Proiect Analiza Financiara-Societatea Cemacon SA

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNE A AFACERILOR  CLUJ-NAPOCA

Proiect Analiză financiară

Analiza economică și financiară al producătorului şi distribuitorului d e blocuri ceramice S.C. Cemacon S.A. Zalău

Coordonator științific:

Student:

Lect. Univ. Dr. Monica Violeta ACHIM

Cluj-Napoca 2012

Bob Andra, Chirtoacă Sanda

Contents CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII  ...................................................................... 4

A.

Denumirea, sediul firmei, forma juridică, capitalul social şi modul de constituire a societăţii ............ 4

B.

Scurt istoric istori c .................................. ................. ................................... ................................... .................................. ................................... .................................... ................................... ................. 4

C.

Obiect de activitate-principalele activitate-principalele produse şi activităţi .......................................................................... 5

D.

Piaţa şi concurenţa................................................................................................................................ concurenţa ................................................................................................................................ 6

E.

Canale de distribuţie utilizate de către societate ................................................................................. 8

F.

Activitatea Activit atea de marketing market ing .................................. ................. ................................... ................................... ................................... ................................... ................................ ............... 8

G.

Aspecte juridice representative represent ative ................................... .................. ................................... ................................... ................................... ................................... .................... ... 8

CAPITOLUL 2. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE FINANCIARE LA S. C. CEMACON CEMACON S. A. ........................................ 10 2.1. Analiza de ansamblu a poziției financiare ......................................................................................... 10 2.1.1. Analiza evoluției poziției financiare .................................................................................................. 10 A.

Analiza evoluţiei activelor .................................................................................................................. 10

A. 1. Analiza evoluţiei activelor imobilizate ............................................................................................... 11 A.

1. 1. Analiza evoluţiei imobilizărilor necorporale ............................................................................... 11

A.

1. 2. Analiza evoluţiei imobilizărilor corporale ................................................................................... 12

A.

1. 3. Analiza evoluţiei imobilizărilor financiare ................................................................................... 15

A.

2. Analiza evoluţiei activelor circulante .............................................................................................. 15

A.

2. 1. Analiza evoluţiei evoluţiei stocurilor stocurilor......................................................................................................... ......................................................................................................... 16

A.

2. 1. 1. Analiza evoluţiei stocului stocului de materii prime şi materiale materiale (SMP) ............................................. 18

A.

2. 1. 2. Analiza evoluţiei stocului stocului de producţie în curs de de execuţie (SPCE)........................................ (SPCE) ........................................ 19

A.

2. 1. 3. Analiza evoluţiei stocului de produse finite şi mărfuri............................................................ mărfuri ............................................................ 21

A.

2.1.4. Analiza evoluţiei avansului pentru cumpărări de d e stocuri (AVS) ................................................. 22

A.

2. 2. Analiza evoluţiei creanţelor ........................................................................................................ 22

A. 2. 2.1. Analiza evoluţiei creanţelor comerciale ...................................................................................... 23 A.

2. 2. 2. Analiza evoluţiei evoluţiei altor creanţe creanţe ............................................................................................... 25

A.

2. 3. Analiza evoluţiei trezoreriei ........................................................................................................ 26

A.

3. Analiza cheltuielilor cheltuielil or în avans ................................... .................. ................................... ................................... ................................... ................................... ................... 27

B.

Analiza evoluţiei datoriilor .................................................................................................................. 27

B.

1. Analiza evoluţiei datoriilor propriu-zise propriu -zise .......................................................................................... 28

B.2. Analiza evoluţiei veniturilor în avans şi a provizioanelor .................................................................... 31 C.

Analiza evoluţiei capitalurilor proprii.................................................................................................. proprii .................................................................................................. 31

2. 2. Analiza structurii poziţiei financiare................................................................................................... financiare ................................................................................................... 33

Contents CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII  ...................................................................... 4

A.

Denumirea, sediul firmei, forma juridică, capitalul social şi modul de constituire a societăţii ............ 4

B.

Scurt istoric istori c .................................. ................. ................................... ................................... .................................. ................................... .................................... ................................... ................. 4

C.

Obiect de activitate-principalele activitate-principalele produse şi activităţi .......................................................................... 5

D.

Piaţa şi concurenţa................................................................................................................................ concurenţa ................................................................................................................................ 6

E.

Canale de distribuţie utilizate de către societate ................................................................................. 8

F.

Activitatea Activit atea de marketing market ing .................................. ................. ................................... ................................... ................................... ................................... ................................ ............... 8

G.

Aspecte juridice representative represent ative ................................... .................. ................................... ................................... ................................... ................................... .................... ... 8

CAPITOLUL 2. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE FINANCIARE LA S. C. CEMACON CEMACON S. A. ........................................ 10 2.1. Analiza de ansamblu a poziției financiare ......................................................................................... 10 2.1.1. Analiza evoluției poziției financiare .................................................................................................. 10 A.

Analiza evoluţiei activelor .................................................................................................................. 10

A. 1. Analiza evoluţiei activelor imobilizate ............................................................................................... 11 A.

1. 1. Analiza evoluţiei imobilizărilor necorporale ............................................................................... 11

A.

1. 2. Analiza evoluţiei imobilizărilor corporale ................................................................................... 12

A.

1. 3. Analiza evoluţiei imobilizărilor financiare ................................................................................... 15

A.

2. Analiza evoluţiei activelor circulante .............................................................................................. 15

A.

2. 1. Analiza evoluţiei evoluţiei stocurilor stocurilor......................................................................................................... ......................................................................................................... 16

A.

2. 1. 1. Analiza evoluţiei stocului stocului de materii prime şi materiale materiale (SMP) ............................................. 18

A.

2. 1. 2. Analiza evoluţiei stocului stocului de producţie în curs de de execuţie (SPCE)........................................ (SPCE) ........................................ 19

A.

2. 1. 3. Analiza evoluţiei stocului de produse finite şi mărfuri............................................................ mărfuri ............................................................ 21

A.

2.1.4. Analiza evoluţiei avansului pentru cumpărări de d e stocuri (AVS) ................................................. 22

A.

2. 2. Analiza evoluţiei creanţelor ........................................................................................................ 22

A. 2. 2.1. Analiza evoluţiei creanţelor comerciale ...................................................................................... 23 A.

2. 2. 2. Analiza evoluţiei evoluţiei altor creanţe creanţe ............................................................................................... 25

A.

2. 3. Analiza evoluţiei trezoreriei ........................................................................................................ 26

A.

3. Analiza cheltuielilor cheltuielil or în avans ................................... .................. ................................... ................................... ................................... ................................... ................... 27

B.

Analiza evoluţiei datoriilor .................................................................................................................. 27

B.

1. Analiza evoluţiei datoriilor propriu-zise propriu -zise .......................................................................................... 28

B.2. Analiza evoluţiei veniturilor în avans şi a provizioanelor .................................................................... 31 C.

Analiza evoluţiei capitalurilor proprii.................................................................................................. proprii .................................................................................................. 31

2. 2. Analiza structurii poziţiei financiare................................................................................................... financiare ................................................................................................... 33

A.

Analiza structurii structu rii activelor .................................. ................. ................................... ................................... ................................... ................................... ........................... .......... 33

B.

Analiza structurii datoriilor şi capitalurilor proprii.............................................................................. proprii .............................................................................. 38

2. 3. Analiza echilibrului poziţiei financiare ................................................................................................ 43 2. 3. 1. Analiza lichidităţii lichidităţii financiare financiare .......................................................................................................... 44 2. 3. 2. Analiza solvabilităţii financiare........................................................................................................ financiare........................................................................................................ 45 2. 3. 3. Analiza gestiunii resurselor controlate ........................................................................................... 47

Capitolul 3. ANALIZA PERFORMANŢELOR FINANCIARE FINANCIARE S. C. CEMACON  CEMACON  S. A. ............................ 50  3. 1. Analiza de ansamblu a perfomanţelor financiare şi a stării de profitabilitate pe nivele de activitate la S.C. Cemacon S. A. ................................................................................................................................... 50 3. 1. 1. Analiza evoluţiei performanţelor financiare generale şi a stării de profitabilitate pe nivele de activitate ..................................................................................................................................................... 50 3.1.2. 3.1.2. Analiza structurii performanţelor financiare .................................................................................... 55 3.2. Analiza ratelor de profitabilitate la S.C. Cemacon Cemacon S. A. ........................ ................................. .................. .................. .................. ................. ........ 57 3.3. Analiza stării de rentabilitate la S.C. Cemacon S. A........................................................................... A. .......................................................................... 58 3.4. Analiza performanţ performanţelor bursiere ....................................................................................................... 61

apitolul 4. ANALIZA FLUXURILOR FLUXURILOR DE TREZORĂRIE  TREZORĂRIE -NUMERAR la S. C. CEMACON S. A. .......... 64 C apitolul Capitolul 5. ANALIZA RISCURILOR la S. C. CEMACON S. A. .............................................................. 66 CONCLUZII FINALE ................................................................................................................................... 66

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII  A. Denumirea, sediul firmei, forma juridică, capitalul social şi modul

de constituire a societăţii Denumirea: S.C. Cemacon S.A. Sediul: Judeţul Sălaj, Localitatea Zalău, Strada Fabricii, nr. 1

Forma juridică: societate pe acţiuni Cod unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului: R 677858

 Număr de ordine în Registrului Comerţului: J31/02/1991 Durata de funcţionare: nelimitată Capital social subscris și vărsat: 26.287.248,60 lei Capitalul este împăr ţit pe un număr de 262.872.486 acţiuni indivizibile cu o valoare nominală de 0,1 lei pe acţiune. Structura sintetică a acţionariatului societăţii este următoarea: Persoane fizice Personae juridice TOTAL

 Număr acţiuni 99.599.030 163.273.456

Aport la capital 9.959.903 16.327.345,60

Procent 37,889 62,111

262.872.486

26.287.248,60

100%

B. Scurt istoric

Fundamentată pe experienţa şi tradiţia de peste o sută de ani în domeniul producţiei de argilă arsă din Zalău, în anul 1969 a luat fiinţă Întreprinderea de Produse Ceramice, obiectul de activitate fiind producerea şi comercializarea de materiale ceramice pentru construcţii. În anul 1991 devine societate pe acţiuni, sub denumirea S.C. CEMACON S.A., iar  începand cu anul 1999 capitalul societăţii devine privat 100%. În cei 40 de ani de activitate, societatea a avut o evoluţie ascendentă, marcantă, în special după anul 1991. În această perioadă şi-a îmbunătăţit şi diversificat continuu gama de produse şi a avut loc o creştere substanţială a productivităţii.

În anul 1994 a fost pusă în funcţiune secţia de pulberi minerale zeolitice, iar în anul 2007 şi-a sporit producţia prin achiziţia şi punerea în funcţiune a unei linii automatizate de fabricaţie a  blocurilor ceramice cu o capacitate anuală de 150.000 mc.

În prezent, profilul principal de activitate al societăţii este producerea şi comercializarea de elemente pentru zidărie din argilă arsă, respectiv blocuri ceramice şi elemente de ventilaţie, având utilizare în lucrări de construcţii civile şi industriale. C. Obiect de activitate- principalele produse şi activităţi Activitatea principală a societăţii este fabricarea cărămizilor, ţiglelor  şi a altor produse  pentru construcţii din argilă arsă, cod CAEN 2332. Obiectivele întreprinderii sunt axate  pe satisfacerea cerinţelor impuse de clienţi şi obţinerea încrederii acestora prin demonstrarea capabilităţii societăţii de a se adapta nivelului calitativ impus pe piaţa pentru produsele realizate. S.C . Cemacon S.A. îşi desfăşoară activitatea pe un suport tehnologic tradiţional prin aceasta garantând o calitate deosebită produselor şi este motivată de crezul că marea experienţă zideşte durabil pentru viitor. S.C. Cemacon S.A. şi-a conceput, implementat şi certificat un sistem al calităţ ii, descris în Manualul Calităţii, adecvat activităţii desfăşurate, produselor şi serviciilor, în conformitate cu condiţiile SR EN ISO 9001:2001 şi cu legislaţia română în vigoare, iar în ianuarie 2005 s-a obţinut prima certificare din partea organismului de certificare Tϋv Cert prin Tϋv Rheinland InterCert Kft. Ultimul audit de recertificare a stabilit conformitatea sistemului de management cu cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2008. Astfel, în acest moment, produsele Cemacon sunt fabricate pe cea mai modernă linie de  producţie automatizată din Europa de Est, procesul de producţie fiind unul 100% automatizat, factorul uman intervenind doar în procesul de urmărire şi corectare a programelor utilizate. Datorita tehnologiei ultramoderne şi a compoziţiei materiilor prime, compania Cemacon  produce, din punct de vedere al calităţii, cele mai performante blocuri ceramice din România. În prezent, societatea produce o gamă de unsprezece tipodimensiuni de blocuri ceramic şi anume - POROBLOC 29AR cu dimensiunile: 290 x 240 x 238 mm; - POROBLOC 29AR LM (locaş mortar) cu dimensiunile: 290 x 240 x 238 mm; - POROBLOC 29AR V (ventilaţie) cu dimensiunile: 290 x 240 x 238 mm; - POROBLOC 20AR cu dimensiunile: 460 x 200 x 238 mm; - POROBLOC 1/2 29AR cu dimensiunile: 290 x 120 x 238 mm; - POROBLOC 12AR cu dimensiunile: 460 x 120 x 238 mm; - POROBLOC 14AR cu dimensiunile: 290 x 140 x 238 mm; - BECAP cu dimensiunile: (1.200-2.400) x 120 x 138 mm.

D. Piaţa şi concurenţa Din punct de vedere structural, piaţa blocurilor ceramice este aproximativ echivalent împărţită între producători locali şi produsele de import (Ungaria, Serbia şi Croaţia) datorită capacităţilor limitate de producţie ale producătorilor autohtoni.

În viitorul apropiat însă, ponderea importurilor este aşteptată să scadă, pe de o parte ca urmare a scăderii cererii de materiale de zidărie (ex. ponderea importurilor din Ungaria a scăzut faţă de 2008 la 60-70%), iar pe de altă parte ca urmare a investiţiilor efectuate de majoriatatea  producătorilor autohtoni, materializate în extinderea capacităţilor de producţie (modernizarea liniilor de producţie existente, fie în noi linii). Principalele pieţe de desfacere a produselor Cemacon sunt împărţite pe patru zone astfel: zona I cuprinde Nord-Vestul Transilvaniei, mai exact judeţul Sălaj şi zonele limitrofe acestuia: Satu Mare, Maramureş, Bistriţa, Cluj şi Bihor. 



zona II cuprinde centrul Transilvaniei, judeţele Mureş, Sibiu, Braşov, Alba.



zona III cuprinde judeţele Prahova, Argeş, Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti.



zona IV cuprinde zona Moldovei în principal judeţele Suceava şi Bacău.

Politica societăţii în cursul anului 2008 a fost livrarea produselor exclusiv către distribuitori. Pe tot parcursul anului 2008, aceasta a încheiat relaţii contractuale cu un număr de 73 clienţi distribuitori.

Primii 10 clienţi ai CEON au realizat vânzări de 40,7% din vânzările totale ale companiei aferente întregului an 2008. Ponderea fiecaruia în totalul vânzărilor este următoarea: Denumiri ale companiilor

Ponderea (%)

SC Micuţu 76 SRL Zalău SC Ceramica SA Zalău SC Eco Grup SRL Cluj-Napoca SC Miral Com SRL Zalău SC Ambient SA Sibiu SC Pedonis Grup SRL Baia Mare SC Direct SRL Piteşti SC Multicom SRL Zalău SC Bricomat SA Sibiu SC Clar Import Export SRL Cluj-Napoca Alţii

6,5 6,4 6,1 4,7 3,7 3,1 2,7 2,6 2,6 2,3 59,3

Grafic nr.1: Structura clienţilor în 2008

SC Micuţu 76 SRL Zalău

Structura clienţilor

SC Ceramica SA Zalău

6.50% 6.40%

SC Eco Grup SRL Cluj Napoca

6.10% 4.70%

59.30%

SC Miral Com SRL Zalău SC Ambient SA Sibiu

3.70%

SC Pedonis Grup SRL Baia Mare

3.10%

SC Direct SRL Piteşti

2.70%

SC Multicom SRL Zalău

2.60% 2.60% 2.30%

SC Bricomat SA Sibiu SC Clar Import Export SRL Cluj-Napoca

Alţii

Sursa: Documentele interne ale S.C.Cemacon S.A.

Cei mai importanţi competitor i pe piaţa internă sunt:    

Kronberger Târgu Mureş; Siceram Sighişoara; Ceramica Iaşi; EuroPoroton Biharia.

În cursul anului 2008 nu s-a luat în considerare segmentul de producători mici şi mijlocii,  ponderea acestora fiind de cca. 2-3% din consumul intern al materialelor de zidărie.

În anul 2009, având în vedere preţurile foarte mici (125 -145 lei/mc) practicate de către aceştia, precum şi agresivitatea în livrare, cu toate că nivelul calitativ al produselor  fabricate este inferior produselor Cemacon, s-a considerat că trebuie ţinut cont şi de acest tip de concurenţă. De menţionat şi concurenţa neloială din partea unor firme mici din Ungaria (Fehergyarmat), a căror produse ajung direct către consumatorii finali, în special persoanele fizice, la preţul de 140 lei/mc (include şi transport), căile fiind legale sau mai puţin legale (fără TVA). S-a concluzionat că segmentul de piaţă afectat de acest fenomen este aproximativ 6-7% în zona Satu Mare şi Maramureş, în special în mediul rural, zona aferentă desfacerii produselor  Cemacon.

E. Canale de distribuţie distribuţie utilizate de către societate

Promovarea vânzărilor este considerată ca fiind un ansamblu de tehnici care îmbogăţesc conţinutul ofertei, venind cu ceva în plus faţă de concurenţă, la nivelul produsului, al preţului şi al distribuţiei. În cazul societăţii Cemacon, promovarea vânzărilor vizează sporirea desfacerilor pe anumite pieţe, în anumite perioade de timp, în situaţii excepţionale, alăturând în acest scop  procesului de vânzare o serie de facilităţi adresate în mod direct potenţialilor cumpărători.

Principalele acțiuni de promovare a vânzărilor  practicate  practicate de entitatea Cemacon se concretizează în :     

 publicitate prin panouri exterioare; vânzări promoţionale (discount-uri la achiziţionarea produselor ); ); acţiuni de sponsorizare;  presă; relaţii publice.

F.  Activitatea de marketing marketing

Importanţa activităţii de marketing este demonstrată în condiţiile în care, pe de o parte concurenţa din sectorul producţiei şi comercializării materialelor ceramice pentru construcţii este într-o dezvoltare continuă, în ciuda unor bariere ridicate de intrare şi de ieşire de pe această piaţă, iar pe de altă parte interesul ridicat al jucătorilor de pe această piaţă fac ca intensitatea acţiunilor  comerciale din acest sector să aibă cote înalte. Cemacon Zalău lansează produse unice în România. Elaborează proiecte de viitor  implementând noi concepte şi viziuni asupra calităţii, proprietăţii şi inovaţiei produselor  executate de companie. Un exemplu elocvent care vine în susţinerea celor menţionate mai sus, este reprezentat de implementarea conceptului de „clădire verde” realizată 100% din produse naturale româneşti. Prin aceste modalităţi, întreprinderea încearcă să vină pe piaţă cu un suflu de inovaţie şi totodată îşi asigură poziţii de frunte pentru viitor. G.  Aspecte juridice juridice representative

Asigurări S.C. Cemacon S.A. a încheiat poliţe de asigurări pentru clădiri, echipamente, utilaje şi nu în ultimul rând pentru salariaţi.

Dreptul mediului

Cărămida ca şi oricare produs industrial este rezultatul unei tehnologii, care mai mul t sau mai puţin are influenţă asupra mediului înconjurător. Cât de mult? Cât de puţin? Depinde şi de societate. Aceasta are datoria, obligaţia şi responsabilitatea de a proteja natura. Previne, reducând şi menţinând rebuturile tehnologice la nivele minime. Cele rezultate din fazele de semifabricare sunt recirculate integral, iar rebutul ars (ciobul) este u tilizat ca material de umplutură şi pentru întreţinerea căilor de acces spre carieră. Previn prin investiţiile realizate deja şi în curs de derulare, care au ca scop reducerea consumurilor de combustibil şi energie electrică. Previn prin monitorizarea încadrării emanaţiilor  de gaze arse şi pulberi în normele legale de protecţie a mediului. Corectează prin redarea în circuitul natural al carierei de ar gilă, gilă, realizând 0,5 hectare luciu de apă în scop piscicol şi ca rezervă de apă tehnologică, 2 hectare zonă de agrement, însămânţări de iarbă pe tre ptele epuizate şi plantări masive de cătină albă, salcâm, salcie şi plop. Dreptul fiscal

Potrivit proceselor-verbale întocmite de către Administraţia Financiară a municipiului Zalău, Gărzii Financiare şi Curţii de Conturi, reiese că S.C. Cemacon S.A. a respectat legislaţia fiscală şi a achitat cu mici întârzieri toate obligaţiile faţă de bugetul de stat şi bugetul asigurărilor  sociale. Dreptul muncii

Angajaţii lucrează în baza contractului individual de muncă încheiat în conformitate cu legislaţia în vigoare în Contractul de muncă. În cadrul societăţii se aplică prevederile Regulamentului de Ordine Interioară. Alte informaţii

Cemacon SA a fost scutit de Consiliul Judeţean Sălaj de la plata sumei de 231 de milioane de lei vechi, reprezentând majorări de întârziere pentru depăşirea termenului de regularizare a taxei pentru autorizaţiile de construire ce trebuia achitată la finalizarea a două mari investiţii realizate la Recea - linie electrică subterană pentru alimentarea cu energie electrică a liniei de fabricaţie blocuri ceramice, termen depăşit cu şapte luni şi construire linie de fabricaţie  blocuri ceramice şi organizare de şantier pentru obiectivul linie de fabricaţie blocuri ceramice, termen depăşit cu aproximativ nouă luni. În timp ce administraţia judeţeană încearcă să sprijine investiţiile din Sălaj, reprezentanţii anunţat prin intermediul analiştilor că vor muta sediul social al firmei de la Zalău la Cemacon au anunţat prin  Napoca. Locurile de muncă se vor păstra, însă faptul că sediul va fi la Cluj poate atrage Cluj- Napoca.  parteneri serioşi pe piaţa materialelor de construcţii.

CAPITOLUL 2.  ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE LA S. C. CEMACON S. A.

Analiza poziției financiare vizează analiza de ansamblu a poziției financiare și analiza echilibrului poziției fianciare conform metodologiei existente. 2.1. Analiza de ansamblu a poziției financiare În cadrul analizei de ansamblu a poziției financiare se urmăresc aspecte privind evoluția și structura elementelor de active/datorii/capitaluri proprii. 2.1.1. Analiza evoluției poziției financiare Analiza evoluției sau tendinței poziției financiare se determină prin intermediul indicilor  cu bază în lanț, calculați pentru elementele de active/datorii/capitaluri proprii.  A.  Analiza evoluţiei activelor Pe componente principale de active, pe perioada 2009-2011 evoluția se prezintă astfel: Grafic nr.2: Evoluţia activelor la S.C.Cemacon S.A. 200,000,000 2005 150,000,000

2006 2007

100,000,000

2008 50,000,000

2009 2010

0 A. ACTIVE IMOBILIZATE

B. ACTIVE CIRCULANTE

C. CHELTUIELI ÎN AVANS

TOTAL ACTIVE (A+B+C)

2011

Sursa:  Prelucrări pe baza Anexei 1 –  Analiza evoluţiei poziţiei financiare

Se poate constata din graficul de mai sus, că  pe  perioada de analiză 2005-2011, totalul activelor înregistrează o evoluţie fluctuantă. În anul 2006 activele au crescut cu aproximativ 40% f aţă de perioada de referinţă (anul 2005), datorită creşterii activelor imobilizate. În anul 2007 se înregistrează o scădere cu aproximativ 38%, urmată apoi de o creştere considerabilă cu aproximativ 200%, influenţată de creşterea accentuată a activelor circulante. În anul 2009

valoarea activelor se diminuează cu aproape 150% din cauza scăderii spontane a activelor  circulante. În perioada 2010-2011 se remarcă o stagnare a nivelului activelor faţă de anul 2009.  A. 1. Analiza evoluţiei activelor imobilizate

Pe categoriile principale de imobilizări pe perioada 2005-2011 se prezintă în mod grafic astfel: Grafic nr.3: Evoluţia activelor imobilzate la S.C.Cemacon S.A. 200,000,000 180,000,000 160,000,000 140,000,000 120,000,000 100,000,000 80,000,000 60,000,000 40,000,000 20,000,000 0

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa:  Prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Pe baza datelor extrase din Anexa nr.1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare” şi a graficului de mai sus se remarcă o creştere a activelor imobilizate cu 60% în 2006 faţă de 2005, respectiv o descreştere cu aproximativ 48% în anul 2007 faţă de 2006. Aceste creşteri a activelor  imobilizate se datorează unei majorări cu 61% a valorii imobilizărilor corporale prin punerea în funcţiune a unor instalaţii tehnice şi maşini, în timp ce activele necorporale sunt scoase din folosinţă. Diminuarea din anul 2007 este o consecinţă a scăderii imobilizărilor corporale cu 53%. Pentru aprecieri pertinente se va proceda la efectuarea de analize diagnostice detaliate  pornind de la modul de evoluție extensiv și intensiv al elementelor de active imobilizate: imobilizări necorporale, imobilizări corporale și imobilizări financiare.  A. 1. 1. Analiza evoluţiei imobilizărilor necorporale Conform situaţiilor  financiare aflăm că imobilizările necorporale sunt reprezentate de „Cheltuieli de dezvoltare”, respectiv „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare”, acestea înregistrând deopotrivă atât creşteri cât şi diminuări mai puţin

semnificative în comparaţie cu imobilizările corporale. Astfel societatea nu mai este interesată de investiţii de natura imobilizărilor necorporale, ca urmare, în anii următori valoarea acestora se amortizează complet.  A. 1. 2. Analiza evoluţiei imobilizărilor corporale

În cadrul entităţii Cemacon sunt întâlnite imobilizări corporale reprezentate de „Terenuri şi construcţii”, „Instalaţii tehnice şi maşini”, „Alte instalaţii, utilaje şi mobilier”, şi „Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie”. Ultima categorie, respectiv „Alte avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie” se referă la avansurile acordate furnizărilor de imobilizări corporale ce urmează să fie decontate pe măsura facturării imobilizărilor respective. Analiza evoluţiei imobilizărilor corporale preuspune două modalităţi de abordare, deoarece imobilizările corporale reprezintă capacităţile de producţie ale societăţii, care participă la crearea de valoare: 



a)

din punct de vedere extensiv - se pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a capacităţilor productive, de la un la altul (analiza indicelui cifrei de afaceri nete ICAN); din punct de vedere intensiv - se pune în evidenţă măsura eficienţei utilizării respectivelor capacităţi în producţie, subliniind aspecte privind eficienţa modului de gestionare a acestora (analiza corelativă între indicele cifrei de afaceri nete ICAN şi indicele valorii nete a imoblizărilor corporale IIC).

Analiza utilizării extensive Tabel 1. Analiza utilizării extensive a imobilizărilor corporale Perioada Indicatori  – corelaţii Interpretare/cauze IIC=246,72% În anul 2009

2009/2008

IIC˃100

faţă de 2008, imobilizările corporale înregistreză o creştere de 146%, influenţă datorată majorării valorii terenurilor şi construcţiilor  (cu 287%). Alte modificări surprinse în acest an sunt: valorea instalaţiilor şi maşinilor înregistrează o creştere de 20%, de asemenea creştere se înregistreză şi la „Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” cu 11%, iar avansurile şi imobilizările corporale în curs îşi accentuează evoluţia

2010/2009

IIC˂100

2011/2010

IIC˂100

crescătoare, volumul acestora fiind de aproape 3 ori mai mare (171%) decât cel din perioada anterioară. IIC=88,61% Terenurile şi construcţiile îşi accentuează evoluţia descrescătoare, valoarea acestora fiind cu aproximativ 15% mai scăzută faţă de valoarea înregistrată în 2009. O înregistrare semnificativă se observă şi în cazul creşterii valorii avansurilor şi imobilizărilor corporale în curs, precum şi altor  instalaţii, utilaje şi mobilier . Creşterea valorii rezultă ca urmare a ponderii semnificative pe care o deţin aceste active. IIC=98,09%. În anul 2011 faţă de 2010 se înregistrează o scădere a valorii „Instalaţiilor tehnice şi maşini” cu 4%, precum şi o reducere a „Altor instalţii, utilaje şi mobilier” cu 8% . O creştere sporită se remarcă la valoarea avansurilor şi imobilzărilor corporale în curs de execuţie faţă de anul 2010 cu 91%. Concluzii!

Sinteză 2008 - 2011

b)

IIC˃100, IIC˂100

Per ansamblu, evoluţia imobilizărilor corporale este una atât ascendentă cât şi descendentă, entitatea fiind interesată de înnoirea echipamentelor şi utilajelor  sale.

Analiza utilizării intensive a evoluţiei imobilizărilor corporale (analiza corelativă a ICAN şi IIC) se prezintă astfel:  Tabel nr.2 Analiza utilizării intensive a imobilizărilor corporale Perioada

Indicatori  – corelaţii

Interpretare/cauze

Se constată următoarea

situaţie: ICAN =59,69%˂IIC=146,72%

2009/2008

IIC˃ICAN

2010/2009

IIC˃ICAN

2011/2010

IIC˂ICAN

În anul 2009 faţă de 2008 constatăm că efectele reprezentate de cifra de afaceri netă scade, în timp ce eforturile reprezentate de capacităţile de producţie cresc. Această diferenţă este una semnificativă şi reflectă un aspect negativ în privinţa eficienţei cu care sunt utilizate imobilizările corporale în obţinerea de  beneficii economice. Totuşi dacă abordăm o  judecată pe termen lung, achiziţiile care au dus la o astfel de creştere a imobilizărilor corporale ar   putea aduce importante  beneficii în anii următori. IIC= 88,61%˃ICAN =76,26% În anul 2010 faţă de 2009 constatăm că efectele reprezentate de cifra de afaceri netă scade, în timp ce eforturile reprezentate de capacităţile de producţie cresc. Această diferenţă este una mai puţin semnificativă şi reflectă un aspect negativ în  privinţa eficienţei cu care sunt utilizate imobilizările corporale în obţinerea de  beneficii economice. IIC =98,09%˂ICAN=123,66% În anul 2011 faţă de anul 2010 s-a realizat o creştere mai accentuată a cifrei de afaceri nete comparativ cu creşterea de imobilizări corporale, ceea ce înseamnă că imobilizările corporale generează beneficii economice într-un ritm superior dotării de care dispune societatea. Acest aspect este unul favorabil

entităţii. Concluzii!

Sinteză 2008 - 2011

IIC˂ICAN şi IIC˃ICAN

În anul 2011 societatea utilizează capacităţile  productive mai puţin eficient decât în 2010, efectele obţinute de pe urma acestora la sfârşitul exerciţiului financiar depăşind efortul depus. Totuşi ritmul inferior  al dotărilor corporale din ultimul an al perioadei analizate şi care nu a generat rezultate pe măsură trebuie  privit cu mai multă atenţie  pentru a identifica acele categorii care nu sunt generatoare de beneficii economice ori pentru a vedea dacă nu cumva aceste  beneficii vor putea fi obţinute  pe termen lung.

 A. 1. 3. Analiza evoluţiei imobilizărilor financiare

Imobilizările financiare ale societăţii sunt reprezentate de „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate”, „Investiţii deţinute ca imobilizări”, „Alte împrumuturi”. „Titlurile deţinute ca imobilizări” sunt reprezentate de titluri de participare deţinute la Leumi Bank şi doar la nivelul anilor 2007, 2008, 2009, după această dată societatea Cemacon şi-a retras participaţiile din capitalul altor societăţi.

 A. 2. Analiza evoluţiei activelor circulante Activele circulante, pe perioada 2005-2011 se prezintă în mod grafic astfel:

Graficul nr.4 Evoluţia activelor circulante la S.C. Cemacon S.A 60,000,000 50,000,000 2005

40,000,000

2006 30,000,000

2007

20,000,000

2008

10,000,000

2009 2010

0 A. Stocuri

B. Creanţe C. Investiţii D. Casa şi financiare pe contul la bănci termen scurt

E. Total active circulante

2011

Sursa : Prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Pe baza datelor extrase din Anexa 1 „Analiza poziţiei financiare” şi a graficului de mai sus se constată următoarele: 





remarcăm o evoluţie fluctuantă a valorii activelor circulante, atât pe total, cât şi pe elemente componente (stocuri, creanţe, investiţii financiare pe termen scurt, casa şi contul la bănci); în perioada 2005-2008 se înregistreză o creştere a valorii activelor circulante, valoarea maximă înregistrându-se în anul 2008 (625%), evoluţie datorată mai ales creşterii volumului înregistrat la casa şi contul la bănci cu aproximativ 2000 de ori faţă de perioadele anterioare; în anul 2009 trendul activelor circulante este unul descendent înregistrându-se o scădere cu aproximativ 713% a valorii activelor circulante. Aceasta s-a datorat în  pr incipal diminuării volumului stocurilor (82%), creanţelor (56%) şi respectiv casei şi contului la bănci (3000 ori).

 A. 2. 1. Analiza evoluţiei stocurilor Pe baza datelor extrase din Anexa 1 „Analiza poziţiei financiare” şi a graficului de mai  jos, se poate constata o evoluţie diferenţiată a stocurilor de la un an la altul, astfel :

Graficul nr.5  Evoluţia stocurilor la S.C. Cemacon S. A 9,000,000 8,000,000 7,000,000 2005

6,000,000 5,000,000

2006

4,000,000

2007

3,000,000

2008

2,000,000

2009

1,000,000

2010

0 A. MATERII B. PRODUCŢIA C. PRODUSE PRIME ŞI  ÎN CURS DE FINITE ŞI MATERIALE EXECUŢIE MĂRFURI CONSUMABILE

D. AVANSURI PENTRU CUMPĂRĂRI DE STOCURI

TOTAL STOCURI

2011

Sursa:  Prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

În anul 2006 ponderea stocurilor era de 57%, în scădere cu 43% faţă de anul 2005, diminuare înregistrată drept urmare a micşorării volumului tuturor elementelor componente ale stocurilor. În perioada anilor 2007-2008, comparativ cu anul 2006 volumul stocurilor înregistrează o creştere accentuată datorată unei consolidări a elementelor precum: materii prime şi materiale consumabile 145% în 2007 şi respectiv 31% în 2008, a produselor finite şi a mărfurilor 2007 –  57%, 2008 – 153%. Anul 2009 ne surprinde cu o scădere de 83% a valorii totale a stocurilor faţă de anul 2008, aceast regres este cauzat de involuţia produselor finite şi mărfurilor cu 160% comparativ cu anul 2008.

După regresul înregistrat în 2009, situaţia valorii stocurilor prinde a-şi lua avânt înregistrând în anul 2010 o creştere de 188%, iar în 2011 de 39%. Acestă ascensiune se datorează creşterii valorii producţiei în curs de execuţie în anul 2010 - 476% şi respectiv 2011 - 39%, a creşterii valorii produselor finite şi mărfurilor 2010 - 244% şi 2011 - 27%, cât şi a avansurilor   pentru cumpărări de stocuri 2010 - 594%, comparativ cu anul de referinţă 2009.

 A. 2. 1. 1. Analiza evoluţiei stocului de materii prime şi materiale (SMP) Deoarece materiile prime şi materialele reprezintă unul din factorii de producţie esenţiali  pentru orice societate cu profil productiv, se impune ca analiza evoluţiei acestei categorii de stocuri să fie abordată sub dublu aspect: 



a)

din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a stocurilor de materii prime şi ma teriale, de la un an la altul (analiza ISMP); din punct de vedere intensiv, aspect care evidenţiază eficienţa utilizării resurselor  materiale în producţie, subliniind aspecte pr ivind eficienţa modului de gestionare a acestora (analiza corelativă a ISMP, ICM, ICAN), unde: ISMP reprezintă indicele stocurilor de materii prime și materiale; ICM reprezintă indicele cheltuielilor de materiale; ICAN reprezintă indicele cifrei de afaceri nete.

Analiza extensivă a evoluţiei stocului de materii prime și materiale, pe perioada 20082011, se prezintă astfel: Tabel nr.3: Analiza utilizării extensive a stocurilor 

Perioada

Indicatori-

Interpretare/ Cauze

Corelații 2009/2008

ISMP˂100

2010/2009

ISMP<100

2011/2010

ISMP˃100

Sinteză 2008-2011

ISMP>100 și ISMP<100

ISMP=92,41%; Situația reflectă renunțarea la SMP, datorită scăderii cheltuielilor de consum și acordarea atenției firmei către stocurile de mărfuri. ISMP= 84,82%; Situaţia reflectă o scădere a stocurilor  de materii prime faţă de perioadă precedentă care se datorează în mare măsură reducerii cheltuielilor  materiale. ISMP=221,17%; Se înregistrează o creștere considerabilă a SMP cu peste 121% ca urmare a creșterii consumului specific normat de material la o unitate valorică a cifrei de afaceri. Concluzii!

Stocul de materii prime şi materiale fluctuează de-a lungul perioadei analizate, tendinţa generală este însă de îmbunătăţire a eficienţei utilizării acestora, pe  perioada de analiză.

b)

Analiza intensivă a evoluției stocului de materii prime și materiale

 Tabel nr.4: Analiza utilizării intensive a stocurilor  Perioada

Indicatori/

2009/2008

Corelații ISMP˂100 ICM<100 ICAN<100 și ICAN˂ICM

2010/2009

2011/2010

Sinteză 2008-2010

ISMP˃100 ICM˂100 ICAN˂100 și ICAN100 și ICAN˃ICM ISMP˂100 ICM<100 ICAN<100 și ICAN˂ICM și ISMP˃100 ICM˂100 ICAN˂100 și ICAN100 și ICAN˃ICM

Interpretare/Cauze ISMP=59,80%, ICM=78,29%, ICAN=59,69%

Situația reflectă o descreștere a stocurilor de materii  prime şi materiale, comparativ cu anul anterior, pe fondul creşterii gradului de valorificare a materiilor   prime şi materialelor datorită scăderii normelor de consum. ISMP=240,90%, ICM=78,92%%, ICAN=76,27%

Această situație reflectă o creştere accentuată a stocurilor de materii prime şi materiale, pe fondul scăderii gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor. ISMP=98,00%, ICM=96,24%%, ICAN=123,66%

Situaţia reflectă o scădere a stocurilor de materii prime şi materiale comparativ cu anul anterior, pe fondul creşterii gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor. Situaţia reprezintă un aspect favorabil  pentru entitate. Concluzii!

Entitatea își gestionează mai bine stocul de materii  prime în 2011 față de 2010.

 A. 2. 1. 2. Analiza evoluţiei stocului de producţie în curs de execuţie (SPCE)

Este abordată sub dublu aspect:

 

a)

extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a stocurilor  de producţie în curs de execuţie (ISPCE); intensiv, aspect care surprinde eficienţa modului de gestionare a producţiei pe flux (analiza corelativă între ISPCE şi ISPF).

Analiza extensivă a stocului de producţie în curs de execuţie se prezintă astfel:

 Tabel nr.5 Analiza utilizării extensive a stocurilor de producţie în curs de execuţie

Perioadă

Indicatori-

2009/2008

corelaţii ISPCE˃100

2010/2009

ISPCE˃100

2011/2010

ISPCE˃100

Sinteză 20082011

ISPCE˃100

b)

Interpretare/ cauze

În 2009 faţă de 2008 se constată o evoluţie a SPCE, înregistrându-se o creştere cu aproximativ 174%. În 2010 faţă de 2009 se constată o evoluţie semnificativă a SPCE, înregistrându-se o creştere de 7 ori faţă de anul  precedent (2009). În 2011 faţă de 2010 se remarcă la fel o creştere a SPCE, mai puţin semnificativă faţa de anul anterior (2010) înregistrându-se doar 213%. Analizând ritmul modificării evoluţiei stocului de  producţie în curs de execuţie se observă cursul fluctuant  pe toată perioada de analiză. Pentru o analiză mai pertinentă a evoluţiei stocurilor de  producţie în curs de execuţie se impune adâncirea analizei din punct de vedere intensiv.

Analiza intensivă a stocului de producţie în curs de execuţie (analiza corelaţiei într e dinamica SPCE şi dinamica SPF)

 Tabel nr.6 Analiza utilizării intensive a stocurilor de producţie în curs de execuţie ( SPCE ) Perioada

Indicatori-

Interpretare/cauze

corelaţii ISPF=51,89% ISPCE=274,66% ISPCE˃ ISPF

2009/2008

ISPCE˃ISPF

2010/2009

ISPCE˃ ISPF

2011/2010

ISPCE˃ ISPF

Această situaţie reflectă o creştere a duratei ciclului de fabricaţie în paralel cu sporirea costurilor de producţie ce are ca efecte scăderea vitezei de rotaţie a activelor  circulante. Această situaţie reflectă un aspect nefavorabil entităţii. ISPF =295,49% ISPCE= 750,76% ISPCE˃ ISPF Situaţie similară perioadei anterioare, cu efecte negative asupra societăţii. ISPF=78,21% ISPCE=313,31% ISPCE˃ ISPF Situaţie similară perioadei anterioare, cu efecte negative asupra societăţii. Concluzii!

Sinteză 20082011

ISPCE˃ ISPF

Se observă o gestiune inadecvată a producţiei în curs de execuţie pe întreaga perioadă analizată cu efecte negative asupra societăţii.

 A. 2. 1. 3. Analiza evoluţiei stocului de produse finite şi mărfuri

Este reflectată în tabelul de mai jos:  Tabelul nr.7: Analiza dinamicii stocurilor de produse finite și mărfuri  Perioada

Indicatori-

Interpretare/Cauze

Corelații 2009/2008

ISPF˂100 ICAN<100 ISPF ˂ ICAN

2010/2009

ISPF>100 ICAN˂100 ISPF > ICAN

2011/2010

Sinteză 2008-2010

ISPF= 51,89%, ICAN=59,69%

Se constată o descreştere de aproximativ 48% a valorii SPF faţă de valoarea anterioară, care corelată cu ICAN pe 2009=59,69% reflectă o situaţie favorabilă în gestionarea SPF. ISPF= 295,49%, ICAN=76,27%

Se remarcă o creştere accentuată a SPF. Factori  potenţiali: nerespectarea termenelor de livrare; creşterea volumului fizic al producţiei; modificarea structurii de  producţie în favoarea unor sortimente cu un rost de  producţie unitar mai mare. ISPF=78,21%, ICAN=123,66%

ISPF˂100 ICAN>100 ISPF ˂ ICAN

Se constată o diminuare cu 21% a valorii SPF faţă de  perioada anterioară, care corelată cu ICAN 123,66% reflectă o situaţie favorabilă în gestionare SPF.

ISPF˂100 ICAN<100 ISPF ˂ ICAN Şi ISPF>100 ICAN˂100 ISPF > ICAN Şi ISPF˂100 ICAN>100 ISPF ˂ ICAN

Concluzii!

Pe întreaga perioadă analizată societatea gestionează eficient stocurile de produse finite şi mărfuri. Situaţia genereză efecte pozitive pe termen lung.

 A. 2.1.4. Analiza evoluţiei avansului pentru cumpărări de stocuri (AVS)  Tabel nr.8 Analiza dinamicii avansului pentru cumpărări de stocur i (AVS) Perioada

Indicatori-

Interpretare/Cauze

Corelații IAVS=71,30%

2009/2008

IAVS˂100

În 2009, valoarea avansurilor  pentru cumpărări de stocuri scade faţă de perioada anterioară, situaţie ce se explică  prin decontarea avansurilor pentru cumpărări de stocuri, în anul 2008 într-o măsură mai accentuată decât angajarea de noi avansuri către furnizori. IAVS=665,84%

2010/2009

IAVS˃100

În 2010, valoarea avansurilor pentru cumpărări de stocuri creşte brusc de peste 6 ori faţă de valoarea din 2009. O creştere a avansurilor pentru cumpărări de stocuri reprezintă o bază pentru creşterea viitoare a volumului de activitate, aspect favorabil. IAVS=66,66%

2011/2010

IAVS˂100

Sinteză 2008-2010

IAVS˂100 Şi IAVS˃100

În 2011, valoarea avansurilor pentru cumpărări de stocuri scade faţă de perioada anterioară, situaţie ce se explică  prin decontarea avansurilor pentru cumpărări de stocuri, în anul 2010 într-o măsură mai accentuată decât angajarea de noi avansuri către furnizori. Concluzii!

Avansurile pentru cumpărări de stocuri înregistreză cea mai accentuată creştere anuală în 2010.

 A. 2. 2. Analiza evoluţiei creanţelor În urma parcurgerii informațiilor privind creanțele, reflectate în  bilanț, constatăm că acestea sunt reprezentate doar la posturile ”Creanțe comerciale” și ”Alte creanțe”.

În ceea ce privește creanțele, în cazul societății S.C.Cemacon S.A., regăsim o detaliere a acestora după natura lor, pe categoriile de creanțe comerciale și alte creanțe. Evoluția volumului creanțelor pe cele două categorii de creanțe reprezentative la nivelul societății Cemacon și anume creanțe comerciale și alte creanțe, pe perioada 2005-2011, se  prezintă mai jos:

Grafic nr. 6 Evoluţia creanţelor la S.C .Cemacon S.A 4,000,000 3,500,000 2005

3,000,000

2006

2,500,000

2007 2,000,000

2008

1,500,000

2009

1,000,000

2010 2011

500,000 0 A. CREANŢE COMERCIALE

B. ALTE CREANŢE

TOTAL CREANŢE

Sursa:  Prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Analizând ritmul modificării creanțelor utilizând graficul de mai sus constatăm următoarele: - volumul creanțelor evoluează diferențiat de la un an la altul, astfel în comparaţie cu anii 20052006, în anul 2007 creanţele deţin cea mai mare pondere 288%, datorită unei creşteri impunătoare a valorii creanţelor comerciale de 3 ori faţă de perioada anterioară (2005-2006); - din anul 2007 până în 2009 se înregistrează o descreştere a creanţelor, urmată apoi de o stagnare până în anul următor (2010), fapt datorat scăderii creanţelor comerciale, precum şi a altor creanţe; -în anul 2011 se evidenţiază o uşoară dezmorţire a situaţiei generale a creanţelor, astfel înregistrându-se o creştere cu 19% a totalului creanţelor.  A. 2. 2.1. Analiza evoluţiei creanţelor comerciale

 Necesită o abordare sub dublu aspect: 



a)

din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă extinderea sau diminuarea activităţii comerciale, pusă în evidenţă prin ritmul modificării creanţelor comerciale (ICC); din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale (analiza corelativă între ICC şi ICAN).

Analiza extensivă a volumului creanţelor comerciale (analiza ICC) se prezintă astfel:

 Tabel nr. 9 Analiza ritmului de modif icare a creanţelor comerciale (CC ) Perioada

Indicatori  – 

Intepretare/Cauze

Corelații ICC=73,42%

2009/2008

ICC<100

Creanţele comerciale ating un volum de 2.319.299 lei, înregistrând o scădere de 26,58% în 2009 faţă de 2008. Pe fondul corelării cu analiza intensivă, constatăm că situaţia reflectă totuşi o dezvoltare a activităţii comerciale datorită unui ritm de încasare superior ritmului de facturare. ICC=75,37%

2010/2009

ICC˂100

Creanțele comerciale se diminuează în 2010 faţă de 2009 cu 24,63%. Pe fondul corelării cu analiza intensivă, remarcăm că situaţia reflectă o dezvoltare a activităţii comerciale (volumul vânzărilor este în creştere). ICC= 83,74%

2011/2010

Sinteză 2008-2011 b)

ICC˂100

Creanţele comerciale ating un volum de 1.463.913 lei înregistrând o scădere de 16,26% în 2011 faţă de 2010. Pe fondul corelării cu analiza intensivă, constatăm că situaţia reflectă totuşi o dezvoltare a activităţii comerciale datorită unui ritm de încasare superior ritmului de facturare. Concluzii!

ICC<100

Există o restrâ ngere a activităţii comerciale a entităţii pe întreaga perioadă analizată, cu precădere în 2009.

Analiza intensivă a volumului creanțelor comerciale se prezintă astfel:

Tabel nr.10: Analiza corelației între dinamica creanțelor comerciale și dinamica cifrei de afaceri Perioada

2009/2008

2010/2009

2011/2010

Indicatori-

Corelații ICC<100 ICAN<100 și ICC> ICAN ICC>100 ICAN>100 și ICC< ICAN ICC>100 ICAN˂100 și

Interpretare/Cauze ICC=73,42%, ICAN=59,69% , ICC> ICAN

În 2009 față de 2008 se constată o dezvoltare a activităţii comerciale cu o încasare a creanţelor într -un ritm superior  timpilor de facturare. Are loc o creştere a vitezei de rotaţie a creanţelor datorată scăderii volumului creanţelor comerciale. ICC=75,37%, ICAN=76,27%, ICC< ICAN

Această situație reflectă o extindere a activității comerciale, care este însoțită de o politică de încasare corespunzătoare. Altfel spus, ritmul de facturare este însoțit de un ritm corepunzător al încasărilor. În această situaţie se constată intensificar ea vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale în 2010 faţă de anul precedent. ICC=83,74%, ICAN=123,66%, ICC< ICAN

Situaţia reflectă o acumulare a creanţelor comerciale, fără realizarea unei activităţi comerciale corespunzătoare. Acest

ICC< ICAN ICC<100 ICAN<100 și ICC> ICAN Şi ICC>100 ICAN>100 și ICC< ICAN Şi ICC>100 ICAN˂100 și ICC< ICAN

Sinteză 2008-2011

aspect este unul nefavorabil societăţii. Concluzii!

Comparativ pe perioada de analiză, reiese că pe fondul unei gestionări eficiente a creanţelor comerciale, situaţia apare totuşi mai favorabilă în 2009, pentru că ritmul de creştere a vitezei de rotaţie a creanţelor  comerciale este mai mare decât în 2008.

Viteza de rotație a creanțelor comerciale: I2009/2008k CC=

CAN 2009 / CC 2009 CAN  2008

/ CC 2008

I2010/2009k CC=

CAN 2010 / CC 2010

I2011/2010k CC=

CAN 2011 / CC 2011

* 100

CAN 2009 / CC 2009

CAN 2010 / CC 2010

12.51

*100 =

* 100

= =

*100

15.39 12.66

12.66

81.28%

*100



101.19%

*100



147.63%

12.51 18.69



 A. 2. 2. 2. Analiza evoluţiei altor creanţe Tabel nr.11: Analiza dinamicii altor creanțe Perioada

Indicatori-

Interpretare/Cauze

Corelații IAcr=138.76%

2009/2008

IAcr >100

2010/2009

IAcr ˂100

2011/2010

IAcr >100

Se remarcă o creştere a acestora de 38.76% faţă de 2008. Această creştere se datorează creşterii volumului TVA-ului de recuperat de la Bugetul Statului, creşterii sumelor reprezentate de decontările din operaţiile în curs de clarificare. IAcr=96.52%

În anul 2010 valoarea acestor creanţe scade cu 3.48%, înregistrându-se diminuări ale TVA-ului de recuperat. IAcr=166.05%

Se remarcă o creştere accentuată a acestora cu 66.05% faţă de 2010. Această creştere se datorează creşterii volumului TVAului de recuperat de la Bugetul Statului, creşterii sumelor  reprezentate de decontările din operaţiile în curs de clarificare.

Sinteză 2008-2011

IAcr >100 Şi IAcr ˂100

Concluzii!

În privința situaţiei entității la categoria alte creanțe, se constată că pe perioada analizată sumele pe care aceasta le are de încasat cresc şi sunt aferente relaţiilor cu diverşi debitori: atât statul, cât şi debitori diverşi.

 A. 2. 3. Analiza evoluţiei trezoreriei Tabel nr.12: Analiza dinamicii numerarului din casă și bancă Perioada

Indicatori-

Interpretare/Cauze

Corelații ICB=1.27%

2009/2008

ICB<100

Se poate observa o diminuare spectaculoasă a disponibilităşilor băneşti cu aproximativ 98% în 2009 faţă de 2008. Situaţia indică o degradare a stării de lichiditate care, în condiţiile în care se extinde pe o perioadă mai mare de timp,  poate genera incapacitate de onorare a plăţilor imediate, întârzieri în onorarea obligaţiilor ce implică penalităţi suplimentare pe de o parte şi nevoia de a apela la credite de trezorerie purtătoare de dobânzi, pe de altă parte. ICB=4.06%

2010/2009

ICB˂100

Se poate observa o diminuare spectaculoasă a disponibilităşilor băneşti cu aproximativ 95% în 2010 faţă de 2009. Situaţia indică o degradare a stării de lichiditate care, în condiţiile în care se extinde pe o perioadă mai mare de timp,  poate genera incapacitate de onorare a plăţilor imediate, întârzieri în onorarea obligaţiilor ce implică penalităţi su plimentare pe de o parte şi nevoia de a apela la credite de trezorărie purtătoare de dobânzi, pe de altă parte. ICB=6669.22%

2011/2010

ICB>100

Sinteză 2008-2011

ICB<100 Și ICB>100

Se observă o creştere fenomenală a trezoreriei, înregistrând un volum de peste 66 ori mai mare decât cel din 2010, ca urmare a intensificării vitezelor de rotaţie a stocurilor, corelate cu scăderea valorii creanţelor, entitatea reuşind să-şi recupereze sumele blocate în creanţe într -un volum destul de mare. Concluzii ! La S.C. Cemacon S.A. analiza trezoreriei revine la analiza disponibilităților bănești în casă sau conturi la bănci. Dacă e să analizăm ritmul evoluției trezoreriei vom observa că acesta nu prezintă o tendință uniformă de la un an la altul, înregistrându-se creșteri și scăderi. Volumul trezoreriei scade în 2009 datorită unei gestionări mai puţin eficiente a stocurilor și creanțelor . Chiar dacă anul 2009 nu a venit cu o  bună gestionare, nivelul trezoreriei pare vizibil îmbunătăţit.

 A. 3. Analiza cheltuielilor în avans Conform Anexei nr.1 la nivelul societăţii Cemacon S.A. s-au înregistrat cheltuieli în avans doar în anul 2005, respectiv ultimul an de analiză 2011. În perioada de bază (2005), nivelul cheltuielilor în avans era de 46464 lei, scăzând în ultimul an cu 36.68% (17043 lei). B.  Analiza evoluţiei datoriilor

Datoriile entității sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise concretizate în obligațiile actuale ale entității rezultate din relații cu diverși terți cât și veniturile în a vans. Evoluția datoriilor pe total și pe elemente componente este redată în graficul de mai jos: Graficul nr.7:  Evoluția datoriilor la S.C.Cemacon S.A. 160,000,000 140,000,000 120,000,000 100,000,000 80,000,000 60,000,000 40,000,000 20,000,000 0

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Din analiza graficului de mai sus, precum şi din informațiile oferite de Anexa 1 ”Analiza  poziției financiare” constatăm următoarele:   

 pe perioada de analiză 2005-2011 remarcăm o evoluţie fluctuantă a totalului datoriilor; datoriile peste un an sunt reprezentate de „Sume datorate instituţiilor de credit” şi „ Alte dator ii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale”; în anul 2008 se constată o creştere a datoriilor totale cu un procent semnificativ (de aproximativ 3 ori) faţă de anul anterior, situaţie datorată creşterii volumului datoriilor   peste un an la mai mult decât triplul acestora în 2008 comparativ cu anul precedent;



din anul 2008 până în ultimul an de analiză (2011) putem observa o uşoară creştere a totalului datoriilor, dar constantă. B. 1. Analiza evo luţiei datoriilor propriu-zise

Pentru o analiza detaliată a datoriilor propriu-zise eploatăm informațiile din nota 5 ”Situația creanțelor și datoriilor” așa cum am prezentat în Anexa 1 ”Analiza evoluției poziției financiare”. La o parcurgere sumară a informațiilor mai sus menționate constatăm următoarele: -entitatea are contractate credite pe termen lung(termen de exigibilitate de peste 5 ani) față de  bănci -alte datorii pe care le deține societatea sunt reprezentate de:  

Alte datorii Datorii faţă de furnizori

Evoluția datoriilor propriu-zise clasificate după natura lor o redăm în graficul de mai jos:

Grafic nr.8: Evoluția datoriilor propriu- zise, după natură ( sub un an) 60,000,000 50,000,000 2005

40,000,000

2006 30,000,000

2007

20,000,000

2008

10,000,000

2009 2010

0 A.Sume B.Datorii datorate comerciale institutiilor de furnizori credit

C.Alte datorii

TOTAL

Sursa:  prelurări pe baza informațiilor prelurate din Anexa 1

2011

Grafic nr.9: Evoluția datoriilor propriu- zise, după natură ( peste un an) 120,000,000 100,000,000 2005

80,000,000

2006

60,000,000

2007 2008

40,000,000

2009 20,000,000

2010

0

2011 A.Sume datorate institutiilor de credit

B. Alte datorii

TOTAL

Sursa:  prelurări pe baza informațiilor prelurate din Anexa 1

Tabel nr. 13 Analiza dinamicii datoriilor bancare sub un an ( DB) Perioada

Indicatori-

Interpretare/Cauze

Corelații IDB=112,00%

2009/2008

2010/2009

2011/2010

IDB˃100

IDB˃100

IDB˃100

Situaţia indică o creştere a datoriilor bancare faţă de anul de  bază prin: contractare de noi credite într -o sumă mai mare decât rambursările din aceaşi perioadă; creşterea nivelului dobânzilor percepute; nerespectarea termenilor de rambursare a ratelor scadente şi a dobânzilor aferente. Situaţie nefavorabilă generând costuri de finanţare suplimentară. IDB=182,62%

Situaţia indică o creştere a datoriilor bancare faţă de anul de  bază prin: contractare de noi credite într-o sumă mai mare decât rambursările din aceaşi perioadă; creşterea nivelului dobânzilor percepute; nerespectarea termenilor de rambursare a ratelor scadente şi a dobânzilor aferente. Situaţie nefavorabilă generând costuri de finanţare suplimentară. IDB=221,69%

Situaţia indică o creştere a datoriilor bancare faţă de anul de  bază prin: contractare de noi credite într -o sumă mai mare decât rambursările din aceaşi perioadă; creşterea nivelului dobânzilor percepute; nerespectarea termenilor de rambursare a ratelor scadente şi a dobânzilor aferente. Situaţie nefavorabilă generând costuri de finanţare suplimentară.

Concluzii!

Sinteză 20082011

IDB˃100

Datoriile bancare prezintă o dendinţă fluctuantă pe întreaga  perioadă analizată.

Tabel nr. 14 Analiza dinamicii datoriilor bancare peste un an ( DB) Perioada

Indicatori-

Interpretare/Cauze

Corelații IDB=126,42%

2009/2008

2010/2009

2011/2010

Sinteză 20082011

IDBL˃100

IDBL˂100

IDLB˂100

IDBL˃100 Şi IDLB˂100

Situaţia indică o creştere a datoriilor bancare faţă de anul de  bază prin: contractare de noi credite într-o sumă mai mare decât rambursările din aceaşi perioadă; creşterea nivelului dobânzilor percepute; nerespectarea termenilor de rambursare a ratelor scadente şi a dobânzilor aferente. Situaţie nefavorabilă generând costuri de finanţare suplimentară. IDB=97,27%

Situaţia indică o diminuare a serviciilor bancare, întreprinderea apelând într-o măsură mai pronunţată la alte surse de finanţare pentru finanţarea nevoilor pe termen lung comparativ cu anul de bază. IDB=78,72%

Situaţia indică o diminuare a serviciilor bancare, întreprinderea apelând într-o măsură mai pronunţată la alte surse de finanţare pentru finanţarea nevoilor pe termen lung comparativ cu anul de bază. Concluzii!

Datoriile bancare prezintă o dendinţă fluctuantă pe întreaga  perioadă analizată.

În ceea ce privesc datoriile comeriale , acestea se regăsesc pe toată perioada analizată și reprezintă datorii față de furnizori, fiind în întregime sub un an. Analiza datoriilor comerciale o reflectăm în tabelul de mai jos: Tabel nr.15: Analiza dinamicii datoriilor comeriale Perioada

Indicatori-

Interpretare/Cauze

Corelații IDCS=82,25%

2009/2008

2010/2009

IDCS˂100

IDCS˃100

În 2009 are loc o scădere a datoriilor comerciale, ca urmare: a diminuării costului de achiziţie a materialelor de la furnizori; datorită rambursării sumelor către furnizori şi a neangajării în activităţi comerciale suplimentare. IDCS=136,10%

Are loc o creştere cu aproximativ 36,10% a datoriilor 

comerciale, ca urmare a creşterii volumului activităţii, sub forma creşterii volumului fizic a stocurilor de active. 2011/2010

IDCS<100

IDCS=64,81%

În 2011 are loc o scădere a datoriilor comerciale, ca urmare: a diminuării costului de achiziţie a materialelor de la furnizori; datorită rambursării sumelor către furnizori şi a neangajării în activităţi comerciale suplimentare. Concluzii!

Sinteză 200-2010

IDCS>100 și IDCS<100

Datoriile bancare prezintă o dendinţă fluctuantă pe întreaga  perioadă analizată.

B.2. Analiza evoluţiei veniturilor în avans şi a provizioanelor Veniturile în avans recunoscute de societate sunt reprezentate în întregime de venituri înregistrate în avans. Veniturile înregistrate în avans, înregistreză o scădere de aproximativ 5% în 2011 faţă de 2010. O diminuare a veniturilor înregistrate în avans faţă de anul de bază duce la o creştere a capitalurilor proprii într -un ritm mai redus. Tabel nr.16 Analiza în dinamică a provizioanelor  Perioada

Indicatori-

Interpretare/Cauze

Corelații 2009/2008 2010/2009 2011/2010

Sinteză 200-2010

IPR ˂100 IPR ˂100 IPR ˃100

IPR >100 și IPR <100

IPR =0,00%

În 2009 societatea nu are constituite provizioane. IPR =0,00%

 Nici în anul 2010, societatea nu constituie privizioane. IPR =576,42%

Situaţia indică o creştere masivă a acestor tipuri de provizioane faţă de anul de bază, fie datorită constituirii d e noi provizioane, fie datorită majorării celor precedente. Concluzii!

Doar în 2011 societatea manifestă o aversiune faţă de risc, constituindu-şi provizioane.

C.  Analiza evoluţiei capitalurilor proprii

Toate capitalurile societății sunt reprezentate de capitaluri proprii, neexistând angajări de către stat în capitalul entității. Evoluția capitalurilor proprii se prezintă astfel:

Grafic nr. 10 Evoluţia capitalurilor prorprii

CAPITALURI PROPRII 80,000,000 70,000,000 60,000,000 50,000,000 40,000,000

CAPITALURI PROPRII

30,000,000 20,000,000 10,000,000 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa:  Anexa nr.1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”

Din graficul de mai sus se poate constata: Tabel nr.17: Analiza dinamicii capitalurilor proprii Perioada

Indicatori-

Interpretare/Cauze

Corelații ICPR =209,95%

2009/2008

ICPR ˃100

Această creştere de capital propriu se datorează în mare parte  profitului net înregistrat în exerciţiile financiare corespunzătoare, cât şi creşterilor volumului rezervelor, ca element a politicii prudenţiale promovate de către societate. În 2009 faţă de 2008 creşterea valorii capitalurilor proprii se datorează: r eevaluării patrimoniului societăţii la 31.12.2009, conform hotărârii AGA, înregistrându-se diferenţe favorabile din reevaluare, care au determinat o creştere a rezervelor din reevaluare; constituirii de rezerve legale, ce au determiant o creştere cu 108,51% faţă de cele constituite în anul anterior. 



2010/2009

2011/2010

Sinteză

ICPR ˂100

ICPR ˂100 ICPR >100

ICPR =57,39%

Situaţia indică o diminuare a capitalurilor proprii, datorită scăderii valorii rezervelor din reevaluare cu 80,54% faţă de anul anterior. ICPR =73,74%

Situaţia se menţine şi în 2011, de această dată datorită scăderii valorii rezervelor din reevaluare cu 99,96%. Concluzii!

Entitatea înr egistrează o scădere a capitalurilor proprii pe

2008-2011

și ICPR <100

întreaga perioadă analizată, comparativ cu evoluția datoriilor.

2. 2. Analiza structurii poziţiei financiare

Analiza structurii poziției financiare vine să suprindă modificările structurale survenite în cadrul celor trei componente ale poziției financiare: active, datorii și capital propriu. Acest tip de analiză presupune determinarea ratelor de structură ale elementelor de active/datorii/capitaluri  proprii care sunt calculate și prezentate în Anexa 2 ”Analiza structurii poziției financiare”. Pe  baza acestora avem următoarele rezultate ale analizei:  A.  Analiza structurii activelor

generale de structură ale activelor sunt reprezentate de Rata activelor  imobilizate, Rata activelor circulante și Rata cheltuielilor în avans care la nivelul societăţii analizate se reprezintă grafic astfel:

 Ratele

Grafic nr. 11 Rate generale de structură ale activelor  100% 90% 80% 70%

CHELTUIELI IN AVANS

60% 50%

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

40%

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

30% 20% 10% 0% 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursă: Prelucrări  pe baza Anexei 2 “Analiza structurii poziţiei financiare”



Din analiza ratelor generale de structură ale activelor se constată următoarele:

 pondere mai accentuată a activelor circulante (în medie de aproximativ 86%) comparativ cu ponderea activelor imobilizate (de aproximativ 14%) pe toți anii supuși analizei. Se poate -

observa o creștere în timp a ponderii activelor circulante, în favoarea ponderii activelor  imobilizate în total active;  ponderea activelor imobilizate alternează pe toată perioada analizei; creșterea ratei generale a activelor circulante se datorează unei creșteri mai accentuate a acestor active, în comparaţie cu o creştere mai lentă a celorlalte elemente de activ. Situaţia indică o modernizare a infrastructurii întreprinderii, având consecinţe facvorabile atât în privinţa capacităţolor productive, cât şi în direcţia creşterii credibilităţii firmei în faţa investitorilor şi a creditorilor; rata cheltuielilor în avans este 0,1%, însă astfel de situație este destul de des întâlnită în România. Concluzii:

 Din analiza ratelor generale de structură se pune în evidență orientarea politicii firmei  spre activitatea de exploatare, însă în anul 2011 compania este interesată de investiţia în capacităţi productive, societatea sporindu- şi astfel credibilitatea în faţa investitorilor.

 pune în evidență mutațiile structurale  produse în cadrul politicii investiționale a entității pe perioada supusă analizei, se constată următoarele:

 Analiza ratelor interne ale activelor imobilizate

ponder ea covârșitoare în totalul imobilizărilor, pe toți anii analizați o dețin imobilizări le corporale cu o valoare de 99,99%. La formarea lor contribuie în cea mai mare proporție valoarea instalațiilor tehnice și mașinilor (în medie de 37%), urmată de terenuri și construcții (în medie de 35%) şi valoarea avansurilor si imobilizărilor corporale în curs (în medie de 28%); -

imobilizările necorporale înregistrează ponderea de aproximativ 1% în total imobilizări;

în cadrul politicii investiţionale a entităţii, investiţiile în capitalurile altor firme reprezintă un procent nesemnificativ. Concluzii:

 În sectorul investițional entitatea se orientează doar spre investiții în capacități  productive, în defavoarea investițiilor nemateriale sau a investițiilor pe piața de capital.  Ratele interne ale activelor imobilizate  pun

în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicii investiționale a entității și sunt reprezentate de Rata imobilizărilor  necorporale, Rata imobilizărilor corporale și Rata imobilizărilor financiare.

Pe perioada supusă analizei, mutațiile în structura activelor imobilizate se reflectă grafic astfel:

Grafic nr.12: Ratele interne ale activelor imobilizate 100% 99% 98%

IMOBILIZARI FINANCIARE

97% IMOBILIZARI NECORPORALE

96%

IMOBILIZARI CORPORALE

95% 94% 93% 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa:  Prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare” 

Din analiza ratelor interne de structură ale activelor imobilizate se constată următoarele:

 ponderea covâșitoare în totalitatea imobilizărilor, pe toți anii o dețin imobilizările corporale cu o valoare de aproximativ 99%. Creşterea ponderii imobilizărilor corporale în total imobilizări nu trebuie apreciată ca fiind nefavorabilă, atât timp cât investițiile repective au fost necesare pentru dezvoltarea ulterioară a societății și creșterea valorii sale pe piață; imobilizările necorporale deţin o pondere nesemnificativă în totalul imobilizărilor de 0,23%, fiind reprezentate numai de investiţiile în concesiuni, brevete şi licenţe; -

imobilizările financiare deţin o pondere nesemnificativă de 0,9% .

Concluzii:

 În sectorul investițional entitatea se orientează doar spre investiții în capacități  productive, în defavoarea investițiilor nemateriale sau a investițiilor pe piața de capital.  Ratele interne ale activelor circulante  pun

în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicilor adoptate la nivelul activelor de exploatare, cu referiri stricte la mutațiile înregistrate în privința gradului de lichiditate. În acest sens se calculează în principal Rata stocurilor, Rata creanțelor , R ata investiţiilor financiare pe termen scurt și Rata trezoreriei. Pe perioada 2005-2011, acestea se reprezintă grafic astfel:

Grafic nr. 13 Rate interne ale activelor circulante 100% 90% 80%

TREZORARIA

70% 60% 50%

INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

40%

CREANTE

30%

STOCURI

20% 10% 0% 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa:  Prelucrări pe baza Anexei 2”Analiza structurii poziției financiare”

Din analiza ratelor interne de structură ale activelor circulante se constată următoarele: - în privința ratei stocurilor, se constată o creştere fulminantă în 2007 faţă de nivelul anului anterior (la 216,46% de la 53,89 %) urmată de o scădere importantă de la 216,46% la 9,59%. Ponderea lor oscilează diferit în totalul activelor circulante. Totuşi, o creştere a ponderii lor este apreciată ca fiind nefavorabilă deoarece presupune imobilizări suplimentare de fonduri. - rata creanțelor indică importanța contribuției lor la formarea activelor circulante. Aceasta creşte în 2007 la 144,69% faţă de anul anterior, scăzând brusc în 2008 la 6,07%. - analizând rata trezoreriei, constatăm că aceasta creşte semnificativ în 2007 ( la 81,36% de la 6,45% în anii precedenţi) prin creşterea contribuţiei numerarului în activele circulante. Ponderea semnificativă a disponibilităţilor băneşti mai ales în ultimii ani ai analizei indică o consolidare a stării de lichiditate financiară cu implicaţii favorabile asupra menţineri i echilibrului financiar pe termen scurt. Concluzii:

 Din ratele interne ale activelor circulante constatăm că pe perioada analizată gradul de

lichiditate a activelor a crescut, pe fondul creșterii ponderii stocurilor și a reducerii ponderii trezoreriei.

sunt reprezentate de Rata stocurilor de materii  prime și materiale, Rata stocurilor în curs de execuție, Rata stocurilor de produse finite și Rata avansurilor pentru cumpărări de stocuri.

 Ratele interne ale structurii stocurilor

La societatea S.C. Cemacon S.A. mutațiile din structura stocurilor sunt reflectate în graficul de mai jos:

Grafic nr.14:  Rate interne ale stocurilor  100% 90%

AVANSURI PENTRU CUMPARARI DE STOCURI

80% 70%

PRODUSE FINITE SI MARFURI

60% 50%

PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE

40% 30% 20%

MATERII PRIME SI MATERIALE CONSUMABILE

10% 0% 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa:  Prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare”

Din analiza ratelor interne ale stocurilor se contată: - cea mai importantă pondere au avut-o în 2010 produsele finite și mărfurile cu o rată medie de 71%, urmată fiind de stocurile de materii prime și materiale în medie de 21%; - avansurile pentru cumpărări de stocuri deţin o pondere nesemnificativă de 3,4% în total active; - deoarece anul 2010 se caracterizează printr -o reducere uşoară a ponderii stocurilor de materii  prime pe fondul creşterii ponderii de produse finite, apreciem că situaţia este una favorabilă reflectând un ciclu de producţie activ. Concluzii:

 Apreciem anul 2010 mai bun din punct de vedere al gestionării ciclului productiv decât  anul 2009. 

Ratele interne de structură ale creanțelor sunt reflectate în graficul de mai jos:

Grafic nr.15:  Ratele interne ale creanțelor  100% 90% 80% 70% 60% 50%

ALTE CREANTE

40%

CREANTE COMERCIALE

30% 20% 10% 0% 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa:  Prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare”

Din analiza ratelor interne ale creanțelor putem constata următoarele: - creanțele comerciale înregistrează o pondere covârșitoare, de peste 95% în 2007 după care  ponderea scade sistematic cu aproximativ 6%, adică la aproximativ 72% în 2011; - scăderea ponderii creanţelor comerciale în total creanțe 2011 se realizează pe fondul creșterii volumului altor creanțe, adică a unor sume pe care societatea le are de încasat pe perioada analizată și care sunt aferente relațiilor cu diverși debitori. Concluzii:

 Per ansamblu are loc o scădere a creanțelor comerciale în total creanțe datorită creșterii volumului altor creanțe. Chiar dacă ponderea creanțelor comerciale a scăzut puțin activitatea comercială a societății este bună.

B.  Analiza structurii datoriilor şi capitalurilor proprii 

Ratele generale de structură ale datoriilor și capitalurilor proprii reprezintă o primă categorie de rate de structură ale pasivelor și vizează reflectarea gradului de dependență financiară generală puse în evidență prin Rata autonomiei financiare totale și Rata de îndatorare globală.

Graficul nr.16 : Rate generale de structură ale datoriilor și capitalurilor  160,000,000 140,000,000 120,000,000 100,000,000 DATORII

80,000,000

CAPITAL PROPRIU

60,000,000 40,000,000 20,000,000 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa:  prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare”

Din analiza ratelor generale de structură ale datoriilor și capitalurilor se desprind concluzii privind ponderea surselor de finanțare ale entității, atât cele proprii cât și cele atrase, astfel: - ponderea datoriilor în total surse crește de la un an la altul, devenind în 2011 aproape de 10 ori mai mari decât în 2005; -capitalurile proprii deși sunt cu mult mai mici decât datoriile, acestea cresc din 2005 până în 2009, apoi se observă o uşoară scădere a acestora. 

Ratele combinate de structură ale datoriilor și capitalurilor proprii  pun în evidență gradul de dependenţă financiară pe nivele prin utilizarea următoarelor rate de structură combinate ale datoriilor și capitalurilor proprii cum ar fi: Rata stabilității financiare, Rata autonomiei financiare la termen, Rata îndatorării financiar - bancare, Rata îndatorării financiar-bancare la termen, Rata pârghiei financiare-capitaluri proprii.

Pe baza calculelor efectuate și reflectate în Anexa2 ”Analiza structurii poziției financiare” – Ratele de dependență financiară, se constată următoarele rezultate: - rata stabilității financiare nu se încadrează în intervalele de siguranţă financiară [60%-100%], aspect nefavorabil; - rata autonomiei financiare la termen deși înregistrează o uşoară fluctuaţie de la un an la altul în cei patru ani aceasta nu reușește să atingă intervalul de siguranță; - rata îndatorării financiar -bancare pune în evidență gradul de îndatorare al entității din surse financiar-bancare şi se situează în intervalul de siguranţă financiară de [0%-50%] în anii 2008  –  2009;

- rata îndatorării financiar -bancare la ternen reflectă gradul de îndatorare pe termen lung, nivelul acestei rate nu se situează în intervalul de siguranţă financiară [0%-40%]; - rata pârghiei financiare-capitaluri proprii arată în ce măsură datoriile societății pot fi achitate pe seama capitalurilor proprii. Rata înregistrează o evoluție nefavorabilă, încadrându-se în limita maximă de 200% a intervalului de siguranţă financiară doar în anul 2009. Concluzii:

 Entitatea are contractate credite bancare pe termen mediu și lung față de instituțiile de credit, cu toate acestea capacitatea generală a entității de a face față achitării acestora este una relativ bună.  Ratele interne ale datoriilor  pun

în evidență ponderea pe care diferitele tipuri de datorii o dețin în totalul datoriilor. Pornind de la informațiile primordiale oferite de Bilanț, se pot  pune în evidență pentru început, pornind de la clasificarea datoriilor după exigibilitate, următoarele rate: Rata datoriilor ce trebuie plătite într -o perioadă de 1 an, Rata datoriilor  ce trebuie plătite într -o perioadă de peste 1 an, Rata provizioanelor.

La nivelul societății analizate, situația structurii datoriilor, într -o clasificare a lor după exigibilitate, se prezintă astfel: Grafic nr.17 : Ratele interne ale datoriilor, după exigibilitate:

100% 90% 80% 70% 60%

C. VENITURI ÎN AVANS

50%

B. DATORII PESTE UN AN

40%

A. DATORII SUB UN AN

30% 20% 10% 0% 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare”

Din analiza ratelor interne ale datoriilor după exigibilitate, se pune în evidență ponderea  pe care diferitele tipuri de datorii o dețin în totalul datoriilor, astfel: -  ponderea semnificativă în totalul datoriilor o dețin datoriile pe termen lung, care pe toată  perioada analizată înregistrează o fluctuaţie; din anul 2005 până în 2009 datoriile de peste un an,

deţin o pondere semnificativă de până la 80%, urmată apoi de o descreştere în anii următori 2010-2011; - datoriile sub un an, deși în 2005 dețineau peste 60% pe parcursul analizei acestea au scăzut considerabil. O cauză a scăderii acestora poate fii creșterea datoriilor peste 1 an. - în ceea ce privește veniturile în avans, societatea nu le deţinea până în anul 2009, ca mai apoi în anii 2010-2011 sa apară şi chiar să înregistreze o creştere. Conluzii:

 Din analiza ratelor interne ale datoriilor după exigibilitate se constată o orientare

 generală către sursele de finanțare pe termen lung, în defavoarea datoriilor pe termen scurt, deși la începutul analizei firma opta pentru acestea. Situația este considerată favorabilă atâta tim p cât firma onorează plățile și face investiții pentru a ajuta la dezvoltarea societății.

Mai departe, datoriile clasificate după exigibilitate, pot fi clasificate din punct de vedere al naturii acestora, prin calculul ratelor interne ale datoriilor pe ter men scurt și lung.  pun în evidență mutațiile structurale în cadrul surselor de finanțare pe termen scurt, în funcție de natura acestor datorii. La nivelul societății noastre constatăm următoarele astfel de structuri:

 Ratele interne ale datoriilor pe termen scurt

Grafic nr.18:  Rate interne ale datoriilor pe termen scurt 

100% 90% 80% 70% 60%

ALTE DATORII

50%

DATORII COMERCIALE

40%

DATORII BANCARE

30% 20% 10% 0% 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa:  prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare”

Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt se constată următoarele: - aproximativ 80% din totalul datoriilor pe termen scurt sunt reprezentate de datoriile bancare, urmată mai apoi de alte datorii în procent de 15%, datoriile comerciale deţinând un procent de doar 5% din totalul datoriilor pe termen scurt;

- nu există datorii restante, astfel entitatea menținându-și credibilitatea în față creditorilor.

 pun în evidență mutațiile structurale în cadrul surselor de finanțare pe termen lung, în funcție de natura acestor datorii.

 Ratele interne ale datoriilor pe termen lung

Grafic nr. 19: Ratele interne ale datoriilor pe termen lung  100% 90% 80% 70% 60% 50%

ALTE DATORII

40%

DATORII BANCARE

30% 20% 10% 0% 2005 2006 2007 2008

2009

2010

2011

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare”

Din calculul și analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen lung se contată următoarele: -datoriile pe termen lung sunt reprezentate în pondere covârşitoare de către datoriile bancare (peste 80%), urmate de alte datorii cu un procent de aproximativ 20%; - pe perioada analizată datoriile bancare au o evoluţie fluctuantă, din 2005 până în 2007 se remarcă o uşoară creştere, urmată de o scădere mai puţin semnificativă, din anul 2009 menţinându-se la acelasi nivel de aproximativ 98%; -de menționat este că pe parcursul perioadei analizate 2005-2011 societatea nu a înregistrat credite sau dobânzi restante.

reflectă mutațiile structurale din cadrul capitalurilor proprii prin calculul următoarelor rate: Rata capitalului social, Rata primelor  legate de capital, Rata rezerelor din reevaluare, Rata rezultatului reportat, Rata rezultatului exercițiului, Rata repartizării rezultatului exercițiului.

 Ratele interne ale capitalurilor proprii

La nivelul societăţii analizate, ratele interne ale capitalurilor proprii se reflectă astfel:

Grafic nr.20: Ratele interne ale capitalurilor proprii 100

CAPITAL SUBSCRIS SI VARSAT

90 80 70

REZERVE DIN REEVALUARE

60

REZERVE

50 REZULTATUL EXERCITIULUI

40 30

REZULTATUL REPORTAT

20 10

REPARTIZAREA PROFITULUI

0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sursa:  prelucrări pe baza Anexei 2 ”Analiza structurii poziției financiare”

Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constată următoarele: - în totalul capitalului propriu ponderea o deține capitalul subscris şi vărsat , fiind urmat de rezervele din reevaluare; - ponderea capitalului social în capitalurile proprii evoluează de la 40% în anul 2005 la 90% în anul 2011. Această evoluţie se datorează unei creşteri substanţiale înregistrate la celelalte elemente, în special la rezultatul exerciţiului. Conluzii:

 Din analiză de mai sus reiese faptul că firma mizează pe câștig și mai puțin pe politicile  prudențiale, dovadă fiind faptul că entitatea deţine un procent nesemnificativ de rezerve.

2. 3. Analiza echilibrului poziţiei financiare În cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunțită a modului cum se realizează echilibrul poziției financiare la cele trei nivele și anume:   

Analiza lichidității financiare Analiza solvabilității financiare Analiza gestiunii resurselor controlate

2. 3. 1. Analiza lichidităţii financiare Pentru a  pune în evidență starea de lichiditate, vom calcula și interpreta cel puțin următorii indicatori: Rata lichidității curente, Rata lichidității imediate, Rata lichidității efective, Capitalul de lucru și Rata de acoperire a capitalului de lucru.

La nivelul societății analizate, valoarea și evoluția indicatorilor de lichiditate se reflectă în graficele de mai jos: Grafic nr.21: Evoluția indicatorilor de lichiditate

350.00 300.00 250.00

1. Rata lichiditatii curente

200.00

2. Rata lichiditatii immediate

150.00

3. Rata lichiditatii efective

100.00 50.00 0.00 2008

2009

2010

2011

Grafic nr.22: Rata capitalului de lucru

Rata capitalului de lucru 40.00 30.00 20.00 10.00

Rata capitalului de lucru

0.00 -10.00

2008

2009

2010

2011

-20.00 -30.00

Sursa: Prelucrări  pe baza Anexei ”Analiza lichidității și solvabilității”

Privind starea de lichiditate, pe perioada 2008-2011 putem face următoarele aprecieri: 







r eferitor la nivelul şi evoluţia lichidităţii curente, constatăm că aceasta nu se situează în intervalul de siguranţă financiară de [150%-250%], în 2008 nivelul acesteia depăşind  pragul maxim al intervalului de siguranţă financiară, ceea ce reflectă un nivel prea mare al activelor curente, comparativ cu nevoile de finanţat; din analiza nivelului și evoluției ratei lichidității imediate constatăm faptul că, pe întreaga  perioadă de analiză, intervalul este unul diferit în comparaţie cu norma la care ar fi trebuit să se încadreze; r ata lichidității efective, indică pe toată perioada de analiză, o acoperire deficitară a datoriilor curente din trezorerie, astfel nefiind posibilă încadrarea aceesteia în limita inferioară a intervalului de siguranță. Situaţia se datorează existenţei unui volum mult mai redus al disponibilităţilor  din casă şi conturi la  bănci comparativ cu volumul datoriilor curente; în ceea ce privește analiza evoluției capitalului de lucru, apreciem că entitatea se află în echilibru financiar doar în anul 2008 deoarece dispune de o marjă de sigutanță privind finanțarea activelor curente. Totuşi, din analiza ratei capitalului de lucru, apreciem că această marjă de siguranţă apare ca fiind mult prea mare, ponderea sa în total active de păşind cu mult valoarea optimă faţă de nivelul mediu înregistrat pentru ţările dezvoltate (de 5%). Valorea mult prea exagerată a ratei capitalului de lucru în 2008 (30,66%) ridică un semnal de alarmă asupra managementului defectuos întreprins la nivelul activelor şi datoriilor de exploatare.

Concluzii:

 Lichiditatea imediată reflectă un nivel deficitar pe toată perioada de analiză. Un nivel   prea mic al lichidităţii poate avea efecte faste asupra eficienţei ulterioare ( obţinerea de beneficii economice).

2. 3. 2. Analiza solvabilităţii financiare Pentru a pune în evidență starea de solvabilitate, vom calcula și interpreta cel puțin următorii indicatori: Rata solvabilității generale, Rata solvabilității generale pe termen lung, Capacitatea de rambursare a datoriilor, Gradul de acoperire al serviciului datoriei, Rata de acoperire a dobânzilor din rezultat, Rata de acoperire a dobânzilor din cash. La nivelul societății analizate, valoarea și evoluția indicatorilor de solvabilitate se reflectă în graficele de mai jos:

Grafic nr.23:  Evoluţia indicatorilor de solvabilitate

6.00 5.00 4.00

Capacitatea de rambursare a datoriilor

3.00

Rata de acoperire a dobanzilor din cash

2.00

Rata de acoperire a dobanzilor din rezultat

1.00 0.00 2008

2009

2010

2011

180.00 160.00 140.00 120.00 Rata solvabilitatii generale

100.00 80.00

Rata solvabilitatiii generale pe termen lung

60.00 40.00 20.00 0.00 2008

2009

2010

2011

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei ”Analiza lichidității și solvabilității”

Capacitatea de rambursare a datoriilor înregistrează o descreştere pe perioada de analiză, ajungând în 2010-2011 să reflecte o capacitate redusă de rambursare a datoriilor (nivelul său se află sub limita admisă de specialişti de 0,25%). Rata de acoperire a dobânzilor din Cash reflectă o acoperire redusă a dobânzilor din Cash, în descreştere de la un an la altul , neîncadrându-se în intervalul de siguranţă financiară, iar  în anul 2008 aflându-se  peste media ţărilor dezvoltate, urmând ca în 2009 să descrească la un nivel foarte apropiat de medie (2,4). Rata de acoperire a dobânzilor din rezultat reflectă o acoperire foarte bună a dobânzilor  din rezultat în anii 2008, 2009, 2011, însă în anul 2010 se află sub limita nivelului acceptat de specialişti (2 ori).

Rata solvabilităţii generale reflectă un nivel mai puţin confortabil de acoperire a datoriilor  totale din volumul activelor, încadrat în intervalul de siguranţă financiară admis, de [150%300%] doar în anul 2009, în ceilalti trei ani de analiză situându-se uşor sub limita minimă a intervalului. Rata solvabilităţii generale pe termen lung cu toate că evoluează fluctuant de la un an la altul, nivelul său reflectă un excedent de solvabilitate pe termen lung,  pe toată perioada de analiză, excedent situat în intervalul de siguranţă admis. Concluzii:

 Din analiza ratelor de solvabilitate constatăm că se înregistrează un nivel relativ bun al   solvabilităţii. Situaţia se datorează şi angajării într -o măsură redusă la relaţii de credit cu instituţiile financiar bancare.

2. 3. 3. Analiza gestiunii resurselor controlate

Calculul și analiza modului de gestionare a resurselor controlate de entitate presupune calculul vitezelor de rotație pentru principalele elemente de activ, datorii și capitaluri proprii, dar  și pe elemente componente ale acestora astfel: Viteza de rotație a totalului activelor, Viteza de rotație a activelor imobilizate, Viteza de rotație a stocurilor totale, Viteza de rotație a creanțelor, Viteza de rotație a datoriilor. Redăm mai jos, reprezentarea grafică a vitezelor de rotație pentru principalele elemente de resurse controlate: Grafic nr.24:  Evoluția vitezelor de rotație 30.00 25.00

Viteza de rotatie a capitalurilor proprii

20.00

Viteza de rotatie a datoriilor

15.00

Viteza de rotatie a creantelor

10.00

Viteza de rotatie a stocurilor totale

5.00

Viteza de rotatie a activelor imobilizate

0.00

Viteza de roatie a activelor totale 2008

2009

2010

2011

Sursa:  prelucrări pe baza Anexei”Analiza indicatorilor de activitate”

Din analiza vitezelor de rotație ale activelor, datoriilor și capitalurilor proprii ale entității  prezentate în Anexa ”Analiza indicatorilor de activitate”, se constată următoarele: Viteza de rotație a totalului activelor  reflectă numărul de rotații pe care îl fac activele

totale pentru obținerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri. 



În dinamică, viteza de rotaţie a activelor totale fluctuează pe toată perioada analizată, culminând cu o creştere în 2011 faţă de 2010, ceea ce evidenţiază o alocare eficientă a activelor în 2011; Ca şi nivel, viteza de rotaţie a activelor totale este sub nivelul optim de 2 -2,5 rotaţii pe toată perioada analizată.

Viteza de rotație a activelor imobilizate arată numărul de rotații pe care îl f ac activele

imobilizate pentru obținerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete. 





În dinamică, viteza de rotaţie a activelor imobilizate prezintă o creştere atât în anul 2010 faţă de 2009 cât şi în 2011 faţă de 2010, creştere care se poate explica  prin creşterea cifrei de afaceri într -un ritm superior ritmului de creştere a activului imobilizat; Ca valoare, aceasta se situează cu mult sub media ţărilor dezvoltate (3 rotaţii) ceea ce reflectă o gestionare ineficientă a activelor imobilizate pe toată perioada de analiză; În cadrul activelor imobilizate, imobilizările corporale dețin ponderea covârșitoare, ca atare nivelul și evoluția acestora inflențează majoritar nivelul și evoluția totalului activelor imobilizate.

Viteza de rotație a stocurilor totale 





În dinamică se înregistrează o scădere semnificativă a vitezei de rotaţie a stocurilor în 2010 faţă de 2009, după care în 2011 valoarea lor creşte brusc, reflectând o mai bună gestionare a stocurilor în 2011 decât în anul precedent, în anul 2010 viteza de rotaţie a stocurilor a scăzut faţă de anul precedent cu 6,15 rotaţii pe an şi aceasta datorită creşterii stocurilor de produse finite cu 4.429.686 lei; Ca valoare, viteza de rotaţie a stocurilor totale se încadrează în nivelul optim de rotaţii în anul 2008-2009, iar în ultimii doi ani de analiză se situează sub pragul critic de 9-12 rotaţii; Pe elemente de stocuri, se constată o viteză de rotație fluctuantă de la un an la altul, reflectând modificări în eficiența gestionării acestora.

Viteza de rotație a creanțelor  



În dinamică viteza de rotaţie a creanţelor cunoaşte o descreştere în 2009 faţă de 2008, urmată de o menţinere la nivelul anului 2010 şi apoi în 2011 înregistrându-se o uşoară creştere; Comparativ cu viteza de rotaţie a datoriilor remarcăm o viteză de rotaţie a creanţelor superioară vitezei de rotaţie datoriilor pe toată perioada analizată. Situaţia reflectă o gestionare eficientă a raportului creanţe – datorii.

Viteza de rotație a datoriilor  

În dinamică, viteza de rotaţie a datoriilor cunoaşte o creştere de la un an la altul, o creştere semnificativă înregistrându-se în 2011. Situaţia reflectă o gestionare inadecvată a datoriilor societăţii pe toată perioada, prin accelerarea plăţilor de datorii, cu influenţe nefavorabile asupra fluxurilor  de numerar.

Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii  

În dinamică, indicele vitezei de rotaţie a capitalurilor proprii cunoaşte o descreştere semnificativă în anul 2009 faţă de 2008, culminând cu o creştere accentuată în anul 2010, urmată apoi de o descreştere bruscă în 2011. Capitalurile acţionarilor apar cel mai bine gestionate în anul 2010.

Concluzii:

 Anul 2010  se remarcă prin aproape cea mai eficientă gestionare a resurselor controlate. Ca nivel însă, vitezele de rotație nu se află mereu în parametrii optimi pentru media sectorului industrial, pe toată perioada de analiză .

O apreciere analitică de tip SWOT a poziției financiare pe elemente componente se poate  prezenta astfel: Tabel nr.18: ”Sinteza analizei SWOT a poziției  financiare a societății Cemacon S.A.  perioada 2008-2010”

Puncte forte(+)

-

ACTIVE

cresc investiţiile în sfera imobilizărilor corporale, ca o creştere a interesului pentru politica investiţională; scade ponderea elementelor de active circulante mai puţin lichide (creanţele) în paralel cu o creştere a

pe

Puncte slabe(-)

insuficienţa unor  investiţii financiare pe termen scurt, care să fructifice excedentul de disponibilităţi  băneşti; - există un deficit al -

-

DATORII

-

CAP. PROPRII

-

elementelor cu o lichiditate maximă (trezoreria); se constată un raport creanţe –  datorii favorabil pe toată perioada de analiză, activele evoluează mai dinamic decât datoriile entităţii, în sensul favorabil. nu există datorii restante; o îmbunătăţire a datoriilor se înregistrează în anul 2008. capitalurile cunosc o bună gestionare în 2010; creditorii financiari apreciază structura pasivului bilanţier ca fiind una solidă.

lichidităţii curente şi imediate.

-

gestionare mai slabă a datoriilor în ultimii 3 ani de analiză

-

în 2011 o gestionare mai puţin efectivă a capitalurilor 

Capitolul 3. Analiza performanţelor financiare la S. C. Cemacon S. A. Sursa informațională principală a analizei perfomanțelor financiare o reprezintă Contul de Profit și Pierdere. Analiza perfomanțelor financiare se referă la următoarele aspecte: a)  b) c) d)

Analiza de ansamblu a performanțelor financiare Analiza stării de profitabilitate Analiza stării de rentabilitate Analiza performanțelor bursiere

3. 1.  Analiza de ansamblu a perfomanţelor financiare şi a stării de profitabilitate pe nivele de activitate la S.C. Cemacon S. A. Vizează analiza performanțelor generate de ansamblul performanțelor financiare și pe nivele de activitate urmărind evoluția și mutațiile structurale produse în cadrul acestora.

3. 1. 1. Analiza evoluţiei performanţelor financiare generale şi a stării de profitabilitate pe nivele de activitate

Conform Anexei ”Analiza evoluției performanțelor financiare” dar și utilizând Anexa ”Analiza evoluției și stării de profitabilitate pe nivele de activitate” av em următoarele concluzii:

a) Nivelul de exploatare Grafic nr.25 : Evoluția profitabilităț ii la nivelul exploatării 60,000,000 Productia exercitiului

50,000,000 40,000,000

Marja comerciala

30,000,000

Marja industriala

20,000,000

Valoarea adaugata

10,000,000 0 2008 -10,000,000

2009

2010

2011

Rezultatul brut al exercitiului Rezultatul exploatarii

-20,000,000

Sursa:  prelucrări pe baza  Anexei ”Analiza evoluției și stării de profitabilitate pe nivele de

activitate”

Analizând evoluţia rezultatului exploatării în ceea ce priveşte activitatea de exploatare, se constată o scădere accentuată a volumului activităţii de exploatare. Modul de generare a  performanţelor de exploatare pe total şi pe elemente componente a fost însă diferenţiat, contribuţia acestora în mod analitic o detailăm astfel: Cifra de afaceri netă cunoaşte o scădere în 2009 faţă de 2008 cu 82,77% urmată de o creştere în 2010 faţă de 2009 cu 16, 58%, ca urmare a scăderii volumului  producţiei vândute care deţine ponderea semnificativă în cadrul CAN; Producţia exerciţiului înregistrează o scădere semnificativă în 2009 faţă de 2008  cu aproximativ 40%, urmată de o creştere cu aprox. 30% în anul 2010 faţă de 2009, în anul 2011 menţinându-se aproximativ la acelaşi nivel; Valoarea adăugată înregistreză o scădere cu aproximativ 40% în 2009 faţă de  2008, urmată de o creştere semnificativă în 2010 faţă de 2009 cu aprox 50%, menţinându-se la acelaşi nivel şi în anul următor 2011. Evoluţia valorii adăugate pe  perioada 2008-2011 este imprimată de evoluţia marjei industriale şi a marjei comerciale în acelaşi sens, astfel: Marja industrială înregistrează o scădere în 2009 faţă de 2010 şi apoi o creştere  semnificativă în 2010, în acelaşi ritm cu valoarea adăugată, de unde deducem proporţia majoritară în formarea valorii adăugate; Întrucât valoarea adăugată este cel mai sintetic indicator de rezultate care exprimă  volumul activităţii unei întreprinderi, analiza modului de repartizare a acesteia este 

importantă pentru a pune în evidenţă gradul de participare a fiecărei categorii la generarea valorii adăugate şi de asemenea pentru a aprecia nivelul de redistribuire în raport cu efortul depus; Din comparaţia între rezultatul brut de exploatare şi rezultatul exploatării  constatăm valoarea mult diminuată a rezultatului exploatării comparativ cu rezultatul  brut din exploatare. b) Nivelul financiar

Rezultatul financiar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la nivelul fluxurilor financiare. Pentru societatea Cemacon S.A., acesta se concretizează pe toată perioada analizată în pierdere care evoluează însă diferenţiat de la un la altul, astfel:  În 2009 faţă de 2008 se constată o pierdere semnificativă a rezultatului de natură financiară. Situaţia se datorează unei creşteri mai accentuate a cheltuielilor financiare faţă de veniturile financiare;  În 2010 f aţă de 2009 se obţine de asemenea o pierdere financiară însă mult mai accentuată decât cea de anul anterior. Ca atare, rezultatele activităţii financiare se agravează în 2010, situaţia critică menţinându-se şi în ultimul an de analiză. c) Nivelul extraordinar

Rezultatul extraordinar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la nivelul fluxurilor extraordinare. Societatea Cemacon S.A. nu înregistrează rezultat la acest nivel întrucât nu realizează în niciun an al perioadei analizate activități de natura activităților extraordinare. d) Nivelul global

Starea de profitabilitate la nivelul general, o reflectăm în graficele de mai jos:

Grafic nr.26: Evoluția profitabilității la nivel global  15,000,000 10,000,000 Rezultatul exploatarii 5,000,000 Rezultatul financiar 0 2008

2009

2010

2011

-5,000,000

Rezultatul curent Rezultatul net al exercitiului

-10,000,000 -15,000,000

10,000,000 8,000,000

Rezultatul brut innaintea deducerii dobanzilor si a impozitelor

6,000,000 4,000,000

Rezultatul brut al exercitiului

2,000,000 0 -2,000,000 -4,000,000 -6,000,000 -8,000,000

2008

2009

2010

2011

Rezultatul net al exercitiului Capacitatea de autofinantare

-10,000,000 -12,000,000

Sursa:  prelucrări pe baza Anexei ”Analiza stării de profitabilitate și evoluția acesteia pe nivele de activitate” 

Rezultatul curent coincide cu rezultatul brut al exerciţiului şi se concretizează în

 profit pe anii 2008-2009, urmând ca în ultimii doi ani de analiză să înregistreze o  pierdere; Rezultatul brut înaintea deducerii cheltuielilor cu dobânzile şi a impozitelor   evoluează fluctuant de la un an la altul, înregistrând o scădere accentuată în 2009 faţă de 2008, descreştere care ajunge în ultimul an, anul 2011, la o valoare negativă;  Rezultatul brut al exerciţiului  se concretizează în profit în anii 2008-2009,  respectiv pierdere în ultimii 2 ani de analiză;



 Rezultatul net al exerciţiului  se concretizează în profit în primii 2 ani 2008-2009,

urmată apoi de o scădere bruscă la –  411.358 lei, situaţia reflectând o pier dere semnificativă atât pe anul 2010, cât şi pe 2011: - 9.154.037 lei. Capacitatea de autofinanţare corespunde cu capacitatea de autofinanţare netă  care reflectă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii, fiind sursa internă de finanţare generată de activitatea industrială şi comercială. La nivelul societăţii analizate, capacitatea de autofinanţare are valori pozitive în 2008-2010 şi evoluează descrescător pe parcusul perioadei analizate, înregistrând în 2011 o deteriorare cu aproximtiv 41% datorită restrângerii generale a activităţii. O apreciere sintetică de tip SWOT a evoluției și structurii performanțelor generale ale entității, pe elemente componente se poate detalia astfel: Tabel nr.19: Sinteza analizei evoluției performanțelor financiare ale societății Cemacon S.A. pe  perioada 2008-2011

Puncte forte(+)

Puncte slabe(-)

-

Cresc rezultatele globale în 2008 (RBE, RNE, EBIT, CAF).

-

Scad rezultatele globale în 2010 şi 2011 (RBE, RNE, EBIT, CAF) .

-

Rezultatul din exploatare creşte spectculos în 2008; După o uşoară scădere a cifrei de afaceri, în anul 2011 îşi ia din nou avânt, înregistrând rezultate mai mari faţă de anul anterior 2010; Chiar dacă producţia vândută în anii 20092010 este într-o accentuată descreştere, în anul 2011 se remarcă o redresare a rezultatelor. 2011 este un an în care veniturile financiare sunt semnificative; În 2008 se constată obţinerea de venituri din dobânzi.

-

Scad rezultatul din exploatare, marja comerială și industrială, valoarea adăugată în 2011; Produția vândută în 2009, 2010 scade comparativ cu anul 2008.

1. Global

2. Analitic

-

a. Activitatea de exploatare

-

b.

Activitatea financiară -

c. Ativitatea

 _______________

-

-

-

În toţii anii analizaţi se înregistrează pierdere din activitatea financiară; Rezultatul financiar  scade vizibil în 2011. ________________ 

extraordinară

3. 1. 2. Analiza structurii performanţelor financiare

Presupune calculul următoarelor categorii de rate de structură a performanțelor financiare  pe baza Contului de profit și pierdere: - ratele generale de structură ale rezultatelor, veniturilor și cheltuielilor  - ratele interne de structură ale veniturilor și cheltuielilor  - ratele de structură pe baza veniturilor totale

Conform rezultatelor analizei din cadrul Anexei ”Analiza structurii performanțelor  financiare”, avem următoarele concluzii:

A.

Analiza ratelor generale de structură ale rezultatelor, veniturilor şi cheltuielilor

Din analiza ratelor generale ale rezultatelor se constată următoarele : 

 

Rezultatul din exploatare participă la obţinerea de rezultat brut, într -un procent de peste 90%, în condiţiile în care rezultatul financiar este unul negativ aproape pe toată perioada de analiză; Rezultatul extraordinar înregistrează o valoare nulă; Rata impozitului pe profit se accentuează semnificativ în anul 2010, faţă de anii 20082009.

Din analiza ratelor generale ale veniturilor se constată că veniturile totale sunt generate, în majoritate covârşitoare, din activitatea de exploatare. Din analiza ratelor generale ale cheltuielilor se constată că ponderea majoritară în cadrul cheltuielilor totale o deţin cheltuielile de exploatare cu uşoare tendinţe de fluctuaţie a ponderilor  în total, de la un an la altul, care se explică astfel : 

În 2009, scăderea ponderii cheltuielilor din exploatare în total cheltuieli, se datorează unei creşteri mai lente a cheltuielilor din exploatare în acest an comparativ cu creşterea mai accentuată a cheltuielilor financiare.

B.

Analiza ratelor interne de strutură a veniturilor şi cheltuielilor

Din analiza ratelor interne ale structurii veniturilor din exploatare se constată următoarele :





Cifra de afaceri netă reprezintă ponderea majoritară în totalul veniturilor din exploatare, de peste 80%, deşi în valoare absolută înregistrează o evoluţie fluctuantă de-a lungul  perioadei de analiză; În cadrul cifrei de afaceri nete, producţia vândută deţine o proporţie majoritară de circa 98%, în condiţiile în care ponderea veniturilor din vânzarea mărfurilor se menţine la un nivel nesemnificativ de aproximativ 1% pe toată perioada de analiză.

Din analiza ratelor interne ale structurii cheltuielilor din exploatare se constată următoarele:   

În totalul cheltuielilor din exploatare,  ponderea semnificativă o deţin cheltuielile materiale, de peste 50%; Locul al 2-lea ca pondere în totalul cheltuielilor de exploatare îl deţin cheltuielile cu  personalul; În cadrul ratelor interne de structură ale cheltuielilor mater iale remarcăm ponderea semnificativă a cheltuielilor cu materii prime şi materiale consumabile (aprox. 50%).

Din analiza ratelor interne ale veniturilor financiare se constată că ponderea majoritară o deţin alte venituri financiare (93%), iar restul de 7% este deţinut de veniturile din dobânzi. Din analiza ratelor interne de structură ale cheltuielilor financiare constatăm că ponderea semnificativă o deţin alte cheltuieli financiare cu aprox. 60%, iar restul revine cheltuielilor   privind dobânzile. Din cadrul categoriei ”Alte cheltuieli financiare” fac parte cheltuielile din diferenţe de curs valutar şi pierderile din investiţiile în acţiuni. C. Analiza ratelor de

structură pe baza veniturilor totale

În ce priveşte raportul structural efort/efect  respectiv cheltuială/ venit  pe total activitate şi  pe nivele se constată că :  Raportul între efor turile generale ale entităţii ( concretizate în cheltuieli totale) de a genera efecte generale (sub for mă de venituri totale ) se situează la un nivel  puţin peste 90% pe toată perioda analizată, cu o uşoară tendinţă de creştere a raportului efort/efect în 2010 şi 2011. În ce priveşte raportul structural efect/efect  respectiv venit/venit, dar şi rezultat/venit  pe total activitate şi pe nivele, concluzionăm următoarele : 

Raportul între efectele generate de activitatea de exploatare (sub formă de venituri din exploatare) şi efectele totale generate de întreaga activitate (sub f omă de venituri totale) se situează la un nivel de aproximativ 90% pe toată perioada analizată.

Concluzii:

Chiar dacă activitatea financiară este deficitară, performanţele generale sunt menţinute  satisfăcătoare datorită unei creşteri spectaculoase a activităţii de exploatare în anul 2010.

3.2.  Analiza ratelor de profitabilitate la S.C. Cemacon S. A.

Profitabilitatea reprezintă condiția esențială pentru a se asigura sucesul în afaceri a l unei entități economice. Pe lângă forma absolută a stării de profitabilitate, pusă în evidență prin indicatorii de profitabilitate pe nivele de activitate, prezentați în capitolul anterior, formele relative de expr imare a stării de profitabilitate sunt extrem de utile deoarece permit comparații în timp și spațiu cu competitorii sau cu media sectorială. Deoarece aceste rate caracterizează eficiența activității comerciale și competitivitatea produselor, ele mai sunt denumite și rate ale  profitabilității comerciale. Calculul ratelor de profitabilitate comercială la nivelul societății Ce macon S.A., pe  perioada 2008-2011, îl redăm în Anexa „Analiza ratelor de profitabilitate comercială”, iar  reprezentarea grafică a evoluției acestora se prezintă astfel: Graficul nr.27 : Evoluția ratelor profitabilității comerciale 160.00 140.00 Rata marjei brute a profitului

120.00 100.00

Rata marjei nete a profitului

80.00 60.00

Rata marjei bruta a profitului din exploatare

40.00

Rata marjei bruta din vanzari

20.00 0.00 -20.00

2008

2009

2010

2011

Rata marjei comerciale

-40.00 -60.00

Sursa:  prelurări pe baza Anexei ”Analiza ratelor de profitabilitate comerială”

Pe baza graficului de mai sus şi a informaţiilor oferite de Anexa „Analiza ratelor de  profitabilitate comercială” extragem următoarele concluzii privind starea de profitabilitate a societăţii Cemacon S.A. pe perioada de analiză 2008 – 2011: 

Rata marjei brute a profitului fluctue ază pe întreaga perioadă analizată. Se observă că doar în anul 2009, nivelul acesteia se află în apropiere de nivelul mediu al ţărilor dezvoltate (7,43%). În ultimii doi ani de analiză această rată se află sub nivelul mediu în industrie, apreciat pentru ţările dezvoltate. Pentru anii 2010-2011, evoluţia scăzută a ratei marjei profitului brut evidenţiază capacitatea redusă a activităţii entităţii de a degaja p rofit din cifra de afaceri netă;









În ceea ce priveşte rata marjei nete a profitului se poate constata că aceasta evoluează în sensul ratei marjei brute a profitului. Valorile acesteia se situează în mediile sectoriale doar în anul 2009; Evoluţia ratei marjei brute a profitului din exploatare este una descendentă. În anul 2008 se înregistrează cea mai mare valoare a ratei marjei brute a profitului din exploatare (22,92%), ajungând în ultimul an la o valoare de doar 2,71%, ceea ce reflectă capacitatea redusă a entităţii de a degaja profit din activitatea de exploatare; Valorile marjei brute din vânzări sunt cele mai scăzute pe toată perioada de analiză, situaţie care se justifică printr -o capacitate redusă a entităţii de a degaja  profit din vânzări; Rata marjei comerciale exprimă procentul de adaos comercial practicat, procent extrem de redus, care în 2011 ajunge să reflecte o activitate a comerţului cu mărfuri, în pierdere.

Concluzii :

 Privind gradul de profitabilitate comercială per ansamblu, remarcăm o stare relativ  scăzută a profitabilităţii comerciale, situaţie justificată prin realizarea unui nivel general al  rezultatelor cu o putere mai mică de generare a cifrei de afaceri.

3.3.  Analiza stării de rentabilitate la S. C. Cemacon S. A. 3.3.1.

Analiza rentabilităţii financiare

Rentabilitatea financiară evidențiază nivelul de renumerare a capitalului investit de către investitori și este pus în evidență de următoarele rate: rata rentabilității capitalului propriu și rata capitalului angajat. La nivelul societății Cemacon S.A., evoluția ratelor rentabilității financiare pe perioada 2008-2011 se prezintă astfel:

Grafic nr.28: Evoluția ratelor rentabilității financiare 30.00 20.00 10.00 0.00 2008 -10.00

2009

2010

2011

1. Rata rentabilitatii capitalului propriu (ROE) 2. Rata rentabilitatii capitalului angajat (Rcpm)

-20.00 -30.00 -40.00

Sursa: prelucrări pe baza Anexei „Analiza stării de rentabililate”

Din graficul de mai sus dar și analizând informațiile furnizate se constată următoarele: 

În privinţa evoluţiei ratei rentabilităţii financiare în forma sa generală de rată a capitalurilor proprii (ROE), se remarcă valoarea minimă de 2,68% înregistrată în anul 2009, după care în anul 2010 valoarea sa scade uşor la – 1,06% sub media ţărilor  dezvoltate. Privită prin prisma modelului multiplicativ evoluția ROE se explică:

-

În 2008 creşterea accentuată a valorii ROE se datorează creşterii performanţelor  activităţilor comerciale generale (reflectate prin creşterea ratei marjei nete a profitului) şi creşterii modului de gestionare a activelor totale; În 2010 scăderea uşoară a ROE se datorează diminuării modului de gestionare a activelor  totale. Rata rentabilităţii capitalului angajat scade semnificativ în anul 2011 la -0,22% de la 7,98% în anul 2008. Privită prin prisma modelului multiplicativ, evoluţia sa se poate explica astfel: În 2009 factorul determinant pentru scăderea ratei rentabilităţii capitalului angajat a fost scăderea EBIT de peste 6 ori comparativ cu anul 2008.



-

Concluzii:

 Nivelul ratelor de rentabilitate financiară nu are valori bune încadrate în mediile sectoriale, remarcându-se o deteriorare uşoară a rentabilităţii capitalurilor acţionarilor la ambele nivele ( atât la nivelul capitalurilor proprii cât şi la nivelul capita lurilor angajate pe termen lung).

3.3.2.

Analiza rentabilităţii economice

Ratele rentabilității economice arată eficiența modului de utilizare a resurselor entității în vederea realizării de profit și este pusă în evidență prin patru mari rate: Rata rentabilităţ ii activelor, Rata rentabilității economice, Rata profitabilității activelor și Rata rentabilității cheltuielilor. La nivelul societății, evoluția ratelor rentabilității arată astfel: Grafic nr.29 :  Evoluția ratelor rentabilității financiare 15.00 10.00 5.00

1. Rata rentabilitatii activelor (ROA)

0.00

2. Rata rentabilitatii economice (RRE)

2008

2009

2010

2011

-5.00

3. Rata profitabilitatii activelor (BEP)

-10.00

4. Rata rentabilitatii cheltuielilor (RRC)

-15.00 -20.00

Sursa:  Prelucrări pe baza Anexei “Analiza stării de rentabilitate”

Din graficul de mai sus dar și analizând informațiile furnizate de Anexa „Analiza stării de rentabilitate” se constată următoarele: 



În ceea ce priveşte modul de utilizare a resurselor entităţii se constată o scădere sistematică a valorii ratelor de rentabilitate economică pe întreaga perioadă analizată (este vorba despre rata rentabilităţii activelor, rata rentabilităţii economice, rata profitabilităţii activelor şi rata rentabilităţii cheltuielilor); În anul 2008 rata rentabilităţii activelor şi rata rentabilităţii economice se încadrează în media ţărilor dezvoltate (ROA: 4,68%) şi (RRE: 5,57%).

Concluzii:

 Per ansamblu eficienţa utilizării resurselor controlate de entitate prin generarea de rezultate se află doar în anul 2008 la un nivel comparativ cu mediile sectoriale indicate pentru  secorul industrial.

ANALIZA CORELAT IVĂ ROE ŞI ROA

La nivelul societății reflectarea corelativă a stării de rentabilitate financiară cu starea de rentabilitate economică o redăm prin graficul de mai jos: Grafic nr. 30:  Evoluție ROE și ROA 30.00 20.00 10.00

Rata rentabilitatii activelor (ROA)

0.00 2008

2009

2010

2011

-10.00 -20.00

Rata rentabilitatii capitalului propriu (ROE)

-30.00 -40.00

Sursa:  Prelucrări pe baza Anexei „Analiza stării de rentabilitate”

Din comparația rentabilității financiare cu rentabilitatea economică se poate observa o mai bună evoluție a ROA în comparație cu ROE.  

În 2008 creşterea ROA la 4,68% se datorează exclusiv creşterii ROE la 18,40%. La creşterea ROE a contribuit creşterea r atei marjei nete a profitului (R MRNE); În anul 2009 se constată o scădere a ROA cu aprox. 4%. Scăderea ROA se explică exclusiv prin prisma unui efect de Levier Financiar ce acţionează negativ.

3.4.  Analiza performanţ elor bursiere 3.4.1. Analiza

performanţelor bursiere prin rate bursiere

Ratele bursiere (în alte accepţiuni ratele rentabilităţii investiţiilor de capital sau rate de  piaţă) sunt cele mai cuprinzătoare măsuri ale performanţei unei entităţi, deorece ele reflectă influenţa cor o borată a ratelor financiare de risc şi rentabilitate. Redăm mai jos reprezentarea grafică a principalelor rate bursiere pentru societatea Cemacon S.A. pe perioada 2010-2011:

Grafic nr. 31:  Evoluţia capitalizării bursiere, PER, PBR, PSR:

Capitalizare bursiera (KB) 120,000,000,000.00 100,000,000,000.00 80,000,000,000.00 60,000,000,000.00

Capitalizare bursiera (KB)

40,000,000,000.00 20,000,000,000.00 0.00 2010

2011

5000 4500 4000

Coeficientul de capitalizare bursiera (PER)

3500 3000

Valoarea de piata/valoarea contabila actiune (PBR)

2500 2000 1500

Pret de piata/cifra de afaceri neta pe actiune (PSR)

1000 500 0 2010

2011

Sursa:  Prelucrări pe baza Anexei “Analiza ratelor bursiere”

Din analiza ratelor bursiere de creştere , la societatea Cemacon S.A., pe perioada 20102011, apreciem următoarele:  Se remarcă o scădere semnificativă a capitalizării bursiere în anul 2011 faţă de 2010 datorată scăderii preţului de piaţă al acţiunilor entităţii cu 50% faţă de anul anterior;  Coeficientul de capitalizare bursieră PER arată cât de mult sunt dispuşi să  plătească investitorii pentru o unitate monetară de profit. Atât în 2010 cât şi în anul 2011 acest coeficient se încadrează în nivelul mediei ţărilor dezvoltate (7 – 





14 ori). Indicatorul exprimă o încredere accentuată a investitorilor în viitorul firmei; Remarcăm o uşoară creştere a raportului valoare de piaţă/valoare contabilă acţiune (  PBR ) în anul 2011 faţă de 2010. Valoarea PBR se situează în anul 2010 aproape de limita inferioară a mediei ţărilor dzvoltate: 0,79 urmând ca în 2011 aceasta să se încadreze în intervalul admis de specialişti: 1,05, ceea ce reflectă o încredere accentuată a pieţei de capital în potenţialul economic al societăţii; Raportul între preţul de piaţă al unei acţiuni şi cifra de afaceri netă ce revine pe o acţiune (PSR) înregistrează o scădere pronunţată în anul 2011 faţă de 2010 datorită nivelului redus de încredere oferit de investitori (reflectat printr- un preţ de piaţă al acţiunilor societăţii, ce nu înregistrează o creştere pe măsura creşterii volumului vânzărilor ).

Concluzii:

 Per ansamblu se constată o creştere a valorii ratelor bursiere în anul 2011 faţă de anul  2010, doar în anul 2011 pre ţul de piaţă/cifra de afaceri netă pe acţ iune (PSR) înregistrează o  scădere. 3.4.2.

Analiza performanţelor bursiere prin creare de valoare

În contextul actual al dezvoltării durabile, criteriile supreme pentru evaluarea  performanţei unei entităţi economice sunt criteriile bazate pe cr earea şi maximizarea valorii aduse de societate pentru acţionari, în condiţiile satisfacerii interesele tuturor categoriilor de  participanţi la viaţă economică (parteneri de afaceri, angajaţi, stat, mediul înconjurător, etc ). Indicatorii financiari ce reflectă creearea valorii pentru acţionari sunt: -

Valoarea economică adăugată EVA Valoarea de piaţă adăugată MVA Valoarea lichidă adăugată CVA Rentabilitatea lichidă a investiţiilor CFROI Rentabilitatea totală a acţionarilor TSR 

Reflectăm mai jos evoluţia EVA şi MVA pe perioada 2010 –  2011 pentru societatea Cemacon S.A.:

Grafic nr. 32 : Evoluţia EVA şi MVA 120,000,000,000 100,000,000,000 80,000,000,000 60,000,000,000

2010

40,000,000,000

2011

20,000,000,000 0 EVA

MVA

-20,000,000,000

Sursă :  Prelucrări pe baza Anexei “ Analiza performanţelor bursiere prin cre area de valoare  pentru acţionari” Din analiza modului de calcul a valorii adăugate economice şi a rezultatelor obţinute, reflectate în Anexa “ Analiza performanţelor bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari”, concluzionăm următoarele: 

 

Valoarea economică adăugată este negativă în 2010, urmând ca în anul 2011 această valoare să se accentueeze puternic, ceea ce reflectă faptul că societatea Cemacon S.A. este capabilă să producă plus valoare economică pentru investitori, prin realizarea unei rate de rentabilitate a capitalului investit peste valoarea costului mediu ponderat al capitalului; Valoarea de piaţă adăugată este pozitivă în anii 2010-2011, remarcând o deteriorare uşoară în 2011 faţă de anul precedent 2010; Valorile MVA sunt corelate cu valorile Price to book ratio (PBR) care am constat în capitolul anterior că se situează la nivelul ţărilor dezvoltate .

Concluzii:

 Remarcăm că gradul de remunerare al acţionarilor prin dividende se menţine nul pe toată perioada de analiză, ceea ce este un motiv în plus de diminuare a atracţiei investitorilor   pentru investiţii în acţiuni ale societăţii Cemacon S. A.

Capitolul 4. Cemacon S. A.

Analiza fluxurilor de trezorerie/numerar la S. C.

Fluxurile de trezorerie au căpătat o importanţă tot mai mare în analiza stării unei entităţi, deoarece o bţinerea de profit nu este neapărat o garanţie pentru existenţa unei bune capacităţi de plată care să asigure continuitatea activităţii şi să asigure pe această cale un risc de faliment scăzut.

Situaţia fluxurilor de trezore rie este însă facultativă, fiind obligatorie doar pentru entităţile mari. Din datele ce reies încă din capitolul de prezentare a societăţii se evidenţiază faptul că societatea analizată face parte din cadrul entităţilor mari, şi este deci, obligată să constituie Situaţia fluxurilor de numerar. Constatăm că medota de construire a fluxurilor de numerar adoptată de către societate este metoda directă. Reprezentăm mai jos evoluţia fluxurilo r de numerar la S.C. Cemacon S.A. pe perioada 20102011, pe cele 3 activităţi şi pe total activitate: Grafic nr. 33: Evoluţia fluxurilor de numerar 

25,000,000

20,000,000

Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare

15,000,000

Fluxuri de numerar din activitatea de investitii Fluxuri de numerar din activitatea de finantare

10,000,000

5,000,000

Fluxuri de numerar TOTAL

0

Profit din exploatare 2010

2011

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei “Analiza fluxurilor de numerar”

Din analiza situaţiei fluxurilor de numerar ale societăţii S.C. Cemacon S. A. pe perioada 2010-2011 se constată următoarele:  





Societatea încheie anii 2010-2011 cu un excedent de numerar. Pe cele 3 activităţi fluxurile de numerar se generează astfel: Pe perioada analizată se constată că activitatea de exploatare contribuie la obţinerea de excedent de trezorerie, finalizându-se cu excedent pe toată perioada, cu un nivel mai  pronunţat în valoare absolută în 2011; Activitatea de investiţii se încheie cu excedent de trezorerie mai redus în 2011 faţă de 2010, excedentul de trezorerie generat de activitatea de investiţii reflectând faptul că societatea îşi restrânge activitatea în privinţa achiziţiilor masive de imobilizări. Situaţia este apreciată ca nefavorabilă. Activitatea de finanţare se încheie cu excedent de trezorerie, excedent care se diminuează semnificativ în anul 2011 comparativ cu anul 2010.

Concluzii:  Entitatea realizează excedent de trezorerie în 2010 şi 2011 cu tendinţă de scădere a

acestuia în anul 2011 faţă de anul anterior.

Capitolul 5. Analiza riscurilor la S. C. Cemacon S. A. Potrivit modelului Altman se constată următoarele rezultate privind riscul de faliment, pe toată perioada de analiză 2008-2011 remarcăm o valoare a scorului într -o descreştere continuă. Pe baza scorului Z obţinut de-a lungul celor 4 ani, se constată că entitatea S.C. Cemacon S.A. se află în situaţia în care întâmpină dific ultăţi, dar care pot fi soluţionate, prin intermediul unei strategii corespunzătoare. Potrivit modelului Canon  –  Holder  starea financiar ă a entităţii în anul 2008 se prezintă mult mai consolidată comparativ cu ceilalţi ani. Valorile lui Z sunt cu mult peste limita de demarcaţie a intervalelor de siguranţă financiară. În anul 2008 valoarea notei Z este de 61, 6034 ˃ 9, probabilitatea riscului de faliment înregistrând valori scăzute de sub 10 %, societatea putând face faţă plăţii obligaţiilor la scadenţă.

Ca o concluzie putem spune că rezultatele înregistrate pe perioada 2009-2011 se află sub 9, ceea ce reflectă faptul că societatea se expune riscului apariţiei unei incapacităţi de plată, aceasta devenind incapabilă sa îşi onoreze datoriile scadente. Concluzii finale generale Puncte forte constatate:  



Performanţe generale bune la nivelul întregii activităţi - societatea înregistrează profit în anii 2005-2009; Din analiza ratelor de solvabilitate constatăm că se înregistrează un nivel relativ bun al solvabilităţii. Situaţia se datorează şi angajării într -o măsură redusă la relaţii de credit cu instituţiile financiar bancare. 2011 este un an în care veniturile financiare sunt semnificative.

Puncte slabe constatate:   

Lipsa unei politici mai eficiente de fructificare a disponibilităţilor băneşti în exces; Valoare mare a creanţelor ; Politică de dividende nulă.