismă, 2anon ul de po! căinţă către puterile cereşti şi către îngerul pă/itor, Paracli sul 7aicii #omnului. 2âteodată mai citeam la mie/ul nopţii 7ie/noptica. Asta pentru că orice rugăciune este mai puternică dacă este &ăcută la mie/ul nopţii. 0ste socotită rugăciunea $e aur. 0vident că asta nu este tot. 7ai sunt şi mătăniile5 o cruce, urmată de aplecarea la pământ până se atinge cu &runtea pămânul, ridicarea în picioare şi încă o cruce. înc3inăciunile mari. $e &ace crucea, se atinge cu mâna dreaptă pământul, apoi se &ace altă cruce. Noi avem o părere greşită &aţă de #umne/eu. -a un moment dat, m!am dus la iserică cu o &ată care îl vedea pe #umne/eu. 0a s!a aşe/at în milocul isericii ca acasă, privind la 0l. O „preacucernică" &emeie în vârstă a început să!i spună cum de îşi permite să stea aşa în iserică( )i asta pentru că nu stătea nici în genunc3i, nici în &und pe podeaua isericii, ci într!o parte, pe!o coapsă. #umne/eu nu are protocoa le, astea ne!au &ost învăţate prost de către preoţii noştrii. $istemul de rugăciune pe care l!am pre/entat anterior este un mod de a te ruga pe care eu însă îl consider greşit. #e &apt, este util până la un moment dat. Odată întreat doamnă cum să se roage, ce să citeascăm!a şi de unde. o%!am spus că o iuesc şi că drept
urmare îi voi recita în &iecare /i -ucea&ărul de >Q ori. A înţeles. Nu rugăciunea este atât de importantă, cât mai ales de unde se &ace ea. #in su&let, din minte, din gură doar* 0ste adevărat că „rugăciunea multă naşte rugăciunea de calitate" cum spun $&inţii Părinţi, dar numai dacă este &ăcută din su&let. 0ugăciunea din suflet 1ugăciunea, &ie în gând, &ie prin cuvinte, este aceea care &ace să te conecte/i la divinitate. Am oservat însă că nu ştim să ne rugăm. -a un moment dat a venit la mine o doamnă care îmi spune că ea se roagă mult în genunc3i, dar degeaa. )i atunci mi!a venit în minte ideea să măsor pe o scală de la > la >Q cum se roagă. 0ra de U* Am reali/at în acel moment că nu ştim să ne rugăm şi am început să!i măsor pe cei care veneau la mine. Am reali/at că nimeni nu ne învaţă cum să &acem asta şi că treu ie găsiţi paşii spre adevărat a rugăciune care să ne permită să accesăm energiile divine. 2ercetând, cred că am găsit o cale. 7ai înainte de a începe să te rogi este ine să te gândeşti la inima ta. Prima oară la organ, aşa cum îl vedem în atlasele de anatomie. 0a este sediul su&letului. Odată ce te gândeşti la ea, &ie la ătăile inimii ţinând mâna pe ea, &ie gândindu!te la ima! ginea ei cum ate şi pompea/ă sânge, te!ai apropiat şi mai mult de scop. #incolo de organ, de care te!ai apropiat mental, este întunericul şi mai departe, dincolo de el, este su&letul tău. )i aşa te!ai conectat la el. Aia acum, odată legate su&letul cu mintea, rugându!te poţi aunge mai uşor la #umne/eu. Pentru că su&letul nostru este partea de #umne/eu din noi. $cânteia divină din noi. Pasul următor pe o scală a rugăciunii este unirea celor două, minte!su&let, cu şinele. #ar asta presupune tre/irea sinelui şi îmrăţişarea cred inţei la nivel interior . Asta este altă etapă. 2ea a tre/iţilor. A te ruga din su&let înseamnă să!ţi uneşti cele două compo! nente ale raţiunii şi su&letului în dorinţa de a comunica cu divinitatea. 2ea mai elaorată rugăciune este cea în care se &oloseşte şi puterea se8ului. #ar este un alt nivel pe care am să îlînceputurile e8plic mai terapiei târ/iu. mele măsurăm cât se roagă respectivul -a
pacient din su&let, pe o scală de la > la >Q. Aungeau pe la D!Z. 2ele mai apropiate de #umne/eu, tot doamnele erau şi asta pentru că ele se implică emoţional mai mult decât ăraţii în ceea ce &ac. #ar pentru cei care nu ştiu să se roage, le voi e8plica încă o dată cum5 $e înc3id oc3ii, ne coorâm capul în piept şi ne gândim la inima noastră ca organ. Ne!o imaginăm ătând, pompând sânge. 0a este sediul su&letului la nivel astral. Ne unim ast&el mintea cu su&letul şi acum putem să ridicăm o rugă către #umne/eu de care să &im siguri că va &i au/ită. )i mai este o şmec3erie5 orice rugăciune care are la început o scurtă înc3inare către 7aica #omnului va aunge sigur la #umne/eu. 2ând era pe cruce, 7ântuitorul a spus 7aicii -ui re&erindu!se la %oan 0vang3elistul5 „7aico, uite iul Tău( iule, uite 7aica ta(" Prin asta 7ântuitorul ne!a &ăcut pe toţi ii ai lui #umne/eu( +!a spus vreodată vreun preot că sunteţi cu toţii ii ai lui #umne/eu, &ăcuţi de %isus 6ristos însuşi, şi că nu aveţi nevoie de intermediar pentru a avea o legătură personală cu #um! ne/eu, cu 7aica şi cu s&inţii* Păi, de ce să vă spună dacă prin asta vă pierde de muşterii* 0i vă spun că &ără Tainele $&intei 'iserici nu poţi accede la dumne/eire( A-$( $unt iu al lui #umne/eu şi am acces la lumină prin %isus 6ristos. Nu atât ote/ul dă accesul la lumină, cât acceptarea cu adevărat a 7ântuitorului în su&letele noastre, împărtăşirea se poate &ace c3iar de însuşi 7ântuitorul pe cea! laltă parte, în lumea spirituală. Preoţii au acces la lumină, dar nu o &olosesc pentru că nu ştiu, nu pot sau nu vor. 9nii nici nu cred, întrucât s!au &ăcut preoţi pentru ani, nu din considerente spiritual e. #in cau/a asta lumina interioară a preoţilor este de multe ori mai oasă decât a terapeuţilor şi în cel mai un ca/ o &olosesc duminica, la -iturg3ie. %isus 6ristos poate &ace preot pe oricine la nivel spiritual, pentr u că a &i preot al -ui presu pune să!i urme/ i - ui ş i să!i îndeplineşti cre/ul având griă de „oile" -ui5 „Adevărat spun
vouă că #umne/eu poate &ace din piatra asta &ii ai lui Avraam(" 23iar dacă rugăciunea noastră nu este curată pentru că nu suntem s&inţi, ea este preluată de 7aica şi dusă #umne/eul ui Tată( 0u spun rugăciuni scurte către 7aica #omnului, rugăciuni care erau &ăcute de $&ântul $era&im de $arov5 2uvină!se cu adevărat să Te &ericim pe Tine, Născătoare de #umne/eu, cea pururea &ericită şi prea nevinovată şi 7aica #umne/eului nostru. 2eea ce eşti mai cinstită decât 3eruvimii şi mai mărită &ără de asemănare decât sera&imii, care, &ără stricăciune, pe #umne/eu!2uvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de #um! ne/eu, Te mărim( 'ucură!Te 7ărie ceea ce eşti plină de 3ar, #omnul este cu eşticăîntre &emei pe şi inecuvântat esteTine. rodul'inecuvântată pântecelui Tău ai născut 7ântuitorul su&letelor noastre. 9şa milostivirii desc3ide!ne!o nouă, inecuvântată Născă! toare de #umne/eu ecioară, ca să nu pierim cei ce nă! dăduim întru Tine, ci să ne mântuim prin Tine de nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc. 9mple de ucurie inima mea ecioară ceea ce ai plinit plinirea ucuriei mâ3nirea păcatului pier/ând. 9n alt preot călugăr, părintele Pantelimon de la 2ernica m!a învăţat un alt sistem de protecţie. $e &ac trei mătănii, se spune de trei ori5 $ă vină #umne/eu să îndepărte/e vrămaşul de la &aţa mea, din viaţa, &amilia şi calea mea, să se ducă pe pustii( #upă care se &ac alte trei mătănii şi te stropeşti cu ag3ia/!mă mare. Parcă am mai scris că aşa se &ace de &iecare dată când pleci de acasă. în una din /ilele în care am &ăcut acest ritual, acum vreo
/ece ani, mă duceam la &orţele de muncă să!mi pun ştampila pe carnetul de şomer. -a întoarcere îmi vine să ocolesc şi să nu o iau pe drumul pe care venisem. #ar, m!am gîndit eu5 „2e!ar &i să o iau tot pe acolo ca să văd de ce nu treuia să mă întorc pe acelaşi drum*" Nu s!a întâmplat nimic până ce la un moment dat am vă/ut venind în &aţa mea o aă urâtă. -a circa !R metri în &aţa mea s!a i/it e&ectiv ca de un /id invi/iil şi a ricoşat în şanţul de lângă alee. $!a uita la mine urât şi a început să olorosească ceva. 7!a luat o durere cumplită de cap. Am început să mă rog în gând. $puneam Psalmul SQ, psalmul smereniei. Am căscat mai să!mi rup &ălcile încercând să înlătur negura care îmi cuprinsese capul, dar nu am reuşit. Auns acasă m!am pus în pat şi am adormit instanta neu. Am visat că eram pe o alee &rumoasă şi că la un moment dat am intrat într!un loc &eeric unde l!am întâlnit pe tatăl meu. 0ra îmrăcat vânăto r şi urmărea nişte gâşte a&late pe un lac. %!am spus că nu are rost să le împuşte şi că i le prind vii ca să aiă griă de ele. Am sărit în apă şi am prins gâscanul. -a marginea lacului era o gură de peşteră, de unde a ieşit o &emeie îmrăcată într!o 3aină ală şi având nişte mâini uscate şi lungi cu ung3ii încovrigate şi vop! site, care când m!a vă/ut a început să spună un lestem a cărui idee principală era să mă îng3ită apele. Apa din urul meu a început să se ridice, dar se oprea la un metru de mine. Priveam cum se ridică apa în urul meu şi cum mă înc3ide ca într!un cilindru. $!a enervat şi a spus5 „%ar nenorocitul ăsta de Argatu( $pune!i că iuirea lui de #umne/eu este ca &... dintre doi câini(" 7!am enervat şi eu şi, cum apele scă/useră în urul meu, am alergat după ea şi am început să!i dau cu gâscanul în cap. Am continuat să alerg după ea şi am intrat în peşteră. 2uloar ul nu ştiu unde dădea, dar m!au oprit doi câini mari şi negri, care au început să alerge după mine. 7!am tre/it transpirat. Am &ugit repede la mănăstire la părintele Pantelimon şi i! am povestit. $!a supărat şi mi!a spus5 „7ăcar i!ai dat ca lumea în cap cu gâscanul*" „O3, da părinte(" „0ra una dintre vrăitoarele care vin pe la naşul(" A &ost ultima lui replică înainte de a începe să râdă. Părintele Argatu era naşul de călugărie al părintelui Pante!
limon.
Capitolul 6
$isteme de protecţie ără să vrei, în timp, pe parcursul propriei evoluţii spiri! tuale constaţi că acelaşi atac P$% asupra a doi oameni di&eriţi are alt e&ect. Acest e&ect, am descoperit, este di&erit datorită mai multor &actori care stau la a/a alcătuirii structurii psi3ice a individului şi poate &i scă/ut sau ani3ilat complet dacă intervin sistemele de protecţie. Treuie să preci/e/ de la început că, indi&erent de protecţia pe care ne!o &acem noi, nu suntem ine&pugnabili şi cel mai bun sistem $e protecţie este 'umnezeu.
08istă un parametru care se c3eamă protecţia $i#ină, P', şi care repre/intă gradul în care #umne/eu are griă de noi. Cria lui #umne/eu &aţă de noi este &uncţie de5 ! ceea pentru lumeceşi &acem viaţăB noi pentru lumină, pentru oamenii din ur, ! de arma personală şi aceea de n eamB ! este la rândul lui determinat de păcatele din viaţa aceas ta şi din alte vieţi, de aceea iertarea păcatelor, IP, este &oarte importantă în vindecarea sau c3iar protecţia P$% a cuiva. Poate că ar treui să detalie/ acest parametru pentru a &i clar pentru toţi. în altă ordine de idei, lumina interioară a omului este în strâns raport cu P#5 lumina interioară, (I, sau #6 ?#u3ul $&ântF în radieste/ie, este dată de &aptele noaste din vieţile trecute sau din viaţa asta. $unt &apte care scad mult #6!ul, precum avorturile sau crima, dar şi păcatele împotriva #u3ului $&ânt. Ast&el, #6!ul repre/intă un parametru după care se poate spune cam care este arma personală a unui individ. 08istă modalităţi de creştere a luminii interioare pre/entate în capitolul „2reşterea viraţiei sau a luminii interioare".
$olosirea "salmilor %n protecţie 08istă mai multe metode de &olosit Psalmii în protecţia personală, &uncţie de ceea ce avem nevoie.
"rotecţia c)a1relor $e pot &olosi psalmii pentru înc3iderea c3arelor atunci când intrăm într!un mediu care ne este ostil din punct de vedere energetic. 2are este sensul acestui act magic* 23arele sunt nişte porţi între universul e8terior şi cel al nostru, interior. 0ste în interesul nostru să păstrăm aceste porţi desc3ise spre lumină, dar mai ales să nu lăsăm să pătrundă prin ele întunericul. întot! deauna, în situaţiile de cri/ă, atunci când treuia să &ac tot ceea ce ştiu ca să scap tea&ăr, am &olosit şi această metodă. Psalmul , psalm al lui #avid, este unul dintre cei mai dragi psalmi mie prin puterea pe care o are5 >. #omnul mă paşte şi nimic nu!mi va lipsi. U. -a loc de păşune, acolo m!a sălăşluit, la apa odi3nei m!a 3rănit. . $u&letul meu >!a întors, povăţuindu!mă pe cărările dreptăţii pentru numele -ui. R. 2ă de voi şi umla în milocul morţii, nu mă voi teme de rele, că Tu cu mine eşti. Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m!au mângâiat. S. Cătit!ai masă înain tea mea, împotriva celor ce mă necăescB uns!ai cu untdelemn capul meu şi pa3arul Tău este, adăpându!mă ca un puternic. V. )i mila Ta mă va urma în toate /ilele, ca să locuiesc în casa #omnului întru lungime de /ile. 1edesc3iderea c3arelor se poate &ace cu un *atăl nostru. Preoţii şi călugării mai &olosesc câţiva psalmi care sună a lestem, precum psalmii >QZ, şi VR, cu citirea căruia nu sunt de acord. #ar treuie să mărturisesc că e8istă o limită a rădării pe care însuşi #umne/eu o are, aşa că, dacă cineva nu vrea şi nu vrea să te ierte pentru că se simte ine în postura de călău, nu ai încotro decât să o &oloseşt i. 7ă re&er la ceea ce am mai scris că victimele se trans&orm ă ele însele în călăi şi gustă din plăcerea de a se ră/u na avân d însă scu/a că vina este a celuilalt. 7ă re&er la lucrurile rămase neînc3eiate din alte vieţi. împotriva lestemelor preoţeşti, care &olosesc Psalmii, se &olosesc tot Psalmii( Pe principiul cui pe cui se scoate(
Cilindrii de lumină %n protecţie
-a un moment dat su&erisem din dragoste şi, supărat pe doamna care mă rănise, m!am aşe/at &rumos în genunc3i şi am citi timp de o oră şi umătate cele nouă catisme. Apoi am vi/ua! li/at coorân d din cer cilindrii de lumină. in minte că atunci am condiţionat ca nici o &emeie să nu mai poată aunge la mine, la su&letul meu, decât dacă va putea să citească cele nouă catisme. #upă ceva timp a e8istat una. A &ost o copilărie , dar atunci asta am simţit, asta am &ăcut. 2ilindrii de lumină i!am &olosit şi ca armă. O prietenă avea prostul oicei să mă lege. O relaţie armică. Am încercat să o &ac să înţeleagă că nu este cel mai un mod de a stinge o armă, dar nu a înţeles. Aşa că, într!o noapte am ăgat!o în trei cilindri de lumină. Am legat!o la rândul meu. %!a &ost rău toată /iua următoare şi, cum nu am putut să stau să văd cum se c3inuie, am de/legat!o. $ă nu se creadă că a înţeles ceva ! a continuat pe drumul ei, &ără mine. 7ai sunt în cartea lui 2olin [ames, Puterea magică a psalmilor, c3ei ale psalmilor care pot &i &olosiţi în viaţa de /i cu z\. #in păcate, cartea aceasta este o carte cu 0' EV, are nişte in&luenţe male& ice atât de mari şi a supărat atâta lume care nu doreşte lumina încât nici nu îţi vine să pui mâna pe ea. Pur şi simplu e8istă persoane a căror ocupaţie este să lege şi să in&orme/e negativ aceste cărţi, precum păţesc şi eu cu ale mele. 0i se străduiesc ca in&ormaţia cuprinsă în cărţi să nu aungă la cei care au auns la maturitatea spirituală să le înţeleagă.
2iturg)iile' maslurile şi acatistele $unt sluele cele mai importante ale ortodo8iei. #ând $&inte -iturg3ii, ni se iartă din păcatele pe care multe dintre ele nici nu le conştienti/ăm, plus că date la mai multe mănăstiri aung să cree/e în urul nostru un câmp de protecţie, o &ormă gând, dată de inecuvântarea preoţilor respectivi care ne proteea/ă. Pe lângă aceasta, ne mai elierea/ă într!o oare! care măsură şi de arma personală şi de cea de neam. -a &el se întâmplă şi cu maslurile şi acatistele. %deea este că, totul &iind energie, orice rugăciune a unui preot elierea/ă o anumită energie de o anumită calitate care este proiectatăcantitate asupradenoastră în şimomentul în care ne este rostit
numele. 1ugăciunea şi postul cuiva ne poate auta prin &aptul că dându!ne lumină preiau din energia negativă care ne este trimi ! să de altcineva sau care este re/ultatul unei reactuali/ări a unei proleme armice.
2iturg)ia Nu sunt de acord cu &aptul că un om simplu nu poate citi sau ţine el însuşi liturg3ia. -iturg3ia, ca sluă, este o rememorare a vieţii lui lisus 6ristos. în primele veacuri, copii se ucau împărtă! şindu!se în numele lui lisus. $punea 7ântuitorul5 „9nde se întâl! nesc doi în Numele 7eu voi &i şi 0u cu ei(" Până la urmă este vora de ceea ce se &ace şi mai puţin de modul ?ritualulF în care se &ace. 0u unul, la un moment dat, am intrat într!o iserică şi am vă/ut o carte cu -iturg3ia $&ântului %oan Cură de Aur. Am luat!o cu intenţia o citesc o carte şi să înţeleg şi eu mai ine despre cesăeste voracaînpesluă. Am citit!o. într!o altă seară am &ost atacat de cineva. 0ra o c3estie curioasă că &usesem lovit pe partea stângă, deşi energia îmi părea că vine de la un ărat. 7ăsor viraţia celui care a atacat şi descopăr că era RV. 7are pentru un om oişnuit. $unt preoţi care nu o au aşa mare. #escopăr din aproape în aproape lucruri interesante. 2ă de &apt în spate era o &emeie pe care o cu! noşteam şi care avea viraţie , dar care se împărtăşise la un episcop( 2u viraţia nouă şi energia superioară putuse să!mi taie câmpurile( 2e puteam să &ac* Atunci mi!a tră/nit ideea5 am aprins E lumânări şi am început să citesc $&ânta -iturg3ie. 2erurile s!au desc3is şi lumina care a venit de la spiritele supe! rioare mi!a curăţat re/iduurile energetice de după atac. Pe mine m!a salvat. #e ce să nu poată &ace şi altcineva -iturg3 ia la el acasă* „$ă &aci iserică din casa şi inima ta(" a /is lisus. lisus 6ristos este al nostru, al păcătoşilor, nu al isericii, episcopilor şi preoţilor. 0i sunt curaţi, preas&inţi, prea&ericiţi şi preacucernici şi nu au nevoie de lisus ca noi ăştia mai mici, păcătoşi şi neştiutori.
%mpărtăşania Am vorit anterior de modul greşit în care poate &i &olosită $&ânta împărtăşanie. în cărţile mele anterioare am scris şi de &e! meia care se împărtăşea şi apoi &olosea lumina ca să g3icească în cărţi. 2ine este vinovat până la urmă* Nu cred că preotul sau episcopul. 0u unul îl consider de ună credinţă şi spre inele enoriaşilor el le dă $&ânta împărtăşanie. 1ăspunderea revine şi celui care se împărăşeşte. 0u unul cam &ug de împărtăşanie pentru că ştiu ce înseamnă să &ii „&ur de cele s&inte". 23iar pe cei care vin la mine şi spun că se împărtăşesc îi s&ătuiesc să &ie cu luare aminte la acest lucru, pentru că dacă nu meriţi mai ine renunţi. 0ste împărtăşania o armă P$%* 2ategoric, da( 2reşterea viraţiei &ace ca implicit puterea săiei unui om care se împărtăşeşte să crească. #e asta e8istă şi lupta asta împotriva 'isericii Ortodo8e 1omâne. îndepărtarea oamenilor de iserică îi &ace să de.vină mai vulneraili şi mai uşor de manevrat P$%. Prolema este că la ora actuală sunt tot mai mulţi preoţi care sunt mai puţin păstori şi mai mult lupi. 2e se poate &ace* #emascaţi!i, cuvân tul se duce şi oamenii se vor putea adresa adevăraţilor preoţi. Nu cred că este important că un preot ea sau &umea/ă. Nici măcar dacă s!ar duce la &emei nu m!ar interesa, ci ceea ce simte el în su&letul lui pentru #umne/eu, lisus, 7aica şi $&inţi. Pre&er un preot păcătos, dar care este plin de iuire de #umne/eu şi îngăduinţă &aţă de semeni decât unul curat care sperie oamenii cu iadul. Pentru primul mă rog şi, dacă pleacă înaintea mea, ca unul care am acces la lumea de dincolo, îl de/leg şi mai preiau şi eu din păcatele lui pentru ceea ce a &ăcut ine pe lumea asta. Pe celălalt nici nu vreau să îl văd. %mpărtăşania ca formă de protecţie Pe la începutul vieţii mele spirituale, după ce am început să citesc molit&ele şi să am din cau/a asta o groa/ă de pro leme, am &ost nevoit să caut tot &elul de metode să mă protee/ sau să mă curăţ. Pe vremea aceea era iserica dintre maga/inele 9nirea şi 2ocorul unde se ţineau slue /ilnice şi preoţii ieşeau cu $&intele Taine. Aşa am auns să oserv că simpla atingere de
ele, pentru că preoţii de atunci &ăceau turul isericii şi atingeau capetele enoriaşilor, &ăcea să te cureţi. 0ntităţile negative, du3urile necurate &ugeau la simpla atigere de 2arnea şi $ângele 7ântuitorului. )i este logic până la urmă. +iraţia $&intelor Taine este aşa de mare încât arde orice este întuneric. Nu mai voresc că era o metodă ideală de a testa dacă un gând este po/itiv sau nu. #up ă ce te atingea cu ocul #ivin te tre/eai golit de mare parte din gândurile para/ite negative . Trecerea preotu lui peste olnavi cu $&intele Taine, atin gerea 3ainelor preoţilor de către mireni, nu repre/intă decât acelaşi tip de curăţare sau terapie spirituală. Prin aceste metode se poate scăpa de magiile simple, de argintul viu, de legăturile de viraţie oasă, de &ăcături pe diverse elemente. împărtăşania este şi o &ormă de protecţie. 2um mi se întâmplă destul de des să supăr pe alţii, am reuşit de data asta să derane/ un grup de iniţiaţi. N!a &ostl în deloc când săiile lorcu mi!au tăiat câmpurile. 1itmu caredrăguţ mi le tăiau depăşeau mult ritmul în care eu şi îngerii mei le puteam coase( )i atunci m! am dus la iserică şi, &ără să mă spovedesc, m!am împărtăşit. 7i!am cerut iertare de la lisus şi #oamne!#oamne întrucât era un ca/ de &orţă maoră şi era mai important să supravieţuiesc şi am &ăcut!o. 2ert este că după aceea săiile lor de lumină nu au mai avut nici un e&ect asupra mea. 2a &ormă de protecţie împotriva magiei negre. într!un atac P$% pe întuneric, de lungă durată, când se înc3id canalele spre lumină, împăr tăşania poate &i acea scânte ie care să redesc3idă lumina de os în sus. #in păcate, ritualul prin care preoţii ies cu $&intele Taine şi ating oamenii sau trec peste ei nu se mai &oloseşte. 0ste adevărat că preotul treuie să &ie &oarte curat, alt&el demonul îl poate împiedica şi, dacă se scapă pe os o singură &irimitură de pâine înmuiată în vin din $ângele şi 2arnea 7ântuitoru lui, iserica respectivă treuie arsă din teme lie, iar preo tul nu mai are altă şansă de mântuire decât călugăria( Aşa se pare că este legea dată de sinoadele trecute. +o commentl împărtăşania se mai poate &olos i la copiii care au protecţie divină mică şi care sunt atacaţi de entităţi în timpul nopţii, motiv pentru care se tre/esc plângând, datorită
prolemelor armice personale sau din cau/a păcatelor părinţilor sau pentru susţinerea energetică şi spirituală a olnavilor ori a celor a&laţi pe patul de moarte.
"latoşa Sfanţului "atric1 $incer, nu mai ştiu de unde am luat!o şi nici cum se scrie numele s&ântului, dar eu unul am &olosit!o destul de des şi mai ales când nu aveam timpul necesar să îmi &ac altă protecţie când nimic nu mai reuşea să mă apere. 2ristoase &ii cu mine, 2ristoase &ii în mine, 2ristoase &ii în &aţa mea, 2ristoase &ii în spatele meu, 2ristoase &ii de!a dreapta mea, 2ristoase &ii în stânga mea, 2ristoase &ii deasupra mea, 2ristoase &ii dedesutul meu, 2ristoase &ii de ur împreurul meu. Amin
Săbiile de lumină %n protecţie $unt armele cele mai comune care se pot &olosi la nivel astral. 7ulţi le au prin iniţiere, &ie 1eii, &ie radieste/i ce, &ie preoţia sau călugăria ortodo8ă, dar nu ştiu să le &olosească şi de aceea am considerat necesar să voresc despre ele. 0ste prostia isericii sau a radieste/iei de a ascunde anu! mite lucruri de ceilalţi oameni, ca să nu încapă pe mâinile cuiva care să le &olosească în rău5 treuie înţeles că N%70N% nu aunge la viraţia de a avea o saie de lumină &ără acord divin( Arme au mulţi. 23iar şi maeştrii s3aolin sau cei care e8erse/ă cu arme în @u $3u au acces la arme la nivel astral. #oar că nu au lumină. Puterea lor re/idă în cantitatea energiei, dar nu în calitatea ei. în general de la 1eii grad %, unde se &ac „tăierile de cor/i" de pe propriile mâini sau corp, dar şi de pe corpul pacientului, se poate vori despre saie de lumină. ?+e/i pentru tăieri ei-i /ntre mit 0i realitate.) 2reşterea viraţiei palmei prin
activarea ei cu simoluri şi strângerea degetelor cu palma
întinsă o trans&ormă într!o saie de lumină. $e pot măsura cu ansa dimensiunile ei5 lungime, grosime, #6!ul. Prin #6!ul ei înţeleg gradul ei de lumino/itate. 9n #6 de >QQ repre/intă mani&estarea luminii şi săiei eristice( #e asemenea, &iecare o vi/uali/ea/ă în &uncţie de &orma cu care re/onea/ă şi care rămâne din vieţile lui anterioare. 7ie îmi plac şi săiile de samurai, dar şi cele ale cavalerilor templieri şi le &olosesc în &uncţie de moment. în radieste/ie, pentru încărcarea săiei se &oloseşte un algoritm care sună aşa5 în numele şi pentru ca $lava şi Puterea Tatălui, a iului şi a $&ântului #u3 să se mani&este, raţul meu ?drept sau stângF se în&ăşoară în lumina $&ânt ului #u3 pentru a &orma saia de lumină a Tatălui şi a iului. Amin $e aşteaptă >S!UQ de secunde, concentrare %0 ma8imă, oc3ii semid esc3işi, respiraţie în apnee, cu apariţia sen/aţiei de căldură, vi/ionându!se raţul drept su &orma unui cilindru de lumină aurie care se lungeşte mult dincolo de degete, precum şi apariţia sentimentului de reali/are, satis&acţie şi de inutilitatea continuării. în 1eii încărcarea săiei se &ace odată cu activarea palmei cu simoluri. în &uncţie de simolurile pe care le &olosim, saia capătă viraţie corespun/ătoare. Pentru &olosire săiei în protecţia personală treuie reţinut că un individ poate &i lovit dacă lumin a lui este mai mică decât aceea a săiei agresorului, alt&el nici măcar nu mă simte( în general. în ca/ul în care sunt persoane cu câmpuri &oarte puternice, precum maeştrii de arte marţiale, puterea lor poate suplini viraţia săiei şi pot lovi destul de puternic şi implicit tăia câmpurile.
în &uncţie de lumina ei, o saie taie unul, două sau toate câmpurile. în &uncţie de numărul de câmpuri tăiate, sen/aţia de durere pe care o are cel tăiat este mai mică sau mai mare. 2âmpurile treuie cusute, alt&el permit intrarea entităţilor negative, „in&estarea" aurei noastre, lucru care duce inevitail la oli. 0ram la radieste/ie şi un medic veterinar, coleg şi prieten de!al nostru, a început să aiă proleme cu raţul drept. 2otul i s!a um&lat şi s!a înroşit, dar nu avea nici o acu/ă medicală. -!am măsurat şi am descoperit că un coleg mai mare îi trăsese o saie peste mână( $e poate măsura dimensiunea tăieturii ?în centime! triF, câte câmpuri are tăiate, de cât timp este &ăcută, cine a lovit, ărat sau &emeie, ce vârstă, cum o c3eamă pe persoană etc. -a nivel de câmp, se simte ca o gaură în aură, care atrag e energie şi ansa. #acă încercăm să urmărim conturul aurei cu ansa, în locul în care avem o tăietură ansa se va apropia de
poate aş &i rămas aşa dacă la un moment dat o entitate de la nivel astral nu mi!ar &i vindecat rana . Am vrut să plec de pe pământ. Nu cred că atât din cau/ă că mi se tăiaseră iuurile, cât pentru că &usesem lovit de cineva pe care îl credeam prieten şi cu care până la urmă aveam un scop comun ! să!i învăţăm pe ceilalţi. în /iua aceea însă mi!a venit la cainet o &ată care mi!a adus mai multe icoane, printre care şi o po/ă cu părintele Arse! nie 'oca. Acum, că mi!am adus aminte de el, am să povestesc ceva. Prislop este destul de departe de 'ucureşti, între 6unedoara şi 6aţeg, aşa că şansa să aung acolo este destul de mică. #oar că odată a treuit să merg la #eva cu treaă. 7!am întâlnit cu cititorii de acolo şi mi!au propus să mergem la Prislop. A &ost o ucurie. Nu ştiam că este la Q de minute de #eva( 2ând eram student, aveam nevoie de tare mult timp ca
corpul conturul tăieturii pe toată lungi! mea ei.&i/ic, 2ineputându!se ştie, poate urmări că odată, cândva, vom &ace criminalis! tică P$r( ?6a(F 2u saia se pot tăia câmpuri, stringuri sau legături, cap, mâini, picioare, organele energetice, su&let ?este un păcat mare dacă nu se &ace ca o îndeplinire a voii #omnului ! %1+#F organe genitale. 0ste o pildă a unui călugăr care a &ost pus preot la o mână! stire de măicuţe. #isperat de gândurile care nu!i dădeau pace, a cerut lui #umne/eu să!> scape cumva de c3inul de a trăi în apropierea lor. Ar3ang3elul 7i3ail i!a tăiat oaşele( Aşadar, se poate( într!o iarnă călcasem pe coadă rău de tot pe cineva. 7!a pândit până într!o /i când, având mulţi pacienţi pe vremea aceea, mi!a scă/u t destul de mult viraţia şi m!a lovit. #urerea a &ost atât de intensă că am rămas ţeapăn de spate. îmi tăiase câmpur ile la nivelul şalelor atât de rău, că la nivel astral tăietura trecuse până în &aţă şi mă lăsase şi &ără organe genitale. Nu erau tăiate complet, dar nu le mai simţeam. 0ra de 'ootea/ă. )ansa, #umne/eu a rânduit ca în acel moment să vină la mine la terapie o doamnă care se ocupă de
să aung Treuia iaumai rata, treceam ast&el prin două oraşe. 2uacolo. maşina a &ost să mult uşor. Am auns acolo. 7ănăstirea s!a sc3imat de /ece ani de când nu am mai &ost pe acolo. $!au construit c3ilii noi, dar mormântul era la &el de &rumos. îl îngriea aceeaşi măicuţă ca acum >Q ani( %!am spus că am mai &ost când eram student şi că o autam la cărat apa cu care uda &lorile de pe mormântul părintelui. Acum aveau o &ântână mai aproape. Am regăsit aceeaşi ucurie cu care &ăceam acest lucru în studenţie. 2urios. 7ergeam la el când aveam proleme, stăteam lângă crucea lui, la mormânt, şi plecam cu prolema lămurită şi soluţia. Am măsurat #6!ul lui5 EZ( 0ste mai mare decât a mao! rităţii s&inţilor din ţară şi de a&ară. 7ă între5 de ce iserica nu! > s&inţeşte* 2e interese mai sunt şi aici* 0u unul pot a&irma că părintele Arsenie 'oca întruneşte toate condiţiile s&inţirii( #e aceea îi voi spune5 $&ântul Arsenie 'oca. 7ai am ceva de spus despre el. Am avut momente grele în viaţa mea şi printre meditaţiile din 23i 4ung se &ace una care te trimite în spirit în locul unde te simţi tu că te încarci. #e &iecare dată mergeam la Prislop, la mormântul lui, şi veneam
ioenergie şi 1eii care pe cuminte rană. 2âteva săptămâni pot spuneşi că ammi!a &ost ţinut cât semâinile poate de şi
de acolo plin de energie. -a mormântul lui a rămas desc3isă poarta către cer pentru
noi, oamenii păcătoşi, care ne mai /atem încă în g3earele păcatului şi minciunii. #e aceea voi spune încă un mod de a &ace &aţă atacurilor P$%5 meditaţiile la s&inţi, locuri s&inte şi moaşte. 7editând la el mi!a spus5 „Cândeşte!te tu că am spus cuvinte &ără spuse(" )i în minte mi!au venit cărţile lui care ascund taine pe care în mod normal nu ar &i putut să le spună ca preot ortodo8. )i mi!am adus aminte că el a regretat că moare pentru că în viaţă poţi &ace &oarte multe pentru ceilalţi. Aşa am decis să rămân. -upta cu saia la nivel astral se poate învăţa &ăcând cursuri de 4endo, %aido, @u $3u, asta în planul &i/ic şi pentru planul spiritual este destul de multe ori să vedem &ilme precum 1atri&, 2roul, *igru 0i 'ragon sau de capă şi spadă. 9rmărirea lor &recventă, decelarea mişcărilor şi vi/uali/area ta proprie &ăcându!le la nivel astral te învaţă lupta în acel spaţiu atempo!
o iei, o iei... Pe parcursul evoluţiei spiritua le a &iecărui a dintre cei porniţi pe calea luminii se poate aunge la nivelul ar3ang3elilor. $unt preoţi care au auns să conştienti/e/e că se pot &olosi de ei, sunt radieste/işti care ştiu asta şi sunt maeştri 1eii. Or mai &i şi alţii... Ar3ang3elii &ac voia celui care îi are în suordine şi atunci pot lovi la voinţa lui un individ, de aceea este necesa r să ştim să ne apărăm şi de ar3ang3eli. 08istă multe sisteme care conectea/ă la tainele ar3an! g3elilor, pentru că &iecare maestru a primit la un moment dat in&ormaţii pe care le!a scris în ceea ce avea să devină propriul sistem. Ast&el avem 1ama din 4aruna 1eii, care permite desc3iderea dimensiunii până la Ar3ang3elul 7i3ail. 0l apare odată cu desenarea simolului şi împlineşte voinţa divină în
ral.cărucior, Nu oricine poate plan în &i/ic, şi unînvăţa olnav în căruia i seînvăţa mişcălupta doarînoc3ii cap,dar poate lupta la nivel astral( )i poate deveni un un luptător P$%. Protecţia împotriva săiilor de lumină se &ace cu5 ! scut $e lumină, o &ormă gând care poate &i cu 24 sau nu şi care se deplasea/ă condiţionat unde vine să atace orice saieB ! armura $e lumină, o armură aşa cum aveau cavalerii în vec3ime, dar care este dintr!o energie &oarte densă şi de viraţie &oarte mare, în acelaşi timp şi dură şi uşoară, şi care are scopul de a te protea de loviturile de saie. #iversele componente ale armurii se capătă în timp ca daruri pentru merite divine. $unt ast&el5 coi&uri, platoşe, protecţii pentru mâini, raţ, picioare, tiiere etc. $eamănă cu cele din icoanele ortodo8e. Ar3ang3elii sau îngerii ră/oinici ai lui #umne/eu sunt cei care au săii şi alte arme. $e tot voreşte de iuirea divină, dar nimi c despre dreptate şi despre protecţia legii care se &ace cu autorul acestor îngeri ai luminii. $puneam într!un curs că să &iu eu sănătos câţi oameni sunt parali/aţi prin spitale datorită loviturilor de saie ale ar3ang3elilor. 2um se poate aşa ceva, ar spune un creştin pios* $implu , aş spune eu, avem o părere greşită despre divinitate şi din cau/a asta nu o
acel loc. $e poate &olosi în protecţia personală, a camerei sau a automoilului prin desenarea simolului pe noi, pe otul maşinii sau în colţurile camerei. 08istă iniţieri precum $3amala 1eii unde prin iniţiere se dă acces la coloana de lumină a Ar3ang3elului 7i3ail.
#e &oarte multe ori am &olosit iniţierile 1eii, din diverse sisteme, în momente de atac P$%, &ie asupra mea, &ie când a &ost vora de alţii. în general, pentru oamenii care au proleme &recvente de magie este cel mai ine. iecare iniţiere creşte protecţia divină prin numărul de g3i/i pe care îi aduce, plus că se învaţă metode de protecţie. Printre ca/urile pe care le!am avut a &ost cel al unei &emei căreia soacra îi spusese în &aţă că o să o omoare. 0ra plină de argint viu , A+, motiv pentru care &ăcea lic3id de ascită( $e ducea la urgenţă şi i!> scoteau, până s!au plictisit medicii. Am curăţat!o de nenumărate ori până când, vă/ând că nu &ac decât să muncesc în van, i!am &ăcut iniţieri. Prolema ei nu s!a re/olvat >QQ,
înţelegem. o limită a rădării şi atunci )i poţi &i vulnerail, 08istă &ie înaintea îngerilor &ie în divine &aţa demonilor. când
dar trăieşte i seum&le, mai întâmplă doarladupă ce &ace soacră!sa prostii să seşimai apoi revine normal.
Iniţierile 0ei1i ca formă de protecţie
în ceea ce mă priveşte pe mine. A &ost un moment critic în viaţa mea când iniţierile m!au autat mult. #e multe ori, iniţier! ile &ăcute de mai mulţi maeştrii odată au re/ultate remarcaile şi în oli considerate netrataile, cu atât mai mult în atacuri psi3ice. %deea este că se pune ast&el omul respectiv su protecţia a mai mulţi maeştrii. Asta este până la urmă menirea unui terapeut un5 să prote! e/e pe omul respectiv de răul repre/entat de oală sau de un agresor care îl atacă P$% până ce îşi ia lecţia de viaţă.
Coloana de lumină a Ar)ang)elului +i)ail Apare în sistemul $3amala 1eii şi repre/intă o lumină care în&ăşoară pe cel care o cere5 $&inte Ar3ang3ele 7i3ail, dă!mi te rog coloana ta de lumină pe parcursul acestei acţiuni( 0ste un sistem de protecţie un împotriva săiilor de lu! mină, împotriva demonilor, de aceea se &oloseşte în e8orci/ări şi curăţări de case, protecţia unui spaţiu în momentul terapiei şi într!o luptă P$% la nivel astral. %n disputele mele cu diverse sisteme, &ie că era vora de iserica ortodo8ă sau de radieste/ie, când atacul este dat de mai multe spirite cu săii, nu prea mai poţi să te aperi sau să te coşi, iar una dintre soluţiile salvatoare, pentru că nu pot pătrunde săiile prin ea, este această coloană. 'a mai poate auta şi la re&acerea câmpurilor care au &ost dea tăiate. $e spune că această coloană poate &i &olosită numai de cel care este iniţiat pe ea şi numai pentru el însuşi şi nu pentru ceilalţi sau pentru un oiect. încercaţi şi veri&icaţi asta. olosirea ar3ang3elilor este multiplă. Pentru protecţia camerei în care dormim împotriva du3urilor necurate, #N! urilor, se pun în cele patru colţuri cu intenţia protecţiei pe timpul nopţii sau când dorim. Pentru protearea uşilor, intrărilor de orice &el, a culoarelor, graniţelor, orice. Pentru un ar3ang3el îl prote e/e.protecţia Acesta calculatoarelor se postea/ă purse lasă şi simplu peste el să
neper!miţând unei energii sau entităţi să!> a&ecte/e. )i, sper să nu mă repet, nici un vrăitor nu re/istă în &aţa săiilor unui ar3ang3el care are putere. 2ând cineva trimite însă un ar3ang3el ca să te împiedice să &aci ceva , să scrii sau să &aci altce va, nu ai decât să învingi ar3ang3elul respectiv sau să!> învingi pe cel care >!a trimis. Ori, cel mai ine, să ceri udecată divină. Ar3ang3elii şi săiile de lumină pot &i &olosite în lupta cu du3urile necurate pentru învingerea cărora este necesar să li se taie capul. 0ram la 2ernica şi venise la părintele un ăiat posedat. 2um aveam griă de cei care veneau acolo, după sluă ne! am dus la vecernie. în semiîntunericul isericii, în apropierea moaştelor $&ântului 2alinic, cum stăteam în genunc3i în spatele ăiatului care la rândul lui stătea îngenunc3eat, cu capul plecat în pământ, am vă/ut în astral un demon îngenunc3eat şi lângă el un ar3ang3el cu saia de lumină ridicată. A lovit şi capul demonului s!a rostogolit pe podeaua isericii. #upă sluă, ne!am întors la c3ilia părintelui unde ăiatul a povestit e8act ceea ce vă/usem şi eu. 0ra prima e8orci/are pe care o urmărisem la nivel astral. Tot pentru lupta cu mai mulţi, când eşti atacat cu săii de lumină şi c3iar nu poţi coase nenumărate tăieturi, se mai poate &olosi simolul \onar din 4aruna şi 6alu care conectea/ă la ar3ang3elii Cariel şi 1a&ail. 1a&ail este ar3ang3el vindecător. 0ste mai marele îngerilor vindecători din univers( 08istă c3iar un acatist al lui în ortodo8ie, care se poate citi pentru poten! ţarea simolului şi evident pentru creşterea autorului pe care ni!> poate da Ar3ang3elul 1a&ail sau orice alt înger suordonat lui. 1epet că îngerii nu au putere de la ei, o primesc de la #umne/eu la cererea noastră. 2u cât te rogi şi posteşti mai mult, tu sau alţii pentru tine, cu atât puterea pe care o au aceştia este mai mare şi te pot auta mai mult. Psaltirea creşte puterea lor deoarece ea este saia călugărului. Părintele #oso&tei de la
2iorogârla spunea că prin călugăr se înţelege /nţelept3 iind mai marele vindecătorilor, 1a&ail poate prelua sarci! na de a!ţi repara câmpurile de tăieturile săiilor.
Clopotul lui 3udd)a Pe mine nu mă interesea/ă iserica ortodo8ă. 0u nu con! &und pe #umne/eu cu religiile lumii şi nu am să mă înc3in niciodată oamenilor, &ie ei c3iar preoţi. 7ă înc3in lui #um! ne/eu, Ar3itectului şi 2onstructorului 9niversului, 7aicii, iu! lui, #u3ului $&ânt. %erar3iile cereşti le vom vedea când vom &i acolo. )i atunci mă &olosesc de toţi maeştrii ascensionaţi, care prin ceea ce au &ăcut au adus un plus de lumină şi unătate lumii. Pre&er un udist care îşi vede de drumul lui unui creştin care ucide pentru 6ristos( -ig3tarian ?e8istă lui %nstitutul -ig3t! arianPrin din iniţiere 2anadaFpeamsistemul primit accesul la spiritul 'udd3a, care mi!a o&erit acest clopot de energie care nu este penetrail de către atacurile male&ice. $e cere pur şi simplu5 'udd3a, dă!mi te rog clopotul tău de lumină(
Clopotul bisericii în timpul sluei dintr!o iserică poţi să te aşe/i e8act su turla isericii şi să!ţi imagine/i că apuci cu amele mâini de cupola isericii şi că ţi!o tragi peste cap.
$olosirea sferei lui +elc)isedec pentru protecţie' curăţare şi atac Ordinul lui 7elc3isedec, unul dintre cele mai vec3i din istoria omeniri, este alături de 7area răţie Ală un avan! gardist în lupta pentru 'ine, pentru emanciparea omului şi pen! tru evoluţia spirituală a omenirii. 7elc3isedec, unul dintre proorocii +ec3iului Testament, este repre/entat în isericile ortodo8e ţinând în mâini pâinea şi vinul. $e spune că este una dintre încarnările iului lui #umne/eu, care s!a coorât de mai multe ori pe pământ pentru a auta omenirea de!a lungul isto!
riei. Prolema cu s&era lui 7elc3isedec este că ea nu poate &i &olosită oricând în terapie, protecţie sau atac.
$lacăra argintiu violetă #in $3amala 1eii se &oloseşte invocarea lui $aint Cer! main5 $aint Cermain, dă!mi te rog &lacăra ta argintiu violetă pentru acţiunea pe care vreau s!o întreprind( $unt al &lăcării argintii violete cu toată &iinţa mea, sunt puritatea pe care #umne/eu o doreşte( %nvoc energia 7a3atma, a $3amalei şi a 2onştiinţei 2ristice pentru a mă curăţa şi apăra de tot ceea ce este negativ şi care mă mi!a împiedică să!miîncă îndeplinesc menireaşipemale&ic care #umne/eeu 3otărât!o dinainte de a mă naşte(
Stâlpul de lumină $e &ace o meditaţie prin care se vi/uali/ea/ă #u3ul $&ânt, $ursa de -umină 9niversală, şi se cere de la #umne/eu acces la 0a. $e aduce lumina prin c3ara coroanei, prin canalul guvernor în os, prin &iecare c3ara, prin picioare, prin c3ara de su picioare, numită steaua pământului, până în centrul pă! mântului, unde se a&lă &lacăra argintiu violetă a pământului. $u&letul pământului. Pentru că planeta noastră este un spirit viu, 7aica Ceea, al cărei su&let este repre/entat de această &lacără. 2onectăm această energie la &lacără, luăm energie violetă de os şi o aducem înapoi prin c3arele picioarelor, prin %da şi Pin! gala, le unim în al treilea oc3i, apoi o urcăm pentru a o duce înapoi la #u3ul $&ânt. Ast&el am auns stâlp de lumină. O parte din lumina care vine de la #u3ul o ducem în pământ la &lacăra argintiu violetă şi o alta o întoarcem la nivelul micului a/in, care începe să se umple până ce devenim un ulcior plin cu -umină de la #u3ul $&ânt. Putem vi/uali/a cum ne umplem, cum se curăţă organele interne şi olile dispar.
$e poate completa cu circuitul invers sau cu micul circuit din 23i 4ung.
Sferele 0/,4AI4 $untem conectaţi la #u3ul $&ânt, sau $ursa de -umină 9niversală. Ne imaginăm că de ur împreur ne înconoară o s&eră de culoare al argintie în care intrăm cu totul. în ea ne imaginăm o s&eră de culoare violet care ne împre! soară, în aceasta ne imaginăm o s&eră de culoare indigo care ne împresoară. în aceasta ne imaginăm o s&eră de culoare alastră de ur împreur. în ea o s&eră de culoare verde. Apoi una de culoare galenă. Alta de culoare oran. )i ultima de culoare roşie.
$&erele rotative
Ne imaginăm cum se unesc c3arele %!+%% cu o andă ală care se lăţeşte &ormând o s&eră de ur împreurul nostru. Această s&eră se roteşte în sensul în care dorim în timp ce se umple cu lumina de la #u3ul $&ânt şi elimină prin centri&ugare orice energie male&ică, orice program sau algoritm male&ic din interio! rul nostru. 9nim apoi c3arele %%!+% şi &acem iar o s&eră care ne înconoară, dar care se roteşte în sens opus aruncând a&ară din noi tot ce este negativ. Apoi %>%!+ şi care se roteşte în sens invers ultimei. în c3ara a %+!a, cea a inimii &acem o cruce tridimensio! nală în care ne vedem pe noi înşine şi su&letul nostru.
5nirea celor trei centri de forţă & sfera de lumină
s&ere din cap şi micul a/in spre cea din inimă şi le unim pe toate trei. #evenim o s&eră de lumină care, în &uncţie de c3ara în dreptul căreia se a&lă, va emite pe &recvenţa respectivă. în această s&eră de lumină di/olvăm tot, şarpele nostru undalini, su&letul nostru. Tot ceea ce ne repre/intă. în momentul în care un om devine s&eră de lumină, nimic nu îl poate atinge. Nici demonii, nici &armecele, nici săiile de lumină, dar nici legăturile altora. în lupta cu vrăitorii este ine să cunoşti câteva lucruri care îţi permit să rămâi în viaţă. 9nul dintre ele este că trecerea prin pă$uri, peste o apă sau urcatul unui munte sunt ideale pentru tăierea legăturilor( Asta a &ost o constatare personală de! a lungul timpu lui. Nu este o dovadă de laşitate. 1epet5 „Trăieşte a/i ca să poţi lupta mâine(" -a un moment dat treceam printr!o perioadă grea a vieţii mele. Am plecat cu prietena mea de atunci la munte. 0ram la 'raşov şi, când să urcăm pe Tâmpa, în autou/ul care ne!a dus până aproape de poale s!a urcat o ţigancă. 2ert este că, după ce am coorât, eram plini de de toate5 argint viu, demoni, legături. 2red că ne simţise şi ne „urase" de ine( Pe cărarea care urca aveam impresia că nu mai aungem, că nu mai ştim care este susul şi osul. Pe la umătatea drumu lui însă, tot ce aveam în noi a început să se lase în os, în corpul nostru, pentru a scădea pe măsură ce ne apropiam de vâr&. 2ând am auns sus, până şi legăturile pe care le aveam din 'ucureşti le vedeam alt&el, mai depărtate, mai mici şi mai estompate. Nu s!au rupt atunci, dar am putut să ne încăr căm ater iile pentr u a ne întoarce cu &orţe proaspete şi am înţeles că, din când în când, este ine să pleci ca să poţi să rămâi(
5rina şi baia de sare
0ste pasul ultim, cred eu, al unui om, momentul în care acesta se trans&ormă în s&eră de lumină şi redevine ceea ce tre! uia să &ie5 parte din -umina lui #umne/eu. Ne imaginăm un a8 a&lat în centrul corpului nostru. Pe acest a8 sunt trei s&ere de lumină situate la cele trei niveluri ale
$e pregăteşte cada ca pentru aie, se pun trei patru pumni de sare grunoasă de murături. Omul se spală, apoi &ace pipi în lăturile acelea şi agă inclusiv capul. $e clăteşte cu apă curată de sus până os, se usucă, apoi îşi &ace cruce cu mir sau cu ulei de maslu pe piept, gât, &runte, creştet, cea&ă spate. )i se
unui om,centru miculdea/in, inima capul.deiecare corespunde unui anumit putere. 2u şi lumină $us culisăm cele două
dă şi cu ag3ea/mă mare tot aşa.
0ste una dintre cele mai rapide şi e&iciente &orme de de/le! gare de magie. #e multe ori îţi permite să!ţi păstre/i mintea întreagă într!un adevărat ră/oi P$%.
Deturnarea unui atac "SI #e multe ori se poate sc3ima sensul unui atac P$%. Treuie reţinut că totul este energie, că numai noi avem sen/aţia de imuail, de ine!rău, de lumină!întuneric. în realitate, cine ştie poate sc3ima întunericul în lumină şi invers. O modalitate de a sc3ima asta este prin &olosirea următoarei inecuvântări5 'inecuvânte/ şi numesc succes această situaţie în numele Tatălui şi a iului şi a $&ântului #u3, Amin $ă spunem că cineva încearcă să mă denigre/e. Atunci spun acest algoritm şi tot ceea ce &ace acel individ pent ru a mă compromite sau distruge mi se trans&ormă automat în ine( 2ool( $uper, supercool(
+editaţia %n mişcare din 0ei1i' gradul %%% este un alt tip de curăţare şi încărcare energetică. ?+e/i ei-i /ntre mit 0i realitate.)
$olosirea casetelor şi CD&urilor pentru protecţie 0ste cel mai uşor lucru care se poate &ace. Orice înre! gistrare păstrea/ă din energia celui care a &ăcut!o şi din mesaul pe care îl transmite. înregistrările cu psalmi, rugăciuni ortodo8e, precum -iturg3ia, au putere ele însele asupra entităţilor negative. $impla lor derulare &ace ca în /ona respectivă să se desc3idă porţi spre cer, care cură ţă locu l şi implici t pe cei car e se a&lă acolo. #acă mu/ica de proast ă &actură conectea/ ă la anticeruri şi desc3ide poarta spre demoni, mu/ica ună, inspirată de îngeri, desc3ide porţile spre cer. Ast&el, un loc unde se ascultă numai mu/ică de calita te î şi va c reşte viraţia şi proprietăţile spirituale. Pot spune că, deşi
relaţiile mele cu comandoiu( 2iaudian #umitriu nu sunt cele mai cordiale, 2#!ul lui cu psalmi şi cu rugăciunea de început, concentrarea, este unul cu viraţia cea mai mare. 0u îl &olosesc când este vora să cresc viraţia unui loc sau să curăţ cainetul.
Atacul ca formă de apărare 2upta prin cor(ile de atac 0ste &oarte importantă pentru că o coardă prin care suntem atacaţi poartă in&ormaţia şi duce la cel care atacă. #eci ea este primul pas spre atacator( 2eea ce este mai important este să nu pier/i timpul. $u&letul spune întotdeauna cât de gravă este situ! aţia. 2u ceva timp în urmă, contraatacam direct, apoi am început să măsor dacă am voie. #e multe ori am ceva de plătit şi din cau/a asta permite #umne/eu să o păţesc. Aşa că, dacă mi se întâmplă să &iu atacat, nici nu!> mai caut pe atacator. #oar îmi iau papara şi îmi re&ac structurile în măsura în care pot. #ar sunt şi momente când mi se îngăduie să &olosesc tot ce ştiu. îmi plac. în general soluţia este să te micşore/i la dimensiunile spirituale ale cor/ii şi să o priveşti ca pe o poartă spre cel care te!a atacat. #e aici, la a trimite lumină in&orm ată, ar3ang3eli, ile de lumină sau din spiritele de pământ, apă, aer, &oc, este doar un pas. 3olile ca formă de apărare Poate că nu sună prea creştineşte, dar sunt oameni care cu greu se pot numi oameni, care pentru ani ar omorî!o pe mă!sa şi pe care nu merită să!i protee/i în vreun &el. #espre ei voresc. Am &olosit, este adevărat, spiritele olilor, precum can! cerele, lupus, leucemii, în a contraataca pe cineva. 0ste clar că nu a &ost corect. #ar cine i!a pus*... în orice ca/, nu a murit nimeni din cau/a asta, dar au simţit cum este. 1epet5 nu vreu decât să!mi văd de viaţa mea( #acă intră cineva pe tarlaua mea şi dă de un câine de pa/ă, care este vina mea* 2a să poţi să le &oloseşti, treuie mai întâi să poţi să le
trate/i. A trata o oală presupune să poţi să!i învingi spiritul olii. #e aici la a o &olosi este numai un pas. încerc totuşi să mă menţin în limitele +oii #ivine( #acă poţi trata un cancer, să învingi entităţile care îl produc, sau o leucemie, lupusul, atunci poţi trimite acele entităţi male&ice unde vrei.
"rotecţie prin 0ei1i $puneam că 1eii este cel mai &rumos sistem îngăduit de #umne/eu, care permite vindecare a oricui, indi&erent de religie, naţionalitate, apartenenţă politică şi se8. 0ste un sistem inspirat prin ar3ang3elul 1a&ail, mai marele îngerilor vindecători din cer şi din 9nivers. Printre modalităţile de protecţie din 1eii sunt5 )arpele de oc, care corespunde unei energii care preia şerpii dintr!un atac P$%care şi!ipresupune duce unde este spiritual voia -uice #umne/eu, şi #ragonul, un nivel recunoaşte creşterea maestrului respectiv până la o putere ce!i permite trecerea peste un demon de dimensiunea unei legiuni şi care are capacitatea de a trans&orma răul trimis prin actul magic respectiv în inele spiritual al celui atacat.
Simbolurile 0ei1i 0ram la un moment dat la o de/atere unde participau mai mulţi maeştri 1eii. Am spus că voi scrie despre grilele de cristale şi &olosirea lor au/ivă de către unii maeştri 1eii sau alţi iniţiaţi. 9na dintre maestrele participante a considerat nece! sar să!mi aplice un simol pe c3ara celui de!al treilea oc3i( 7i!a luat maul pe moment( Am reuşit să ani3ile/ energia acelui simol şi am răspuns puţin mai dur. 7ie, dacă cineva îmi &ace un simol, îi dau o saie în cap. 2on&orm ustiţiei divine am dreptul să îmi apăr trupul şi ideile pentru care eu plătesc până la urmă dacă sunt greşite. 08istă de asemenea un nivel spiritual, cel de maestru, unde nu se mai ţine cont că eşti &emeie sau ăr! at, aşa că nu!mi pare rău. 7ăcar să &i învăţat ceva din asta. 0u unul repet tuturor celor pe care îi învăţ că nu au voie să &acă simoluri pe nici un alt semen &ără acordul lor, iar cine &ace plăteşte. Prin 1eii se &olsesc simolurile 23o 4u 1ei ?241F în
&aţa porţii, a uşii, c3iar a &erestrelor, apoi în interiorul casei, pe pereţii din camere, pe tavan, pe podea. $ei 6e 4i la &el. Apoi #ai 4o 7io în milocul camerei. 4aruna permite &olosirea ar3ang3elilor în colţurile ca! merei, în &aţa uşii, în curţi, prin simolul 1ama. Prin \onar, se conectea/ă casa la energia ar3ang3elului 1a&ail care, &iind cel mai mare dintre îngerii vindecători, are la dispo/iţie mai multe arme şi poate să de/lege cu voia lui #um! ne/eu tot ceea ce înseamnă legături, &armece, &ăcături şi lesteme. Prin simolul 6art3 &ăcut în centrul camerei, care co! nectea/ă la energiile 7aicii #omnului, se poate pune casa su protecţia 0i, a #umne/eului 7amă.
Coranul -a ila3e ila Ala3u, ua3de3u, la şerie le3, le3ul mulu, ua le3ul 3amdu, ua -e3ul 3amdu, ue 3ua ala uli şei in 4adir. inând cont că este inspirat de la #u3ul $&ânt, 2oranul are putere divină. în momentul în care nu ştiam ce aş mai putea să &ac să mă apăr de preoţii mult prea săraci cu du3ul ca să mă înţeleagă, citeam din el. $impla citire &ace să apară spiritele de lumină corespun/ătoare care intervin în protecţia noastră.
"rotecţia calculatorului Protecţia computerului se poate &ace cu simoluri, desenate pe el, cu icoane, de asemenea puse în urul lui sau pe el. $au având pe ecran tot timpul icoana unui s&ânt sau a unui loc deoseit. %n general, se &olosesc toate, simultan. $e mai &olo! sesc şi cartele magnetice sau oine care creea/ă câmpuri de protecţie pentru ele. 2ea mai ună protecţie a calculatorului ţi!o dă un înger de pa/ă care să!> ia în raţe şi să ani3ile/e orice atac P$% asupra lui, un ar3ang3el(
/bturarea c)a1relor
Protecţia împotriva grupurilor de persoane sau a indivi/ilor care emit energie cu care atacă se poate &ace prin oturarea c3arelor acestor indivi/i. $puneam că sunt oameni care emit pe c3are energie pe care o in&ormea/ă cu diverse programe. $oluţia este să &aci nişte ile de energie cu viraţie superioară individului care emite şi să le trimiţi pe c3arele lui ca să i le loc3e/i pentru a opri emisia.
2rucea ca simol de protecţie şi de/legare Am avut momente în care nimic din ceea ce am &ăcut nu mergea din tot ceea ce ştiam. 2el mai mult mă deranau nişte legături pe cap, pe c3ara a +il!a, care nu!mi permiteau să &ac nimic. încercasem orice, dar degeaa. în general sunt puţini care pot acţiona la nivelul acestei c3are. 0i sunt ori episcopi, ori grade mari de la radieste/ie. 7!am aşe/at &rumo s, ca să a&lu ce se întâmplă. Am desoperit pe cei care doreau să mă lege ast&el şi care aveau o viraţie mare. Ani3ilarea cor/ilor o &ăceam cu autorul crucii &ăcute pe secţiunea cor/ii. +ând un pont pentru cei care doresc cu adevărat cunoaşte! rea5 2rucea leagă, crucea de/leagă, crucea înc3ide, crucea desc3ide, cine nu are cruce să nu treacă peste cruce( #in păcate, sunt preoţi, episcopi care &olosesc simolul crucii în scopurile lor proprii. 0i ştiu puterea crucii şi cum să o &olosească, dar nu învaţă pe nimeni despre asta. 0u unul pot spune că sunt puţini preoţi, din ce în ce mai pu! ţini, pe care îi accept să!mi pună crucea pe &runte. )i mi!o pun singur. 2rucea este locul unde se aşea/ă „#u3ul $&ânt de la #omnul #umne/eu cel care a &ăcut cerul şi pământul("
Crucea radieste(ică $e &oloseşte la curăţare, la de/legarea de &armece, la con! tracararea energiilor negative care vin ca un val. $e cooară mâin ile de sus în os pe două linii paralele în timp ce se rotesc palmele cu degetele în sens levogir ?spre stân!
gaF apoi tot cu ele se &ormea/ă semnul crucii.
Crucea dublă Treuie să recunosc că m!am inspirat din sluele ortodo8e la care am vă/ut episcopii &ăcând crucea cu autorul celor cinci lumânări. #oar că, ducându!mă încărcat negativ la unii, am simţit că au putere asupra răului, iar la alţii am simţit un dispreţ deoseit al răului &aţă de ei. 0u sunt genul care veri&ic. 0ram curios să văd ce pot &ace unii dintre episcopi. 2rucea dulă se &ace la început ca şi crucea radieste/ică, dar, la întoarcere, &iecare palmă se duce spre partea ei apoi se petrec una peste cealaltă în sensul opus de trei ori. Nu o suportă răul. #emonii.
Sporul casei $e dau o pâine şi trei monede la şapte cerşetori să spună ogdaprosteB se pun câte şapte monede la trei iserici la cutia milei spunând5 „#oamne dăruieşte!mi sănătate, pace, spor şi inecuvântări în viitor." 0ste ritualul pe care îl dă un preot enoriaşilor. Treuie să se înţeleagă ceva simplu5 #umne/eu &ace şi săracii şi ogaţii. iecare are din acest punct de vedere o sumă de ani pe /i care îi este îngăduită prin drep t divin. în momentul în care treci peste această sumă apar pierderile, olile, dările la doctori şi popi. A şti unde să te încadre/i din punct de vedere material te &ereşte şi de dorinţa de a avea mai mult, dar şi de neca/urile pierderilor. „'aierele elşugului le ţine #umne/eu(" )i mai spun ceva5 e8istă o energie a anilor, un c3i care treuie să curgă într!un anume mod ca să poţi pune an pe an. Oprirea lui, spasmele &inanciare dintre c3eltuieli, împrumuturi, investiţii duc la ruperea ec3ilirului şi pierderea creşterilor &inanciare &ireşti. încă un lucru. Nu s!a înţeles un &apt simplu pe care îl &ac evreii. Acel >Q pe care îl dau din pro&it. $incer, nu cred că #umne/eu are nevoie de anii mei şi de aceea eu unul încerc să &ac altceva pentru 0l. #ar asta este prolema mea. 2ert este că românul spune despre evrei că sunt /gârciţi. Poate că este
adevărat. #ar adevărul este că românul este şi mai şi. $unt mulţi care vin la mine să!i aut. -e spun cum treuie să &acă într!o a&acere. #ar li se pare prea mult şi apoi se întreaă de ce pierd. 0ste adevărat că dacă ai o a&acere de >QQ QQQ de euro, ţi se cam rupe su&letul să dai pentru #umne/eu >Q QQQ( #e aceea eu unul nu!i spriin pe oamenii de a&aceri români. #acă ai putea să le re/olvi prolemele &inanciare într!o şedinţă de S de 1ON, ar &i cei mai &ericiţi . A nu se înţelege că sunt consultant pentru străini( #ar, pentru preţul corect, cu acordul lui #umne/eu, poate că aş &ace!o.
"rotecţia casei Protecţia casei are ca oiectiv îndepărtarea a tot ceea ce înseamnă negativ pentru o persoană, &amilie sau &irmă. Poate &i vora de entităţi, oameni sau animale. 08istă multe posiilităţi de a &olosi cunoaşterea în acest scop. 7olit&ele $&. +asile cel 7are şi %oan Cură de Aur pot &i &olosite pentru a îndepărta spiritele male&ice de o casă, dar mai ales pentru invoca rea autorului divin şi, implicit, a îngerilor. )i tot aşa sunt o mulţime de metode de protecţie.
Seul %n protecţia "SI Oricât de ciudat ar părea, se8ul, mai ales dacă ştii ce să &aci cu el, este esenţial în lupta P$%. 2iudat este că în unele ca/uri &ace ine astinenţa, în altele orgasmul şi implicit eacularea. Pentru început treuie să lămurim câteva aspecte ale ener! giei. 0nergia se8uală corespunde c3arelor %!a, a %i!a şi a celor de su acestea. 7ai sunt să /icem D anticeruri în os. 0nergia care vine de mai de os produce o erecţie mai puternică. 0ste unul dintre motivele pentru care ăraţii mai înc3işi la culoare, ţiganii, negrii, sunt din punct de vedere se8ual superiori celor! lalţi, în general practicanţii de arte marţiale, o8erii care sunt desc3işi către aceste energii sunt mult mai potenţi decât restul ăraţilor. Nu mai vorim că &olosirea luminii în viaţa de /i cu /i te lasă ca ărat cu dânsa altă. 2a terapeut este greu să!ţi păstre/i limita viraţiei ast&el ca
se8ualitatea să îţi permită practicarea terapiei şi terapia practi! carea se8ului. Astinenţa sau continenţa &ac ca acest câmp speci&ic se8u! lui să crească. #e &apt, creşte energia internă a sinelui. Treuie să mărturisesc că din punctul acesta de vedere am &ost mult timp cam nesimţit. 7ă gândeam că energia 9niversului este in&inită, aşa că nu treuia să o păstre/ pe cea se8uală în mine. 7ai târ/iu am reali/at că puteam să o &olosesc şi la altceva când am început pregătirile pentru har$ 23i 4ung. 0ste cel &olosit de călugării s3aolin la spart cărămi/i şi pietre pe cap cu arosul( 2um este regulă ca în timpul pregătirii să nu &aci se8, am stat pe ară ceva timp. Peste RQ de /ile, cred. în această perioadă de astinenţă, am descoperit că energia internă creşte ! în sport, arte marţiale, terapie totul era mai ine. 2a să nu am proleme cu dorinţele se8uale, sulimam energia se8uală &ăcând stâlpul lumină. 2ucă/ută oca/iadeasta am reuşit să maia cresc energia internă de a rinic3ilor, proasta gestionare ei în timp. Pentru că, prin orgasm, principala energie care se pierde este aceea a rinic3ilor, care are multiple însuşiri şi întreuinţări. #e ea depinde duritatea oaselor, de aceea este importantă în artele marţiale. Odată cu creşterea celui de!al doilea câmp prin astinenţă, cresc toate celelalte câmpuri. -umina lui poate &i controlată prin alimentaţie. $coaterea cărnii din dietă şi postul o cresc. în ca/ul în care se inoculea/ă programe male&ice la nivel suliminal, unul dintre cele mai une moduri de elimiare este se8ul şi, în &inal, orgasmul. 0ste adevărat că prin sulimarea în lumină a energiei se8uale se scapă inclusiv de programele male&ice induse, ast&el că se8ul nu este neapărat necesar ca să scapi de o prolemă de magie. Asta pentru cei care practică continenţa ?og3iniiF sau astinenţa ?călugăriiF. 2a să &ac o preci/are celor care mi!au citit scrierile. $e pierd iniţieri în momentul se8ului oral de cel căruia i se &ace şi care are orgasm în acest &el. Nu de cel care &ace. $e poate evita asta de către ene&iciarul arti&iciului se8ual* #a. $e8ul mai are o întreuinţare. în timpul se elierea/ă sustanţe încâtactului durerilese8ual cau/ate morfin li-e, ast&el
de un atac P$% pot &i scă/ute ca intensitate. #acă nu se8, ţinând cont că de multe ori ceea ce omoară este durerea, se pot &olosi medicamentele. Ast&el, de multe ori o durere cardiacă produsă prin atac P$% poate trece cu o &iolă de calciu(
emise de atacator. în ceea ce priveşte grilele de cristale, cel mai important este să ai intuiţie. 0le nu stau decât unde doresc, la cine doresc şi cât doresc.
Conul de lumină
de &apt &iinţe vii, sulumi, unele cu dorinţa de a ne auta. )i evident că grilele de cristal au altă putere, că a avea în spate cristale în ceea ce &aci îţi creşte câmpurile şi, aşadar, pute! rea. 9n simplu cristal ag3etă poate să!ţi crească puterea ener! getică de sute de ori. Pentru cine este pe cale, nu este un autor
$e &ac de cercuri imaginare în sensul invers acelor de ceasornic de ur împreurul casei în care locuieşti. +âr&ul conului se racordea/ă la $ursa de -umină 9niversală. Numărul repre/intă anii pe care 7ântuitorul i!a petrecut pe pământ. %n interiorul conului, lumina va curge continuu, spălând tot ce este negativ. -ucram la vila unui patron. Punctul nostru de pa/ă era o casă cu trei camere, două os şi două la mansardă. -a un moment dat, în &aţa porţii opreşte în tromă o maşină de teren. 7ă duc să văd despre ce este vora şi din maşină cooară o &emeie care îmi spune că a venit să!> vadă pe şe&uL. O între dacă este anunţată, moment în care se enervea/ă. 0ra neagră de răul pe care îl avea în ea. 2onul era prog ramat ca nimen i să nu poată intra la şe&ul cu demonii în el, special pentru ca să &ie mai uşor de descoperit intenţiile oamenilor respectivi. 2apra aia ătrână se enervea/ă şi pleacă în tromă, supărată că nu putuse să intre cu toată încercarea ei de a ne manipula mental pe noi, cei de la pa/ă. 0vident că a &ăcut scandal. 7!a sunat şe&ul ţipând la mine că mi!am permis să o opresc pe soţia nu ştiu cărui demnitar cu nume de planetă( 2on&lictul a &ost aplanat în cele din urmă de şe&ul de oiectiv. Peste nişte ani, a venit la mine o doamnă cu proleme. Am descoperit că avea o prietenă care!i &ăcea &armece pe diverse energii. îmi enumera nişte nume şi o descopăr. A&lu cu stupoare că era aceeaşi &emeie cu care mă întâlnisem pe când eram gardă de corp( 0a era şi mai uimită. 7ai ales când i!am spus că soţul acelei doamne era &olosit pe post de măgăruş şi că îşi ţinea demonii în el. O credea un martir care accepta escapadele soţului ei, care ţineau /ile întregi, pe care îl
de negliat. pot contracara grile, emisii de aparate sau 2u ale grile altor se oameni. $e opun alte puterii grilei şi energiei
reprimea acasă de mâncare &ar&urie(dat, imediat Apropo depunân!du!i conul de lumină5 la un în moment
2ristalele în protecţia P$% $puneam despre cristale că posedă anumite calităţi care le &ac utile în protecţia P$%. Acestea sunt5 2apacitatea de a înmaga/ina, ampli&ica şi transmite energie la distanţă. în &uncţie de calităţile lor, ele pot &i &olosite în diverse situaţii5 cristalul de cuarţ ro/ l!am &olosit în ani3ilarea programelor implementate spiritelor &ocului, salamandrelorB cristalul de cuarţ &umuriu are capacitatea de a prelua c3i!ul greu, te descarcă de energii negativeB la &el cristalul de cuarţ movB ametistul se &oloseşte în terapie şi automat la îndepărtarea energiilor re/iduale unui atac P$%B cristalul de cuarţ galen, citrinul, conectea/ă la energii de viraţie superioară care permit reîncărcarea cu luminăB osidianul are, poate mai mult decât oricare alt cristal, capacitatea de a prelua energii negative. -a un moment dat, am auns la un prieten de al meu după un antrenament destul de dur la sala de @u $3u $anta. 7ai e8act antrenament de ring şi sac. 2um eram negru cu N mare, el m!a luat în camera lui cu cristale şi m!a pus să ţin în mână o s&eră de osidian. %n câtev a minute, cât am stat de voră, am simţit cum s&era trage din mine tot ce era negativ( 7!a lăsa t de parcă &usesem la Nu&ărul. 0ste adevărat că amicul meu avea mai multe cristale şi că le curăţa şi încărca periodic. Asta nu scade cu nimic puterea pietrelor, care sunt
după alegeri, am vrut să &ac o protecţie 2asei Poporului. )i am &ăcut acest con. 7ă rog, am &ăcut mai multe, nu numai conul, în speranţa că se mai liniştesc lucrurile şi mergem şi noi mai departe . #e la îngeri la spaţii care să scoată la iveală intenţiile ascunse şi male&ice care se ascund în spatele a&irmaţiilor celor de acolo. Nu a durat trei /ile şi, cum condiţionasem ca atacurile P$% care vin pe 2asa Poporului să aungă la mine, într!o seară am luat!o. 7erg pe &irul apei şi aung în apropiere de %nter2onti!nental unde un grup emitea încercând să in&luenţe/e alegerile de miniştri. %!am lovit. 2ulmea este că dintre ei erau moldoveni de dincolo de Prut şi ruşi. +oreau lima moldovenească ( Apropo de asta este cât se poate de elocvent cum au putut ruşii să pună mintea pe igudiuri unui număr atât de mare de români de dincolo de Prut ast&el încât aceştia să poată a&irma că ei nu voresc român eşte, ci moldoveneşte( A trecut seara respectivă şi, târ/iu în noapte, a început să mi se &acă rău. #in ce în ce mai rău. $unt călit, aşa că nu mă plâng ca o aă. #ar, la un moment dat, când am avut sen/aţia iminentă a s&ârşitului, am tre/it!o pe prietena mea. $!a tre/it şi mi!a spus că sunt ăgat într!o incintă energetică şi că )inele meu îl ăgaseră într!o &ormă unde se întărea eton( Atunci a venit la nivel spiritual 7i3ai, ăiatul nostru care a murit, şi mi!a spus că mă poate auta. 7!a scos de acolo. 7!am reparat cu greu şi apoi i!am lovit pe acei indivi/i cu tot ceea ce ştiam. Nici măcar nu o &ăceam cu ură. 2i cu dreptate( A doua /i treuia să mergem la mormântul micuţulu i. $e împlineau V luni de când se întorsese la cer. $incer, nu cred că avea nevoie de ceea ce îi &ăceam noi. )i asta pentru simplu motiv că ştiam şi cine &usese înainte de naştere, înainte cu o viaţă. 7ergeam împreună cu preotul în maşina lui şi pe drum i! am povestit cum avusesem sen/aţia morţii. în acel moment în care mi se părea că îmi iese su&letul pe gură, regretam doar că nu suntAm spovedit şi că mor aşa, pier/ându!mi posiilitatea mân! tuirii. &ăcut destule în viaţa asta, aşa că, vreau nu vreau, va
veni şi timpul plăţii. #eşi încerc să nu am datorii mari, tot greşesc. $incer, în acel moment, mi se părea atât de serios totul. )i posiilitatea de a muri şi aceea de a nu mă mai mântui. Poţi să îţi pier/i viaţa, dar nu şi su&letul. Plus că de aia aşteaptă să mă agate ăieţii negri după tot ce le!am &ăcut. #emonii nu ştiu ce este mila nici cu oamenii simpli, d!ap oi cu unul ca mine, care nu numai că i!am lestemat, ătut, tăiat, umilit c3iar. #oar că atunci mi!a picat o &isă5 ! Părinte, dacă mă omoară cinev a, nu!mi preia toate păca tele* -a care părintele, care până atunci rămăsese gânditor, îmi spune răsu&lând uşurat5 ! )tii că ai dreptate*( Aşa este(... Parcă mi s!a luat o piatră de pe su&let. Aşa că, de acum pot să mă ag în orice. 2ine mă omoară, c3iar şi P$>, mă asolvă de greşel ile mele de pe pământ. 2ool, nu( O prolemă am re/olvat!o.
%coanele -a mai mulţi oameni care se ocupau de spiritualitate şi mai e8act de îndrumat oamenii, de de/legări, de &armece şi magie, am oservat că aveau camera în care dormeau plină de icoane. 0rau puse /eci, dacă nu sute, una lângă cealaltă, &ără să lase nici un spaţiu între ele. %niţial, credeam că este o e8agerare din partea lor. 7i se părea prea mult. -a un moment dat însă, am vă/ut că părintele Argatu nu era atent decât la uşă când se punea pro lema răului, a du3urilor necurate. Am oservat apoi că, la nivel astral, pe locul unde este icoana apare &igura s&ântului respectiv, a 7ântuitorului şi a entităţilor de lumină care apar pictate pe ele. Apare ca un alt /id energetic care este &ormat din cărămi/i energetic e de di&erite nuanţe, &uncţie de lumina şi viraţia s&inţilor pictaţi. Pe acolo nu pot intra demonii şi &oarte greu pot pătrunde vrăitorii, aşa că erau mult mai proteaţi cei care aveau icoan ele pe depereţi. s&inţenia icoanelor pe $e crea un spaţiu s&ânt prin
pereţi. 9n alt mod de a te apăra este aprinderea de candele. iecare candelă este străuită de un înger atâta timp cât arde, iar acesta te apără de rău. $implul &apt că te tre/eşti pentru a te ruga, dacă îţi este rău în timpul somnului, este un lucru detemi!nat de el.
lacăra lui $aint Cermain $e poate pune în colţurile camerei, în &aţa uşii, sau în oricare alt loc. $&era lui 7elc3isedec poate &i trimisă să cureţe casa de orice, de la gânduri necurate la demoni. $paţiile radi!( asemenea trimise să cureţe neîncetat camerele.
1e&acerea P$% 1e&acerea P$% treuie să urmărească nişte paşi în ideea reparării structurilor psi3icului individului pentru a!> pune în starea de vindecare. #e aceea treuie avută în vedere integri! tatea câmpurilor, &uncţionarea optimă a c3arelor, re&acerea şi curăţarea de programe male&ice a su&letului şi sănătatea şarpe! lui undalini. $e au în vedere pre/enţa entităţilor male&ice şi spiritele pă! mântului, apei, &ocului, aerului, metalelor grele, de care orga! nismul uman treuie curăţat. $e re&ace conectarea lui la lumina divină, de care, în timpul unui atac P$%, acesta este rupt. Aici poate &i vora doar de cură! ţări, optimi/ări sau c3iar de reiniţieri. 1e&acerea radieste/ică se &ace prin următorul algoritm5 Pune #oamne în mine in&ormaţia speci&ică şi necesară re&acerii(
Psalmul SQ în acest psalm e8istă o c3eie importantă, care sună aşa5 2artelele magnetice pentru case au o viraţie mare care nu ] mite apropierea entităţilor male&ice. $tropi!mă!vei isopvârtos şi mădecât voi curaţi, $păla!mă vei şicumai /ăpada mă voi ali...
Pentru re&acerea matricii srcinale a organismului, cea care a &ost rânduită de #umne/eu înainte de naştere şi care în timp se poate modi&ica, tocmai pentru că omul poate evolua şi în ine, aşadar e8istă posiilitatea ca de&ecte genetice mani&este sau nu să &ie îndreptate, se &oloseşte algoritmul5 $e ani3ilea/ă orice de&ect al matricii srcinale rânduită de #umne/eu acestei &iinţe umane şi se re&ace cu -umina, %uirea şi înţelepciunea #u3ului $&ânt care i/vorăşte prin palmele mele( 2urăţarea de agenţi patogeni, celule tumorale sau para/iţi se &ace după algoritmul5 $e taie şi se ani3ilea/ă câmpul vital al celulelor tumorale, al agenţilor patogeni, viruşi, acterii, ciuperci, al para! /iţilor din această &iinţă şi se distrug cu lumina $&ântului #u3. împotriva entităţilor male&ice, cei care au acces la energii superioare, maeştrii pe mai multe sisteme, se spune5 $e ani3ilea/ă 0N7!urile, 027!urile, $027 cu lumina $&ântului #u3, iar $N să se ducă înapoi la #umne/eu. %ar în ca/ul 0N'!urilor se poate ani3ila programul male! &ic, entitatea ună, 0N'!ul, să se ducă la #umne/eu pentru re&acere iar $N!ul la &el. în timp ce 0N7!urile din componenţa lor să &ie distruse. 1e&acerea se re&eră şi la sănătatea mentală, la raportul lumină!întuneric din individul respectiv, la tăierea şi ani3ilarea legăturilor armice cu agresorul.
$olosirea lumânărilor în momentele de cumpănă, aici mă gândesc la tipurile de magie &olosite în general de ţigani, dar nu numai, în care se înc3ide accesul nostru la lumină, se &olosesc lumânările. i se taie pur şi simplu legătura cu lumina prin locarea c3arei coroanei, a celor superioare sau prin înc3iderea ta într!o gogoaşă de întuneric. Persoanelor astea li se ard ecurile, insta! laţiile electrice, se trans&ormă în pra& şi pulere pe tot ce pun mâna( Nu este deloc vesel pentru ei. în asemenea momente,
presupunând că ai cunoaştere şi la un moment dat ai putut lucra cu energii şi activa simoluri, ai nevoie de un minim de lumină ca să reîncepi re&acerea ta. $e aprind atunci E lumânări în cruce, câte una pentru &iecare ceată de îngeri, şi se spun rugăciuni uitându!te &i8 la ele de la o distanţă mică, >Q!UQ cm. 08erciţiul se a/ea/ă pe un altul preluat din Xoga, cel de re&acere în >S minute a unui somn de Z ore( Noi în somn luăm lumină. 0a ne &ace să ne simţim odi3niţi. #eci ceea ce ne treuie este tot lumina, prin orice miloc. 2ând vom avea su&icient acces la lumină, nu vom mai simţi ooseala şi nu vom mai avea nevoie să dormim. +om &i precum #umne/eu, care nu doarme nicio! dată şi nu este oosit niciodată.
Capitolul 6
Crupul în protecţie şi atac în primul rând treuie lămurit care sunt caracteristicile grupului, ce este un grup de oameni şi de unde apare puterea
lui. 2el care a descris primul grupul a &ost Custav le 'on, în Psihologia mulţimii. 0l a pre/entat cel mai ine individul în milocul grup ului. #oar că nu a auns la esenţa lui, la ceea ce determină până la urmă comportamentul uman în milocul altor indivi/i asemenea lui. 9n grup de oameni are ceea ce se numeşte suconştientul de grup, care este suma suconştientelor individuale ale com! ponenţilor lui. iecare suconştient are în el mai multe &racţiuni care se pot enumera ast&el5 supersonalităţile materne şi paterne ale &iecăruia, tot ceea ce este re&ulat şi mai ales părţile nere&u! late ale suconştientului uman, )inele componenţilor grupului, acei şerpi undalini ai &iecărui om din grup. +oream la un moment dat de vârsta astrală a oamenilor. Acest parametru este caracteristic şarpelui undalini, $inelui omului şi, pe lângă asta are, şi o dimensiune la nivel astral. Nu mă compar ca dimensiune cu cineva care are peste >Q miliarde de ani( 0ste adevărat că, prin cunoaştere, se poate trece peste cineva cu vârsta astral ă mare, dar asta ştiu de aia acum . Au &ost momente în care unii, doar pentru că erau mai ătrâni în interi! or, puteau trece uşor peste voia mea, c3iar dacă nu aveau dreptate. Aşa, a treuit să mă adapte/. 2âteodată treuie să compense/i prin viclenie dimensiun ile tale reduse. $ună urât, nu* #ar #oamne!#oamne %isus spunea5 „iţi înţelepţi ca şerpii şi lân/i ca porumeii(" Nu am auns încă la lândeţea porumeilor. 7ai lucre/ la asta. în rest... 1evenind la suconştientul de grup. 0l apare la un moment dat ca o sumă de şerpi. 2e urât( $incer , nu mă interesea/ă că pare aşa. #in această cloacă, acela care este mai mare se v a
eria în lider şi va conduce grupul respectiv. Nu mai au impor! tanţă nici studiile, nici cunoaşterea spirituală acumulată în viaţa asta. #e aceea, într!un grup, tot ceea ce înseamnă poleiere, adică educaţie actuală, dispare şi oameni pe care nu i!ai &i cre/ut în stare devin capaili de lucruri la care nu te!ai &i aştep! tat. )i nu în ine. 0vident că grupul îţi dă sen/aţia de &orţă, de apărare. 0ste ca/ul armatelor, al organi/aţiilor, al sectelor, al galeriilor de &ot! al şi, nu în ultimul rând, al isericilor. Pentru că &iecare are la un moment dat un suconştient de grup mai mic sau mai mare. Odată constituit un grup, suconştientul colectiv se divide, &or! mând alt tip de supersonalităţi speci&ice. Avem supersonali! tatea medicilor, preoţilor, militarilor şi altele care determină ca indivi/ii din acest grup să aiă caracteristici comune. $ă semene. Această superson alitate de grup are şi une şi rele. Aută individul în menirea grupului. îl va auta pe medic în menirea lui de a auta oamenii. Pe preot de asemenea. #ar are şi rele. $e opune oricărei încercări de a aduce ceva nou în cunoaşterea supersonalităţii de grup, ducând indivi/ii în ceea ce se c3eamă trans&er negativ. 7aoritatea medicilor care nu acceptă nici măcar posiilitatea terapiilor complementare sunt pradă acestui trans&er şi asta pentru că mulţi sunt prea slai şi sunt ei înşişi dominaţi de supersonalitatea de grup. 0u unul nu mă consider nici medic, nici preot, nici maestru de arte marţiale. Nu mă identi&ic cu nici una dintre aceste su! personalităţi pe care, prin cunoaştere, mi le!am creat. 0u sunt eu, cel care ştiu şi din unele şi din celelalte. 7i!a plăcut în copilărie o e8plicaţie dată de un călugăr s3aolin care spunea5 „7aestrul s3aolin este precum aerul dintre spiţele unei roţi. Nici cercul, nici spiţele, nici utucul. #ar &ără aerul dintre spiţe, roata nu s!ar putea mişca(" )i eu am ales să &iu ca aerul dintre spiţe. #e aceea nu mă implic în nimic şi în toate( 1evenind. -a &el, puterea unui grup este dată de dimensi! unea suconştientului de grup. Am e8agerat puţin mai devre! me. O mare însemnătate o au şi
îngerii, dar c3iar şi aici se
complică lucrurile, pentru că luând, de e8emplu, suconştientul colectiv al isericii ortodo8e, lucrurile se complică. Aici avem şi îngeri şi şerpi. $ă nu!mi spună cineva că sunt numai îngeri( Ar treui ca toţi preoţii, în &runte cu episcopii şi patriar3ul, să &ie s&inţi. 0i sunt preas&inţi şi preacucernici, dar nu s&inţi. )i atunci cine se opune introducerii noului în cunoaşterea ortodo8ă* îngerii în nici un ca/. 2ei care se opun oricărui adevăr sunt demonii. 0i ştiu care este adevărul şi nu!> acceptă. 08act cum nu l!au acceptat rainii pe %isus 6ristos( Am lămurit cum se opune răul, prin intermediul suconştientului colectiv, inelui. orţa unui grup este dată atunci de inele sau răul din el. $au de amândouă. 08emple de colective care &olosesc lumina ca putere a suconştientului de grup sunt isericile ortodo8e şi catolică, in&orenergetica, te3nica radiantă, unele rituri masonice. 2ele care &olosesc răul ca putere a suconştientului colectiv sunt unele rituri masonice, sectele satanice, marile cluuri de arte marţiale. 2ele care &olosesc şi lumina şi întunericul ca putere a suconştientului de grup sunt cluurile de Aiido. Nu am de gând să intru în detalii. 7ai şi gândim &iecare( 2a idee, pentru cei care adoră e8erciţiile de gândire. îmi place să mă cred antrenor , dar antrenor de minţi, de creiere( Pentru sc3imarea ideilor dintr!un grup este necesar ca un număr critic de indivi/i din grup să devină simpati/anţ i ai ideilor respective, totul &uncţie de mărimea grupului, pentru ca ideile implementate să aungă să &ie acceptate la discuţii şi apoi validate. Asta &ac eu prin ceea ce scriu. Olig medicii, preoţii, oamenii simpli să gândească şi să tragă o conclu/ie. în timp, va rămâne ceea ce este de valoare din ceea ce scriu. Timpul este cel care decide cel mai ine valoarea unui lucru şi a unei idei. Crupul duce la armoni/are con&orm principiului5 „cine se aseamănă se adună" şi la pierderea identităţii proprii pentru cei care au proleme de identitate. Or, aceştia sunt cei mai mulţi, pentru că cei mai mulţi dorm în interiorul lor până ce #um ! ne/eu le va permite să se tre/ească.
,rupurile %n atac Aduc în atenţie demonstraţiile călugărilor s3aolin. Aceştia, în unele momente, se aşea/ă în cerc în urul celui care are un e8erciţiu de &ăcut. ie că stă spriinit într!o suliţă ascuţită, &ie că aruncă un ac cu aţă care să treacă printr!un geam. 0ste modali! tatea lor de a concentra energia grupului pe un singur individ. #oar că ei nu lovesc niciodată oamenii... în general, grupurile care atacă se reunesc periodic şi &or! mea/ă un cerc, apoi unul dintre ei se eriea/ă în lider şi &olo! seşte puterea grupului pentru a ataca în punct, pentru a crea spaţii male&ice sau a lega. inând cont că &iecare individ are o putere limitată, este clar că el va ene&icia de energia proprie plus a celorlalţi. #e e8emplu, se întâmplă ca antrenorii de arte marţiale, de sporturi de contact sau o8, să &olosească energia proprie pentru a susţine energetic un sportiv. Asta este şi ine şi rău. #e ce este ine* Pentru că energia antrenorului are dea în ea in&ormaţia privind te3nicile care treuie întreuin ţate în sportul respectiv. #in cau/a asta este ine. Ast&el, la nivel suliminal, el poate trans&era cunoaşterea a&lată în suconştientul său celui pe care îl antrenea/ă. )i învăţarea sportivului se &ace mai repede. $c3emele sportive a&late la nivel de suconştient se pot trans&era ast&el practicanţilor. #e ce este ră u* #e multe ori sportivii nu mai „trag" destul, a/ându!se mai mult &ie pe ceea ce primesc degeaa de la antrenor, &ie pe ce mai „&ură" de la cei cu care se antrenea/ă. Prolema este în a determina sportivul să!şi crească această capacitate de e&ort. #acă nu se &ace aşa, e8istă neşansa ca în momentul meciului să nu poată &olosi această ener gie şi propria lui putere să nu!i &ie su&icientă. în ceea ce priveşte apărarea în &aţa atacului unui asemenea grup, aceasta devine o adevărată prolemă pentru un om simplu. 2am ce şanse ar avea un om în &aţa ţigăncilor care se aşea/ă în urul &ocului şi încep să descânte şi să &acă vrăi* 9n singur om are puţine şanse să se apere. )i asta pentru că este depăşit din punct de vedere al P%02!ului. Puterea in&or!energetică concentrată. Poate avea un singur om
P%02!ul destul de mare pentru a se apăra singur* 1ăspunsul este da. 9n om îşi poate creşte puterea aceasta prin mai multe metode. Pe lumină, prin creşterea numărului de îngeri. Ast&el, un episcop, un preot, un călugăr are această putere prin sluele de 3irotonisire sau ote/ul călugăresc. Practicanţii 1eii, maeştrii 1eii îşi pot creşte P%02!ul prin num eroase iniţieri sau prin iniţieri care permit primirea mai multor îngeri drept autor. 1adieste/iştii prin optimi/ări şi terapiile pe care le &ac. 2reşterea numărului de #N!uri se &ace prin înaintarea în grad în artele marţiale, prin iniţierile pe întuneric. Treuie să preci/e/, deşi mă repet, că este mai important ce &aci cu puterea pe care o ai şi că poţi ridica mănăstiri cu demoni şi ucide cu lumină( 7etode de contracarare. Aceste metode nu se adresea/ă pulicului larg, ci maeştrilor, celor care au dea acces la energii pe care pot să le &olosească în a reali/a ceea ce le spun. Orice atac în grup în punct presupune o energie care intră în câmpul victimei. Primul lucru este i/olarea victimei de atacatori. $e pune pur şi simplu mâna în locul atacat. $au amele mâini. Apoi se &olosesc simoluri 1eii, desc3i/ându! se $ursa de -umină spre grupul de atacatori. Protecţia care înlătură o parte sau întregul atac constă în construirea unui sistem de apărare care să intre în &uncţiune în ca/ de nevoie. Aceasta se poate &ace &olosind oglin/ ile concave energetice, cilindrii de lumină, clopotul lui 'ud3a etc. Asta în ca/ul în care te a&li la o putere relativ egală cu a atacatorilor. $ingurul mod prin care un individ mai mic se poate apăra împotriva unui grup este prin contraatac imediat ce este lovit. $urpri/a unui contraatac poate deconcerta grupul şi întrerupe emisia su&icient ast&el încât cel agresat să se pună la adăpost. 2ând eşti mai sla, nu loveşti vâr&ul. 2i pe cel mai sla din grup. Ai secunde pentru a simţi asta. )i contraatacul nu treuie să &ie deloc uşor, ci radical. Poate sună dur, dar dacă se pune prolema vieţii şi morţii mele, mai ine să plângă mă!sa( #acă puterea este asemănătoare, se atacă direct vâr&ul.
#acă la un contraatac liderului i se &ace rău, proa ilitatea ca acel grup să mai atace P$% este aproape nulă. O mare impor! tanţă în lupta P$% este încrederea în tine însuţi. Odată /drunci! nată, ea se re&ace destul de greu. 0u unul nu am milă deloc de grupurile care atacă P$%. olosesc tot şi c3iar din punct de vedere divin am acest drept. 2um de cele mai multe ori este invers, adică eşti mult mai sla, nimic din ceea ce am spus nu &oloseşte. Aici intervin e suportul grupului, al prietenilor. 1eunirea mai multor oameni în urul celui atacat suprapune câmpurile lor şi, automat, victimei îi creşte puterea energetică şi capacitatea de protecţie. 9nul dintre cele mai grele atacuri l!am primit din partea unui grup de de indivi/i. )ansa mea a &ost că mă aşteptam la aşa ceva. $e &ăcuse o strigare şi un grup şi!a reunit gradele mari la convocarea şe&ului, întâmplarea ?cred că mai degraă #umne/euF a &ăcut ca una dintre doamnele de acolo să se scape în pulic că se întâlnesc, iar eu am a&lat. Aveam cursuri la care predam grupului lor cunoaşterea primită de mine de la un grad mai mare, pe care l!am de/legat de urământul &ăcut la intrarea în organi/aţia respectivă. în timpul cursului, am început să simt cum lucrea/ă. )tiau mai multe lucruri şi îmi trimiteau cor/i pe c3ara coroanei. Am numărat . #oar că nu toţi erau conştienţi de ceea ce se întâmpla . 0rau &olosiţi în or. #oar câţiva ştiau adevărul despre ceea ce se petrecea la nivel astral . )e&ul lor îi c3emase pentru cine ştie ce, îi ameţise la nivel conştient şi, împreună cu alţi câţiva, se &olosea de P%02!ul celor ca să atace. Nu cred că numai pe mine. $au că i!ar &i c3emat special pentru mine. Ar &i prea mare onoarea şi atenţia( 2ert este că aş &i vrut să le!o trag. #ar #oamne!#oamne a /is că nu. )i i!am lăsat să &acă tot ce credeau. 1ămaşi la stadiul medieval la care aveau impresia că armele astrale se reduc la saia de lumină şi spaţii cu c3are, nu puteau concepe că mai sunt şi altele. în momentul în care au &ăcut tot, am atacat. $implu. Am &olosit cuul lui 7etatron. 7ăestria pe $3amala 1eii îţi dă accesul la cel mai mare înger care stă în dreapta lui #umne/eu, 7etatron. Puterea lui este mai mare decât tot ceea ce cunoaştem noi, oamenii, până acum. Au/eam doar gândurile lor5 „2um ne poate lovi, doar l!
am legat(" 08istă la ora actuală sisteme 1eii inspirate divin care dau o protecţie imensă. Asta dacă, evident, rămâi su #umne/eu, precum Ascension 0nerg $istem menit special să ne ridice planeta în dimensiunea a cincea, pe a/a a patru energii cărora le corespund patru simoluri care sunt sacre, dar nu secrete, Ascensia, 2larit, Cod3ead şi ocus. -a un moment dat a venit la mine o prietenă care tocmai se despărţise de iuitul ei. îl dăduse a&ară din casă. Nu se mai înţelegea de mult cu el, &iind genul care îţi scoate oc3ii pentru &iecare ănuţ pe care îl c3eltui. 0ra legată cu EE de legături ca să nu plece de lângă el. O ameninţase că se duce la ae şi se pare că o &ăcuse. 2ert este că despărţirea nu!i priise deloc. Acum, când venea la mine, avea câmpul spart din nou la cap. Am încercat tratamentul clasic cu simoluri, dar supărarea acelui individcâmpul care era decât noaptea era atât demuta mare că îi penetra înmai alt negru loc. 2urăţăm locul respectiv, coarda în altul. Atacu l era şi nu era voit. în sensul că el îi ura numai „de ine", dar nu ştia că o prinde energetic în cap. 2ert este că se scurgea lângă mine şi atunci m!am gândit la o g3iduşie5 să intru în câmpul ei şi să îmi suprapun imaginea cu ea, ca şi cum ai suprapune două imagini pe aceeaşi &otogra&ie. Am rugat!o să &acă la &el mental. în acel moment am simţit locul unde gândul lui negativ, neiertarea lui, îmi penetra câmpul şi am reuşit să &ac simolurile din 1eii pe coarda respectivă. Am mai &ăcut ceva5 am desc3is $ursa 9niversală pe agresor, dându!i lumină şi iuire. 2ând ne!am despărţi t, era mai ine. Pentru orice eventualitate, am mai trimis o ilă de lumină ?aşa cum se &ac în 23i 4ung sau in&orenerge ticăF care să se inter! pună între ea şi el. 7!a sunat spre seară să!mi mulţumească5 era ine. $uprapunerea unui câmp peste un altul &ace ca primul să &ie mai greu penetrail, de aceea este mai greu să &ii lovit sau să loveşti în mulţime. 2entrarea câmpurilor mai multor indivi/i pe un singur om care este lovit &ace să scadă intensitatea atacului până la dispariţia lui. Plecând PSI, de laoameni acest aspect apărutdeceea ce se P$% c3eamă care seauocupă protecţia a per! bo$4guarzii
sonalităţilor politice sau pulice în general. 2el mai interesant mi s!a părut a &i cel al unui lider de partid cu care am intrat în con&lict la alegeri. Avea un sistem de protecţie P$% &ormat din opt paranormali. #oi, un ărat şi o &emeie, cu viraţii mai mari şi alţi şase cu viraţii mai mici, dar având cunoaştere P$%. Carda era &ormată de cei şase, care lucrau în sc3imuri de câte doi oameni la DU de ore, iar ceilalţi doi, &emeia şi ăratul, interveneau doar în ca/ul în care primul cerc era penetrat de cineva. $istemul era simplu. 0a transmitea lumină noaptea, acoperindu!> pe el, deşi este mai negru decât noaptea, aşa putând apărea la televi/or ca o &loricică şi &olosi lumina respectivă pentru gunoiul lui de partid. 2ei doi care stăteau în apropierea lui, capaili să decele/e cu palma dacă un uc3et de &lo ri est e in& orma t cu lumină , îl înv ele au cu câmpurile lor superioare ast&el ca tot ceea ce venea peste el ca atac P$% să &ie preluat de ei. %nteresant, nu* $istemele de protecţie P$% sunt &oarte asemănătoare celor &olosite de găr/ile de corp normale iar numărul de oameni de! pinde de u/unarul celui care îi angaea/ă. Ori domnul respectiv îşi poate permite(
*erapia de grup 7ergeam să voresc cu părintele #oso&tei de la 2ioro! gârla. -a un moment dat, l!am întreat cum vindecă el su&letele oamenilor. 7i!a răspuns că omul se poate asemăna cu un ulcior care are găuri. Pentru a putea turna 3arul, treu ie astupate găurile lui. Căurile repre/entau greşelile de gândire care duc la acţiunile noastre rele, la păcate. în timpul terapiei de grup, psi3oterapeutul &ace parte din suconştientul de grup. 0l poate stăpâni toate pornirile su! conştientului colectiv care tind să se mani&este prin el. #e aceea vectorul re/ultant al grupului va tinde să se mani&este pe calea minimei re/istenţe şi, inevitail, unul dintre cei care &ace parte din grup va permite, ca o supapă, ieşirea la supra&aţă a propriei lui ue. Am vorit despre asta pentru a se înţelege că este ideal să!ţi supui propriile gânduri şi idei grupului. iecare va anali/a ceea ce tocmai ai enunţat prin propria e8perienţă şi conştiinţă, ceea ce duce inevitail la descoperirea adevărului.
#in acest punct de vedere, grupul este net superior individului. #e aceea mănăstirile de oşte au dat mai multe roade decât cele de sine. 7ai uşor ve/i paiul din oc3iul altuia decât ârna din oc3iul tău. Plus că armoni/area unui grup permite scăderea tensiunilor interioare ale indivi/ilor, ducând la vindecarea lor.
Iniţierea %n grup 2a maestru 1eii am descoperit că iniţierea de grup este mai puter nică. Apoi am încer cat să desco păr de ce. $implul motiv că mai mulţi oameni se întorc spre lumină, produce ucurie în cer şi atunci va creşte implicarea cerului în orice înseamnă evoluţia oamenilor. Plus că dacă pentru &iecare om cooară un număr de g3i/i, de îngeri, atunci puterea este mai mare cu câţi mai mulţi sunt ei.
+agia %n sport îmi place să de/volt suiectul, mai ales că oserv ignoranţa care domneşte în tot ceea ce priveşte lumea sportivă româ! nească. 23iar nu se găseşte nici un mare antrenor să înţeleagă importanţa cunoaşterii e/oterice în per&ormanţa sportivă* $e voreşte mult despre 3ipno/ă în pregătirea sportivilor. #ar este un iet vâr& de aiserg. 7ai presus de asta este condiţionarea energetică, crearea de depo/ite energetice şi &olosirea lor pe parcursul unei com! petiţii sportive. #e e8emplu, aduni energia in&ormată pentru un anume sport, o stoc3e/i undev a şi o eliere/i pe &inalul unei curse de canota, ciclism, polo sau &otal, când ec3ipa adversă este dea oosită şi a redus tempo!ul( $au să ai pe cineva care! i împiedică pe sportivi să evolue/e la adevărata lor valoare. 0u unul nu aş &ace asta, dar cum te protee/i de cei care o &ac* )i aici intervine o nouă pro&esie5 gar$ă PSI pentru sportivi( $impatic este că omul care &ace protecţie nu treuie să se a&le lângă persoana respectivă, ci să stea &rumos în &aţa televi/orului. Nu toţi au scrupulele mele în ceea ce priveşt e &acerea de
rău. Totul este energie. A implementa un algoritm male&ic la nivelul suconştientului unei gimnaste care evoluea/ă la ârnă sau paralele înseamnă un de/astru, a poate c3iar moartea acelei copile. #in păcate, la ora actuală, în comparaţie cu anul şi cu gloria, viaţa unui om nu prea mai înseamnă nimic. $e poate protea P$% un asemenea om care repre/intă, până la urmă, ţara* 0vident că da, dar destul de greu. în perioada aceea treuie să &ii atent la el UR de ore din UR ca să nu i se întâmple ceva. %deea că magia se &oloseşte cu succes în sport mi!a venit de la ca/ul unui o8e r pe care l!am întâlni t în studenţie. -ucram la un maga/in de aparatură te3nică şi eram coleg la pa/ă cu un &ost o8er de la #inamo. usese un, aunsese la titlul naţional şi, dintr!o dată, i se &ăcuse &rică. Tremura tot înainte să intre în ring şi nu!şi e8plica cum de a auns în 3alul ăsta. Nu ştia nici el, cum nu ştiam nici eu pe atunci, că &rica poate &i indusă şi că aşa ceva păţise şi el. 0rau câţiva pe care îi cam uuise şi pentru că nu putuseră să!> dovedească în ring îl &ăcuseră prin magie. Aun sese să!i &ie &rică de propria lui umră( 7arii antrenori de o8 ştiu ce înseamnă „încărcarea", mai e8act umplerea câmpului tău, a ulciorului pe care îl repre/inţi, cu 23i greu, cu întuneric. Aşa îţi dai seama cât de un poate &i un luptător. 0ste vora de &orţa rută, nu de te3nică. iecare om are o capacitate de a se încărca cu întuneric pe care să!> stăpânească. în o8, arte marţiale, asta di&erenţia/ă &orţa rută. Pentru radieste/işti este interesant câte #N!uri ?du3uri necurateF a avut la momentul gloriei un 7o3amad Aii, un Tson sau o centură neagră Z dan( olosirea paranorma lilor în sport nu este o noutate. $e poate acţiona asupra gravitaţiei ?ce consecinţe ar avea asta în gimnastică, volei*F, asupra &recării cu apa ?canota, înot etcF, asupra adversarilor şi a &amiliilor lor, pentru a!i stresa psi3ic. )i se &ace. Ne uităm la ritualul unei ec3ipe de rug, suntem impresionaţi de vigoarea sau mai ştiu eu de ce din el şi nu înţelegem că el conectea/ă la un anumit tip de energie şi că
este timpul să căutăm e8plicaţiile şi aplicaţiile ştiinţi&ice ale magiei, lucru care în străinătate se &ace demult. -a un moment dat stăteam pe terasa de la #inamo, de lângă piscină, şi eam un pa3ar de vin cu un prieten. Tocmai ieşisem de la sala de o8 şi suplimentam apa pierdută în antrenamentul la sac. -ângă noi erau ăieţii din lotul de &otal. Pierduseră la rând cam şapte etape. Prietenul meu, supărat, i se adresea/ă lui lorentin Petre5 ! aceţi ceva, ăi &raţilor, că ne îmolnăvim de nervi( ! -asă!> în pace( i!am spus. To cmai măsurasem şi desco perisem că aveau toţi picioarele legate( #e cineva care se ocupa de protecţia P$> a patronului unei &ormaţii ucureştene adverse( în cele din urmă s!au de/legat şi au mers mai departe. Pe când mă antrenam din greu să văd cât sunt în stare, dar mai ales să pot să intru în ring cu ăieţii de la o8 şi de la @u $3u, luam nişte suplimenţi nutritivi. Apilarnil, lăptişor de matcă, ginseng roşu, polen şi vitamine cu minerale. -a un moment dat am oservat că nu îmi mai &ac ine şi că mi!e din ce în ce mai rău după ce le iau. -e!am măsurat şi am descoperit că prietena mea psi3oloaga îmi trimitea spiritele &ocului în ele iar eu le îng3iţeam ca pelicanul. A treuit să!mi &ac program de curăţat suplimentele pe care le luam înainte de a le îng3iţi(
0u ştiu că orice adevăr care penetrea/ă suconştientul de grup va &ace să se nască nevoia unui lider cu mai multe calităţi, din ce în ce mai multe, care să &ie cu adevărat ene&ic poporului
$uconştientul poporului român
român. Asta este menirea celor care învaţă, pro&esori, preoţi şi mentori de di&erite orientări spirituale. )i asta am ales şi eu.
7ultă lume mă întreaă de ce nu plec din ţară. Nu!mi îngăduie #umne/eu. 2ând voi &i sădit seminţele pe care 0l mi -e!a dat şi vor &i crescut lăstari care să &acă la rândul lor seminţe, am să plec. Atunci mă va de/lega 'unul #um ne/eu şi pe mine de menirea pe care eu însumi mi!am ales!o. Până atunci vreau să sădesc în suconştientul poporului român nişte adevăruri care îl vor &ace mai puternic, mai încre /ător în sine, în ceea ce este şi în ceea ce &ace şi care îi vor permite să nu se treacă aşa de uşor peste opţiunile lui, peste lierul lui aritru. 2ând vom avea oameni pregătiţi psi3ic în locuri c3eie, care vor putea întoarce în &avoarea poporului multe din prolemele puse în discuţie, vom &i nişte &ericiţi. Atâta timp însă cât vor &i nişte &arsori, 3oţi şi speruri, poporul român va &i doar un &el de ciuca ătăii internaţionale.
Capitolul 8
Armele P$% #in păcate, sunt tot mai des &olosite arme cu potenţial P$% distructiv şi, când mă re&er la asta, spun că omul este e8trem de vulnerail în &aţa unei asemenea arme. în primul rând pentru că nu este cunoscută. Apoi deoarece, ca individ lovit P$% de o asemenea armă, nu o percepi ca atare, ci ai impresia că este o simplă durere organică şi o trate/i ca atare. Apoi pentru că puterea unei arme o depăşeşte cu mult pe aceea a unui om. Nici un om neantrenat sau nedotat nativ nu va putea întrece ca putere o armă care se alimentea/ă la curent electric. #acă accede pe trepte spirituale destul de mari, ast&el ca energia care curge prin el să depăşească puterea armei, poate avea o şansă să supra! vieţuiască. Am avut emisiuni la televi/iune şi pot spune că nu a &ost o plăcere ceea ce a urmat. 0şti, vrei nu vrei, ţinta mai multor oameni, care &iecare vrea să imprime o anume tentă acelei emisiuni. 9nii te susţin, alţii încearcă să te discredite/e. Aş putea spune că sunt adevăraţi eroi cei care &ac emisiuni în direct despre tainele su&letului uman, pentru că acel contact energetic cu telespectatorii este potenţial distructiv pentru pre/entatori şi nu numai. $e acţionea/ă asupra lor cu lumină in&ormată, prin magie şi, nu în ultimul rând, prin armele P$%. 08istă la ora asta aparate care pot decoda un om. 7ai e8act, &iecare om are un cod energetic propriu, care poate &i repre/entat aproape ca un cod de are( Primesc la un moment dat din 1usia nişte cartele magnetice care aveau 0'!ul &oarte mare. -e măsor şi descopăr că repre/entau o persoană s&ântă. %!am spus &emeii care mi le!a adus şi ea s!a dus înapoi în 1usia şi a mai luat. emeia de la institutul care le producea a &ăcut oc3ii mari când i!a spus despre asta şi a recunsocut că este codul unei icoane &ăcătoare de minuni, parcă de pe lângă 7oscova. #ecriptarea codului energetic al unui om a determinat şi apariţia aparatelor care pot emite pe această &recvenţă. Aşa au apărut aparatele care emit şi adună spiritele &ocului sau salamandrele. #eşi e aproape de necre/ut, avem şi noi &aliţii noştri. Am numărat vreo cinci într!o seară.( 7ai sunt aparate care transmit ioni de metale grele. 7i!a venit odată un cursant la o iniţiere. )i la s&ârşit am putut să arăt maeştrilor mei cum se simte aşa ceva. în c3ara coroanei, punând palma cu &aţa în sus, se simţea &lu8ul de energie coorând în capul omului respectiv.
7od de contracarare* #in păcate este unul singur ! distrugerea aparatului respectiv. 2eea ce este destul de greu să e8plic în acest volum. $!a oservat că demonii nu suportă anumite nivelur i de viraţie şi atunci curăţar ea unor spaţii se poate &ace doar cu aparate care emit pe o anumită &recvenţă. -a un moment dat am simţit o mare presiune pe cap. Am cre/ut iniţial că este o grilă de cristale, dar parcă emitea prea tare. 0ram plin de nervi. A&ară ploua cu găleata. %nterpun mâna între capul meu şi energia care venea şi „văd" că emiteau doi sateliţi, ruseşti( Produceau ploaia( în 'ucureşti, toţi parcă erau ătuţi în cap. Noi intrasem cu maşina într!o altă imensă, nu aveam nici o şansă să trecem. Parcă ne luase cineva minţile( )i atunci am descoperit de ce. $ateliţii( „#istruşi" a &ost primul meu gând, supărat că Toota mea era plină de apă( 2ând a venit un val &ăcut de o &urgonetă, ne!am ridicat cu tot cu maşină, plutind ca într!o arcă( Am sunat un prieten vrând să văd dacă nu am luat!o în ălării şi mi!a con&irmat că am dreptate în privinţa sateliţilor şi a numărului lor. A &ost singurul lucru pe care am avut voie să îl &ac. #ar &aptul că &ac e8perienţe pe noi şi ne distrug recoltele şi casele este însă tragic şi vor plăti şi ei la rândul lor. 9n prieten mi!a spus că mă ate dacă spun cum se poate distruge un aparat. 0vident, lui îi este teamă pentru computerul lui( Capitolul 7
Pericolul ritualurilor 2red că era necesar să scriu despre acest suiect pentru a averti/a asupra pericolului utili/ării în mod eronat a tot &elul de practici şi ritualuri care nu ştim unde ne duc. Am depegând e8act &ace unne&ast. ritual de îndeplinire a dorinţelor, dar treuie avut în vedere şi re/ultatul, care poate să nu ne &ie tocmai plac,săcascriu să nu spuncum de!asedreptul Am primit de la părintele Pantelimon un ritual secret, pe care l!am descris în 'e#enirea, dar care acolo nu era complet. $una aşa5 Pentru îndeplinirea dorinţelor treuia să ţii post D /ile de luni l a rând, de pre&erat în posturile mari, de 2răci un şi de Paşte. $e începe ritualul cu o săptămână mai devreme, pentru că posturile mari au doar V săptămâni, circa RQ de /ile. $unt mulţi cei care ţin acest post doar cu apă( #ar asta este altceva. %n &iecare /i $e post negru din cele D se iau D lum5nări şi se pun /n linie &aţă de ăsărit. 2ele şapte lumânări sunt menite celor D arhangheli planetari, printre care şi 7i3ail şi Cavril, ultimul &iind îngerul darului. $e citesc rugăciuni de patru ori pe /i5 $imineaţa, la pr5nz, seara 0i la ora 6 noaptea. #imineaţa, la prân/ şi seara se aprind cele D lumânări şi se arde de &iecare dată câte un sfert $in ele. $e spune în gând sau cu voce tare, $e trei ori, rugăciunea5 #oamne, te rog iartă greşelile mele, dăruieşte!mi ceea ce!mi este de &olos, îndeplineşte!mi dorinţa pe care o am înaintea Ta după mila Ta cea mare. $e &ac US de mătănii. -a ora >U noaptea se &ac cele de mai sus şi se adaugă rugăciunea5 #oamne primeşte nevrednica mea rugăciune şi nevrednicul meu post, îndeplineşte!mi dorinţa după mila Ta cea mare( )i îţi asumi răspunderea pentru ceea ce doreşti. %mplinirea unui ritual pentru dorinţe %nseamnă ne&acceptarea voinţei divine şi condiţionarea lui Dumne(eu ca să %ndeplinească voinţa noastră8
'ine, ine, mi!ar spune cineva, şi să nu ne mai dorim nimic* Ar &i ideal. 7odelul eristic repre/intă totala acceptare a voinţei divine în sensul inelui tuturor. Noi avem o idee preconcepută despre #umne /eu şi credem că ştim cel mai ine ce ne treuie, drept urmare ne simţim îndreptăţiţi să!% cerem orice şi să ne rugăm până primim. Am &ost s&ătuiţi şi de lisus să cerem, dar tot 0l a spus de &iecare dată să înc3eiem cu „acă!se +oia Ta #oamne(" #acă am şti să trăim în #umne/eu, nu am avea nevoie de nimic pentru că 0l ar &ace totul pentru noi. 0l ne vrea în primul rând &ericiţi( #e aceea nu sunt de acord cu ritualurile. 1itualurile cu de lumân ări, cu nu ştiu câte /ile de marţi de post negru nu mai cred că este necesar să le descriu. Am înţeles că dacă la un moment dat am alege sincer dinlăuntrul nostru să lăsăm 3ăţurile din mâini -ui am descoperi pacea su&letului şi &ericirea.
08orci/ările 0ste timpul să stăm puţin şi să de/atem prolema e8orci/ăr ilor care au suscit at tot &elul de discuţii în ultimu l timp. 2e sunt e8orci/ările* $coaterea unor entităţi male&ice dintr!un spaţiu, oiect sau om. Pentru că entităţile negative pot sălăşlui oriunde. în general, posesiile demonice nu sunt întâmplătoare. 9n om simplu nu aunge posedat &ără ştirea lui #umne/eu. #e ce permite #umne/eu acestea* $implu. Pentru că un ec3iliru treuie menţinut în 9nivers. Atunci de ce permite e8orci/ările* Pentru respectarea aceloraşi -egi divine şi pentru că noi avem nevoie de dove/i. 08orci/ările sunt necesare pentru ca noi să înţelegem că demonul e8istă. Avem acces la tot &elul de in&ormaţii care mai de care mai contradicto rii care neagă, din &rică sau ignoranţă, e8istenţa demonului ca &iinţă spirituală. Am auns să avem preoţi care neagă e8isten ţa magiei şi care nu discută despre demon ca &iinţă spirituală . 9nii episcopi au &ăcut c3iar pactul cu întunericul, mergând cu &undul în două luntri, şi ast&el nu este de mirare că sunt împotriva e8orci/ărilor. 2unoscându!se că prin e8orci/are poate &i &olosit demonul de către preotul sau e8orcistul respectiv, patriar3 ul a inter/is citirea molit&elor de către unii călugări în preama alegerilor. #in păcate, e8orci/ările repre/intă un pericol atât pentru cel care &ace e8orci/area cât şi pentru cel care este e8orci/at. O e8orci/are este o implicare în legile universale şi întotdeauna apare un preţ care treuie plătit de cineva. +indecarea demo!ni/atului de către 7ântuitorul s!a &ăcut prin moartea a trei mii de porci( 2ineva a plătit un preţ. 23iar şi 7ântuitorul... Nu poţi şti asta până nu încerci, până nu te întâlneşti cu răul în persoană. At unci începi să respecţi marii e8orci şti şi aşa am început să respect şi eu mai mult ceea ce &ăcea părintele Argatu. Prolema este că în timpul e8orci/ării pot muri ori olnavul ori e8orcistul( 0u unul recunosc că nu sunt destul de curat pentru a citi molit&ele $&ântului +asile cel 7are sau ale $&ântului %oan Cură de Aur.
7olit&e şi de/legări De(legări de farmece' blesteme şi magie $ă lămurim termenul $ezlegare, ca să nu mai e8iste duii. A de/lega presupune a des&ace ceva de altceva. 2e este legat* Omul( #e ce este legat* #e demon( 2u ce oca/ie* Pentru că, o dată cu acceptarea unei ispite, el, omul, se leagă pe sine însuşi de entităţi negative( )i atunci ceea ce se c3eamă de/legare &ăcută de un preo t este, de &apt, eliera rea omului de entităţile negative pe care le!a acumulat din cau/a păcatelor, a magiei, din atacuri P$%, datorate armei lui sau a celei de neam. )i ca să mai terminăm cu povestea că orice preot are 3ar să de/lege, treuie să spun că este ca şi cum am a&irma că orice medic poate &ace operaţii pe cord desc3is( Poveşti( Preotul ar tr eui să ştie e8act cum acţionea/ă demonii, la ce nivel, cum poate trece peste ei şi, mai ales, dacă re/istă cu ei în el însuşi, pentru că pericolul este ca el să preia %a un moment dat energia male&ică a unui om sau a mai multora. #e/legările de &armece, lesteme şi magie nu înseamnă decât preluarea acelei energii din &orma gândită şi sulimarea ei în lumină, într!o energie ene&ică repre/entată de inecuvântarea preotului sau energoterapeutului. 7ulţi dintre cei care nu mă cunosc au impresia că puterea mea vine din molit&ele $&ântului +asile cel 7are sau ale $&ântului %oan Cură de Aur şi ca să le mai treacă o&!ul m!am gândit să &ac pulic ritualul de e8orci/are care poate &i &ăcut prin aceste rugăciuni. $incer, mă amu/, pentru că ştiu ce alamuc o să produc cu asta, deoarece mulţi au &ost şi sunt tentaţi să le citească. Nu le spun nici da, nici nu, nici că este nici căasta, estearău. amşiştiut în prim a noapte am &ăcut2um acest nu o să înmai am lvieţile inişte toată 1ăul nucăo să!miine, îngăduie o să#oar maicăam „şansa" să mor înain tecând de termen. amritua &ostl că tot timpul, toate mele,viaţa, pe principiul
mai ine o /i vultur decât o viaţă cioară, am mers înainte. Nu mai ştiu dacă am povestit cum m!am pregătit eu să întâ lne sc rău l. Nu poate ave a c3i pul mai urâ t d ecât toa te nenorocirile pe care le!am vă/ut în desenele animate pe care le privesc copiii în /iua de a/i. 2ert este că am ascultat de /eci de ori e8orci/area de la $i3ăstria, la început cu alţii, apoi singur şi în cele din urmă după mie/ul nopţii în întuneric deplin. Asta până c e nu am mai simţit &rică în s u&let. Nimic din c eea ce spunea răul nu mă mai a&ecta5 nici vocea, nici imaginea lui, nici &aptul că e8ista nu mai î nsemna nimic pentru mine. Apoi am început să le citesc stând pe scaun. în timp, am reali/at că preoţii de la care învăţasem aplicaseră psi3ologia inversă, ducân!du !mă în c ele din urmă unde treuia. Nu cred că ar & i pu tut vreodată să mă determine să &ac un lucru dacă nu le!ar &i îngăduit #umne/eu . 7ulţi vor spune că este un lucru care treuie &ăcut în taină, a lt&el îşi pierde puterea. als( Adevărul, tot ce ţine de #umne/eu trece proa luminii şi a descoperirii în &aţa tuturor. #oar minciuna, răutatea şi demonul îşi pierd puterea dacă sunt scoase la lumină, ele pre&e rând aisul întunericu lui. Aşa că oricare taină a creştinismului, dacă e valoroasă, se va păstra şi în lumină dacă nu va dispăre a. 9n di amant ră mâne diamant şi în mâl, şi e8pus într!o galerie de iuterii.Treuie să &ie clar că acela care vrea să le citească va întâlni din partea răului toate &ormele de ispită care e8istă5 de la promisiuni la ameninţări sau c3iar lovituri directe. Poate la început nu va întâlni nimic, dar în timp îşi va da seama că răul nu glumeşte niciodată şi nu iartă niciodată. 0u unu l şt iu că nu voi putea merge niciodată la el să!i spun 5 „)tii, iartă!m ă că te!am lestemat( " )i demonii au armele lor şi ştiu să le &olosească e8trem de ine. 08istă tridentul, e8istă iciul numit coada de pisică, sunt mai multe. #ar mai presus detmce se pricepe să c3inuie, generând proleme ţie şi celor dragi ţie şi treuie să găseşti în tine puterea de a merge mai departe. înainte de a te apuca de citit molit& ele, se aprind E lumânări şi tămâie sau smirnă, ca ert&ă proprie &ără de sânge. 0u unul aprind lumânările în cruce. ac rugăciun ile de început, cele u/uale la orice sluă preoţească de s&inţire a apei, după care încep să citesc molit&ele. 2ât timp$e eştipotaşe/at scaun, demonii dar nu te pot mai ataca. Nuau ştiu de ce. este să ţii mână ocondiţie cruce, pentru să nu intreAşa pe c3ara respectivă. citi şipestând în picioare, e&ect mare când stai%deal în genunc3i, cuînsingura să &ii încapost negru. se s&inţeau ?nu ştiu dacă se mai &aceF uşile isericii de la mănăstirea 2ernica, o dată pe an, cu trei preoţi călugări. Nu cel care citeşte &ace e8orci/area, deşi poate învăţa asta, ci ar3ang3 elii care vin trimişi de #umne/ eu la au/ul rugăciunii. 2e ar însemna să &acă e8orci/area* $ă poată ieşi din trup ?să se e8tracorporali/e/eF şi, în astral, având saie, să taie capul demonului luându!i ast&el puterea( în completarea molit&elor $&. +asile cel 7are şi $&. loan Cură de Aur, eu mai citesc rugăciunile de de/legare la locurile supărate de &armece din molit&elnic şi rugăciunea $&. 2iprian. 7ulte lucruri le!am adăugat la rugăciunile iniţiale pentru că nu erau complete şi nici &ăcute pentru mireni. Ast&el, la molit&e a treuit să adaug la s&ârşit ca pe lângă inimile noastre să apere #umne/eu şi &amilia şi pe cei din camera respectivă, întrucât se plimă apoi răul de la unul la altul. Am mai adăugat şi alte tipuri de &armece decât cele cuprinse în rugăciuni, pe care le! am întâlnit în practică. -a s&ârşit stropesc cu ag3easmă mare luată de 'ootea/ă şi lăsată descoperită în timpul rugăciunii. )i pun pecetea #u3ului $&ânt, crucea pe &runte, pe cea&ă, pe mâini şi eventual pe locul olnav dacă se poate. %deea este de a se ocoli organele genitale. în rest se poate da cu ceva s&inţit oriunde pe corp. Prolema care apare dacă reuşeşti e8orci/area sunt demonii pe care îi scoţi şi treuie trimişi undeva. 0i nu au decât soluţia să intre în cel care citeşte molit&ele sau să se ducă unde vrea acesta( 2ontea/ă, până la urmă, cine este cel mai puternic. Pentru că &rica lor cea mai mare este ca nu cumva să!i trimiţi în iad. Ar &ace orice să nu aungă acolo(
înainte de a aunge să &iu ucenic al părintelu i Argatu, am trecut prin di&erite proe. 7!a respins ca &iind mirean. Nici măcar el, la începutul uceniciei mele, nu mă vedea ca &iind un pentru ceea ce!i învăţa el pe ceilalţi şi asta pentru că eram departe de tot ceea ce înseamnă adevăr şi curăţenie. Plus că, precum orice preot, avea impresia că adevărul treuie să rămână între /idurile mănăstirii. 2redea că tainele sunt şialecând lor. m!am #reptspovedit urmare,lanu mi!a mai spusmulţi niciodată nimic. Aşa s!a cre/ut la uncu moment dat. Nu mental. am avutTelepatic. discuţi i particulare cu el. Până el erau oameni în cameră. Tot ce discutam el era la nivel
Aşa că m!a trimis acasă. #oar că eu nu am vrut să plec. $e putea comunica telepatic cu el şi mental m!a trimis acasă. Am răspuns că nu plec şi atunci mi!a spus să rămân dacă vreau, dar a&ară. )i am rămas. 0ra prin octomrie şi a&ară era &rig. #upă ce a plecat toată lumea şi am vă/ut că rămân doar eu, m!am ascuns de pa/nicul mănăstirii şi m!am aşe/at pe anca din &aţa c3iliei părintelui. Am stat câteva ore rugându!mă şi când am îng3eţat mi!a trecut prin minte să mă duc să mă adăpostesc undeva. Am intrat într!una dintre clădirile unde sunt c3ilii, în cea din &aţa părintelui şi m!am g3emuit într!un colţ. Am adormit câteva ore şi când m!am tre/it eram şi înţepenit şi îng3eţat. începea slua de dimineaţă. 7!am îndreptat către iserică şi l!am întâlnit pe părintele Pantelimon. Nu era uimit că mă vede. %!am spus că am îng3eţat şi singurul lucru care >!a avut de spus a &ost că am greşit când am adormit în curent. )tia. 1elate/ această întâm plare pentru că am trecut prin multe ca să învăţ şi nu!mi pare rău. Nu!mi pare rău nici dacă alţii învaţă pe o cale mai uşoară ceea ce am învăţat eu. ;sta a &ost drumul meu şi îmi place să mă uit în urmă la el. 7ăcar aceia care vin după alţii, pe o potecă ătătorită, să o &acă şi ei ca lumea şi atunci, împreună, vom &i mai mulţi care, sper eu, slu im oamenilor şi prin asta lui lisus şi -uminii. 7ă deranea/ă însă cei care socotesc că merită să a&le &ără nici un e&ort din partea lor. )i care, aunşi la un anume moment al evoluţiei lor, uită de unde au plecat şi pe umerii cui. -e aduc aminte că toţi ne!am urcat pe umerii lui lisus ca şi creştini şi pe ai lui 7iao 9sui ca maeştri 1eii. #acă sunt uni, pot ţine ei postu l de RQ sau U> de /ile. )i c3iar şi atunci ar mai &i ceva de &ăcut pentru cei lalţ i, pen tru a r ămâ ne precum cei ami nti ţi în min tea ş i su&letele oamenilor.
Apropo de molit&e şi de ritualul de citire a lor Pentru &iecare molit&ă se citesc trei catisme ?seturi de psalmi grupaţi în UQ de catismeF, ideal într!o /i de post negru. $e aprind E lumânări în cruce, simoli/ând cele nouă cete de îngeri, şi se stă în genunc3i sau în picioare. 2ând mergeam la părintele Argatu eram curios să!> întâlnesc pe demon şi m!am gândit eu că să!> lestem era cea mai simplă modalitate. 7!am dus &rumos la -irăria #acia şi mi!am cumpărat un molit&elnic alastru. $eara, acasă, m!am aşe/at în pat şi am citit molit&ele. Nu m!au imp resionat deloc. A doua /i m!am dus la 2ernica, direct la părintele Pantelimon. %!am spus că am citit molit&ele, dar nu am simţit nimic5 s!a uitat mirat la mine şi m!a întreat cum le!am citit, l!am spus. „A( Nu aşa( mi!a replicat. 2a să aiă e&ect, treuie citite în picioare sau în genunc3i cu o lumânare aprinsă(" 7!am întors acasă şi seara mi!am aprins o lumânare şi m!am aşe/at în genunc3i. Am citit molit&ele. Nimic. -e!am mai citit odată. $upărat, am înc3is cartea5 ceva nu mergea. Prietena mea de atunci, care mi!a devenit soţie mai apoi şi mai târ/iu e8!soţie, nu ştia nimic. Ne!am culcat în seara aceea, eu &oarte nedumerit pentru ceea ce mi se întâmplase. 2ă nu mi se întâmplase nimic, mai e8act. #imineaţa însă m!am tre/it într!un mod ciudat. în primul rând, greu. #e aia mi!am desc3is oc3ii. Apoi, nu după mult timp, am asistat la o neînţelegere total anapoda între mama şi prietena mea. 0ra ca un spectacol asurd, demn de Cogol. 1eacţia mea a &ost una şi mai şi, am ieşit pe uşă spunând5 „$unteţi proaste amâ ndouă(" 2red că le!am şocat, pentru că eu nu prea voresc urât şi cu atât mai puţin &aţă de o iuită sau &aţă de mama mea. in minte că mergeam într!un ritm alert spre metrou şi pe drum mă gândeam că totuşi ceva nu este în regulă, că eu nu sunt aşa. )i atunci mi!a picat &isa5 venise demonul, dar nu aşa cum aş &i cre/ut eu că o să îl văd &aţă în &aţă, ci era de!a dreptul în mine( 2e era de &ăcut acum* 7!am dus la 2ernica, la părintele Pantelimon. 2ând m!a vă/ut, a început să râdă şi şi!a întors &aţa de la mine, iar mie îmi venea să!i smulg ara &ir cu &ir şi să!> muşc de eregată, să!i sug sângele. „#u!te la naşuL(" au &ost singurele lui cuvinte. )i m!am dus la părintele Argatu. 2ând m!a vă/ut, mi!a spus5 „Trei /ile de post negru(" )i urmarea a &ost că mi!a &ăcut trei molit&e pe /i, trei /ile la rând, în post negru. A &ost prima dată când am &ost e8orci/at. Nu a &ost singura dată, pentru că m!am încăpăţânat să le citesc în continuare, până ce am a&lat reţeta ca demonul să nu mă mai agate. #e aceea nu s&ătuiesc pe nimeni să încerce, dar dacă totuşi simt asta, să ştie să o &acă aşa cum treuie. Am adăugat şi completările mele, pentru a &i actuali/ate la timpurile şi nevoile noastre actuale. 9rmea/ă 7olit&ele $&ântului +asile 2el 7are şi rugăciunile pe care le &ac eu pentru cei interesaţi.
7O-%T0-0 $^NT9-9% +A$%-0 20- 7A10 pentru cei care pătimesc de la diavol şi pentru toată neputinţa, care se citesc şi în /iua $&ântului +asile cel 7are ?>F #omnului să ne rugăm. #umne/eul dumne/eilor şi #omnul domnilor, &ăcătorul cetelor celor de &oc şi lucrătorul puterilor celor tară de trup, meşterul celor cereşti şi al celor pământeşti, pe 2are nimeni dintre oameni nu -!a vă/ut, nici poate să!- vadăB de 2are se teme şi se cutremură toată &ăpturaB 2el ce a aruncat din cer pe căpetenia îngerilor, care din tru&ie şi!a încordat gruma/ul oarecând şi s!a lepădat de slua sa prin neascultare, şi pe îngerii cei împreună cu dânsul potrivnici, care s!au &ăcut diavoli, i!a aruncat în întunericul cel adânc al iadului, &ă ca lestemul acesta, ce se &ace în numele Tău cel în&ricoşător, să &ie spre îngro/irea acestui povăţuitor al vicleniei şi a tuturor taerelor lui, care au că/ut împreună cu el din lumina cea de sus, şi pune!> pe &ugăB şi!i porunceşte lui şi diavolilor lui să se depărte/e cu totul, ca să nu &acă nici o vătămare acestui su&let pecetluitB ci aceşti pecetluiţi să ia tăria puterii ca să calce peste şerpi şi peste scorpii şi peste toată puterea vrămaşului. 2ă se laudă şi se cinsteşte şi de toată su&larea cu &rică se slăveşte preas&ânt numele Tău, al Tatălui şi al iului şi al $&ântului #u3, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. ?UF #omnului să ne rugăm. Te lestem pe tine, începătorul răutăţilor şi al 3ulei, căpetenia împotrivirii şi ur/itorul vicleniei. Te lestem pe tine, cel aruncat din lumina cea de sus şi surpat pentru mândrie în întunericul adâncului. Te lestem pe tine şi pe toată puterea cea că/ută ce a urmat voinţa ta. Te lestem pe tine, du3 necurat, cu #umne/eu $avaot şi cu toată oastea îngerilor lui #umne/eu, Adonai, 0loi, #umne/eul cel atotputernicB ieşi şi te depărtea/ă de la roul lui #umne/eu ?NF. Te lestem pe tine cu #umne/eu, 2are prin cuvânt toate le!a /idit şi cu #omnul nostru %isus 6ristos, iul -ui cel 9nul!Născut, 2are, mai înainte de veci, în c3ip de negrăit şi &ără patimă, $!a născut dintr!însulB cu 2el ce a &ăcut &ăptura vă/ută şi nevă/ută şi a /idit pe om după c3ipul $ău şi, mai înainte, prin legea &irii l!a învăţat acestea şi cu priveg3ere îngerească l!a pă/itB cu 2el ce a înecat păcatul cu apă de sus şi a des&ăcut adâncurile de su cer şi a pierdut pe uriaşii cei necucernici şi turnul &ărădelegilor l!a s&ărâmat şi pământul $odomei şi al Comorei cu &oc şi cu pucioasă l!a ars şi spre mărturie &umeg ă &um n estinsB cu 2el ce marea cu toiagul a despărţit şi pe popor l!a trecut cu picioarele neudate, iar pe tiranul &araon şi oastea cea împotrivitoare lui #umne/eu, taăra păgânătăţii, su valuri de veci a înecat!o. Te lestem cu 2el care, la plinirea vremii, din ecioară în c3ip de negrăit $!a întrupat şi peceţile curăţiei întregi le!a pă/itB 2are a inevoit să spele prin ote/ întinăciunea noastră cea vec3e, cu care noi prin neascultare ne spurcasem. Te lestem pe tine cu 2el ce $!a ote/at în %ordan şi ne!a dat nouă în apă, prin 3ar, c3ipul nestricăciuniiB de 2are îngerii şi toate puterile cereşti s!au mirat, vă/ând pe #umne/eu cel întrupat smerindu!$e, când Tatăl cel &ără de început a descoperit naşterea cea &ără de început a iului şi când pogorârea $&ântului #u3 a mărturisit unimea Treimii. Te lestem pe tine cu 2el ce a certat vântul şi a liniştit vi&orul măriiB 2are a i/gonit cetele diavolilorB 2el ce prin tină a dat vedere oc3ilor lipsiţi de lumină ai celui or din naştere şi a înnoit /idirea cea vec3e a neamului nostru şi celor muţi le!a dat graiB 2el ce a curăţit rănile leproşilor şi pe morţi din groapă i!a înviatB 2el ce până la îngropare cu oamenii a vorit şi iadul prin înviere >!a prădat şi toată omenirea a întocmit!o să nu mai &ie cucerită de moarte. Te lestem pe tine cu #umne/eu atotţiitorul, 2are a însu&leţit pe oameni şi cu grai de #umne/eu însu!&lat di mpreună c u Apostol ii a lucrat şi toa tă lume a a umplut!o de dreap ta credinţă. Teme!te, m5ntuie0te te, &ugi, pleacă, depărtea/ă!te, diavole necurate şi spurcate, Amin 7$e trei ori), cel de su pământ, din adânc, înşelă!torule, c el &ăr ă de c3ip, cel vă/ut pentru neruşinar e, nevă/ut pentr u &âţărie, oriunde eşti sau unde mer gi, de eşti însuşi 'eel/ eut, sau de te arăţi ca ce l ce scutură, ca şarpele, sau ca &iara, sau ca aurul, sau ca &umul, ori ca ărat, ori ca &emeie, ori ca iganie, ori ca pasăre, sau voritor noaptea, sau surd, sau mut, sau care în&ricoşe/i cu năvălirea, sau s&âşii, sau unelteşti rele, în somn greu, sau în oală, sau în neputinţă, sau porneşti spre râs, sau aduci lacrimi de de/mierdăriB ori eşti des&rânat, ori rău mirositor, ori po&titor, ori &ăc ător de des&ătare, o ri &er ! bobi, cărţi, cafea, orioarecare altce#a,ori mecător, necurată, ori g3icitor în stele, şe/isau în casă, ori e şti & ără ruşi ne, ori i uitororideîndemnător vra ă, or spre i &ăr ădragoste astâmpărB sau te sc3imi cu luna, sau te întorci după un timp, vii dimineaţa, saudlae amia/ă,
sau la mie/ul nopţii, sau în orice vreme, sau la revărsatul /orilor, sau din întâmplare te!ai întâlnit, sau de cineva eşti trimis, sau ai năvălit &ără de vesteB sau eşti din mare, sau din râu, sau din pământ, sau din &ântână, sau din dărâmături, sau din groapăB sau din altă, sau din trestie, sau din noroaie, sau de pe uscat, sau din necurăţieB Hsau din luncă, sau din pădure, sau din copaci, sau din pasăre, sau din tunet, sau din acoperământul ăii, sau din scăldă!toare de ape, sau din mormânt idolescB sau de unde ştim, sau de unde nu ştim, cunoscut ori necunoscut, sau din vreun loc neănuit, pieri şi t e depărtea/ă 7$e trei ori), ruşinea/ă!te de c3ipul cel /idit şi în&rumuseţat de mâna lui #umne/eu. Teme!te de asemănarea lui #umne/eu celui întrupat şi să nu te ascun/i în roul lui #umne/eu ?NF, că toiag de &ier şi cuptor de &oc şi iadul şi scrâşnirea dinţilor t e aş teaptă, ca r ăsplăti re pent ru nea sculta re. Teme!te, m5ntuie0tete,taci, &ugi, să nu te întorci, nici să te ascun/i cu vreo altă viclenie de du3uri necurate, ci du!te în pământ &ără de apă, pustiu, neluc rat, unde om nu loc uieşte, ci este c ercetat numai de #umne/eu, 2el ce leagă pe toţi care vatămă şi uneltesc aupra c3ipului $ăuB 2el ce în lanţuri te!a aruncat în întunericul iadului, pentru noaptea şi /iua cea lungă, pe tine diavole, ispititorul şi a&lătorul tuturor răutăţilor. 2ă mare este &rica de #um! ne/eu şi mare este slava Tatălui şi a iului şi a $&ântului #u3, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. ?F #omnului să ne rugăm. #umne/eul cerurilor, #umne/eul luminilor, #umne/eul îngerilor celor de su tăria Ta, #umne/eul ar3ang3elilor celor de su stăpânirea Ta, #umne/eul măritelor domnii, #umne/eul s&inţilor, Tatăl #omnului nostru lisus 6ristosB 2el ce ai de/legat su&letele cele legate cu moartea şi, prin 9nul!Născut iul Tău, ai luminat pe omul cel pătruns de întunericB 2el ce ai slăit durerile noastre şi toată greutatea ai uşurat!o şi toată nălucirea vrămaşului de la noi ai depărtat!oB şi Tu, iule şi 2uvântul lui #umne/eu, 2are, cu moartea Ta, ne!ai &ăcut pe noi nemuritori şi ne!ai mărit cu slava TaB 2el ce, cu învierea Ta, ne!ai dăruit nouă să ne ridicăm de la oameni la #umne/eu, şi ai purtat pe crucea Ta toată sarcina păcatelor noastreB 2el ce ai luat asupră!i s&ărâmarea noastră şi ai tămăduit!o, #oamneB 2are ne!ai &ăcut nouă cale stricăciunea în nestricăciune ai pre&ăcut!o, au/i!mă pe mine, carenecuvântătoare cu dragoste şi cu strigsecătre Tine, 2el de a 2ărui &ricălaseceruri topescşimunţii împreună cu tăria de su cerB de a 2ărui putere du3urile ale&rică sti3iilor cutremură, pă/ind 3otarele lorB de a 2ărui poruncă &ocul răsplătirii nu va trece 3otarele ce i s!au pus, ci, suspinând, aşteaptă porunca TaB de a 2ărui &rică toată &ăptura se c3inuieşte o&tând cu suspinuri negrăite şi având poruncă să aştepte vremea saB de 2are toată &irea cea potrivnică a &ugit şi oastea vrămaşului s!a domolit, diavolul a că/ut, şarpele s!a călcat şi alaurul s!a strivitB prin 2are neamurile ce Te!au mărturisit s!au luminat şi s!au întărit în Tine, #oamneB prin 2are viaţa s!a arătat, nădedea s!a întemeiat, credi nţa s!a întărit, 0vang3elia s!a propovăduitB prin 2are omul cel pământesc s!a înnoit cre/ând în Tine, că cine este ca Tine #umne/eu atotputernic* Pentru aceasta, Te rugăm pe Tine, #umne/eule al părinţilor şi #oamne al milei, 2el ce eşti mai înainte de veci şi mai presus de &ire, primeşte pe acesta care a venit la Tine pentru numele Tău cel s&ânt şi al iuitului Tău iu, %isus 6ristos, şi al $&ântului şi preaputernicului şi de viaţă &ăcătorului Tău #u3B i/goneşte din su&letul lui toată neputinţa, toată necredinţa, tot du3ul necurat, scuturător, de su pământ, din &oc, nesu&erit, po&titor, iuitor de aur, iuitor de argint, turat, des&rânat, tot diavolul necurat, întunecat, &ără c3ip şi &ără ruşine. Aşa, #umne/eule, depărtea/ă de la roul Tău ?NF toată lucrarea diavolului, toată vraa, toată &ermecătura, sluirea idolească, căutarea în stele, vraa cu mort, vraa cu pasăre, patima des&ătă rii, iuirea trupească, iuirea de argint, eţia, des&rânarea, neruşinarea, mânia, iuirea de ceartă, neastâmpărarea şi tot cugetul viclean. Aşa, #oamne, #umne/eul nostru, insu&lă într!însul #u3ul Tău cel paşnic 7$e trei ori), ca, &iind pă/it de 0l, să &acă roade de credinţă, de &apte une, de înţelepciune, de curăţie, de în&rânare, de dragoste, de unătate, de nădede, de lândeţe, de îndelungă!rădare, de îngăduinţă, de smerenie, de pricepere, căci este ro al Tău, în numele lui %isus 6ristos, cre/ând în Treimea cea de o &iinţă şi mărturisind!O împreună cu îngerii, ar3ang3elii, domniile cele mărite şi cu toată oastea cerească. Pă/eşte împreună cu dânsul şi inima noastră,familiile, copiii 0i soţiile noastre 0i pe cei $e faţă 7+),că puternic eşti, #oamne, şi ie slavă înălţăm, împreună şi 9nuia!Născut iului Tău şi Preas&ântului şi 'unului şi de viaţă ăcătorului Tău #u3, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
7O-%T0-0 $^NT9-9% %O AN C91; #0 A91
care, de oicei, se citesc în continuarea 7olit&elor $&ântului +asile cel 7are ?RF #omnului să ne rugăm. #umne/eule cel veşnic, 2are ai i/ăvit neamul omenesc din roia diavolului, i/ăveşte şi pe roul Tău ?NF de toată lucrarea du3urilor necurateB porunceşte necuratelor du3uri şi viclenilor diavoli să se depărte/e de la su&letul şi de la trupul roului Tău ?NF şi să nu rămână, nici să se ascundă într!însulB să &ugă, pentru numele Tău cel s&ânt şi al 9nuia!Născut iului Tău şi al &ăcătorului de viaţă #u3ului Tău, de la /idirea mâinilor Tale ca, &iind curăţit de toată ispitirea diavolului, să vieţuiască cuvios, drept şi cucernic, învrednicindu!se de curatele Taine ale 9nuia!Născut iului Tău şi #umne/eului nostru, cu 2are împreună eşti inecuvântat şi preaslăvit, cu Preas&ântul şi 'unul şi de viaţă ăcătorul Tău #u3, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
?SF #omnului să ne rugăm. 2el ce ai certat toate du3urile cele necurate şi cu puterea cuvântului ai alungat leg3eonul, arată!Te şi acum, prin 9nul!Născut iul Tău, la &ăptura pe care ai /idit!o după c3ipul Tău, şi o scoate pe dânsa, pentru că este asuprită de cel potrivnicB ca, &iind miluită şi curăţită, să se numere în turma Ta cea s&ântă şi să &ie pă/ită ca o casă însu&leţită a $&ântului #u3 şi a dumne/eieştilor şi preacuratelor s&inţenii. 2u 3arul şi cu îndurările şi cu acum iuireaşi de oameni 9nuia!Născut iului Tău, cu 2are împreună eşti inecuvântat şi cu Preas&ântul şi 'unul şi de viaţă ăcă! torul Tău #u3, pururea şi ale în vecii vecilor. Amin. ?VF #omnului să ne rugăm. Te c3emăm pe Tine, $tăpâne, #umne/eule atotţiitorule, preaînalte, neispitite, împărate al păciiB Te c3emăm pe Tine, 2are ai &ăcut cerul şi pământul, căci de la Tine au ieşit al&a şi omega, începutul şi s&ârşitul. 2el ce ai dat şi ai supus oamenilor spre ascultare doitoacele cele necu! vântătoare, tinde, #oamne, mâna Ta cea tare şi raţul Tău cel preaînalt şi s&ânt, şi cu cercetare cercetea/ă &ăptura Ta aceasta şi!i trimite înger de pace, înger tare, pă/itor su&letului şi trupului care să certe şi să i/gonească de la ea pe tot vicleanul şi necuratul diavol. Pentru că Tu singur, #oamne, eşti preaînalt, atotţiitor şi inecuvântat în vecii vecilor. Amin. ?DF #omnului să ne rugăm. #umne/eiasca şi s&ânta, marea şi în&ricoşătoarea şi neîn! durata numire şi c3emare &acem spre i/gonirea ta, potrivniceB aşiderea şi certare &acem spre pierderea ta, diavole. #umne/eul cel s&ânt, 2el &ără de început, 2el în&ricoşător, 2el nevă/ut în &iinţă, 2el neasemănat în putere şi necuprins ca #umne/eire, împăratul slavei şi $tăpânul atotţiitorul, 2are cu cuvântul ine a întocmit toate din ne&iinţă în &iinţă şi 2are umlă pe aripile vânturilor, Acela te ceartă pe tine, diavole. Te ceartă pe tine, diavole. #omnul, 2are c3eamă apa mării şi o varsă peste &aţa întregului pământB #omnul Puterilor este numele -ui. Te ceartă pe tine, diavole, #omnul cel cu &rică sluit şi lăudat de nenumăratele cete cereşti de &oc, şi cu cutremur înc3inat şi slăvit de mulţimea cetelor de îngeri şi de ar3ang3eli. Te ceartă pe tine, diavole, #omnul, cel cinstit de puterile ce!i stau împreur, de preaîn&ricoşaţii 3eruvimi cei cu oc3i mulţi şi de sera&imii cei cu câte şase aripi, care cu două aripi îşi
acopăr &eţele lor, din pricina #um!ne/eirii -ui celei nevă/ute şi nepătrunse de minte, şi cu două aripi îşi acopăr picioarele lor, ca să nu se ardă de slava cea negrăită şi de măreţia -ui cea necuprinsă cu mintea, şi cu două aripi /oară şi umplu cerul de strigarea lor5 $&ânt, $&ânt, $&ânt #omnul $avaot, plin este cerul şi pământul de slava -ui. Te ceartă pe tine, diavole, #omnul, #umne/eu 2uvântul, 2are $!a pogorât din cer, din sânul Tatălui şi prin întruparea cea maipresus de &ire şi curată din $&ânta ecioară, în c3ip de, negrăit $!a arătat în lume ca să o mântuiască şi, cu puterea $a cea singură stăpânitoare, te!a aruncat din cer şi cu totul lepădat te!a arătat. Te ceartă pe tine, diavole, #omnul, 2are a /is mării5 taci, linişteşte!teB şi prin poruncă îndată s!a liniştit. Te ceartă pe tine, diavole, #omnul, 2are a &ăcut tină şi lumină a dăruit orului. Te ceartă pe tine, diavole, #omnul, 2are pe &iica mai! mare!lui sinagogii cu cuvântul a înviat!o şi pe &iul văduvei din gura morţii >!a răpit şi mamei lui întreg şi sănătos >!a dăruit. Te ceartă pe tine, diavole, #omnul, 2el ce pe -a/ăr din morţi a patra /i, neputred, ca şi cum n!ar &i &ost mort şi nestricat, >!a înviat, spre mirarea multora. Te ceartă pe tine, diavole, #omnul, 2el ce, lovit &iind cu palma, a stricat lestemul, şi prin împungerea preacuratei $ale coaste a depărtat saia cea de &oc care pă/ea raiul. Te ceartă pe tine, diavole, #omnul, 2are, prin scuiparea preacuratului $ău ora/, a şters toată lacrima de la toată &aţa. Te ceartă pe tine, diavole, #omnul, 2are a în&ipt crucea spre întărirea şi mântuirea lumii şi spre căderea ta şi a tuturor îngerilor de su stăpânirea ta. Te ceartă pe tine, diavole, #omnul la al 2ărui glas pe 2ruce, catapeteasma 'isericii s!a rupt, pietrele s!au despicat, mormintele s!au desc3is şi morţii cei din veac s!au sculat. Te ceartă pe tine, diavole, #omnul, 2are, cu moartea pe moarte, a omorât şi cu învierea $a a dăruit viaţă oamenilor. $ă te certe pe tine, diavole, #omnul, 2are $!a pogorât în iad şi mormintel e le!a scuturat şi pe toţi cei legaţi, care erau ţinuţi într!însul, i!a sloo/it şi la $ine i!a c3ematB pe 2are portarii vă/ându!- s!au spăimântat şi cu oastea iadului ascun/ându!se au pierit. $ă te certe pe tine, diavole, #omnul, 2are a înviat din morţi, 6ristos, #umne/eul nostru, şi tuturor a dăruit învierea $a. $ă te certe pe tine, diavole, #omnul, 2are cu slavă $!a înălţat la ceruri, la Părintele $ău, şi a şe/ut de!a dre apta pe scaunul slavei. $ă te certe pe tine, diavole , #omnul, care iarăşi va să vină cu slavă pe norii cerului, cu s&inţii $ăi îngeri, ca să udece viii şi morţii. $ă te certe pe tine, diavole, #omnul, 2are ţi!a gătit ţie spre c3inul veşnic &ocul cel nestins şi viermele cel neadormit şi întunericul cel mai adânc. $ă te certe pe tine, diavole, #omnul, de 2are toate se tem şi se cutremură de &aţa puterii -ui, că de neîndurat şi gro/avă este mânia -ui asupra ta. $ă te certe pe ti ne, di avole, însuşi #omnul cu numele $ău cel în&ricoşător, în&ricoşea/ă!te, cutremură!te, teme!te, depărtea/ă!te, pieri, &ugi, tu care ai că/ut din cer şi împreună cu tine toate du3urile cele viclene5 du3ul necurăţiei, du3ul vicleşugului, du3ul cel de noapte, cel de /i, cel de la amia/a /ilei şi cel de searăB du3ul cel de la mie/ul nopţii, du3ul nălucirii, du3ul cel ce iese în întâmpinare sau de pe uscat, sau din apă, sau din păduri, sau din trestie, sau din prăpastie, sau din răspântii, sau din trei căi, din ălţi şi din râuriB care cutreieri prin case, prin curţi şi prin ăi, şi vatămi şi sc3imi mintea omeneascăB degra plecaţi de la &ăptura \iditorului 6ristos, #umne/eul nostru, şi vă depărtaţi de la roul lui #umne/eu ?NF, din minte, din su&let, din inimă, di n rărunc3i, din simţiri şi din toate mădularele lui, ca să &ie el sănătos şi cu totul întreg şi slood, cunoscând pe $tăpânul său şi \iditorul tuturor, #umne/eu, 2are adună pe cei rătăciţi şi le dă lor pecetea mântuirii prin naşterea şi înnoirea dumne/eiescului 'ote/. 2a acesta să se învre dnicească de preacuratele, cereştile şi în&ricoşătoarele -ui Taine, şi să se unească cu turma -ui cea adevărată, sălăşluindu!se în loc cu verdeaţă şi 3rănindu!se la apa odi3nei, şi &iind păstorit neîncetat cu toiagul crucii spre iertarea păcatelor şi viaţa de veci. 2ă Aceluia se cuvine toată slava, cinstea, înc3! inăciunea şi marea cuviinţă, împreună cu 2el &ără de început al $ău Părinte, şi cu Preas&ântul şi 'unul şi de viaţă ăcătorul $ău #u3, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
0ugăciuni #omnului să ne rugăm. #oamne lisuse 6ristoase, #umne/eul nostru, 2el mai înainte de veci, &ără de înc eput şi de o &iinţă cu Tatăl cel &ără de început, #umne/eul cel viu, şi cu #u3ul -ui cel &ără de început şi nedespărţit, 2are Te!ai pogorât din cer şi nesc3imat Te!ai &ăcut om, ca pe om de înşelăciunea diavolului de c3inuirea lui să!> liere/i şi să strici &acerile lui de răuie celeacum diavoleştiB iar s&inţilor Tăi ucenici şi umilinţă Apostoli le!ai dat putere a călca şi peste şerpi şi peste scorpii şi peste toată toate puterea vrămaşului, noi nevrednicii sluitorii Tăi cu
ne rugăm caută cu milostivir e spre casa aceasta şi spre roii Tăi ?NF şi de supărările cele rele ale oamenilor celor vicleni, ale otrăvitorilor şi descântătorilor, ale &ermecătorilor sau &ermecătoarelor şi ale diavolilor celor vicleni, i/ăveşte pe aceşti ântuiţi şi învi&oraţi, pentru că ie toate îţi sunt cu putinţă a le risipi cu iuirea de oameni şi în nimic a le &ace şi a le întoarceB pentru ca &ără ispite să petreacă credincioşii roii Tăi ?NF, şi de acele supărări, să petreacă în pace şi animalele şi toate cele din cuprinsul casei lor. 2ă Tu eşti #umne/eul nostru, 2are ne miluieşti şi ne mântuieşti, şi Tie slavă înălţăm, împreună şi Părintelui Tău celui &ără de început şi Preas&ântului şi 'unului şi de viaţă ăcătorului Tău #u3, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. #omnului să ne rugăm. +a lestem pe voi, atotviclenilor, începătorii răutăţilor, lestemaţilor şi urâţilor diavoli, de oriunde sunteţi şi oricâţi sunteţi, pe voi care otrăviţi şi &ermecaţi locurile şi casele oamenilor, ale roilor lui #umne/eu ?NF, pe voi, lucrătorii răutăţilor, împreună cu cel ce s!a dat pe sine vouă, vicleanul om, ca să &iţi aduşi casei acesteia să o supăraţi şi cu rele năluciri şi cu ântuielile voastre să supăraţi şi să necăiţi pe cei care locuiesc în ea şi împreurul ei. 2i cu toată puterea numelui, a unuia Atotţiitoru!lui #umne/eu, în $&ânta Treime slăvit, a Tatălui şi a iului şi a $&ântului #u3, şi cu puterea cinstitei şi de viaţă &ăcătoarei 2ruci şi a mântuitoarelor -ui patimi, a morţii celei de viaţă &ăcătoare a #omnului şi 7ântuitorului nostru lisus 6ristos, cu a 2ărui putere toate cele întunecate ale voastre, şi stăpâniile şi c3ipurile cele împotriva a toată /idirea lui #umne/eu, şi c3inuirea şi stricăciunea voastră, ca pe o nimica le!a stinsB cu tărie poruncesc vouă, viclenelor du3uri, degra să &ugiţi de la casa aceasta şi de la cei ce locuiesc în ea şi împreurul ei, cu toate descântecele şi otrăvurile şi &armecele voastreB iar de acum niciodată să nu vă mai întoarceţi la ea ca să o supăraţi şi nicidecum să nu mai /ăoviţi, o, lestemaţilor şi lepădaţilor, ci să vă depărtaţi de aici cu toate &acerile voastre de rău şi să daţi loc puterii lui #umne/eu şi nemăsuratei -ui milostiviri şi 3arului -ui care /droeşte toate &acerile voastre de rău. $ă vă cu certe pe voi2ăruia putereaporuncind lui #umne/eu, certat peavrăitorii lui araon,puterea şi nălucirile &armecelor &ăcut putere. $ă văcelcerte Acela puterea marele 2are Pavelaapostolul &ăcut neputincioasă vicleşugului vostrulorşile!a a orit pe &ără 0lima vrăitorul plin de toată înşelăciunea şi răutatea, vrămaşul a toată dreptatea şi diavolul, cu care voi mult stricaţi )i căile #omnului le r ă/vră tiţi. $ă vă certe pe voi Acela cu al 2ărui nume a poruncit marele Pavel apostolul du3ului pito!nicesc şi > !a i/gonit din &iica aceea care, cu descântecele ei, câştig mare da domnilor săi. )i precum %ustina, cu semnul crucii lui 6ristos #umne/eul nostru, cu puterea -ui &iind îmrăcată, pe oamenii vrăitori şi pe voi diavolii v!a iruit, nimica voi sporindB încă şi pe vrăitorul şi sluitorul vostru 2iprian la sluirea Adevăratului #umne/eu >!a adus şi voi de &rică şi de cutremur &iind cuprinşi aţi &ugitB aşa şi acum să cadă peste voi şi să vă apuce spaimă, cutremur şi &rică de la #umne/eu atotţiitorul, Tatăl şi iul şi $&ântul #u3, 2el ce vă va doorî pe voi în &ocul cel nestins şi veşnic şi &ără de s&ârşit, şi în el să vă c3inuiţi în veci. Amin.
19C;2%9N0A $^NT9-9% 2%P1%AN $tăpâne #oamne lisuse 6ristoase, #umne/eul nostru, 2reatorule şi 23ivernisitorule a toate, $&ânt şi slăvit eştiB împăratul împăraţilor şi #omnul domnilor, slavă ie. Tu, 2el ce locuieşti în lumina cea nepătrunsâ şi neapropiată, pentru rugăc iunea mea, a smeritului şi nevrednicului roului Tău, depărtea/ă demonii şi stinge viclenia lor de la roii TăiB revarsă ploaie la ună vreme peste tot pământul şi &ă!> să! şi dea roadele luiB copacii şi viile să!şi dea deplin rodul lorB &emeile să &ie de/legate şi elierate de nerodirea pânteceluiB acestea şi toata lumea mai întâi &iind de/legate, de/leagă şi toată /idirea de toate legăturile diavoleşti, şi de/leagă pe roul Tău ?NF împreună cu toate ale casei lui d e toate l egăturile satanei, ale magiei, ale &armecelor şi ale puterilor potrivnice, împiedică Tu, #oamne #umne/eul părinţilor noştri toată lucrarea satanei, Tu 2el ce dai de/legare de magie, de &armece, de vrăi şi de toate lucrările sataniceşti şi de toate legăturile lui, şi distruge toată lucrarea vicleană prin pomenirea Prea $&ântului Tău nume. Aşa, #oamne, $tăpâne a toate, au/i!mă pe mine nevrednicul sluitorul Tău şi de/leagă pe roul Tău ?NF de toate legăturile satanei şi dacă este legat în cer, sau pe pământ, sau su pământ, sau cu piele de animale necuvântătoare, sau cu &ier, sau cu piatră, sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu sânge de om, sau cu al păsărilor, sau cu al peştilor, sau prin necurăţie, sau menstruaţie, sau în alt c3ip s!au aătut asupra lui, sau dacă din altă parte au venit, din mare, din &ântâni, din morminte, sau
din orice alt loc, sau dacă a venit prin ung3ii de om, de animal, sau g3eare de pasăre, sau prin şerpi ?vii sau morţiF, sau prin pământul morţilor, sau a apei cu care se spală morţii, sau anii care se pun în mâna sau pe oc3iul morţilor, sau legăturile cu care se leagă mâinile sau picioarele morţilor, sau de sunt &armece &ăcute pe căiţă, sau dacă a venit prin străpungere de ace ale păpuşilor, sau de sunt &armece aruncate pe apă curgătoare sau în &oc, sau de sunt &ăcute pe argint viu, pe ani, mâncare sau ţărâna luată din urmă, pe c3eagul de lapte, pe sporul casei, de/leagă!le pentru totdeauna, în ceasul acesta, #oamne, cu puterea Ta cea mare. Tu #oamne, #umne/eul nostru, 2are cunoşti şi ştii toate, de/leagă, s&ărâmă şi distruge, acum, lucrările magiei, iar pe roul Tău ?NF pă/eşte!> cu toţi ai casei lui, de toate uneltirile diavoleşti. \droeşte, cu însemnarea cinstitei şi de viaţă &ăcătoarei 2ruci, toate puterile potrivnicilor. Pustieşte, distruge şi depărtea/ă, pentru totdeauna, toate lucrările magiei, vrăitoriei şi &ermecătoriei de la roul Tău ?NF. Aşa, #oamne, au/i!mă pe mine păcătosul sluitorul Tău şi pe roul Tău cu toţi ai casei lui, şi de/leagă!i de demonul de amia/ă, de toată oala şi de tot lestemul, de toată mania, nenorocirea, clevetirea, invidia, &armecele, descântecele, argintul viu, nemilostivirea, lenea, lăcomia, neputinţa, prostia, neînţelepciunea, mândria, cru/imea, nedreptatea, tru&ia, şi de toate rătăcirile şi greşalele, ştiute şi neştiute, pentru $&ânt numele Tău, că inecuvântat eşti în veci. Amin. 'iruindu!se taerele diavolilor de 3arul ce locuia întru tine se gonesc şi se depărtea/ă patimile celor olnavi 2ipriane, iar noi credincioşii umplându!ne de dumne/eiască lumină, grăim5 inecuvântaţi lucrurile #omnului pe #omnul( Apoi, luând preotul apă s&inţită de la 'ote/ul #omnului ?iar, dacă nu are, să &acă s&inţirea cea mică a apeiF, stropeşte casa şi locul casei pe din a&ară, cântând troparul de mai os pe glasul al S!lea, ţinând crucea în mână şi ote/ând pe cei din casă5 învia/ă #umne/eu risipind vrămaşii -ui şi &ugind de la &aţa -ui cei ce!- urăsc pe #ânsul. Precum se împrăştie &umul şi nu mai este, precum se topeşte ceara în &aţa &ocului, aşa să piară diavolii cei &ermecători şi descântători de la &aţa -ui #umne/eu iar roii aceştia să se ucure de #omnul şi să se veselească. $ă &ugă şi să se depărte/e de la casa aceasta tot vicleanul diavol şi otrăvirea, şi &armecele, descântecele şi argintul viu prin stropirea acestei ape s&inţite şi niciodată să nu se mai întoarcă, ci să se stingă în numele Tatălui şi al iului şi al $&ântului #u3, Amin. Am o completare de &ăcut şi anume că molit&ele, ca rugăciuni, sunt cu 0' mic. Adică, din punct de vedere al energiei ene&ice, nu sunt c3iar >QQ po/itive. )i, dacă stăm ine să ne gândim, asta este normal, pentru că lestemul este negativ, indi&erent &aţă de cine se &ace asta. 08istă &orme mult mai une şi mai puţin traumatice de a e8orci/a. 7olit&ele &olosesc ar3ang3elii şi ei nu au milă de demoni. #e aia din cerurile următoare, unde spiritualitatea şi conştiinţa este mai mare, apar entităţile spirituale care nu sunt ră/oinice. 0le au destulă lumină ca să treacă uşor peste dem onii care sunt oriţi şi arşi de lumina lor. 0ste adevărat că ar3ang3elii se a&lă în linia întâi a &rontului dintre ine şi rău şi poate că de asta sunt mai încrâncenaţi. 2eea ce voiam să spun este că, în timp, am reali/at că nici măcar demonul nu treuie c3inuit şi este destul să ai lumină pentru ca el să plece singur.
Capitolul 9:
#in nou despre armă
Am considerat necesar să mai &ac câteva preci/ări re&eritoare la această prolemă, întrucât au venit la mine mai multe persoane cu idei dintre ele mai ciudate, care m!au &ăcut să cred că am scris oarecum degeaa. O luăm sis tematic. 0 ste un e8emplu pe care îmi &ace plăcere să!l dau în cursurile mele. $ă /icem că sunt o &emeie &rumoasă, superă aş /ice, şi că am ales să!mi câştig e8istenţa ca stripteu/ă într!un ar dintr!un colţ de lume. $unt cuminte, deci nu mă prostitue/. Nu mă culc cu ăraţii care vin să mă privească dansând oscen la ară. îi simt şi îi agit pe ăraţii care se uită la mine şi îmi &ace plăcere modul cum mă admiră, cum mă doresc. #intr!un anume motiv ?armicF, care mie îmi scapă, întrucât nu îl conştienti/e/, mă ucur că nu!i satis&ac şi că doar îi agit. 0vident că mai şi câştig mulţi ani din asta. Privirile lor mă &ac să mă simt &rumoasă, putern ică şi stăpână pe ei. „9ită!te şi la ăsta cum se uită la mine!n p.. . parcă aşteap tă ceva să iasă de acolo(" gândesc despre ei. „Nişte pro şti numai uni de muls an i degea a(" îmi contin ui munca timp de /ece ani, timp în care am tre/it instinctele a mii sau /eci de mii de ăraţi( Am creat în univers o &ormă gând plină cu dorinţe se8uale neîmpărtăşite, o energie care produce un de/ec3 iliru. #ar TOT9-
Arderea 1armei -a /i, unmă moment dat,mai vinepostesc, la mineîncerc o doamnă îmiprea spune, printre şi!a ars&ac arma. Amdin rămas talou. ac terapie &iecare mai rog, să dauşidin plinul meualte şi inepţii, la a lţii. că7ă r og, c3estii ast ea creştineşti cât potînşi eu ,
dar nu am reuşit să ies de su legea armei( 7ă uitam la ea şi nu!mi venea să cred. Nu levita, nu învia morţii, nu emana lumină( ăcuse te3nică radiantă până la gradul U şi &usese învăţată că trimiţând lumină în trecut se arde arma. $T9P%\0N%0. 2e să!i spun, ce să!i spun să înţeleagă* „#oamnă, vă trag o palmă de vă lipesc creierii de pereţi(" i!am spus. $!a uitat perple8ă la mine şi nu i!a venit să creadă. „Nu vă &aceţi proleme pentru mine după ce plecaţi, o să trimit lumină pentru acest moment şi mă voi reîntoarce în -egea %uirii(" 2um oc3ii ei deveneau tot mai mari şi mai miraţi, i!am e8plicat5 „2redeţi că, dacă trimit lumină în urmă, o să mă iertaţi pentru &aptul că v!am lovit*" „Nu cred(" a răspuns ea. „Aşa este şi cu arma. Nimeni din cer. Nici #umne/eu, nici 7aica, nici %isus 6ristos nu!mi pot da iertarea pentru durerea &i/ică sau su&leteasă pe care am pricinuit!o unui om. Pentru a mă eliera de arma de a &i rănit un om este necesar ca acesta să mă ierte. 2ă #umne/eu Tatăl, iul, $&inţii, 7aica pot interveni pentru mine întrucât m!am întors cu &aţa către cer, este altceva. %isus a plătit pentru mine #A2; cel pe care l!am rănit acceptă sc3imul. #acă nu, sunt un de plată( #umne/eu poate să!mi ierte datoria pe care eu o am &aţă de 0l, eu pot alege dacă iert pe alţii sau nu şi să încerc să îmi ispăşesc datoria &aţă de cei cărora le!am greşit în vieţile trecute.
"lata armică relativ la un om se poate &ace prin5 ! durere fi(ică ăraţii care at &emei sau copiii ătuţiB ! durere sufletească neîmpărtăşirea sentimentului de iuire de către un partenerB &%nşelare a prietenilor, soţilor, unul &aţă de altul, părăsirile de către părinţi, iuiţi etcB ! boală suntem legaţi armic unii &aţă de alţii, de multe ori cei de lângă noi sunt olnavi din cau/a neiertării noastre &aţă de cei pe care pretindem că îi iuim, dar pe care, la nivel de sine, îi urâm de!a dreptul( #e cele mai multe ori, în lumea asta sunt puşi unii lângă ceilalţi victimele şi călăii, iar prin oală, prin c3i nurile /ilnice pe care le văd la &oştii lor călăi, victimele aung să!i ierteB ! bani mulţi dintre cei care au &ot c3inuiţi în alte vieţi acceptă plata prin ani a c3inurilo r lor la nivel spiritual, de aceea sunt întreţinuţi de oameni care, deşi nu ar vrea, continuă să pompe/e ani în cei pe care nici nu!i mai iuesc, dar nici nu se pot dearasa de eiB ! se85 în ca/ul cuplurilor de la care iuirea şi dorinţa se8uală a dispărut demult, dar care nu pot pleca până nu ispăşesc tot. iecare apropiere &i/ică este resimţită la nivel interior de cel care ispăşeşte prin asta ?de oicei &emeiaF ca o osândă. +in la un moment dat lamine două doamne şi una îmi spune5 „#ar, domnule doctor, eu pot da iertarea prietenei mele pentru ce a &ăcut în vieţile anterioare(" „0u nu pot, doamnă( înseamnă că sunteţi mai ună decât mine(" )i am continuat cu o variantă a aceluiaşi e8emplu. „îi trag o palmă prietenei dumneavoastră, că aşa îmi vine mie acum( Puteţi să!mi daţi şi mie iertarea ei după ce!i sc3im &i/ionomia*" „Nu, nu pot(" veni răspunsul doamnei. „0i, vedeţi de ce nu pot da iertare tuturor* iecar e treuie să primească iertarea de la victimele lui şi să!şi ierte la rândul lui călăii
pentru a se putea eliera(" A mai venit odată o doamnă şi tot de la te3nică radiantă. 0ra speriată pentru că avusese proleme mari deoarece &usese învăţată că, transmiţând lumină la distanţă şi în trecut, nu i se întâmplă nimic. )i ea transmisese voiniceşte( #oar că nici ea, nici cei care o învăţaseră, nu înţeleseseră că trăim într!un univers guvernat de principii clare. 9nul dintr e ele este cel al acţiunii şi al reacţi unii( 0nergia luminoasă pe care o trimiţi dislocă o energie întunecată din urmă care vine peste cel care a emis lumina( )i ea a primit deodată ceea ce &ăcuse în vieţi întregi. N ormal că a aun s în spital. 0st e recomandat ca transmiterea de l umină la distanţă în timp să se &acă în repri/e scurte, de S!>Q minute, special ca să nu vină peste tine un tsunami negru( în ceea ce priveşte prolemele părinţilor cu copiii, ele sunt tot o &ormă de elierare armică. Am avut mai multe ca/uri când copii care poate că au mai puţină vină mani&estă agresivitate &aţă de părinţi sau alte lucruri ca &ormă de plată a părinţilor. 2a să &iu mai e8plicit. Părinţii sunt nişte posedaţi din cau/a păcatelor lor, dar pot stăpâni răul din ei. Au auns la un &el de simio/ă. #ar răul tinde să se mani&este pe calea minimei re/istenţe5 copiii. Aceştia &ac tot soiul de proleme. #e la lipsa de adaptare &aţă de societate, la oli psi3ice sau &i/ice. +indecarea copiilor se reduce de &apt la vindecarea spirituală a părinţilor sau a unicilor( 7ai am un ca/ al unei doamne care este credincioasă. 4arma ei este însă grea şi este „neagră" ca lumină personală. $e duce la iserică şi în &elul ăsta răul din ea iese a& ară, dar pentru că nu!> plăteşte integral şi pentru că pr eotul la care merge nici nu!> preia el, demonul rămâne lângă ea, nervos şi supărat de incursiunile în spaţiile divine. Are un &iu olimpic la matematici, un ăiat un în &ondul lui, dar a&lat la începutul urcuşului spiritual şi mai sla în &aţa răului. Prin el se mani&estă demonul doamnei la modul că are cri/e psi3otice, momente în care este dus la ospiciu. #in păcate, doamna a auns la un preot ortodo8 care nu acceptă ideea de armă şi tratamentele mele, deşi &iul mă caută. Nu pot să!> aut pentru că ar treui tratată mama, nu el. +ine, e8orci/e/ răul din el, dar &iind al mamei se întoarce la ea. 0a se duce iar la iserică şi răul iese şi iar intră în cel mic, care aunge la spital. )i asta pentru că ortodo8ia nu recunoaşte arma, reîncarnarea şi legile nu vacare &i reglementată şi de iserică într!un &elsprituală sau altullaideea nu putem conlucra cu ca preoţii ortodocşi decâtarmei. tacit, cuPână aceicecâţiva au auns la un nivel de cunoaştere care de vădarmă, că adevărul nu este în totalitate în dogmatica ortodo8ă. #e ce viaţa de călugăr este o modalitate de elierare de armă* $implu. Prin rugăciune se poate începe înălţarea spirituală. Pe măsura creşterii viraţiei, ies la iveală legăturile armice, stringurile care ne leagă de cei cu car e am &ost iuiţi, căsătoriţi, mentori, copii şi părinţi, duşmani sau altele. încep plăţil e armice care înseamnă plata păcatelor celor pe care i!am c3inuit şi autorul din partea celor care ne!au c3inuit. #in cau/a asta, călugărul are menirea să se roage pentru lume. -a el însă aung mai multe tipuri de oameni, cei pe care îi trimite #umne/eu pentru planurile lui, cei &aţă de care călugărul are datorii armice ca să se eliere/e amândoi, şi om şi călugăr, şi cei care sunt duşmanii la nivel spiritual ai călugărului şi &aţă de care el are datorii, care vin de oicei ca să îl c3inuie. 08istă un grad spiritual la care, dacă au nge, un om sau un călugăr nu mai poate &i atins nici de oameni, nici de demoni, nici de vrăitori. Până atunci însă are de plătit. Nu înţelegeam ce spunea părintele de &aptul că îi treuie cinci ani ca să &acă dintr!un om un s&ânt. 9n s&ânt este un elierat de legile armei. Nu neapărat cei din calendar, cei cu adevărat elieraţi. $unt mulţi dintre ei aleşi ai lui #umne/eu pentru a!)i arăta pre/enţa, deşi oamenii aceia nu au auns la s&ârşitul reîncarnărilor lor pe acest pământ. 7ai urmea/ă ceea ce în Apocalipsă este numită ultima ispită a celor drepţi. iecare viaţă este ca un nou munte pe care treuie să!> urcăm din nou, îmi spunea un radieste/ist. 2âştigătorii sunt cei care, de &iecare dată, aung în vâr&. Nu mai contea/ă ceea ce ai &ăcut în alte vieţi, ce vâr&ur i ai urcat. Te aută e8per ienţa câşti gată în &ostele ascensiuni şi protecţia divină căpătată odată cu acestea. 1ememorarea vieţilor şi suprapunerea lor îţi dau puterea de a aplica ceea ce ai învăţat în ele relativ la lumea spirituală, lume şi viaţă. 7ai e8istă o prolemă. Poate apărea următoarea situaţie, într!un cuplu în care unul dintre parteneri îndură multe mi/erii din partea celuilalt. -a prima vedere este o victimă. 2ercetând mai atent, se poate descoperi că acela care pare un are o armă grea, repre/entată de
multă energie negativă care vine din trecut şi care este proiectată pe partenerul lui. Acesta din urmă nu o poate stăpâni şi o mani&estă ca răutate &aţă de cel care părea victima. în acest ca/ se poate spune despre cel rău că este „oglinda" celuilalt. Am cunoscut un radieste/ist care din milă a intervenit într!un ca/ disperat al unei &ete care avusese un accident. A salvat!o, dar nu a ştiut că lângă ea se a&la îngerul 7orţii, care o aştepta să plece. $unt asemenea oamen i care pot interveni în destinele altor oameni. 0ste adevărat că &ata a scăpat, dar el a plătit preţul. A &ost lovit peste picioare de saia îngerului, motiv pentru care nu mai poate merge. Am pierdut legătura cu el, aşa că nu pot spune dacă şi!a revenit. în conclu/ie, o altă &ormă de preluare a armei este intervenţia în pragul morţii &ără drept divin, „pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti" spune un vec3i prover românesc.
Iubirea ca formă de plată 1armică 4arma este interconectată cu toate ! oală, iuire, ură, naşteri şi morţi, politică şi ră/oaie ! nu este nimic care să nu aiă ceva armic. #eocamdată. 0u niciodată nu am avut moilitate co8o&emurală. 2u cât mai mult încerca m să &ac moilitate, cu atât parcă mi se locau mai mult picioarele. -a un moment dat antrenându!mă cu pro&esorul meu de @u $3u $anta, stilul de &ull contact c3ine/esc, simt că dintre picioare începe să se deloc3e/e o energie negativă. 7ă duc acasă şi încep să caut. )i descopăr că nu era din viaţa asta, că era de la un ărat care îmi &usese antrenor şi în altă viaţă şi care crease, împreună cu şcoala unde asolvisem, o &ormă gând care îmi locase puterea de a mai &olosi picioarele în artele marţiale. 7otivele erau mai multe. Primul, că ştiind să lovesc cu piciorul din săritură le cam rupeam gâturile, şi al doilea că special încercase să mă oprească pentr u a putea &i învins de un alt elev de!a l lui. Am curăţat ore în şir în /iua în care am a&lat şi nu am reuşit să ani3ile/ decât Q din &orma gând de atunci. Nici măcar nu mai era prolema mea pentru că, între timp, după sute de vieţi, m!am sc3imat. 2urios este că în viaţa asta întotdeaun a mi!a pus oprelişti în a urca, a!mi da e8amenel e de centură, c3iar dacă la ni vel i nconştie nt, deş i rememorând relaţia mea cu el am încercat tot timpul să!mi repar vina de a &i &olosit cuno aşterea pe care mi! o dăduse ca maestru de arte marţiale omorând oameni. Nu numai ura este un instrument al plăţilor armice, ci şi iuirea. %uirea nu ştii de unde apare, când se duce şi unde te mai duce. 0ste instrumentul prin care suntem cel mai uşor manipulaili. în creştinism, aici mă re&er la vec3ii pustnici, era socotit un instrument al diavolului. în cărţile de rugăciun i se voreşte despre „demo nul care mi!a rănit inima". %deea este că, din punct de vedere divin, iuirea se8uali/ată este un păcat şi are o conotaţie demonică(
Capitolul 11
$c3emele, re/istenţele interioare şi modelele parentale 2e sunt sc3emele* în interiorul suconştientului nostru se &ormea/ă modele după care reacţionăm în diverse situaţii. 2ondusul automoilelor sau pilotaul unui avion este o &ormă de sc3emă care ne permite să reacţionăm la un stimul, într!o anumită situaţie, &ără să
gândim. $c3emele şuntea/ă conştie ntul. Nici un pilot de &ormulă nu va avea timp să gândească o acţi une. -a &el, un practicant de arte marţiale sau o gimnastă care îşi &ace e8erciţiul la ârnă. Toate acestea sunt sc3eme construite în timp şi stocate la nivel de câmp ca energie şi la nivel de suconştient ca &ormă gând. $unt programe elaorate şi construite prin muncă şi mii de repetări. 7ai e8istă însă şi sc3eme negative, de multe ori induse de părinţi sau situaţii prin care am trecut prin viaţă 7ă plimam prin parc şi în &aţa mea venea un copil pe o tricicletă. A &ăcut un vira strâns şi a că/ut. %mpacientată, mama s!a repe/it la el şi l!a ridicat. -!a pupat şi l!a mângâiat până ce s!a oprit din plâns. $igur că pare un mod ideal de a creşte un copil, dar, &ără să vrea, mama lui creea o sc3 emă după care el va „&uncţiona" toată viaţa5 va aştepta î ntotdeauna pe cineva care să!l ridice de os, ind i&erent de situaţia în care se va a&la( 2onclu/ia este că, de multe ori, părinţii ne pot &ace mai mult rău decât ine. 2red că era corect să!l lase să se ridice singur şi l!ar &i autat mai mult pentru viitor, determinându!l să se ridice singur în orice situaţie. $puneam că eu unul &uncţionam după o altă sc3emă, nu &oarte ună, dar de data asta creaţă de o situaţie. Aveam vreo nouă ani când am &ăcut cu părinţii turul 1omâniei. $ora mea, mai mare, ştia să înoate, ast&el că, aunşi pe malul $omeşului, &ăcea traversări ale râului. 7!am luat după ea şi am că/ut într !o groapă din apă de unde &usese e8cavat nisip. Am vă/ut doar cum mă duc la &und şi cum lumina scade pe măsură ce mă adânceam în apă. #eodată, o mână salvatoare m!a scos de păr pe mal. 0ra un ăr at care mă vă/use cum mă duceam la &und. 2am la &el mă ăgăm în situaţii dintre cele mai ciudate, unele c3iar periculoase, din care, din stră&un durile mele, aşteptam să mă scoată cineva. 7i!a treuite ceva timp şi o anali/ă personală ca să o demonte/ şi să nu mai &ac asta. -a &el, sunt multe modele după care reacţionăm în di&erite situaţii, pe urmă ne întreăm de ce. 9n e8emplu de sc3emă este reacţia de apărare a &emeilor care au &ost violate sau care au avut o e8perienţă negativă în relaţia cu un ărat. 1eacţii ale noastre în aceste sc3eme au rădăcini în trecutul nostru actual, viaţa asta sau în vieţile noastre trecute. 2onştienti/area sc3emei, găsirea situaţiei în care s!a &ormat şi demontarea ei duce la elierarea de ea. 'ineînţeles că sunt sc3eme care pot &i induse de către cei care stăpânesc magia sau te3nicile N-P, dar &olosirea lor în a&ara antrenamentelor P$% sau terapie &ără acordul persoanei căreia îi sunt aplicate se socoteşte încălcarea lierului aritru şi se pedepseşte din punct de vedere divin. $c3emele au însă şi partea lor po/itivă. #emontarea şi înţelegerea lor va putea scurta timpul de pregătire şi antrenare a soldaţilor de elită, a piloţilor şi a sportivilor. în 1eii, sc3imarea acestora se &ace cu autorul simolurilo r \onar, 6alu şi 6art3. 7ai e8act, ne putem &olosi de autorul ar3ang3elilor Cavril, 1a&ail şi al 7aicii #omnului. Protecţia împotiva celor care se ocupă de magie şi induc dorinţele lor celorlalţi se poate &ace tot cu autorul entităţilor spirituale pe care le!am menţionat. Odată descoperite, sc3emele pot &i ani3ilate &olosind lumina şi algoritmi speci&ici, &ie din radieste/ie &ie adaptaţi momentului şi omului căruia i se adresea/ă.
0e(istenţele interioare $e datorea/ă unor percepţii greşite asupra lumii şi îşi au srcinea în copilărie sau în alte vieţi. în urăminte, de e8emplu, care au &ost &ăcute în alte vieţi. în concepţii religioase induse de cineva sau învăţate greşit. O persoană crescută într!un mediu religios 3aotnic va avea întotdeauna proleme şi &rustrări se8uale. -a un moment dat a venit la mine o &emeie care era căsătorită de cinci ani. #e când se căsătorise, nu se culcase cu soţul ei niciodată( încercase, dar înainte de penetrare intra în cri/ă. %% respingea violent pe soţul ei. Au rămas să locuiască împreună ca &raţii. $e purtau de parcă erau prieteni, nu soţi. Am a&lat că avusese o unică care, pe măsură ce creştea, îi repeta în &iecare seară, la culcare, că &etele care se culcă cu ăieţi sunt nişte curve şi sunt demne de tot dispreţul. Aşa că aunsese să considere dragostea &i/ică dintre doi oameni drept cel mai aominail lucru. Nu numai că nu a mai putut să lase nici un ărat să se apropie, dar repulsia ei a continuat, deşi a conştienti/at că nu este în regulă ceea ce întâmplă cu ea. O altă cau/ă a re/istenţelor interioare sunt e8perienţele negative din alte vieţi. 2a/ul despre care am vorit are o rădăcină şi în trecutul mai îndepărtat al &emeii care s!a mani&estat prin unică. în general, din punct de vedere armic, &iecare om plăteşte prin lucrul &aţă
de care a greşit. în ca/ul ei, proail este vora despre dragostea &i/ică.
+odelele parentale 9n alt lucru care ne determină într!o oarecare măsură comportamentul sunt părinţii şi oiceiurile lor. ără să vrem, preluăm de la ei modul de comportament şi multe dintre sc3emele lor transmise prin câmpuri. ără să vrem, deţinem în noi ceea ce reud numea supersonalităţile materne şi paterne. #in păcate, nu toate in&ormaţiile care ni le aduc sunt po/itive şi cele cu care re/onăm mai mult devin dominante. $c3emele, re/istenţele interioare, modelele parentale negative, treuie mai întâi descoperite, conştienti/ate, apoi ani3ilate şi înlocuite prin altele po/itive.
Capitolul 12
Pe scurt despre copiii indigo şi cei de cristal #in cau/a creşterii prepoderenţei răului pe pământ, în cer s!a 3otărât coorârea spiritelor cu lumina interioară mare raportat la cei de pe planeta noastră. #e aici apar tot &elul de pro leme care treuie soluţionate de cei care au cunoaştere şi care îndrumă oamenii spre valorile spirituale. 2are sunt caracteristicile acestor copiii* #e cele mai multe ori voresc târ/iu sau deloc, asta datorită &aptului că acolo de unde vin principala &ormă de comunicare este aceea telepatică. Au nevoie &ie de stimulente, &ie de constrângeri, pentru a vori. $ă nu se înţeleagă greşit. Prin constrângere se înţelege să &ie oligaţi să numească lucruri pentru a le primi. #intr!o idee greşită sau un sentiment total nepotrivit situaţiei de &aţă ! mila !părinţii nu &ac asta, încetinindu!şi singuri copiii din de/voltarea speci&ică acestei planete. în general, copiii aceştia ştiu de unde vin, simt &oarte ine, au o intuiţie ună şi comunică singuri cu îngerii, între ei înşişi, cu cei care pot comunica telepatic sau c3iar cu spirite le de pe planetele unde au avut ultima întrupare . 7area lor maoritate sunt tre/iţ i în interior şi de aceea evoluţia lor tinde să &ie mai greoaie. $e poate întâmpla ca naşterea unor copiii să se &acă cu păstrarea conştiinţei de sine din vieţile anterioare. 9n ăiat născut din mamă turcoaică şi tatăl tătar ţipa pe la vâr sta de trei!patru an i că primii sunt leneşi şi ceilalţi împu ţiţi şi că el este grec şi îşi dădea numele şi spunea de unde este. #in păcate, la noi, dacă apare un asemenea ca/, în loc să &ie cercetat copilul, el este dus cu /ă3ărelul şi eventual i se dau şi medicamente. $e recurge prea mult la medicamente deşi se ştie că ele însele dau retard la copiii care se a&lă în plină &ormare a sistemului nervos. Am însă şi pacienţi care au re&u/at medicamentele pentru copiii lor. 'a unul dintre taţi a avut curaul să spună că le strânge de gât şi pe nevastă!sa şi pe psi3iatra copilului dacă îi dau ceva pe gât. -!a dus pe la preoţi, pe la terapeuţi şi copilul a recuperat, slavă #omnului este ine. -a vârsta adolescenţei devin de o încăpăţânare ieşită din comun, încep o groa/ă de lucruri pe care le &ac &oarte ine ?mu/ică, sculptură, picturăF şi pe care, după scurt timp, le aandonea/ă. #e cele mai multe ori dintr!o smerenie greşită al eg meserii asemănătoare cristului, t âmplărie, croitorie, la limita intelectului. Nu este oli gatoriu să &acă toate acestea, da r parte din ele da. #e
multe ori sunt diagnosticaţ i î n mod eronat ca &iind pseudo!autişti pentru că nu se ucură la ori ce aşa cum &ac copiii pământeni. 0ste şi normal, dacă au avut alte vieţi şi alte criterii de valoare, să nu îm răţişe/e cultura şi toate prostiile no astre. #e cel e mai multe ori au mai multe e8tens ii ş i din cau/a asta au momente în care dau impresia că sunt asenţi, neintegraţi lumii. Tot din cau/a asta se poate întâmpla să plângă sau să r âdă di n seni n. )i asta pentru că sun t con ectaţi la mai multe vieţi deodată şi pri mesc in&or maţii şi stări su&leteşti din mai multe locuri pe care un oservator neiniţiat nu le poate discerne. 'a pot spune că sunt &oarte integraţi lumii şi c3iar încearcă să o îndrepte din punct de vedere divin. Am avut oca/ia să consult mai mulţi copii din aceştia şi pot spune că mi!au plăcut mult. -a unul din consulturile pe care l!am &ăcut în 2onstanţa, s!a întâmplat ceva. Nu eram singur, ci cu o psi3oloagă care &ăcuse evaluări copiilor. în cainetul doctoriţei unde ţineam consultaţiile, colega mea, psi3oloagă, se aşe/ase pe marginea patului de consultaţie. -a un moment dat, a intrat un copil pe care îl mai vă/usem în 'ucureşti. 9n 3iper!inetic. 2ând venise la mine la cainet nu stătea locului o clipă. A intrat direct cu mâna în ceaşca mea de ca&ea pe care a răsturnat!o. întâmplare* Apoi, pentru că nu aveam cum să!> consult, am spus părinţilor că nu pot lucra pe el decât dacă doarme. Nu au trecut S minute, timp în care am vă/ut ce este cu părinţii lui, şi s!a urcat în raţele mătuşii şi s!a culcat. Am putut să!i &ac şi măsurători şi tratament. Avea o vârstă astrală mare şi ducea arma, atât a lui cât şi a &amiliei. #in păcate, părinţii nu aveau prea multă cunoaştere spirituală şi nu reuşeau să!> înţeleagă. -a intrarea lui în cainetul din 2onstanţa, psi3oloaga a şi /urat de pe locul pe care stătea. ! 0ste locul pe care stă el când vine la cainet( a spus doctoriţa. 2ert este că eu am comunicat &oa rte ine mental cu el. )i o &ac şi acum. $e prinde de mine mental când are nevoie. Avea oiceiul să ţină ucăriile la spate şi în momentul când se gândea la mine mă tre/eam mergând cu o mână la spate de parcă aş &i ţinut ceva. Părinţii, precum găina care este speriată de oocii de raţă care înoată, mergeau cu el din medic în medic, din psi3olog în psi3olog, în loc să înveţe singuri despre spiritul uman şi să!> crească aşa cum treuie. 0rau disperaţi de &aptul că plângea de multe ori din senin. Am încercat să le e8plic adevărul. 2ă avea acces la multiple in&ormaţii din mai multe locuri ale acestui pământ şi din mai multe dimensiuni în care trăieşte simultan !unele nu erau dintre cele mai vesele şi atunci se mani&esta în e8terior. Ne&iind matur, el nu avea capacitatea de a stăpâni durerea şi atunci o mani&esta ca un copil5 plângând. 2a spirit este unul dintre cele mai mari născute de univers, cunoscut în lumea spirituală su numele de Araim „cel de patru ori măreţ". % se spune aşa pentru că de la începutul 9niversului a &ost de &aţă la patru udecăţi divine( %nc3ipuiţi!vă că se naşte un alt pământ, pe el apar oamenii, care evoluea/ă prin mai multe încarnări. -a un moment dat, are loc [udecata &inală a acestei planete, care are loc la moartea soarelui respectiv. #upă aceasta se &ace ştergerea păcatelor şi ale greşelilor pe care spiritele le!au comis în timpul reîncarnărilor lor. 0le se întorc în cer. Apoi, undeva în 9nivers, apare o altă planetă care are condiţii pentru apariţia omului. $piritele respective se duc acolo şi, pentru că în interiorul lor au cunoaşterea vieţii în trup, devin conducătorii, înţelepţii, liderii, preoţii acestei noi planete. %ar Arai m a &ost de &aţă la patr u asemenea udecăţi( )i despre un ast&el de spirit spun unii că este neun sa u pseudoautist( $unt nişte igno ranţi... Nu!i de mirare că nu o plăcea pe psi3oloaga. -a nivel astral, el are dimensiunea unei planete mai mici. $puneam că am cunoscut trei e8tensii ale acestui spirit şi toate trei erau deoseite din punct de vedere spiritual. $unt cel mai ine recunoscuţi de preoţii cu 3ar, care ştiu ce!i cu el şi îl aută. 0u unul o &ac &ără discuţie. 1evenind la copiii indigo şi de cristal. 0i creea/ă o serie de proleme tocmai pentru că sunt intuitivi şi puternici P$% şi încearcă să!şi impună voinţa. Neavând o cunoaştere a acestei lumii, sunt câteodată precum ele&anţii dintr!un maga/in de porţelan. #e cele mai multe ori ei îşi aleg părinţii. 0ste drăguţ ca/ul unei &etiţe care, la un moment dat, i!a spus mamei ei că ea i!a ales pe ei drept părinţi. întreată cum, ea a răspuns că i!a vă/ut de sus cum stăteau pe alcon într!o seară şi &umau ne&ericiţi că nu au copii şi că i!a părut rău pentru ei şi că s!a 3otărât să vină ea. 2ei doi îşi aminteau de seara respectivă(
O alta i!a spus mamei ei că a ales!o pentru că i!a &ost altădată cea mai ună mamă şi că i!a plăcut de ea, de asta a venit( Am copii care văd, vores c şi primesc îndrumare de la îngeri. 0vident că am spus părinţilor să le spună că nu treuie să vorească cu oricine despre ce văd, ci doar cu cei care pot înţelege şi cu care le dau voie îngerii lor. Nimeni nu este pregătit pentru apariţia lor. Nu pun preţ pe ceea ce suntem învăţaţi noi. 08istenţa unei &amilii nu înseamnă nimic. 7isiunile lor personale sunt mai importante decât legile sociale şi drept urmare ei vor veni şi gata. Numărul copiilor născuţi din mam e singure şi taţi care au alte &amilii va creşte, lucru pentru care iserica ortodo8ă şi preoţii ei în ignoranţa lor spirituală nu este pregătită.
Capitolul 13
$c3i/o&renia Pentru început, ţin să preci/e/ un lucru5 O1%20 'OA-; $0 POAT0 +%N#02A( Acum, prin asta o să cree/ o psi3o/ă în masă pentru că, de oicei, oamenii nu pot asimila mai multe idei. 2eea ce câteodată nu poate &i vindecat este omul. N9 TO% OA70N%% POT % +%N#02A%( #e ce* Pentru &iecare o de armă cu careşivine şi doiloroameni, auactuală. aceeaşi oală, au neamuri di&erite, decicăarme de are neam altă &actură propriile păcate îndeşi viaţa #eparte de mine gândul de a mai critica pe cineva. 7edicina, con&raţii medici sau sistemul medical. Treuie să recunosc că toate cărţile mele de până acum au avut ca scop să determine o reacţie. Am &ăcut în aşa &el încât să derane/ special ca să &iu luat în seamă. Nu mi!a &ăcut plăcere. în măsura în care ştiu un lucru, îmi doresc să &iu înţeles, ascultat şi, mai ales dacă am dreptate, să mi se ia în seamă studiile, opiniile şi, eventual, să &ie ele recunoscute. Am &ăcut destule teste înainte să ştiu. 7i!am luat acest drept în ciuda coleg ilor medici care pun eau în &aţă „primum non nocere(", asta înse mnând mai e8act „întâi de toate, să nu &aci rău(" #ar crescând aproape de $pitalul E am vă/ut an de an aceiaşi olnavi, &ără să aiă nici o sc3imare în ine. 9na dintre pro&esoarele mele îmi spunea la un moment dat5 „#ragoş, decât să nu ţi se întâmple nimic, mai ine să ţi se întâmple ceva rău(" Aşa că mi!am per mis să încer c diverse metode de terapie pe olnavii socotiţi incuraili, pornind de la e8perienţe proprii trăite pe calea mea de cunoaştere spirituală. Ast&el am auns la e8orci/ările din mănăstiri, terapia radieste/i!că, 1eii, pentru ca la un moment dat să aung să le îmin spre un acelaşi scop5 unăstarea psi3ică a omului şi a mea personală. Acum pot spune că am auns să înţeleg anumite lucruri din care voi spicui câteva. %n primul rând, termenul de sc3i/o&renie e8primă scindarea personalităţii omului ast&el încât „tulurarea atinge nucleul cel mai pro&und al personalităţii, sentimentul unicităţii şi individualităţii insului, cu mani&estări legate de a&ectarea patologică a s&erei gândirii, a&ectivităţii, sen/orialităţii şi motricitatii". Nu se ştiu cau/ele ei pentru că medicina caută încă e8plicaţii doar în s&era materialului. #in păcate, medicii nu mai sunt la curent cu ultimele re/ultate ale cercetărilor în domeniul &i/icii, ioenergeticii umane, atunci ar vedea omul şi implicit olile lui, c3iar sc3i/o&renia, din perspectiva &i/icului, energeticului şi a spiritului. #in studiile mele, pe nu ştiu câte ca/uri pentru că până în acest moment nu m!am gândit să &ac o statistică, am oservat că la a/a sc3i/o&reniei stau mai multe cau/e. Treuie să preci/e/ că sc3i/o&renia este o consecinţă , o mani&estare a unei cau/e interioare a&late în suconştientul omului. #eutul nu este altcev a decât desc3iderea porţii dintre sucon ştient şi conştient, când prolem a devine mani&estă căpătând diverse aspecte cu caracter patologic. #in cau/a asta nu se poate preci/a momentul deutului, poate &i declanşată sau ampli&icată de o traumă psi3ică, precum o despărţire de o personă iuită, deces, pierdere de serviciu sau ani. iecare individ este dotat de la mama natură cu o sensiilitate proprie. Asta vrea să însemne că &iecare dintre noi poate, la un moment dat, să devină sc3i/o&ren dintr!un motiv sau altul. 2eea ce determină asta este intensitatea stimulului negativ şi mediul pe care se gre&ea/ă acesta. Nu este aşa că nu este o perspectivă prea &rumoasă să ştii că poţi oricând să o iei ra/na* #e ce &ac această a&irmaţie* )tiind asta începi să priveşti alt&el olnavul psi3ic. 0ste un om rătăcit căruia nimeni nu ştie să!i arate drumul spre lumea noastră. )i asta devine datoria noastră a tuturor celor care vedem lumea, /icem noi, normal.
Componenta genetică a sc)i(ofreniei 0ste adevărat că e8istă una, dar treuie lămurit e8act cum este cu gena asta. Cena este o iodisc3etă care acumulea/ă in&ormaţii şi le transmite urmaşilor. #acă unul dintre străunicii mei s!a apucat de ăut pentru că >!a înşelat nevasta şi după aceea a mai &ăcut un copil care se a&lă în arorele
meu genealogic sunt mari şanse ca in&ormaţia aceea care a rămas înscrisă la nivel de genă să se transmită mai departe până la min e( Acum nu este nevoie să dăm vina pe unicul pentru că a ăut şi din cau/a asta eau şi eu. Noi am re/onat cu &amilia în care ne!am născut dintr!un anume motiv şi poate că avem aceeaşi prolemă nere/olvată. #e asemenea, nu ec3ivalea/ă cu ideea că născându!te dintr!un părinte eţiv e musai să devii alcoolic( $unt multe date a&late în suconştientul individului care stau la a/a acestui re/ultat. în ceea ce priveşte sc3i/o&renia, componenta genetică se re&eră la arma de neam, de &amilie. 2um sunt de e8emplu &amiliile de vrăitori în care se mai nasc indivi/i care nu „pot duce" tot ceea ce au &ăcut predecesorii lor şi sunt devoraţi de &orma gând creată în procesele magice. Aşa sunt şi lestemele de neam5 lestemul este o &ormă gând care, datorită puterii ei, poate a&ecta o &amilie din generaţie în generaţie până ce acea in&ormaţie este ani3ilată.
;arma personală Poate &i o cau/ă care de cele mai mul te ori se împleteşte cu cea &amilială şi care se re&eră la totalitatea &aptelor pe care le!am &ăcut în vieţile anterioare. 0ste precum o gogoaşă imensă şi neagră care vine direct peste noi. $ă /icem că un individ a &ost +lad epeş într!o altă viaţă. O &i luptat el pentru ortodo8ie şi neamul românesc, dar până la urmă tot a ucis şi nu oricum. 0ste o vină pe care treuie să o ispăşească şi care se poate mani&esta ca o ast&el de tulurare de personalitate. ?2a &apt divers, spiritul lui +lad epeş este întrupat şi are autorul oamenilor de spirit şi a preoţilor cu 3ar pentru că nu se putea &ace alt&el pe vremea lui.F
/ traumă din trecut 2are a &ăcut ca un om să se despartă în lumina şi umra lui, să se disocie/e. #ădeam în acest sens un e8emplu al unei &ete care &usese violată şi care în timpul violului aunsese să se e8tracorporali/e/e. Putea să plece „în du3" să vi/ite/e, să vadă diverse lucruri, pentru ca apoi să le descrie cu amănunte veri&icaile. 5n act de magie 2are &ie că este doar cu energii, &ie că este &ăcut cu de moni, &ace ca sistemul de gândire al unui om să su&ere modi&icări la nivelul percepţiei realităţii. 0ste celeră demonstraţia prin care se inducea unui om ideea că o monedă pe care o ţinea în palmă este &ierinte şi respectivului îi rămânea în palmă o urmă roşie de parcă s!ar &i ars. 7agia nu este altceva decât o ast&el de induc ţie la distanţă şi are două componente5 puterea 3ipnotică şi capacităţile telepatice de transmisie. 2antitatea de energii introduse în suconştient poate &i atât de mare încât şuntea/ă c3iar capacitatea de deci/ie sau de relaţionare cu mediul( "osesia demonică 0ste o altă cau/ă a sc3i/o&reniei. -a un moment dat eram în c3ilia părintelui Argatu şi tocmai &ăcea rugăciunea de e8orci/are unei &emei. )i el spunea5 „)i iartă!i #oamne păcatele ei cele de voie şi &ără de voie(...", la care &emeia a spus5 „ără de voie, părinteL.", după care tot ea, dar pe un ton mult mai gros, ca de ărat5 „Taci &ă, că de voie(" 08ist ă la aces t mo ment o t endi nţă şi o a trac ţie cătr e necunoscutul spiritual. Au apărut cărţi, oamenii sunt îndemnaţi să &acă ritualuri, c3iar şi unele de invocare a diverselor entităţi. %nvocarea cuiva poate reuşi, dar nu ştii dacă este el sau dacă nu vine altcineva în loc. #in cau/a asta cred că orice creştere spirituală treuie &ăcută su supraveg3erea unui maestru, pro&esor, guru, preot. 2ineva care să te poată auta la un moment dat, când eşti depăşit de situaţie.
*re(irea sinelui
în noi e8istă ceea ce se c3eamă şarpele undalini. Am au/it tot soiul de teorii despre el, de aceea mă limite/ în a!mi e8pune părerea personală ără a avea însă pretenţia de a &i un e8pert în domeniu. Noi suntem nişte mici rootei cu programe implementate înainte de naştere, de la nivel divin, şi c3iar de demoni, îngerii pă/itori ai armei. Nu este prea &latantă c3estia asta, nu* Aceste programe ne &ac să ne căsătorim, să avem copii, sau altele. 7omentul tre/irii noastre ca indivi/i conştienţi de noi înşine are loc &ie în timp îndelun gat, &ie deodată. Asta doar #oamne ! #oamne ştie de ce. Tre/irea ruscă se poate e8prima ast&el5 la un moment dat, o &emeie se tre/eşte din somn şi îl întrea ă pe soţul ei, cu care era măritată de două/eci de ani5 „#ar tu cine eşti(" 2el mai des se pune diagnosticul de sc3i/o celor care su&eră de simptomele tre/irii. în actul terapeutic se poate întâmpla să se producă o disociere a individului de prolema lui. %n ca /ul în care raportul dintre personalitatea individului şi energ ia negativă desprinsă tinde net către a doua, s e poate ca disocierea să devină mani&estă în plan ps i3ic. Orice iniţiere care implică entităţi spirituale poate creea un de/ec3iliru la nivelul mecanismului psi3ic al unui individ. )i aici avem iniţieri pe lumină şi pe întuneric. 1eii, preoţia, radieste/ia &ac iniţieri în lumină. Artele marţiale, unele &orme de oga, aug la lumină prin milocul întunericului. 2ă un individ aunge să &ie „stăpânit" de spiritele de lumină, este O4 !prolema este cu întunericul. Aici intervine puterea psi3ic ă a &iecăruia ast&el ca, în interiorul lui, să rămână personalitatea dominantă ! putere care poate &i crescută prin cunoaştere şi e8perienţă proprie.
"ersonalitatea parentală dominantă $c3i/o&renia datorată unei personalităţi $ominante parentale. Aici dădeam e8emplu &ata care accepta să i se &acă se8 oral, deşi nu îi plăcea, pentru simplu motiv că mama ei era dornică de arti&icii se8uale pe care &iică, c3iar dacă nu nu şila leunputea mod satis&ace patologic.cu soţul ei. Ast&el, supersonalitatea maternă se mani&esta prin Am aordat prolema sc3i/o&reniei tocmai pentru că este socotit „cancerul psi3iatriei" şi am vrut să arăt că nu este c3iar aşa. întotdeauna poate să e8iste o şansă de re/olvare. Poate doar dacă este vora de un individ care într!o viaţă anterioară a &ost criminal în serie sau cine ştie ce altceva de genul acesta să nu aiă şanse de vindecare, dar nu toţi cei etic3etaţi ca olnavi cu sc3i/o&renie nu mai au nici o şansă de reîntoarcere la normal itate. )i, nu în ultimul rând, sunt ca/uri de oameni care, în urma unor procese magice sau, mai e8act, atacuri P$%, pierd legătura cu realitatea şi sunt etic3etaţi ca sc3i/o&reni şi trataţi ca atare. 1ămâne la latitudinea medicilor şi a aparţinătorilor de a descoperi adevărata cau/ă a su&erinţei pacientului.
Capitolul 14
1ă/oi P$% cu $010% Nu aveam nimic cu acest serviciu de in&ormaţii, cu atât mai mult cu cât tata este pensionar al lor, dacă nu mi s!ar &i întâmplat mai multe care cred eu că îl aveau în spate. îi cunosc pe colegii tatălui meu, &amiliile lor, m!am ucat cu copiii lor şi am &ost c3iar îndrăgostit în adolescenţă de unele dintre &etele lor. %!am iuit, admirat şi stimat oservându!i cum trăiesc, se distrea/ă şi îşi &ac meseriile. Nimic din &ilmele cu [ames 'ond. Oamen i cu &amilii. 7ulţi dintre ei nu mai sunt. -e!au cedat inimile supraîncărcate de adrenalină, de grii, de nopţi nedormite şi, poate, uneori de &rică. Am dorit să le desc3id o poartă pentru a!şi &ace meseriile mai ine, spre a &i mai proteaţi ei şi &amiliile lor, ca să aungă întregi &i/ic şi psi3ic la ătrâneţe şi să se poată ucura de nepoţii lor şi de o pensie inemeritată. 0i sunt cei cărora nu le ridică nimeni statui, care se c3inuie şi câteodată mor în misiuni &ără ca /iarele, opinia pulică să ştie vreodată că au e8istat. 0ste una dintre meseriile pline de reali /ări,
de neprevă/ut şi cu pâinea cea mai neagră( Primul con&lict a apărut în momentul în care am întâlnit la o aniversare un lucrător al serviciului de in&ormaţii cu care am avut o discuţie despre spiritual itate. $incer îmi părea rău de lucrătorii de la $1% care or să înceapă să cadă precum nucile toamna. -a ora actuală nu este nevoie să mai prin/i un spion, este destul să!l distrugi psi3ic( )i este trimis pac3et acasă, internat la spitalul militar şi îndopat cu medicamente toată viaţa. Aveam şi ca/ul unei cunoştinţe de vârsta mea care, terminând o şcoală de o&iţeri de transmisiuni, a &ost luat la serviciile e8terne. -a un moment dat, a luat!o ra/na şi a &ost internat la spitalul militar. 0vident a &ost trecut pe medicaţie speci&ică olilor psi3ice. )i ineînţeles că degeaa. Nu am putut &ace prea mult pentru el. Ne cunoşteam de demult şi nu putea accepta că mai e8istă şi altceva decât ştiinţa. 2um nu pot uita că tatăl meu a &ost spion şi respect enorm această pro&esie pe care cred eu că se a/ea/ă tot ce înseamnă o societate puternică, m!am gândit să desc3id oc3ii celor care se ocupă de pregătirea P$% a serviciului. 9imit de disponiilitatea mea de a vori despre spiritul uman, cred că a raportat mai departe şi într!o seară m!am tre/it că se desc3id dimensiunile în unul dintre pereţii camerei mele. -!am vă/ut pe respectivul pe canapea în transă şi pe cea care &ăcea regresia, curioasă să ştie cine sunt şi ce vreau. 0ra /ece seara şi &aptul că au &ăcut asta m!a cam deranat. A urmat apoi episodul cu lucrarea mea de doctorat. Nu ştiu în ce măsură a &ost a devărat ce ea ce mi!a spus pro&esorul respectiv ! că i s!ar &i sugerat de către doi lucră tori în domeniu că apariţi a lucrării mele nu este oportună !, dar este posiil. Oricum, stupiditatea le!a &ost răsplătită5 în loc să apară o lucrare de doctorat care să &ie uitată prin cin e ştie ce ra&t pră&uit al unei ilioteci oscure, a devenit carte şi măcar &ărâma de adevăr cuprins în ea s!a întins, /ic eu, la alţi oameni. Treuie însă să nu uite că este uşor de compromis un serviciu de spiona şi asta pentru că este &ormat din oameni, iar oamenii sunt vulneraili. 1ecunosc că am cercetat motivele pentru care au &ost deconspiraţi marii spioni. 9nele dintre ele au &ost simple ga&e, erori umane. Acum ştiu că este mai uşor să distrugi un lucru decât să!> construie şti şi mai ales că poţi &olosi cunoaşterea pentru a&larea Adevărului. Ori, dacă este adevărat că sunt spioni şi iese la iveală acest anal adevăr, s!a cam dus cu ei. 9n spion este spion atâta timp cât este incognito, deconspirarea lui este de multe ori ec3ivalentă cu moartea. %mplementarea unui program la nivel suliminal de suconştient de grup este o agatelă pentru cine ştie cum. Aşa că /ic să ne vedem &iecare de treaa lui. Pentru că şi eu urmăresc protecţia şi sluesc poporului român ca şi ei, doar că nu mai sluesc intereselor de grup, indi&erent că este un serviciu de in&ormaţii, un organism, un partid sau iserica. încerc să sluesc adevărului, de aceea nu mă interesea/ă apartenenţa la nici un grup, partid şi încerc să rămân şi voi rămâne singur. Am vrut să învăţ şi pe alţii. 2unoaşterea îţi dă putere. Poate că sistemul pe care l!am ales, să lovesc la un moment dat anumite centre de pregătire P$%, nu a &ost cel mai ortodo8, dar a &ost e&icient. Nu mă interesea/ă unde lucrea/ă, nici cum îl c3eamă pe un om care vine la mine. Nimeni nu poate accesa ceruri unde nu!i este îngăduit să intre. Am cunoscut persoane care au auns maeştri 1eii, dar nu au iniţiat niciodată pe nimeni pentru că nu li s!a îngăduit de dincolo. Pot scrie despre orice , in&ormaţia nici măcar nu o să rămână în mintea celor răi pentru simplul motiv că orice lucru are o viraţie şi rămâne în spaţii şi câmpuri asemănătoare. )tiu că la un moment dat mă trăgea aţa către un anumit loc. )tiam că este un centru al spionaului românesc şi mă vedeam cum sunt tras acolo din punct de vedere spiritual. 0ste adevărat că toată copilăria mea am visat să &iu un &el de [ames 'ond, dar cred că m!am maturi/at şi ştiu cam ce am de &ăcut pe acest pământ. Nu înţeleg eam de ce anume treuia să &ac ceea ce &ă ceam. )i apoi am înţeles. 7oştenirea sovietică, c3iar şi în spiona, este legată de rău. -a nivel spiritual, ruşii au pierdut o ătălie. olosind te3nicile şamanice care, ca viraţie, sunt in&erioare celor din 1eii, au &ost călăriţi şi iată!i de/inaţi ca uniune. Nici măcar nu au înţeles ce li se întâmplă. 2u toate cercetările lor de la Novosîîrs, nu au înţeles un lucru elementar5 cine stăpâneşte lumina ia tot( )i ei au mers pe întuneric. Ori, asta treuie să înveţe şi cei care, într!un &el sau altul, au griă de acest popor. 2a să înţeleagă că nu ştiu nimic. întotdeauna, ca demonstraţie de &orţă, am lovit pe toţi odată, indi&erent că era vora de persoane sau grupuri P$%, sistemul este acelaşi. 'a, de cele mai multe ori, este c3iar mai uşor de lovit. )tiu că am trimis s&ere de lumină cu c3are, cruci şi &ocul lui $aint Cermain. 2ei care vedeau se uitau surprinşi la ce le trimisesem. în unul din centrele, de data asta militar, pe care îl cunoşteam l!am
postat în centrul iroului unui general. )tiam că!> vede şi că!> va cerceta împreună cu ceilalţi. )tiu, pare crud. #ar nicio$ată nu am avut intenţia să ucid sau să c3inui. Am trimis atât cât să înţeleagă, să vadă şi să simtă că e8istă şi că se poate. 1e/ultatul a &ost că mulţi au început să înveţe şi au crescut pentru inele lor şi al nostru. Nu mă pot duce să antrene/ oameni ai unui serviciu sau sistem pentru că nu am timp. Pot să &ac aplicaţii cu ei din orice punct m!aş a&la pe pământul ăsta sau în univers şi să scriu pentru ca ei să înţeleagă. 7ulţi au luat!o ca pe o vendetă personală şi mă vânea/ă sau îi vânea/ă pe cei pe care îi învăţ ca să!mi arate ei cât sunt de uni. O prostie şi o îngâm&are. $unt un în ceea ce &ac. Punct. Nu am /is mai un decât 8!ulescu sau cutărescu. Nu mă compar cu nimeni, pentru că &iecare are viaţa lui, e8perienţele lui personale, din care a învăţat şi care l!au &ăcut să &ie ceea ce este. #răguţ că la un moment dat, într!unui dintre ră/oaiele P$% pe care eu însumi le!am declanşat, unul dintre oamenii care mă cunoştea, un general, a pariat pe mine( îi mulţumesc pentru încredere. #e unde ştiu* Orice in&ormaţie rămâne la nivel energetic şi este de auns să ştii să!ţi &oloseşti „aparatul" numit minte ca să decripte/i mesae rămase plutind în spaţiu. $per ca dincolo de orgolii să ne învăţăm &iecare propriile lecţii şi, prin creşterea noastră, să creştem pe cei din ur şi poporul român pentru care eu unul m!am născut. Am terminat ceea ce aveam să demonstre/ şi, drept urmare, din punctul meu de vedere, declar con&lictul înc3is. Nici nu a e8istat unul până la urmă. Adaug doar că e8istă metode care pot &ace să crească puterea unui om, a unui spion, &ără să încarce armic acest popor. Acestor metode suscriu şi eu. Aşa cum ei au ca misiune şi pro&esie protecţia acestui popor de orice amestec din a&ară, aşa şi eu îmi asum rolul de a!mi auta neamul în a!şi ispăşi arma şi de a se ridica la o nouă viraţie. 7ult timp am avut pe steag acvila, care este mani&esta rea comatan tă a #u3ului $&ânt, păstr area dreptei credinţe prin &orţa armelor, este timpul să o metamor&o/ăm în porumel. )i nu pot singur, ci prin toţi cei care ştiu, vor şi pot să aute la evoluţia spirituală a acestui neam.
Capitolul 15
#edicat 'isericii Ortodo8e 1omâne şi nu numai Precizare: mă înc3in lui lisus 6rist os. îl consider iul lui #umne/eu şi 7ântuitorul meu şi al întregului 9nivers. 0ste #omnul, îndrumătorul, Prietenul şi du3ovnicul meu. Poe/ia care urmea/ă este o ironie la adresa 'O1, 'isericii 2atolice şi a tuturor isericilor care se pretind a &i trupul lui lisus 6ristos.
*< D5 =0IS*/AS<... #e iserica asta i!e trup, Tu, 6ristos, Te du la doctor, &ii sănătos.'olnav eşti de cancer, de ue tu eşti )i carnea!i mănâncă viermii şerpeşti5 Pe oc3i ţi s!a pus parcă aleaţă )i părul, mintea parcă i!e creaţă, %ar 3aina!i s&ântă parcă!i pastel, 2redinţă mai ai cât un cap de viţel( în Tine -umina!inumai un &ir )i $ângele tău se!mpute!n potir5 Nu poţi să de/legi nici vaca din curte, Nemaivorind de păcatele multe. Nu poţi să mai vindeci nici un lepros, îţi este lene să mai mergi c3iar pe osB Cangrena per&idă Te!a lăsat olog, 2u mersul pe apă s!a /is sau mă rog... 2ândva te!ai lăsat purtat de!un măgar,
Acuma îţi treuie un 1over măcar( îţi pui 3aine lungi, porţi cruci înalte )i!o inimă neagră ascun/i în spate( lei &emeii sărace anii pe pâine )i milă nu ai nici măcar cât un câine. N!ai 3ar nici să dai o vielie $ă!i scuturi în scaune!n 7itropolie. înconur ne dau lupii cei tunşi, #e parcă de Tine ar &i &ost unşi $ă ne!înveţe credinţa, poate )i mila, şi +iaţa, de tot%uirea şi de toate. Pe noi cei ce!am &ost, suntem,vom &i $tăpânii şi sclavii acestei glii( Ne!ai lăsat pradă şi la evreu Te înţeleg că!i doar din neamul Tău( Ne upoaie de ani, ne ia casa toată. 2a #oa vom &i cu toţi traşi pe roată, O oacă o să &ie a ta $&ântă 2ruce în c3inul morţii când ne vom duce( 7ai am puţin şi mă &ac ateu -a câte mi/erii sunt în drumul meu( 7ă /at în mi/erii, în viaţă şi 3aos, Pe demon îl văd cum slueşte din naos( Te du 6ristoase, du!Te de tot, în inima noastră nu mai ai loc. #u!Te la medic şi el o să ştie #e milă să!i &acă eutanasie( Am cre/ut sincer că voi aplana cumva con&lictul la nivel ideatic pe care îl simt între mine şi iserica ortodo8ă ca instituţie, dar se pare că nu este posiil. Aşa că voi enumera ne aunsurile ortodo8iei. 2el mai important este acela că, spre deoseire de iserica catolică, unde doar Papa este considerat in&ailiil, la noi toţi se numesc între ei preas&inţi, preacucernici sau prea&ericiţi. )i îl mai criticam pe Papa( Totul a plecat de la mai multe ca/uri pe care le!am întâlnit la cainet. Pacienţi care aveau nevoie de mine pentru că avuseseră un con&lict cu un preot, cu un episcop, mă rog, cu o &aţă isericească. %n timp, am încercat să descopăr de unde veneau prolemele. in minte că, la un moment dat, păr intele Argatu pomenea cum era să moară după ce s!a împărtăşit. $punea că a &ost otrăvit. Nu stătea în picioare această ipote/ă ! din acelaşi potir se împărtăşiseră şi alţi preoţi. +reo trei /ile se c3inuise între viaţă şi moarte. Am căutat mult timp răspunsul la întrearea asta, pe care am păstrat!o în mine până când am putut să o desci&re/. -umina din împărtăşanie &usese in&ormată( 2ineva care avea noţiuni de transmitere de programe suliminale le indusese în momentul în care se transmisese lumina pentru s&inţire. Aceste mesae erau adresate doar părintelu i şi de aceea nu au &ăcut rău celorlalţi. #umne/eu a 3otărât însă alt&el şi el, cu rugăciune şi post negru, a supravieţuit. Acest episod mi!a venit în minte după Paşte, după ce am luat $&intele Paşti. #e unde ne dusesem cu dragoste şi iuire la iserică, nu am auns ine acasă şi mi s!a &ăcut rău. #ar rău, nu oricum( Târându!mă prin casă mă întream ce am. Am început să o iau pe &irul apei. 7i!am c3emat îngerii ! pau/ă. Nimeni. 7i!am măsurat lumina ! ioc( Nu mai aveam nici un înger cu mine. îi caut mental. %i strig şi descopăr că erau legaţi la iserica unde &usesem de Paşte( „7ama voastră de popi(" mi!am /is atunci. Prima idee a &ost să iau capete le preoţilor de la iserica de acolo. #oar că mă ştiu cum sunt. 2ând mă pornesc împotriva cuiva, îi iau tot neamul la rând. )i poate pentru prima dată am /is să am un o /ăavă. #escopăr că preoţii de acolo 3aar nu aveau şi că
erau doar purtătorii unor programe implementate de şase episcopi &aliţi spiritual din #ealul 7itropoliei. 7ulţumesc -ui #umne/eu că mi!a oprit mâna( #ădeam în oameni nevinovaţi. 0u nu lovesc primul. Aşa că, de supărare, am trimis un e!mail Patriar3iei 1omâne, pe care le! am promis că o să!> pulic. #e multe ori au venit la mine oameni care aveau acces la lumină şi care se plângeau că, la un moment dat, la contactul cu &eţe isericeşti li se întâmplase să &ie goliţi spiritual şi asta nu pentru că i!ar &i curăţat de demoni. Adevărul este că, incapaili să câştige propriii lor îngeri prin luptă spirituală, sunt preoţi şi episcopi care -0AC; şi 91; îngerii altora( Pre/int în continuare e!mail!ul trimis sinodului5 'omnilor, /ntruc5t eu unul nu recunosc $ec5t Sfinţenia lui lisus 8ristos pe păm5nt, am o mare 9enă /n a #ă numi preas9inu 0i preacucernici /ntruc5t nu sunteţi. 15ntuitorului i se spunea simplu: A%I 'in c5te 0tiu... Sunt pre ocupat $e fen omenul PS6 0i astf el /l stu$ iez $e c5ţi#a ani, /ncep5n$ $e la e&orcizări le făcute $e călu gări precum părintele Argatu 0i termin5n$ cu 0tiinţe spirituale $e masă precum: ei-i, ra$iestezie, inforenergetică, Chi "ung 0i arte marţiale. ;ac această precizare pentru a nu se cre$e că am #enit cu pluta pe '5mbo#iţa. Am scris cu această ocazie patru cărţi: #evenirea, Atacul P$% între ştiinţă şi magie, Arta ră/oiului P$% 0i 1eii între mit şi realitate. #i$iu 'rago0 Arge0anu P.S. (I*?=8IA pe care am $e g5n$ să o $au sună a0a: 'rago0 cheamă /n faţa lui 'umnezeu, la 9u$ecată $reaptă, pe toţi episcopii, preoţii 0i cei care /i a9ută să folosească Sf. *aine pentru lo#irea, /nrobirea spirituală, schimbarea g5n$urilor 0i manipularea psihică a oamenilor sau legarea /ngerilor lor. Cei care o fac să fie /nsemnaţi cu semnu l lui Cain ca să #a$ă toată lumea iar $acă nu se potolesc să li se ia $reptul $e a mai a#ea acces la *aina /mpărtă0aniei sau la alte slu9be. A1I+
2are sunt neaunsurile ortodo8iei5 ! este o religie misogi nă, care e8clude principiul &eminin din #umne/eire, din Trinitate. #umne/eu, care conţine totul, nu poate &i &ormat din două elemente masculine, Tatăl şi iul, şi un element neutru, #u3ul $&ânt.
#eşi, din câte ştiu, acesta este de gen &eminin şi, prin traducere, s!a pierdut. #atorită acestui &apt nu poate să permită ridicarea &emeii la nivelul de preot. O &emeie nu poate &i decât stareţă. %storia s&inţilor demonstre a/ă însă că &emeile pot &i la &el de une şi puternice spiritual ca şi ăraţii. Avem ca/uri multiple5 7ăria 0gipteanca, &emeia care >!a învins pe vrăitorul 2iprian, ulterior devenit s&ânt. 'iserica ortodo8ă a devenit un &el de stat în stat, nu mai este controlată de nimeni. $!a rupt de prolemele oamenilor cu toate că primele spitale au &ost &ăcute de +asile cel 7are. A/ilele de ătrâni erau ale isericii, or&elinatele, maternităţile la &el. -a ora actuală, iserica a auns o 3idră 3ulpavă care îng3ite, dar nu dă nimic înapoi. Nimeni nu ştie câte proprietăţi are, nimeni nu are o evidenţă a lor. )tiţi câţi oam eni rămaşi singuri şi!au lăsat averile, casele, apartamente le, terenurile, păduri şi ani* #ar iserica s!a depărtat de la ţelul ei #0 A $-9[% O79-9% şi a auns un ug pe capul neamului românesc. $e strâng ani pentru iserici, dar de evidenţa lor mai ştie numai 'unul #umne/eu. Nu am nimic cu preoţii şi episcopii care îşi văd de menirea lor. Am vă/ut şi preoţi şi episcopi uni, îmi plec capul în &aţa lor. Au o menire grea, dar în ceea ce îi priveşte pe ceilalţi se va găsi şi ac de coocul lor. )tiu multe dintre cele pe care le &ac preoţii de la scoaterea de părticele la lesteme. Nu mi!e &rică. Am avut un mentor un, părintele Argatu, care nu a suportat niciodată &ăţărnicia şi mi/eria din capetele isericii ortodo8e. )i le mai spun ceva5 sunt ctitor de mănăstiri ! multe pe care le am din alte vieţi. în &iecare /i se ridică o rugă şi pentru mine ca spirit şi atâta timp cât se va mai &ace o -iturg3ie în ţara asta voi &i pomenit şi eu. -a un moment dat am cunoscut o &emeie care, &iind catolică, s!a căsătorit cu un protestant, motiv pentru care a &ost e8comunicată de iserica catolică. 7i!am pus atunci întrearea ce ar &i dacă mi s!ar întâmpla să &iu pedepsit ast&el pentru vederile mele. Nimic. 08istă mântuire şi în a&ara isericii ca instituţie şi ca spiritualitate. 08emplu5 pustnicii. Antonie cel 7are a creat o comunitate de mii de oameni ca el &ără să aiă nevoie de &eţe ăroase isericeşti, ortodo8e, ipocrite, cu pretenţii şi i&ose de preas&inţi. $per să dea 'unul #umne/eu să &iţi luaţi la răspundere nu dincolo, ci aici, de oamenii pe care aţi urat să!i sluiţi şi îndrumaţi. 0u, unul, nu am nevoie de voi, preoţilor şi episcopilor ortodocşi. #acă am urmat o linie în ceea ce priveşte religia ortodo8ă, am &ăcut!o pentru ceilalţi, nu pentru mine. A3, ca să pun capac. #in punctul de vedere al numărului de îngeri şi a cunoaşterii tactice în lupta spirituală, capii isericii ortodo8e, stindardul 3ristic cum se consideră, sunt vai mama lor( Au &ost mulţi cat3erisiţi de!a lungul istoriei şi deci e8istă precedente ale celor care s!au certat cu $inodul, devenind apoi s&inţi cinstiţi c3iar de iserică. în loc de s&ârşit dau celor din $inod o temă de gândire5 „Piatra pe care nu au ăgat!o în seamă /iditorii s!a pus în vâr&ul ung3iului(" P.$. 08istă în iserica ortodo8ă şase episcopi care au &ăcut ec3ipă cu şase &emei. 0i au înţeleg că un ărat singur nu poate &i puternic şi au descoperit energia &eminină Xin. 2uplul ărat &emeie este cu mult mai puternic decât un singur om, &ie el ărat sau &emeie. #in înaltul lor, nu spiritual, pentru că nu au valorile respective, ci al iniţierilor pe care şi le &ac singuri, încearcă să g3idone/e destinul acestui popor( 0i au re&ăcut ci&ra magică a celor doispre/ece apostoli, dar cu mult mai puternică şi mai unită, iar prin intermediul -iturg3iei &olosesc lumina in&ormată pentru a manipula şi preoţii care sluesc $&intele Taine şi pe cei care se împărtăşesc( $oluţia este să învăţaţi să vă rugaţi şi să vă citiţi singu ri -iturg3ia acasă dacă îl iuiţi cu adevărat pe #umne/eu( %ar dacă -ui #umne/eu şi 7ântuitorului îi vor plăcea, având pregătită o sticlă de vin şi o pâine pe masă va veni %isus şi vi le va s&inţi( #acă nu... asta este( Altă dată... +âr&ul acestui grup este un episcop şi are #6!ul E> şi viraţia RD. $unt terapeuţi care au valori mai une şipe care ei îi lamea/ă( Alea 9 act a est
