UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR CONTABILITATE SI RAPORTARI FINANCIARE CONFORME CU STANDARDELE INTERNATIONALE
DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL SOCIETĂŢII COMERCIALE S.C. ALBALACT S.A.
Prof.coordonator: MARIAN SIMINICĂ Masterand: CALOTA MARIA-LUIZA
CRAIOVA
2012
2
2012
2
CUPRINS
Capitolul I
Prezentarea firmei S.C ALBALACT S.A............................ S.A........................................ ............ pag3 Capitolul II
Analiza dinamicii dinamicii şi structurii patrimoniului....... patrimoniului........................ ............................. ............ pag4 2.1. Analiza dinamicii activelor............................. activelor........................................... ....................... ......... pag4 2.2. Analiza dinamicii pasivelor ................ ...................................pag10 .
Capitolul III Diagnosticul echilibrului financiar.......................... financiar......................................... .......................... ........... pag17 Analiza lichidităţii şi solvabilităţii................................. solvabilităţii........................................... .......... pag17. Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezorerie........................... trezorerie.......................................... .............................. ............................. ...................... ........ pag18
Ratele fondului de rulment Analiza necesarului de fond de rulment Ratele necesarului de fond de rulment Analiza trezoreriei nete Capitolul IV Analiza ratelor de gestiune (de rotaţie)....................................... rotaţie)........................................... .... pag22 Rata de rotaţie a capitalului............................... capitalului............................................. ..................... ....... pag23 Rata de rotaţie a activelor............................. activelor........................................... .......................... ............ pag25
Ratele de rotaţie ale AT şi Ai Ratele de rotaţie ale AC Capitolul V Sinteza diagnosticului financiar....................... financiar..................................... .............................. ................... ... pag28
3
Capitolul I
PREZENTAREA S.C. ALBALACT S.A
Albalact este cea mai mare companie de lactate din România cu capital majoritar românesc şi al treilea mare jucător din piaţa locală a produselor lactate. Compania are o tradiţie de peste 38 de ani în industria lactatelor, iar astăzi produce lactate de cea mai bună calitate întruna din cele mai mari şi mai moderne investiţii greenfield din Europa Centrală şi de Est – fabrica Oiejdea din judeţul Alba. Înfiinţată în anul 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999. Compania Albalact are peste 6000 de acţionari şi este listată la categoria Rasdaq a Bursei de Valori Bucuresti. Din 2009, Albalact deţine 95,67% din pachetul de acţiuni al societăţii Raraul Campulung Moldovenesc. Compania mai produce o gamă variată de brânzeturi în fabrica Rarăul din Campulung Moldovenesc, pe care a achiziţionat-o în 2008. Societatea Rarăul are, de asemenea, o tradiţie îndelungată în producţia de branză şi cascaval. Albalact aduce astăzi pe piaţa romînească peste 80 de sortimente de lapte şi produse lactate sub cele patru brand-uri ale sale – Fulga, Zuzu, De Albalact si Raraul. Albalact are un portofoliu bogat de produse din lapte, de la lapte proaspat pasteurizat şi UHT, iaurturi proaspete albe, iaurturi proaspete cu fructe, la smantana, unt, sana, lapte batut, kefir, lapte cu arome pentru copii, branză telemea, branză dulce de vacă, branză de burduf, cascaval, branză topita. Albalact şi-a mai asumat o misiune importantă – aceea de a contribui la dezvoltarea şi consolidarea industriei românesti de lactate, de a îmbunătăţi performanţele tehnologice în producţia româneasca de lactate şi de a încuraja consumul de produse romaânesti. Albalact a creat, alături de produsele sale, două brand-uri autohtone calde şi joviale – Fulga si Zuzu - care au castigat repede încrederea şi dragostea consumatorilor români, iar astăzi se regasesc în topul celor mai apreciate brand-uri, alături de mărci internaţionale de renume. Albalact a propulsat şi brand-ul Rarăul şi, odată cu el, brânzeturile produse în inima Bucovinei. Rarăul înseamnă vitalitate, dragostea pentru sănătate, pentru excursii în natură şi pentru locurile frumoase şi pitoresti din România. Putem trage concluzia că firma se axează mai mult pe dezvoltarea capitalului tehnic ( lucru demonstrat de ponderea mare a imobilizărilor corporale ) în defavoarea unei dezvoltări externe existând foarte puţine activităţi de plasare a capitalului excedentar în afara firmei.
4
Capitolul II
ANALIZA DINAMICII SI STRUCTURII PATRIMONIULUI 1.Bilanţul financiar Scopul bilanţului financiar este acela de a inventaria averea şi angajamentele întreprinderii şi de a le ordona pe termene de lichiditate, respectiv exigibilitate, pornind de la informaţiile prezentate în bilantul contabil şi în notele explicative. Bilanţul financiar este realizat în optica încetării activităţii urărind modul în care elementele de activ sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor. Pentru aceasta elementele patrimoniale prezentate în bilanţul financiar sunt înregistrate la valori reale, de piaţă, şi nu la valori contabile aşa cum sunt prezentate în cel contabil.El presupune reevaluarea activelor bilanţiere şi eliminarea celor fictive. Atât bilanţul contabil cât şi cel financiar are au aceiaşi structură : active pe o parte şi pasive în cealaltă, în aşa fel încât echilibrul structural să se menţină.
2.1. Analiza dinamicii activelor Activele reprezintă o sursă controlată de întreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute de la care se aşteaptă beneficii economice viitoare. Două criterii trebuie îndeplinite cumulativ pentru recunoaşterea unui activ: probabilitatea de realizare a unui beneficiu economic viitor; • determinarea valorii/costului în mod credibil. •
După natura lor activele se împart în active imobilizate şi active circulante. În cadrul analizei financiare a elelementelor de activ partea imobilizată necorporală a acestora cunoaste un declin destul de semnificativ de la un an la altul practic activele imobilizate necorporale scad în anul de bază (anul 2010) faţă de anul 2008 la aproximativ jumătate din valoarea lor iniţială deoarece rata acestora în totalul activelor imobilizate a scăzut de la 1,35% în anul 2008 la 0,38% în anul 2010, lucru apreciat ca normal ţinând cont de domeniul de activitate al companiei. În cadrul imobilizărilor necorporale concesiunile, brevetele şi licenţele deţin o pondere de 100%, nivelul celorlalte active de acest gen fiind egal cu 0 în toţi cei 3 ani analizaţi.
5
Imobilizări necorporale
1200398 983013
517649
1
2
3
Imobilizările corporale deţin o pondere foarte mare în totalul activelor imobilizate deşi dacă analizăm dinamica acestora pe parcursul celor 3 ani observăm că faţă de anul 2008 atunci când rata activelor tangibile în totalul activelor imobilizate era de aproximativ 99% în anul 2010 acestea suferă o usoară scădere la o rată de aproximativ 87%. Pe baza graficelor şi a tabelare putem observa că în totalul activelor tangibile cele mai mari procente le deţin atât terenurile şi construcţiile cât şi instalaţiile tehnice şi maşinile, deoarece firma Albalact a achiziţionat echipamente de ultimă generaţie, atât pentru procesarea laptelui, cât şi pentru ambalarea produselor lactate finite. Fabrica este complet automatizată şi computerizată, practic niciun angajat nu atinge şi nu manipulează laptele materie-prima sau produsele procesate. Computerele controlează şi urmăresc în timp real toţi parametrii de procesare - parametrii de calitate, de cantitate, de temperatură - şi parametrii de ambalare. În fabrica Albalact, laptele este sterilizat la temperaturi înalte şi prelucrat în echipamente ultramoderne cum sunt pasteurizatorul de lapte echipat cu bactofuga (pentru eliminarea microorganismelor) şi instalaţia de standardizare automată, instalaţii de ultrapasteurizare, unităţi de procesare a laptelui pentru iaurt, tancuri de preparare.Actionarii Albalact au investit de asemenea în sisteme de ambalare pentru produse proaspete cu dezinfectare specială şi uscare în mediu steril - sisteme care garantează calitatea produselor ambalate pentru minim 21 de zile – şi sisteme de ambalare aseptice pentru produsele UHT, în incinte complet sterile aflate în zona de ambalare – sistem ce garantează calitatea produselor pentru 4 luni. Imobilizările corporale sunt înregistrate la un cost din care se scade amortizarea cumulată şi eventualele provizioane pentru depreciere constituite. Cheltuielile cu îmbunătăţirile sunt capitalizate, doar dacă acestea îndeplinesc criteriile de recunoaştere ca şi active. Costurile de întreţinere, reparaţii şi îmbunătăţirile minore sunt trecute pe cheltuieli atunci când sunt efectuate. Imobilizările corporale care sunt casate sau retrase din funcţiune sunt eliminate din bilanţul contabil împreună cu amortizarea cumulată aferentă. Orice profit sau pierdere rezultată dint-o astfel de operaţiune este inclusă în contul de profit şi pierdere. Imobilizările corporale şi necorporale se amortizează prin metoda liniară, pe baza duratelor de viaţă estimate, din momentul în care sunt puse în funcţiune , în aşa fel încât costul să se diminueze până la valoarea estimată la sfârşitul duratei lor de funcţionare. Terenurile nu sunt amortizabile. 6
Imobilizări c orporale
109590979
116132779
87482580
1
2
3
În ceea ce priveşte imobilizările financiare observăm că în anul 2008 lipsesc cu desăvârşire ceea ce denotă că Albalact SA nu a deţinut titluri de participare la alte societăţi, lucru pe care nu îl putem spune şi în present, deoarece de la o rata de 0% a imobilizărilor financiare în totalul activelor imobilizate existentă în anul 2008 societatea a ajuns la o rată de 13,26% la sfârşitul anului 2010.În cursul anului 2010 Albalact SA a absorbit firma SC Rarăul SA. În ceea ce priveşte activele circulante ale societăţii acestea fluctuează în decursul celor trei ani, suferind o scădere de 11.729.506 lei în anul 2009 faţă de anul 2008 şi o majorare de 1.504.400 lei în anul 2010 faţă de anul 2009. Stocurile au cunoscut de asemenea creşteri importante în anul 2009 când structura de producţie a suferit anumite modificări comparativ cu anul 2008 în sensul dirijării materiei prime spre producerea acelei game de produse unde s-a putut valorifica cel mai bine materia primă, având loc o serie de schimbări în gama de produse a firmei, dar au avut şi un usor decline în anul 2010 faţă de anul 2009, un decline nesemnificativ aş putea spune dacă îl raportăm la reşterea din 2009. Această structură de producţie a permis valorificarea la maxim atât a materiei prime cât şi valorificarea eficientă din punct de vedere financiar. Stocurile sunt înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Costul este determinat prin metoda Costului mediu ponderat pentu toate tipurile de stocuri. Valoarea realizabilă netă este estimată pe baza preţului de vânzare practicat în cursul normal al activităţii din care sunt scăzute costurile necesare pentru finalizare şi costurile de vânzare. Valoarea stocurilor de produse finite şi semifabricate include costuri directe cu materiale şi forţa de muncă şi costuri indirecte de producţie. Deşi valoarea activelor circulante privită sub aspectul evoluţiei sale de la un an la altul este fluctuantă dacă privim din punctul de vedere al ponderii detinute de activele circulante in totalul activelor observăm că acestea sufera un declin destul de alarmant în raport cu activele imobilizate deoarece firma a ţinut mai mult să învestească în ferme noi, in instalaţii şi utilaje tehnologice şi a folosit mai putine disponibilităţi în activitatea de exploatare, dar a făcut-o pentru ca pe viitor să crească producţia obţinută şi calitatea acesteia ca mai apoi să crească şi vânzările.
7
Stocuri
22057522
21381481
15396055
1
2
3
Creanţele societăţii cunosc creşteri în decursul celor trei ani mai ales prin creanţele comerciale, reprezentând sume bănesti ce urmează să fie încasate de către Albalact SA, reprezentând contravaloarea bunurilor livrate, lucrarilor executate sau prestarilor de servicii către clienţi care urmează să fie decontate ulterior prin virament sau prin intermediul efectelor de comert. Creanţele sunt evaluate la valoarea estimată a fi realizată. Pentru creanţe incerte se constituie provizioane iar pentru clienţii incerţi se efectuează o estimare bazată pe analiza tuturor sumelor restante aflate în sold la data bilanţului contabil. Creanţele nerecuperabile sunt provizionate şi raportate în bilanţ la data la care sunt identificate. CREANTE
28306963 25229591
17939846
1
2
3
Disponibilităţile,în cadrul societăţii analizate, sunt reprezentate prin casa şi conturi la banci ,care se află într-o scadere abruptă de la un an la altul, cea mai semnificativă fiind însă în anul 2010 în valoare de 2.897.068 lei, reprezentând postul bilanţier care cumulează elemnetele cele mai lichide ale activului prin: conturi la banci, în lei si în valuta; casa, în lei si în valuta; 8
sume în curs de decontare; cecuri şi efecte comerciale de încasat; avansuri de trezorerie; acreditive, în lei si în valută. Acest lucru poate fi apreciat ca favorabil în condiţiile în care presupunem că aceste disponibilitati au fost fructificate, au fost investite în activitatea curentă. Gradul net de asigurare cu disponibiliăţi se găseşte la acelaşi nivel cu cel brut datorită faptului că nu avem imobilizări financiare pe termen scurt. Gradul net de asigurare cu disponibilităţi sufera un declin abrupt de la un an la altul,deoarece de la o valoare de 46.93 % în anul 2008 a ajuns la o valoare de 5.51% în anul 2010 faţă de activele circulante şi de la 19,46% în anul 2008 la 1.55% în anul 2010 faţă de activele totale. Deşi disponibilităţile se subţiază de la un an la altul un nivel normal al acestora este între 3% si 5% din activele circulante sau între 1% şi 1.55% din activele totale ceea ce inseamna că firma se află în parametri de funcţionare normali. Disponibilităţi
29474717
3793999
2897068
2
3
1
ELEMENTE DE ACTIV ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizări necorporale
Anul 1 Anul 2 88682978 124005137 1200398 983013
1. Concesiuni, brevete şi alte imobilizări necorporale. 2. Fondul commercial 3. Avansuri si imobilizări necorporale în curs
983013 0 0
517649 0 0
Imobilizări corporale
87482580 109590979
116132779
1. Terenuri şi construcţii 2. Instalaţii tehnice şi maşini 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 4. Imobilizări corporale în curs
41918367 38823091 81033 6660089
52084586 45711340 577974 11217079
62902811 51592875 495804 1141289
Imobilizări financiare
0
13431145
17827342
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 2. Împrumuturi acordate entităţilor affiliate 3. Interese de participare 4. Împrumuturi acordate entităţilor cu interese de participare 5. Investiţii deţinute ca imobilizări 6. Alte împrumuturi
0 0 0
13423315 0 0
17819512 0 0
0 0 0
0 0 7830
0 0 7830
9
1200398 0 0
Anul 3 134477770 517649
7. Creanţe mai mari de un an ACTIVE CIRCULANTE Stocuri
62810618 15396055
51081112 22057522
52585512 21381481
6457510 1354213 7584332 0
9116633 4004057 8936832 0
10774119 869200 7905818 1832344
CREANTE
17939846
25229591
28306963
1. Creanţe comerciale 2. Sume de încasat de la entităţile afiliate 3. Sume de încasat de la entităţi cu interese de participare 4. Alte creanţe 5. Capital subscris şi nevărsat 6. Imobilizări financiare mai mici de un an
17254932 0
24553713 0
26234459 0
0 684914 0
0 675878 0
0 2072504 0
Disponibilităţi
29474717
3793999
2897068
1. Investiţii financiare pe termen scurt 2. Casa şi conturi la bănci
0 29474717
0 3793999
0 2897068
151493596 175086249
187063282
1. Materii prime şi materiale consumabile 2. Producţia în curs de execuţie 3. Produse finite şi mărfuri 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
ACTIVE TOTALE
Ratele de structură ale elementelor de activ 1. Rata activelor imobilizate 1.1. Rata imobilizărilor necorporale 1.1.1. Rata concesiunilor, brevetelor şi licenţelor 1.1.2. Rata fondului commercial 1.1.3. Rata imobilizărilor necorporale în curs 1.2. Rata imobilizărilor corporale 1.2.1. Rata terenurilor şi construcţiilor 1.2.2. Rata instalaţiilor tehnice şi maşinilor 1.2.3. Rata altor imobilizări corporale 1.2.4. Rata imobilizărilor corporale în curs 1.3. Rata imobilizărilor financiare 2. Rata activelor circulante 2.1. Rata stocurilor 2.1.1. Rata materiilor prime 2.1.2. Rata producţiei neterminate 2.1.3. Rata produselor finite şi mărfurilor 2.1.3. Rata avansurilor pt cumparari de stocuri 2.2. Rata creanţelor 2.2.1. Rata creanţelor comerciale
10
Anul 1 58.54 1.35 100.00 0.00 0.00 98.65 47.92 44.38 0.09 7.61 0.00 41.46 24.51 41.94 8.80 49.26 0.00 28.56 96.18
Anul 2 70.83 0.79 100.00 0.00 0.00 88.38 47.53 41.71 0.53 10.24 10.83 29.17 43.18 41.33 18.15 40.52 0.00 49.39 97.32
Anul 3 71.89 0.38 100.00 0.00 0.00 86.36 54.16 44.43 0.43 0.98 13.26 28.11 40.66 50.39 4.07 36.98 8.57 53.83 92.68
2.2.2. Rata altor creanţe 2.3. Gradul net de asigurare cu disponiblităţi - fata de activele circulante - fata de activele totale 2.4. Gradul brut de asigurare cu disponibilităţi - fata de activele circulante - fata de activele totale
3.82 * 46.93 19.46 * 46.93 19.46
2.68 *
7.32 *
7.43 2.17 *
5.51 1.55 *
7.43 2.17
5.51 1.55
2.2. Analiza dinamicii pasivelor Pasivele financiare sunt structurate în bilanţ în ordinea descrescătoarea a exigibilităţii lor. Această modalitate de structurare a elementelor de pasiv evidenţiază, pe do o parte, accentul pus pe importanţa acoperirii datoriilor, iar pe de altă parte, rolul de element rezidual al capitalului propriu. Desfăşurarea normală a activităţii firmei necesită asigurarea surselor financiare pentru acoperirea sau constituirea mijloacelor economice ale acesteia. În bilanţul financiar aceste surse sunt grupate în funcţie de perioada în care rămân la dispozţia firmei în capitaluri permanente şi datorii pe termen scurt. În funcţie de forma de proprietate capitalurile utilizate defirmă cuprind capitalul propriu şi datoriile totale. Prin analiza bilanţului financiar al societăţii obsevam că, capitalul permanent este într-o continuă creştere, creştere datorată capitalului propriu. În ceea ce priveşte componentele capitalului propriu, se observă că , capitalul social înregistrează o valoare constantă pe parcursul celor trei ani avuţi în vedere. În ceea ce priveşte primele de capital se pare că acestea lipesec în toţi cei trei ani, pe când celelalte component sunt în ascensiune. În ceea ce priveşte rezultatul reportat se pare că acesta are tendinţa de scadere, ca pierdere din exerciţiile anterioare a cărei acoperire a fost amânată pentru exerciţiile următoare. Rezultatul exercitiului deşi este pozitiv pe parcursul celor trei ani acesta este în scădere de la un an la altul, o parte din el este repartizat sub forma de dividende acţionarilor şi/sau asociaţilor iar cealaltă parte este reportată sau poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor suferite în anii anteriori. 1. Capital social
65270887
1
65270887
2
11
65270887
3
În cazul datoriilor pe termen lung se observă o creştere semnificativă pe parcursul celor 3 ani ceea ce semnifică că firma a contractat credite pe termen lung de la un an la altul. În anul curent faţa de anul trecut firma a mai returnat din creditele contractate de la instituţiile de credit. Datoriile pe termen lung nu au crescut doar datorita creditelor contractate de către firmă pe parcursul celor 3 ani ci şi datorită creşterii datoriilor fiscale si sociale. Aceste datorii reprezintă restanţele pe care firma le are faţă de bugetul de stat sau bugetele asigurărilor sociale de stat şi alte datorii sociale. Aceste datorii au scăzut în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 4.102.709 lei dar au crescut în anul 2010 faţă de anul 2009 cu 4959846 lei dar acest lucru este destul de îngrijorător deoarece dacă în anul 2008 firma a avut destul de multe dsponibilităti ca să isi acopere o parte din datorii în anii următori acestea se împuţinează semnificativ şi firmei o sa îi fie din ce în ce mai greu să îsi platească ratele la creditele contractate, dobanzile aferente acestora şi alte datorii. Datorii pe termen mediu şi lung
36347454
35235629 29093210
1
2
3
Datoriile pe termen scurt cresc de la un an la altul. Datoriile comerciale au cea mai mare pondere în datoriile pe termen scurt 50.03 % în anul 2008, 48.28 % în anul 2009 şi 37.87 % în 2010. Deşi acestea au cea mai mare pondre în structura datoriilor pe termen scurt, şi deşi cresc de la un an la altul ponderea lor scade deoarece acestea cresc mai lent decat datoriile financiare curente. În anul 2008 societatea îşi poate acoperi aproximativ 95% din datoriile pe termen scurt cu disponibilitatile de care societatea dispune, dar in anii următori cu disponibilităţile deţinute mai poate plătii abia 10% din acestea aşa ca firma contractează credite bancare. DATORII PE TERMEN SCURT
59464561 60000000 48111201 50000000 40000000 valoarea
31447454
30000000 20000000 10000000 0 1
2 anul
12
3
ELEMENTE DE PASIV CAPITAL PERMANENT Capital propriu
1. Capital social 2. Prime de capital 3. Rezerve din reevaluare 4. Rezerve 5. Rezultatul reportat 6. Rezultatul exerciţiului 7. Repartizarea profitului (se scade) 8. Acțiuni proprii 9. Castiguri legate de instrum de capital propriu 10. Pierderi legate de instrum de capital propriu 11. Provizioane nejustificate 12. Venituri în avans 13. Active fictive (se scad) Datorii pe termen mediu şi lung
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2. Sume datorate instituţiilor de credit 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. Datorii comerciale 5. Efecte de comerţ de plătit 6. Sume datorate entităţilor affiliate 7. Sume datorate entităţilor cu interese de participare 8. Alte datorii, inclusiv fiscale şi sociale 9. Provizioane mai mari de un an DATORII PE TERMEN SCURT Datorii de exploatare pe tr scurt
1. Avansuri încasate în contul comenzilor 2. Datorii comerciale 3. Efecte de comerţ de plătit 4. Sume datorate societăţilor în cadrul grupului 5. Sume datorate priv interesele de participare 6. Alte datorii 7. Provizioane mai mici de un an Datorii financiare curente
1. Împrumuturi din emisiune de obligaţiuni 2. Sume datorate instituţiilor de credit CAPITAL TOTAL
Anul 1 120046142 90952932 65270887 0 14444555 1002425 1186578 3236032 -190872 0 0 0
Anul 2 126975048 91739419 65270887 0 14444555 4089566 1135853 606579 -41981 0 0 0
Anul 3 127598721 91251267 65270887 0 13097837 4229863 524308 2603779 -140297 0 0 0
6055128 -51801 29093210 0 19340607 0 0 0 0
6233960 0 35235629 0 29585735 0 0 0 0
5675390 -10500 36347454 0 25737714 0 0 0 0
0 9752603
0 5649894
0 10609740
31447454 18855534 0 15732818 60732 0 0 2853321 208663 12591920 0 12591920 151493596
48111201 29273020 0 23230255 0 0 0 5834102 208663 18838181 0 18838181 175086249
59464561 31552172 32035 22520613 0 0 0 8790861 208663 27912389 0 27912389 187063282
2.2.1. Analiza structurii capitalului pe forme de proprietate 13
Analiza structurii capitalului pe forme de proprietate oferă informaţii în mod direct despre autonomia financiară şi îndatorarea firmei şi în mod indirect informaţii despre riscurile la care aceasta se expune. Rata autonomiei financiare globale pe parcursul celor trei ani are valori care depăşesc nivelul minim de 33% . În 2008 rata depăşeşte chiar valoarea de 50%, valoare considerată normală pentru această rată. Peste această valoare firma poate apela la credite bancare doar dacă rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii pentru creditele contractate. Presupunând ca pe parcursul celor trei ani rata creditelor bancare contractate fluctuează între 10%-15% vom calcula rata rentabilităţii economice şi vom analiza dacă firma poate contracta credite. În anul 2008 rata rentabilitaţii economice atinge un prag de 3.17%. Dacă presupunem că rata dobanzii are un nivel minim de 10% vom observa că rata dobânzii este mai mică decât rata rentabilităţii economice ceea ce înseamna că firma se poate îndatora dar nu va avea de câştigat de pe urma creditului contractat deoarece dacă reflectăm puţin asupra efectului de levier financiar observăm că scopul acestuia este acela de a mări rata rentabilităţii capitalului propriu iar în cazul nostru efectul acestuia este unul nedorit. Deşi efectul de levier financiar este negativ firma contractează credite pe termen lung, iar pentru acest lucru putem avea doar două explicaţii, şi anume: ori firma a reuşit să gasească un finanţator care percepe o rată a dobânzii sub pragul ratei rentabilităţii economice ori firma a fost nevoită să accepte credite cu o rată a dobânzii care depăşeşte rata rentabilităţii economice deoarece aveau mare nevoie de lichidităţi pentru a-şi acoperii datoriile curente. Acest lucru se menţine şi în anii 2009 şi 2010 deoarece rata rentabilităţii economice atinge valori de 0.66% în 2009 şi 2.19% în 2010. STRUCTURA PE FORME DE PROPRIETATE
*
*
*
1. Rata autonomiei financiare globale (Kpr/Kt)
60.04
52.40
48.78
Rata autonomiei financiare la termen exprima structura capitalurilor permanente, iar nivelul minim al acestei rate este de 50% atunci cand este calculată pe baza capitalului propriu şi minim 100% când este calculata pe baza datoriilor pe termen lung. Dacă nivelul acesteia scade sub aceste limite atunci riscul de solvabilitate sporeşte. 2. Rata autonomiei financiare la termen (Kpr/Kper) 75.76 72.25 71.51 Dacă privim din punctul de vedere al dinamicii aceasta rată scade de la un an la altul şi am putea să consideram acest lucru ca fiind negativ, dar dacă privim imaginea de ansamblu vedem că această rată depaşeşte cu mult nivelul minim de 50% ( deoarece a fost calculată pe baza capitalului permanent) ceea ne sugerează un risc de insolvabilitate aproape inexistent, firma reuşind să se finanţeze din resurse proprii. Putem spune că reducerea acestei rate de la un an la altul sugerează ca firma Albalact SA a făcut investiţii pe care le-a finanţat din împrumuturi pe termen lung dar dacă ne uităm la valorile ratei rentabilităţii în raport cu cea a dobânzii creditelor contractate, care sugerează un levier negativ observăm contrarul. Rata de îndatorare globală măsoară ponderea datoriilor în totalul capitalurilor utilizate de firmă. 3. Rata de îndatorare globală (Dt/Kt)
14
39.96
47.60
51.22
Dacă privim în dinamică observăm că aceasta are o tendinţă de crestere ceea ce ne indică că firmei Albalact i s-au majorat datoriile comerciale lucru pe care îl putem observa din tabelul de mai sus prin obţinerea unor termene de plată mai îndepărtate de la furnizori. In anii 2008 şi 2009 valoarea acesteia se află sub nivelul normal de 50% dar uşor, uşor se redresează şi depăşeşte cu putin acest nivel în anul 2010. Rata de îndatorare la termen se calculează sub două forme, atât pe baza capitalului permanent cât şi pe baza capitalului propriu. 4. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kper) 24.24 27.75 28.49 5. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kpr) 31.99 38.41 39.83 Dacă ne uitam la rezultatul obţinut pe baza capitalului permanent observăm că aceasta nu depăşeşte nivelul maxim admis de 50% , iar la cel obţinut pe baza capitalului propriu nu depăşeşte limita de 100%. Acest lucru semnifică faptul că Albalact SA are datorii pe termen lung mai mici decât capitalul propriu lucru care poate fi observat în tabelul cu situaţia pasivelor firmei. Rata poate fi folosită ca şi garanţiei a rambursării creditelor pe care firma le-a contractat pe parcursul celor 3 ani. Levierul financiar reflecta proporţia între capitalul împrumutat şi capitalul propriu. 6. Levierul financiar 0.351 0.528 0.588 Nivelul acestuia este în creştere de la un an la altul dar totuşi se află sub 1 ceea ce inseamnă că firma nu îsi finanţează activitatea în proporţii egale pentru sursele proprii şi cele împrumutate. Mai este cunoscut şi sub denumirea de „rată de levier” şi exprimă îndatorarea totală (pe termen scurt, mediu şi lung) a întreprinderii în raport cu capitalul propriu. Rezultatul trebuie să fie subunitar, o valoare supraunitară însemnând un grad de îndatorare ridicat. O valoare ce depăşeste 2,33 exprimă un grad foarte ridicat de îndatorare, societatea putându-se afla chiar în stadiul de faliment iminent dacă rezultatul depăşeste de câteva ori pragul de 2,33. În cazul nostru observăm că pe parcursul celor trei ani are o valoare subunitară ceea ce înseamnă ca firma are un grad scăzut de îndatorare faţă de instituţiile de credit finanţându-şi activitatea mai mult din resurse proprii decât din împrumutate. Rata datoriilor din exploatare şi rata creditelor bancare calculate în raport de datoriile totale au o fluctuaţie asemanătoare dacă privim situaţia din punct de vedere dinamic deoarece în anul 2009 faţă de 2008 acestea cresc cu câteva procente iar în anul 2010 faţă de 2009 scad in acelaşi mod. În 2009 faţă de 2008 datoriile din exploatare au ajuns la 35.12% de la 31.15% din totalul datoriilor entităţii iar în 2010 faţă de 2009 aceasta a ajuns la 32.93% din totalul datoriilor. În ceea ce priveşte creditele bancare acestea deţin o pondere foarte ridicată în totalul datoriilor crescând de la 52.75% în anul 2008 la 58.1% în anul 2009 şi apoi scăzând subtil la valoarea de 56% din valoarea datoriilor totale ale entităţii. Rata creditelor bancare calculate în raport de ponderea acestora în capitalul total al întreprinderii este în creştere de la un an la altul ajungând de la 21.08% în anul 2008 la 28.68% în anul 2010. Dacă efectul de levier financiar ar fi unul pozitiv această creştere ar fi una benefică, dar dacă efectul de levier ar fi negativ atunci situaţia firmei nu o sa fie prea stralucită în următorii 3-4 ani. 7. Rata creditelor bancare (CB/Dt) 8. Rata creditelor bancare (CB/Kt) 9. Rata datoriilor de exploatare (De/Dt)
52.75 21.08 31.15
15
58.10 27.66 35.12
56.00 28.68 32.93
2.2.2. Analiza capitalului angajat Capitalul angajat este constituit din ansamblul surselor de finanţare utilizate de întreprindere, pentru care aceasta trebuie sa asigure remunerarea. El cuprinde acea parte a capitalului total pentru a cărei utilizare firma trebuie să asigure o remuneraţie de natură financiară sub formă de dividende sau dobănzi. În capitalul angajat nu se includ datoriile comerciale, datoriile faţă de personal, acţionari, bugetul statului, ( datoriile de exploatare). Analiza capitalului angajat necesită determinarea ponderii acestuia în capitalul total şi pe calculul unor rate ale accestuia. Rata capitalului angajat reprezintă ponderea pe care capitalul angajat o deţine în capitalul total. 1. Rata capitalului angajat 81.12 80.05 77.46 Dupa cum observăm din punct de vedere dinamic această rată este în scadere de la un an la altul dar atinge un nivel ridicat şi îi oferă firmei stabilitate financiară în timp dar în acelaşi timp tot acest nivel ridicat al capitalului angajat generează costuri mari cu atragerea resurselor financiare. Rata daroriilor din exploatare reprezintă ponderea pe care datoriile din exploatare o deţin în capitalul total. Aceasta rata din punct de vedere al stabilităţii firmei, dacă creşte (situaţie existentă în cazul SC Albalact SA) poate provoca un cost de atragere a surselor de finanţare mai mic dar în acelaşi timp poate face firma sa devină vulnerabilă în faţa scadentelor la plată a datoriilor. 2. Rata datoriilor de exploatare
12.45
16.72
16.87
a) Analiza pe baza elementelor de pasiv O primă rată analiză este stabilitatea capitalului angajat. Aceasta măsoară ponderea capitalului angajat permanent în ansamblul capitalului angajat. 1. Stabilitatea capitalului angajat (Kap/Ka) 89.75 86.56 80.74 După cum observăm această rata este într-un continuu dar uşor declin de la un an la altul. În anul 2009 faţă de 2008 această rată scade deşi ea ar trebui să crească deoarece capitalul propriu a crescut dar se pare că nu a crescut indeajuns de mult încât să afecteze pozitiv această rată. În anul 2010 faţă de 2009 rata a scăzut cu aproximativ 6 % , scădere consideră nesemnificativă deoarece dacă o privim în paralel cu capitalul propriu vedem că rata urmează evoluţia acestuia. Exigibilitatea capitalului angajat masoară ponderea datoriilor financiare curente în capitalul angajat. 2. Exigibilitatea capitalului angajat (Dfc/Ka) 10.25 13.44 19.26 Această rată are o evoluţie ascendentă de la un an la altul situatie considerată nefavorabilă deoarece datoriile financiare curente se majorează pe parcursul celor 3 ani. Autonomia capitalului angajat măsoară ponderea capitalului propriu în capitalul angajat. 3. Autonomia capitalului angajat (Kpr/Ka)
16
74.01
65.45
62.97
Această rată are o evoluţie descendentă pe parcursul celor 3 ani situaţie apreciată ca fiind nefavorabila deoarece capitalul propriu creste într-un ritm inferior creşterii capitalului angajat semnificând o rentabilitate foarte slabă a activităţii, acest lucru nepermiţând capitalizarea unei părţi din profit. Îndatorarea globală a capitalului angajat măsoară ponderea capitalului împrumutat în capitalul angajat. 4. Îndatorarea globală a capitalului angajat (Kîm/Ka) 25.99 34.55 37.03 Rata are o evoluţie ascendentă ceea ce nu e tocmai bine deoarece firma a facut investiţii şi nu a avut suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestora apelând la împrumuturi, împrumuturi a căror rată a dobânzii este superioara ratei rentabilităţii economice, ceea ce cauzează un efect de levier negativ şi face ca firma să se îndatoreze dar sa nu aibă de câştigat de pe urma acestor credite. Îndatorarea la termen a capitalului angajat măsoară cât la sută din capitalul angajat este asigurat prin împrumuturi pe termen mediu şi lung. 5. Îndatorarea la termen a capitalului angajat (Îtml/Ka) 15.74 21.11 17.76 Aceste procente sunt apropiate de valoarea ratei globale a capitalului angajat deoarece în anii 2008, 2009 împrumuturile pe termen lung depăşesc 60% din totalul capitalului împrumutat în timp ce în anul 2010 acestea ating doar un nivel aproximativ egal cu datoriile financiare curente ceea ce semnifică că în primii doi ani firma a contractat credite doar pentru a-şi finanţa investiţiile iar în anul 2010 foloseşte o parte din aceste credite şi pentru a-şi finanţa activitatea curentă. b) Analiza capitalului angajat pe baza elementelor de activ permite studierea structurii capitalului angajat în funcţie de modul de alocare a acestuia pentru finanţarea activelor entităţii. Acesta are ca destinaţie finanţarea activelor imobilizate, necesarului de fond de rulment şi a disponibilităşilor bănesti. Ponderea activelor imobilizate ne arată cât la sută din capitalul angajat este folosit pentru finanţarea activelor imobilizate. Dupa cum observăm în tabelul de mai jos capitalul angajat este folosit aproape integral pentru finanţarea activelor imobilizate, adică firmă investeşte în achiziţii de utilaje necesare procesării laptelui, al pasteurizării lui,etc. sau în modernizarea celor existente. 1. Ponderea activelor imobilizate (AI/Ka) 72.17 88.47 92.81 Ponderea necesarului de fond de rulment exprima cât la sută din capitalul angajat este folosit pentru finanţarea activităţii din exploatare. În cazul nostru acest nivel este mic ajungând de la 11.78% în anul 2008 la 12.52% în anul 2010, ceea ce înseamnă ca firma nu prezintă oarecum deficiente minore ale activitaţii de exploatare. 2. Ponderea necesarului de fond de rulment (NFR/Ka) 11.78 12.85 12.52 Ponderea disponibilităţilor şi plasamentelor ne arată cât la sută din capitalul angajat este destinat finanţării disponibilităţilor.Această rată nu poate să depăşească 10 % din totalul capitalului angajat. În anul 2008 această rată atinge nivelul de 23.99% din capitalul angajat dar scade în următorii doi ani ajungând la un nivel de 2% în anul 2010. 3. Ponderea disponibilităţilor şi plasamentelor (Db/Ka) 23.99 2.71 2.00
17
Capitolul III
DIAGNOSTICULUI ECHILIBRULUI FINANCIAR
În teoria economică, noţiunea de echilibru are semnificaţii multiple. Într-o concepţie generală, echilibrul economico-financiar la nivelul întreprinderii se realizează atunci când se recuperează integral mijloacele consumate, respectiv când veniturile sunt egale cu costurile. O asemenea înţelegere are un caracter reducţionist, nu pune în evidenţă legătura ansamblului cu componentele echilibrului general, cu stările parţiale ale lui, care se constituie într-un sistem de proporţionalitate si relaţii prin care se realizează şi se menţine starea generală. Pentru aprecierea echilibrului financiar trebuie avute în vedere mai multe tipuri de “egalităţi” şi “corelaţii” între “necesităţile” şi “posibilităţile” întreprinderii, respective între sursele financiare şi mijloacele economice necesare desfăşurării activităţii de exploatare şi comercializare pe termen lung şi scurt. În starea generală de echilibru se circumscriu atât ”egalităţi” ale elementelor, cât şi “inegalităţi” cu semnificaţia lor economică.
a) Ratele de lichiditate şi solvabilitate ale entităţii O restricţie importantă ce condiţioneaza buna desfăsurare a activităţii întreprinderii o reprezintă asigurarea lichidităţii şi solvabilităţii acesteia. . Lichiditatea patrimonială caracterizează capacitatea unei firme de a-şi onora la termen, cu mijloacele bănesti de care dispune, obligaţiile scadente pe termen scurt. Aceasta se obţine prin compararea activelor circulante (mai mici de un an) cu datoriile pe termen scurt (mai mici de un an). Lichiditatea patrimonială a unei întreprinderi nu trebuie cofundată cu lichiditatea activelor, aceasta din urmă desemnând proprietatea activelor disponibile de a se transforma rapid în bani. Pentru caracterizarea lichidităţii patrimoniale se utilizează două rate: Lichiditatea curentă (Lc) reprezintă cel mai utilizat indicator pentru a evalua expunerea firmei la scadenţele pe termen scurt. Se calculeaza ca raport între activele circulante şi datoriile pe termen scurt. Daca aceasta depăşeşte valoarea de 200% înseamnă că firma are active valorificate. LICHIDITATEA
1. Lichiditatea curentă
Anul 1
199.73
Anul 2
106.17
Anul 3
88.43
Lichiditatea curentă a SC Albalact SA scade de la un an la altul ajungănd de la o valoare de 199.73% în anul 2008 la o valoare de 88.43% în 2010. În anul 2008 valoarea de 150% ne sugerează că firma deţine un surplus considerabil de disponibilităţi, un fond de rulment pozitiv în valoare de 31.363.146 lei care îi permite să facă faţă obligaţiilor curente de 18
plată . În anul 2009 valoarea acesteia scade la 106.17%, fondul de rulment este pozitiv. Chiar dacă valoarea acesteia a scăzut sub 150% acest lucru nu constituie un pericol pentru solvabilitatea firmei dacă stocurile se reduc treptat, în scopul achitării datoriilor exigibile pe termen scurt. În anul 2010 situaţia se schimbă fondul de rulment devenind negativ, disponibilităţile scăzând considerabil ceea ce înseamnă că firma începe să întâmpine dificultăţi în achitarea datoriilor. Albalact SA trebuie să evite o evoluţie descendentă deoarece dacă lichiditatea curentă a acesteia scade de la un an la altul înseamnă că activitatea firmei este în declin şi pe viitor firma s-ar putea să nu mai obţină credite bancare de la creditori şi credite comerciale de la furnizori.
Lichiditatea imediată sau testul acid (Li) se calculează prin scăderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante şi împărţirea diferenţei astfel obţinute la datoriile pe termen scurt. Stocurile sunt, de obicei, cel mai puţin lichide dintre toate componentele activelor circulante ale unei firme, pierderi posibile pot să apară, mai ales, în momentul în care se pune problema lichidării acestora. De aceea acest raport se consideră un test acid pentru măsurarea capacităţii firmei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt, a cărui valoare trebuie să fie cuprinsă între 80% si 100%. 2. Lichiditatea imediată 150.77 60.33 52.48 În anul 2008 valoarea lichidităţii imediate depăşeşte chiar pragul de 100% ceeea ce semnifică faptul că firma deţine un excedent de disponibilităţi cu care poate să îşi onoreze toate obligaţiile pe termen scurt şi să îi mai rămână încă disponibilităţi şi pentru acoperirea unor părţi din datoriile pe termen lung. În următorii ani lichiditatea acesteia scade sub 80% ajungând în 2010 la o valoare de 52.48% ceea ce înseamnă că societatea întâmpină dificultăţi în onorarea obligaţiilor pe termen scurt şi începe să contracteze credite de termen scurt(credite trezorerie) .
Solvabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a face faţă scadenţelor cu surse proprii. Pentru caracterizarea acesteia se folosesc următoarele rate: a) Solvabilitatea generală(Sg), se calculează ca raport între activele totale şi datoriile totale. SOLVABILITATEA
Anul 1
Anul 2
Anul 3
1. Solvabilitatea generală 250.23 210.07 195.24 Judecând după procentele procentele pe care aceasta le atinge în anii 2008 şi 2009 din punct de vedere teoretic firma nu ar trebui să apeleze la credite bancare şi cu toate acestea dacă privim situaţiile tabelare observăm că firma le contractează totuşi ceea ce înseamnă că, creditorii au încredere SC Albalact SA că îşi va rambursa creditul contractat. În anul 2010 valoarea solvabilităţii generale scade sub 200% cu 5.24% ceea ce înseamnă că activele totale nu mai reprezintă chiar dublul datoriilor totale, dar situaţia firmei este încă normală deoarece procentul cu care solvabilitatea scade sub 200% este unul nesemnificativ.
b) Solvabilitatea patrimonială (Sp) numită şi rata autonomiei financiare, se calculează ca raport între capitalul propriu si capitalul total. 2. Solvabilitatea patrimonială
60.04
19
52.40
48.78
Aceasta înregistrează un declin de la un an la altul ajungând de la 60.04% cât era în anul 2008 la 47.78% în anul 2010. Situaţia este una normală pentru firmă deoarece valoarea minimă acceptabilă a acestei rate este de 30%.
b) Analiza corelaţ iei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezorerie A: Fondul de rulment reprezintă un indicator frecvent utilizat în analiza financiară pentru caracterizarea stării de echilibru / dezechilibru financiar a unei întreprinderi, la un moment dat. Acesta exprimă surplusul de resurse permanente peste valoarea activelor imobilizate, care serveşte la finanţarea activelor circulante. Regula de bază este aceea că resursele durabile trebuie să asigure finanţarea nevoilor stabile în timp ce resursele ciclice trebuie să servească la finanţarea nevoilor ciclice. Când resursele permanente sunt mai mari decât utilizările permanente, întreprinderea dispune de o marjă de securitate, respectiv de fond de rulment, care îi permite să facă faţă unor situaţii neprevăzute pe termen scurt. El constituie premisa menţinerii solvabilităţii întreprinderii, respectiv a unei îndependenţe financiare a acesteia faţa de creditori. În teoria economică s-au impus conceptele de fond de rulment financiar şi respectiv fond de rulment funcţional sau fond de rulment net global, în funcţie de modalităţile de calcul, respectiv pe baza bilanţului financiar sau a bilanţului funcţional. Fondul de rulment este o marjă de siguranţă ce reflectă capacitatea întreprinderii de aşi finanţa ciclul de exploatare din capitaluri stabile. Fond de rulment 31363164 2969911 -6879049 - Fond de rulment propriu 2269954 -32265718 -43226503 - Fond de rulment străin 29093210 35235629 29093210 După cum observăm fondul de rulment este alcătuit din două componente: fondul de rulment propriu şi fondul de rulment împrumutat. În ceea ce priveşte evoluţia fondului de rulment propriu acesta este într-un continuu declin ajungând de la o valoare pozitivă în anul 2008 la o valoare negativă în anul 2010. Acest lucru ne sugerează că Albalact dacă în anul 2008 a fost capabilă să îşi finanţeze cât de cât singură imobilizările, în anii 2009 şi 2010 a avut nevoie de finanţare externă. Fondul de rulment străin are o evoluţie ascendentă pe parcursul celor trei ani de analiză ceea ce înseamnă că partea datoriilor pe termen mediu şi lung care depăşeşte valoarea activelor imobilizate este destinată finanţării activelor circulante. Fondul de rulment total are în anul 2008 o valoare pozitivă sugerăndu-ne un echilibru financiar pe termen lung deoarece există un surplus de utilizat pentru finanţarea activelor pe termen scurt, surplus dat de diferenţa între capitalul permanent si activele imobilizate, surplus care în situaţia Albalact atinge valoarea de 31.363.164 lei. În anul 2009 acest surplus de resurse se micşorează considerabil la valoarea de 2.969.911 lei ajungând în anul 2010 la o valoare negativă de 6.879.049 lei ceea ce înseamnă ca firma se află într-o situaţie de dezechilibru financiar întâmpinând dificultăţi în achitarea datoriilor pe termen scurt, lucru observat şi din evoluţia lichidităţii firmei. Analiza fondului de rulment poate fi realizată şi prin metoda ratelor. Principalele rate utilizate în analiza fondului de rulment sunt: 1) Finanţarea imobilizărilor calculată ca raport între capitalul permanent şi activele imobilizate. După cum observăm în primi doi ani de analiză nivelul său este supraunitar ceea ce ne sugerează, aşa cum am spus şi mai sus faptul că Albalact este capabilă să işi finanţeze imobilizările prin forţe proprii, lucru care în anul 2010 se schimbă firmă suferind un
20
dezechilibru financiar deoarece pentru finanţare imobilizărilor a apelat la datorii pee termen scurt. 1. Finanţarea imobilizărilor 135.37 102.39 94.88
2) Finanţarea imobilizărilor prin capital propriu (FIKpr), măsoară proporţia în care capitalul propriu asigură finanţarea activelor imobilizate de care dispune o firmă. Nivelul său se calculează ca raport între capitalul propriu şi activele imobilizate. După cum observăm această rată are o evoluţie descendentă de la un an la altul ceea ce înseamnă că daca firmă în anul 2008 a fost capabilă să îşi finanţeze imobilizările pe baza capitalului propriu, în anii 2009 şi 2010 aceasta va avea nevoie şi de ajutorul datoriilor pe temen mediu şi lung. 2. Finantarea imobilizarilor prin Kpr
102.56
73.98
67.86
3) Acoperirea capitalurilor investite (AKI) presupune că resursele permanente să finanţeze nu numai activele imobilizate, ci şi necesarul de fond de rulment (NFR). Dupa cum stim nivelul acestei rate trebuie să fluctueze în jurul valorii de 100% ceea ce se întâmplă şi în cazul nostru. După cum observăm pe parcursul celor trei ani de analiză resursele permanente sunt capabile să finanţeze atât activele imobilizate cât şi o parte din necesarul de fond de rulment. 3. Acoperirea capitalurilor investite
116.37 89.41 83.61 4) Ponderea FR în capitalul permanent (GKper) serveste la caracterizarea structurii capitalului permanent în funcţie de modul de alocare a acestuia. În anul 2008 observăm că activele circulante au o rotaţie lentă şi de accea o parte din acestea sunt acoperite din fondul de rulment, lucru care în următorii doi ani se schimbă. Dacă în 2009 ponderea fondului de rulment atinge o valoare nulă în anul 2010 ponderea devine negativă, ceea ce ne sugerează că numărul mediu de rotaţii activelor circulante creşte de la an la an, lucru pe care îl observăm şi din situaţiile tabelare de la sheet-ul ” Rotaţia activelor”. 4. Ponderea FR în Kper
26.13
2.34
-5.39
5) Rata de finanţare a activelor circulante permite aprecierea proporţiei în care fondul de rulment acoperă, din punct de vedere financiar, activele circulante (respectiv stocurile dacă numitorul ar fi reprezentat de acestea). 5. Rata de finanţare a AC 49.93 5.81 -13.08 Dacă în anul 2008 fondul de rulment este capabil să acopere din punct de vedere financiar activele circulante în următorii 2 ani acest lucru nu mai este posibil...firma fiind nevoită să apeleze la credite pe termen scurt pentru a face acest lucru. 6) Rata de finanţare a stocurilor (RSt) permite aprecirea proporţiei în care fondul de rulment acoperă, din punct de vedere financiar stocurile. După cum observăm în anul 2008 fondul de rulment acoperă, din punct de vedere financiar, în totalitate stocurile dar în următorii ani acest lucru nu mai este posibil . 6. Rata de finanţare a stocurilor 203.71 13.46 -32.17
7) Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment total 7. Rata de acoperire a NFR 216.59 16.49 -37.93 După cum observăm în anul 2008 această rată este dublul de 100% ceea ce înseamnă că fondul de rulment a asigurat finantarea integrală a necesarului de fond de rulment şi a unei
21
părţi din trezoreria de activ. În anul 2009 această rată suferă un declin abrupt de la o valoare de peste 200% la o valoare de 16% ceea ce înseamnă că fondul de rulment abia reuşeşte să mai acopere doar o mică parte din necesarul de fond de rulment iar în anul 2010 acesta nu poate nici măcar să mai acopere necesarul de fond dar aminte trezoreria de activ.
8) Rata de finanţare a cifrei de afaceri (RCA) sau viteza de rotaţie a fondului de rulment, exprimă numarul de zile în care fondul de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. După cum observăm aceasta scade de la un an la altul ceea ce semnifică o recuperare mai rapidă a fondurilor, adică un necesar mai mic de resurse pentru realizarea aceleiaşi cifre de afaceri. 8. Rata de finanţare a cifrei de afaceri
74.02
5.69
-11.11
B: Analiza necesarului de fond de rulment Necesarul de fond de rulment poate fi definit ca reprezentând acele capitaluri pe care întreprinderea trebuie să le deţină pentru finanţarea stocurilor şi a decalajelor temporare dintre plata furnizorilor şi a altor datorii de exploatare şi încasarea creanţelor de la clienţi. Acesta se determină scăzând din sumă dintre stocuri şi creanţe, datoriile de exploatare pe termen scurt ( pe baza bilanţului financiar ) sau ca diferenţă activele ciclice şi resursele ciclice ( pe baza bilanţului funcţional). Necesarul de fond de rulment 14480367 18014093 18136272 După cum observăm necesarul de fond de rulment creste pe parcursul celor trei ani de analiză, ceea ce ar putea sugera ca firma suferă de un deficit de resurse lucru nu tocmai ok, dar RATELE NFR
Anul 1
Anul 2
Anul 3
1. Rata NFR 34.18 34.51 29.29 daca ne uităm la evolutia acesteia observăm că necesarul de fond de rulment creşte într-un ritm inferior creşterii cifrei de afaceri şi putem considera această majorare una favorabilă. Analiza necesarului de fond de rulment se poate face în marime absolută dar şi pe baza unor rate, dintre care mai utilizate sunt: 1) Rata necesarului de fond de rulment după cum observăm are o evoluţie descendentă ceea ce ne sugerează ca aceasta are un efect pozitiv asupra trezoreriei. 1. Rata NFR 34.18 34.51 29.29
2) Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment totală prin trezorerie 2. Rata de finanţare a NFR prin T 116.59 -83.51 -137.93 Rata de finaţare a NFR prin T devine subunitară şi reflectă masura în care trezoreria concură la acoperirea financiară a NFR.
22
C: Analiza trezoreriei nete Trezoreria este strâns legată de operaţiunile financiare pe termen scurt realizate de întreprindere. Pentru a face faţă nevoilor financiare pe termen scurt, întreprinderea trebuie să dispună de resurse financiare, respectiv resurse de trezorerie. Resursele de trezorerie sunt furnizate de partenerii financiari şi reflectă gestiunea financiară pe termen scurt a întreprinderii. Trezoreria netă
16882797 -15044182
-25015321
În primul an de analiză firma dispune de o trezorerie pozitivă ceea ce semnifică realizarea echilibrului financiar pe termen scurt al întreprinderii, deoarece întreprinderea dispune de lichidităţi care să îi permiă acoperirea fără probleme a datoriilor pe termen scurt. În plus, o trezorerie pozitivă conferă întreprinderii şi o autonomie financiară sporită, aceasta neavând credite pe termen scurt. Pe termen lung, menţinerea unui nivel ridicat al trezoreriei pozitive poate afecta performanţele financiare ale întreprinderii datorită costurilor de oportunitate, cu efecte negative asupra remunerării capitalurilor . În următorii doi ani de analiză aceasta devine negativă datorită faptului că datoriile financiare curente depăşesc valoarea disponibilităţilor bănesti. Trezoreia negativă reprezintă semnalul unei stări de dezechilibru financiar pe termen scurt, deoarece necesarul de fond de rulment nu este acoperit în totalitate de de resurse permanente iar firma pentru al acoperi trebuie să contracteze imprumuturi bancare.
Capitolul IV ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE (DE ROTAŢIE)
Analiza rotaţiei elementelor patrimoniale face legătura între informaţiile furnizate de bilanţul contabil şi cele din contul de profit şi pierderi. Aceasta are ca obiectiv stabilirea timpului necesar parcurgerii tuturor stadiilor circuitului economic, de către capitalurile angajate de firma. Putem spune că în acest mod informaţiile statice obţinute prin analiza structurii financiar-patrimoniale, respectiv prin analiza echilibrului financiar, sunt completate cu informaţii care reflectă manifestarea dinamică a echilibrului financiar. Metodologic o asemenea analiză se bazează pe ratele de gestiune sau de rotaţie. Ratele de gestiune exprimă în mod sistetic eficienţa cu care sunt utilizate activele şi capitalurile întreprinderii stând la baza caracterizării vitezei de rotaţie a acestora . Dupa elementele patrimoniale pentru care se calculează: - rate de gestiune ale capitalului, calculate pentru elementele patrimoniale de pasiv; - rate de gestiune ale activelor, prin care caracterizăm rotaţia activelor imobilizate şi a activelor circulante.
A: Analiza ratelor de gestiune a capitalurilor
23
Având în vedere structura capitalurilor unei firme, prezentată în pasivul bilanţului financiar, putem calcula numărul de rotaţii şi respectiv durata în zile a unei rotaţii pentru fiecare element al acestora, respectiv: capital permanent; capital propriu; capital angajat; datorii totale; datorii pe termen mediu şi lung; datorii pe termen scurt; datorii faţă de furnizori; datorii financiare curente. 1) Rata de rotaţie a capitalului permanent exprimă numarul de rotaţii realizate de capitalul permanent pe parcursul unui exerciţiu financiar. Se apreciază că valoarea minimă a acestuia care asigură o eficienţă acceptabilă a capitalului permenent este de două rotaţii pe an, respectiv un interval mediu de revenire al capitalurilor sub formă de disponibilităţi de 180 zile valoare care la noi nu se prea atinge decât în anul 2010 deoarece în acest an se poate spune că, capitalul revine sub forma disponibilităţilor în aproximativ 180 zile. Denumire
Anul 1
Rata de rotaţie a capitalului permanent
128.82
Anul 2
Anul 3
150.07
177.10
2) Rata de rotaţie a capitalului propriu Rata de rotaţie a capitalului propriu 170.03 207.70 247.64 După cum ştim capitalul propriu este principala componentă a capialului permanent, ceea ce înseamnă că rotaţia accestuia este determinată de aceiaşi factori ca şi rotaţia capitalului permanent. Desi nivelul acestei rate este în creştere observăm că în anul 2008 capitalul realizează o rotaţie aproape completă, rotaţie care în următorii doi ani se îmbunătăţeşte. 3) Rata de rotaţie a capitalului angajat Rata de rotaţie a capitalului angajat 125.85 135.95 155.95 La fel ca celelalte două rate aceasta are aceiaşi semnificaţie şi aceiaşi evoluţie crescătoare pe parcursul celor trei ani de analiză. 4) Rate de rotaţie a datoriilor. Spre deosebire formele precedente ale capitalului întreprinderii care, parţial sau în întregime, nu vor părăsi întreprinderea decât cu ocazia lichidării acesteia, datoriile se reînnoiesc continuu, în funcţie de scadenţa lor (sub un an sau peste un an). De aceea, rotaţia datoriilor o putem aprecia fie în mod global pe baza cifrei de afaceri, fie folosind rulajele debitoare (plăţile) ale respectivelor datorii. Analiza poate fi realizată pentru ansamblul datoriilor, dar şi pentru principalele categorii ale acestora.
Rata de rotaţie a datoriilor totale
2.55
2.29
2.36
4.1) Rata de rotaţie a datoriilor totale prin cifra de afaceri exprimă în mod sistetic numărul de rotaţii ale datoriilor totale. Nivelul acestei rate depinde de termenele de plata ale datoriilor, de structura acestora, dar şi de volumul de activitate al firmei. Rata de rotaţie a Dtml 5.32 5.41 6.22 În primul an de analiză, anul 2008 această rată are un nivel scăzut ceea ce semnifică că firma nu a dispus de surse proprii suficiente pentru a realiza investiţii şi a apelat la împrumuturi pe termen lung. În următorii doi ani nivelul acestei rate creşte ceea ce înseamnă că întreprinderea începe să-şi realizeze investiţii din ce în ce mai mult pe seama surselor proprii decât pe seama împrumuturilor contracte de la instituţiile de credit. 4.2) Rata de acoperire a riscurilor (RAR ), măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi achita împrumuturile contractate pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care utilizează 24
întreaga capacitate de autofinanţare în acest scop, exprimând perioada de timp (numărul de ani), necesară pentru rambursarea acestora. Valoarea acesteia fluctuează de la un an la altul şi înregistrându-se o situaţie favorabilă atunci când nivelul acestei rate este mai mic decât perioada de timp prevăzută pentru rambursarea împrumuturilor.
Rata de acoperire a riscurilor
2.47
3.09
2.07
4.3) Rata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt exprimă numărul mediu de rotaţii al datoriilor pe termen scurt pe seama cifrei de afaceri. Această rată este complementară cu termenul de plată al datoriilor pe termen scurt iar nivelul acestor două rate depinde în principal de structura datoriilor pe termen scurt. În condiţiile noastre această rată este într-un continuu declin situaţie considerată nefavorabilă situaţie care ar fi putut cauzată de neplata datoriilor faţă de personal, bugetul statului, bancă. Rata de rotaţie a Dts 4.92 3.96 3.80 R
4.4) Rata de rotaţie a datoriilor faţă de furnizori şi termenul mediu de plată a furnizorilor. Aşa cum rata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt este complementară cu termenul de plată al datoriilor pe termen scurt şi rata de rotaţie a furnizorilor este complementară cu termenul lor de plată. După cum observăm nivelul termenului de plată scade foarte putin în anul 2010 faţă de anul 2009 şituaţie cat de cat normală pentru că valoarea cu care acesta a scăzut nu este semnificativă. Dacă valoarea cu care acesta ar fi scăzut ar fi fost una semnificativă atunci firma ar fi trebuit sa contracteye credite de trezorerie pentru care ar fi plătit dobânzi. Rata de rotaţie a furnizorilor * 11.64 11.76 Termenul mediu de plată a furnizorilor * 31.36 31.05 B: Analiza indicatorilor de risc 1) Gradul de îndatorare se calculează ca raport între datoriile pe termen lung şi capitalul propriu. Pe măsură ce acest grad creşte înseamnă ca firma contractează credite deoarece nu are destule surse proprii pentru finanţarea unor activităţi.
gradul de indatorare al firmei
31.987105
38.408385
39.832273
2) Acoperirea dobânzilor semnifică ce valoare din dobânzi ar putea acoperi firma cu profitul din exploatare realizat. Valoarea acestui indicator se modifică în cei trei ani de analiză, suferind un mic declin în primii doi ani de analiză şi apoi o creştere lentă în anul 2010. Cu valoarea profitului din exploatare realizată în anul 2008 firma poate acoperi de aproximativ 3.3 ori valoarea cheltuielilor cu dobanzile aferente creditelor contracte în timp ce în următorii doi ani poate acoperii de doar 2.6 şi 3.1 ori valoarea acestora. Situatia este favorabilă deoarece dacă nu am fi avut profit din exploatare şi am fi avut pierdere firma nu ar fi putut să îşi acopere nici măcar o mică parte din valoarea acestor cheltuieli.
acoperirea dobnzilor
3.3401531
25
2.6143166
3.1066122
C: Analiza indicatorilor de profitabilitate 1) Rentabilitatea activităţii de bază are o valoare fluctuantă pe parcursul celor trei ani de analiză suferind în anul 2009 faţă de 2008 o scădere ceea ce semnifică că ori au crescut costurile cu produsele ori au scăzut preţurile de vănzare obţinăndu-se o rentabilitate a activităţii de bază mai mică decât în anul 2008. În anul 2010 faţă de 2009 aceasta creşte, ceea ce înseamnă că rentabilitatea activitătii de bază se redresează sub aspectul scaderii costurilor de producţie sau sub aspectul cresterii preţurilor de vânzare într-un ritm superior creşterii costurilor de producţie. rentabilitatea activitatii de baza 5.8105254 3.8650809 4.7022152
D: Rate de rotaţie a activelor totale si a activelor imobilizate 1) Rata de rotaţie a activelor totale (R AT) calculată ca raport între veniturile totale (Vt) şi activele totale (At) exprimă numărul de rotaţii al activelor totale într-o perioadă de timp, caracterizând în mod sistetic eficienţa utilizării acestora. Rata de rotaţie a activelor totale 1.12 1.18 1.25 Nivelul acestei rate este în continuă creştere ceea ce semnifică că firma este capabilă să obţină un nivel ridicat al veniturilor cu acelaşi volum al activelor totale disponibile. 2) Rata de rotaţie a activelor imobilizate exprimă numărul de rotaţii al activelor imobilizate caracterizând în mod sintetic eficienţa utilizării acestora. Această rata fluctuează pe parcursul celor trei ani de analiză. În anul 2009 scade faţă de 2008 ceea ce înseamna ca rotatia activelor imobilizate este mai lentă iar o cauză a acestei încetiniri ar fi faptul ca firma are in proprietate utilaje care produc bunurile, în timp ce în anul 2010 faţă de 2009 această rată creste ceea ce ar putea însemna că firma si-a procurat utilaje pentru producţie prin leasing, si de aceea aceste active au o rotaţie mai rapidă. In primul an de analiza cifra de afaceri creste mai mult decat cresc activele imobilizate dar pe parcurs ce inaintam aceasta crestere fluctueaza. Rata de rotaţie a activelor imobilizate 1.74 1.54 1.68 3) Rata de rotaţie a imobilizărilor corporale evaluează eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate. Rata de rotaţie a imobilizărilor corporale 0.20 0.24 0.29 4) Rata de uzură a imobilizarilor corporale Rata de uzură a imobilizărilor corporale 1.68 0.20 0.22 După cum observăm în anul 2008 nivelul acestei rate depăşeşte cu mult valoarea 1 ceea ce inseamnă că utilajele pe care firma le foloseşte au un nivel ridicat de uzură. În următorii doi ani această valoare scade cu mult sub 1 semn ca firma şi-a reînnoit cea mai mare parte de activele corporale.
26
5)Termenul de recuperare a valorii imobilizărilor corporale are o evoluţie descendentă ceea ce semnifică că firma devine mai flexibilă şi are posibilitatea de a înlocui mai rapid imobilizările uzate. Termenul de recuperare a valorii IC ? 13.75 12.08 6) Rata de modernizare a imobilizărilor corporale arată gradul de reînnoire a mijloacelor fixe. Pe parcursul anilor analizaţi se observă o reînnoire a imobilizărilor corporale deoarece această rată are o evoluţie ascendentă. Acest lucru se observă şi din ratele studiate mai sus. Rata de moderinizare a IC ? 0.0757 0.1553 7) Rata scoaterilor din funcţiune Rata scoaterilor din funcţiune ? 0.0127 0.0653 Analizând comparativ atât rata de modernizare a imobilizărilor şi rata scoaterii din funcţiune a acestora observăm că prima rată are un nivel mai ridicat decât cea dea doua ceea ce semnifică faptul că firma a înlocuit în această perioadă o serie de imobilizări scoase din funcţiune. E: Analiza ratelor de rotaţie a activelor circulante 1) Numărul mediu de rotaţii (Nr) exprimă, în medie, de câte ori activele circulante au parcurs toate stadiile circuitului economic în cursul unei perioade de timp determinată. Pe parcursul celor trei ani de analiză numărul de rotaţii creşte ceea ce înseamna că se produce o accelerare a vitezei de rotaţie. Numărul mediu de rotaţii ale AC * 3.35 4.36 2) Durata medie în zile a unei rotaţii (Dz), ce exprimă mărimea intervalului de timp necesar parcurgerii de către activele circulante a circuitului economic. După cum observăm nivelul acestei rate scade de la o perioadă la alta ceea ce înseamnă că viteza de rotatie a activelor circulante creste. Durata medie în zile a unei rotaţii * 109.08 83.72 3) Numărul mediu de rotaţii al stocurilor (N St) şi durata medie a unei rotaţii a stocurilor Numărul mediu de rotaţii al stocurilor * 10.18 10.40 Durata medie a unei rotaţii a stocurilor * 35.87 35.08 Aceste rate exprimă numărul de cicluri pe care stocurile le parcurg în medie în cursul unui exercitiu financiar, respective numărul de zile necesare pentru parcurgea unui ciclu. Nivelul acestor rate nu se modifică semnificativ de la un an la altul. Numarul mediu de rotaţii al stocurilor prezinta o creştere uşoară ceea ce semnifică eficienţa acestora creşte putin. Durata medie a unei rotatii a stocurilor scade ceea ce semnifica ca viteza de rotatie a stocurilor creste. 3.1) Durata medie a unei rotaţii a stocurilor de materii prime caracterizează eficienţa activitaăţii de aprovizionare, exprimând sub forma de medie numărul de zile în care materiile prime sunt stocate în întreprindere, dacă s-ar folosi întreaga cifră de afaceri pentru reînnoirea acestora. Aceasta rata este in crestere pe parcursul anilor analizati ceea ce semnifica ca viteza de rotatie a materiilor prime devine mai lenta. Durata unei rotaţii a materiilor prime * 14.92 16.06 F: Ratele de rotaţie ale stocurilor de producţie neterminată 27
1) Durata medie a unei rotaţii a stocurilor de producţie neterminată este in scadere ceea ce semnifica ca productia neterminata are un ciclu scurt de fabricatie productia neterminata devenind intr-un timp foarte scurt produs finit deoarece viteza de rotatie productiei neterminate accelereaza. Durata unei rotaţii a producţiei neterminate * 5.13 3.94 2) Durata medie de imobilizare a stocurilor de producţie neterminată Durata de imobilizare a producţiei neterminate * 5.62 4.14 Cu ajutorul acestor rate este caracterizată eficienţa activităţii de producţie, oferind o imagine asupra duratei ciclului de fabricaţie. Nivelul lor va fi ridicat în firmele cu ciclu de fabricaţie lung şi scăzut în firmele din industria alimentară lucru care şi din analiza noastră se obţine deoarece ambele rate au evoluţie descendentă.
G: Ratele de rotaţie ale stocurilor de produse finite 1) Durata medie a unei rotaţii a stocurilor de produse finite scade in anul 2010 fata de 2009 cu cateva zile ceea ce semnifica faptul ca viteza de rotatie a produselor accelereaza si se reduc stocurile de produse finite. Durata unei rotaţii a produselor finite * 15.82 13.60 2) Durata medie de imobilizare a stocurilor de produse finite Durata de imobilizare a produselor finite * 16.59 13.85 Cu ajutorul acestor rate se determină numărul mediu de zile de stocare a produselor finite, caracterizând eficienţa activităţii de desfacere. Prin determinarea duratei de imobilizare pe elemente ale stocurilor sunt create premisele pentru identificarea locurilor unde realizarile nu corespund cu prevederile, iar procesul de rotaţie este lent, propunându-se măsuri de accelerare a acestuia. În teoria financiară intervalul de timp dintre momentul achiziţionarii materiilor prime şi momentul vânzarii produselor finite obţinute din acele materii prime poartă denumirea de ciclul de conversie a stocurilor. Aceasta rata are o evolutie descendenta situatie favorabila pentru firma deoarece produsele finite sunt stocate o perioada foarte scurta de timp dupa care acestea se vand prin magazine proprii sau pe baza contractelor incheiate cu firme de comert. 3) Termenul mediu de încasare a creanţelor exprimă numărul mediu de zile pâna la data la care firma îşi încasează contravaloarea produselor livrate către clienţi, respectiv decalajul mediu în zile între data facturării şi data încăsării contravalorii acestora. Serveste la aprecierea eficacităţii întreprinderii în colectarea creanţelor comerciale. Termenul mediu de încasare a creanţelor clienţi * 33.65 34.47 Termenul mediu de încasare a creanţelor * 41.35 43.24 4) Ciclul de conversie al stocurilor reprezinta intervalul de timp dintre momentul achizitionarii materiilor prime si momentul vanzarii produselor finite, interval in constant de la un an la altul. 28
Ciclul de conversie al stocurilor * 35.87 35.08 5) Ciclul de conversie al numerarului masoara intervalul de timp ce trebuie acoperit de catre intreprindere fie pe seama creditelor pe termen scurt fie pe seama surselor permanente. Se apreciaza ca negativa situatia de crestere a acestui interval de la un an la altul, dar în cazul nostru aceasta crestere o putem masura în cateva ore dintr-o zi şi o putem considera nesemnificativă. Ciclul de conversie a numerarului
*
38.16
38.50
Capitolul IV Sinteza diagnosticului financiar
Puncte forte ale S.C ALBALACT S.A.
- cifra de afaceri a societăţii creşte de la un an la altul sub influenta productiei vândute şi a veniturilor din vânzarea mărfurilor ; - societatea înregistrează profit pe parcursul celor trei ani de analiză, consiliul de administraţie putând să recomande acţionarilor repartizarea unei părti a profitului net la rezerve dar şi remunerarea sub formă de dividende a acestora; - fondul de rulment este pozitiv în primi doi ani de analiză; - număr ridicat de clienţi; - active imobilizete în creştere datorită cresterii activelor imobilizate corporale, ceea ce semnifică, că firma se dezvoltă; - politica de promovere este eficientă; - solvabilitate generala bună.
Puncte slabe ale S.C ALBALACT S.A. - grad mare de îndatorare; - trezorerie netă negativă în anii 2009 şi 2010; - fond de rulment negative în anul 2010 ceea ce inseamnă că, capitalul permanent a fost devansat de activele imobilizate. - firma întampină dificultăti în anii 2009 şi 2010 din punctul de vedere al lichidităţii generale fiind nevoită să apeleze la îndatorări ;
Oportunitati: - creştere sectorială importantă în ultimii ani. - diversificarea gamei de produse pe baza de lapte. - pentru a-şi continua ascensiunea, Albalact va trebui să repete succesul pe care brandul Fulga la înregistrat în sectorul laptelui UHT, fie extinzând brandul pe alte categorii de produse lactate, fie
29
