Monografie Spiridon

Profesor coordonator:

Student:

Gabriel A. Ştefura

Cuprins

0

Capitolul 1. Organizare şi funcţionalitate la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon ”, Iaşi ..................... ............................................ ............................................. ..................................... ............... Error! Bookmark not defined. 1.1. Scurt istoric ................... .......................................... .............................................. .............................. ....... Error! Bookmark not defined. 1.2. Obiect/domeniu de activitate ........................ .............................................. ............................................ ............................................ ............................ ...... 4 1.3. Organizare internă (organigramă comentată) ..................... ........................................... ............................................. .......................... ... 12 1.4. Functionalitate............................................................ ................................................................................... .............................................. ................................. .......... 15 1.5. Structura de personal ................................ ...................................................... ............................................ ............................................. .............................. ....... 22 1.6. Relatii cu exteriorul .................................. ........................................................ ............................................ ............................................. .............................. ....... 25 1.7. Structura si evolutia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon ”, Iaşi în perioada 20042004 - 2006 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenta ........................................... ................................................................. ............................................ .......................... .... 32

Capitolul 2. Fundamentarea cheltuielilor chelt uielilor bugetare ................................... ......................................................... .............................. ........ 36

2.1. Cadrul juridic utilizat utili zat în fundamentarea cheltuielilor bugetare.......................................... bugetare.......................................... 36 2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare ...................... ............................................ ................................. ........... 39 2.3 Fluxuri informationale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare ......................... 56

Capitolul 3. Finantarea cheltuielilor bugetare ..................... ........................................... ............................................. .............................. ....... 62

3.1. Surse de finantare a institutiilor publice..................... ............................................ .............................................. ................................. .......... 62 3.2 Modalitati tehnice utilizate în finantarea cheltuielilor bugetare.................... .......................................... ...................... 70 3.2.1. Deschiderea si repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat ........................ ........................ 70 3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale .................... .......................................... ......................................... ................... 72 3.3. Utilizarea efectiva a creditelor bugetare si a fondurilor alocate. Plăti pentru cheltuieli .... cheltuieli .... 73 3.4. Fluxuri informationale generate de finantarea cheltuielilor bugetare ............................ ................................ .... 76

1

Capitolul 1. Organizare şi funcţionalitate la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon ”, Iaşi ..................... ............................................ ............................................. ..................................... ............... Error! Bookmark not defined. 1.1. Scurt istoric ................... .......................................... .............................................. .............................. ....... Error! Bookmark not defined. 1.2. Obiect/domeniu de activitate ........................ .............................................. ............................................ ............................................ ............................ ...... 4 1.3. Organizare internă (organigramă comentată) ..................... ........................................... ............................................. .......................... ... 12 1.4. Functionalitate............................................................ ................................................................................... .............................................. ................................. .......... 15 1.5. Structura de personal ................................ ...................................................... ............................................ ............................................. .............................. ....... 22 1.6. Relatii cu exteriorul .................................. ........................................................ ............................................ ............................................. .............................. ....... 25 1.7. Structura si evolutia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon ”, Iaşi în perioada 20042004 - 2006 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenta ........................................... ................................................................. ............................................ .......................... .... 32

Capitolul 2. Fundamentarea cheltuielilor chelt uielilor bugetare ................................... ......................................................... .............................. ........ 36

2.1. Cadrul juridic utilizat utili zat în fundamentarea cheltuielilor bugetare.......................................... bugetare.......................................... 36 2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare ...................... ............................................ ................................. ........... 39 2.3 Fluxuri informationale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare ......................... 56

Capitolul 3. Finantarea cheltuielilor bugetare ..................... ........................................... ............................................. .............................. ....... 62

3.1. Surse de finantare a institutiilor publice..................... ............................................ .............................................. ................................. .......... 62 3.2 Modalitati tehnice utilizate în finantarea cheltuielilor bugetare.................... .......................................... ...................... 70 3.2.1. Deschiderea si repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat ........................ ........................ 70 3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale .................... .......................................... ......................................... ................... 72 3.3. Utilizarea efectiva a creditelor bugetare si a fondurilor alocate. Plăti pentru cheltuieli .... cheltuieli .... 73 3.4. Fluxuri informationale generate de finantarea cheltuielilor bugetare ............................ ................................ .... 76

1

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Spitalul Clinic „Sf. Spiridon”

1.1. Scurt istoric

Ideea de a ctitori bolniţa "Sf. Spiridon" aparţine lui Ştefan Bosie în 1743, cu banii primilor donatori numiţi epitropi: A.V. Kogălniceanu, Kogălniceanu, Vasile Roset şi Anastasie Lipscanul. În 1754 începe zidirea Bisericii-"Sf. Bisericii-"Sf. Spiridon" şi în jurul ei a bolniţei pentru 30-40 30 -40 bolnavi. În 18 iulie 1755 Matei Ghica recunoaşte Epitropia "Sf. Spiridon", prima atestare documentară a parţinând domnitorului Cehan Racoviţă în 1 ianuarie 1757 "hrisovul" de înfiinţare şi organizare a ospiciului "Sf. Spiridon". În acest document se recunoaşte că la acea vreme aşezămîntul "Sf. Spiridon" este cel mai mare spital din Moldova şi Ţara Românească şi al doilea ca apariţie după Spitalul Colţea din Bucureşti. În 1765, Grigore Ghica hotărăşte mărirea capacităţii spitalului, care în 1860 avea 280 paturi şi administra 13 instituţii spitaliceşti din toată Moldova. Veniturile aşezământului cresc an de an de la 210 moşii în 1781, cu un venit de 2993 lei la 45 moşii, cu un venit de 64.266 lei în 1821. Aşezământul "Sf. Spiridon", deopotrivă spital şi mânăstire, prin medicii săi a facut posibilă înfiinţarea în 1830 1830 a primei societăţi societăţi ştiinţifice medicale din ţara noastră noastră care tipăreşte tipăreşte şi prima revistă ştiinţifică medicală românească, Revista Medico -chirurgicală. Mulţi din medicii şcoliţi în străinătate au fost dascăli la Academia Mihăileană şi apoi la facultatea de Medicină înfiinţată la 1 decembrie 1789. Aşezământul "Sf. Spiridon" cunoaşte o nouă organizare în 1860 când trece sub oblăduirea Ministerului de Interne şi este subordonat medical serviciului medical condus de Carol Davila. Epitropii aleşi, Ianeu Bransiteanu şi Gh.Cuciureanu, alcătuiesc un nou regulament regulament în 1881 propunând mărirea capacităţii spitalului de la 140 la 400 paturi având în vedere sporirea numărului de locuitori din Iaşi la 70.000, ceea ce ar fi revenit un pat la 175 locuitori ca în celelalte ţări europene. Se păstrează autonomia internă a Epitropiei şi se acordă o importanţă deosebită organizării spitalului, îngrijirii bolnavilor, dar şi administrării 2

veniturilor provenite din proprietăţile imobiliare şi donaţii. Situaţia materială a aşezământului "Sf. Spiridon" s-a s-a înrăutăţit considerabil după 1918 când a fost nevoit să cedeze statului terenurile în scopul înfăptuirii reformei agrare. O statistică din 1914 arată că proprietăţile sale cuprindeau 64.000 ha teren arabil, 23.000 hectare pădure, staţiunea Slănic Moldova, podgorii, heleştee, case , averi din care a putut construi şi întreţine spitale şi schituri de pe tot cuprinsul Moldovei. Veniturile totale anuale se ridicau la 3,5 milioane lei, din care se întreţineau 840 paturi, se plăteau lefuri la 1400 salariaţi, pensiile la vârstnici, ajutoare pentru cei nevoiaşi şi medicamentele bolnavilor. În schimbul averilor de care a fost expropriat s-a s- a primit o subvenţie anuală cu totul insuficientă, în timp ce sarcinile Epitropiei creşteau an de an mărindu -se numărul de paturi şi de clinici universitar e, e, iar banii de la stat veneau tot mai greu şi pe căi ocolite. Treptat, Iaşii devin o citadelă a ştiinţelor medicale, iar rolul spitalelor în această dezvoltare a fost de prim rang. Aici au avut loc zi de zi salturi spectaculare spre nou, căutări disperate de învingere a bolii. De la începutul acestui secol şi până astăzi, spitalul a avut o viaţă frământată de războaie, cutremure, epidemii. A supravieţuit apărând viaţa. În anii din urmă nene-am confruntat cu greutăţi multe şi unele nedrepte. O parte le -am depăşit depăşit cu forţele noastre, altele ne-au ne-au pus la grea cumpănă priceperea, curajul, morala. În toată istoria lui zbuciumată, spitalul a ajuns acum la o activitate de vârf. Astfel, în decursul anului 1996 s-au internat 33.840 bolnavi, s-au practicat aproape 13.0 00 intervenţii chirurgicale, majoritatea mari şi foarte mari, care se execută doar în câteva spitale din ţară şi s-au s-au acordat aproape 1.000.000 consultaţii în dispensarele şi policlinicile spitalului. Să ne amintim că în acest spital s -au înfăptuit premiere naţionale remarcabile: primul implant de cristalin, prima colangiografie transparietohepatică, primul drenaj extern percutan, cel mai mare număr de colecistopancreatografii retrograde endoscopice din ţară, prima angioplastie percutană, prima gastrostomie endoscopică, a doua colecistectomie laparoscopică din ţară, prima ablatie laparoscopică a unui chist de ovar, prima cardiomiotomie extramucoasă Heller laparoscopică, primul sunt portocav transjugular percutan, prima sutură laparoscopică a ulcerului perforat şi multe altele. La ora actuală spitalul are cadre de vârf cu care s -ar mândri orice unitate sanitară din ţară şi în pofida acestor cifre ne aflăm în plin contrast şi ne confruntăm cu multe lipsuri materiale. Încrederea că vom depaăşi împreună aceste greutăţi vine şi din speranţa că bătrânul nostru spital va renaşte în vechea şi solida organizare a Epitropiei "Sf. Spiridon". Nu este vorba de apelul la cheta publică atât de des întâlnită în zilele noastre noastre încât provoacă o reacţie adversă celei dorite, cât de obţinere a unor foste proprietăţi şi angajarea unor epitropi contemporani contemporani care să înnoade tradiţia pierdută în 1934. 3

Atât timp cât zidurile greu încărcate de istorie ne vor adăposti, vom duce înainte o activitate în slujba binelui, cu credinţa că efortul nostru nu este zadarnic, că am contribuit şi noi pe linia celor mai luminate minţi ce au dus greul anilor la creşterea acestui lăcaş de învăţământ, de alinare a bolii, de prevenire a ei.

1.2. Obiect/domeniu de activitate Dupa primii ani de reforma, in Romania nu s-au produs schimbari seminificative in domeniul ingrijirilor de sanatate. Legea care reglementează exercitarea profesiei de medic stă singură la baza legislaţiei medicale, cel puţin până când va fi aprobată o nouă lege sanitară. Trebuie spus că în acest moment este în vigoare Legea nr.3/1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei, cu excepţia câtorva articole, puţine la număr, care au fost abrogate prin legile 2/1998 (privind transplantul), 46/2003 (drepturile pacientului), 270/2003 (spitalele), 306/2004. Avem aşadar o legislaţie medicală extremă- de vârstă foarte înaintată şi de vârstă foarte tânără. Deşi legea 3/1978 este încă aplicabilă, totuşi cei 27 de ani împliniţ i sugerează că este mai util să aşteptăm aprobarea unei noi legi decât să consacrăm spaţiul acestei rubrici unui act normativ uzat moral. Un subiect cu prioritate este discutarea legii spitalelor adoptate relativ recent (poartă numărul 270/2003) cu atât mai mult cu cât o mare parte din medicii practicanţ i profesează în spitale.

LEGE nr.297 din 24 octombrie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Spiridon" Iaşi ca operator medical al unui elicopter aflat în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi aprobarea modului de operare, funcţionare şi finanţare a asistenţei de urgenţă acordate cu acest elicopter.

Ordin nr. 1136 pentru aprobarea Programului de dezvoltare a sistemului de control managerial al Ministerului Sănătăţii şi pentru constituirea colectivului de lucru pentru monitorizarea, coordonarea şi îndrumarea metodologică ...

4

ORDIN

nr.

1103/18.10.2005

privind

constituirea

celulei

de

criză

pentru

supravegher ea şi monitorizarea măsurilor de sănătate publică ce se impun în contextul existenţei focarelor de gripă aviară la păsări

ORDIN 1099/14.10.2005 pentru aprobarea Normelor privind alocarea fondurilor pentru investitii si criteriile de evaluare si selectie a obiectivelor de investitii in sectorul sanitar

ORDIN nr. 1101/14.10.2005 pentru aprobarea Normelor privind documentatia, metodologia de solicitare si de aprobare a fondurilor pentru reparatii capitale

ORDIN nr. 1100/14.10.2005 privind introducerea decontului de cheltuieli ce se elibereaza pacientului pentru serviciile medicale primite

ORDIN nr. 1094/13.10.2005 privind Planul Naţional de Intervenţie în Pandemia de Gripă şi constituirea Comitetului naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă

ORDIN NR.970/19.09.2005 privind atribuţiile specifice ale INSPECŢIEI SANITARE DE STAT în cadrul controlului oficial al alimentelor + PROTOCOL

ORDIN 1035 / 2005 privind constituirea Comisiei de coordonare a campaniei de vaccinare antigripală în sezonul 2005- 2006

ORDIN nr. 883 din 16.08.2005 privind aprobarea Metodologiei de alertă precoce şi răspuns rapid în domeniul bolilor transmsibile

5

ORDIN Nr. 832/02.08.2005 pentru aprobarea documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru prestarea serviciilor de curăţenie şi intreţinere a spaţiilor din incinta unităţilor sanitare cu paturi

ORDIN Nr.760/13.07.2005 pentru aprobarea normelor procedurale interne aplicabile achizitiilor publice exceptate de la prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.60/2001 privind achizitiile publice

ORDIN Nr.690/28.06.2005 pentru aprobarea documentaţiei standard de elaborare şi prezentare a ofertei pentru achiziţia serviciilor de preparare şi servire a hranei în unităţile sanitare

ORDIN Nr.689/28.06.2005 pentru aprobarea documentaţiei standard de elaborare şi prezentare a ofertei pentru externalizarea serviciilor de preparare şi servire a hranei în unităţile sanitare

ORDONANŢĂ DE URGENTA pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate

ORDONANTA DE URGENTA privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale precum si a spatiilor in care se desfasoara activitati conexe actului medical

ORDINUL ministrului sănătăţii nr. 696/30 .06.2005 privind aprobarea valorilor medii naţionale ale indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului pentru anul 2005

6

ORDINUL ministrului sănătăţii nr. 697/30.06.2005 privind modificarea si completarea ordinului ministrului sănătăţii nr.50/2 004 privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament in străinătate

ORDINUL NR. 660 / 22.06.2005 pentru eficientizarea activităţii de asistenţă socială desfăşurată în cadrul unităţilor sanitare care au în structură secţii de nou născuţi şi / sau de pediatrie

Ordine spalatorii - ordinele nr. 515/2005 si 516/2005

ORDIN NR.605/03.06.2005 pentru aprobarea listei medicamentelor la care nu se stabileşte preţ de referinţă şi pentru st abilirea preţului de decontare al acestora

HOTĂRÂRE Nr. 52 din 13 ianuarie 2005 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005

ORDIN Nr. 56/45 din 3 februarie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005

ORDIN nr. 500/13.05.2005 privind centralizarea stocurilor de medicamente si materiale sanitare din unităţile sanitare cu paturi

ORDIN nr. 499/2005 privind achiziţia publica de medicamente şi materiale sanitare de către unităţile sanitare în regim de urgenţă

7

ORDIN nr.424/20 apr. 2005 Pentru aprobarea regulamentului privind selecţia pentru înscrierea la programul de pregătire in cea de a doua specialitate înrudita, in regim cu taxa

LEGE Nr. 649 din 20 noiembrie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor

ORDONANTA Nr. 53 din 30 ianuarie 2000 privind obligativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor

ORDIN nr.414/2005 privind proceduri prealabile de organizare a licitatiilor de catre unitatile sanitare din sistemul Ministerului Sanatatii si al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate

ORDIN nr.412/2005 pentru completarea Ordinului ministrului sanatatii nr.103/2005 privind componenta comisiilor de specialitate ale Ministerului Sanatatii precum si aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al acestora

HOTARARE pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 235/2005 privind aprobarea pentru anul 2005, a Listei cuprinzând denumirile comune internationale ale medicamentelor din nomenclatorul medicamentelor de uz uman de care benef iciază asigu

ORDIN NR.320/109/2005 pentru aprobarea metodologiei de decontare a obligaţiilor restante ale unităţilor sanitare faţă de furnizorii de medicamente şi materiale sanitare

HG 235/2005 privind aprobarea pentru anul 2005, a Listei cuprinzând denumirile comune internationale ale medicamentelor din nomenclatorul medicamentelor de uz uman de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală în tratamentul ambulatoriu

8

ORDIN Nr.109 din 17.02.2005 privind proceduri prealabile de organizare a licitatiilor de catre unitatile sanitare din sistemul Ministerului Sanatatii si al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate

ORDIN nr.201 din 06/05/2005 privind aprobarea unor măsuri organizatorice pentru eficientizarea activităţii în cadrul subprogramului 2.4. “Prevenţie şi control în diabet şi alte boli de nutriţie”

HOTĂRÂRE privind modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.417/2002 pentru aprobarea Listei cuprinzând medicamentele de care benefic iază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medical

ORDIN Nr. 141/28.02.2005 pentru ajustarea preţurilor la medicamente pe baza Catalogului Naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă în România

ORDIN Nr. 140/28.02.2005 Pentru modificarea şi completarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.274/01.04.2003, pentru ajustarea preţurilor la medicamente pe baza Catalogului Naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă.

Ordin nr. 118/21.02.2005 privind modificarea si completarea Ordinului nr.431/2002 privind infiintarea, organizarea si functionarea centrelor de referinta de diagnostic imagistic, cu modificarile si completarile ulterioare Finanţarea programelor şi subprogramelor de sănătate în anul 2005 ORDIN Nr. 55/42 din 3 februarie 2005 ORDIN Nr. 10 din 12.01.2005

9

ORDIN

nr.

103/15.02.2005 pentru constituirea comisiilor de specialitate ale

Ministerului Sanatatii si aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al acestora

ORDIN nr. 83/10.02.2005 privind modificarea anexei la ordinul ministrului sanatatii nr. 1514/17.11.2004 privind nominalizarea presedintilor comisiilor teritoriale de specialitate pentru trimiterea la tratament in strainatate

ORDIN privind reorganizarea Institutului de Sănătate Publica Bucureşti

ORDIN nr. 994 / 10.08.2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare

Ordinul nr. 862 / 2004 privind aprobarea modelului contractului de administrare a spitalului

ORDIN nr. 995 / 10.08.2004 privind aprobarea valorilor medii nationale ale indicatorilor de performanta ai managementului spitalului

Regulament privind timpul de munca, organizarea si efectuarea garzilor in unitatile din domeniul sanitar Regulamentul Intern al Spitalelor aprobat prin Ordinul ministrului sanatatii nr.950/26.07.2004

Lege nr. 270 din 18/06/2003 Legea spitalelor Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 438 din 20/06/2003

10

Ordin nr.713 din 08.06.2004 privind aprobarea normelor de autorizare sanitara a unitatilor sanitare cu paturi

ORDIN NR. 123 / 10.04.2004 privind aprobarea Planului National de Actiune pentru supravegherea si controlul bolilor transmisibile

ORDINUL nr. 39/20.01.2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă

ORDIN pentru aprobarea derularii programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în anul 2004.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sfantul Spiridon” este un spital de categoria I, cu o competenta profesionala maxima , este o unitate sanitara publica, cu personalitate juridica, care asigura asistenta medicala de urgenta, preventiva, curativa, desfasoara activitate de invatamant si cercetare stiintifica medicala si de educatie medicala continua. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sfantul Spiridon” dispune de o structura complexa de specialitati, dotare cu aparatura medicala corespunzatoare, personal specializat, unitate de primire-urgenta. Acesta este subordonat Directiei de Sanatate Publica Iasi si in exercitarea atributiilor sale, colaboreaza cu organe ale administratiei publice locale, casa de Asigurari de Sanatate Iasi si alte organe interesate in ocrotirea sanatatii populatiei. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sfantul Spiridon” este o institutie publica finantata din venituri proprii si fonduri de la Bugetul de Stat si functioneaza pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalului provin sin sumele incasate pentru serviciile medicale prestate pe baza de contracte incheiate cu casele de asigurari de sanatate si din alte surse, conform legii. Aceasta monitorizeaza lunar executia bugetara, urmarind realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor in limita bugetului aprobat, spitalul primind sume de la bugetul de stat si de la bugetul local, care vor fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate.

11

Spitalul este obligat in principiu sa asigure: -

Prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale;

-

Efectuarea consultatiilor, investigatiilor, tratamentelor si a altor ingrijiri medicale

bolnavilor spitalizati; -

Stabilirea corecta a diagnosticului si a conduitei terapeutice pentru pacientii

spitalizati; -

Aprovizionarea si distribuirea medicamentelor;

-

Aprovizionarea cu substante si materiale de curatenie si dezinfectie;

-

Aprovizionarea in vederea asigurarii unei alimentatii corespunzatoare, atat din

punct de vedere calitativ cat si cantitativ, respectand alocatia de hrana alocata conform legislatiei in vigoare; -

Asigurarea unui microclimat corespunzator astfel incat sa fie prevenita aparitia de

infectii nosocomiale; -

Realizarea conditiilor necesare pentru aplicarea masurilor de protectia muncii su

paza contra incendiilor conform normelor in vigoare; -

In perioada de carantina sa limiteze accesul vizitatorilor in spital; Realizarea si promovarea activitatii de invatamant si cercetare stiintifica bio si

clinica medicala prin sectiile clinice si laboratoarele din structura. Aceasta implica pregatirea studentilor si elevilor din invatamantul superior medico-farmaceutic si mediul sanitar .

1.3. Organizare internă (organigramă comentată) În componenţa Spitalului Clinic şi de urgenţe "Sf. Spiridon" se află 23 clinici universitare în care îşi desfăşoară activitatea 75 medici primari - 59 cadre didactice (1/2 norma) şi 161 din reţea (full time), 48 medici specialişti - 34 cadre didactice (1/2 norma) si 14 din reţeaua MS (full time) şi 519 cadre medii (asistente medicale, nurses). Spitalul coordonează deasemenea şi activitatea Policlinicii Universitare, a 4 policlinici stomatologice, a 44 dispensare urbane ale municipiului Iaşi şi a 12 dispensare rurale din judeţul Iaşi. Spitalul Universitar "Sf. Spiridon" pregăteşte 500 rezidenţi de toate specialităţile, 1466 studenţi ai Facultăţii de Medicină Generală Iaşi şi 200 cursanţi ai Liceului Sanitar şi ai şcolii Postliceale Sanitare din Iaşi. În acelaşi timp asigură pregătirea continuă pe specialităţi a medicilor din toată Moldova. Spitalul are 1285 paturi în care sunt internaţi anual aproximativ 38.000 bolnavi. 12

La nivel organizatoric Spitalul Clinic şi de urgenţe "Sf. Spiridon" este alcătuit din departamente,secţii, laboratoare, servicii cu caracter auxiliar etc. Secţiile, departamentele, laboratoarele şi serviciile medicale ale spitalului sunt conduse de către un şef de secţie, un şef de departament, un şef de laborator sau un şef de serviciu. Aceste funcţii se ocupă numai de către medici, farmacişti, biologi, chimişti şi biochimişti, economişti cu o vechime de cel puţin 5 ani în specialitatea respectivă, prin concurs organizat în condiţiile legii. Regulamentul de organizare şi funcţionare al spitalului, regulamentul de ordine interioară, precum şi fişele posturilor cu caracter medico-sanitar elaborate de către conducerea spitalului sunt aprobate, după obţinerea avizului favorabil al Colegiului Medicilor din România, de către Ministerul Sănătăţii.

Clinicile universitare sunt :



Clinica I Medicala "C. Negoiţă" are 2 secţii:

-

cardiologie,

condusă de Conf.dr. M.R.Datcu, cu 50 paturi, din care 10 la

compartimentul de terapie intensivă coronarieni;

medicină internă I , condusă de Prof.dr. Georgeta Datcu, cu 60 paturi.

-

În Clinica de cardiologie lucrează 3 medici primari, 2 medici specialişti, rezidenţi şi 14 cadre medii. În Clinica de medicină internă I îşi desfăşoară activitatea 3 medici primari, 2 medici specialişti, rezidenţi şi 15 cadre medii. 

Stanciu

Clinica a II-a

Medicală Gastroenterologică este condusă de Prof.dr. C.

şi are 125 paturi din care un compartiment gastroenterologic cu spitalizare de o zi cu

11 paturi. În această clinică lucrează 5 medici primari, 7 medici specialişti, rezidenţi şi 33 asistente medicale. 

Clinica a III-a

Medicală "I. Enescu" condusă de Prof. dr. A. Cosovanu are

95 paturi şi 10 paturi la compartimentul de terapie intensivă coronarieni. În Clinica a III -a Medicală lucrează 7 medici primari, 4 medici specialişti, rezidenţi şi 34 cadre medii. 

Clinica I Chirurgie condusă de Prof.dr. Costel Pleşa are 2 secţii:

-

cu 90 paturi (Prof. dr. C. Pleşa)

-

cu 50 paturi (conf. dr. E. Tarcoveanu). În clinică lucrează 6 medici primari, 5 medici specialişti, 10 rezidenţi de

chirurgie şi 42 asistente medicale. 13



Clinica a III-a Chirurgie condusă de Prof.dr. Cr. Dragomir are 2 secţii:

-

de 90 paturi (Prof. dr. Cr. Dragomir)

-

de 45 paturi (Prof. dr. M. Stoian), din care 20 paturi de chirurgie vasculară. În clinică lucrează 7 medici primari, 4 medici specialişti, 12 rezidenţi şi 45

asistente medicale. 

Clinica O.R.L.

condusă de Prof.dr. V. Costinescu are o secţie de O.R.L. cu 75

paturi, din care 5 paturi terapie intensivă şi un compartiment O.R.L. copii cu 15 paturi. În clinică lucrează 3 medici primari, 3 medici specialişti, rezidenţi şi 25 cadre medii. 

Clinica Oftalmologică condusă de Prof.dr. P. Vancea are o secţie de

oftalmologie cu 75 paturi, din care 5 paturi terapie intensivă şi un compartiment oftalmologie copii cu 15 paturi. În clinică îşi desfăşoară activitatea 3 medici primari, 3 medici specialişti, rezidenţi şi 26 asistente. 

În Clinica de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială condusă de Prof.dr. C.

Gogălniceanu, cu 60 paturi, din care 5 de terapie intensivă lucrează 4 medici primari, 3 medici specialişti, rezidenţi şi 22 asistente medicale. 

Secţia Clinică A.T.I. condusă de dr. I. Stratan, cu 28 paturi, are 3 medici

primari 3 medici specialişti, 12 rezidenţi şi 52 asistente medicale. 

Clinica Endocrinologică condusă de Prof.dr. E. Zbranca, cu 75 paturi, din

care 15 la compartimentul clinic copii, are 4 medici primari, 1 medic specialist, rezidenţi şi 15 cadre medii. 

Clinica Radiologică condusă de Prof.dr. M. R. Galeşanu are o secţie clinică

de radioterapie oncologică cu 70 paturi, un compartiment de chimioterapie cu 20 paturi şi un compartiment de radioterapie cu 15 paturi. În această clinică lucrează 6 medici primari, un medic specialist, rezidenţi şi 23 cadre medii. 

Clinica Dermatologică condusă de Prof.dr. Zenaida Petrescu are o secţie de

dermatologie adulţi cu 75 paturi, un compartiment dermatologie copii cu 10 paturi şi 5 paturi la compartimentul cu spitalizare de o zi. Aici lucrează 5 medici primari, 1 medic specialist, rezidenţi şi 23 asistente medicale. 

Graur

Clinica de Diabet, Boli de Nutriţie şi Metabolism condusă de Dr. Mariana

are 40 paturi, din care 5 paturi terapie intensivă şi 10 paturi la compartimentul de

spitalizare de o zi. În această clinică lucrează 2 medici primari, 1 medic specialist, rezidenţi şi 13 asistente medicale. 

Clinica de Hematologie condusă de Dr. Ecaterina Hanganu, cu 37 paturi, din

care 5 paturi spitalizare de o zi are 2 medici primari, rezidenţi şi 10 asistente medicale. 14



Clinica Alergologie condusă de Conf.dr. Georgeta Sinitchi, cu 25 paturi are 2

medici primari, 1 medic specialist, rezidenţi şi 8 asistente medicale.

În spital se mai găsesc: 1.

Laborator de analize medicale, condus de Prof.dr. M. Luca, unde lucrează 3

medici primari, 6 medici specialişti, rezidenţi şi 52 chimişti şi laboranţi. 2.

Laborator de anatomie patologică , condus de Dr. Niculina Florea, unde

lucrează 3 medici primari, rezidenţi şi 10 cadre medii. 3.

Laborator de radioizotopi, condus de Prof.dr. Valeriu Rusu, unde lucrează 1

medic primar, 1 medic specialist şi 10 cadre medii. 4.

Laborator de terapie cu energii înalte (cobaltoterapie),

condus de Conf.dr.

E. Blid, unde lucrează 1 medic primar şi 12 cadr e medii.

5.

În Laboratorul de endoscopie lucrează 2 medici primari şi 9 asistente

medicale. 6.

La Centrul de transfuzii lucrează 7 asistente medicale.

7.

Serviciul de igienă are un medic specialist şi 2 cadre medii.

8.

Serviciul de primire a bolnavilor (TRIAJ) are

1 medic primar şi 17 cadre

medii.

1.4. Functionalitate (relatii interne cu accent pe latura financiara)

Structura economică, administrativă şi de întreţinere cuprinde: 

compartimentul administrativ, aprovizionare, transport, pază, P.S.I.;



compartimentul juridic;



compartimentul financiar-contabil;



compartimentul audit public intern;



compartimentul de RUNOS;



două gestiuni: una de materiale şi una de alimente; 15

 

bloc alimentar; spălătorie.

Conducerea executivă a spitalului este formată din: a)

director general- ec. Ioan Barliba

b)

director general adjunct medical -Cristina Burcoveanu;

c)

director administrativ;

d)

contabil şef -ec. Mariana Loghin.

Activitatea economico-financiară şi administrativă este asigurată, de următoarele birouri:   

departamentul de resurse umane salarizare; biroul financiar contabil; serviciul administrativ, aprovizionare, transport, pază, P.S.I.;

Serviciul RUNOS ( Resurse umane, normare, organizare, salarizare ) are

următoarele atribuţii: 

elaborarea dărilor de seamă curente şi de perspectivă în domeniul

salarizării şi a celorlalte probleme legate de organizarea şi normarea muncii; 

elaborează planul de muncă şi salarii;



întocmeşte statul de funcţii conform normelor de structură aprobate

pentru toate categoriile de personal; 

asigură încadrarea personalului de execuţie potrivit statului de funcţii,

respectând nomenclatorul de funcţii şi salarizare a indicatorilor, de studiu şi de stagiu; 

efectuează controlul de funcţii şi salarizare, atât în cadrul lucrului cât şi

în afara acestuia (gărzi, ore suplimentare); 

asigură acordarea drepturilor de salarizare pentru toate categoriile de

personal; 

întocmeşte contractele de muncă pentru personalul nou angajat;



întocmeşte şi ţine la zi carnetele de muncă ale salariatilor;



întocmeşte dosarele cerute de lege, în vederea pensionării;



verifică propunerile şi întocmeşte formele de casare a bunurilor; urmăreşte

scoaterea din evidenţă a bunurilor casate. 16



ţine evidenţa necesarului de personal pe specialişti, meserii sau funcţii,

conform solicitărilor; 

întocmeşte statul de funcţii în conformitate cu necesarul de personal şi cu

numărul de posturi aprobate de organul ierarhic superior; 

organizează ocuparea posturilor prin concurs şi urmăreşte respectarea

prevederilor legale în materie; 

completează şi actualizează înscrierile din cartea de muncă şi eliberează

legitimaţii; 

asigură şi răspunde de aplicarea prevederilor legale privind salarizarea

per sonalului in funcţie de pregătire, specialitate; 

asigură şi verifică acordarea legală a sporurilor, salariilor;



verifică acordarea legală a concediilor de odihnă, fără plată, medicale;



urmăreşte programul de perfecţionare şi încasările corespunzătoare;



ver ifică modul de acordare a premiilor şi sancţiunilor conform legislaţiei în

vigoare; 

verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a gradaţiilor, precum şi de

participare la concurs în vederea promovării în grad profesional; 

verifică condiţiile de pensionare a salariaţilor, întocmeşte dosarele de

pensionare; 

verifică condiţiile legale ce trebuie îndeplinite în vederea desfacerii

contractului de muncă; 

colaborează cu Oficiul Forţelor de Muncă, Oficiul de Pensii, Direcţia Muncii;



colaborează cu Ministerul Sănătăţii.



Bir oul fi nanciar-contabil este

o structură organizatorică din cadrul instituţiei publice,

în care este organizată execuţia bugetară. 

Biroul financiar-contabil are următoarele atribuţii:



organizarea contabilităţii şi asigurarea efectuării corecte şi la timp a

înregistrărilor; 

organizarea analizei periodice a modului de utilizare a bunurilor materiale şi

luarea măsurilor necesare împreună cu celelate birouri şi servicii, în ceea ce priveşte stocurile disponibile, supranormative, fără mişcare, sau pentru prevenirea imobilizărilor de fonduri; 17



asigură întocmirea la timp a dărilor de seamă contabile;



exercitarea controlului financiar preventiv; participarea la organizarea sistemului informaţional al unităţii;



asigurarea, întocmirea şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza



înregistrărilor contabile; organizarea evidenţei tehnico-operative şi gestionare;

 

organizarea inventarierii periodice a mijloacelor materiale, şi regularizarea

diferenţelor constatate între stocurile scriptice şi cele reale; 

exercitarea controlului operativ curent;



întocmirea studiilor comparative privind diverşi indicatori: zi de spitalizare, pat fizic,

pat efectiv ocupat, bolnav, comparativ cu secţiile din unitate, analiza cauzelor care determină diferenţe; 

întocmirea proiectelor planurilor de venituri şi cheltuieli bugetare;



asigurarea efectuării corecte a operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar;



asigurarea creditelor necesare, în limita plafoanelor aprobate;



verificarea documentelor justificative de cheltuieli;



asigurarea integrităţii patrimoniului unităţii şi recuperarea pagubelor produse;



asigură luarea măsurilor necesare pentru utilizarea inventarului administrativ-

gospodăresc; asigură efectuarea inventarierii patrimoniului în condiţiile şi termenele stabilite Departamentul aprovizionare, achizitii publice, tehnico- administrative

are

următoarele atribuţii: 

întocmeşte şi execută graficul de aprovizionare, cu respectarea baremurilor în

vigoare; 

documentatia tehnica pentru investitii si reparatii capitale/ curente



efectueaza lucrari de inventariere , pe baza carora se intocmesc Planurile de

aprovizionare 

asigură efectuarea inventarierii patrimoniului în condiţiile şi la termenele

stabilite prin acte normative 

urmareste plata obligatiilor banesti la timp , precum si masura in care acestia

respecta prevederile contractuale(furnizarea la timp a materialelor) 18



urmărirea încheierii şi derulării contractelor de achiziţii publice



intră în relaţii cu secţiile şi serviciile din spital şi cu furnizorii de materiale şi

medicamente; 

încheie contracte economice cu furnizorii şi întocmeşte graficul de livrări

pentru materiale necesare spitalului; 

asigură aprovizionare unităţii cu alimente, materiale, instrumente, aparatură;



asigură recepţia calitativă şi cantitativă a materialelor, alimentelor primite de la

furnizori; 

întocmeşte dările de seamă privind aprovizionarea cu alimente şi utilizarea

mijloacelor de transport; 

organizează şi asigură circuitul, primirea, păstrarea şi evidenţa corespondenţei;



seful acestui department organizeza şi participa la executarea inventarierilor

periodice a bunurilor materiale de resort şi efectueaza regularizarea diferenţelor; 

seful: să certifice prin semnătură, prin proprie răspundere valabilitatea şi

autenticitatea documentelor justificative ce conţin operaţii de primire, distribuţie, scădere, transformare, reparaţie, declasare, casare, numai după ce în prealabil a verificat legalitatea, necesitatea, economicitatea, oportunitatea şi realitatea acestor operaţii patrimoniale. Compar tim entul r esur se umane 

Atribuţii



ţine evidenţa necesarului de personal pe specialişti, meserii sau funcţii,

conform solicitărilor; 

întocmeşte statul de funcţii în conformitate cu necesarul de personal şi cu

numărul de posturi aprobate de organul ierarhic superior; 

organizează ocuparea posturilor prin concurs şi urmăreşte respectarea

prevederilor legale în materie; 

completează şi actualizează înscrierile din cartea de muncă şi eliberează

legitimaţii; 

asigură şi răspunde de aplicarea prevederilor le gale privind salarizarea

personalului in funcţie de pregătire, specialitate; 

asigură şi verifică acordarea legală a sporurilor, salariilor;



verifică acordarea legală a concediilor de odihnă, fără plată, medicale;



urmăreşte programul de perfecţionare şi încasările corespunzătoare; 19



verifică modul de acordare a premiilor şi sancţiunilor conform legislaţiei în

vigoare; 

verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a gradaţiilor, precum şi de

participare la concurs în vederea promovării în grad profesional; 

verifică condiţiile de pensionare a salariaţilor, întocmeşte dosarele de

pensionare; 

verifică condiţiile legale ce trebuie îndeplinite în vederea desfacerii

contractului de muncă; 

colaborează cu Oficiul Forţelor de Muncă, Oficiul de Pensii, Direcţia Muncii;



colaborează cu Ministerul Sănătăţii, serviciul Resurse Umane.



Documente elaborate



elaborează materiale de analiză şi sinteză cu privire la activitatea de personal;



întocmeşte statul de funcţii în conformitate cu necesarul de personal al

instituţiei; 

elaborează situaţii statistice privind numărul de personal, fond de salarii,

sporuri şi alte drepturi de personal; 

întocmeşte decizii de orice fel în colaborare cu oficiul juridic.

Atributiile directorului financiar-contabil sunt: 

Asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a

unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale; 

Organizează contabilitatea în cadrul unităţii, în confomitate cu dispoziţiile

legale şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor; 

Asigură întocmirea, la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale, a

balanţelor de verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale; 

Propune defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de

venituri şi cheltuieli; 

Asigură executarea bugetului de venituri şi cheltuieli a spitalului, urmărind

realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi financiare; 

Participă la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu casele

de asigurări de sănătate;

20



Angajează unitatea prin semnătură alături de manager în toate operaţiunile

patrimoniale, având obligaţia, în condiţiile legii, de a refuza pe acelea care contravin dispoziţiilor legale; 

Analizează, din punct de vedere financiar, planul de acţiune pentru situaţii

speciale prevăzute de lege, precum şi pentru situaţii de criză; 

Participă la organizarea sistemului informaţional al unităţii, urmărind folosirea

cât mai eficientă a datelor contabilităţii; 

Evaluează, prin bilanţul contabil, eficienţa indicatorilor specifici;



Asigură îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor

unităţii către bugetul statului, trezorerie şi terţi; 

Asigură plata integrală şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului

încadrat în spital; 

Asigură întocmirea, circuitul şi păstrarea documentelor justificative care stau la

baza înregistrărilor în contabilitate; 

Organizează evidenţa tuturor creanţelor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial

care revin spitalului din contracte, protocoale şi alte acte asemănătoare şi urmăreşte realizarea la timp a acestora.

Atribuţiile Contabilului Şef Atribuţiile şi răspunderile contabilului şef sunt reglementate de Legea finanţelor publice nr. 500/2002. Conform art.2, alin.13, contabil este denumirea generică pentr u persoana şi/sau persoanele care lucrează în compartimentul financiar -contabil. Şeful biroului contabil contabil este

persoana care ocupă funcţia de conducere a

compartimentului financiar-contabil şi are următoarele atribuţii:  

răspunde de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor; verifică documentele justificative şi întocmeşte instrumentele de plată

pentru cheltuielile efectuate pe seama fondurilor publice; 

exercită controlul financiar preventiv, când constată că operaţiunile

prezentate la control sunt nelegale sau nejustificate, iar în cazul în care conducătorul unităţii dispune pe proprie răspundere efectuarea lor, şeful compartimentului financiar contabil va informa în scris atât Consiliul de Administraţie cât şi Direcţia generală de control financiar de stat din Ministerul Finanţelor sau Direcţia generală a controlului financiar de stat a judeţului, care vor dispune măsurile necesare, potrivit competenţelor;

21



răspunde de completarea potrivit destinaţiei şi în mod ordonat a

registrelor de contabilitate şi de păstrarea acestora şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, precum şi de reconstituirea în termen de 30 de zile de la constatare a documentelor contabile pierdute, sustrase sau distruse; 

înregistrările în contabilitate se fac cronologic şi sistematic potrivit

planurilor de conturi şi normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor; 

documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în

contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, ori înregistrat în contabilitate după caz, deci a contabilului-şef, care are obligaţia vizării documentelor pentru controale preventive; 

efectuarea inventarierii generale a patrimoniului cel puţin o dată pe an,

evaluarea corectă a elementelor patrimoniale, pe baza inventarierii efectuate şi reflectarea acestora în bilanţul contabil potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanţelor; 

conducerea contabilităţii se face în partidă dublă şi contabilul şef

răspunde de exactitatea datelor contabile furnizate, întocmirea balanţelor de verificare şi a bilanţului la timp, controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi realitatea acestora. 

întocmeşte şi înaintează în termen statul de funcţii nominal, darea de

seamă contabilă;

1.5. Structura de personal

Structura personalului medical începe cu cele mai înalte grade academice – profesor universitar – şi

continuă cu toate categoriile de

medici, asistente, inf i rmi er e, îngr ij itoare,

chimişti, biologi, psihologi, ingineri, economişti, tehnicieni, muncitori pentru o gamă largă de domenii (tămplari, sudori, instalatori, electricieni, mecanici etc).

Centralizatorul statului de funcţii al Spitalului Universitar “Sf. Spiridon” Iaşi la data de 1 ianuarie 2006 se prezintă astfel:

22

Nr.

Specificare

Posturi potrivit

crt.

organigramei

Posturi ocupate la nivelul an. 2006

0

1

2

3

1

Funcţii conducere

21

19

2

Medici reţea

64

51

3

Personal mediu sanitar

188

183

4

Personal

3

3

reparaţii

ap.med. 5

Şoferi auto salvare

6

4

6

Infirmieri

43

43

7

Brancardieri,spălătorese,

54

53

ingrijitori 8

Personal administrativ

42

40

9

Personal pază

6

5

10

Personal muncitor

31

31

11

Autopsier

1

1

12

Personal alte specialităţi

19

19

13

Medici rezidenţi III

1

1

14

Medici rezidenţi IV

2

2

15

Farmacist primar

2

2

TOTAL

485

460

Total posturi spital

= 485

Funcţii de conducere = 21 Total posturi suplimentare = 25 Întreaga structură organizatorică a fost asigurată cu un număr de 460 posturi. Din punct de vedere a posturilor normate pe activităţi, 83,5%sunt pe activitatea medicală şi 16,5% pe alte activităţi. Din totalul de 460 posturi, 411 sunt finanţate de CNAS prin contractele economice şi 49 sunt pe structura Siguranţei Circulaţiei, finanţată de la Bugetul de Stat prin transferuri. Din 23

totalul de 49 de posturi finanţate de la Bugetul de Stat, 3 posturi sunt pentru medicii rezidenţi, anul III şi IV de activitate. Din cele 411 posturi de la structura CNAS, 319 sunt la Spital. Structura organizatorică a fost aprobată prin Ordinul nr. 457/2001 al Ministrului Sănătăţii, ordin completat ulterior cu prevederile Legii nr. 270/2003 modificată la 27.08.2004 de organizare şi funcţionare a spitalelor. Statul de funcţii pe anul 2006 al spitalului a fost elaborat în termen de 5 zile de la data aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli, avizat de către Direcţia de Buget şi Finanţe din cadrul Ministerul Sănătăţii. Orice modificare a numărului de posturi şi a structurii posturilor din statul de funcţii se efectuează cu respectarea structurii organizatorice, potrivit normativelor de personal aprobate şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli. În acordarea asistenţei medicale, personalul medico-sanitar are datoria de a se conforma normelor de etică şi de deontologie medicală; el trebuie să acţioneze întotdeauna în interesul bolnavului, pentru promovarea stării de sănătate a populaţiei, să aibă o atitudine activă faţă de nevoile de îngrijire a sănătăţii fiecărui cetăţean şi a întregii populaţii; să îngrijească toţi bolnavii cu acelaşi interes şi umanism. Personalul spitalului trebuie să acţioneze cu fermitate pentru gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale şi băneşti, să lupte împotriva oricăror forme de risipă sau abateri de la disciplină, să contribuie la întărirea ordinii în administrarea bunului public. Personalul medical superior şi mediu vor include în cadrul educaţiei sanitare şi problema creşterii numărului donatorilor onorifici de sânge. Prin Legea nr. 154 din 15 iulie 1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, gestiunea sistemului de stabilire a salariului de bază se asigură de către ordonatorul principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare alocate anual şi în numărul de posturi stabilite prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale. Stabilirea salariilor de bază individuale se face potrivit normelor de evaluare a performanţei individuale. Salariile de bază în sectorul bugetar se stabilesc pe baza următoarelor elemente: a) valoarea de referinţă universală, care se exprimă în lei şi care este baza unică de determinare a valorii de referinţă, proprie fiecărui sector de activitate bugetară; b) indicatori de prioritate intersectorială, exprimaţi în procente, diferenţiaţi pe domenii de activitate; 24

c) valoarea de referinţă sectorială, exprimată în lei, rezultată din înmulţirea valorii de referinţă universală cu indicatorii de prioritate intersectorială, utilizaţi ca: - bază de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului respectiv; - bază de calcul pentru salariile de bază corespunzătoare grilelor de salarizare specifice; - bază de calcul al cuantumului indemnizaţiei lunare. d) grile de intervale pentru stabilirea salariilor de bază, pentru funcţiile specifice fiecărui sector de activitate.

1.6. Relaţii cu exteriorul

SPITALE

FURNIZORI

MIN. SANATATII

SPITAL SF.SPRIDON

C.N.A.S

U.M.F. Iasi

IASI

BANCI BENEFICIARI

TREZORERIE

25

RELAŢIILE CU TREZORERIA Relatiile cu Trezoreria Publica sunt exprimate prin umatoarele operatiuni: 

Achitar ea obli gatii lor fi scale prin Tr ezoreri a F inantelor Publice

Initiativa platii impozitelor si taxelor apartine potrivit legii , titularului de obligatii fiscale si se realizeaza prin dispozitie de plata intocmita de spital si depusa la Trezoreria Finantelor Publice. 

Deschi der ea credi telor

Ordonatorul principal de credite intocmeste o cerere de deschidere a creditelor bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli, asa cum au fost aprobate prin lege cu defalcare pe: - Cheltuieli curente din care: - Cheltuieli de personal - Cheltuieli materiale - Subventii si transferuri - Cheltuieli de capital. Se solicita necesarul de cheltuieli pe un trimestru (in limita prevederilor trimestriale) pana la data de 20 din luna premergatoare trimestrului impreuna cu o nota de fundamentare. Nota se adreseaza Directiei de Finantare a Ministerul Finantelor avizata de Directia Generala a Trezoreriei. Pe aceasta baza Directia Generala a Trezoreriei aproba deschiderea creditelor bugetare. Concomitent cu cererile pentru deschiderea creditelor ordonatorii principali de credite prezinta Ministerul Finantelor o nota justificativa impreuna cu „Dispozitiile bugetare pentru repar tizarea creditelor” in 3 exemplare pentru: 

Cheltuieli proprii



Cheltuielile ordonatorilor de credite secundari din subordine



Cheltuielile institutiilor publice direct subordonate ai caror conducatori

indeplinesc calitatea de ordonatori tertiari (in cazul nostru Spitalul Clinic Judetean de Urgente „Sf. Spiridon” Iasi).



Efectuarea platilor prin Trezorerie din creditele bugetare deschise si

repartizate

26

Platile din creditele bugetare deschise sau repartizate se fac din initiativa ordonatorilor de credite care poarta raspunderea utilizarii prevederilor bugetare. Platile pot fi efectuate: - Prin casieria unitatii dupa ridicarea sumelor din cont. - Prin decontare, in favoarea agentilor economici care au livrat marfuri, alimente sau au prestat servicii sau care au efectuat lucrari; platile prin decontare se fac pe baza de contracte sau comenzi. Pentru platile prin Trezorerie se folosesc : - Cecul pentru eliberarea numerarului din cont; - Ordinul de plata prin

care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plati din

conturile sale in favoarea agentilor economici, bugetului de stat, bugetelor locale, bugetelor asigurarilor sociale de stat, etc; - Factura cu dispozitie de incasare

intocmita de furnizori pentru o institutie publica ca

urmare a livrarilor efectuate, serviciilor prestate, lucrarilor executate sau comenzilor transmise. 

Organizarea si functionarea casei de tezaur

Sumele incasate si platite in timpul de functionare al casieriei se inregistreaza in casieria tezaur a trezoreriei in aceeasi zi. Incasarile aduse dupa terminarea programului la ghiseu, se inregistreaza in conturile respective cu data zilei urmatoare. Plafoanele de casa se stabilesc de unitatile teritoriale ale trezoreriei, de comun acord cu sucursalele judetene ale Bancii Nationale a Romaniei, in care se vor include biletele de banca si moneda metalica. Excedentul de numerar de la unitatile teritoriale ale trezoreriei se va depune de catre acesta, cu foaia de varsamant, la sucursalele judetene ale Bancii Nationale a Romaniei, conform graficului stabilit de trezorerie cu banca. Spitalul Sfântul Spiridon Iaşi are conturi deschise la Trezorerie pe surse de finanţare: I. credite de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi pentru serviciile furnizate de spital; II. credite primite de la Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Iaşi (bugetul de stat). Pentru primirea, verificarea, numărarea, păstrarea şi eliberarea numerarului la nivelul trezoreriei se organizează compartimentele tezaur -casierie. La nivelul unei trezorerii, fluxul de încasări şi plăţi în numerar se desfăşoară prin: - casa de încasări; 27

- casa de plăţi; - casa de tezaur.

Fiecare trezorerie foloseşte sumele încasate în numerar pentru a acoperi necesităţile de plăţi către instituţiile publice. În acest scop, fiecare trezorerie întocmeşte un program lunar cu defalcarea pe zile a încasărilor şi plăţilor, cu stabilirea soldului între încasări şi plăţi. În cazul în care încasările nu acoperă necesităţile de plăţi, soldul respectiv se completează de către Direcţia de Trezorerie Judeţeană. În cazul în care avem sold de casă în plus, acesta este pus la dispoziţia Direcţiei de Trezorerie, care îl distribuie între unităţile de trezorer ie în cadrul judeţului.

REALATIILE CU CASA JUDEŢEANĂ DE ASIGURĂRI Fluxul informational in cadrul Sistemului de Asigurari

1. Informatii intre medicul de medicina generala si pacient. a)

Flux de documente: inregistrarea asiguratului si statutul acestuia.

b)

Flux financiar: nu exista nici un schimb financiar intre medicul de medicina

generala si pacient, in afara de sistemul de coplata. 28

2. Flux informational intre medicul de medicina generala si Casa Judeteana de Asigurari de sanatate. a)

Flux de documente: inregistrarea pacientulilor si utilizarea serviciilor.

b)

Flux financiar: plata medicului.

3. Flux informational intre medicul de medicina generala si specialist. a)

Flux de documente: trimiteri catre specialist.

b)

Flux financiar: nu exista plati intre generalisti si specialisti.

4. Flux informational intre specialist si pacient. a)

Flux de documente: trimitere din partea medicului generalist.

b)

Flux financiar: nu exista decat in cazul coplatii.

5. Flux informational intre specialist si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. a)

Flux de documente: chitante in cadrul sistemului de rambursare prevazut.

b)

Flux financiar: plata pe baza sistemului de rambursare prevazut.

6. Flux informational intre medicul generalist si spital. a)

Flux de documente: bilet de trimitere al pacientului.

b)

Flux financiar: nu exista plati directe.

7. Flux informational intre specialist si spital. a)

Flux de documente: bilet de trimitere al pacientului.

b)

Flux financiar: nu exista plati directe.

8. Flux informational intre spital si pacient. a)

Flux de documente: bilet de trimitere (cu exceptia urgentelor).

b)

Flux financiar: nu exista plati directe (cu exceptia proplatii).

9. Flux informational intre spital si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. a)

Flux de documente: chitante in cadrul sistemului de rambursare prevazut. 29

b)

Flux financiar: plati in functie de sistemul de rambursare prevazut.

10. Flux informational intre medicul generalist si farmacist. a)

Flux de documente: retete.

b)

Flux financiar: nu exista.

11. Flux informational intre farmacie si pacient. a)

Flux de documente: reteta.

b)

Flux financiar: exista plati directe in cadrul coplatii.

12. Flux informational intre farmacie si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. a)


b)

Flux financiar: plata pe baza retetelor.

13. Flux informational intre medicul de medicina generala si alti furnizori de servicii de sanatate. a)

Flux de documente: reteta.

b)

Flux financiar: nu exista.

14. Flux informational intre alti furnizori de servicii medicale si pacient. a)


b)

Flux financiar: nu exista decat in cazul coplatii.

15. Flux informational intre alti furnizori de servicii medicale si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate

30

Flux informational al sistemului sanitar

RELATII CU BENEFICIARII

Relatiile Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon ”, Iaşi cu pacientii au la baza pachetul de servicii medicale pe care il pun la dispozitia acestora: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau chirurgical, recuperare, prescrierea de retete. De asemenea spitalul poate oferi servicii paraclinice de inalta calificare pentru bolnavii altor unitati spitalicesti. Persoanele cuprinse in asigurarile sociale pentru sanatate: -

cetatenii romani cu domiciliul in tara sau aflati temporar in strainatate;

-

cetatenii straini si apatrizii care au resedinta in Romania.

De asemenea, sunt cuprinse in asigurarile sociale pentru sanatate, fara plata contributiei, urmatoarele categorii de persoane: -

copiii si tinerii pana in varsta de 26 ani, daca sunt elevi, studenti sau ucenici si

daca nu realizeaza venituri din munca; -

persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca sau se afla in

grija familiei; -

sotia, sotul, parintii si bunicii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei

persoane asigurate; Calitatea de asigurat se dovedeste cu carnetul de asigurari sociale pentru sanatate. Calitatea de asigurat a salariatilor se dobandeste din ziua incheierii contractului individual de munca al salariatului si se pastreaza pe toata durata acestuia. 31

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Spitalul „Sf. Spiridon”, Iasi în perioada 2004 -2006 - tabel comentat cu identificarea f actorilor de influenţă

Fiind o unitate sanitară publică îsi acoperă cheltuielile curente şi de capital din veniturile proprii realizate din prestări de servicii medicale pe baza de contracte cu Casa de Asigurari de Sanatate IAŞI , prestări de servicii medicale pentru persoane care nu sunt asigurate, şi alte prestări de servicii, chirii, din donaţii şi spo nsorizari, din sumele primite prin transferuri de la bugetul de stat , din venituri de la Consiliul Jude ţean Iaşi , Consiliul Local Iaşi, venituri din sume alocate din bugetul constituit din contribuţiile pentru producerea, importul şi publicitatea pentru produsele din tutun şi alcool. Modificări s-au efectuat

în bugetul de venituri şi cheltuieli privind cheltuielile si

anume diminuându-se cheltuielile materiale şi concomitent majorându-se cheltuielile de capital din venituri proprii, aceste modificari s-au efectuat avându-se în vedere hotârârea conducerii unităţii datorită faptului că parcul auto trebuia reînnoit. Deasemenea s-au diminuat cheltuielile de personal concomitent majorându-se cheltuielile materiale pânâ la majorarea contractul pentru servicii spitalicesti, pentru a se putea efectua plăţi. Din analiza cheltuielilor rezultă faptul că cele maimari cheltuieli de personal, pentru plata salariilor si pentu , şi pentru cheltuielile materiale. În cei trei ani studiaţi nu se înregistrează fluctuaţii puternice,indicatorii urâmand un trend ascendent de la un an la altul. Studiind tabelul se observă că principala sursă de finanţare a instituţiei este reprezentată de veniturile de la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi. Fondurile onţinute se folosesc pentru plata salariilor, cheltuielilor materiale ( medicamentelor şi materialelor sanitare).

32

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

Pe anul 2004 Pentru Spitalul Universitar “Sf. Spiridon” Iaşi

Denumirea indicatorilor

Cod

CHELTUIELI (A+B)

An 2005

Din care: Serv. med.

Serv. med. în

Investigaţii

Siguranţa

Cheltuieli din

spitaliceşti

ambulator

paraclinice

circulaţiei

venituri

84.927.677

48.889.186

4.439.012

2.332.479

25.617.000

3.650.000

01

63.084.185

48.889.186

4.439.012

2.332.479

5.117.000

2.306.508

02

34.734.322

24.050.310

3.618.557

1.948.455

5.117.000

0

- Cheltuieli cu salariile

10

25.527.692

17.668.205

2.667.511

1.436.353

3.755.623

0

- Contribuţii pentru asigurările sociale de stat

11

6.048.913

4.182.149

628.684

338.522

899.558

0

- Contribuţii pentru asigurările de şomaj

12

1.277.383

879.888

133.384

71.822

192.289

0

- Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate

13

1.793.183

1.236.775

186.680

100.521

269.207

0

- Deplasări, detaşări, transferări, din care:

14

87.151

83.293

2.298

1.237

323

0

- în ţară

14.01

87.151

83.293

2.298

1.237

323

0

- în străinătate

14.02

0

0

0

0

0

0

- Tichete de masă

15

0

0

0

0

0

0

- Contribuţii pentru accidente de muncă şi boli

16

0

0

0

0

0

0

20

28.349.863

24.838.876

820.455

384.024

0

2.306.508

- Drepturi cu caracter social

21

0

0

0

0

0

0

- Hrană

22

2.266.117

2.096.109

0

0

0

170.008

- Medicamente şi materiale sanitare

23

15.563.794

14.719.595

148.023

79.705

0

616.471

- Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie

24

5.998.015

4.313.210

481.865

259.465

0

943.475

- Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

25

102.919

97.336

1.954

3.629

0

0

- Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă

26

729.687

713.383

304

0

0

16.000

- Reparaţii curente

27

3.570.435

2.816.759

184.307

39.069

0

530.300

- Reparaţii capitale

28

0

0

0

0

0

0

- Cărţi şi publicaţii

29

45.358

27.514

0

0

0

17.844

- Alte cheltuieli

30

73.538

54.970

4.002

2.156

0

12.410

70

21.843.492

0

0

0

20.500.000

1.343.492

A. CHELTUIELI CURENTE (1+2) 1. CHELTUIELI DE PERSONAL

profesionale

2. CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII

durată

B. CHELTUIELI DE CAPITAL

57,57 Pondere cheltuieli servicii medicale în total cheltuieli

33

5,23

2,74

30,16

4,30

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI Pe anul 2005 Pentru Spitalul Universitar “Sf. Spiridon” Iaşi


Cod

CHELTUIELI (A+B)

An 2006


Serv. med. în

Investigaţii

Servicii de

Siguranţa

Cheltuieli

spitaliceşti

ambulator

paraclinice

recuperare

circulaţiei

din venituri

108.700.537

65.601.943

4.405.574

2.953.000

600.000

28.180.020

6.960.000

01

84.150.537

65.601.943

4.405.574

2.953.000

600.000

6.180.020

4.410.000

02

41.192.515

28.502.730

4.304.805

2.222.962

600.000

5.562.018

0


10

30.344.450

21.053.874

3.182.223

1.582.179

444.774

4.081.400

0


11

7.634.074

5.263.469

799.762

474.654

108.525

987.664

0


12

1.113.127

736.885

101.362

55.376

15.567

203.937

0

- Contribuţii pentru asigurările sociale de

13

2.019.114

1.368.502

219.708

110.753

31.134

289.017

0

14

81.750

80.000

1.750

0

0

0

0

- în ţară

14.01

81.750

80.000

1.750

0

0

0

0

- în străinătate

14.02

0

0

0

0

0

0

0

- Tichete de masă

15

0

0

0

0

0

0

0


16

0

0

0

0

0

0

0

20

42.958.022

37.099.213

100.769

730.038

0

618.002

4.410.000


21

0

0

0

0

0

0

0

- Hrană

22

2.710.000

2.510.000

0

0

0

0

200.000


23

18.710.215

16.590.331

38.272

350.248

0

10.000

1.721.364


24

8.100.217

5.980.000

62.497

150.000

0

50.000

1.857.720

- Materiale şi prestări de servicii cu caracter

25

1.001.618

863.618

0

8.000

0

10.000

120.000

26

2.401.291

2.301.291

0

0

0

5.000

95.000


27

9.795.825

8.681.226

0

219.440

0

538.002

357.157


28

0

0

0

0

0

0

0


29

117.000

100.000

0

0

0

0

17.000

- Alte cheltuieli

30

121.856

72.747

0

2.350

0

5.000

41.759

70

24.550.000

0

0

0

0

22.000.000

2.550.000


sănătate - Deplasări, detaşări, transferări, din care:

profesionale


funcţional - Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată


60,36

4,05

Pondere cheltuieli servicii medicale în total cheltuieli

34

2,71

0,56

25,92

6,40

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI Pe anul 2006 Pentru Spitalul Universitar “Sf. Spiridon” Iaşi


Cod

CHELTUIELI (A+B)

An 2007


Serv. med. în

Investigaţii

Servicii de

Siguranţa

Cheltuieli

spitaliceşti

ambulator

paraclinice

recuperare

circulaţiei

din venituri

106.329.892

75.761.500

5.022.674

3.020.000

900.000

10.155.400

11.470.318

01

99.329.892

75.761.500

5.022.674

3.020.000

900.000

6.155.400

8.470.318

02

58.591.329

42.461.500

5.003.000

2.307.852

631.652

5.481.771

2.705.554


10

43.046.112

31.977.296

3.735.205

1.742.081

475.362

4.168.580

947.588


11

9.458.582

7.035.005

850.071

378.701

104.873

881.463

208.469


12

1.316.209

959.319

120.972

56.414

14.903

136.173

28.428

- Contribuţii pentru asigurările sociale de

13

3.014.605

2.238.410

278.068

121.946

34.328

275.522

66.331

14

91.584

91.584

0

0

0

0

0

- în ţară

14.01

91.584

91.584

0

0

0

0

0

- în străinătate

14.02

0

0

0

0

0

0

0

- Tichete de masă

15

1.450.000

0

0

0

0

0

1.450.000


16

214.237

159.886

18.684

8.710

2.186

20.033

4.738

20

40.738.563

33.300.000

19.674

712.148

268.348

673.629

5.764.764


21

0

0

0

0

0

0

0

- Hrană

22

3.950.000

3.700.000

0

0

0

0

250.000


23

14.135.285

12.323.463

19.674

512.148

0

90.000

1.190.000


24

10.139.629

7.800.000

0

0

50.000

219.629

2.070.000

- Materiale şi prestări de servicii cu caracter

25

4.193.435

2.796.537

0

200.000

218.348

20.000

958.550

- Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă

26

3.410.000

3.200.000

0

0

0

20.000

190.000


27

4.466.000

3.200.000

0

0

0

320.000

946.000


28

0

0

0

0

0

0

0


29

165.000

80.000

0

0

0

0

85.000

- Alte cheltuieli

30

279.214

200.000

0

0

0

4.000

75.214

70

7.000.000

0

0

0

0

4.000.000

3.000.000


sănătate - Deplasări, detaşări, transferări, din care:

profesionale


funcţional

durată


71,25 Pondere cheltuieli servicii medicale în total cheltuieli

35

4,72

2,84

0,85

9,55

10,79

Cap 2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare la Spitalul „ Sf. Spiridon” , Iasi 2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare Fundamentarea cheltuielilor se face pentru fiecare acţiune în parte pe baza sarcinilor şi a indicatorilor de plan, pe baza formularelor corespunzătoare anexă la bugetul de venituri şi cheltuieli. Normele de cheltuieli folosite în planificarea instituţiilor bugetare pot fi clasificate după anumite criterii. Din punct de vedere al caracterului lor, normele pot fi: - norme obligatorii (stabilite prin acte normative fără a putea fi modificate de ordonatorii de credite. Spre exemplu retribuţia tarifară, bursa, alocaţia de hrană etc.); - norme indicative (facultative, orientative) ce reprezintă medii ale consumurilor de materiale, ale cheltuielilor efectuate de unităţile bugetare de acelaşi fel. La rândul lor, normele indicative pot fi: - norme indicative din punct de vedere al formei de exprimare şi anume: - materiale (cantitatea de materii şi materiale pe o anumită unitate de măsură); - financiare (transformarea normei materiale în normă valorică); - norme indicative din punct de vedere al conţinutului: - individuale (pentru fiecare cheltuială concretă); - combinate (o însuşire a normelor financiare individuale, ce exprimă cheltuieli totale necesare pentru întreţinerea unui indicator pe timp de un an). Normele indicative combinate se calculează prin două procedee: pe bază de med ii valorice (determinarea normei prin raportarea creditelor bugetare consumate de unitate la numărul mediu al indicatorilor realizaţi) şi prin însumarea normelor individuale financiare (pentru fiecare articol şi alineat de cheltuieli în parte);

36

- planul tip de cheltuieli (cuprind aceleaşi date ca şi norma combinată, cu excepţia că se referă nu la un singur indicator ci, la cheltuieli totale ale unei instituţii bugetare). Din punct de vedere al surselor de finanţare a indicatorilor operativi, normele pot fi: - norme bugetare (cuantumul de fonduri pus la dispoziţia instituţiilor bugetare prin buget pentru întreţinerea unor indicatori pe timp de un an); - norme pentru autofinanţare (suma de bani pe care o încasează instituţia de la terţe persoane, necesară pentru întreţinerea indicatorilor); - norme financiare (cuantumul total al fondurilor bugetare şi din autofinanţare necesar pentru întreţinerea unui indicator pe o perioadă determinată de timp, 1 an bugetar). Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele criterii: a) baza legală a cheltuielilor - nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în BVC şi finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr -un act normativ; b) execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită perioadă de timp la care se adaugă execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată cu eventualele influenţe; c) analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi în dinamică. Este necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe o anumită perioadă de timp; d) preţurile şi tarifele diferitelor servicii care au repercursiuni directe asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor; e) baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime, ce nu pot fi depăşite şi care sunt analizate periodic, în funcţie de rate şi de creşterea preţurilor şi tarifelor La calcularea cheltuielilor pentru anul de calcul, trebuie să se ţină seama de creşterea sau de reducerea indicatorilor faţă de cei din anul de bază, cunoscând că alocaţiile se acordă în raport cu o serie de indicatori specifici unităţilor sanitare ca, de exemplu: 

numărul de paturi de spital;



cheltuielile anuale pe un pat de spital;



cheltuielile pentru un bolnav;



alocaţia zilnică de hrană pe un pat; Situaţia execuţiei bugetare trebuie să cuprindă, în principal, următoarele

elemente: 

felul cheltuielii, adică articolul şi alineatul bugetar; 37

creditele planificate de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului pentru



care se face execuţia; creditele deschise de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului



respectiv; alimentarea cu fonduri de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului



respectiv; 

plăţile nete de casă;



cheltuielile efective de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului

respectiv. La întocmirea planului de cheltuieli se are în vedere: -

corelaţia între realizarea indicatorilor operativi şi execuţia lui pe perioada

respectivă; -

nivelul colectiv al realizării sarcinilor de plan în perioada pentru care s-a

întocmit execuţia certă; -

descoperirea eventualelor erori în planificarea creditelor bugetare, pe feluri de

cheltuieli sau în repartizarea acestora pe trimestre; -

descoperirea eventualelor cheltuieli inutile, neoportune sau neeconomice;

Înainte de întocmirea planului de cheltuieli se întocmeşte planul sanitar pe baza indicatorilor operativi, comunicaţi de forul tutelar, ca număr de paturi, număr de consultaţii etc., a normelor de cheltuieli ca hrană, deplasări etc. Asigurarea bazei materiale a planului sanitar depinde de întocmirea planului de cheltuieli şi acceptarea lui de către ordonatorul superior de credite care trebuie să ia anumite măsuri: -

prelucrarea planului de muncă întocmit pentru anul următor cu lucrătorii

instituţiei; stabilirea sarcinilor pe fiecare lucrător din domeniul de activitate În executarea planului de cheltuieli apar două noţiuni: plăţi şi cheltuieli. Decontarea unor servicii prestate instituţiei, achiziţionarea de materiale etc. reprezintă plăţi, în timp ce înregistrarea consumurilor de alimente, medicamente, materiale constituie cheltuieli. Execuţia planului de cheltuieli pe ansamblu se determină prin raportarea indicatorilor “plăţi nete” şi “cheltuieli efective” la volumul creditelor bugetare aprobate 38

-

.

2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare Dările de seamă contabile întocmite anual cuprind un exerciţiu intitulat „Indicatori de calcul şi fundamentare” care se realizează pe structura avută în vedere la întocmirea proiectului de buget. El cuprinde o situaţie comparativă a costurilor realizate în anul pentru care se întocmeşte darea de seamă cu cele realizate în anul anterior ce vizează atât cheltuieli totale cât şi pe categorii conform clasificaţiei bugetare. 1.Indicatori privind costul asistenţei medicale: a.

Număr personal tehnico-administrativ, deservire generală;

b.

Număr personal auxiliar, informatică, cleric;

c.

Număr muncitori, din care: direct productivi, indirect productivi şi de

specialitate; d.

Număr personal sanitar de specialitate cu studii superioare;

e.

Număr personal sanitar de specialitate cu studii medii;

2.Indicatori privind consumul de medicamente şi materiale sanitare: a.

Număr paturi în spital;

b.

Număr zile om spitalizare;

c.

Cheltuieli medii anuale pe un pat cu : retribuţiile, medicamentele, hrana pe zi,

alte cheltuieli; d.

Număr litri sânge consumat;

e.

Cheltuieli medii anuale pe litru sânge;

f.

Număr maşini de salvare;

g.

Cheltuieli medii anuale pe o maşină de salvare: retribuţiile, medicamentele,

combustibilul, alte cheltuieli. 3.Indicatori de eficienţă sanitară: a.

Număr paturi fizice existente;

b.

Număr paturi ocupate efectiv;

c.

Media utilizării paturilor de spital 39

M= (Număr paturi fizice existente/ Număr bolnavi) *100 d.

Indicele de utilizare a paturilor I= (Număr paturi ocupate/ Număr paturi fizice) *100

e.

Rulaj bolnavi R= Număr bolnavi/ Număr paturi

f.

Durata medie de spitalizare D= Număr zile spitalizare/ Număr bolnavi internaţi

În funcţie de sursa de finanţare pentru plata lor cheltuielile se clasifică în: Din bugetul de stat

- articolul 10. - cheltuieli de personal: - articolul 10.01. - salarii de bază - salarii de bază pentru personalul de execuţie şi pentru personalul de conducere încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă, gradaţiile cuvenite. Salarii pentru personalul aflat în incapacitate temporară de muncă sau pentru creşterea copiilor; - articolul 10.02. - salarii de merit; - articolul 10.03. - indemnizaţii de conducere; - articolul 10.04. - spor de vechime; - articolul 10.05. - sporuri pentru condiţii de muncă; - articolul 10.06. - salarii plătite cu ora, plăţi ore suplimentare; - articolul 10.07. - fond de premii - premiile ce se achită din cota de 2 % constituită lunar asupra fondului de salarii; - articolul 10.08. - alte drepturi salariale - drepturi cuvenite salariaţilor aflaţi în concedii medicale şi pentru care potrivit legii o parte din aceste drepturi se suportă din fondurile de salarii; - articolul 11 - contribuţia la asigurări sociale de stat; - articolul 12 - contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj - articolul 13 - contribuţia pentru Fondul la Casa de Asigurări de Sănătate; - articolul 14.01. - deplasări, detaşări, transferări în ţară; - articolul 14.02. - deplasări în străinătate; - articolul 15 - Tichete de masa; - articolul 16 - fond de risc şi accidente;

40

- articolul 23 - medicamente şi materiale sanitare: - articolul 23.01. - medicamente; - articolul 23.02. - materiale sanitare; - articolul 23.03 – reactivi

Din bugetul fondului de asigurări de sănătate - articolul 10 - cheltuieli de personal: - articolul 10.01. - salarii de bază - salarii de bază pentru personalul de execuţie şi pentru personalul de conducere încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă, gradaţiile cuvenite. Salarii pentru personalul aflat în incapacitate temporară de muncă sau pentru creşterea copiilor; - articolul 10.02. - salarii de merit; - articolul 10.03. - indemnizaţii de conducere; - articolul 10.04. - spor de vechime; - articolul 10.05. - sporuri pentru condiţii de muncă; - articolul 10.06. - salarii plătite cu ora, plăţi ore suplimentare; - articolul 10.07.- fond de premii - premiile ce se achită din cota de 2 % constituită lunar asupra fondului de salarii; - articolul 10.08. - alte drepturi salariale - drepturi cuvenite salariaţilor aflaţi în concedii medicale şi pentru care potrivit legii o parte din aceste drepturi se suportă din fondurile de salarii; - articolul 11 - contribuţia la asigurări sociale de stat; - articolul 12 - contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj; - articolul 13 - contribuţia pentru Fondul la Casa de Asigurări de Sănătate; - articolul 14.01. - deplasări,detaşări, transferări în ţară; - articolul 14.02. - deplasări în străinătate; - articolul 15 - Tichete de masă; - articolul 16 - Fond de risc şi accidente; - articolul 22. - hrană: - articolul 22.01. - hrană pentru oameni; - articolul 22.02. - hrană pentru animale; - articolul 23. - medicamente şi materiale sanitare: - articolul 23.01. - medicamente; 41

- articolul 23.02. - materiale sanitare; - articolul 23.03 – reactivi. - articolul 24. - cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie: - articolul 24.01. - încălzit; - articolul 24.02. - iluminat şi forţă motrică; - articolul 24.03. – apă, canal, salubritate; - articolul 24.04. - poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax; - articolul 24.05. - furnituri de birou; - articolul 24.06. - materiale pentru curăţenie; - articolul 24.07. - alte materiale şi prestări de serviciu; - articolul 25. - materiale şi prestări de serviciu cu caracter funcţional; - articolul 26. - obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată: - articolul 26.01. - lenjerie şi accesorii de pat; - articolul 26.02. - echipament; - articolul 26.03. - alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată; - articolul 27. - reparaţii curente; - articolul 28. - reparaţii capitale; - articolul 29. - cărţi şi publicaţii; - articolul 30. - alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale;

Din venituri proprii ale unităţii -

articolul 70. - cheltuieli de capital.

Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul de stat Cheltuielile finanţate din bugetul de stat se împart în două mari grupe: 1. cheltuieli de personal; 2. cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare.

Fundamentarea cheltuielilor de personal Structura cheltuielilor salariale

42

Salarizarea personalului contractual din unităţile sanitare publice se face tinându -se seama de rolul, răspunderea, importanta sociala, complexitatea sarcinilor, specificul activităţii fiecărei funcţii, de pregătirea şi competenţa profesională a persoanelor care exercită aceste funcţii, precum şi de rezultatele obtinuţe Sistemul de salarizare cuprinde potrivit clasificatiei bugetare urmatoarele : 10,0 1

CHELTUIELI CU SALARIILE ÎN BANI

10,0

Salarii de baza

10,0

Salarii de merit

10,0

Indemnizatii de conducere

10,0

Spor de vechime

10,0

Sporuri pentru conditii de munca

10,0

Alte sporuri

10,0

Ore suplimentare

10,0

Fond de premii

10,0

Prima de vacanta

10,0

Fond pentru posturi ocupate prin

1,01 1,02 1,03 1,04 1,05 1,06 1,07 1,08 1,09 1,10

cumul 10,0

Fond aferent platii cu ora

10,0

Fond pentru conventii civile

10,0

Indemnizatii platite unor personae

1,11 1,12

43

1,13

din afara unitatii 10,0

Alte drepturi salariale

10,0

CHELTUIELI CU SALARIILE IN

1,30 2

NATURA 10,0

Tichete de masa

10,0

CONTRIBUTII

10,0

Contributii pentru asigurari sociale

2,01 3 3,01

de stat 10,0

Contributii pentru asigurari de somaj

10,0

Contributii pentru asigurarile sociale

3,02 3,03

de sanatate 10,0

3,04

profesionale 10,0

3,06

Contributii pentru accidente si boli Contributii

pentru

concedii

si

indemnizatii Cheltuielile privind salariile se fundamentează luând în considerare mai multe criterii: 1. Salariul de bază

Se acordă diferenţiat tuturor categoriilor de personal în funcţie de numărul orelor lucrate după cum reiese din documentele primare privind munca tuturor angajaţilor (foile de pontaj). Pentru medici, asistente şi infirmiere salariul se diferenţiază în funcţie de gradaţii (6), de trepte profesionale, gărzi etc. Pentru îngrijitoare care au gradaţii şi pentru personalul administrativ cu 4 gradaţii salariul va fi mai mic. Pentru muncitoare salariul se acordă numai pe trepte profesionale (I-III) şi categorii (1-5). Cuantumul acestor cheltuieli de salarii tarifare depinde de numărul mediu de posturi existente anual ponderat cu salariul tarifar mediu lunar din anul în care se socoteşte cuantumul cheltuielilor. Acesta se înmulţeşte cu indicele inflaţiei comunicat de Direcţia de Statistică. 44

Salariul tarifar are o pondere de 60% din totalul cheltuielilor salariale. 2. Indemnizaţii de conducere

Indemnizaţiile de conducere se acordă persoanelor ce îndeplinesc funcţii de conducere şi se stabilesc în funcţie de mărimea instituţiei, de numărul de secţii, birouri, compartimente funcţionale, iar valoarea acestor indemnizaţii se diferenţiază după răspunderea funcţiei înde plinite. De obicei, indemnizaţiile de conducere reprezintă aproximativ 0,05 % din totalul cheltuielilor salariale. Salariile tarifare împreună cu indemnizaţiile de conducere formează salariul de bază. .Indemnizatiile de conducere:

Numa

Functia

Indemnizatia de conducere

r curent

maxima lunara(% din salarul de baza)

1

Manager

55

2

Director medical

50

3

Director administrativ

40

4

Contabil sef

40

5

Director de ingrijiri

35

6

Sef serviciu

30

7

Sef laborator

25

8

Medic (farmacist, biolog, biochimist,

25

chimist,

psiholog)

sef sectie, sef laborator si altele similare 9

Asistent medical sef pe unitate

25

10

Sef formatie muncitori

15

3.Salarii de merit:

45

Pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfaşurată, spitalul poate acorda, în limita a 15% din numarul total al posturilor prevăzute în statul de funcţii, un salariu de merit lunar de pana la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta şi care constituie baza de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază. Personalul care beneficiază de salariu de merit se stabileşte o dată pe an, după aprobarea bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată în anul precedent, apreciată conform criteriilor elaborate de ordonatorul principal de credite, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, acolo unde nu sunt astfel de organizatii sindicale. În cazul în care pe parcursul anului intervin modificări ale funcţiei deţinute, care nu sunt imputabile persoanei beneficiare de salariu de merit, inclusiv modificarea funcţiei prin promovare, acordarea acestuia se menţine până la expirarea perioadei pentru care a fost stabilit. În cazul în care pe par cursul anului se întrerup raporturile de muncă ale unor beneficiari de salarii de merit, acestea se pot redistribui, de la data de întai a lunii urmatoare, altor persoane pe perioada ramasă. Pentru personalul nou-angajat, salariul de merit se poate acorda dupa o perioada de cel putin 6 luni de la angajare iar personalul nou angajat nu poate beneficia de salariu de merit. 4.Spor de vechime

Personalul salarizat beneficiază, la funcţia de bază, de un spor de vechime în muncă de până la 25%, calculat la salar iul de baza, corespunzator timpului efectiv lucrat în program normal de lucru,astfel : Vechime

Cota din salariu de baza

Între 3- 5 ani

5%

De la 5-10 ani

10%

De la 10-15 ani

15%

De la 15-20 ani

20%

Peste 25 ani

25%

Sporul corespunzător vechimii in munca se plateste cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca luandu-se in considerare si perioadele lucrate intr-o alta unitate de profil 46

5.Alte sporuri:

Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoara activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază deasemenea pentru orele lucrate în acest interval de un spor de 25% din salariul de bază, pentru munca prestată în timpul nopţii, dacă efectueaza cel puţin 3 ore de muncă de noapte . În unităţile sanitare unde activitatea se deşfasoară fără intrerupere, în trei ture, personalul care lucreaza lunar în toate cele trei ture, precum şi personalul care lucrează în două ture în sistem de 12 cu 24 pot primi, în locul sporului pentru munca prestată în timpul nopţii, un spor de 15% din salariul de baza pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture. Personalul care posedă titlul stiintific de doctor beneficiază de un spor pentru titlul stiinţific de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfaşoară activitatea în domeniul pentru care posedă titlul stiintific respectiv, care se plăteşte cu începere de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care s-a solicitat acordarea sporului . Personalul sanitar care face transplant de organe, radioterapie, chirurgie si ortopedie pediatrica primeste spor de încordare psihică care este de 15%. Pentru personalul de bază auxiliar din unităţile de primiri urgenţe, sporul pentru încordare psihică va fi de 25% din salariul de baza., personalul sanitar care lucreaza cu aparate de electroterapie primeşte spor de vatamare de pana la 10% din salariul de baza. Personalul din unitati de boli infectioase, precum si personalul de specialitate medico-sanitar din unitatile de primire a urgentelor primeşte spor de periculozitate de 15%.

6.Plati pentru ore suplimentare :

Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistentei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru d e la funcţia de bază în zilele lucratoare se salarizează cu un spor de până la 50% din tariful orar al salariului de bază, cu exceptia indemnizatiei de conducere, dar care nu poate fi mai mic de 25%. Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară, pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de 47

la funcţia de bazş, în zilele de repaus săptamanal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de pana la 100% din tariful orar al salariului de bază, cu excepţia indemnizatiei de conducere, dar care nu poate fi mai mic de 50%. Procentul concret al sporului se aprobă trimestrial de conducerea spitalului. Munca prestată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere este considerata munca suplimentara şi se compensează cu timpul liber corespunzator. În cazul în care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător nu a fost posibila în urmatoarele 30 de zile după efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plăti în luna urmatoare cu un spor aplicat la salariul de bază, după cum urmeaza: a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşite a duratei normale a zilei de lucru; b) 100% din salariul de bază pentru orele urmatoare şi pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementarile în vigoare, nu se lucrează. 7. Premii

Pentru activitatea desfăşurată, personalul salarizat beneficiază, la sfârşitul anului calendaristic, de un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face premierea. Pentru cei care nu au lucrat tot timpul anului premiul se acordă proporţional cu perioada în care au lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază lunare realizate în perioada în care au desfăşurat activitate, raportata la perioada întregului an. Din categoria premiilor fac parte: a) salariul de merit ce poate fi acordat (într-o sumă de 15 % din salariul de bază) o dată pe an în raport cu rezultatele obţinute; b)al 13-lea salariu se acordă pentru toţi salariaţii care au muncit şi se stabileşte ca salariul de bază; c) gratificaţiile se acordă în funcţie de realizările pe 12 luni la care se aplică un coeficient de 12 % doar persoanelor cu calificativul “bine”, “foarte bine”, şi nu se acordă celor cu rezultate slabe. Ponderea acestor cheltuieli reprezintă 2 % din fondul de salarii total din anul de bază 48

corectat cu indicele inflaţiei. 8.Concediile medicale

Concediile medicale au o pondere de 90 % din salariul tarifar. Exemplu de calcul

Medic chirurg sef de secţie ,(vechime 15 ani) Salariul de încadrare=1370 RON Indemnizaţie de conducere= 25%*1370 (S.B)=342,5 RON Salariul de merit =15%*1370 (S.B)= 205,5 Ron Salariul de baza’ = S.B+I.C+S.M= 1370+342,5+205,5=1918 RON Spor vechime= 20%*1918 (SB’)=383,6 RON Spor incordare psihica =15%*1370(S.B)=205,5 RON Spor efectuare garzi(12 h)= 50%*( 1370*12h)=57,08 RON Salariul brut=1918+383,6+205,5+57,08=2564,2 RON

Cheltuielile cu contribuţiile cuprind : 

contribuţii pentru asigurări sociale de stat ;

Baza legală pentru calculul contribuţiei angajatorului la fondul asigurărilor sociale de stat o reprezintă: Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, O.U.G nr.41/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, O.U.G. nr.9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurăr i sociale. Contribuţia angajatorului la Fondul Asigurărilor Sociale de Stat se calculează astfel: CAS = Fond brut salarii anual * 19,5% 

contribuţii pentru asigurările de şomaj ;

Actul normativ care stă la baza fundamentării acestui tip de cheltuialăeste H .G. nr.174/20 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/16 ianuarie 2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. În cazul contribuţiei angajatorului la Fondul de Şomaj, baza de calcul este: CFS = Fond brut salarii anual * 2% 49



contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate ; Baza normativă pentru calculul şi plata contribuţiei angajatorului la Fondul

asigurărilor sociale de sănătate este reprezentată de Ordinu l CNAS nr. 74/2000 pentru aprobarea Normelor privind modul de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate şi OUG nr. 155/1999, OUG nr.180/2001 de modificare a Legii nr. 145/1997, Legea asigurărilor sociale de sănătate. Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate se realizează pe baza formulei: CASS = Fond brut salarii anual * 6% 

contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale = Fond

brut salarii anual * 0.98% 

contribuţii pentru concedii muncă şi indemnizaţii = Fond brut salarii anual *



contribuţii la fondul de garantare a creanţelor salariale = Fond brut salarii anual

0.85%

* 0.25%

Spitalul încheie contracte cu Casa Judeteana a Asigurarilor de Sanatate contra serviciilor medicale pe care le ofera, primind fonduri. Spitalul mai primeste fonduri şi de la bugetul de stat, precum şi fonduri din venituri extrabugetare. Fondurile primite servesc pentru fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Acesta se prezintă spre aprobare Ordonatorului de credite ierarhic superior.

FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR MATERIALE :

În vederea întocmirii Bugetului de venituri şi cheltuieli unitatea sanitară , pe lângă fundamentarea cheltuielilor de personal , trebuie să fundamenteze şi cheltuielile materiale .Din categoria cheltuielilor materiale , potrivit clasificaţiei bugetare şi în conformitate cu specificul unitatii sanitare, fac parte : 20,0

BURI SI SERVICII

20,0

Furnituri de birou

1 1,01

50

20,0

Materiale pentru curatenie

20,0

Incalzit,iluminat si forta motrica

20,0

Apa, canal, salubritate

20,0

Carburanti si lubrefianti

20,0

Piese de schimb

20,0

Transport

20,0

Posta,

1,02 1,03 1,04 1,05 1,06 1,07 1,08

telefon,telex,

radio,

televizor,fax 20,0

1,09

Materiale si prestari de servicii cu ,caracter functional

20,0 1,30

Alte

bunuri

si

servicii

pentru

intretinere si functionare 20,0

REPARATII CURENTE

20,0

HRANA

20,0

Hrana pentru oameni

20,0

Hrana pentru animale

20,0

MEDICAMENTE SI MATERIALE

2 3 3,01 3,02 4

SANITARE 20,0

Medicamente

20,0

Materiale sanitare

20,0

Reactivi

4,01 4,02

51

4,03 20,0

Dezinfectanti

20,0

BUNURI

4,04 5

DE

NATURA

OBIECTELOR DE INVENTAR 20,0

Uniforme si echipament

20,0

Lenjerie si accesorii de pat

20,0

Alte obiecte de inventar

20,0

DEPLASARI

5,01 5,02 5,30 6

,DETASARI,TRANSFERURI 20,0

Deplasari, detasari, transferuri in tara

20,0

Deplasari in strainatate

20,0

MATERIALE DE LABORATOR

20,1

CERCETARE DEZVOLTARE

20,1

CARTI SI PUBLICATII

20,1

CONSULTANTA SI EXPERTIZA

20,1

PREGATIRE PROFESIONALA

20,1

PROTECTIA MUNCII

20,2

CHELTUIELI

6,01 6,02 9 0 1 2 3 4 5

SI

EXTRAJUDICIARE 20,2

6

JUDICIARE

PROGRAME

PENTRU

SANATATE 52

20,3

ALTE CHELTUIELI

20,3

Chirii

20,3

Executarea

0 0,04 0,09

silita

a

creantelor

bugetare 20,3

Alte cheltuieli cu bunuri si servicii

0,30 Pentru a putea obtine finanţare , fie de la bugetul de stat, local (pentru investiţii , reparaţii curente, dotare cu aparatura medicala), fie de la CJAS Iasi,(pentru decontarea serviciilor medicale ) spitalul va întocmi planurile de aprovizionare apro vizionare pentru fiecare bun şi serviciu menţionat mai sus.La randul lor planurile de aprovizionare se întocmesc pe baza referatelor pe care departamentele unitatii sanitare le depun pentru centralizarea datelor la Departamentul Financiar – Financiar – Contabil.Acesta Contabil.Acesta , întocmeste astfel pe baza referatelor primite câte un plan de aprovizionare detaliat detaliat la nivelul întregului an bugetar bugetar şi defalcat pe trimestre pentru fiecare bun bun si serviciu. Pentru anumite bunuri bunuri sau servicii , spitalul încheie contracte contracte de prestări prestă ri servicii cu diversi furnizori (apă, canal, salubritate, internet, încalzire, reparaţii curente, hrana, medicamente) etc.).Aceste contracte se încheie în urma unor licitaţii (electonice) , organizate anual la nivelul spitalului.La licitaţie pot participa toti agentii economici , interesaţi ,functie de natura bunurilor şi/ sau sau a serviciilor comercializate sau presate(internet , carburanţi, carburanţi, medicamente). O particularitate o prezinta planul de aprovizionare aferent hranei pentru oameni. În funcţie de numărul de pacienţi spitalului i se alocă o alocaţie medie/ zi/ pacient .Astfel, medicul nutritionist va întocmi meniurile meniurile pentru fiecare caz de boala în parte parte pe baza numărului maxim de calorii .Aceste meniuri se satabilesc pe diferite perioade de timp(1 zi -1 saptămână), funcţie de durata medie de spitalizare.Odată spitalizare.Odată ce au fost întocmite, meniurile vor vor fi aprobate de managerul spitalului , urmând ca departamentul financiar- contabil să întocmeasca planul de aprovizionare. Cheltuielile totale se obţin prin aplicarea prin aplicarea urmatoarei formele : Cht = (Cht-1*It) + Cht-1;

Unde Cht – Cht – cheltuieli cheltuieli totale ; 53

Cht-1 – Cht-1 – cheltuieli cheltuieli totale ale anului precedent; It –indicele It –indicele inflaţiei;

Cheltuielile pentru hrană Alocaţia zilnică de hrană se determină în funcţie de cuantumul valoric cu caracter de plafon maxim stabilit prin H.G., indexat trimestrial în funcţie de cota de inflaţie în care trebuie să se încadreze cheltuielile cu alimentele. Alocaţia zilnică de hrană este de 18 RON pe zi. Documentele ce cuprind cupri nd cheltuielile pentru hrană sunt: -

lista zilnică de alimente întocmită î ntocmită de asistenta dieteticiană;

-

bon de consum consum colectiv;

-

situaţia bolnavilor la masă ce cuprinde situaţia pe secţii (Ortopedie, Chirurgie,

ATI, CCPRA) şi pe regimuri de alimentaţie. Cuantumul cheltuielilor pentru hrană este calculat ca numărul mediu de zile spitalizare înmulţit cu alocaţia zilnică de hrană în anul de bază, modificat cu cota de inflaţie şi cu indicele de utilizare al paturilor. Cheltui Cheltui eli hr ana= alocatie alocatie medie medie** nr mediu mediu zil e* indi ce de util izare* izare* (1+i) Bol nav

bolnav/zi bolnav/zi

de spital i zare

al paturi l or

Cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare Consumul total de medicamente în anul de bază se obţine prin centralizarea unor documente primare, cum ar fi: -

condici de prescripţii medicale;

-

condici de barem.

Acestea sunt întocmite zilnic de medicii şefi de secţie. Ele se întocmesc pe fiecare secţie în parte şi cuprind: nume şi prenume bolnav; foaia de observaţie a bolnavului; cantitatea de medicamente; valoarea. Cuantumul cheltuielilor pentru medicamente şi materiale sanitare se calculează după numărul de paturi înmulţit cu cheltuieli medii cu medicamente pe pat în anul precedent, corelat cu indicele inflaţiei şi indicele de utilizare a paturilor.

54

Cheltuieli medicamente = nr pacienti* cheltuiala medie*12*(1+i) Si materiale sanitare an baza

Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie Aceste cheltuieli sunt formate din: 1.cheltuieli pentru încălzit (furnizor ROMGAZ);depind de: suprafaţa totală a spitalului, consumul de gaz metan, consumul de energie termică pentru centrala spitalului; cheltuieli incalzire= cantitatea consumata m3 *tarif unitar* (1+i)

2.cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică (furnizor E-ON MOLDOVA); cheltuieli cu iluminatul = nr ore ilumint/corp *nr corpuri *consum/anualpe corp

3.cheltuieli pentru apă, canal, salubritate (furnizor RAJAC);cuantumul cheltuielilor pentru apă este egal cu consumul de apă mediu lunar (m 3 ) înmulţit cu tariful mediu anual pe m3 de apă şi cu numărul de luni; cheltuieli apa =

consum apa*tarif/m3+ tarif canal + tarif salub. *12*(1+i)

,canal si salubrizare

4.cheltuieli pentru poştă, telefon, telex, radio, televizor (furnizor ROMTELECOM, PTTR Iaşi); cheltuieli corespondenta= nr plicuri trimise*tarif*12 5.cheltuieli pentru furnituri de birou ; cheltuieli furnituri de birou = cantitatea estimata anul curent* pret unitar

6.cheltuieli pentru materiale pentru curăţenie; acestea cuprind cheltuieli pentru detergenţi pentru spălat, dezinfectat, albit rufe, grup sanitar, saloane etc.; necesarul e calculat în funcţie de suprafaţa spitalului şi numarul bolnavilor. Cheltuieli cu materiale pt curatenie = cantitatea estimata an curent * pret unitar

7.cheltuieli pentru alte materiale şi prestări de servicii. Ultimele trei articole de cheltuieli au diverşi furnizori.

Cheltuielile cu obiecte de inventar de mică valoare Cuantumul acestor cheltuieli se stabileşte în funcţie de gradul de uzură al obiectelor de 55

inventar aflate în dotare. Pentru stabilirea acestor cheltuieli tre buie să se ţină seama de: - cantităţile maxime de obiecte de inventar cuvenite pe un indicator fizic stabilit în funcţie de profilul secţiilor cu paturi şi compartimentelor de lucru din structura lor (laborator, spălătorie, bucătărie); - numărul de indicatori fizici anuali (ex.:paturi din săli de operaţii, din saloane bolnavi) prin ponderea acestora cu baremul maximal de dotare.

Cheltuielile cu reparaţii curente Aceste cheltuieli cuprind costul materialelor procurate pentru lucrări de intervenţie şi reparaţii executate în regie proprie sau executate de terţi. Întreţinerea şi reparaţiile curente sunt necesare la clădiri, instalaţii, acoperişuri, lifturi, spaţii interioare şi exterioare. În fiecare an, în consiliile de administraţie se stabilesc secto arele unde sunt necesare lucrări de reparaţii curente, reparaţii capitale şi lucrări de întreţinere. Serviciul tehnic întocmeşte devize estimative pentru lucrările ce urmează a fi efectuate, care sunt discutate şi avizate în consiliul de administraţie şi pe baza acestora se solicită fondurile necesare. Conform prevederilor art.55 din lege, ordinatorii de credite au obligaţia ca, în cadrul prevederilor bugetare aprobate, să asigure cu prioritate plata facturilor reprezentând consumurile de energie electrică, termică şi de gaze naturale de la titlul „Cheltuieli materiale şi servicii”. Cheltuieli de capital

Ordonatorul de credite este Direcţia de Sănătate Publică, care centralizează necesarul de fonduri pentru construcţii-montaj şi dotări cu aparatură. Direcţia de Sănătate Publică le înaintează Ministerului Sănătăţii şi le repartizează în teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

56

Fluxul informational privind cheltuielile de personal

57

Fluxuri informationale privind cheltuielile cu deplasarile

58

Fluxuri privind plata orelor suplimentare

59

Fluxuri privind cheltuielile de capital

Fluxul informational privind fundamentarea cheltuielior cu medicamente

Furnizori

factura

Farmacia spitalului

medicamente ordin plata

factura

Serviciu financiar contabil

60

Flux informaţional privind fundamentarea cheltuielilor curente

Spital Sf Spiridon

Sectii

Personal State de plata Casierie

Dep. Financiar Contabil

Trezorerie

61

Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare la Spitalul „ Sf. Spiridon” , Iasi

3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice

. Spitalele funcţionează pe principiul autonomiei financiare, pe baza sumelor prevăzute în contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum şi din sume obţinute, în condiţiile legii, de la persoane fizice şi juridice şi îşi elaborează, aprobă şi execută bugetele proprii de venituri şi cheltuieli. Separat de veniturile realizate de către spitale din contractele încheiate cu sistemul de asigurări sociale de sănătate, din serviciile medicale oferite contra cost pacienţilor, spitalele publice vor fi finanţate după cum urmează: a) de la bugetul de stat şi bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei; b) de la bugetul consiliului judeţean, pentru spitalele judeţene; c) de la bugetul consiliului local şi al consiliului judeţean, pentru spitalele locale; d) de la bugetul ministerului de resort, pentru spitalele cu reţea sanitară proprie;

De la bugetul de stat se asigură: a) desfăşurarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate; b) dotarea cu echipamente medicale de înaltă performanţă, în condiţiile legii; c) investiţii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuţie; d) expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme şi de alte cazuri de forţă majoră; e) modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente; f) activităţi specifice unităţilor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie.

Bugetele locale pot participa la finanţarea unor cheltuieli pentru finalizarea construcţiilor noi şi realizarea de lucrări de reparaţii curente şi capitale, precum şi pentru dotarea cu aparatură medicală. Spitalele publice pot realiza venituri proprii suplimentare

a) donaţii şi sponsorizări; 62

din:

b) legate; c) asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică; d) închirierea temporară, fără pierderea totală a folosinţei, a unor spaţii medicale, dotări echipamente sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii medicale; e) contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau agenţi economici; f) editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical; g) servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea pacienţilor ori a angajatorilor; h) servicii de asistenţă medicală la domiciliu, furnizate la cererea pacienţilor; i) alte surse. Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurări de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către consiliul de administraţie cu conducerea casei de asigurări de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. În cazul refuzului uneia dintre părţi de a semna contractul de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, se constituie o comisie de mediere formată din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi Familiei, respectiv ai ministerului de resort, precum şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate care, în termen de maximum 10 zile, soluţionează divergenţele. Spitalele pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale şi cu casele de asigurări de sănătate private. Spitalele clinice şi universitare se finanţează prioritar diferenţiat, având în vedere complexitatea serviciilor medicale şi a activităţilor de învăţământ, pe baza normelor elaborate în comun de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalelor publice se elaborează de către conducerea spitalului pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, cu consultarea ministerelor şi a instituţiilor cu reţele sanitare proprii. Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalelor publice, spitalelor clinice şi universitare, institutelor clinice şi spitalelor judeţene se aprobă şi se supune validării, până la data de 31 decembrie a anului curent, direcţiei judeţene de sănătate publică sau Ministerului Sănătăţii şi Familiei, respectiv ministerului de resort, în funcţie de 63

subordonare. Pentru partea de cheltuieli care se propune a fi acoperită prin finanţare de la bugetele locale, se va obţine şi avizul consiliului local respectiv. Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se raportează lunar şi trimestrial direcţiilor de sănătate publică, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, respectiv ministerului de resort, în funcţie de subordonare. Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se raportează lunar şi trimestrial şi consiliului local şi/sau judeţean, după caz, dacă beneficiază de finanţare din bugetele locale. Direcţiile de sănătate publică analizează execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli lunare şi trimestriale şi le înaintează Ministerului Sănătăţii şi Familiei, respectiv ministerului de resort, după caz. Dacă se constată abateri faţă de indicatorii din contractul de administrare, direcţia de sănătate publică le sesizează şi face propuneri, pe care le supune aprobării conducerii Ministerului Sănătăţii şi Familiei. În cazul înregistrării de arierate, se va proceda după cum urmează: a) în cazul arieratelor existente la data numirii conducerii spitalelor, acestea vor fi evidenţiate separat şi, odată cu validarea bugetului de venituri şi cheltuieli, se va stabili şi modul de lichidare a acestora; b) dacă în cursul execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, în condiţiile plăţilor efectuate conform contractului de furnizare de servicii medicale încheiat se înregistrează creşterea arieratelor, direcţia de sănătate publică sau Ministerul Sănătăţii şi Familiei, respectiv ministerul de resort, în funcţie de subordonare, se vor autosesiza şi,împreună cu consiliul de administraţie, vor lua măsurile corespunzătoare pentru achitarea acestor arierate; c) în cazul creşterii arieratelor datorate unor cauze imputabile conducerii spitalelor, direcţia de sănătate publică şi consiliul local sau Ministerul Sănătăţii şi Familiei, respectiv ministerul de resort, în funcţie de subordonare, va propune consiliului de administraţie a spitalului măsurile de sancţionare prevăzute în contractul de administrare; d) creşterea arieratelor din motive neimputabile conducerii spitalului se comunică Ministerului Sănătăţii şi Familiei, respectiv ministerului de resort, în funcţie de subordonarea spitalului, lichidarea acestora realizându-se prin suplimentarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Auditul financiar intern se exercită de o structură specializată, organizată în condiţiile legii la nivelul spitalului sau, după caz, de către direcţia de sănătate publică sau de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, respectiv de ministerul de resort. Controlul asupra activităţii financiare a spitalului public se face, în condiţiile legii, de către Curtea de Conturi, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, de ministerele şi instituţiile cu reţea 64

sanitară proprie sau de alte organe abilitate prin lege. Fondul de dezvoltare a spitalului se constituie din următoarele surse: a) amortizarea calculată lunar şi cuprinsă în cheltuielile spitalului; b) sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum şi din cele casate cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare; c) sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare"; d) o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului financiar; e) sume rezultate din închirieri, vânzări sau concesionări. Fondul de dezvoltare se utilizează pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator necesare desfăşurării activităţii spitalului şi se aprobă odată cu bugetul de venituri şi cheltuieli. Soldul fondului de dezvoltare rămas la finele anului se reportează în anul următor, fiind folosit cu aceeaşi destinaţie. Decontarea contravalorii serviciilor medicale contractate se face conform contractului de furnizare de servicii medicale, pe bază de documente justificative, în funcţie de realizare a acestora, cu respectarea prevederilor contractului – cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. În cazul unor activităţi medicale pentru care unitatea spitalicească nu are specialişti competenţi în astfel de activităţi sau manopere medicale, se poate încheia un contract privind furnizarea unor astfel de servicii medicale cu un cabinet medical specializat sau cu o altă unitate medicală publică sau privată. Unităţile spitaliceşti pot încheia contracte privind furnizarea de servicii auxiliare necesare funcţionării spitalului. Casele de asigurări de sănătate sunt obligate să încheie contractele de furnizare de servicii medicale cu spitalele pentru anul următor, până la data de 31 decembrie a an ului în curs. Bugetul de stat:

pentru dotare, activitati din programele nationale de sanatate,

investitii, expertiza, consolidare si modernizare, activitati didactice si de cercetare; Bugetele locale:

pentru cheltuieli de intretinere, gospodarire, reparatii, consolidari si

modernizare; Donatii, sponsorizari ; 65

Asocieri investitionale; Inchiriere de spatii medicale, echipamente sau aparatura; Editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical; Servicii medicale, hoteliere sau de alta natura furnizate unor terti; Servicii de asistenta medicala la domiciliu; Contracte de cercetare si alte surse.

Finanţarea cheltuielilor de funcţionare şi de investiţii ale instituţiilor publice se asigură astfel: a) integral de la resursele alocate de la bugetul de stat sau bugetele locale în funcţie de gradul de subordonare al instituţiei; b) venituri extrabugetare asociate cu subvenţii acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale; c) numai venituri extrabugetare; d) din venituri extrabugetare cu destinaţie specială pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanţa din aceste venituri; e) venituri obţinute din donaţii sau sponsorizări, în condiţiile reglementărilor legale în vigoare; f) finanţare externă. Instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat varsă veniturile realizate la bugetul de stat sau bugetele locale, în funcţie de gradul de subordonare.

Finanţarea bugetară Cea mai importantă sursă de finanţare o reprezintă bugetul de stat, aceasta fiind singura sursă sau cea care asigură finanţarea de bază. Finanţele moderne sunt tot mai mult către diversificarea resurselor de finanţare şi utilizarea unor criterii noi de dimensionare a resurselor, bazate pe eficienţă şi cali tate. În general, o instituţie primeşte resurse bugetare de la bugetul de stat şi bugetele locale, în funcţie de subordonarea acesteia. În utilizarea resurselor provenite de la bugetul de stat, în general, se respectă principiul destinaţiei aprobată prin legea bugetară. Finanţarea vizează : cheltuielile curente (finanţarea funcţionării); cheltuielile de capital (finanţarea de dezvoltare). Venituri extrabugetare

Veniturile extrabugetare provin din taxe, chirii, manifestări culturale, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, concursuri artistice, publicaţii, impresariat, exploatarea firmelor, prestaţii editoriale, consultaţii şi servicii medicale, studii, proiecte, 66

prestări servicii, lucrări, exploatări ale unor bunuri pe care le au în administrare şi altele, stabilite prin legile de organizare a instituţiilor sau de către Guvern. Veniturile extrabugetare se încasează, administrează şi contabilizează de instituţiile în cauză potrivit normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua vărsămin te din acestea la bugetul de stat sau bugetul local, dacă legea nu prevede altfel. Rezultatele obţinute la sfârşitul exerciţiului financiar, respectiv soldurile anuale obţinute din execuţia bugetului acţiunilor finanţate din venituri extrabugetare se preiau ca venituri în anul următor. Bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare se prezintă distinct ca anexă la bugetul centralizat al ordonatorilor principali de credite bugetare.

Finanţarea externă Este reprezentată de împrumuturile acordate pentru finanţarea reformelor în cadrul domeniilor definite. Acestea se contractează de către Guvern în numele ministerelor beneficiare, care preiau şi obligaţiile de gestionare a împrumuturilor, inclusiv de rambursare şi plată a dobânzilor şi a comisioanelor. Mai există şi finanţarea nerambursabilă a unor programe internaţionale, din cadrul unor organisme multistatale. Instituţiile sanitare sunt finanţate, în parte, de bugetul statului prin Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică şi de Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. Aceasta se realizează pe baza bugetelor de venituri şi de cheltuieli întocmite de ele şi aprobate de organele ierarhic superioare, în limitele indicatorilor financiari aprobaţi prin bugetul de stat. Aceste surse de finanţare menţionate mai sus sunt specifice şi Spitalului Sfântul Spiridon Iaşi. Bugetul de venituri şi cheltuieli constituie instrumentul cu ajutorul căruia se stabileşte volumul creditelor bugetare. El reflectă în mod detaliat toate veniturile şi toate cheltuielile instituţiei medico-sanitare (cu personalitate juridică), grupate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. În unităţile sanitare, veniturile se realizează din taxe de spitalizare, consultaţii, operaţii, analize, proteze, etc. (încasate de la bolnavii cu regim de plată), sume provenite din imputaţii şi despăgubiri, venitul creşelor, sume provenite din valorificarea unor bunuri ale statului, medicamente produse în laboratorul propriu, lucrări de cercetare ştiinţifică, alte venituri - conform dispoziţiilor legale în vigoare. Cheltuielile cu ocrotirea sănătăţii cuprind cheltuielile pentru retribuirea muncii, pentru medicamente şi hrană, pentru întreţinerea curentă şi reparaţii şi sunt calculate în funcţie de anumiţi indicatori: numărul populaţiei, număr de paturi, număr de bolnavi internaţi, număr de zile de spitalizare, durata medie de utilizare a unui pat pe om, etc. 67

Finanţarea instituţiei se realizează prin credite bugetare primite de la bugetul de stat şi bugetul local, de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi şi din venituri proprii. Finanţarea spitalului se realizează prin: - credite bugetare primite de la bugetul de stat şi bugetul local; - venituri proprii din: *

închirieri de spaţii;

*

prestaţii medicale;

*

eliberări documente medicale;

*

valorificare deşeuri;

*

vânzarea instrumentarului medical casat. - sume de bani, calculate pe baza contractelor încheiate între spital şi Casa Judeţeană

de Asigurări de Sănătate Iaşi; - programe cu finanţare externa; - sponsorizări în lei şi materiale. Veniturile rămân în totalitate la dispoziţia instituţiei, se varsă la buget doar sumele ce privesc anul/anii precedenţi. Prin noua lege a asigurărilor sociale de sănătate, finanţarea totală a sistemului sanitar se face din: 

fondurile de asigurare;



bugetul de stat;



plăţile pacienţilor. Bugetul de stat va finanţa în principal investiţiile în spitale (construcţii,

echipamente sofisticate) şi unele îngrijiri de reabilitare; fondurile asigurărilor de sănătate vor finanţa diferite tipuri de îngrijiri (primară, ambulatorie, spitalicească, de urgenţă, stomatologică, reabilitare, lista produselor farmaceutice). Fondurile asigurărilor de sănătate se colectează la nivel local de Casa Judeţeană de Asigurări. Cea mai mare parte a acelor fonduri va rămâne în judeţ pentru finanţarea furnizorilor de servicii medicale, în timp ce 6% vor fi transferate la nivel naţional (Casa Judeţeană de Asigurări); acestea vor constitui fondul de redistribuire care va fi alocat mai târziu de autorităţile naţionale către judeţe cu dezechilibre între nevoi şi resurse. Finanţarea se asigură din veniturile realizate în raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate, de al bugetul de stat, bugetele locale, din asocieri investiţionale în profil medical sau medico-social, din 68

donaţii şi sponsorizări, precum şi din veniturile obţinute de la persoanele fizice şi juridice, în condiţiile legii. De la bugetul de stat se asigură finanţarea unor programe naţionale de sănătate, realizarea de construcţii noi, efectuarea unor reparaţii capitale, precum şi dotarea cu echipamente medicale de înaltă performanţă. Serviciile medicale furnizate de spital se stabilesc prin contractele care se încheie între spital şi Casa de Asigurări de Sănătate sau alţi contractanţi.

69

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza bugetelor publice ca balanţe financiare aprobate, la dispoziţia consumatorilor de fonduri autorizaţi (ordonatori de credite bugetare) pentru destinaţii precis stabilite, ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca atare. Finanţarea de la bugetele statului se poate contura distinct prin tehnica deschiderii şi repartizării de credite bugetare. În acest sens, în acţiune sunt implicaţi ordonatorii de credite bugetare şi Trezoreria Finanţelor Publice. Instituţiile responsabile cu gestiunea bugetelor publice au rol de „finanţatori” pentru ordonatorii de credite prevăzuţi cu cheltuieli în acestea, iar Trezoreria Finanţelor Publice are ca răspundere principală în materie bugetară, execuţia de casă a veniturilor şi cheltuielilor din bugetele publice. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, ca tehnică bugetară poate fi abordată în două momente distincte şi totodată succesive, ale finanţării: deschiderea de credite bugetare şi repartizarea de credite bugetare. Finanţarea de la bugetul de stat are în vedere punerea mijloacelor băneşti la dispoziţia fiecărei instituţii publice si se realizează prin deschiderea şi repartizarea de credite bugetare. Etapele caracteristice ale acestei finantari sunt: deschiderea de credite bugetare si repartizarea acestora. Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza creditelor bugetare deschise de Ministerul de Finanţe, la cerere, ordonatorilor principali de credite. Ministerul Sanatatii se adresează celor ce au gestiunea bugetară finanţatoare printr -o cerere de deschidere de credite bugetare, întocmită în 3 exe mplare, pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, cu desfacere pe categorii de cheltuieli, însoţită de o notă justificativă. Sunt analizate documentele primite prin corelarea între bugetul finanţator aprobat şi bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat de Ministerul Sanatatii.

3.2.1 Deschiderea de credite bugetare Deschiderea de credite bugetare sau decizia de declanşare a finanţării , sub forma unei autorizaţii date aparţine Ministerului de Finanţe şi este îndreptată către Trezoreria 70

Finanţelor. La acest nivel al Trezoreriei Finanţelor a municipiului deschiderea de credite bugetare înseamnă trecerea sumelor de bani solicitate şi aprobate din contul bugetului finanţator în contul Ministerul Sanatatii. Ordonatorul principal de credite bugetare, respectiv Ministerul Sanatatii, va solicita credite pentru nevoi proprii şi pentru ordonatorii subordonaţi. În solicitarea creditelor bugetare va menţiona valoric suma solicitată, capitolul de cheltuieli din clasificaţia bugetara unde se regăseşte, iar în nota explicativă prezintă, într -o desfăşurare sintetică, structura cheltuielilor pe subcapitole, iar în cadrul lor pe cheltuieli curente şi cheltuieli de capital. Cererile de deschidere de credite bugetare

sunt însoţite de dispoziţie de repartizare

a creditelor bugetare de primit cu direcţionare către ordonatorii subordonaţi. Cererea de deschidere trebuie sa contina corectitudinea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, în scopul stabilirii nivelului disponibilităţilor, a cheltuielilor preliminare şi pe această bază a determinării mărimii creditelor ce pot fi deschise; încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe prima perioadă pentru care se solicită c reditele respectivă; codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi pentru activitatea trezoreriei si încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul creditului bugetar, cât şi pe subdiviziunile acestuia.

3.2.2 Repartizarea creditelor bugetare Repartizarea creditelor bugetare presupune

ca Ministerul Sanatatii, prin dispoziţie

bugetară de repartizare a creditelor bugetare, se adresează Trezoreriei Finanţelor unde îşi are deschis cont, dispunând ca din contul său o anumită sumă să treacă în contul ordonatorilor subordonaţi care îşi au deschise conturile la aceeaşi trezorerie a Finanţelor sau la o unitate din teritoriu. Angajarea cheltuielilor din bugetul de stat si din bugetele locale se poate face numai in limita creditelor bugetare anuale aprobate. Creditele bugetare aprobate pentru cheltuielile unui exercitiu bugetar nu pot fi folosite pentru finantarea cheltuielilor altui exercitiu bugetar. După deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul să dispună de mijloace băneşti în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în bugetele lor. Efectuarea de cheltuieli bugetare la instituţii impune respectarea uno r reguli ce derivă din prevederile legislaţiei finanţelor publice şi anume: 71



utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi

cheltuieli (şi în concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare) în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru; 

utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate,

cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea ei din bugetul public;  aprobarea

şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului compartimentului

fînanciar - contabil. Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite etape tehnice, şi anume: angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata. Angajarea cheltuielilor este o fază în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezultă sau din care ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor bugetare. Lichidarea cheltuielilor este faza din procesul execuţiei bugetare în care se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, şi se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. Ordonanţarea chelt uielilor este faza în procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri şi servicii au fost executate, sau alte creanţe au fost verificate, şi că plata poate fi realizată. Plata cheltuielilor

este o fază în procesul execuţiei bugetare, reprezentând actul final prin care

instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi

3.3 Alimentarea cu fonduri Alimentarea cu fonduri

reprezinta tehnica de finanţare specifică finanţării de la

bugetul local, prin care spitalelor publice le sunt alocate mijloace banesti de la instituţiile implicate în administrarea bugetelor locale,si anume consiliile locale. Cheltuielile din bugetul local se efectueză în limita prevederilor locale, cu repartizarea acestora pe trimestre. Cheltuielile pe capitole şi subcapitole sunt angajate numai dacă există disponibilităţi în contul specific al bugetului local. Finanţarea începe cu solicitarea, până la sfârşitul lunii, de către Spitalul Clinic Judetean de Urgente Sf Spiridon

către Primăria Iasi a repartizării necesarului de fonduri

din bugetul local reprezentând finanţarea proporţională şi complementară pentru luna următoare. Finanţatorul analizează solicitarea de fonduri prin compararea cu bugetul din care

72

se face finanţarea. Urmează dispunerea către Trezorerie de alimentare cu fonduri a contului solicitantului. Finanţarea de cheltuieli din bugetul local este condiţionată de exsistenţa disponibilităţilor în cont. În lipsa acestor fonduri, cheltuielile se amână la plată, ele fiind acoperite pe măsura apariţiei de disponibilităţi în cont şi potrivit cu o anumită ierarhizare a plăţilor stabilită prin lege. Alocarea de fonduri se realizează în mai multe etape: 

manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite bugetare de finanţare

de la bugetul local. Ordonatorul principal de credite bugetare este reprezentat de preşedintele Consiliului local sau de Primarul. 

întocmirea de către ordonatorul principal de credite solicitării de fonduri şi

adresarea acesteia către finanţator. În solicitarea de fonduri se precizează suma solicitată în concordanţă cu bugetul local şi bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii de învăţământ (cu desfăşurare pe articole şi alineate, încadrate în capitole şi subcapitole). 

analiza documentelor bugetare înaintate (inclusiv note justificative cu privire la

structura cheltuielilor de acoperit), urmând apoi finanţarea propriu-zisă. 

emiterea documentul de plată sub forma unui ordin de plată către Trezorerie.

La Trezorerie, pe baza documentelor primite se trece suma aprobată din contul de disponibil al Unităţii solicitante. Pe baza acestei alimentări este înştiinţată unitatea de operaţiunea efectuată de către trezorerie. 

primiriea dispoziţiei bugetare conform careia Trezoreria din teritoriu

înregistrează alimentarea cu fonduri a conturilor spitalului: 02 „Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetele locale”, care se desfăşoară în conturi analitice pe titluri, corespunzător repartizării creditelor bugetare. 

unităţile teritoriale ale trezoreriei primesc repartizarea creditelor bugetare de

către ordonatorul principal de credite, şi eliberează extrase de cont.

3.4. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli

Creditele bugetare sunt sume aprobate prin legea bugetara anuală în limitele cărora 73

instituţia bugetara poate cheltui in cursul anului mijloacele banesti primite pentru indeplinir ea sarcinilor prin buget. Acestea sunt limite maxime ce nu pot fi depasite, nu angajeaza rambursabilitate si nici dobanda. Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului SF Spiridon Iaşi intră în executie dupa aprobarea definitiva de catre Ministerul Sănătăţii. Pentru executarea bugetului de venituri si cheltuieli, directorul genereal al spitalului îndeplineşte atribuţiile OTC, angajând şi aprobând cheltuieli în limita prevederilor bugetului propriu de venituri si cheltuieli. Pentru deschiderea si repartizarea de credite bugetare este implicat in primul rand Ministerul Sănptăţii în calitate de OPC care depune bugetul de venituri si cheltuieli aprobat Trezoreriei Iasi. Ca să se poata realiza execuţia bugetara, spitalul trebuie să aiba cont deschis la Trezoreria Iasi, lucru ce se realizează pe baza unei Cereri de deschidere de cont vizata si aprobata de: - Directorul Trezoreriei judetului Iasi si a contabilului sef; - OTC si contabilul sef al unităţii sanitare; Cererea de deschidere de credite bugetare are în continut suma solicitata, precum si specificaţii cu privire la subdiviziunile clasificaţiei bugetare unde se încadreaza suma respectiva. Aceasta este defalcată pe subcapitole de cheltuieli , semnificând destinaţii prin institutiile subordonate ordonatorului principal de credite. Aceste cheltuieli sunt structurate în cheltuieli curente si cheltuieli de capital. Creditele se solicita pentru necesarul de cheltuieli ale unui trimestru, în limita prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli, iar cererea se prezintă până în ziua de 20 a ultimei luni din trimestru. Ordonatorii de credite finantati din bugetul de stat dispun plati din creditele deschise sau repartizate pe baza documentelor de plata, astfel: 1. Plati pentru salarii

Aceste plati se fac de catre institutiile publice finantate de la buget pe baza urmatoarelor acte pe care le prezinta compartimentului pentru control si evidenta cheltuielilor la termenele de plata stabilita din cadrul trezoreriei: 

cecul de numerar pentru ridicarea din cont a sumelor nete necesare in vederea

platii salariilor si indemnizatiilor de asigurari sociale; 

dispozitiile de plata intocmite in trei exemplare pentru virarea din cont a:



impozitului pe salarii calculat si retinut;



contributiei pentru pensia suplimentara;



contributiei pentru constituirea fondului de somaj; 74



platilor pentru chirie, rate mobila retinute din salarii in contul unitatilor

creditoare; 

dispozitii de plata (formular specific) pentru virarea contributiei de asigurari

sociale; 

situatia recapitulativa a salariilor, intocmita lunar.

2. Plati pentru deplasari, detasari si transferuri la institutiile publice

Sumele necesare efectuarii platilor pentru deplasari, detasari, transfer se ridica din cont, pe baza cecului de numerar, in care pe veso se specifica in mod distinct suma platilor pentru:deplasari detasari si transferuri. Pentru justificarea necesitatii platilor de mai sus se prezinta documentele corespunzatoare, si anume: 

situatia recapitulativa a platilor pentru deplasari;



ordinul de deplasare si calculul analitic al drepturilor stabilite;



ordinul de transfer si calculul analitic al sumei de plata;



ordinul ministrului pentru aprobarea deplasarii in strainatate si nota

de

fundamentare a cheltuielilor pentru deplasare in strainatate. In cadrul trezoreriei se vsrifica existenta disponibilului de credite bugetare pentru aceste destinatii, daca delegetiile si actele sunt semnate de catre persoanele care angajeaza institutia – ordonatorul de credite, respectarea cadrului legal care determina cuantumul cheltuielilor. Constatarea indeplinirii conditiilor formate si de fond privind eliberarea numerarului solicitat se concretizeaza prin viza aplicata pe cecul prezentat de institutie, care se preda apoi la casierie pentru incasarea firmei. 3. Plati pentru bunuri si servicii

Controlul asupra cheltuielilor incepe odata cu prezentarea documentelor de plata la trezorerie, si anume: 

ordinul de plata intocmit de institutiile publice pentru achitarea furnizorilor;

dispozitia de incasare cu factura primita de la unitatea bancara a furnizorului prin care se atesta livrarea materialelor, prestarea serviciilor si executarea de lucrari. In acest caz, trezoreria va anunta institutia pentru obligatiile de plata, care in termen de trei zile lucratoare va accepta sau refuza plata. Acceptarea se confirma prin intocmirea unei dispozitii de plata cu 75

valoarea din dispozitia de incasare cu factura primita de la unitatea bancara a furnizorului prin care se atesta livrarea materialelor, prestarea serviciilor si executarea de lucrari. In acest caz, trezoreria va anunta institutia pentru obligatiile de plata, care in termen de trei zile lucratoare va accepta sau refuza plata.

3.4. Fluxuri informationale generate finantarea cheltuielilor bugetare Fluxul informational privind finantarea cheltuielilor cu bunuri si servicii din bugetul local

Consiliul Judetean Iasi

Deschiderea creditelor - dispozitie bugetara

Trezoreria Iasi exeee

Furnizor

Spitalul Clinic Judetean

materiale

de Urgente Sf Spiridon

Extras de cont

Furnizor alimente

76

Furnizor medicamente

Flux informational privind finantarea de la bugetul de stat

Cheltuielile efectuate din bugetul de stat nu sunt conditionate de existenta, in acealasi timp a incasarilor de venituri. In finantarea cheltuielilor pe seama veniturilor din bugetul de stat, apar cu character distinct, doua situatii tehnice, successive in actiune, si anume: - deschiderea de credite bugetare;

77

- repartizarea de credite bugetare.

Deschiderea de credite bugetare se produce in relatiile dintre finantator si ordonatorul principal de credite bugetare. Cu alte cuvinte, deschiderea de credite bugetare presupune implicarea directa a ordonatorilor principali de credite bugetare in finantarea de la bugetul de stat

78

Monografie Spiridon

Recommend Documents