PROIECT DE ANALIZA DE REPER
Student : Radu Ristea Grupa: 631 AA Profesor indrumator:Catana Madalin
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti Facultatea: Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnoloice Specializarea: Tehnologia Constructiilor de Masini 2013-2014
1
Tema proiectului
Analiza constructive a doua repere metalice:
R1: Placuta (obtinut prin deformare plastica)
R2: Capac
2
Reper 1
Cuprinsul memoriului si cuprinsul documentatiei grafice
1. Rolul funcţional al reperului.....................................pg 4 2. Schiţe constructive ale reperului..............................pg 5 3. Caracteristici constructive prescrise reperului.........pg 6 4. Funcţiile suprafeţelor................................................pg 7 5. Solicitări în timpul funcţionării................................pg 8 6. Lanţuri de dimensiuni ale reperului..........................pg 8 7. Alegerea materialului...............................................pg 9 8. Caracteristici de material..........................................pg 10 9. Tratamente termice prescrise....................................pg 11 10. Masa reperului........................................................pg 11 11. Tehnologicitatea formei constructive.....................pg 12 12. Desenul de reper.....................................................pg 13 .
3
REPERUL I Rolul functional al reperului
1. Rolul funcţional al reperului
Un reper trebuie sa participe la realizarea functiei globale a produsului, sau functiilor partiale ale ansamblului sau subansamblului din care face parte si la realizarea conditiilor impuse acestor functii (restrictiile functiilor). O piesa poate avea unul din urmatoarele roluri:
supor (piesa de baza), lagar, transmitere de forte, momente, element de rezolvare a unor lanturi: de dimensiuni, de comanda, de acces, de limitare a unor deplasari sau rotatii, de etansare, de lubrifiere, de alimentare, de opturare a unei cai de circulatie, de fixare, de manipulare, de acumulare de energie, de legatura interna sau externa etc.
Forma piesei, materialul din care aceasta se executa, dimensiunile si abaterile acestora se stabilesc in functie de rolul functional al piesei in ansamblul sau subansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o schita a ansamblului sau subansamblului, punandu-se in evidenta (prin culori diferite sau tip de linie) piesa ce face obiectul proiectului. Caracteristica principal a reperului,din punct de vedere functional,o constituie faptul ca indeplineste rolul functional de baza al unitatilor de asamblare. Are rolul de legatura intre o piesa support si o alta piesa atasata de support. 4
2.Schiţe constructive ale reperului
Se executa o schita a reperului, în care suprafeţele reperului se noteaza cu Sk, k = 1, ..21 (fig 3.1)
2
4
3 1
Fig 2.0 1,4,5:Ansambluri atasate de reperul dat 3:Surub cu cap hexagonal cu rol de atasare de piesa 2:Stift de centrare 5
5
3.Caracteristici constructive prescrise reperului.
Caracteristicile prescrise suprafeteleor Sk se przinta in tabelul 3.2.
S6 1 S16 1 S5 S2
S4
12
1
1
S7
S10
1
1
S3
S17 1
1 S1
S9
1 S18 1 S14 1
S12 1 S13 1
Fig3.1
6
1 S11 1
S8 1
S15 1
Tabel 3.2 Verificarea desenului de executie are drept scop intelegerea formei constructive a reperului, corectarea eventualelor greseli de proiectare, completarea desenului cu alte vederi, sectiuni sau detalii care sa ofere o imagine completa a piesei.
4.Functiile suprafetelor
Piesa isi exercita functia prin suprafetele sale. Suprafetele pot fi: functionale, tehnologice, constructive (de delimitare), de montaj ( de legatura), auxiliare (pentru marcare, protectie etc.) Funcţiile suprafeţelor se prezintă în tabelul 4.1
Tab. 4.1 7
5.Solicitari in timpul functionarii
Solicitarile principale asupra reperului/suprafetelor sunt: S8,S5,S11,S10Compresiune/forfecare S7,S9,S18,S6,S9 Incovoiere/forfecare S4,S19,S1 Forfecare S3,S17,S8,S12,S2,S14,S15,S16,S13
6.Lanturi de dimensiuni ale reperului
Forma piesei,modul de cotare si marimea tolerantelor trebuie sa corespunda parametrilor functionali impusi si conditiilor de lucuru concrete,dar sa permita si o realizare tehnologica cat mai usoara si mai economica
.
8
La cotarea functionala s-au prescris urmatoarele dimensiuni(valori nominale,tolerante si abateri): L1=32±0.3 mm,
L2=8±0.1 mm, L3=16±0.2 mm
Pentru dimensiunea de inchidere R,se obtin urmatoarele valori: R=32-8-16=8 mm =
+
=
+
=0.1+0.2+0.3=0.6 mm =-0.1-0.2-0.3=-0.6 mm
Prin urmare,dimensiunea de inchidere este: R=±0.6 mm
7.Alegerea materialului
Primul pas in realizarea cerinţelor de proiectare, cu privire la proprietăţile materialului, este stabilirea clară a funcţiei, obiectivelor şi restricţiilor. Problema este de a stabili caracteristicile unei componente si de a le compara cu cele reale ale materialelor, gasindu-le pe cele mai bune. Este important sa se plece cu un numar mare de materiale, sa se foloseasca proprietatile limita pentru a elimina materialele care nu satisfac cerintele de proiectare. Performanta, in general, nu este influentata doar de o proprietate, ci de combinatia acestora. La prelucrarile prin deformare plastica la rece se folosesc diferite materiale matalice (oteluri si aliaje neferoase), livrate sub forma de table, benzi, sarme si diferite profile laminate. Cele mai utilizate materiale utilizate la aceste prelucrari sunt: oteluri de uz general pentru constructii, oteluri carbon de calitate, oteluri aliate, oteluri pentru ambutisare, aliaje cupru-zinc (alame), aliaje cupru-aluminiu, aliaje cupru-nichel-zinc, aliaje de aluminiu. La alegerea materialului pentru prelucrarile prin deformare la rece se are in vedere corelarea cerintelor constructive-functionale, tehnologice si economice. Principalele conditii impuse materialelor pentru prelucrarea prin deformare la rece, din punct de vedere constructiv-functional, sunt: rezistenta mecanica (la 9
uzare si coroziune), conductibilitatea termica si rezistenta la temperature ridicate, proprietatile electrice sau magnetice, greutatea specifica mica. Din punct de vedere tehnologic, principalele conditii se refera la plasticitatea materialului (compozitia chimica, microstructura, proprietatile fizico-mecanice), la conditiile de deformare (viteza si gradul de deformare, starea de tensiune aplicata, starea de deformare rezultata) si la precizia si calitatea suprafetelor semifabricatelor.
Tab 7.1
8.Caracteristici material ales(OLC 45)
10
9.Tratamente termice prescrise
10.Masa piesei
Prin intermediul a Autodesck Inventor am determinat volumul piesei noastre V=1964.494mm^3 respectiv masa piesei M=0.018 kg.(fig10.1)
fig 10.1
11
11.Tehnologicitatea formei constructive
Este necesara existenta unei corespondente intre forma constructiva si precizia geometrica a piesei pe de o parte, si posibilitatile tehnice ale procedeelor de prelucrare, masinilor si echipamentelor folosite in mod curent la realizarea suprafetelor pieselor pe de alta parte. Tehnologicitatea este caracteristica unui reper care evidentiaza gradul in care acesta poate fi realizat in conditii normale de lucru.
12
Reper 2
Cuprinsul memoriului si cuprinsul documentatiei grafice
1. Rolul funcţional al reperului.....................................pg 15 2. Funcţiile suprafeţelor................................................pg 15 3. Solicitări în timpul funcţionării................................pg 16 4. Lanţuri de dimensiuni ale reperului..........................pg 16 5. Caracteristici de material,Compozitia chimica.......pg 17 6. Masa reperului........................................................pg 18 7.Tehnologicitatea formei constructive....................pg 19
13
1.Rolul functional al reperului Un reper trebuie sa participe la realizarea functiei globale a produsului,sau a functiilor partiale ale ansamblului sau subansamblului din care face parte si la realizarea conditiilor impuse acestor functii. Forma piesei,materialul din care aceasta se executa,dimensiunile si abaterile acestora se stabilesc in functie de rolul functional al piesei in ansamblul sau subansamlul din care face parte. O piesa poate avea unul din urmatoarele roluri
Suport(piesa de baza) Lagar Transmitere de forte Transmitere de momente Element de rezolvare a unor lanturi: o De dimensiuni o De comande o De acces o De limitare a unor deplasari sau rotatii o De etansare o De lubrifiere o De alimentare o De opturare a unei cai de circulatie o De fixare o De manipulare o De acumulare de energie o De legatura interna sau externa
In industria constructoare de masini,din categoria organelor folosite la realizarea diverselor mecanisme si utilaje,corpurile de tipul pinion au un rol important.Aceastea transfera miscarea de rotatie.
14
S3
S19
S7 S8
S17 S9
S4 S5
S1
S10
S6
S18
S2
S11 S14
S13
S15
S12 S16
Tabel 1.0
2.Functiile supraferelor Piesa isi exercita functia prin suprafetele sale.Suprafetele pot fi: o o o o o
Functionale Tehnologice Constructive(de delimitare) De montaj (de legatura) Auxiliare (pentru marcare,protectie)
15
Tabel 2.0
3.Solicitari in timpul functionarii Piesa este solicitata in timpul functionarii la incovoiere,la oboseala,la solicitare statica de contact,torsiune
4.Rezolvarea unui lant de dimensiuni La cotarea functionala s-au prescris urmatoarele dimensiuni (valori nominale,tolerante si abateri)
Pentru dimensiunea de inchidere se obtine R=95-84-7=4mm
Prin urmare dimensiunea de inchidere este
16
Fig4.0 5.Compozitia chimica
Tabel 5.0
Caracteristici mecanice
Tabel 5.1
17
6.Masa piesei Prin intermediul programului Audodesk Inventor am putut determina masa reperului nostru utilizand densitatea materialului nostru AlCu4MgMn si prin proiectarea piesei in 3d pentru determinarea automata a volumului.
fig6.0 Astfel am determinat ca masa reperului nostru este de 0,497 kg.
18
7.Tehnologicitatea formei constructive Nr crt. 1
2
3
4
5
6
7
Reguli de baza
Respecta/Nu respecta
Adoptarea de forme cat mai simple,fie plane,fie de revolutie,care sunt usor de prelucrat si masurat Limitarea prelucrarilor prin aschiere la minimum necesar,deoarece acestea reprezinta pierderi de materiale si consum de manopera.Astfel, suprafetele care nu sunt supuse,prin piesele adiacente,actiunii saricnilor pot ramane neprelucrate.Pentru suprafetele in contact este suficienta o prelucrare de degrosare sau de semifinisare in cazul in care nu exista miscare relativa a pieselor si o prelucrare de finisare in cazul existentei miscarii relative, a solicitarilor sau a altor conditii de indeplinit Forma pieselor trebuie sa corespunda conditilor specifice ale procedeului de prelucrare adoptat. Forma pieselor trebuie sa asigure o prelucrare economica iar procedeul de prelucrare preconizat la proiectare sa poata fi inlocuit,eventual cu un alt procedeu.Zonele care sunt greu accesibile si la care scula nu poate ajunge usor trebuie evitate Asigurarea posibilitatii de asezare a piesei si a stabilitatii pe masina acesteia.Astfel,in limita posibilitatilor,suprafetele de prelucrat trebuie sa fie paralele cu suprafata de asezare.Dispozitivele de prelucrarea necesare pentru piesele cu forma complicatacare nu permit o asezare direc pe masina scumpest executia. Forma piesei trebuie sa asigure posibilitatea fixarii sigure si comode a acesteia in vederea prelucrarii. Asigurarea posibilitatii de strangere suficiente a piesei pe masina-unealta sau in dispozitivul de prelucrare,in scopul preluarii fortelor de aschiere 19
Respecta
Respecta
Respecta
Respecta
Respecta
Respecta
Respecta
8
9
10
Forma piesei trebuie sa permita executarea a cat mai multor operatii dintr-o singura strangere a piesei.Acest fapt asigura economie de timp si precizie mai mare a piesei. Prelucrarea sa se faca,pe cat posibil,numai cu scule normalizate,deoarece sculele speciale sunt costisitoare Forma piesei trebuie sa permita accesul sculei aschietoarea in zona de prelucrat,care sa fie prevazuta cu degajarile necesare,astfel incat scula sa prelucreze intreaga suprafata fara inconveniete.
20
Respecta
Respecta
Respecta
