REFERAT Managementul resurselor umane
Prof. Dr. BREZULEANU Strejarel
Studentă:: Ciucă (Manoliu) Alina Florentna Studentă Anul IV, Semesrul II
2017-201
AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE MIGRARII FORTEI FORTEI DE MUNCA
Migrația este un proces extrem de important și complex din punct de vedere economic și social. Aceasta are un rol pozitiv mai ales în țările capitaliste „dezvoltate”, „dezvoltate”, fiind unul dintre factorii care mențin prețul produselor scăzut. scăzut.
Emigrarea – oportunitate au nu ! Niciodată în istorie fenomenul fenomenul emigrării în masă na na fost mai de amploare amploare ca în zilele noastre. noastre. Milioane de oameni migrează astăzi sc!im"#nd continente, țări și c!iar părăsind mediul rural în favorea celui ur"an. $e estimează că p#nă în %&'& peste un miliard de locuitori ai planetei își vor fi părăsit locul de origine, pentru ași căuta rostul în altă parte.
A"anta# uni$atera$! (n studiu recent arată că în America )atină, )atină, Africa și Africa și sudul Asiei sudul Asiei,, o parte a "anilor trimiși de cei ce lucrează în străinătate contri"uie la "unăstarea populației din țară. Avanta*ații Avanta*ații par să fie doar de partea celor care emigrează c#nd de fapt situația demografică a țării gazdă face ca imigranții să fie cei care asigură m#na de lucru deficitară, mai ales în munca semicalificată sau necalificată. + parte din imigranți urmează școli superioare, a#ung%n& pe'ia$i(ti (i er"in& )ara ga*&+ , mai ales dacă în țara de origine nu există nici la"oratoarele, nici aparatura, nici condițiile necesare specializării alese. At#t în plan economic, c#t și în plan social sau cultural, sc!im"ările contri"uie la armonia socială. alorile și tradițiile sociale monoetnice sunt înlocuite de diversitatea culturală.
,i romanii pre-er+ g+irea unui $o' &e mun'+ '%t mai rapi& (i mai .ine p$+tit în accepțiunea lor, iar munca în străinătate este cea mai "ună soluție, poate c!iar singura alternativă aparent. -ea mai mare ma*oritate a celor care emigrează sunt în căutarea unui loc de muncă mai "ine plătit și a condițiilor favora"ile spre a „trăi mai "ine”. ar oare c!iar trăiesc mai "ine dec#t o făceau atunci c#nd au plecat/ eși ma*oritatea susțin că nau făcut o alegere greșită, și că înt#mpină pro"leme doar legate de un stil de viață diferit, un lucru e cert0 migranții sunt priviți diferit de către localnici, ei reprezent#nd uneori o amenințare în ceea ce privește ocuparea locurilor de muncă Fenomen ne'ear au o pro.$em 'e tre.uie re*o$"at+! (nii spun că migrația tot mai mare reprezintă expresia unui eșec social0 social0 &a'+ po$iti'i$e /n)e$epte &e 'o$a.orare (i a#utorare unt o reu(it+0 atun'i &e 'e mae uria(e &e oameni imt ne"oia + p$e'e! Aceștia văd migrația ca pe o pro"lemă care tre"uie rezolvată și nu ca pe un fenomen ce rezolvă pro"lema necesarului necesarului de forță de muncă. muncă. e aceea, migrația nu este nici "ună, nici rea ci depinde din ce punct de vedere alegem să o privim. 1ste pur și simplu o necesitate necesitate pentru ca societatea societatea și sistemul sistemul ei economic să nu stagneze. stagneze.
1ene-i'ii$e 'omune
1ste normal ca migrația să fie susținută de societate, înțeleasă ca fenomen firesc și util, nu "lamată pe motive rasiale. rasiale. e multe ori taxele de viză ridicate, "irocrația foarte mare, neacordarea de asistență privind legislația muncii sunt c#teva dintre "arierele pe care le înt#mpină cei ce vor să emigreze. 2nformațiile utile sunt greu accesi"ile și dreptul la muncă pare a fi principalul drept și uneori singurul. -u toate acestea tot mai mulți aleg această cale nefiind în deplină cunoștință de cauză. Atrași de veniturile comparativ mai mari față de locul de origine, aleg să ignore costurile ridicate ale vieții „în străinătate” aleg#nd să vadă doar „partea plină a pa!arului”. Autoritățile și însăși societatea ar tre"ui să accepte ideea că oirea imigran)i$or ete o oportunitate pentru e'onomii$e /n &e*"o$tate și nu un fenomen de care tre"uie să ne ferim.
Fenomenu$ migra2iei 're3te 'ontant0 &e $a un an $a a$tu$4 Tot Tot mai mu$2i rom%ni p$ea'+ $a mun'+ /n tr+in+tate 3i0 /n a'e$a3i timp0 tot mai mu$2i tr+ini "in /n Rom%nia4 5n momentu$ &e -a2+0 /n Rom%nia e a-$+ 'ir'a 674777 674777 &e migran2i tr+ini 'u 3e&ere $ega$+4 $ega$+4 Apar Apar0 at-e$0 -enomene 'u$tura$e noi0 'are tre.uie .ine getionate4 5n urm+torii ani0 "om aita0 /n Rom%nia0 $a '8im.+ri a$e mo&u$ui &e "ia2+ a$ oameni$or au $a apari2ia -enomenu$ui &e repingere a migran2i$or4 9:o*i2ia Organi*a2iei Interna2iona$e pentru Migra2ie ;OIM< ete '+ migra2ia poate a&u'e .ene-i'ii tuturor p+r2i$or0 p+r2i$or0 atun'i '%n& ete e-i'ient reg$ementat+90 pune &oamna E$ena Vai$e4 Cum a evoluat fenomenul migraţiei în România în ultimii 20 de ani?
Migra3ia a fost un fenomen nou în 4om#nia după decem"rie 5676. Au fost mai multe valuri de plecări ale rom#nilor. rom#nilor. 8luxurile de emigran3i emigran3i au fost mai mari dec#t dec#t cele de imigran3i. 4om#nia 4om#nia a fost 9i este încă o 3arăsursă 9i o 3ară de tranzit, 9i în mai mică măsură o 3ară de destina3ie. (rmare a aderării la (niunea 1uropeană, 1uropeană, se o"servă o tendin3ă nouă în dinamica migra3iei în 4om#nia0 din ce în ce mai mul3i imigran3i din Asia, +rientul Mi*lociu, Africa 9i repu"licile r epu"licile desprinse din fosta (niune $ovietică, migran3i care înainte doar tranzitau tr anzitau 4om#nia viz#nd alte destina3ii, decid acum să răm#nă aici. -onform datelor oficiale, în momentul de fa3ă, pe teritoriul 4om#niei se află circa :&.&&& de migran3i cu 9edere legală. ;n privin3a migran3ilor ilegali, datele sunt mai pu3in clare, aproximativ '.&&&<.&&& de străini cu situa3ie nereglementată sunt identifica3i anual pe teritoriul 4om#niei. =ro"a"il că numărul lor total a*unge undeva la 5&.&&&5<.&&& de persoane. + mare parte dintre ace9tia răm#n nerepera3i, a9adar, a9adar, ei nu apar în statistici. Aveţi Aveţi campanii de promovar promovaree a unor proiecte proiecte prin care care sprijiniţi imigranţii să se reîntoarc reîntoarcăă în ţările lor? Care Care sunt, pe scurt, scurt, intenţiile dumneavoastră, dumneavoastră, şi în ce măsură măsură românii românii sau imigranţii imigranţii din România vor avea avea de câştigat câştigat de pe urma acestor acestor programe? programe?
=rogramele de returnare voluntară 9i reintegrare r eintegrare ale +rganiza3iei 2nterna3ionale pentru Migra3ie >+2M? au început în 56@6. 2ni3ial, sarcina +2M era facilitarea transportului. reptat, a dezvoltat programe de reintegrare, reintegrare, cu o gamă cuprinzătoare cuprinzătoare de servicii servicii menite să contri"uie contri"uie la dura"ilitatea returnărilor. returnărilor. Această evolu3ie reflectă, de fapt, evolu3ia migra3iei de returnare 9i includerea acesteia, de către tot mai multe guverne, în strategiile lor de gestionare a migra3iei. ;n perioada 566'%&5&, +2M 4om#nia a asistat <56 migran3i în cadrul programelor sale de returnare voluntară umanitară asistată.
ouă dintre proiectele pe care +rganiza3ia +rganiza3ia 2nterna3ională pentru Migra3ie le desfă9oară în 4om#nia în %&55 acoperă deopotrivă sfera migra3iei legale 9i a integrării migran3ilor legali în societatea rom#nească 9i pro"lematica migra3iei ilegale. Am"ele proiecte sunt finan3ate de =rogramul Beneral C$olidaritatea 9i Bestionarea 8luxurilor MigratoriiC, care are ca principal o"iectiv parta*area ec!ita"ilă în (niunea 1uropeană a responsa"ilită3ilor de gestionare a migra3iei, în vederea punerii în aplicare a unor politici comune 9i migra3iei 9i a introducerii unei administrări integrate a frontierelor externe ale (niunii. =roiectul C-onsolidarea programelor de returnare voluntară asistată în 4om#niaC contri"uie la îm"unătă3irea măsurilor de repatriere voluntară umanitară implementate de $tatul rom#n. =roiectul promovează returnarea returnarea voluntară umanitară umanitară asistată ca alternativă la returnarea for3ată for3ată în r#ndul migran3ilor cu 9edere ilegală pe teritoriul 4om#niei. =roiectul include o componentă de consiliere directă a migran3ilor lua3i în custodie pu"lică în centrele +ficiului 4om#n pentru 2migrări de la +topeni 9i Arad. -onsilierea -onsilierea directă 9i furnizarea de informa3ii corecte sunt menite a a*uta migrantul să ia o decizie informată. Activită3ile Activită3ile de informare 9i consiliere sunt completate de cursuri voca3ionale viz#nd întărirea 9anselor de reintegrare a migran3ilor în 3ara de origine după returnare. =u"licul3intă al acestui proiect include0 cetă3eni cetă3eni străini cu 9edere 9edere ilegală pe teritoriul 4om#nieiD 4om#nieiD anga*a3i ai +ficiului 4om#n 4om#n pentru 2migrări, care desfă9oară desfă9oară activită3i av#nd av#nd legătură cu măsurile măsurile de repatriere voluntară voluntară asistată, reprezentan3i ai massmedia, organiza3ii care lucrează cu diverse categorii de migran3i, pu"licul larg. ;n cadrul acestui proiect desfă9urăm o campanie de informare pu"lică cu privire la avanta*ele returnării voluntare. -ampania transmite pu"licului3intă informa3ii despre existen3a programului de returnare voluntară 9i a serviciilor oferite de acesta. -analele de comunicare din cadrul campaniei includ presa scrisă, radiou, materiale de informare tipărite >pliante 9i afi9e? 9i internetul. -ampania radio promovează returnarea voluntară ca alternativă prefera"ilă returnării for3ate. f or3ate. ;n cadrul campaniei, în perioada 5' fe"ruarie < martie %&55, 4adio 4om#nia Actualită3i Actualită3i 9i 1uropa 8M difuzează patru spoturi radio "ilingve >englezărom#nă, >englezărom#nă, ara"ărom#nă, ara"ărom#nă, c!inezărom#nă 9i turcărom#nă? destinate destinate cetă3enilor străini cu 9edere ilegală pe teritoriul 4om#niei. Audien3a Audien3a generală a spoturilor radio din cadrul acestei campanii de comunicare este preconizată a fi de peste <.&&&.&&& de persoane.
Cei mai mu$2i imigran2i unt &in Repu.$i'a Mo$&o"a0 Tur'ia Tur'ia 3i C8ina ste România o ţintă ţintă pentru migranţii din alte ţări sărace, sărace, fie din Asia, fie din din America de !ud?
-onform datelor oficiale, ma*oritatea migran3ilor cu drept de 9edere legală afla3i pe teritoriul 4om#niei provin din 4epu"lica Moldova >%7E?, urcia >5@E?, -!ina >5'E?. ;n ceea ce prive9te migran3ii ilegali, datele datele pu"lice disponi"ile disponi"ile sunt din %&&6 9i se referă la numărul numărul de decizii de returnare, emise de autorită3ile rom#ne. -onform acestor statistici, FFE dintre deciziile de returnare au fost emise pentru cetă3eni c!inezi, %:E pentru cetă3eni turci 9i 5%E pentru cetă3eni ai 4epu"licii Moldova. Numărul migran3ilor din America de $ud afla3i pe teritoriul 4om#niei, legal sau ilegal, este redus. Cum va evolua acest fenomen în viitor, se va e"tinde pe alte spaţii?
Migra3ia este unul din fenomenele glo"ale ma*ore, în contextul posi"ilită3ilor de transport actuale, mult mai variate 9i mai ieftine dec#t în deceniile trecute, al circula3iei informa3iilor, al tensiunilor sociale, conflictelor inter 9i intrastatale 9i, nu în ultimul r#nd, în contextul situa3iei
economice precare. Migra3ia a existat în toate timpurile. $c!im"ările sociale 9i evolu3ia generală a societă3ii au făcut din migra3ia internă 9i externă unul dintre marile fenomene umane ale lumii contemporane. contemporane. eplasările su" forma migrării individuale 9i colective, temporare sau permanente, spontane sau for3ate, interne sau externe, au sc!im"at, practic, fa3a planetei. Migra3ia aduce modificări socioeconomice socioeconomice 9i culturale, ceea ce determină modificări temporare sau definitive a realită3ii umane, migra3ia sc!im"ă modul de via3ă, caracterul 9i dinamica grupelor sociale, at#t ale celor care migrează, c#t 9i ale celor care primesc migran3i, ceea ce duce la o continuă rea*ustare a organizării organizării sociale, la poten3iale pro"leme de de asimilare sau respingere. respingere. (niunea (niunea 1uropeană, ca ca spa3iu comun, continuă să intereseze din ce în ce mai mul3i migran3i din spa3iul estic.
Fami$ii 'are e &etram+0 'opii r+ma3i inguri a'a+ #n ce măsură crede credeţi ţi că migraţia ar putea putea aduce şi $eneficii $eneficii României?
-#nd vor"im de "eneficiile migra3iei, tre"uie să 3inem cont de am"ele direc3ii ale acesteia, pe de o parte, emigra3ia, pe de alta, imigra3ia, 9i să avem în vedere at#t individul, c#t 9i comunitatea. Migra3ia aduce de*a "eneficii familiilor emigran3ilor rom#ni 9i comunită3ilor, precum 9i întregii economii rom#ne9ti, dacă vor"im despre rom#nii pleca3i la muncă în 1uropa 9i "anii pe care ace9tia îi trimit acasă. $umele considera"ile pe care ace9tia le generează anual spri*ină consumul local 9i macrostructura economică. in nefericire însă, acela9i fenomen are 9i consecin3e negative0 negative0 familii care se destramă, copii răma9i singuri acasă, în gri*a rudelor sau în gri*a "unicilor 9i, poate la fel de important, întreprinzători care nu mai au pe cine anga*a în condi3iile salariale din 4om#nia. Acest ultim aspect afectează în mod deose"it nivelul de la "aza economiei, respectiv micile întreprinderi care sunt legate foarte str#ns de via3a comunită3ilor lor. 4ăm#n#nd doar la aspectul financiar, imigra3ia, la r#ndul ei, este "enefică fie doar 9i prin acoperirea locurilor de muncă rămase vacante, ceea ce asigură func3ionarea unor întreprinderi rom#ne9ti, dar 9i plata taxelor 9i impozitelor aferente, lucru care, de exemplu, alimentează "ugetul pentru pensii. Gi aici, aici, însă, există posi"ilitatea posi"ilitatea exploatării exploatării migran3ilor, a disruperii disruperii vie3ii comunită3ii, a multor drame personale care se reflectă asupra mediului social încon*urător. acă privim pro"lema din prisma migran3ilor din am"ele categorii, un lucru devine foarte evident, 9i anume că, at#t pentru unii, c#t 9i pentru ceilal3i, motivul plecării de acasă este întotdeauna speran3a unei vie3i mai "une. 1vitarea efectelor negative se poate face doar cu o reglementare strategică a migra3iei. =ozi3ia +rganiza3iei 2nterna3ionale pentru Migra3ie este că migra3ia aduce "eneficii tuturor păr3ilor atunci c#nd este este eficient reglementată. reglementată.
Fenomenu$ migra2iei poate genera .ene-i'ii 3i pentru rom%ni0 3i pentru imigran2i %igraţia va duce duce şi la mutaţii de populaţii, populaţii, de etnii, de segmente segmente sociale, în spaţiul spaţiul românesc? &or veni la noi mai mulţi oameni de altă naţionalitate? Cum se vor aşe'a românii până la urmă, când când această perioadă perioadă de intense intense migraţii se va mai mai calma?
Migra3ia e un fenomen general în societă3ile moderne, care a luat amploare în ultimele decenii. Au existat perioade mai intense sau mai calme, în func3ie f unc3ie de fenomenele sociale, economice 9i culturale din diferitele epoci 9i etape istorice pe care lea parcurs omenirea. Blo"alizarea economiei 9i a politicii, continua fuziune a factorilor de ordin cultural, scurtarea distan3elor prin dezvoltarea explozivă a
mi*loacelor de comunicare 9i prin disponi"ilitatea mi*loacelor de transport rapid 9i ieftin fac ca migra3ia, mai ales cea nereglementată, să fie întotdeauna greu de separat ca fenomen regional sau de controlat prin mi*loace na3ionale. na3ionale. ;n 4om#nia înregistrăm înregistrăm o dinamică cu o cre9tere lentă, dar dar relativ constantă, a migra3iei. 1xistă regiuni care au fost, dea lungul istoriei, 9i continuă să fie expuse intens la acest fenomen, găzduind comunită3i numeroase de migran3i 9i fiind constant în contact cu alte culturi, mă refer aici la zone cu comunită3i numeroase de migran3i apar3in#nd unui număr mare de na3ionalită3i, precum Hucure9ti, Hucure9ti, imi9oara, imi9oara, $i"iu sau -onstan3a. -onstan3a. =rin contrast, contrast, există zone ale ale 3ării în care migra3ia 9i apari3ia unor comunită3i de migran3i reprezintă un fenomen mai recent. ;n aceste zone, popula3ia 9i oficialită3ile sunt în mai mică măsură o"i9nui3i să ai"ă dea face cu migran3ii, să îi a*ute în a se integra i ntegra 9i în a le oferi spri*in, în vederea solu3ionării pro"lemelor cu care se confruntă 9i în accesarea drepturilor lor. Ce politici de migraţie ar putea fi implementate la noi, în $eneficiul majorităţii?
;n mod evident, este nevoie de politici inteligente, menite să faciliteze integrarea socială a migran3ilor cu drept de 9edere pe teritoriul 3ării noastre, să asigure asisten3ă umanitară umanitară adecvată 9i suport pentru migran3ii care, din varii motive, se află ilegal ilegal în 4om#nia. Acest lucru tre"uie înso3it înso3it 9i de prote*area emigran3ilor rom#ni, rom#ni, în mod deose"it deose"it a celor temporari, care care pleacă doar pentru pentru o 9ansă mai mai "ună pentru ei 9i familiile familiile lor, 9i a căror muncă aduce aduce venituri mari 4om#niei. 4om#niei. ;n cazul străinilor afla3i afla3i în 4om#nia, a9a cum c!iar nouă, rom#nilor, ne este adesea greu să ne o"3inem drepturile, cu at#t mai dificil este acest lucru pentru migran3i. (nul dintre principiile de "ază care guvernează activitatea +2M este Cmigra3ie în "eneficiul tuturorC. Adică un set de politici, cum spuneam, inteligent formulate, 3in#nduse cont de interesele 9i nevoile tuturor păr3ilor vizate, care să transforme fenomenul migra3iei în 4om#nia întrun fenomen generator de "eneficii at#t pentru rom#ni, c#t 9i pentru oaspe3ii no9tri, migran3i din alte 3ări.
Imp$i'area 1ieri'ii /n aiten2a pentru migran2i = o 'on&i2ie een2ia$+ pentru .una -un'2ionare a /ntregii 'omunit+2i /n 'are a'e3tia a#ung #n ce măsură (iserica (iserica ar putea putea să se implice în progr programele amele pe care care le desfăşoară desfăşoară )rgani'aţia )rgani'aţia *nternaţională pentru pentru %igraţie în România? România?
Hiserica a avut, are 9i va continua să ai"ă un rol extrem de important în tot ceea ce înseamnă pro"lematica de ordin ordin social, cultural 9i spiritual. spiritual. Hiserica a fost dintotdeauna dintotdeauna un liant liant în construirea 9i men3inerea comunită3ilor. comunită3ilor. Migra3ia conduce la modificări socioeconomice 9i culturale importante0 sc!im"ă percep3ia migran3ilor 9i a mem"rilor comunită3ilorgazdă asupra lumii, generează experien3e sociale, transformă modul de via3ă 9i caracterul migrantului 9i are un impact semnificativ în ceea ce prive9te dinamica grupurilor grupurilor sociale, at#t a celor care migrează, migrează, c#t 9i a celor celor care primesc migran3i. ;n ma*oritatea statelor (niunii 1uropene există structuri ale Hisericii care acordă asisten3ă migran3ilor, legali sau ilegali, 9i în special migran3ilor vulnera"ili0 copii, mame singure, migran3i cu pro"leme de sănătate sau v#rstnici. Hiserica poate fi unul dintre cei mai importan3i parteneri în programele de asisten3ă pentru migran3i. Ace9ti oameni se află în situa3ii dificile, sunt departe de casă, de familie, se află întrun spa3iu străin, deseori întro cultură extrem de diferită de cea din care provin, au nevoie de spri*in 9i de confort spiritual pe care, indiferent de denominarea lor religioasă, Hiserica le poate oferi. 2mplicarea Hisericii în asisten3a pentru migran3i este, a9adar, o condi3ie esen3ială pentru "una func3ionare a întregii comunită3i în care ace9tia a*ung.
1i.$iogra-ie 5. !ttp0IIziarullumina.roImigratiaaduc !ttp0IIziarullumina.roImigratiaaduce"eneficiidarsinea e"eneficiidarsinea*unsuri5F:<6.!tml *unsuri5F:<6.!tml
%. !ttp0IIasociatiazamolxe.roInodeI:' F. !ttp0IIec.europa.euI
ROLUL SI IM:ORTANTA RESURSELOR UMANE IN E>:LO E> :LOA ATATI TIIL ILE E AGR AGRIC ICOLE OLE
Managementul resurelor umane Managementul umane reprezintJ reprezintJ un factor factor de crestere crestere a competitivitJtii unei organizatii si a economiei nationale in ansam"lu, reprezintJ un factor esential in progresul economic si cel social. 2n conditiile societJtii contemporane, managementul resurselor umane isi demonstreaz. 6%6dF7* %D o datJ in plus marea sa capacitate de performantJ, contri"uind la armonizarea intereselor generatiilor prezente cu generatiile viitoare.
Continutul managementului resurselor umane
2n ciuda faptului ca managementul resurselor umane sa afirmat inca de pe vremea lui aKlor ca un factor tot mai puternic de productie, o definitie unanim acceptata a acestui termen a intarziat sa apara. 2n literatura de specialitate au aparut o multitudine de definitii partiale, fiecare fiind a"ordate din anumite puncte de vedere. 2n fata acestor diversitati de definitii existente, profesorul universitar dr. Aurel Manolescu le studiaza si a*unge la concluzia ca acestea „nu intra in contradictie ci sunt mai degra"a complementare”. e asemenea si managementul general, in structura caruia sa nascut si functioneaza astazi managementul resurselor umane, a primit o multitudine de definitii fiecare fiind a"ordata din anumite ung!iuri. e exemplu, termenul de management dupa -ollege ictionarK are originea in ver"ul „to manage”>a conduce? care are cel putin 5< sensuri, dintre dintre care0 a?
act sau maniera de conducere, directie si controlD
"?
capacitate de a conduce, a"ilitate a"ilitate de conducatorD conducatorD
c?
persoane sau persoana care conduc afcerile unei institutiiD
d?
conducatori, administratori, adica acele persoane care au o"ligatia de a controla si
manipula resursele si c!eltuielile in stransa legatura cu o"iectivele clar precizate. $tudiul mai recent al profesorului universitar dr. dr. +vidiu Nicolescu examineaza examineaza in detaliu acest domeniu si formuleaza o serie de critici adresate specialistilor din domeniul resurselor umane care preiau din managementul general si o serie de componente si elemente teoreticometodologice fara a le particulariza suficient la specificul resurselor umane otodata, otodata, acelasi autor, propune doua definitiii ale managementului resurselor umane, dintre care una se refera la managementul resurselor umane ca disciplina stiintifica si a doua ca domeniu al practicii. =rima raportata de autor la resursele umane interne ale organizatiei, finnd definita prin „studiul proceselor si relatiilor manageriale care se refera nemi*locit nemi *locit la resu resursele rsele umane ale firme firmei,i, cu descoperirea descoperirea legitatilor legitatilor spec specifice ifice care le guve guvernea rneaza za si cu concep con cepere ereaa de me metod tode, e, te! te!nic nici,i, pro proced ceduri uri,, reg regulu ului,i, etc etc.,., in ve veder derea ea dim dimen ensio sionar narii, ii, pre previz vizion ionari arii,i, asigurarii asig urarii,, utili utilizarii, zarii, motiv motivarii arii si dezv dezvoltar oltarii ii efica eficace ce a resu resurselo rselorr uman umane, e, su"o su"ordona rdonata ta ampl amplifica ificarii rii competitivitatii firmei”. firmei”. -ea dea doua definitie a aceluiasi autor, care priveste managementul resurselor umane ca domeniu practic, largeste sfera resurselor umane, cuprinzand, alaturi de resursele umane din firma si resurse umane din afara firmei >staLe!olderii? >staLe!olderii?' '.. Managementul resurselor umane este un sistem deose"it de complexD a exercita aceasta activitate presupune o multitudine de cunostinte din diferite domenii cum ar fi0 din domeniul te!nicii si te!nol te! nologi ogiei ei ne neces cesare are pro proce cesul sului ui de alo aloca care re a res resurs urselo elorr uma umane ne,, de eva evalua luare re a per perfor forman mantel telor or si aptitudinilor lorD cunostinte de sociologie si psi!ologie necesare pentru a forma si valorifica resursele vii, oamenii care au dorinte, sentimente si care conditioneaza "una intre"uintare a altor resurse economice econ omice si "ine "ineinte inteles les a atin atingerii gerii o"ie o"iective ctivelor lor urma urmarite. rite. -ara -aracteru cterull comp complex lex al mana manageme gementulu ntuluii resurselor umane reiese in primul rand din componenta sa principala O microeconomica. Asadar, managementul resurselor umane se realizeaza de regula in institutii, organizatii, indiferent de natura lor.
2ntro viziune strict microeconomica, managementul resurselor de munca este atat o functie a intrep int reprin rinder derii, ii, ala alatur turii de fun functi ctiile ile com comerc ercial iala, a, de cer cerce cetar tared edez ezvol voltar tare, e, de pro produc ductie tie si fin finan ancia ciar r conta"ila, cat si o functie a conducerii de ansam"lu a intreprinderii, alaturi de functiile de previziune, de organizare,, de comanda, de coordonare si de control. organizare -ea de deaa dou douaa com compon ponen enta ta a man manage agemen mentul tului ui res resurs urselo elorr uma umane ne O ma macro croeco econom nomica ica est estee determinata de complexitatea resurselor umane si importanta lor, aceasta reflectanduse in sistemul de educatie si formare a resurselor umane, de igiena, sanatate si desigur in sistemul de com"atere si protectie in cazul unor riscuri ce nu pot fi prevenite intotdeauna >concedii de "oala, indemnizatia soma*ului, spri*inirea educatiei, a persoanelor defavorizate etc?. Managementul resurselor umane se realizeaza in "aza unui ansam"lu de principii, te!nici, metode si instrumente de investigare si cunoastere. $e cere a fi realizat in corelatie cu un sistem de valori culturale ale firmei, ale comunitatii teritoriale, nationale si internationale. Aceasta varietate de valori culturale diferentiaza modelul de management management al resurselor umane si in functie de acestea sunt conditionate suscesul si indeplinirea o"iectivelor urmarite dintro anumita organizatie. Managementul resurselor umane nu a avut nici complexitatea si nici importanta de astazi, el realizand un progres enorm. Aceasta evolutie este determinata de anumiti factori care continua sa influenteze si astazi, cu siguranta mai intens ca oricand, prefigurand perspective noi de dezvoltare a comp co mple lexi xita tatii tii si im impo port rtan ante teii ma mana nage geme ment ntul ului ui re resu surs rsel elor or um uman ane. e. As Asad adar ar se po poat atee af afirm irmaa ca manage man agemen mentul tul res resurs urselo elorr uma umane ne a dev deveni enitt o com compon ponent entaa tot ma maii imp import ortant antaa a man manage agemen mentul tului ui organizatiei si fara a fi autonom in plan functional, reprezinta un domeniu central al managemetului institutiei, firmei, in general al organizatiei. Evolutia managementului managementului resurselor resurselor umane
1volutia managementului resurselor umane este de mare importanta intrucat numai pe aceasta "aza se poate explica intregul process al devenirii, al nasterii si maturizarii si evolutiei viitoare a acestuia. 2n definitiv prezentarea urmatoarelor etape care au fost parcurse de management dea lungul timpului, a continutului acestora este singura cale care explica cresterea importantei managementului resurselor umane, a rolului acestuia in cadrul managementului de ansam"lu, in firma, cat si la scara societala, nationala si internationala. 8actorii care au contri"uit la evolutia managementului resurselor umane sunt urmatorii0 +rimii factori sunt cei tenici, o"s o"servan ervanduse duse ca se se acorda o atentie deose"it de mare aspect asp ectelo elorr te! te!nic nicee si de pro produc ductie tie ca care re a con condu duss la apa aparit ritia ia uno unorr fen fenome omene ne de ins insati atisfa sfacti ctiee ale lucratorilor datorate formelor de organizare a muncii, a"sentei conflictuale >fixarea ritmului "enzii rulante, calculul primelor in functie de timpul lucrat etc?. Asadar, tinand cont de toate aceste aspecte mentionate au aparut o serie de situatii nesatisfacatoare la locurile de munca0 conflicte colective de munca >greve?, conflicte individuale intre muncitori si patroni, accidente de munca, disparitia unor meserii, procenta* ridicat al re"uturilor etc.
A dou douaa ca categ tegori oriee de fac factor torii ca care re con contri" tri"uie uie la ev evolu olutia tia man manage agemen mentul tului ui res resurs urselo elorr uma umane ne cuprinde factorii economici. Aic Aicii sa o"servat o amplificare a concurentei datorita relansarii cresterii economice care a dezvoltat si mai mult productia. atorita necesitatii unui efort triplu pentru inovare, productivitate, calitate, se demonstreaz demonstreazaa ca nu se pot o"tine rezultate impeca"ile in toate cele trei domenii decat printro asociere a resurselor umane cu o"iectivele pe care intreprinderea le urmareste.
Astfel se a*unge la concluzia ca managementul resurselor umane reprezinta un factor de "aza al rezultatelor economice. -actorii sociologici, re repr prez ezin inta ta ul ulti tima ma ca cate tego gori riee de fa fact ctor orii es esen enti tial alii in de dezv zvol olta tare reaa managemntului resurselor umane. (n rol important privind integrarea factorilor psi!osociologici in managementul resurselor umane a avuto in $(A scoala relatiilor umane. +"iectul de studiu al acesteia este relatia dintre oameni, cu su"iecte referitoare la 0 comunicarea interpersonala, factorii de am"ianta >zgomot, lumina, temperatura, climatul social, relatiile informale si conflictele sociale.
=reocupa =reocu parile rile so socio ciolog logice ice au fos fostt con contin tinuat uatee apo apoii de ca catre tre sco scoala ala sis sistem temelo elorr soc social ialee ca care re a considerat institutia ca organizatie sociala, iar analiza nevoilor indivizilor in munca a fost realizata pentru a se sta"ili relatiile relatiile care functioneaza necorespunzato necorespunzatorr intro institutie, principiile ce tre"uie tre"uie avute in vedere privind politica sociala si organizarea umana a unitatilor economice. Continutul actual al managementu managementului lui resurselor umane
=arcurgand aceste etape, managementul resurselor umane a evoluat, sia im"ogatit continutul si domeniul sau de activitati inregistranduse modificari in privinta cerintelor noi din partea salariatilor ce se ocupa cu activitatile specifice functiei, competente ridicate pe multiple planuri. =e "aza acestor elemente sa sc!im"at insasi conceptia traditionala asupra personalului, de la personalul considerat ca o sursa de costuri ce tre"uie minimizata, la personalul considerat ca o resursa a carei utilizare tre"uie optimizata. Aceste resurse sunt primele resurse strategice ale intreprinderii, functionarea lor devenind prioritara. 2n conceptia managementului resurselor uamne, functia de personal a institutiei are o du"la finalitate. Aceasta pe deo parte realizeaza integrarea o"iectivelor sociale in o"iectivele generale ale institutiei, prin corelarea nevoilor dezvoltarii umane si sociale cu restrictiile economice ale unitatii, iar pe de alta parte coordoneaz coordoneazaa diferitele pro"leme ale gestiunii propriuzise a resurselor umane, in literatura de specialitate sunt enuntate mai multe su"domenii0 gestiunea personalului, administrarea personalului, calcului costurilor cu personalul, formarea profesionala, relatiile sociale, im"unatatirea conditiilor de munca si relatiile externe.
Con&u'erea -un'tiei &e perona$ la nivelul institutiei acorda o atentie prioritara atentie prioritara pentru urmatoarele su"domenii0 solutionarea conflictelor individuale, rezolvarea connflictelor colective, tratarea cazurilor individual indiv idualee >forma >formare re si orien orientare tare profe profesion sionala?. ala?. re"uie re"uie sta"i sta"ilite lite si anum anumite ite relat relatii ii exte externe rne dintr dintro o intreprindere cu organizatiile care se ocupa de pro"lema muncii si ocrotirii sociale, organizatiile de sindicat de la nivelul de ramura, su"ramura sau interprofesionale, cu organizatiile locale etc. Asadar in acceptiunea moderna, din perspectiva managementului resurselor umane, oamenii nu sunt anga*ati doar pentru a ocupa anumite posturi vacante ci, fiecare in parte, pentru rolul lor important pe care il pot avea in cadrul organizatiei. Acest lucru este cu atat mai evident cu cat, in mediul socio economic actual caracterizat prin concurenta, dinamism si interdependenta, multe din dificultatile sau succesele organizatiilor organizatiilor au la "aza resursele umane si managementul acestora.
Resursele umane umane – cheia succesului succesului organizational organizational
4esursele 4esurs ele rep reprez rezint intaa or organ ganiza izatia tia,, iar oam oameni eniii rep reprez rezint intaa o res resurs ursaa com comuna una si vit vitala ala tut tuturo uror r organizatiilor care asigura supravietuirea, dezvoltarea si succesul competitional al acestora.
8acandd ref 8acan referi erire re la fap faptul tul ca ori orice ce asp aspec ectt din act activi ivitat tatea ea firm firmei ei est estee det determ ermina inatt de asi asigur gurare areaa competentei, motivatiei si eficientei in activitatea personalului, 4ensis )iLert su"liniaza expres ca Pintre toate sarcinile managementului, 'on&u'erea 'omponentei umane este cea mai importanta deoarece de ea depinde cat de "ine este realizat totul intro organiza organizatie” tie”5@ 5@.. 2n primul rand, resursa umanJ este singura care produce, creeazJ si desc!ide perspectiva inovJrii continue a productiei. $u" un alt aspect, acestea sunt formate, utilizate, remunerate, evaluate, promovate si prote*ate impotriva unor riscuri atat la scarJ socialJ si comunitarJ, cat si, "ineinteles, in organizatie. 2n al doilea rand, prin trJsJturile enuntate mai sus, resusele umane au posi"ilitatea de a valorifica superior toate celelalte resurse naturale, pJmantul, "ogJtiile solului si su"solului, etc. Apoi, resursele de muncJ sunt extrem de neomogene, atat din perspectiva aspectului lor fizic, cat si din perspectiva nivelului de inteligentJ, de educatie si creatie. 4esursele umane se diferentiazJ de la o persoanJ la alta din foarte multe punc puncte te de vedere, nu numa numaii fizic si intel intelectu ectual, al, dar si din persp perspectiv ectivaa moral moralvolit volitivJ, ivJ, sentimentalJ etc. =ornind de la toate aceste particularitJti ale indivizilor, managementul poate croi si o"tine comportamentele de care organiza organizatia tia respectivJ are nevoie. 2n al treilea rand, dar nu cel din urmJ, indiferent de potentialul oamenilor, tre"uie sa li se acorde un tratament diferentiat, ec!ita"il, aceasta fiind conditia mo"ilizarii sau a delasarii, toti avand nevoie sa traiasca respecta"il, refuzand fiecare dintre ei frustrarea sau umilinta. 4esursa umana este cea care sintetizeaza si exprima cel mai sugestiv specificitatea managementului ca tip de ac activ tivita itate te uma umana. na. ocm ocmai ai pe pentr ntruu a exp exprim rimaa nua nuanta nta ce cerut rutaa de spi spiritu rituali aliza zarea rea int intre" re"uin uintar tarii ii inteligente a omului se administreaza termeni ca leaders!ip, leader. leader. 8unctia manageriala a leadingului se defineste ca procesul de influentare a oamenilor astfel incat de "una voie sa se straduiasca pentru a realiza o"iectivele organiza organizatie. tie. .eorii asupra omului organi'ational
1dgar Q. $c!ein prezinta patru modele0
primul model este cel rational economic care se "azeaza pe ideea ca oamenii sunt motivati in primul rand prin interese de ordin economicD economicD al doilea model este "azat pe premise sociale si a fost cel mai "ine exprimat prin gandirea lui 1lton MaKo. 1l considera ca oamenii pot fi motivati mai "ine prin nevoi de ordin socialD al treilea model se intemeiaza pe autoevaluarea premiselor care promoveaza ideea unei ierar!ii a nevoilor care se dezvolta si se modifica pe masura dezvoltarii personalitatii individului. Aici oamneii se autoevalueaza , dorind sasi evidentieze potentialul intelectual si profesionalD al patrulea model este intemeiat pe complexitatea premiselorD autorul este de parere ca oamenii au perosnalitati extrem de diversificate si somplexe, ceea ce face necesar utilizarea unui model complex de motivatie, iar oamenii au posi"ilitatea continua de a descoperi noi aspiratii.
+ cele"ra teorie ela"orata asupra naturii umane este teoria xK. Autorul ei ouglas Mc. Bregor O considera ca teoria leaderului tre"uie construita plecand de la analiza modului in care se vede pe sine in relatiile cu altii Astfel, el realizeaza doua seturi de premise contrarii pe care le noteaza cu x si K pentru a elimina influentele ce ar rezulta din atri"utele de „rau” sau „"un” acordate omului. 1xprimate foarte sintetic, continutul acestor teorii se prezinta astfel0
.eoria " concretizeaza punctul de vedere traditional, rigid si pesimist prezentand urmatoarele caracteristici0 este lenes, nui place muncaD prefera sa fie condus, nui place sasi asume responsa"ilitatiD isi doreste linisstea, sigurantaD acea persoana tre"uie sa fie constransa si pedepsita pentru a o determina sa depuna efortul necesar realizarii o"iectivelor organizatiei. .eor eoria ia / exp exprim rimaa pun punctu ctull de ved vedere ere pe perfe rfecti ctioni onist, st, din dinami amic, c, opt optimi imist st ava avand nd urm urmato atoare arele le caracteristici0 oamenii se pot autocontrola si autodiri*a pentru a realiza o"iectivele, iar nivelul realizarii acestora este direct proportional cu stimulentele acordateD isi asuma responsa"ilitatiD in gasirea unor solutii pentru institutie indivizii au capacitatea de a exercita la un nivel inalt imaginatia si creativitatea.
-reativit -reati vitate ateaa si spi spirit ritual ual ino inovat vator or al res resurs urselo elorr uma umane ne det determ ermina ina ast astazi azi pot potent ential ialul ul de rea realiz lizare are a autoritatilor pu"lice. Aceasta ne confirma si estimarile unor economisti care considera ca cresterea productivitatii muncii este asigurata de0 nivelul de pregatire profesionala a anga*atilor cu '% ED de aprofundarea cunostintelor de domeniu si aplicarea lor in practica O F: E si doar 6 E se datoreaza ma*orarii investitiilor directe. Aceste date ne confirma ca pentru asigurarea unei activitati avansate, resursele umane tre"uie plasate pe prim plan, astfel devenind resursec!eie in organizatie. in cele confirmate reies urmatoarele idei0 5. in organizatiile pu"lice aspectele organizationale, economice, economice, de decizie devin tot mai dependente de resursele umane, indeose"i de capacitatile, aptitudinile, performantele profesionale ale lorD %. reformarea si modernizarea administratiei pu"lice implica sc!im"ari esentiale in conditiile muncii si factorii care influenteaza direct potentialul resurselor umane si utilizarea lor eficientaD F. modificarea sistemului managerial al administratiei pu"lice, a structurii si dinamicii resurselor umane duc inevita"il la sporirea nivelului de pregatire profesionala, perfectionarea cunostintelor profesionale etc.
Reu Reure re$e $e um uman anee &in &in agri agri'u 'u$t $tur ur++ 'upr 'uprin in&& atat atat -orta -orta &e mu mun' n'aa ne'e ne'ear araa e-e'tu e-e'tu+r +rii ii $u'rar $u'rari$o i$orr agri'o agri'o$e0 $e0 'at i 'eea 'are 'are aigur aiguraa in& in&rum rumar area ea te8ni' te8ni'a0 a0 organi organi*ar *area ea i getion getionar area ea reure$or agri'o$e4 agri'o$e4 . =entru sta"ilizarea for3ei de muncă în mediul rural 9i îm"unătă3irea structurii sale calitative sunt neceasare solu3ii 9i programe prioritare0 R pentru stimularea domeniului ocupa3ional al popula3iei rurale, 9i asigurarea sta"ilizării tineretuluiD R pentru stimularea sistemului de pregătire profesională 9i de reciclarea agricultorilorD R pentru stimularea cre9terii produc3iei prin sisteme moderne de finan3areD R pentru sta"ilirea unui sistem coerent de norme *uridice privind statutul producătorului agricol.
:ro&u'ti"itatea mun'ii 2n viata fiecarui fermier exista o investitie de nepretuit timpul. =entru a face munca cit mai productiva, fermierul fermierul tre"uie sa vada in primul primul rand cum munceste munceste el si nu cum muncesc muncesc altii.
-ele doua componente in studiul muncii de agricultor sunt studiul metodei si studiul timpului. 2n studiul metodei se urmareste gasirea celui mai "un mod de a face o activitate agricole. $e urmareste efica eficacit citate ateaa respec respectiv tiv maximi maximiza zarea rea profit profitulu uluii sau a produc productie tiei.i. 2n studiu studiull timpul timpului ui se urmarest urmarestee efectuarea lucrarii in timpul cel mai scurt, respectiv incadrarea lucrarilor agricole in epoca optima. Managementul resurselor umane din agricultura urmareste cresterea rapida a veniturilor fata de costurile de intretinere intretinere a familiei fermierului si cresterea cresterea rapida a productivitatii productivitatii in raport cu c!eltuielile medii a familiei fermierului. -ele doua corelati su" forma de raport se calculeaza lunar, anual si tre"uie sa fie mai mare decit 5. in estimarile estimarile existente existente se apreciaza apreciaza ca intro ferma ceraliera ceraliera care a ac!izitio ac!izitionat nat un inventar inventar agricol de F&& &&& ($ si are o suprafata de de %&& !a, poate sa lucreze o singura persoana %&& !a si sa o"tina un venit net de :& &&&($. 2n tarile dezvoltate se apreciaza că o ferma este via"ila daca o"tine un venit net de 5< &&&($Ian.
=roductivitatea maxima a unui om ce lucreaza in agricultura >ec!ivalent cerealeIan? este0 5 &&&Lg in care munca este manualaD < &&&Lg in care munca este de tractiune animalaD 5& &&&Lg in care se com"ina tractiunea animala cu mecanizareD F& &&&Lg in care se foloseste mecanizarea completaD completaD <&& &&&Lg in sistemul cel mai modern.
=entru calculul complet al productivitatii munci in ferme tre"uie avut in vedere0 R sta"ilirea unui calendar corect al lucrarilor agricoleD R cuantificarea consumului de munca pe fiecare !ectarD R calculul productiei fizice si valorice pe !ectar. !ectar. 2n tarile dezvoltate productivitatea agricola este aproapiata de cea din sectorul industrial si sectorul serviciilor. 2n 4omania productivitatea din agricultura a scazut de la % '&& ($Ipersoana ocupata in agricultura in anul 567: la 5 7&&($Ipersoana in anul 566:. 2n anemarca productivitatea din agricultura a crescut de la 'F &&& ($Ipersoanana ocupata in agricultura in anul 567: la :& &&& ($Ipersoana in anul 566:. ecala*ul de productivitate agricola intre 4omania si anemarca era in anul 566: de 50F&. aca luam luam in calcul numarul de persoane !ranite, !ranite, rezulta pe "aza unor calcule calcule date de 8A+ in 566@, ca un agricultor american producea in anul 566: !rana pentru @' persoane, iar un agricultor roman produce mincare pentru : persoane. + solutie pentru cele F 6&& &&& de mici exploatatii agricole ar fi >pe linga concentrarea productiei in ferme industriale si exploatatii de <&55& !a via"ile? tendinta care exista in +ccident de inmultire a exploatatiilor mici cu timp partial. Aceasta este urmare că tot mai multi pensionari, oraseni dispun de loturi mici de teren, in *urul caselor, in vecinatatea oraselor, in zonele de munte si litoral, in *urul lacurilor, lacurilor, al zonelor de agrement, turistice. Aceste miniexploatatii >P!o""Kferme”? indeplinesc o functie economica practicind o agricultura "iologica cu investitii mici si folosind timpul de munca fragmentar, si o func functi tiee soci social alaa ca surs sursaa supl suplim imen enta tara ra de veni venit, t, refu refugi giuu pent pentru ru agre agreme ment nt,, folo folosi sire reaa mu munc ncii ii reconfortante, utilizarea ca loc de odi!na, ca resedinta secundara, cea ce contri"uie la descura*area exodului spontan si la asigurarea unui minim de securitate alimentara a populatiei
