ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
Facultatea ECONOMIA AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. “PRODPAN” S.A.
CUPRINS
CAPITOLUL 1 ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR CAPITOLUL 2 ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL CAPITOLUL 3 ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC
CAPITOLUL 1 ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR
1.1 Analiza dinamicii dinamicii şi structurii patrimoniului firmei Patrimoniul net al unei întreprinderi reprezintă averea acesteia la un moment dat.
Patrimoniul net = Activ total - Datorii Evoluţia şi structura patrimoniului net - lei – Nr.crt. 1. 2. 3. 4.
Specificare Active totale Datorii totale Patrimoniul net Evolutia patrimoniului net - absolut - relativ - % -
2006 5909374 1413407 4495967 100
- tabelul 1 2007 7335879 1942386 5393493 897526 119.19
Patrimoniul net al intreprinderii a crescut cu 1,19% in 2007 fata de 2006 datorita cresterii mai rapide a activelor totale comparativ cu datoriile. 1.2 Analiza dinamicii şi structurii veniturilor şi cheltuielilor
Desi in anul 2007 veniturile din exploatare sunt mai mici ca cele din anul 2006, rezultatul din exploatare din 2007 este mai mare fata de cel din 2006 cu 0,26%, veniturile financiare au crescut semnificativ din 2006 pana in 2007, insa si cheltuielile au crescut la fel, ceea ce arata ca firma a imprumutat credite de la banci, rezultatul financiar e aproape triplu fata de anul anterior. Firma nu a inregistrat venituri si cheltuieli extraordinare in ambii ani, rezultatul brut a crescut in 2007 fata de 2006 cu 3,28%, insa rezultatul net a crescut cu mai putin decat rezultatul brut cu 1,31%.
Structura veniturilor, a cheltuielilor şi a rezultatelor - % Nr.crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.
Indicatori Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinare Venituri totale Cheltuieli pentru exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare Cheltuieli totale Rezultate din exploatare Rezultatul financiar Rezultatul extraordinar
2006 99,86 0,13 0 100 99,90 0,09 0 100 98,98 1,01 0
- tabelul 3 2007 99,61 0,38 0 100 99,79 0,20 0 100 96,08 3,91 0
Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante este urmatoarea : stocurile au avut o evolutie mai redusa in totalul cifrei de afaceri in 2007 fata de 2006, de la 44,52 zile la 37,52 zile, ceea ce arata ca in 2007 stocurile au fost utilizate mai putin. Creantele in schimb au avut o crestere a vitezei de rotatie in cifra de afaceri cu aproximativ 3 zile. Per total a vitezei de rotatie a activelor circulante se poate observa o scadere de 5 zile, care au influentat negativ cifra de afaceri.
1. Viteza de rotatie a stocurilor. Stocuri 1319509 Vr S2006 = ————————— x 360 = —————————— x 360 = 44.52 zile Cifra de afaceri 10669011 Stocuri 1112193 Vr S2007 = —————————— x 360 = —————————— x 360 = 37.52 zile Cifra de afaceri 10669011 2. Viteza de rotatie a creantelor.
Creante 1239103 Vr C2006 = ————————— x 360 = —————————— x 360 = 41.81 zile Cifra de afaceri 10669011 Creante
1340038
obligatiunilor 10. TOTAL ACTIV 5870274 7300891 11. Evolutia activelor totale (%) 100 80,40 12. Structura activelor totale (%) 100 100 - active imobilizate 52,74 62,98 - active circulante 47,25 37,01 Evoluţia activelor totale este crescanda, înregistrandu-se o crestere a lor în 2007 faţă de 2006 cu 24,37 % acest lucru datorându-se cresterii valorii imobilizarilor corporale (au fost puse in funcţiune mijloace fixe), dar s-a înregistrat o reducere a activelor circulante, lucru pozitiv – reducerea stocurilor în principal la mărfurile pe care societatea le comercializează. In anul 2007 faţă de 2006 are loc o reevaluare de mijloace fixe – ceea ce determină o creştere a valorii imobilizarilor corporale, o scadere a stocurilor însoţită de o crestere a valorii celorlalte active circulante. Structura activelor totale este de 80,4%, din care 62,98% din activele totale reprezintă active imobilizate şi 37,01% din activele totale reprezintă activele circulante.
Evoluţia şi structura capitalului permanent .- lei-
Nr.crt Specificare 1. Capitaluri proprii 2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
2006 3991691 146024
- tabelul 6 2007 4429824 145024
2.3. 3. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 4. 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 5. 5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5.
Solvabilitatea financiara Indicatori ai echilibrului financiar Rata autonomiei financiare Rata de finantare a activelor circulante Rata capitalului permanent fata de activele fixe Gradul de indatorare privind Indicatori de gestiune Viteza de rotatie a stocurilor Rotatia activelor fixe in CA Rotatia activului total in CA Rotatia activelor circulante in CA Indicatori de rentabilitate Marja de profit Rata rentabilitatii financiare Rata rentabilitatii economice Rata rentabilitatii activelor totale Rata rentabilitatii resurselor consumate
5.6.
Rata rentabilitatii generale
Analiza lichiditatii si solvabilitatii 1. Indicatori de lichiditate
Sf
0,37
0,40
Raf Rfac Rcpff
73,85 1 1,29
69,51 1 0,97
Gi
0,35
0,43
Vrs Rafca Ratca Racca
8,08 3,44 1,81 6,57
9,92 2,39 1,51 7,68
Mp Rrf Rre Rat Rrrc
4,05 10,83 9,55 8,79 4,49
3,97 9,89 8,37 7,30 4,85
Rrg
3,76
3,98
2. Indicatori de solvabilitate 2.1Rata datoriilor exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora toate obligaţiile faţă de terţi pe seama activelor sale. Acest indicator este satisfăcător pentru întreprindere, dacă este cuprins între 35 – 40 %. În cazul de faţă acest coeficient are o evoluţie descrescătoare, atat in 2006, cat si in 2007, societatea este in imposibilitatea de a-si onora obligatiile fata de terti pe seama activelor lor. Total datorii 1413407 Rd 2006 = —————— x 100 = —————— x 100 = 24,07% Total active 5870274
Total datorii 1942386 Rd 2007 = —————— x 100 = —————— x 100 = 26,60% Total active 7300891 evidentiaza potentialul unitatii de a-si onora platile la termenele scadente utilizand in acest scop toate resursele de care dispune. Între solvabilitate si lichiditate exista o stransa legatura, in sensul conditionarii (asigurarea lichiditatii se constituie intr-o garantie a realizarii solvabilitatii). Atat in 2006 cat si in anul 2007 societatea are potentialul necesar de a-si onora platile la termenele scadente. 2.2 Solvabilitatea generală
Sg 2006
Active totale = ——————— = Pasive totale
5870274 3991691
= 1,47
Raf 2006
Capital propriu = ———————— x 100 = Capital permanent
Raf 2007
Capital propriu = ———————— x 100 = Capital permanent
3991691 5405098 4429824 6372210
x 100 = 73,85%
x 100 = 69,51%
reprezintă partea din activele circulante care sunt finanţate din fondul de rulment. Această rată prezintă o evoluţie constanta în intervalul de timp 2006 - 2007 fiind egală cu 1 ceea ce înseamnă o întreagă activitatea de exploatare este finanţată din fondul de rulment. 3.3 Rata capitalului permanent faţă de activele imobilizate (fixe) arată dacă activele imobilizate au fost achiziţionate din capitalul propriu sau dacă au fost achiziţionate pe datorie. Dacă valoarea indicatorului este mai mică decât 1 rezultă că activele s-au achiziţionat pe datorie iar dacă este mai mare decât 1 arată ca activele imobilizate s-au achiziţionat din propriul capital, fapt care se datorează unei capacităţi ridicate de autofinanţare. La SC PRODPAN SA aceasta rată are o evoluţie descrescatoare pe cei 2 ani şi este supraunitară doar in anul 2006. 3.2 Rata de finanţare a activelor circulante
Capitalul propriu Rcpaf 2006 = ——————— = Active fixe
3991691 3087724
= 1,29
Stocuri
1112193
are o evolutie descendenta în anul 2006 scăzând cu 30,52% faţă de 2007. Această scădere a rotaţiei activelor fixe în cifra de afaceri s-a datorat scaderii stocurilor. Creşterea mare a cifrei de afaceri nu s-a datorat creşterii vânzărilor ci creşterii inflaţiei. Cifra de afaceri 10669011 Vrai 2006 = ————————— = ————————— = 3,44 Active imobilizate 3096562 4.2 Rotatia activelor imobilizate în cifra de afaceri
Vrai 2007
Cifra de afaceri 11033771 = ————————— = ————————— = 2,39 Active imobilizate 4598500
4.3 Rotatia activelor totale în cifra de afaceri , are un trend descrescator, cunoscând o
scădere în 2007 cu 16,57 % faţă de 2007, desi valoarea cifrei de afaceri, precum si activele totale au crescut. Cifra de afaceri 10669011 Vrai 2006 = ————————— = ————————— = 1,81 Active totale 5870274
Vrai 2007
Cifra de afaceri 11033771 = ————————— = ————————— = 1,51 Active totale 7300891
Profit net 438134 Mp2007 = ——————— = ————————— x 100 = 3,97% Cifra de afaceri 11033771 este calculat de către creditori şi este apreciat ca fiind bun dacă are o valoare mai mare decăt rata dobânzii de pe piaţă, precum şi de asociaţi, care evaluează eficienţa cu care au fost evaluate fondurile. 5.2 Rata rentabiliăţii financiare
Rrf 2006
Profit net 432450 = ——————— x 100 = ————————— x 100 = 10,83% Capital propriu 3991691
Rrf 2007
Profit net 438134 = ——————— x 100 = ————————— x 100 = 9,89% Capital propriu 4429824
Indicator care serveste comparatiilor dintre intreprinderi.Ca si rata rentabilitatii financiare, poate sa fie in mod util comparata cu rata dobanzii pentru imprumuturile pe termen lung contractabile pe piata financiara. Daca rata rentabilitatii este mai mare, intreprinderea va fi interesata sa se imprumute pentru a se dezvolta, deoarece remuneratia capitalurilor imprumutate va fi acoperita de rentabilitatea ridicata. Rata rentabilitatii economice in perioada 2006-2007 a inregistrat o scadere de 5.3 Rata rentabilităţii economice.
Profit brut 516447 Rc2006 = —————— x 100 = ————— x 100 = 4,49% Cheltuieli totale 11491282 Profit brut 533407 Rc2007 = —————— x 100 = ————— x 100 = 4,85% Cheltuieli totale 10988906 indică cât la sută din cheltuielile totale au generat profit. Astfel, în cazul SC PRODPAN SA acest indicator se invarte in jurul valorii de 3-4% in perioada analizata. Profit net 432450 Rrg 2006 = ——————— x 100 = —————— x 100 = 3,76% Cheltuieli totale 11491282 5.6 Rata rentabilitatii generale
Profit net 438134 Rrg 2007 = ——————— x 100 = ————— x 100 = 3,98% Cheltuieli totale 10988906 Puncte forte şi puncte slabe pentru domeniul financiar
Puncte forte
Puncte slabe
Personalul este calificat şi bine pregătit pentru a asigura un comerţ civilizat. Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul maşinilor speciale pentru pâine, aflate în dotarea societăţii. Magazinele primesc, gestionează şi vând produsele. Actele întocmite în magazine sunt predate biroului financiar-contabil, iar numerarul încasat se predă zilnic la casierie, putând fi utilizat chiar în ziua următoare în scopurile stabilite de societate. Principalii clienţi ai SC Prodpan SA sunt următorii: -tabelul 8S.C. ALFA COMPLEX S.R.L. CĂLĂRAŞI S.C. ALIMENTARA S.A. ŞTEFAN VODĂ S.C. GRIGOSTAR S.R.L. LEHLIU - GARĂ S.C. FAMILIAL S.R.L. OLTENIŢA S.C. TUDOR S.R.L. BUDEŞTI Contractele de livrare practicate de SC Prodpan SA în calitate de furnizor conţin prevederi asiguratoare referitoare la: - documentele şi modalităţile de plată; - recepţia mărfii la sediul firmei; - garanţie; - răspunderea contractuală. Desfăşurarea în bune condiţii a acestui proces necesită cunoaşterea în detaliu a fiecărui client, a datelor şi cerinţelor fiecăruia.
Pâinea de grâu se fabrică din făină de grâu după normativele tehnologice stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu respectarea dispoziţiilor legale sanitare conform nomenclatorului. Grupa de produse “Pâine” cuprinde următoarele tipuri de produse : pâine albă simplă de 0,300 – 0,400 kg. ; pâine albă superioară de 0,300-0,400 kg., pâine neagră simplă de 0,350 kg., pâine aclorida de 0,300 kg. , graham de 0,200 kg., baghetă de 0,240 kg., pâine “Bărăgan” de 0,350 kg., pâine “PRODPAN” de 0,200 kg. Grupa specialitatilor de panificaţie şi a produselor zaharoase cuprind produse fabricate după instrucţiuni tehnologice bine stabilite, cu respctarea dispoziţiilor legale sanitare şi a căror caracteristici trebuie să corespundă standardelor tehnologiilor de ramură. Din această grupă fac parte umatoarele produse : specialităţi de panificaţie : specialitatea “Mamaia” de 0,075 kg., chifle 0,100 kg., batoane 0,050 kg., pâine împletită rotund de 0,250 kg., covrigi simpli de 0,030 kg., covrigi impletiti de 0,075 kg., covrigi la şir de 0,030 kg.
Productia re alizata (t
Fig 1.
5.356
6.000
4.379
5.000
3.320
4.000
2.684
3.000 2.000 1.000
230
134
2006
2007
0
Paine
Specialitati de panificatie si produse zaharoase Grau macina
Productia realizata Valoarea productiei marfa (mii lei) .
8 8 8 8
.22 .22
.
8 8 8 8
.
8 8 8 8
.22 .
8 8 8 8
22
8 8 8
8 8 8
primă, cheltuielile cu materialele directe şi cheltuielile de industrializare, ponderea fiecărei categorii în costurile totale fiind diferită în funcţie de produsul final obţinut. Deşi cantitatea de produse finite scade constant în perioada analizată costurile unitare cunosc o creştere constanta acest lucru datorându-se creşterii preţurilor la materiile prime, materiale şi serviciile, aceste preţuri fiind actualizate în funcţie de inflaţie. 2.3 PRETUL
Preţul reprezintă un element extrem de important al strategiei de marketing, mai ales în ţările cu putere de cumpărare redusă. Decizia cea mai dificilă în desfăşurarea unei activităţi este aceea de determinare a preţului produselor şi serviciilor furnizate. Dificultatea în fixarea preţurilor rezidă din luarea în calcul a unor elemente extrem de importante (costul producţiei, transportul, strategia generală, politica reducerilor comerciale şi financiare adoptate). SC Prodpan SA adoptă o politică de preţ în fundamentarea căreia se ţine cont atât de factori interni (costul produsului, marja de profit urmărită) cât şi de factori externi (cererea manifestată pe piaţă, reacţia concurenţei, preţul pe care clientul este dispus să-l accepte, etc.). Ţinând cont de toate aceste elemente, şi de faptul că preţurile practicate sunt corelate cu puterea de cumpărare a pieţei ţintă, societatea va avea informaţii despre modificările de preţ de pe piaţa în cauză, despre factorii şi motivele care produc aceste schimbări. Societatea practică preţuri diferenţiate în funcţie de produsele şi sortimentele fabricate, realizând cel mai bun raport calitate/preţ. Acest lucru va asigura un flux bănesc ascendent şi constant. În concluzie preţul este una dintre cele mai importante decizii de marketing neexistând o metodă universală de stabilire a acestuia. Politica de preţ este eficientă doar atunci când clientul este dispus să plătească preţul şi totodată este încasat şi un profit.
7. 8. 9. 10.
Ouă S.C. “AVICOLA” S.A. Calarsi Arome S.C. “VICTORIA” S.A. Bucuresti Afinatori chimici S.C. “AMONIACUL” S.A. Bucuresti Motorină S.C. “PETROM” S.A. În cazul de faţă este greu de delimitat o piaţă ţintă. Orice persoană este client al firmei, consumator de pâine. Premisa esenţială a identificării unei ţinte de comunicare eficiente o constituie analiza corespunzătoare a pieţei şi a elementelor sale componente. Ţinta firmei comercială răspunde la întrebarea: CARE SUNT CLIENŢII POTENŢIALI ?, iar ţinta de comunicare răspunde la întrebarea: CUI TREBUIE SǍ SE ADRESǍM PENTRU A VINDE SAU A FACE SǍ SE VÂNDǍ PRODUSELE?
- tabelul 12 CRITERII Demografice Vârstă Sex Mărimea familiei Venit Ocupaţie Rasă Religie Geografice Psihografice
GRUPURI TIPICE Toate categoriile Masculin, feminin >=1 <500.000; 500.000-1.000.000;etc. Toate Albi, negri, etc. Ortodocşi, catolici, etc. Locuitorii judeţului Calarasi
importante din judet Existanta unei mori proprii Numar mare de unitati deschise Unitati deschise atat in oras, cat si in judet Gama de produse diversificata Produse adresate tuturor categoriilor de cumparatori
CAPITOLUL 3 ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC
1. PREZENTAREA A S.C. PRODPAN S.A. CĂLĂRAŞI Societatea Comercială PRODPAN SA Călăraşi a luat fiinţa în acord cu prevederile Legii nr.15/1990 (legea societăţilor comerciale). În baza Ordonanţei de Guvern nr.54/1994, Întreprinderea de Morărit si Panificaţie Călăraşi s-a reorganizat, ea transformându-se în societate cu răspundere limitată, persoană juridică romană, privatizată prin metoda MEBO. Societatea funcţionează în baza Sentinţei Civile nr.7/1994 a Tribunalului Judeţean Călăraşi , înregistrată în Registrul special al persoanelor juridice (sub numărul J51/1991) şi a statutului societăţii. Societatea are 35 asociaţi şi un capital social de 1.649.203 lei împărţit în 47.120 de
2. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL
SOCIETĂŢII
Societatea are ca obiect de activitate producerea de pâine, produse zaharoase şi grâu măcinat, practicând comerţ prin reţeaua proprie de desfacere (în forme clasice, en detail) dar aprovizionează firmele care au obiect de activitate comercializarea produselor de panificaţie (comerţ cu ridicata, en gross). Întreprinderea îşi derulează activitatea pe piaţa internă fiind o firmă cu arie de activitate judeţeană.
3. MISIUNEA SOCIETĂŢII Societatea este o societate românească ce acţionează în domeniul industriei alimentare, având ca scop principal asigurarea pieţei Călăraşiului şi a localităţilor limitrofe cu pâine, produse zaharoase. Fiind o societate comercială cu capital privat, activitatea globală a firmei este îndreptată spre căutarea continuă a unor căi de folosire a resurselor umane, tehnologice şi financiare în vederea maximizarii profitului. Filzofia firmei este aceea de a obţine un profit cât mai mare cu resurse cât mai mici, în condiţiile actuale, în care piaţa românească se înregistrează o acută criză de materie primă – grâu, atât din punct de vedere cantitativ cât mai ales calitativ. Pe termen lung, se urmăreşte creşterea permanenţă a valorii societăţii în raport cu clienţii, angajaţii şi acţionarii prin cucerirea unor noi segmente de piaţă românească şi pătrunderea pe piaţa externă. Pentru a realiza aceste obiective, societatea acţionează în direcţia creşterii calităţilor produselor sale, a modernizării şi retehnologizarii, care vor acţiona ca centre de profit, beneficiind de facilităţile specifice acestor tipuri de societăţi. Societatea acţionează în România, pe raza judeţului Călăraşi şi a localităţilor
activitatea de întreţinere asigură întreţinerea curentă, reparaţiile curente capitale, reviziile utilajelor, investiţiilor şi utilitatea necesară bunei desfăşurări a activităţii de producţie; activitatea de transport este desfăşurată cu parcul auto propriu având în dotare 8 mijloace de transport şi se referă la transportul materiei prime, a produselor, ambalajelor şi a materialelor; activitatea financiar-contabilă asigură efectuarea de plăţi, încasarea şi urmărirea debitelor restante evidenţa financiar-contabilă a activităţii unităţii; activitatea de personal – salarizare – administraţie asigură recrutarea personalului, evidenţa lui şi salarizarea; activitatea oficiului juridic asigură respectarea legislaţiei în relaţiile cu terţii cât şi în relaţiile interne între personal şi sindicat; activitatea oficiului de calcul asigură prelucrarea automată a datelor rezultate din activitatea societătii, pune la dispoziţia conducerii executive datele necesare luării deciziilor, rapid şi corect, proiectează, elaborează sisteme informatice pentru acoperirea tuturor activităţilor. Criteriile de apreciere generală a dimensiunii unei întreprinderi pot fi considerate: capitalul social; cifra de afaceri; profit; numărul de muncitori; producţia obţinută; productivitatea muncii.
o o o o o o
- tabelul 142007 332.309 168,8
Specificare Nr.crt U.M. 2006 1 Populaţia totală a judeţului Călăraşi loc. 332.884 2. Consumul mediu anual pe locuitor de kg. 169,8 produse din cereale (în echivalent făină) 3. Volumul pieţei produse din cereale în judeţ tone 56.257 56.098 (în echivalent făină) 4. Producţia realizată (în echivalent făină) tone 15.133 13.204 5. Cota de piaţa % 26.8 23.5 Sursa :Anuarul statistic al României pe anul 2008 şi date de la Centrul de Statistică al Judeţului Călăraşi. În România consumul mediu lunar de pâine şi produse din grâu este de peste 8 kg./persoană în echivalent făină se situează peste limita statelor din Europa (6 kg./persoană în echivalent făină). Consumul anual de produse din cereale (în echivalent făină) din judeţului Călăraşi a evoluat astfel : 2006 – 56.257 tone 2007 – 56.098 tone . Acest consum anual pe judeţul Călăraşi (cererea anuala judeţeană) reprezintă şi oferta de produse de panificaţie (exprimată în echivalent făină) din judeţul Călăraşi deoarece pâinea şi produsele de panificaţie au un grad de perisabilitate ridicat, stocurile nefiind posibile decât la grupa grâului măcinat dar cantitatea este nesemnificativă. Se poate calcula cota de piaţa a Sc Prodpan SA CĂLĂRAŞI.
malaxor aluat tip MA 500 maşină de divizat “Madia” • maşină de modelat “Rolux” • dospitor continuu • cuptor tunel • Unitatea este dotată de asemenea şi cu atelier mecanic de întreţinere şi reparaţie a utilajelor, cu laborator pentru verificarea calităţii pâinii. Atelier 2 – unitatea este dotată cu : cernator (1 buc.) • malaxor cu cuvă de 500 l (2 buc.) • maşină de modelat “Rolux” (1 buc.) • dospitor • cuptor • Unitatea este dotată cu 2 boylere electrice pentru încălzirea apei necesare procesului tehnologic. Brutaria Lehliu – unitatea este dotată cu toate utilajele necesare fabricării pâinii şi anume : cernator • malaxor cu cuvă de 500 l (2 buc.) • maşină de modelat “Rolux” • dospitor • cuptor • Unitatea este dotată cu 2 boylere electrice pentru încălzirea apei necesare procesului •
buncăr de făină decojitor intensiv (2 buc.) • maşină de periat • trior • Unitatea este dotată cu atelier mecanic de întreţinere şi reparare a utilajelor, cu laborator pentru verificarea calităţii grâului şi a făinii obţinute. •
6. CAPACITATEA DE PRODUCŢIE Capacitatea de producţie în cadrul societăţii se prezintă astfel ( în anul 2006 ) : În cadrul Atelierului 1 sunt 3 linii de fabricaţie, adică trei cuptoare cu o capacitate de 10 t/24 h fiecare cuptor ; Atelierul 2 este dotat cu un cuptor turcesc care are o capacitate de 280 kg./h adică 280 kg. x 24 / 24 h = 6.720 kg/24 h = 672 to/24 h. Patiseria – covrigi are o capacitate maximă de producţie de 3 t/24 h fiind dotată cu un cuptor tip 3 CL Patiseria are o capacitate de 1.600 kg / 24 h = 1,6 t / 24 h Brutăria Lehliu (ca secţie de producţie a SC PRODPAN SA Călăraşi) are o capacitate maximă de producţie de 240 kg/h adică 240 kg. X 24 h = 5.760 kg./24 h = 5,76 to/24 h, Moara are o capacitate de 40 t/24 h grâu măcinat Rezulta deci, capacitatea maximă de producţie în cadrul SC PRODPAN SA este : La pâine : 42,48 t/24 h (capacitatea de producţie a atelierelor 1 şi 2 şi a brutăriei Lehliu) iar capacitatea maximă anuală este :
desfacere a produselor de panificaţie), trebuie să se ţină seamă că produsele de panificaţie realizate au un grad mare de perisabilitate şi de randamentele în cadrul societăţii. Pe ansamblul societăţii comerciale nu se asigură utilizarea raţională a capacităţilor de producţie din cauze obiective. În perspectivă trebuie urmărite îndeaproape organizarea fluxurilor tehnologice, a ritmicitatii aprovizionărilor, unele măsuri ferme bazate pe programe elaborate pe produse privind obţinerea unor randamente pe unitatea de producţie cu costuri unitare reduse. In urma analizei gradului de utilizare a mijloacelor fixe, rezultă un grad de folosire foarte redus, ceea ce înseamnă ca un număr însemnat de mijloace fixe sunt neutilizate, inactive atât din categoria celor productive cât şi din cele neproductive, această datorându-se reducerii cererii de produse pe piaţă. De aceea, Adunarea Generală trebuie să aprobe casarea sau valorificarea prin vânzare, cu respectarea prevederilor legale, referitor la vânzarea de active şi mijloace fixe a celor ce nu mai sunt necesare activităţii societăţii, întrucât acestea provoacă pagube nu numai prin imobilizarea de capital dar îşi micşorează propria valoare iniţială (de întrebuinţare) prin degradarea fizică şi morală, toate acestea reprezentând pierderi potenţiale pentru societate. Amortizarea imobilizarilor corporale s-a făcut conform prevederilor Legii nr.15/1994 – cu modificările ulterioare – aplicând regimul de amortizare liniară – aşa cum a fost aprobat în Adunarea Generală şi a fost integral înregistrată în cheltuieli de exploatare, destinaţia amortizării fiind crearea fondurilor pentru achiziţionarea de noi mijloace fixe.
Producţia realizată în cadrul SC PRODPAN SA Călăraşi - tabelul 16 -
Procesul tehnologic de fabricare a pâinii în cadrul SC PRODPAN SA Călăraşi este alcătuit dintr-un număr de operaţii prin care trece materia primă până la obţinerea produsului finit. Aceste operaţii sunt : cernere, preparare maia, preparare aluat, divizare, predospire, modelare, dospire finală, coacere, ambalare şi livrare. Materiile prime şi auxiliare folosite la prepararea pâinii sunt : făină, apa, drojdie şi sarea. Prin cernerea făinii se realizează îndepărtarea corpurilor străine din făină ca: sfori, hârtii, scame de saci; afanarea şi îmbogăţirea făinii cu oxigen (acesta ajută la procesul de fermentare a aluatului, oxigenului fiind necesar activităţii drojdiilor); preincalzirea făinii cu aerul din mediul înconjurător. Prepararea aluatului reprezintă una din fazele cele mai importante la fabricarea produselor de panificaţie şi se foloseşte la această unitate metodă indirectă în trei faze: prospătură, maia şi aluatul final. Prin aplicarea acestei metode se obţine pâine de calitate mai bună, cu gust şi miros plăcut, miez cu porozitate bine dezvoltată, având pori cu pereţi subţiri. Cantitatile de materii prime şi auxiliare care se folosesc la prepararea aluatului se cântăresc ori se măsoară, astfel încât să se poată obţine un aluat cu proprietăţi fizico-chimice optime. O fază importantă a procesului de fabricare a pâinii o reprezintă fermentarea aluatului; modul în care această se produce determină în primul rând calitatea pâinii coapte, iar în al doilea rând uşurinţa cu care aluatul va putea fi prelucrat la divizare, modelare şi coacere. Fermentarea se face cu scopul de a se obţine un aluat din care să rezulte produse cu volum mare, al căror miez să fie elastic, cu pori deşi, uniform şi cu pereţi subţiri dar în acelaşi timp în aluat se acumulează produse care condiţionează gustul şi aromă specifică pâinii. Prin divizarea aluatului acesta este împărţit în bucăţi de greutate corespunzătoare
Aluatul se lasă la fermentat timp de 35 – 40 minute, după care se divizează în bucăţi corespunzătoare unei mase nominale a produsului finit. Bucatile astfel divizate se modelează rotund (sub formă de inel) dintr-un singur fitil sau două fitile împletite. Aceştia se lasă la dospit pe masă de împletit timp de 10 – 15 minute după care se efectuează operaţia de opărire ce durează 3 – 4 minute. Coacerea are loc la o temperatură de 2100 C timp de 14-16 minute . După răcire se înşiră pe sfoară către 50 buc., şirurile sunt aşezate în navete de plastic şi livrate la centrele de desfacere. Procesul tehnologic al macinarii grâului din care rezultă făină tip 650; este alcătuit dintr-un număr de operaţii care sunt : recepţia calitativă şi cantitativă ; curăţarea prin separator – aspirator ; curăţire prin trior ; curăţire prin Eureko, umectare, odihnă, descojire, periere, îndepărtarea impurităţilor metalice, măcinare, cernere. Inainte de a fi introdus în moară, grâul se cântăreşte pe basculă pentru recepţia cantitativă, iar laboratorul preia probe pentru recepţia calitativă. După ce recepţia a fost efectuată şi indicii de laborator ne arată că grâul este panificabil, acesta se răstoarnă în groapa de grâu de unde este preluat de un şnec transportator şi apoi de elevator şi trecut prin separatorul aspirator, efectuându-se astfel o precuratire de corpuri străine, după care are loc depozitarea lui în depozitul de grâu al morii din cadrul intreprindeiri. De aici grâul este preluat cu ajutorul unui şnec transportator, grâul este trecut printr-o nouă curăţire efectuată cu ajutorul separatorului aspirator, triorului şi eureka. Grâul astfel obţinut este umectat în U.G. cu căniţe şi depozitat la odihnă în celulele de odihnă timp de 16 ore. Dupa odihnă grâul este trecut prin descojitor apoi prin maşina de periat ajungând întrun buncăr tampon de unde urmează să intre în procesul de măciniş.
3.
Zahar Ulei Oua Lapte praf Rahat (cacao) Esenta Pungi PVC Combustibil Energie Apa PRESTARI SERVICII MACINAT GRAU Combustibil Energie Apa
Kg. l. Buc. Kg. Kg. l. M L Kw m.c.
13.923 8.287 198.900 1.657 16.575 199 994 46.410 597
15.099 8.987 215.700 1.797 17.975 216 1.078 50.330 647
L Kw m.c.
39.898 398.982 332
35.138 351.384 293
Necesarul de resurse a fost determinat ţinându-se seama de următoarele: de cantitatea de resurse care este necesară pentru realizarea unei tone de produs (date extrase din reţele de fabricaţie) şi în acelaşi timp s-a ţinut seamă de cantitatea de pâine, produse zaharoase şi grâu măcinat, exprimată fizic. Consumul de resurse specific societăţii pe o unitate fizică de producţie realizată este următorul : Pentru grupă de produse “PÂINE ” cuprinzând :
de 0,030 kg. au următorul consum specific pe unitate de 1 kg. produs realizat : făină tip 650 – 0,950 kg., drojdie – 0,004 kg., sare – 0,015 kg., zahăr – 0,003 kg. Covrigi impletiti cu adaos de materiale de 0,075 kg., făină tip 650 – 0,850 kg., drojdie 0,005 kg., sare 0,015 kg., zahăr 0,005 kg., ulei – 0,027 l., mac 0,0010 kg.. Covrigi la şir de 0,300 kg. au următorul consum specific pe kg. de produs realizat : făină tip 650 – 1,070 kg., drojdie – 0,008 kg., sare – 0,015 kg., zahăr – 0,010 kg., lapte praf 0,024 kg., sfoară 0,0035 m. Prin metodă mediilor ponderate pentru categoria de produse analizate “PRODUSE ZAHAROASE” a rezultat un consum specific pe tonă de producţie realizată, având următoarea formă : făină tip “000 ” 750 kg., drojdie 50 kg., ameliorator 5 kg., sare 10 kg., zahăr 210 kg., ulei 125 l, lapte praf 25 kg. rahat / cacao 250 kg., esenţă 3 l, pungi PVC – 15 m., energie 700 kw., apa 9 mc., consumuri valabile pentru o tonă de produse zaharoase obţinută în cadrul societăţii. Pentru prestări servicii măcinat grâu (1 kg.) este necesar combustibil (6 l), energie (60 kw) şi apa (0,05 m.c.). 8. SISTEMUL DE DEPOZITARE
Covrigi simpli
Se apreciază cantitatea de pâine din depozit ca fiind 2/3 din producţia fizică pe 24 h. Cantitatea de pâine din depozit este 2/3 din producţia fizică, deci 9333,33 kg pâine albă. Pentru depozitare se folosesc navete model M care au următoarele caracteristici: ♦ L = 680 mm ♦ l = 450 mm
sistem de depozitare bine determinat CAPITOLUL 4 ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR UMANE
Potenţialul uman al societăţii este dat de numărul, structura şi calificarea personalului. Numărul salariaţilor şi repartizarea lor pe activităti, categorii de salariati şi sex.
Activitati desfasurate in cadrul unitatii
Nr.total salariati in 2006 in activitatea industriala activitatea de comert activitatea de transport Nr.total salariati in 2007 in activitatea industriala activitatea de comert activitatea de transport
Nr. Total salariati
209 168 26 15 201 167 18 16
Categorii de salariati Muncitori 184 144 26 14 178 145 18 15
TESA 25 24 1 23 22 1
Numarul salariatilor si repartizarea lor pe activitati
- tabelul 18 Sex Femei 150 125 25 145 128 17 -
Barbati 59 43 1 15 56 39 1 16
Structura forţei de muncă după vechime (situaţia existentă în anul 2006) Nr.crt.
Grupe de vechime
Nr. Persoane
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Pana la 5 ani 6 – 10 ani 16 – 20 ani 11 – 15 ani Peste 20 ani TOTAL
30 51 34 27 67 209
Structura forţei de muncă după vechime(
- tabel 19 Ponderea in total (%) 14,3 24,4 16,2 12,9 32,0 100
)2222
% %
8 8
%
Structuraforţei demuncădupăvârstă(
%
2222
)
%
8
%
%
%
anala
deani 8 8
-
ani
-
ani
8 8 8 8
-
ani
Fig 5 Structura fortei de munca dupa varsta.
este
ani
8 8
Cu toate că, ponderea cea mai însemnată o deţin salariaţii cu vechime mare şi foarte mare, din punct de vedere al vârstei, numărul de personal scăde progresiv. Astfel, salariaţii în vârstă de până la 30 ani deţin un procent de 38 % din totalul salariatilor, aceştia fiind în număr de 80 persoane. Pentru personalul TESA precum şi pentru muncitorii auxiliari (neproductivi) se aplică salarizarea în regie. Această formă de salarizare asigură remunerarea salariatului după timpul lucrat, fără să se precizeze cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună pe unitatea de timp. Salarizarea în acord direct se foloseşte pentru persoanele de la locurile de muncă, unde cantitatea de produse sau volumul de lucrări ce trebuie executate de către o persoană sau o echipă în unitatea de timp sunt stabilite pe bază normelor de timp sau de producţie.
Evoluţia productivitătii muncii pe grupe de produse realizate - ore-om/t – - tabelul 21 Nr.crt. Grupa de produse Paine 1. Specialitati din paine si produse zaharoase 2. Grau macinat 3.
2006 50,92 46,73 51,33
2007 47,65 46,52 48,36
Se observă că pentru grupa de “pâine” productivitatea muncii scade deoarece creşte numărul de ore necesar realizarea unei tone de pâine de către un salariat al societăţii ; astfel că o tonă de pâine se realiza în anul 2006 în 50,92 ore iar în anul 2007 orele necesare pentru realizarea unei tone sunt 47,65. Acest lucru de datoreaza imbunatatirii sistemelor de fabticat painea. O uşoară scadere a productivităţii muncii se înregistrează la grupă “specialitatilor din pâine şi produselor zaharoase” în anul 2007 faţă de 2006 şi mai însemnată la grupa “grâului măcinat” tot în anul 2007 faţă de 2006 (cu 6 %). Productivitatea muncii exprimată în zile-om pe tonă de produs realizat exprimă câte zile sunt necesare pentru realizarea unei tone de produs finit pe fiecare salariat, în medie întrun an.
Evolutia productivitatii muncii pe grupe de produse realizate - zile – om / t. – - tabelul 22 -
eficient obiectivele, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile ce-i revin în cadrul organizaţiei. Pentru selecţionarea muncitorilor, componenţii principali ai personalului de execuţie din majoritatea firmelor, se utilizează cu prioritate testele şi probele practice. În selecţionarea personalului de specialitate accentul cade îndeosebi asupra identificării cunoştinţelor necesare. Modalitatea cel mai frecvent utilizată în acest scop este susţinerea de probe de examinare, scrise şi orale, a cunoştinţelor posedate în domeniul respectiv. Concret, formarea personalului în cadrul organizaţiei se realizează prin licee de specialitate şi şcoli profesionale pendinte de aceasta, prin calificare la locul de muncă (ucenicie) şi cursuri serale de calificare. Posibilităţile de instruire şi perfecţionare profesională se fac atunci când realizarea atribuţiilor de serviciu impune aceasta iar selecţia se face în funcţie de aptitudinile pe care angajaţii le dovedesc în activitatea desfăşurată şi în funcţie de interesul privind bunul mers al societăţii. La PRODPAN SA, în vederea îmbunătăţirii muncii şi a asigurării unor relaţii corecte cu beneficiarii societăţii – persoane fizice sau juridice, fiecărui angajat i s-au adus la cunoştinţă obligaţiile şi drepturile prevăzute în contractul de muncă şi în regulamentul de ordine interioară pentru care au semnat. Recrutarea personalului în vederea ocupării posturilor vacante se face pe baza înţelegerii clare a cerinţelor posturilor, localizarea surselor de resurse umane potenţiale care pot furniza solicitanţi de calitate şi pe baza constrângerilor impuse de legislaţie asupra recrutării personalului.
Managementul întreprinderii are în vedere, pentru atingerea obiectivelor propuse, practicarea unui management prin obiective şi rezultate combinat cu un management prin bugete de venituri şi cheltuieli. Prin acest tip de management se urmăreşte rezolvarea următoarelor funcţii ale societăţii: a) Funcţia de cercetare – dezvoltare . În cadrul proiectului se urmăreşte crearea unei morii de porumb prin achiziţionarea şi montarea de utilaje noi, realizarea investiţiilor în rezolvarea problemelor de mediu şi asigurarea cu utilităţi necesare în cadrul fabricii în conformitate cu cerinţele procesului de producţie, crearea de produse noi, organizarea producţiei şi muncii. b) Funcţia comercială. Managementul societăţii îşi asumă responsabilitatea orientării activităţii de producţie către piaţă. Se va urmări desfăşurarea activităţii de promovare a produselor, identificarea unui număr mare de distribuitori şi a furnizorilor de materii prime pentru obţinerea unui raport calitate/preţ optim, gestionarea corectă a stocurilor. c) Funcţia de producţie. Managementul va fi unul bazat pe rezultate, urmărindu-se atingerea planului de producţie în intervalul de timp stabilit, obţinându-se sortimentele în cantităţile şi calităţile prestabilite, utilizând cel puţin 80% din capacitatea instalaţiilor şi utilajelor din secţiile de producţie. d) Funcţia de personal . Conducerea va urmări motivarea personalului prin oferirea de recompense, crearea unui mediu de muncă confortabil, asigurarea mijloacelor de comunicare în cadrul firmei necesare unei bune desfăşurări a activităţii. Societatea fiind condusă printr-un management prin obiective şi rezultate, superiorul ierarhic trebuie să comunice rezultatele aşteptate, astfel încât angajatul să poată evalua nivelul efortului pe care trebuie să-l depună pentru atingere obiectivelor.
relaţii de autoritate care decurg din poziţia ierarhică precizată prin intermediul normelor din regulamentul întreprinderii ce conferă dreptul de formulare al deciziilor. Sunt întâlnite în unitate relaţii de autoritate ierarhice între director şi subordonaţi care alcătuiesc birourile din întreprindere sau între contabil şef şi biroul financiar, analize, preţuri, etc. De asemenea, sunt întâlnite şi relaţii de stat major constituite prin delegarea unei persoane pentru soluţionarea diferitelor probleme; relaţii de cooperare-includ toate comunicaţiile informale uneori amabile sau de bună vecinătate datorită cărora, în final se realizează acţiuni complexe. Se stabilesc între posturi situate pe acelaşi nivel ierarhic, dar în compartimente diferite (biroul normare, salarizare, personal, învăţămînt şi biroul financiar, analize preţuri, de exemplu) ; relaţiile de control sunt exercitate de compartimentele specializate în efectuarea controlului (control tehnic de calitate, ateliere de producţie). Societatea este condusă de un preşedinte, care are şi calitatea de director general.Gestiunea societăţii este verificată Comisia de Cenzori, formată din trei membri. Directorul general al societăţii este ajutat de directorul executiv tehnic şi de directorul executiv economic. Directorul tehnic este conducătorul direcţiei producţie. Directorul economic (şeful direcţiei economice) are în subordine următoarele compartimente:
biroul financiar-contabilitate-preţuri; oficiul de calcul;
biroul aprovizionare. Compartimentul activităţii de producţie este subordonat directorului general şi
Puncte forte
un sistem de management axat pe obiective si rezultate existenta unui sistem de management diversificat
Puncte slabe
existenta multor relatii intre personalul de conducere si executanti foarte complexe
CAPITOLUL 6 SISTEMUL MANAGEMENTULUI DE MEDIU AL SOCIETĂŢII
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU Procesul tehnologic din moara de grâu este producător de factori de poluare a aerului, respectiv de praf. Linia tehnologica a morii de grau este prevăzuta cu reţele performante de desprăfuire. Staţia de primire auto va fi echipata cu reţele noi de desprăfuire care le vor înlocui pe cele existente. Pentru încadrarea nivelului zgomotului în limitele legale, s-a realizat închiderea spaţiului suflantelor şi compresoarelor de la parterul corpului de fabricaţie într-o încăpere izolată fonic. Se vor lua măsuri şi pentru izolarea fonică a suflantei pentru transportul pneumatic al deşeurilor aflate în curăţătorie. Din procesul tehnologic al morii de grau nu rezultă ape uzate. Apele reziduale sunt
Valorificarea raţională a acestora va duce, în ultima instanţă, la creşterea gradului de utilizare a făinurilor, fapt deosebit de important pentru economie. Se poate arăta informativ, că lunar, in cadrul intreprinderii SC PRODPAN SA, rezultă circa 0,013 t deşeuri/1000 locuitori. La aceasta se pot adăuga cantităţi însemnate de măturătură din activitatea de morărit. b). Structura deseurilor În cadrul acestei industrii, în diferitele stadii ale proceselor tehnologice rezultă unele deşeuri ca: măturătura (făina prăfuită rezultată din curăţirea depozitelor şi sălilor de fabricaţie), rebuturi, resturi de semifabricate , etc. c).Capacitatea de reciclare Deşeurile rezultate din industria de panificaţie sunt valorificate, în consum, prin utilizare în scopuri furajere. În cadrul activitatii de producţie pot să apară unele cantităţi de pâine care deşi au fost consumabile, fie că s-au rupt, fie că s-au turtit, fie că s-au învechit, nu mai pot fi consumate ca atare, dar pot fi readuse în circuitul alimentar sub formă de pesmet . Din rebuturile rezultate din fabrica de pâine şi din pâinea învechită se fabrică pesmetul. Pesmetul este un produs alimentar fabricat din pâine tăiată şi uscată până la umiditate de 6 – 6,5% şi măcinat cu ajutorul unor valţuri sau mori cu ciocane.Modul de tratare a rebuturilor este ţinut sub control pentru a se asigura că: nu ajung la livrare produse neconforme, sunt obţinute informaţiile asupra cauzelor apariţiei rebuturilor, • sunt informate toate compartimentele implicate, • rebutul rezultat este tratat conform grupei şi destinaţiei în care acesta se • încadrează. •
bine definit o buna gestionare a deseurilor capacitate de reciclare bine puas la punct respectarea normelor in vigoare privind protectia mediului
producatoare pentru mediu
de factori
poluanti
CAPITOLUL 7
CONCLUZIILE Din caracterizarea societăţi SC PRODPAN SA Călăraşi au rezultat următoarele elemente pozitive : infrastructura existentă ; calitatea competitivă a produselor de bază ; existenţa unui sistem de control al calitătii de la recepţia materiei prime până la expedierea produsului finit ; calificarea, specializarea şi experienţa personalului ; experienţa societăţii în domeniul specific de activitate ; societatea dispune de resursele umane necesare realizării programului de producţie propuse ; structura activelor fixe este adecvată obiectivului de activitate ;
