CONTABILITATE 1.SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c. lemn de brad de un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c. Aprovizionarile in cursul lunii au fost: - la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.; - la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.; - la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c. Consumurile lunii octombrie au fost: • la 8 octombrie, 1100 m.c. • la 18 octombrie, 1500 m.c. Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa: - A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO); - B – metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.; - C – metoda costului mediu ponderat (CMP). Rezolvare: a) Metoda FIFO are la baza ideea ca primele loturi de bunuri iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor loturi intrate in patrimoniu. Pe masura epuizarii succesive a fiecarui lot, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului urmator. Intrari Iesiri Stocuri Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU 120 01.10 Stoc intial 0 75 05.10 Aprovizionare 800 80 64000 120 0 75 800 80 08.10 Consum 110 75 8250 100 75 800 80 11.10 Aprovizionare 100 82 8200 100 75 800 80 100 0 82 18.10 Consum 150 0 100 75 7500 800 80 64000 600 82 49200 400 82 20.10 Aprovizionare 900 82 73800 400 82 900 82 Data
Operatie
Valoare 90000 90000 64000 7500 64000 7500 64000 82000 32800 32800 73800
b) Metoda costului prestabilit, de 77 lei/mc Aceasta metoda de evaluare presupune intregistrarea stocurilor la preturi/costuri fixe (prestabilite) si evidentierea separata a diferentelor valorice fata de costul efectiv de achizitie/productie (in conturi de diferente de pret).
Aceste diferente sunt incluse in costuri pe masura scoaterii din gestiune a stocurilor (prin consum, vanzare etc). Repartizarea stocurilor se realizeaza cu ajutorul unui coeficient calculat dupa cum urmeaza: Sold initial al dif de pret + Dif de pret cumulate af. intrarilor K = ------------------------------------------------------------------------------------------Si al stocurilor la pret standard + Val cum. la pret standart a intrarilor Diferentele de pret aferente bunurilor iesite prin ponderarea coeficientului K cu valoarea bunurilor iesite la cost standard se calculeaza dupa formula: Diferente de pret = Valoarea la cost standart a bunurilor iesite x K Data
Operatie
Intrat Iesit Stocuri Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU Valoare
01.10 Stoc intial Cont 301 Cont 308 05.10 Aprovizionare Cont 301 Cont 308 08.10 Consum Cont 301 Cont 308 11.10 Aprovizionare Cont 301
800 800
77 3
61600 2400 110 0
100 0 100 0
Cont 308 18.10 Consum Cont 301 Cont 308 20.10 Aprovizionare Cont 301 900 Cont 308 900
77
77000
5
5000
69300 4500
Calcule: 08.10 – consum 1000 mc Si308 +/- Rd/c 308 -2400 + 2400 K = -------------------------- = ------------------- = 0 Si301 + Rd 301 92400 + 61600 Diferente de pret (308) = 0 18.10 – consum 1500 mc
84700 0
77
92400 -2400
200 0
77
154000 0
900
77
69300 0
190 0
77
146300 5000
150 0 77 5
77
120 0
77
115500 2500
400
77
30800 2500
130 0
77
100100 7000
Si308 +/- Rd/c 308 -2400 + (2400 + 5000) K = -------------------------- = ------------------------------- = 0.0216 Si301 + Rd 301 92400 + (61600 + 77000) Diferente de pret aferente iesirilor (Rc308) = 115500 x 0.0216 = 2500 c) Metoda costului mediu ponderat (CMP). Potrivit acestei metode, iesirile de stocuri sunt evaluate la un cost mediu ponderat, calculat prin raportarea valorii stocului intial/precedent si a valorii intrarilor la cantitatea intiala/precedenta si cantitatea intrata. Metoda se poate aplica in practica in doua versiuni: - Medota costului mediu ponderat al ultimei intrari – consta in faptul ca dupa fiecare intrare in stoc se va calcula un cost mediu ponderat, dupa urmatoarea relatie: VP + VI CMP = ---------SP + CI Unde: VP – valoarea stocului precedent; VI – intrarile valorice; SP – stoc precedent cantitativ; CI – cantitatile intrate. Data
Operatie
01.10 05.10 08.10 11.10 18.10 20.10
Stoc intial Aprovizionare Consum Aprovizionare Consum Aprovizionare
Intrat Iesit Cant PU Valoare Cant PU 800
80
1000
82
900
82
Stocuri Valoare Cant PU Valoare 1200 75 90.000 64.000 2000 77 154.000 1100 75 82.500 900 77 69.300 82.000 1900 79,632 151.300,8 1500 79,632 119.448 400 79,632 31.852,8 73.800 1300 81,271 105.652,3
Calcul CMP: 05.10
90000 + 64000 CMP = ------------------ = 77 1200 + 800
11.10
69300 + 82000 CMP = ------------------ = 79.632 900 + 1000
20.10
31852.80 + 73800 CMP = ----------------------- = 81.271 400 + 900
-
Medota costului mediu ponderat global al tuturor intrarilor intr-o perioada – presupune determinarea mediei ponderate a costurilor, periodic, de regula la sfarsitul lunii, dupa relatia:
Vi + ∑ Ii CMP = ---------------Si + ∑ Ci Unde: Vi, Si reprezinta soldul valoric si respectiv stocul cantitativ de la inceputul perioadei de gestiune; Ii, Ci reprezinta intrarile valorice si cantitative care au avut loc in cursul perioadei de gestiune. Data
Operatie
Intrat
Iesit
Stocuri
Cant PU Valoare Cant PU Valoare Cant PU Valoare 01.10 Stoc intial 1200 75 90.000 05.10 Aprovizionare 800 80 64.000 2000 08.10 Consum 1100 900 11.10 Aprovizionare 1000 82 82.000 1900 18.10 Consum 1500 400 20.10 Aprovizionare 900 82 73.800 1300 79,435 103.265,5
90.000 + (64.000 + 82.000 + 73.800) 309.800 CMP = -------------------------------------------- = -------------- = 79.435 1.200 + (800 + 1.000 + 900) 3.900
2. Societatea X utilizeazã modelul CAPM pentru a calcula costul capitalului. Se cunosc urmãtoarele informaţii: rata dobânzii fãrã risc1 (Rf) 20%, rata de rentabilitate speratã de piaţã (Rm) 30% şi riscul sistematic de piaţã al titlurilor (β) 2. Sã se calculeze rata de randament ce va fi utilizatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie, în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. Rezolvare: Rata de randament pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie = Rm + P x (Rm – Rf) = 30% + 2 x (30% - 20%) = 30% + 20% = 50% 3. O întreprindere fabricã un produs pentru care costul variabil unitar de producţie este de 180 u.m. Cheltuielile fixe anuale de producţie sunt de 1.800.000 u.m. Cantitãţile fabricate au fost de 5.000 bucãţi în exerciţiul N, 4.000 bucãţi în exerciţiul N+1 şi 6.500 bucãţi în exerciţiul N+2. La sfârşitul fiecãrui exerciţiu, întreprinderea posedã 800 bucãţi în stoc. Sã se calculeze costul de producţie unitar în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”, în condiţiile în care presupunem cã mãrimea capacitãţii normale de producţie este de 5.000 bucãţi.
Rezolvare: Costul de productie = Costul variabil + Costurile fixe Costul de productie = Costul variabil unitar x Cantitatea + Costurile fixe Costul de productie (N) = 180 u.m/buc. x 5.000 buc. + 1.800.000 u.m. = 2.700.000 u.m. Costul unitar = 2.700.000 u.m. / 5.000 buc. = 540 u.m./buc. 4. Societatea X a dat în funcţiune, începând cu 1 ianuarie N, un utilaj cu o valoare de 360.000 u.m. Din punct de vedere contabil, utilajul se amortizeazã linear pe trei ani. Amortizarea fiscalã aferentã utilajului va fi de: 80.000 u.m. în N, 120.000 u.m. în N+1, respectiv 160.000 u.m. în N+2. Cota de impozit pe profit: 30%. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit” la sfârşitul fiecãruia dintre cele trei exerciţii. Rezolvare: Amortizarea contabila anuala = 360.000 u.m. / 3 ani = 120.000 u.m. Informatii
Valoarea utilajului la 01. 01. N - Amortizarea anului N = Valoarea utilajului la 3 1 . 12.N - Amortizarea anului N+l = Valoarea utilajului la 31.12.N+1 - Amortizarea anului N+2 = Valoarea utilajului la 3 1 . 12.N+2
Valoare Baza de Diferenta contabila impozitare temporara deductibila 360.000 360.000 -120.000 -80.000 240.000 280.000 -120.000 -120.000 40.000 40.000 120.000 160.000 -120.000 -160.000 -
La sfarsitul exercitiului N: activul de impozit amanat = 30% x 40.000 u.m. = 12.000 u.m. Creante privind = Venituri din 12.000 u.m. impozitul amanat impozitul amanat La sfarsitul exercitiului N+l: activul de impozit amanat = 30% x 40.000 u.m. = 12.000 u.m.; activul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului = 12.000 u.m.; impozitul amanat care trebuie inregistrat in exercitiul curent = 0 u.m. in anul N+2: se resoarbe diferenta temporara de 40.000 u.m.; se anuleaza activul de impozit amanat corespunzator. Cheltuieli cu impozitul amanat =
Datorie de impozit amanat 12.000 u.m. (Creanta privind impozitul amanat)
5. S.C. ALFA S.A. livreaza S.C. BETA S.A. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10.000 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului), in conditiile: - A- decontarea se face direct, fara interventia bancii in numerar; - B- decontarea se face prin intermediul bancii, pentru care se percepe un comision de 5%.
Rezolvare: Contabilitatea beneficiarului: - Achizitie de stocuri: 371 = 401 10000 - Plata furnizorului cu BO: 401 = 403 10000 - Decontarea BO: 403 = 5121 10000 Contabilitatea furnizorului: - Vanzarea pe baza de factura: 411 = 701 10000 - Primirea BO: 413 = 411 10000 - Incasarea BO la termen: 5113 = 413 10000 5121 = 5113 10000 -
Decontarea cu scontare: 5114 = 413 10000 Incasarea BO inainte de termen: 667 = 5114 500 5121= 5114 9500
6. SC FELIX SNC vinde produse finite SC DACIA SA, la pretul de vanzare de 2000 lei, TVA 19%, conform facturii nr. 410, cu decontarea peste 3 luni. Pretul de inregistrare a produselor finite este de 1500 lei. Deoarece incasarea se face imediat dupa livrare, SC FELIX SNC acorda SC DACIA SA un scont de 3%. Inregistrari la S.C. FELIX S.N.C si S.C. DACIA S.A. stiind ca S.C. DACIA le receptioneaza ca materii prime. Rezolvare: Inregistrari la SC FELIX SNC − Vanzarea pe baza de factura, TVA 19% 411 = % 2.380,00 701 2.000,00 4427 380,00 − Descarcarea din gestiune a produselor finite vandute 711 = 345 1.500,00 − Incasarea facturii cu scont acordat % = 411 2.380,00 5121 2.308,60 667 71,40
Inregistrari la SC DACIA SA - Achizitia de materii prime % = 401 2.380,00 301 2.000,00 4426 380,00 - Plata facturii cu scont primit 401 = % 2.380,00 5121 2.308,60 767 71,40 7. SC GAMA SA emite 10.000 obligatiuni cu valoarea nominala de 10 lei. Dobanda anuala este de 50%. La scadenta, dupa un an, obligatiunile de convertesc in actiuni, in conditiile in care valoarea de emisiune a obligatiunilor este de 90.000 lei si valoarea nominala totala a actiunilor emise este de 85.000 lei. Toate decontarile se fac in numerar. Rezolvare: - Emisiunea de obligatiuni o 161 = % 100.000 5311 90.000 169 10.000 - La sfarsitul anului se inregistreaza amortizarea primei: o 6868 = 169 10.000 - Inregistrarea si plata dobanzii anuale: o 666 = 5311 50.000 - Conversia obligatiunilor in actiuni o 161 = % 100.000 1012 85.000 1044 15.000 8. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 lei, format din 5.000 actiuni a 10 lei actiunea. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10,8 lei. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 de noi actiuni, la un pret de 10, 5 lei. Aportul se aduce integral la subscriere. Rezolvare: Actiuni vechi Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50.000 lei Valoare contabila: 5000 actiuni x 10.80 lei = 54.000 lei Actiuni noi Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20.000 lei Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10.50 lei = 21.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor:
4561 = % 21.000 1011 20.000 1041 1.000 5121 = 4561 21.000 Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare: 1011 = 1012 20.000 9. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3.000 actiuni, valoarea nominala 4 lei/obligatiune, raport de paritate 2/1, in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune. Rezolvare: Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act 161 = % 24.000 1012 18.000 1044 6.000 10. SC MEDA SA procura in anul 2003 o instalatie de dozare cu valoare de 2.400 lei si durata de folosinta de 6 ani. Amortizarea anuala este de 400 lei. La sfarsitul anului 2005 amortizarea inregistrata era de 1.200 lei. Totodata, are loc reevaluarea instalatiei care este estimata la 2.100 lei. Rezolvare: Achizitia instalatiei: 213 = 404 2400 Amortizarea anuala: 6811 = 2813 400 La sfarsitul anului 2005 anularea amortizarii: 2813 = 213 1200 Reevaluarea valorii nete: 213 = 105 900 11. La SC ERNA SA are loc conversia a 6 obligatiuni in 3.000 actiuni, valoarea nominala 4 lei/obligatiune, raport de paritate 2/1, in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune. Rezolvare: Capitalul social creste cu valoarea nominala a actiunilor emise: 3000 * 6 lei/act 161 = % 24.000 1012 18.000 1044 6.000
12. SC DOMUD SRL primeste prin donatie o cladire evaluata la 8.000 lei si un teren evaluat la 6.000 lei. Rezolvare: Primirea donatiei: % = 212 2111
133
14.000 lei 8.000 lei 6.000 lei
13. SC “MEDA” SA are la 30 iunie urmatoarea situatie in conturi: - contul 301 Si. 800 lei - contul 3021 Si. 100 lei - contul 308 Si. 60 lei a) In cursul lunii iunie au loc urmatoarele operatii: - conform facturii nr.1200 se primesc materii prime la pretul de cumparare (standard) de 600 lei, TVA 19%, cheltuieli de transport incluse in factura 30 lei; - se achita factura nr. 1200, astfel: • 500 lei prin virament; • 30 lei in numerar. b) pentru diferenta se emite un efect de comert; c) se primesc materiale auxiliare la pretul de cumparare de 300 lei, TVA 19%, cheltuieli de transport incluse in factura 10 lei; d) se achita factura pentru materiale auxiliare receptionate; e) se elibereaza in consum materii prime in valoare de 1000 lei; f) se elibereaza in consum auxiliare in valoare de 200 lei; g) la sfarsitul exercitiului se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea stocurilor de materii prime 80 lei si materiale auxiliare de 30 lei. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat dupa metoda inventarului permanent, cat si dupa metoda inventarului intermitent. Rezolvare: a) Metoda inventarului permanent -
Achizitie de materii prime % = 401 749.70 301 630 4426 119.70
-
Achitarea facturii de achizitie 401 = % 530 5121 500 5311 30
-
Emiterea efectului de comert 401 = 403 219.70
-
Achizitie de materiale auxiliare % = 401 368.90 3021 310 4426 58.90
-
Achitarea facturii de materiale auxiliare 401 = 5121 368.90
-
Consum de materii prime 601 = 301 1000
-
Consum de materiale auxiliare 6021 = 3021 200
-
Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare 308 = 391 80 308 = 392 30
b) Metoda inventarului intermitent - Stornarea soldului initial de materii prime si materiale auxiliare 601 = 301 800 6021 = 3021 100 -
Achizitie de materii prime % = 401 749.70 601 630 4426 119.70
-
Achitarea facturii de achizitie 401 = % 530 5121 500 5311 30
-
Emiterea efectului de comert 401 = 403 219.70
-
Achizitie de materiale auxiliare % = 401 368.90 6021 310 4426 58.90
-
Achitarea facturii de materiale auxiliare 401 = 5121 368.90
-
Ajustarea deprecierii stocurilor de materii prime si materiale auxiliare 308 = 391 80 308 = 392 30
-
Reluarea pe conturi de stocuri a materiilor prime si materialelor auxiliare 301 = 601 350 800+630-1000-80 3021 = 6021 170 100+300-200-80
14. Societatea deţine un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expirã peste 4 ani. Societatea estimeazã cã, în fiecare dintre urmãtorii 4 ani, cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%. Experienţa aratã cã societãţile concurente invadeazã piaţa cu versiuni ale parfumului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet. În consecinţã, societatea nu se aşteaptã ca brevetul sã mai genereze fluxuri de trezorerie semnificative dupã expirarea celor 4 ani. În exerciţiul precedent, veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 u.m. Se estimeazã cã rata adecvatã pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%. Sã se calculeze valoarea de utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”. Rezolvare: Anul Fluxuri de trezorerie (1) 1 2 3 4
Factorul de Valoarea actualizata actualizare (3) = (1) x (2) (2) 10.000 x 1.2 = 12.000 (1+10%)1 = 0.9091 10.909 2 2 10.000 x 1.2 = 14.400 (1+10%)” = 0.8264 11.901 3 3 10.000 x 1.2 = 17.280 (1+10%)” = 0.7513 12.983 10.000 x 1.24 = 20.736 (1+10%)”4 = 0.6830 14.163 Valoarea de utilitate 49.956
15. Se cunosc urmãtoarele informaţii privind o categorie de clãdiri ale societãţii X: La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri valoarea reevaluatã fiind de 127.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscutã. Cota de impozit pe profit: 30%. La începutul exerciţiului N, exista un pasiv de impozit amânat de 6.000 u.m. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”, la 31.12.N. Rezolvare: La 31.12.N: Valoarea contabila a imobilizarilor 127.000 u.m. Baza de impozitare a imobilizarilor 65.000 u.m. Diferenta temporara impozabila 62.000 u.m. Pasivul de impozit amanat care trebuie sa existe la 31.12.N = 30% x 62.000 u.m. = 18.600 u.m. Pasivul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului N = 6.000 u.m. Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N = 18.600 u.m. 6.000 u.m. = 12.600 u.m. Acesta se va inregistra astfel: - pe seama capitalurilor proprii: (127.000 u.m. - 90.000 u.m.) x 30% = 11.100u.m.; - pe seama cheltuielilor: (15.000 u.m. -10.000 u.m.) x 30% = l .500 u.m. % Rezerve din reevaluare
=
Dat. de impozit amanat
12.600 u.m. 11.100 u.m.
Cheltuieli cu impozitul amanat
1.500 u.m.
16. Un magazin de vânzãri cu amãnuntul are o politicã de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de cãtre clienţii nemulţumiţi, chiar şi atunci când nu are obligaţia legalã de a o face. Politica sa este cunoscutã pe piaţã. Statisticile aratã cã anual sunt returnate produse a cãror valoare reprezintã 3% din cifra de afaceri. În anul N, cifra de afaceri a fost de 10.000.000 u.m. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiţiile de constituire a unui provizion în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente şi active contingente”. Rezolvare: Conform IAS 37, un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care: - O intreprindere are obligatie curenta generata de un eveniment anterior; - Este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie encesara pentru a onora obligatia respectiva; - Poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatie. Valoarea provizionului: 10.000.000 x 3% = 300.000 u.m. Chelt cu provizioane pt riscuri = Alte provizioane pentru si cheltuieli riscuri si cheltuieli
30.000
17. S.C. ALFA S.A. livreaza S.C. BETA S.A. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10.000 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului), in conditiile: - A- decontarea se face direct, fara interventia bancii in numerar; - B- decontarea se face prin intermediul bancii, pentru care se percepe un comision de 5%. Rezolvare: Inregistrari in contabilitatea beneficiarului - Livrarea de produse finite 411 = 701 10.000 -
Primirea biletului la ordin 413 = 411 10.000
-
Decontarea directa la termen 5113 = 413 10.000 5121 = 5113 10.000
-
Decontarea prin intermediul bancii 5114 = 413 10.000 % = 5114 10.000 5121 9.500 627 500
Inregistrari in contabilitatea platitorului - Achizitia de produse finite 301 = 401 10.000
-
Emiterea biletului la ordin 401 = 403 10.000
-
Decontarea biletului la ordin 403 = 5121 10.000
18. SC FELIX SA primeste cu titlu gratuit o camioneta a carei valoare de inregistrare este de 18000 lei si care se amortizeaza liniar in 4 ani. Dupa doi ani de folosire camioneta se caseaza. Rezolvare: - Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport 2133 = 131 18.000 - Inregistrarea amortizarii lunare: 18.000 : 4 : 12 = 375 6811 = 2813 375 - Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar) 131 = 7584 375 - Casarea mijlocului de transport % = 2133 18.000 2813 9.000 6588 9.000 − trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase 131 = 7584 9.000 19. SC “ALFA” SA dispune de un capital social de 50.000 lei, format din 5.000 actiuni a 10 lei actiunea. Valoarea contabila a unei actiuni este de 10,8 lei. Societatea hotaraste sa-si majoreze capitalul prin emiterea a 2.000 de noi actiuni, la un pret de 10, 5 lei. Aportul se aduce integral la subscriere. Rezolvare: Actiuni vechi Valoare nominala: 5000 actiuni x 10 lei = 50.000 lei Valoare contabila: 5000 actiuni x 10.80 lei = 54.000 lei Actiuni noi Valoare nominala: 2000 actiuni x 10 lei = 20.000 lei Valoare emisiune: 2000 actiuni x 10.50 lei = 21.000 lei Pe baza hotararii AGA se realizeaza subscrierea la majorarea capitalului si aportul actionarilor: 4561 = % 21.000 1011 20.000 1041 1.000 5121 =
4561 21.000
Pe baza extrasului de cont se opereaza si urmatoarea inregistrare: 1011 = 1012 20.000 20. SC VEGA SA primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare este de 80.000 lei, amortizabil in 4 ani prin regimul liniar. Dupa doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se caseaza. Valoarea neamortizata se trece integral asupra cheltuielilor. Rezolvare: - Primirea cu titlu gratuit a mijlocului de transport 2133 = 131 80.000 - Inregistrarea amortizarii lunare: 80.000 : 4 : 12 = 1666 6811 = 2813 1.666 - Trecerea asupra veniturilor a unei cote-parti din subventia pentru investitii (lunar) 131 = 7584 1.666 - Casarea mijlocului de transport % = 2133 80.000 2813 40.000 6588 40.000 − trecerea asupra veniturilor a subventiei pentru investitii ramase 131 = 7584 40.000
DOCTRINA SI DEONTOLOGIE 1.Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei contabile? Raspuns: In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume: - Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; - Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; - Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor. Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de: a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia; c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica: - adoptarea de standard profesionale, tehnice; - adoptarea de reguli etice; - nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc. 2. Aria de acoperire a reglementării profesiei. Raspuns: • Cerinţele de acces şi de certificare • Cerinţe la dezvoltarea profesională continuă • Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii trebuie să le respecte şi să le aplice • Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor • Sistemele şi procedurile de investigare şi sancţionare în legătură cu membrii care nu îndeplinesc cerinţele de mai sus. 3. Care sunt condiţiile de calitate a reglementării profesiei contabile? Raspuns: Reglementarea trebuie sa fie de calitate pentru a raspunde interesului public, adica trebuie sa fie: - Proportionala; - Transparenta; - Sa nu fie impotriva competitiei; - Nediscriminatorie, precisa; - Segmentata in functie de tinta sa; - Implementata consecvent si just;
- Supusa unei examinari periodice. Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor economiei in general. 4. Modalităţi de implementare a reglementării profesiei. Raspuns: Sunt trei modalitati de implementare a reglementarii: 1. Autoreglementarea (specifica profesiilor liberale) – consta in aceea ca organismul profesional este recunoscut de autoritatea publica (Guvern) care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia (ex. Ceccar) 2. Reglementarea externa – consta in aceea ca profesia este reglementata direct sau in fapt de guvern prin intermediul unei agentii independente caruia \guvernul i-a delegat sarcini de reglementare; (dar un organism profesional nu este independent atata timp cat are relatii guvernamentale) 3. Coreglementarea – o combinare intre primele doua, o reglemetare partajata intre o institutie guvernamentala si organismul profesional. Oricare ar fi modul de implementare a reglementarii, organismul profesional trebuie sa joace un rol esential fiind cel mai bine pozitionat pentru apararea interesului public. 5. Ce atribuţii are Conferinţa Naţională Ordinară? Raspuns: Conferinta Nationala ordinara are urmatoarele atributii: a) aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, modificarile si completarile acestuia, avizate de Ministerul Finantelor si de Ministerul Justitiei, precum si Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati; b) stabileste directiile de baza si ia masurile necesare pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat; c) examineaza si aproba, prin vot deschis, raportul de activitate prezentat de Consiliul Superior pentru exercitiul financiar expirat si raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului Superior; d) aproba, prin vot deschis, bilantul contabil, executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru exercitiul financiar incheiat, precum si bugetul de venituri si cheltuieli al exercitiului financiar viitor, prezentate de Consiliul Superior; e) aproba, prin vot deschis, organigrama Consiliului Superior, sistemul de salarizare pentru anul urmator, precum si principiile si criteriile de organizare si de salarizare a aparatului propriu si a consiliilor filialelor; f) aproba, prin vot deschis, sistemul de acordare si cuantumul cheltuielilor de deplasare si reprezentare in consiliile filialelor Corpului pe anul urmator, la propunerea presedintelui Consiliului Superior; g) alege si revoca presedintele si membrii Consiliului Superior si ai comisiei de cenzori a acestuia; alege si revoca presedintele si doi membri ai Comisiei superioare de disciplina;
h) aproba raportul Consiliului Superior referitor la rezultatul alegerilor privind reinnoirea mandatelor membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor alesi; i) aproba, prin vot deschis, nivelul indemnizatiilor pentru organele alese ale Corpului si al taxelor de inscriere in evidenta Corpului; j) hotaraste asupra propunerilor de sanctionare disciplinara a membrilor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, formulate de Comisia superioara de disciplina; k) stabileste anual cotizatiile pe transe de venit, datorate de membrii Corpului; l) aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior si ale consiliilor filialelor; m) confirma lista cuprinzand membrii de onoare ai Corpului, in conformitate cu anexa nr.3; n) stabileste masurile necesare si urmareste indeplinirea altor atributii prevazute de actele normative, precum si a propriilor hotarari.
FISCALITATE – CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR 1.O societate comercială a înregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezintă impozitul pe profit plătit în cursul anului, 30.000 lei reprezintă cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezintă majorări de întârziere rezultate în urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezintă contravaloarea unor servicii de consultanţă furnizate de un partener, pentru care nu există contract încheiat şi nu este justificată necesitatea lor. Să se determine impozitul pe profit de virat statului. Rezolvare: a) Determinam profitul impozabil Venituri impozabile = 790.000 lei Analiza cheltuielilor: - Cheltuieli cu impozitul pe profit platit: 10.000 – nedeductibil; - Cheltuieli cu sponsorizarea: 30.000 lei – nedeductibil; - Cheltuieli cu majorari de intarziere in urma controlului fiscal: 3.000 – nedeductibil; - Cheltuieli cu servicii de consultanta fara contract si justificare: 5.000 lei – nedeductibil. Total cheltuieli nedeductibile: 10.000 + 30.000 + 3.000 + 5.000 = 48.000 lei Profit impozabil: 790.000 – 600.000 + 48.000 = 238.000 lei b) Determinarea impozitului pe profit datorat Impozit pe profit datorat: 16% x 238.000 = 38.080 lei. c) Determinarea impozitului pe profit de plata 30/00 x CA = 30/00 x 750.000 = 2.250 lei 20% x impozit pe profit datorat = 20% x 38.080 = 7.616 lei ----------------------Din impozitul datorat, putem deduce cheltuieli cu sponsorizarea in suma de 2.250 lei. Impozitul pe profit de plata = 38.080 – 10.000 – 2.250 = 25.830 lei
2. Menţionaţi 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfăşurarea unei activităţi economice cu deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem real. Rezolvare: - Cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul; - Cheltuieli de protocol in limita unei cote de 2% din baza de calcul; - Suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegatii si detasarii in alta localitate, tara sau strainatate in interesul serviciului in limita a 2.5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; - Cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual.
3. Precizaţi ce reduceri se acordă în cazul impozitului pe clădiri în funcţie de vechimea clădirii. Rezolvare: Valoarea impozabila a cladirii, determinata in urma aplicarii prevederilor alin 1-6, se reduce in functie de anul terminarii acesteia, dupa cum urmeaza: a) Cu 20% pentru cladirea care are o vechime de peste 50 ani la data de 1 ian a anului fiscal de referinta; b) Cu 10% pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de ani si 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului de referinta fiscal. In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminarii se actualizeaza, astfel ca acesta se considera ca fiind cel in care au fost terminate aceste lucrari. 4. O persoană fizică desfăşoară o activitate de croitorie pentru care optează să fie impusă pe bază de normă de venit. Norma anuală de venit este de 60.000 lei. Persoana fizică începe activitatea pe data de 15 aprilie. În luna august este plecată 10 zile într-un circuit turistic, justificând organelor fiscale nedesfăşurarea activităţii pe baza biletelor. Recalculaţi norma de venit. Rezolvare:. Conform art.49 alin 4) si normelor 44 si 46, persoanele fizice care desfasoara activitati impuse pe baza normelor de venit au dreptul sa-si deduca venitul net aferent perioadei efectiv lucrate prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, rezultatul obtinut inmultindu-se cu numarul zilelor de activitate. Perioada in care nu sa desfasurat activitate trebuie dovedita cu acte justificative. 60000 lei : 365 zile = 164.38 lei Nr zile perioada in care nu s-a desfasurat activitate = nr zile perid 01 ian – 15 apr circuit = (31+28+31+14)+10 = 104 + 10 = 114 Nr zile activitate desfasurata = 365 – 114 = 251 Norma de venit recalculata = 251 x 164.38 = 41259 lei 5. O persoană fizică obţine venituri din activităţi comerciale, venituri ce sunt impuse în sistem real. În anul 200X obţine următoarele venituri: - venituri din vânzări de mărfuri: 35.000 lei; - venituri din sponsorizări: 500 lei; - venituri din dobânzi la contul curent la bancă: 200 lei. Cheltuielile efectuate în anul 200X sunt: - cheltuieli cu mărfurile vândute: 20.000 lei; - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi: 7.600 lei; - cheltuieli cu protocol: 700 lei; - cheltuieli cu penalităţi din contracte comerciale: 500 lei - cheltuieli cu impozitul pe venit sub formă de plăţi anticipate 300 lei. Să se determine impozitul pe venit de plată sau de recuperat cu ocazia regularizării.
Rezolvare: Venitul brut = 35000 + 200 = 35200 Cheltuieli deductibile = 20000 + 7600 – 500 = 28100 Cheltuieli nedeductibile = 300 Baza de calcul = 35200 – 29100 + 700 + 300 = 7100 Chelt ded limitat, protocol = 2% x baza de calcul = 2% x 7100 = 142 chelt deductibila Chelt neded protocol = 700 – 142 = 458 Venitul net = 35200 – 28100 – 142 = 6958 Impozit pe venit = 16% x 6958 = 1113 Impozit de plata = 1113 – 300 = 813
