Monografie Primaria Iasi

Cuprins Cap 1. Organizarea şi funcţionalitatea la Primăria Municipiului Iasi

1.1.

Scurt istoric…………………………………………………............ istoric…………………………………… …………….............2 .2

1.2.

Obiect/domeniu de activitate……………………………………......3

1.3.

Organizarea internă (organigramă comentată)……………………...7

1.4.

Funcţionalitatea (relaţii interne cu accent pe latura financiară)……22

1.5.

Structura de personal………………………………………………30

1.6.

Relaţii cu exteriorul………………………………………………..31

1.7.

Structura şi evoluţia principalelor venituri realizate la primaria Municipiului Iaşi în perioada 2007-2007…………………………34

Cap 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local

2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local………………………………………………………………………38 2.2. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai  bugetului local……………………………………………………………57 2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea proiectului  bugetului local…………………………………………………………...63 Cap 3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetului local

3.1. Încasarea veniturilor bugetare (modalităţi tehnice, termene de plată, fluxuri informaţionale)…………………………………………………..66 3.2. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale (modalităţi tehnice, fluxuri informaţionale)…………………………………………………………..81 3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetare………………….96 3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului loc………....99 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………...104

1

CAP 1. Organizarea Organizarea şi funcţionalitatea la Primăria Muncicipiului Muncicipiului Iaşi

1.1. Scurt istoric

Orasul Iaşi se numară printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării, în care a pulsat mereu, puternic, o autentică viaţă românească. Capitală a Moldovei, oraşul a dat patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în istoria ţării pagini glorioase, rămase durabil în conştiinţa poporului. Situat în apropierea graniţei de est a României, Iaşul va fi după integrarea în Uniu niunea nea Euro Europe peaană, nă, un pri princip ncipaal pol pol de dezv dezvol olttare are al părţ părţiii estic sticee a Uniu niunii nii Europene.Puternic centru universitar, cu peste 60.000 studenţi anual în 5 universitaţi de stat şi 3 universităţi private (Universitatea Al. I. Cuza este şi cea mai veche universitate din ţară). Puternic centru cultural (sintagmă de “capitala culturală a României” este frecvent utilizată) şi istoric (în 2008 se vor sărbători 600 ani de atestare documentară a Iaşului). Oraş cu un impresionant patrimoniu cultural şi religios – peste 50 de biserici, între care Biserica Trei Ierarhi, simbol al oraşului (Nicolae Iorga spunea ca “Iaşul e, înainte de toate, o biserică  – biserica biserica bisericil bisericilor or trecutul trecutului ui nostru.”). nostru.”). Oraş multicult multicultural, ural, în care activeaz activeazăă numeroase numeroase Centre Culturale străine (francez, german, al Americii Latine, British Council, ) alături de Comunitatea Elena, Comunitatea. Italiana, Comunitatea Evreilor. Astăzi Iaşul este cel mai important centru social, economic şi cultural al Moldovei, remarcându-se prin trecutul lui care se amestecă remarcabil cu prezentul. Vechile clădiri, acoperite de patina timpurilor se îmbină armonios cu noile construcţii, oraşul cunoscând o dezvoltare puternică datorită învăţământului şi economiei locale. Documentul care atestă înfiinţarea Primăriei municipiului Iaşi este Legea comunală din 1864, votată de Adunarea generala a României (Parlamentul) în ziua de 9 martie 1864 şi promulgată sub nr. 394 de către Alexandru Ioan Cuza la data de 31 martie 1864. Astfel, un nou capitol se deschidea în istoria administraţiei comunale moderne prin înfiinţarea Primăriei. Primul primar al Iaşilor a fost Dimitrie Guşti care a condus municipiul în cinci mandate, de numele sau fiind legate multe din realizarile edilitare ale acelor vremuri. Actualul sediu al primăriei, fostul Palat Roznovanu, este situat în inima Iaşului, în apropierea celor mai semnificative monumente ale orasului. Cladirea impresionantă prin 2

CAP 1. Organizarea Organizarea şi funcţionalitatea la Primăria Muncicipiului Muncicipiului Iaşi

1.1. Scurt istoric

Orasul Iaşi se numară printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării, în care a pulsat mereu, puternic, o autentică viaţă românească. Capitală a Moldovei, oraşul a dat patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în istoria ţării pagini glorioase, rămase durabil în conştiinţa poporului. Situat în apropierea graniţei de est a României, Iaşul va fi după integrarea în Uniu niunea nea Euro Europe peaană, nă, un pri princip ncipaal pol pol de dezv dezvol olttare are al părţ părţiii estic sticee a Uniu niunii nii Europene.Puternic centru universitar, cu peste 60.000 studenţi anual în 5 universitaţi de stat şi 3 universităţi private (Universitatea Al. I. Cuza este şi cea mai veche universitate din ţară). Puternic centru cultural (sintagmă de “capitala culturală a României” este frecvent utilizată) şi istoric (în 2008 se vor sărbători 600 ani de atestare documentară a Iaşului). Oraş cu un impresionant patrimoniu cultural şi religios – peste 50 de biserici, între care Biserica Trei Ierarhi, simbol al oraşului (Nicolae Iorga spunea ca “Iaşul e, înainte de toate, o biserică  – biserica biserica bisericil bisericilor or trecutul trecutului ui nostru.”). nostru.”). Oraş multicult multicultural, ural, în care activeaz activeazăă numeroase numeroase Centre Culturale străine (francez, german, al Americii Latine, British Council, ) alături de Comunitatea Elena, Comunitatea. Italiana, Comunitatea Evreilor. Astăzi Iaşul este cel mai important centru social, economic şi cultural al Moldovei, remarcându-se prin trecutul lui care se amestecă remarcabil cu prezentul. Vechile clădiri, acoperite de patina timpurilor se îmbină armonios cu noile construcţii, oraşul cunoscând o dezvoltare puternică datorită învăţământului şi economiei locale. Documentul care atestă înfiinţarea Primăriei municipiului Iaşi este Legea comunală din 1864, votată de Adunarea generala a României (Parlamentul) în ziua de 9 martie 1864 şi promulgată sub nr. 394 de către Alexandru Ioan Cuza la data de 31 martie 1864. Astfel, un nou capitol se deschidea în istoria administraţiei comunale moderne prin înfiinţarea Primăriei. Primul primar al Iaşilor a fost Dimitrie Guşti care a condus municipiul în cinci mandate, de numele sau fiind legate multe din realizarile edilitare ale acelor vremuri. Actualul sediu al primăriei, fostul Palat Roznovanu, este situat în inima Iaşului, în apropierea celor mai semnificative monumente ale orasului. Cladirea impresionantă prin 2

somptuozitate şi fastul interioarelor, a fost construită în deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea şi restaurată între 1830 - 1833 de către cunoscutul arhitect Johan FREYWALD, cel care a  proiectat  proiectat şi şi Catedral Catedralaa Mitropol Mitropolitană itană.. În ansamblu, ca arhitectură dar şi prin frescele interioare şi statuile ce împodobeau în 1830 exteriorul, palatul aparţine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale electico baroce.  baroce. Până în 1891 când este vândută vândută statului,clădi statului,clădirea rea este reşedinţă reşedinţă a familiei familiei Rosetti Roznovanu, cea mai puternică şi mai influentă familie în arena politică moldovă a urbei. Fiin Fiindd una una din din cele cele ma maii impo import rtan ante te case case ale ale Iaşu Iaşulu luii în epoc epocă, ă, a găzd găzdui uitt nume numero roas asee  personali  personalităţi tăţi şi a fost martora martora unor unor evenimen evenimente te istorice istorice semnifica semnificative tive.. Între anii 1892 - 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca reşedinţă temporară a familiei regale, o parte din spaţiu fiind alocat autorităţilor locale. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales în Primul Război Mondial, între 1916 - 1918 când a gazduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucureşti. In încăperea în care se află acum Cabinetul Primarului îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar în actuala Sala de şedinte a Consiliului Local s-a întrunit în 1918 Consiliul de Razboi al Romaniei. In deceniile 2-4 ale secolului nostru, Palatul cunoaşte din nou stralucirea vieţii mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină sediul Comitetului Orăşenesc de Partid şi din 1970 sediul Primăriei Oraşului. După 1990 s-au perindat prin Sala Mare cele mai semnificative personalităţi ale vieţii politice româneşti, membrii ai Casei Regale, ambasadori şi reprezentanţi ale statelor  din toate colţurile lumii. Administraţia publică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizării serviciilor publice, eligibilitătii autoritătilor administratiei publice locale şi consultarea cetăţenilor în probleme de interes local.

1.2. Obiect / domeniu de activitate

Primarul, viceprimarii, secretarul municipiului împreună cu aparatul propriu al Consiliului Local constituie PRIMARIA MUNICIPIULUI instituţie publică cu activitate  perma  permanen nentă tă care care duce duce la îndeplin îndeplinire ire preved prevederil erilee consti constituţi tuţiei ei şi ale legilor legilor ţării, ţării, ale Decre Decretelo telorr Preşed Preşedinie inielui lui Român României iei,, ale hotărâr hotărârilo ilorr Guver Guvernulu nului,i, ale actelor actelor emise emise de

3

rninistere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, hotărârilor Consiliului Judeţean, ale Consiliului Local şi soluţionează problemele curente ale colectivităţii. Asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Obiectul de activitate

al administraţiei publice locale îl constituie administrarea

 patrimoniului local cu respectarea legilor, având o competenţă generală, dar şi una teritorială. În acest sens poate adopta hotărâri în toate domeniile de interes local, precum: •

organizarea elaborării, administrării şi execuţiei bugetului local;

•

înfiinţarea de activităţi eeonomice;

•

de apărare a drepturilor omului;

•

efectuarea de investiţii şi executarea de lucrări publice.

O trăsătură a instituţiilor publice este cea legată de caracteristicile bunurilor   produse de către acestea şi modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora de către beneficiari. Din acest punct de vedere se poate spune că instituţiile publice produc bunuri  publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit (preţul este zero), urmărindu-se satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri accesibile consumatorilor. Producerea de bunuri publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei instituţii  publice şi pentru care primesc finanţare bugetară, instituţiile respective pot stabili preţuri, tarife, deci încasează venituri denumite venituri extrabugetare sau venituri proprii, dar  care nu conduc la obţinerea de profit. O instituţie publică nu poate să obţină profit, iar dacă obţine, acesta trebuie cheltuit în scopuri investiţionale în cadrul fiecărui an financiar. Domeniile în care funcţionează instituţiile de stat producătoare de bunuri publice, a căror sferă este delimitată de dependenţa acesteia de bugetul public sunt, aşa cum rezultă ele din legile bugetare, următoarele: 

Acţiunile social - culturale:

- acţiuni de învâţământ; - acţiuni în domeniul sănătăţii; - acţiuni în domeniul asistenţei sociale; - acţiuni sportive şi de tineret; - acordarea de alocaţii, ajutoare pentru copii;

4

- pensiile, ajutoarele şi indemnizaţiile acordate prin sistemul asigurărilor sociale; 

Acţiuni privind ordinea publică;



Acţiuni economice. Misiunea primăriei include oferirea de servicii publice de calitate în domeniul

administraţiei publice locale. Primăria Municipiului Iaşi, ca membră a Asociaţiei Municipiilor din România are ca viziune satisfacţia permanentă a clienţilor (persoane fizice şi juridice),a angajaţilor, apreciaţi ca şi colaboratori şi a societăţii civile, urmărind să devină un lider regional şi naţional. Obiectivele Primăriei Municipiului Iaşi urmăresc 4 perspective : 

 Perspectiva financiară

- cu obiectivul optimizării utilizării resurselor 

financiare având la bază taxele şi impozitele locale şi de furnizare de servicii, clar definite şi asigurarea pe termen lung a fondurilor de investiţii necesare îmbunătăţirii acestora. 

 Perspectiva clientului

– cu obiectivul de a exista permanent în preajma

clientului actual şi potenţial, cu perceperea dorinţelor,necesităţilor lui şi creşterea gradului de responsabilitate / promtitudine vis-a-vis de CLIENT. 

Responsabilitate/ promptitudine ;



Parteneriatul cu clientul (cetăţenii ăi agenţii economici)



Satisfacerea aşteptărilor clientului, referitor la serviciile oferite.



 Perspectiva proceselor interne



Primăria este integrată în cadrul administraţiei publice, mai precis în

domeniul administraţiei publice locale,şi se foloseşte permanent efectul sinergetic. 

Se cooperează în sistem de parteneriat cu clienţii (persoane publice şi

 juridice), încercând să se obţină avantaje din valoarea, perspicacitatea, inteligenţa serviciilor  acestora. 

Se acţionează în cadrul unui sistem de management, bazat pe standardele

internaţionale, pe care îl implementează şi îl îmbunătăţeste continuu. 

Personalul, colaboratorii sunt direct responsabili de calitatea muncii lor şi

deplin conştienţi de acţiunile lor. 

Se urmăreşte maximizarea competitivităţii.



Management de vârf elaborează şi pune la dispoziţie POLITICA DE

MANAGEMENT A PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI IAŞI. 

Aprecierea aportului personalului se face conform realizării obiectivelor 

 proprii stabilite. 5



Managementul îşi stabileşte propriile obiective utilizând politica

contribuabililor . 

 Perspectiva învăţării – dezvoltării

Primăria a demarat dezvoltarea unei strategii de formare, educare şi de responsabilizare a personalului municipalităţii, în ideea atragerii permanente spre interesele societăţii. Se doreşte a se mări autoresponsabilizarea acestuia, favorizând astfel reacţiile din cadrul organizaţiei şi uşurarea modului de aplicare în practică, trecând de la modul de lucru  prin subordonare la cooperare şi coloborare internă. Motivarea,iniţiativa, specializarea

şi calificarea personalului se consideră a fi

determinante în cadrul politicii organizaţionale. •

Calificarea şi specializarea personalului pentru munca acestuia prin cursuri

atractive, gen trening activ. •

Compararea performanţelor primăriei cu cele ale altor instituţii, cu acelaşi

specific, din administraţia publică locala. •

Îmbunătăţirea continuă a comunicării interne şi externe.

•

Urmărirea păstrării echilibrului între tinereţea şi experienţa personalului. Primăria se preocupă tot mai mult de valorile imateriale: marca acesteia

fiind: « Instituţia

primarului

» , imaginea  Municipalităţii, cunoştinţele şi experienţa

angajaţilor, practic, de totalitatea patrimoniului intelectual al organizaţiei. Aceste noţiuni includ: integritate, capacitatea de inovare, creativitatea, orientarea spre echipă, pe lângă toleranţă, durabilitate, conştientizarea respectului faţă de cetăţean, responsabilitatea socială.

1.3. Organizare internă (organigramă comentată)

6

Relaţiile în cadrul Administraţiei Publice Locale sunt

relaţii interne

între

compartimente, între categorii de personal, manifestându-se de asemenea între funcţii diferite. Potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor publice corespunzător tipurilor  de servicii cunoscute se pot identifica în cadrul aceleaşi instituţii relaţii de cooperare, care  pot fi formalizate (obligatorii prin acte normative) sau neformalizate (facultative). Relaţiile dintre Consiliul Local şi primari pot fi apreciate pornind de la observaţia că  primarii sunt autorităţi executive şi nu deliberative ceea ce înseamnă că dintr-un anumit  punct de vedere ar exista o relaţie de autoritate între Consiliu şi Primar. În acelaşi timp, din punct de vedere al modului de formare, ambele autorităţi sunt costituite prin votul direct al cetăţenilor, ceea ce conferă în egală măsură legitimitate deosebirea dintre ele nefiind de natură juridică (ambele autorităţi aparţin Administraţiei Publice). Am putea vorbi deci de existenţa în, primul rând, a unor relaţii de cooperare şi de control prin delegare, atât Consiliul Local având competenţe de control asupra Primarului cât şi acesta , la rândul său, asupra Consiliului Local prin competenţele pe care le are în virtutea dublului său rol de autoritate locală, şi în acelaşi timp, agent al statului (controlul de legalitate şi dreptul de a sesiza Prefectul).

Serviciul Buget Contabilitate

Serviciul Juridic Contencios

Fig. 1 Flux informaţional intern 1 Serviciul Juridic Contencios avizează dosarele întocmite de Serviciul Buget Contabilitate  privind insolvabilitatea unor plătitori (fig.nr.1). Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Iaşi este organizat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală şi este structurat astfel :

7

Primar Gheorghe Nichita Viceprimar

Directia Tehnica Serviciul Avize Mici Intreprinzatori Serviciul Administrare Urbana Biroul Reglementare Transporturi Urbane Biroul Administrare Mediu Urban Biroul Versanti si Monumente Biroul Strazi Municipale Biroul Inspectorat Protectie Civila Serviciul Administrativ Biroul Aprovizionare Personal Deservire Directia Investitii Serviciul Investitii Proprii Serviciul Investitii Invatamint Birou Achizitii Publice Secretar

Serviciul Secretariat CL - Arhiva Biroul Registru Agricol Serviciul Juridic Compartiment aplicare Legea 10 Compartiment aplicare Legea 18 Viceprimar

Directia de Administrare a Patrimoniului Public si Privat Serviciul Evidenta Patrimoniu Birou Tehnic Serviciu Administrare Patrimoniu Public si Privat Serviciul Administrare Venituri si Executari Silite Serviciul Administrare Spatii cu alta destinatie 8

decit locuinta Serviciul Gestionare Fond Imobiliar  Serviciul Evidenta Solicitari Locuinte Serviciul Vinzari Locuinte Directia Dezvoltare Urbana Serviciul GIS Serviciul Cadastru Serviciul Urbanism Compartiment Avize Acord Unic Biroul Proiectare Directia Piete Serviciul Administrare Piete Birou Tehnic Administrativ Complex Hotelier Municipal Hotel Municipal Restaurant Municipal Hotel Alexandru cel Bun Directia Economica si Finante Publice Locale  Activitatea Economica

Serviciul Financiar  Compartiment Ajutor de Stat Biroul Analiza Economica si Avizari Tarife Serviciul Contabilitate Serviciul Buget  Activitatea Finante Publice Locale

Serviciul Constatare, Impunere, Control Fiscal si Executare Creante Bugetare Persoane Juridice Biroul Control Fiscal Pers. Juridice Biroul Constatare, Impunere Pers. Jur. 1 Biroul Constatare, Impunere Pers. Jur. 2 Biroul Executare Creante Bugetare Pers. Jur. 1 Biroul Executare Creante Bugetare Pers. Jur. 2 Serviciul Constatare, Impunere, Control Fiscal si Executare Creante Bugetare Persoane Fizice 9

Biroul Control Fiscal Pers. Fizice Biroul Constatare, Impunere Pers. Fiz. 1 Biroul Constatare, Impunere Pers. Fiz. 2 Biroul Executare Amenzi Pers. Fiz. Biroul Executare Taxe si Impozite Pers. Fizice Serviciul Incasare Numerar  Serviciul Contabilitatea Veniturilor  Serviciul Venituri din Contracte

Directia Control Serviciul Corp Control Primar  Serviciul Control Publicitate Exterioara Serviciul Asociatii de Proprietari Directia Comunicare

Centrul de Informatii pentru Cetateni Compartiment Relaţii cu Publicul Compartiment Audiente Birou Democratie Participativa Locala Biroul Organizare Evenimente Speciale Serviciul Relatii Internationale si Integrare Europeana Biroul Cultura, sport, ONG-uri Biroul Comunicare si Documentare  Administrativa Biroul de Promovare Turistica Serviciul Strategii si Managementul Proiectelor  Biroul Proiecte Externe Servicii Direct Subordonate Primar  Serviciul Control Financiar Intern de Gestiune Serviciul Asigurarea Calitatii Serviciul Informatizare Biroul Administrare Infrastructura si Echipamente IT

10

Biroul Biroul Admini Administr strar aree Baze Baze de Da Date te si Aplica Aplicatii tii Informatice Comp Co mpar artitime ment nt Impl Implem emen enta tare re si De Dezv zvol olta tare re Sisteme Informatice Serviciul Resurse Umane Compa Co mparti rtimen mentt Protec Protectia tia Municii Municii,, Secur Securita itate te si Sanatate in Munca Serviciul Audit Public Intern Cabinet Primar  Consilieri Primar 

Atribuţiile primarului:

•

asigură respectarea prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a

legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; •

dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi

instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalti conducători ai autorităţilor   publice  publice central centrale, e, precum precum şi a hotărârilor hotărârilor consili consiliului ului judeţe judeţean; an; asigură asigură aducere aducereaa la îndeplinire îndeplinire a hotărârilor consiliului local; •

întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exercitiului

 bugetar  bugetar si le supune supune spre spre aprobare aprobare consiliul consiliului ui local; local; •

exercită funcţia de ordonator principal de credite; verifică, din oficiu sau la

cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului local cele constatate; •

răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului

 public  public şi domeniului domeniului privat privat al comunei comunei ; •

ia masuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,

incendiilor, epidemiilor impreuna cu organele de specialitate ale statului. În acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţii publice din comună pentru a aplica măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre ; •

asigu asigură ră ordine ordineaa pub public licaa si linist linistea ea cetăţe cetăţenil nilor, or, prin prin interm intermedi ediul ul poliţi poliţiei ei

 jandarmer  jandarmeriei, iei, gardienilor gardienilor publici, publici, pompieril pompierilor or şi unitătilor unitătilor de protecţie protecţie civilă, civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii;

11

•

îndr îndrum umăă şi supra suprave vegh ghea ează ză acti activi vita tate teaa gard gardie ieni nilo lorr publ public ici, i, confo conform rm

angajamentelor angajamentelor contractuale ; •

asigură aducerea la indeplinire a hotărârilor consiliului local, în situaţia în

care consideră că hotararea este ilegala în trei zile de la adoptare sesizează prefectura •

 propune  propune consiliul consiliului ui local local consulta consultarea rea popu populaţie laţieii prin referendum, referendum, cu privire privire

la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local, ia măsuri pentru organizarea acestei consultaţii în condiţiile legii. Atribuţii ale viceprimarului

•

exercită atribuţiunile Primarului în lipsa acestuia din localitate, cu excepţia

celor ce nu pot fi f i delegate; •

asigură elaborarea Regulamentului local de urbanism şi a documentaţiilor de

urbanism şi amenajarea teritoriului, le prezintă spre aprobare Consiliului local, potrivit  prevederil  prevederilor or legale, legale, iar iar după după aprobare aprobare urmăreşte urmăreşte realiza realizarea rea acesto acestora; ra; •

soluţi soluţione onează ază operat operativ, iv, în spirit spiritul ul legii, legii, consta constatăr tările ile Corpul Corpului ui de contro controll a

disciplinei în construcţii, cât şi eliberarea autorizaţiilor de construcţii, în conformitate cu  planul  planul urbanis urbanistic tic şi amenajare amenajareaa teritoriul teritoriului; ui; •

veghează la respectarea normelor de protecţia mediului şi a ecosistemului din

teritoriul administrat de municipiu, conform legii şi specificului local; •

urmăreşte ţinerea la zi a băncii de date privind amenajarea teritoriului şi

lucrărilor de cadastru imobiliar; • •

îndeplineşte funcţia de Ofiţer de stare civilă; controlea controlează ză activitat activitatea ea de rezolvarea rezolvarea a scrisorilo scrisorilor, r, sesizăril sesizărilor or şi cererilor  cererilor 

cetăţenilor în domeniul sau de activitate; Viceprimarul coordonează şi controlează activitatea direcţiilor, serviciilor şi  birourilor  birourilor de specialit specialitate ate care i-au fost încredinţate încredinţate prin organigra organigrama ma aprobată de Consiliul Consiliul local la propunerea primarului şi anume - Directia Tehnica, Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Serviciul Cadastru, Birou Mediu şi Dezvoltare Regională, Direcţia de Investiţii, Direcţia Servicii Publice, Direcţia de Administrare a Patrimoniului.

 Secretarul , în calitate de funcţionar public de conducere,are urmatoarele atribuţii  principal  principalee conform conform Legii Legii nr. 215/20 215/2001 01 a admini administrat stratiei iei public publicee locale: locale: 12

•

comuni com unică că în scris scris consil consilier ierilo ilorr invita invitaţia ţia la sedinţ sedinţăă asigur asigurând ând convo convocar carea ea

consiliului local, în termenul stabilit de lege; • • •

 pregăteşte  pregăteşte lucrăril lucrărilee supuse supuse dezbate dezbaterii rii consiliu consiliului lui local local;; aduce la cunostinţă publică ordinea de zi a sedinţei consiliului local;  participă  participă în mod obliga obligatoriu toriu la la sedinţele sedinţele consil consiliului iului local local şi efectue efectuează ază lucrările lucrările

de secretariat; •

întocmeşte pontajul prezenţei consilierilor la sedinţă;

•

semnează împreună cu preşedintele de şedinţă procesul pr ocesul verbal;

•

 pune la dispoziţi dispoziţiee consilie consilierilor rilor în timp util procesul procesul verbal verbal al sedinţei sedinţei

anterioare, pe care ulterior îl va supune spre prezentare consiliului local; •

întocmeşte un dosar special pentru fiecare şedinţă de consiliu care va fi

numerotat, semnat şi sigilat, împreună cu consilierul care conduce şedinţa; •

cola colabo bore reaz azăă la reda redact ctare areaa proie proiect ctel elor or de hotă hotărâ râri ri şi le aviz avizea ează ză pent pentru ru

legalitate ; •

contrasemnează contrasemnează pentru legalitate hotărârile consiliului local;

•

comunică hotărârile consiliului local primarului şi prefectului, de îndată,dar nu

mai târziu de 3 zile de la data adoptării; •

înregistrează comunicările efectuate într-un registru special destinat acestui

•

aduce la cunoştinta publică hotărârile cu caracter normativ în termen de 5 zile

scop. de la data comunicării oficiale de către prefect; •

 pune la la dispoziţia dispoziţia consilie consilierilor, rilor, la cererea cererea acesto acestora, ra, în termen termen de cel cel mult 20 de de

zile, informaţiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului de către primari; •

aduc aducee la cuno cunoşt ştint intaa publ public icăă rapo rapoar arte tele le de acti activi vita tate te ale ale cons consil ilie ieri rilo lorr şi

viceprimarului; •

avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului;

•

urmăreşte rezolvarea corespondenţei în termen legal;

•

asigură comunicarea către autorităţile, instituţiile şi persoanele interesate a

actelor emise de consiliul local sau primar, în termen de cel mult 10 zile,daca legea nu  prevede  prevede altfel; altfel;

13

•

rezolvă problemele curente ale comunei sau ale oraşului, potrivit

competenţelor şi atribuţiilor ce îi revin potrivit legii, până la constituirea noului consiliu local, în caz de dizolvare, în absenţa primarului şi viceprimarului; •

îndeplineşte atribuţii de ofiţer de stare civilă dacă acestea i s-au delegat de

către primar ; •

eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara

celor cu caracter secret, stabilit legii. Având în vedere observaţiile şi recomandările controlorilor financiari ai Curţii de Conturi, privind modul de organizare al decontării sumelor prezentate de compartimentele de specialitate, cât şi delimitarea atribuţiilor între cele 3 servicii care asigură execuţia cheltuielilor: serviciul buget, serviciul contabilitate şi serviciul financiar. Serviciul Financiar

Serviciul Financiar are atribuţii,precum: •

răspunde de legalitatea operaţiunilor economice şi respectarea disciplinei

financiare; •

răspunde de deschiderea de conturi bugetare, extrabugetare şi speciale;

•

răspunde de decontarea sumelor prin banca şi prin casierie, întocmind

instrumentele de plata, pentru plătile pe care le efectuează în cadrul serviciului, cu ordin de  plată sau cu numerar  •

răspunde de plata la timp a drepturilor de natură salarială, a viramentelor 

către bugetul de stat; •

răspunde de întocmirea declaraţiei pentru eliberarea drepturilor salariale şi de

 prezentarea cu o zi înainte de data plăţii salariilor pentru efectuarea controlului salariilor; •

organizează şi răspunde de evidenţa cheltuielilor de personal, pe structura

clasificaţiei bugetare; •

răspunde de evidenţa şi de efectuarea plăţilor din donaţii şi sponsorizări, în

condiţiile legii, în baza documentelor întocmite de compartimentele de specialitate cât şi a disponibilităţilor în valută, a deplasărilor în străinătate; •

răspunde de remedierea eventualelor neconcordanţe existente în extrasele de

cont, în termen de 3 zile, pentru toate conturile a căror evidenţa este asigurată la Serviciul Financiar, pentru care efectuează plata; 14

•

răspunde de organizarea casieriei centrale în baza normelor şi instrucţiunilor 

legale, prin care se derulează operaţiuni de încasări şi plăti în numerar; •

răspunde de controlul inopinat al casieriei centrale, întocmind procese

verbale de verificare în care să fie prevăzute eventualele diferenţe, măsurile luate şi sancţiunile aplicate; •

verifică întocmirea zilnică a registrului de casă şi soldul casei, atât în lei cât

şi în valută, în baza registrului de casa întocmit zilnic de casieria centrală; •

răspunde de depunerea în termen a încasărilor în numerar zilnic, prin

întocmirea la casieria centrala a foilor de varsământ, pe fiecare cont bancar; •

răspunde de ridicarea cu CEC a numerarului (lei si valuta) de la Trezoreria

Municipiului Iasi în vederea efectuării de plăti dispuse de ordonatorul principal de credite, conform documentelor predate la casierie de compartimentele cu atribuţii financiarcontabile; reprezintă instituţia în relaţiile de decontare cu Trezoreria şi cu alte unităti  bancare dupa caz, atât pentru plăti cu numerar cât şi prin virament; •

răspunde de asigurarea casieriei centrale cu sistem de siguranţă în ceea ce

 priveste păstrarea, transportul şi plata sumelor; •

aduce la cunoştinţă conducerii direcţiei şi conducerii instituţiei eventualele

încălcări ale disciplinei de casă, propunând măsuri de remediere a acestora; •

răspunde de întocmirea corectă şi la timp a declaraţiilor lunare privind

impozitul, CAS, CASS, şomaj, etc.; •

exercită control financiar preventiv pentru operaţiunile prevăzute în

dispoziţia internă pentru şef serviciu financiar; •

răspunde de utilizarea creditelor bugetare în conformitate cu destinaţia pentru

care sunt prevăzute în buget; •

răspunde de ducerea la îndeplinire a măsurilor din graficele de implementare

ca urmare a recomandărilor auditorilor interni cât şi ai controlorilor financiari ai Curţii de Conturi, pentru Serviciul Financiar; •

răspunde de întocmirea corectă şi la timp a balanţei de verificare, pâna la

data de 25 a fiecărei luni pentru luna precedenta (pentru conturile a căror evidenţă este asigurată în cadrul serviciului); •

răspunde de întocmirea anexelor la bilanţ, colaborând cu celelalte servicii din

direcţie pentru întocmirea lor;

15

•

răspunde de evidenţa debitorilor şi creditorilor din relaţii nefiscale (sintetic şi

analitic) dând relaţii terţilor (interni şi externi) în legătură cu plata efectuată; se preocupă de recuperarea debitorilor; •

răspunde de întocmirea documentelor necesare închiderii anului financiar 

contabil în baza normelor de închidere emise de Ministerul Finanţelor Publice; •

 păstrează secretul de serviciu şi confidenţialitatea în legatură cu datele,

informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în executarea atribuţiilor ce-i revin. Serviciul Buget

•

asigură respectarea legalităţii tuturor operaţiunilor economice ;

•

acordă viza de control financiar preventiv pentru operaţiunile menţionate în

ROF pentru Şef serviciul Buget. •

răspunde de urmărirea şi întocmirea execuţiei bugetului local pe parcursul

unui an bugetar în condiţiile de echilibru bugetar pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare ; •

asigură deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ;

•

asigură modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni ale

clasificaţiei bugetare, a creditelor aprobate inclusiv prin virări de credite în condiţiile legii ; •

asigură evidenţa creditelor pentru deschideri şi finanţări lucrări şi obiective

 prevăzute a se suporta din fondurile de investitii ; •

verifică zilnic execuţia emisă de Trezoreria Municipiului Iaşi şi eventualele

neconcordanţe le rezolvă în termen de 5 zile ; •

stabileşte la finele anului sinteza încasării veniturilor pe surse şi a

cheltuielilor pe capitole ; •

asigură elaborarea şi centralizarea proiectelor, bugetelor de venituri şi

cheltuieli ale unităţilor din subordine precum şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli pe activităti autofinanţate ; •

 participă la întocmirea raportului de analiză pe baza de bilanţ cu privire la

execuţiile bugetului local cu ocazia întocmirii dării de seamă trimestriale şi anuale ; •

efectuarea modificărilor ce intervin în structura bugetului local ca urmare a

aprobării unor acte normative în sfera finanţelor publice ; •

 participă la lucrările de închidere a anului financiar contabil în baza normelor 

emise de Ministerul Finantelor Publice ; 16

•

ţine evidenţa deschiderii de credite pe capitole, destinaţii, cu respectarea

 bugetului aprobat şi a legislaţiei în domeniu; •

 prezintă conducerii direcţiei în vederea supunerii spre aprobare de către

ordonatorul principal de credite a bugetului de venituri şi cheltuieli pe total an, pe trimestre şi pe capitole, subcapitole, articole şi aliniate cu încadrarea în sumele alocate. După aprobarea de către ordonatorul de credite întocmeşte proiectul de buget care va fi supus aprobării în CL. •

urmăreşte execuţia bugetului prin întocmirea de rapoarte zilnice, situaţii,

 plăţi şi estimări ori de câte ori este necesar pentru informarea conducerii direcţiei şi a Primarului; •

verifică întocmirea ori de câte ori este necesară, situaţia plăţilor efectuate pe

capitole şi subcapitole faţă de planul aprobat; •

verifică întocmirea bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat şi repartizarea pe

trimestre, urmăreşte executarea lui pe parcursul anului bugetar; •

verifică întocmirea materialelor şi anexelor pentru rectificările de buget din

cursul anului şi pentru aprobarea executării bugetului de cheltuieli pentru anul precedent; •

verifică centralizarea trimestrială a situaţiilor financiare ale: activităţii proprii

a Primăriei Municipiului Iaşi, Direcţia de Servicii Publice Municipale, Inspectoratul Şcolar  al Judeţului Iaşi, Sănătate – Direcţia Creţe, Direcţia de Asistenţă Comunitară, Poliţia Comunitară, Casa de Cultură a Municipiului Iaşi, Editura ”Junimea”, Ateneul Tătăraşi; •

solicită şi centralizează proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli pentru

unităţile subordonate şi finanţate din bugetul local. Serviciul Contabilitate

•

răspunde de legalitatea tuturor operaţiunilor contabile;

•

răspunde de întocmirea corectă şi la timp a balanţei de verificare pe total

instituţie (în colaborare cu serviciul buget, financiar, contabilitatea veniturilor) şi va fi înaintată serviciului buget pentru întocmirea Situaţiilor financiare şi a Bilanţului; •

răspunde de înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor cronologic şi

sistematic potrivit planului de conturi şi Normelor emise de Ministerul Finanţelor folosind modelele Registrelor şi formularelor comune privind activitatea contabilă respectând normele metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora; 17

•

răspunde de înregistrarea contabilă pe baza de documente justificative

înaintate de compartimentele de specialitate cu vizele şi aprobările persoanelor autorizate şi cu respectarea normelor interne privind angajarea,lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor; •

organizează şi verifică contabilitatea patrimoniului public atât pentru

domeniul de proprietate privată cât şi pentru domeniul de proprietate publică; •

răspunde de calculul amortizării, a planului de amortizare şi reevaluarea

 bunurilor ori de câte ori se impune prin acte normative; •

asigură activitatea de verificare a legalităţii, regularităţii operaţiunilor 

efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora de ordonatorul de credite sau persoanele desemnate pentru operaţiunile şi documentele prevăzute în dispoziţia de organizare a controlului financiar preventiv propriu  pentru şef serviciu contabilitate; •

asigură finalizarea operaţiunilor de inventariere anuală a patrimoniului

Primăriei; •

verifică şi ţine evidenţa contabilă a cheltuielilor pentru Hotelul Municipal în

 baza bugetului aprobat cu încadrarea în veniturile obţinute pentru această activitate; •

verificarea notelor contabile şi asigură transpunerea datelor în calculator în

vederea preluării automate; •

asigură şi răspunde de înregistrarea achiziţiilor, consumului şi stocului de

materiale necesar instituţiei; •

întocmeşte documentele de închidere a anului financiar în baza Normelor 

emise de Ministerul Finanţelor; •

răspunde de organizarea şi reorganizarea serviciului făcând propuneri cu

măsurile ce se impun pentru realizarea sarcinilor ce-i revin serviciului. Serviciul Control Financiar Intern de Gestiune

Serviciul Control Financiar Intern de Gestiune, îşi desfăşoară activitatea în  baza Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr.946/04.07.2005 coroborat cu art.19 lit.d) din Legea nr.500/2002 cu modificările ulterioare, cu angajamentele asumate în cadrul cap.28 “Control financiar” de negociere cu Uniunea Europeana, cap.12 al Programului de guvernare pe perioada 2005-2008, aliniat la Standardele de management/control intern la entitatile publice. 18

Serviciul se implementează în managementul entitatii publice, care intenţionează să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor, privind eficacitatea şi eficienţa funcţionării; fiabilitatea informaţiilor financiare; respectarea legilor  şi regulamentelor. În baza legislaţiei de referinţă, previne eventualele abateri care pot avea loc în domeniul economic, financiar-contabil şi gestionarea bunurilor. Verifică post-factum, gestionarea şi modul de utilizare a creditelor alocate de la bugetul local, constată abaterile, aduce la cunoştinta ordonatorului de credite măsurile  propuse pentru a creşte eficienţa, în strânsa colaborare cu Auditul şi celelalte compartimente implicate în derularea întregii activităti a entităţii publice.

Serviciul Resurse Umane

•

Elaborează proiectul de organigramă, statul de functii si regulamentul de

organizare si functionare si le supune spre aprobare consiliului local; •

întocmeşte şi actualizează statele de funcţii pentru aparatul propriu al

administraţiei publice locale ; •

execută lucrări privind evidenţa şi mişcarea personalului, întocmeşte,

completează şi păstrează cărţile de munca ale personalului din aparatul propriu din administraţia publică locală; •

întocmeşte documentele necesare la încadrarea în muncă (contracte de

muncă, dispoziţii de angajare, adrese de transfer, etc.); •

verifică şi vizează pontajele primite în cadrul serviciului pentru acordarea

salariului lunar; •

organizează concursuri pentru posturile vacante, primeşte şi verifică dosarele

de prezentare la concurs şi toate documentele necesare bunei desfăşurări a concursurilor  conform H.G. nr.281/ 1993, Legea nr.188/1999 republicată şi H.G. nr.1209/2005; •

verifică şi completează dosarele de personal pentru întreg personalul

administraţiei publice; •

întocmeşte statul de funcţii pe grupe de funcţii şi număr de posturi pentru

 personalul aparatului propriu al administraţiei publice şi direcţiile subordonate;

19

•

întocmeşte dispoziţii privind încadrarea, detaşarea, trasferarea, promovarea,

sancţionarea, pensionarea şi definitivarea personalului din cadrul aparatului propriu al administraţiei publice locale şi direcţiilor subordonate conform referatelor primite în cadrul serviciului precum şi alte dispoziţii ale primarului; •

întocmeşte documentele legate de transferarea, detaşarea, pensionarea sau

încetarea activitatii pentru personalul administraţiei publice; •

calculează drepturile privind premiile ce se acordă conform legii;

•

întocmeşte programarea concediilor de odihnă şi ţine evidenţa efectuării

•

ţine evidenţa concediilor medicale ale salariaţilor Primăriei;

•

asigură participarea salariaţilor la cursuri de formare şi perfecţionare

acestora;

organizate de instituţii abilitate. 1.4. Funcţionalitatea (relaţii interne cu accent pe latura financiară)

Prin intermediul bugetului de stat şi al bugetelor locale se realizează un proces de largă distribuire şi redistribuire de resurse financiare între sfera materială şi cea nematerială, între ramuri (subramuri) ale economiei, între sectoarele sociale, între grupuri sociale, ca şi între membrii societăţii luaţi în mod individual. Prin sistemul prelevărilor la  buget şi cel al alocaţiilor bugetare, statul influenţează mărimea şi destinaţia fondului de consum, precum şi mărimea şi structura formării brute de capital.

Relaţiile în cadrul instituţiei publice, sunt relaţii interne între compartimente şi între funcţii diferite. Potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor publice corespunzător  tipurilor de servicii cunoscute se pot identifica, în cadrul aceleiasi instituţii, relaţii obligatorii, care sunt reglementate de anumite acte juridice sau relaţii facutative. Ca relaţii interne se pot identifica : •

relaţiile dintre agentul agricol şi compartimentul impozite şi taxe, ca urmare

a datelor care se furnizează din registrul agricol despre fiecare contribuabil şi despre averea acestuia (clădiri, terenuri) care constituie sursa de stabilire din oficiu a impozitelor şi taxelor ; 20

•

relaţiile dintre compartimentul impozite şi taxe şi compartimentul cheltuieli,

ca urmare a datelor furnizate de primii necesare în fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli ; •

relatiile dintre compartimentul asistenţă socială şi compartimentul cheltuieli,

ca urmare a datelor furnizate despre dosarele întocmite pentru ajutorul minim garantat,  pentru susţinerea persoanelor cu handicap şi protecţie a copilului ; •

relaţiile dintre compartimentul urbanism şi compartimentul impozite şi taxe. Relatii între consiliul local şi primar sunt relaţii de autoritate deoarece

 primarul este autoritate executiva iar consiliul local deliberativă. În acelaşi timp, din punct de vedere al modului de formare, ambele autorităţi sunt constituite prin votul cetăţenilor, ceea ce le conferă in egală masură legitimitate, deosebirea între ele fiind de natură juridică. Se poate vorbi de existenţa în primul rand, unor relaţii de cooperare şi control prin delegare, atăt Consiliul Local având competenţe de control asupra primarului cât şi acesta, la rândul său asupra Consiliului Local prin competenţele pe care le are în virtutea dublului său rol de autoritate locală şi în acelaşi timp agent al statului (controlul de legimitate şi dreptul de a sesiza prefectul). In art. 3 alin. (3) din Constituţia Romaniei se prevede că teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. Acestea sunt unităţi administrativteritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale. Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile  publice, în condiţiile legii. Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege, şi priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi gestionarea resurselor care,  potrivit legii, aparţin comunei, oraşului sau judeţului, după caz. In procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice, autorităţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilităţi autorităţilor administraţiei publice locale, fără asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea respectivelor responsabilităţi. Consiliile locale şi primării, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii consiliilor   judeţene sunt autorităţi ale administraţiei publice locale care soluţionează şi gestionează, în

21

numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Aceste autorităţi sunt autonome, în sensul că în relaţiile dintre autorităţile  publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între consiliul local şi primar,  pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. Comunele, oraşele şi judeţele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au organe proprii de conducere şi un patrimoniu distinct, ce le asigură realizarea obiectivului  propus la înfiinţare. Resursele proprii ale comunelor, oraşelor şi judeţelor sunt gestionate de autorităţile administraţiei publice locale, potrivit atribuţiilor ce le revin. In scopul asigurării autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze şi să aprobe bugetele de venituri şi cheltuieli ale comunelor, oraşelor şi judeţelor, în condiţiile legii. Acestea au, de asemenea, dreptul ca, în limitele competenţelor lor, să coopereze şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, să încheie acorduri între ele, să participe, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la dezvoltarea unor programe de dezvoltare regională, în condiţiile legii, să administreze sau, după caz, să dispună de resursele financiare, precum şi de bunurile proprietate publică sau  privată ale comunelor, oraşelor şi judeţelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale. Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile stabilite de Legea  privind alegerile locale. Dupa constituire, consiliul local îşi organizează comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate (agricultură , activităţi economicofinanciare , activităţi social-culturale şi culte , învăţământ, sănătate şi familie , amenajarea teritoriului şi urbanism , muncă şi protecţie socială , protecţie copii , protecţie mediu şi turism , juridică şi de disciplina etc). Comisiile de specialitate analizează şi avizează  proiectele de hotărâri ale consiliului local din domeniul lor de activitate, se pronunţă asupra altor probleme trimise de consiliul local spre avizare, îndeplinesc orice alte atribuţii care au legatură cu activitatea lor. Serviciile publice înfiinţate de către consiliul local activează în principalele domenii de activităţi, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor  legale în limita mijloacelor financiare de care dispune. Serviciile publice nu au dreptul de a emite acte administrative, deoarece nu au calitatea de subiect de drept, întrucât nu posedă capacitate juridică proprie şi deci nu  participă în nume propriu în raporturile de drept administrativ, ci în numele autorităţii respective

22

Aceste autorităţi au initiativă şi hotărăsc, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale. Actele juridice adoptate de consiliile locale poartă denumirea de hotărâri. Atribuţii, competenţe şi sarcini ale consiliului local

Consiliul local are urmatoarele atribuţii principale: •

alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz;

stabileşte, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu; aprobă statutul comunei sau al oraşului, precum şi regulamentul de

•

organizare şi funcţionare a consiliului; •

avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare

economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontaliera, în condiţiile legii; •

aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare

a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii; •

aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de

funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului  propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de interes local; • •

administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului; hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor 

 proprietate publică a comunei sau oraşului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii; •

hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate

 privată a comunei sau oraşului, după caz, în condiţiile legii; •

înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes

local; urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile publice de interes local; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice din

23

subordinea sa; aplică sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii, persoanelor pe care le-a numit; •

hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes

local; exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la societăţile comerciale pe care le-a înfiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi comerciale; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, membrii consiliilor de administraţie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa; •

analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a

teritoriului şi urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale şi financiare necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acţiuni de apărare împotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice  periculoase; •

stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea

drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinănd căilor de comunicaţii de interes local; •

aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice

 pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare în vederea realizării acestora; •

asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare

necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea acestora; •

hotărăşte, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în număr 

insuficient, acordarea de stimulente în natură şi în bani, precum şi de alte facilităti, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilităţti pot fi acordate şi personalului didactic; •

contribuie la organizarea de activităţi ştiinţifice, culturale, artistice, sportive

şi de agrement; •

hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea

gardienilor publici, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi a formaţiunilor de protecţie civilă, în condiţiile legii, şi propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestora; •

acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul

creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare

24

a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii; •

contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură

 protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de  binefacere de interes local; •

înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie,

 baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora; •

atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de

obiective de interes public local; •

conferă persoanelor fizice române sau straine, cu merite deosebite, titlul de

cetăţean de onoare al comunei sau al oraşului; •

hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice

române sau straine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; •

hotărăşte înfrăţirea comunei sau oraşului cu unităţi administrativ-teritoriale

similare din alte ţări; •

sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;

•

asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile

legii. Funcţionarea consiliului local

Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de razboi sau catastrofă. Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se întruneşte în şedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel  putin o treime din numărul membrilor consiliului. Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel putin 3 zile înainte de şedinţele extraordinare.

25

Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţa locuitorilor  comunei sau ai oraşului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. Sedinţele consiliului local sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în funcţie. Prezenţa consilierilor la şedinţă este obligatorie. Cazurile în care se consideră că absenţa este motivată se vor stabili prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. In situaţia în care un consilier absentează de doua ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local. Sedinţele consiliului local sunt conduse de un consilier, ales ca preşedinte de şedinţă prin votul tuturor consilierilor, pe o perioada de trei luni. Sedinţele consiliului local sunt publice, cu excepţia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să se desfăşoare cu uşile închise. Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşului, participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului, precum şi cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi  publice, organizaţii neguvernamentale, persoane juridice române sau straine se vor discuta întotdeauna în şedinţă publică. In legătură cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum, în condiţiile legii. Dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier se consemnează într-un proces-verbal, semnat de consilierul care conduce şedinţele de consiliu şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Consilierul care conduce şedinţele de consiliu, împreună cu secretarul unităţii administrativ-teritoriale îşi asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicităţii celor consemnate. Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care a cerut întrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente şi numai cu votul majorităţii consilierilor prezenţi. Problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, care va fi elaborat în termen de 30 de zile de la solicitarea iniţiatorului, precum şi de avizul comisiei de specialitate a consiliului. In exercitarea atribuţiilor ce ii revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate. 26

Hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii, administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşului, participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului, precum şi cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu organizaţii neguvernamentale, cu  persoane juridice române sau străine se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie. Hotărârile privind bugetul local, precum şi cele prin care se stabilesc impozite şi taxe locale se adoptă cu votul majorităţii consilierilor în funcţie. Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa două şedinţe consecutive, care vor  avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfăşura pe baza bugetului anului  precedent până la adoptarea noului buget local, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat. Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărâile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de lege. Proiectele de hotărâre pot fi propuse de consilieri sau de primar. Redactarea  proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale. Hotărârile consiliului local se semnează de consilierul care conduce şedinţele de consiliu şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. In cazul în care consilierul ales ca preşedinte de şedinţă lipseşte sau refuză să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de 3-5 consilieri. Secretarul nu va contrasemna hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală sau că depăşeşte competenţele ce revin, potrivit legii, consiliului local. In acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al şedinţei. Secretarul va comunica hotărârile consiliului local primarului şi prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării. Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunostinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării. Aducerea la cunosţinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale către prefect. In exercitarea mandatului consilierii sunt în serviciul colectivităţii locale. Fiecare consilier, precum şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului. 27

Pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate consilierul primeşte o indemnizaţie stabilită în condiţiile legii. Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte sau, dupa caz, în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului,  precum şi pentru hotărârile pe care le-au votat. După constituire consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe  principalele domenii de activitate. Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu excepţia viceprimarului. Comisiile de specialitate îşi aleg cate un preşedinte şi un secretar. Comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate şi lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor  lor. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.

1.5. Structura de personal

 STRUCTURA DE PERSONAL A PRIMĂRIEI IAŞI  FUNCŢII DE DEMNITATE PUBLICĂ

3

SECRETAR MUNICIPIUL IAŞI

1

Nr. total posturi din aparatul de specialitate FUNCŢII PUBLICE

634

FUNCŢII CONTRACTUALE

408

 TOTAL PERSONAL

1046

Din anliza organigramei si totodata a structurii de personal se poate observa prezenta unui numar de personal foarte mare in aceasta institutie precum si o structura supra ierarhizata, ceea ce poate afecta functionalitatea institutiei si celeritatea de care ar trebui sa dea dovada in relatia Primarie-Cetatean. 28

O structura de personal mai aplatizata ar imbunatati modul de organizare al activitatii in interiorul institutiei, precum si inter-relatiile de personal ale institutiei. Aceasta masura ar avea efecte positive si in gestionarea fondurilor destinate intretinerii institutiei,  precum si fondurile de salarii pentru personalul institutiei.

1.6. Relaţii cu exteriorul

Relaţiile dintre autorităţile publice centrale şi autorităţile publice locale sunt extrem de variate şi complexe, ele manifestându-se ca relaţii de autoritate ierarhică cu instituţiile superioare. Relaţiile dintre autoritatea de vârf a administraţiei publice şi autorităţile locale ale administraţiei publice sunt relaţii de autoritate ierarhică, generate de competenţa generală  pe care o are guvernul de a conduce administraţia publică locală la nivel naţional. Expresia acestui tip de relaţii de autoritate este dreptul de control al legalitătii pe care îl are prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, precum şi dreptul guvernului de a emite acte  juridice obligatorii pentru aceste autorităti locale. Autoritatea guvernului asupra consiliilor  locale trebuie exercitată strict în limitele legii şi cu respectarea autonomiei funcţionale a acestora, principiul autonomiei administrative şi al descentralizării serviciilor publice fiind înscrise în Constituţie. Primăria Municipiului Iaşi este subordonată Consiliului Judeţean Iaşi, care este şi ordonatorul principal de credite, având ca obiectiv analizarea modului de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin buget local şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele  proprii. Consiliul Judeţean Iaşi este ordonatorul principal de credite, iar principalele relaţii,  pe linie financiară, dintre CJI şi primăria Municipiului Iaşi sunt următoarele :

Consiliul Judeţean Iaşi

1

2 Primăria Municipiului Iaşi

29

Relaţiile cu Consiliul Judeţean Iaşi 1. De la Consiliul Judeţean Iaşi se primesc la începutul anului toate informaţiile privind sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat conform Legii  privind bugetul de stat pentru anul în curs. Pentru fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru anul în curs se va ţine cont de sumele repartizate de CJI sub forma: 1.

Sume defalcate din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat ( se alocă

lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit) pentru echilibrarea bugetului local folosit pentru a acoperi creditele bugetare privind : •

 protecţia socială privind asigurarea ajutorului social, ajutorul pentru încălzirea

locuinţei şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap; •

sume defalcate din impozit pe venit pentru echilibrarea bugetului local;

2.

Sume defalcate din impozitul pe venit aflate la dispoziţia Consiliului

Judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale; 3.

Sume defalcate din cote TVA pentru :

•

cheltuieli personal învăţământ preuniversitar de stat, burse şcolare(idem);

•

creşa – cheltuieli de personal;

•

centre de consultaţie agricolă – cheltuieli de personal şi materiale;

•

subvenţii pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populaţiei;

4.

Transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea diferitelor obiective

•

retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare;

•

dezvoltarea sistemului energetic;

•

actualizarea planurilor urbanistice;

•

reducerea riscului seismic pentru construcţiile cu destinaţie locuinţă;

•

lucrări de cadastru imobiliar;

 privind:

Aceste sume sunt defalcate pe trimestre, pentru fiecare obiectiv în parte. Pe baza informaţiilor primite de la Consiliul Judeţean Iaşi se realizează Bugetul de Venituri şi cheltuieli pentru anul în curs. 1.

Potrivit convenţiilor încheiate între primărie şi Consiliul judeţean Iaşi

 primăria virează în conturile de venituri ale C.J. Iaşi: 

Contribuţia de 25% din costul anual pe copil conf. H.G. nr. 457/2000; 30



40% din taxa asupra mijloacelor de transport mai mari de 12 tone.

Primăria mai are relaţii cu: 

Furnizorii de utilităţi  (încălzire, iluminat public, apă, telefon), de materiale,

furnituri de birou, obiecte de inventar, prestări servicii, executări lucrări etc; 

 Relaţii cu membrii comunităţii  ( persoane beneficiare de ajutor social,

ajutor de urgenţă, ajutor de încălzire etc; 

 Relaţii cu debitorii – contribuabili ( agenţi economici, persoane fizice etc);



 Relaţii cu trezoreria statului  – este banca prin care primăria îşi realizează

operaţiunile bancare de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor; 

 Relaţii cu şcolile care sunt ordonatori terţiari de credite – primăria emite

dispoziţii bugetare de deschidere de credite pentru cheltuieli de personal şi burse ( cote defalcate din TVA) şi cheltuieli materiale servicii şi de capital (venituri proprii ale bugetului local); Relaţiile externe ale primăriei FURNIZORII DE UTILITǍŢI

ŞCOLILE

MEMBRII COMUNITǍŢII PRIMǍRIA

DEBITORII

TREZORERIA

 Relaţiile Primăriei cu organismele financiar- bancare Prin sistemul de deschidere şi modificare a conturilor de venituri se asigură urmărirea în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe capitole şi subcapitole de venituri şi de  plătitori.

31

Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu repartizarea pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului local respectiv. Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin trezorerie numai după deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv. Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmează să se efectueze din bugetul local, avându-se în vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin  bugetul de stat. În limita volumului creditelor bugetare urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie din mijloacele bugetului local atât pentru activitatea proprie cât şi pentru instituţiile publice din subordine. Organele Trezoreriei şi organele fiscale vor îndruma şi recomanda agenţilor  economici să folosească forma de plată prin cont a sumelor datorate bugetului, preveninduse întârzieri în achitarea obligaţiilor către buget. Dispoziţia de plată completată cu toate elementele se depune de plătitori la unitatea bancară la care îşi are contul aceasta, prin tehnici publice locale. Formarea şi utilizarea resurselor financiare publice locale şi contul de execuţie a  bugetelor locale sunt supuse contolului Curţii de Conturi, care transmite dispoziţia de plată după înregistrarea preluării din cont a sumei, trezoreriei în raza căreia agentul economic îşi are domiciliulu fiscal. Prin primirea dispoziţiei de plată de la unitatea bancară a plătitorului se confirmă că agentul economic şi-a achitat obligaţia fiscală faţă de buget.

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri realizate la Primăria Iaşi în perioada 2005-2007

În continuare voi prezenta situaţia indicatorilor financiari (veniturile şi cheltuielile) la Primăria Municipiului Iaşi în perioada 2005-2007. În ceea ce priveşte Primăria Municipiului Iaşi, dinamica situaţiei economicofinanciară înregistrată în perioada 2005- 2007 este evidenţiată prin intermediul indicatorilor  economici de venituri şi cheltuieli , după cum urmează în tabelul următor :

32

Tabel nr. 1:Structura veniturilor la Primaria Municipiului Iasi in perioada 2005-2007 - mii lei Incasari 2005 Denumire

Sume

Incasari 2006 %

Sume

indicatori absolute absolute Venituri proprii 538.185.567 29,02% 1.162.183.8

Incasari 2005 %

Sume

absolute 63,26% 1.326.583.1

% 63,75%

- total 44 20 Venituri curente 472.901.505 25,50% 546.810.419 23,44% 621.071.120 28,83% Venituri din 18.165.877 0,98% 63.230.550 2,56% 47.124.150 1,73% capital Venituri

cu 47.118.185

2,54%

0

0,00%

0

0,00%

destinatie speciala Prelevari de la 1.285.177.6

69,29% 994.410.964 35,92% 1.864.625.6

 bugetul de stat 66 Subventii de la 31.481.728

1,70%

20.000.000

 bugetul de stat Donatii si 0

0,00%

sponsorizari Imprumuturi Total venituri

0,00% 100%

0 1.854.844.9

36,18%

0,75%

00 0

0,00%

971.325

0,07%

1.341.190

0,07%

0 2.672.000.0

0,00% 100%

0 2.535.662.0

0,00% 100%

61 00 60 Sursa: Bugetul de venituri si cheltuieli al Primariei Iasi pe anii 2005, 2007 si 2007 Din tabelul nr.1 privind structura si previziunile veniturilor la primaria municipiului Iasi, se observa ca veniturile proprii in anii 2006 si 2007 s-au dublat fata de anul 2005. Acestea au crescut de la 29,02% in 2005 la 63,75% in anul 2007. Acest fapt se datoreaza cresterii veniturilor ce intra in componenta veniturilor proprii la bugetul primariei Iasi. O  pondere semnificativa o detin veniturile curente, acestea sunt reprezentate mai ales de veniturile fiscale provenite din impozite si taxe unde primaria poate sa ia masurile cu privire la stabilirea si urmarirea incasarii acestora. Prelevarile de la bugetul de stat au avut o  pondere imporatanta in anul 2005, respectiv 69,29%, in anul 2006 acestea au scazut la 36,18%. Principala cauza o reprezinta aceea ca potrivit noii reglementari a finantelor publice 33

locale, cota din impozitul pe venit este inclusa in cadrul veniturilor proprii alaturi de celelalte impozite, taxe, contributii.

Tabel nr. 2:Structura si evolutia cheltuielilor din bugetul local al Primariei Iasi in perioada 2005-2007 - mii lei Realizari 2005

Realizari 2006

Realizari 2007

%

Sume absolute

Sume absolute

3,39% 41,48% 1,16% 4,03%

84.549.459 924.510.153 35.525.967 80.799.599

179.981.040 1.113.474.360 51.210.930 50.047.720

196.432.592 10,61%

172.364.o25

130.758.440

Servicii si dezvoltare publica, 609.632.474 32,92%

551.018.910

541.780.690

locuinte, mediu si ape Transporturi si comunicatii Alte actiuni economice Alte actiuni Transferuri Cheltuieli cu destinatie

2,12% 0,00% 1,45% 0,43% 2,37%

383.538.000 1.189.000 49.388.410 8.869.410 0

298.366.880 1.946.056 45.480.580 9.000.000 0

0,00%

0

100%

2.159.332.166

0 2.491.015.200

Denumire indicatori

Sume

absolute Autoritati publice 62.863.356 Invatamant 768.147.659 Sanatate 21.580.941 Cultura, religie si actiuni 74.728.293  privind activitatea de tineret Asistenta sociala

speciala Fond rezerva Total cheltuieli

39.383.204 0 26.919.022 8.000.000 43.934.840 0 1.851.622.3 81

Din tabelul nr.2 si fig.nr.2, corespunzator acestui tabel, se constata ca ponderea cea mai mare in structura functionala a cheltuielilor municipiului Iasi este detinuta de cheltuielile cu invatamantul (aspect specific municipiului Iasi), urmate de cheltuielile cu serviciile si dezvoltarea publica. Urmeaza, la o distanta considerabila cheltuielile privind asistenta sociala si autoritati publice. Restul categoriilor de cheltuieli au o pondere nesemnificativa.

34

Figura

nr.

1:

 Autorităţi publice 8%  Învăţămant 36% Sănătate 5% privind activitatea de tineret 3% Cultură, religie şi acţiuni  Asistenţă socială

5% 8% 3%0% 0% 14% 36% 24%

5%3% 2%

5% 3% Servicii şi dezvoltare publică 24% Transporturi şi comunicaţii 14%  Alte acţiuni economice 0%  Alte acţiuni 3% Transferuri Fond de rezervă 5%

Realizari 2005

Cap 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local 35

2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local

Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli se face pentru cele două părţi ale sale: cheltuieli şi venituri. Ca sursă de formare a bugetelor publice, veniturile reprezintă relaţia economică sub formă bănească prin intermediul căreia se mobilizează la dispoziţia statului fonduri pentru acoperirea unor nevoi publice concretizate în cheltuieli publice. Veniturile bugetare apar ca indicatori ai finanţelor publice cu o individualizare cu subdiviziunea clasificaţiei bugetare şi repartizare diferenţiată pe componente ale sistemului bugetar. Ele mai pot fi abordate ca instrumente economicofinanciare de influenţare a activităţii economice la nivel macro şi micro alături de calitatea de surse de formare a fondurilor băneşti centralizate. Conform Legii Finanţelor Publice Locale, veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe, alte venituri şi din venituri cu destinaţie specială, precum şi din cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale şi din transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat. Pentru dimensionarea veniturilor proprii se iau în considerare veniturile din impozite şi taxe locale care se stabilesc pe baza declaraţiilor de impunere ale contribuabililor, în cazul impozitelor şi a nivelurilor taxelor stabilite prin hotărâre de consiliul local. Impozitul este anual, se plăteşte trimestrial, în rate egale, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. În funcţie de termenele de încasare a veniturilor se dimensionează cheltuielile, care de regulă sunt mai mari decât veniturile, fiind necesară echilibrarea bugetului, cu cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Veniturile bugetelor locale se constituie din: a)

venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte

venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;  b)

sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c)

subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete;

d)

donaţii şi sponsorizări.

36

Veniturile instituite şi mobilizate la buget în mod obişnuit sunt considerate venituri curente sau ordinare. Aceste venituri se încasează cu regularitate la bugetele locale în cadrul fiecărui exerciţiu financiar , pe baza unor prelevări legale, constituind o sursă permanentă. Din aceasta categorie fac parte veniturile fiscale şi veniturile nefiscale . Veniturile fiscale

se concretizează în impozite, taxe, contribuţii şi în alte

venituri percepute la bugetele locale. Veniturile de felul acesta reprezintă prelevări legale din veniturile realizate de populaţie şi de agenţii economici, precum şi din averea  persoanelor fizice sau juridice la dispoziţia unitătii administrativ-teritoriale, pentru realizarea funcţiilor administraţiei publice locale. Aceste prelevări se fac în mod obligatoriu fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii din parte administraţiei publice locale şi cu titlu nerambursabil. Participarea persoanelor fizice şi juridice la acoperirea cheltuielilor unităţilor  administrativ teritoriale nu poate fi pe deplin înţeleasă făcând examinarea incidenţei pe care o au impozitele, taxele şi contribuţiile asupra contribuabililor. Ţinând cont de incideţta pe care o au impozitele, taxele şi contribuţiile asupra contribuabililor, veniturile fiscale sunt structurate în impozite directe şi impozite indirecte.  Impozitele directe

reprezintă sumele ce se percep direct de la persoane fizice sau

 juridice care trebuie să suporte la anumite termene sarcina fiscală stabilită pe baza datelor de care dispun organele fiscale privind persoana, averea, posesiunea sau venitul fiecărui contribuabil şi a cotelor fixate prin lege. Având în vedere că impozitele ca directe sunt înscrise, după calculul lor oficial, în evidenţele organelor fiscale ca fiind datorate bugetelor  locale acestea mai sunt numite şi impozite cu debit. Din categoria impozitelor directe ale bugetelor locale fac parte, pe lânga altele : impozitul pe clădiri de la persoane fizice, impozitul pe terenuri de la persoane fizice/juridice, taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice/juridice, alte impozite şi taxe de la populaţie, taxa teren.  Impozitele indirecte

spre deosebire de cele directe, nu se stabilesc direct şi

nominative asupra contribuabililor, ci se aşează aupra vânzării bunurilor sau asupra prestării unor servicii. Impozitele indirecte vizează utilizarea venitului sau averii. Impozitele indirecte nu presupune nominalizarea şi înscrierea suportatorului impozitului în evidenţele organelor fiscale, de aceea se mai numesc şi impozite fără debit . Din categoria impozitelor indirecte ale bugetelor locale fac parte: impozitul  pe spectacole, taxe pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare, taxe de timbru  pentru activitatea notarială, taxe extrajudiciare de timbru. 37

Veniturile nefiscale

sunt venituri care revin unitătilor administrativ teritoriale în

calitatea acestora de proprietar de capitaluri avansate pentru constituirea patrimoniului unităţilor economice şi instituţiilor publice care realizează acele activităti ale administraţiei  publice locale ce au, în principal caracter de prestaţie; este vorba despre vărsămintele din  profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale şi de vărsăminte de la instituţiile publice. Veniturile nefiscale sunt cunoscute şi sub denumirea de diverse venituri. Veniturile  prevazute in bugetele institutiilor publice si activitatilor finantate integral sau partial din venituri propprii sunt considerate tot venituri nefiscale. În cadrul bugelelor locale aceste venituri apar la capitolul : vărsaminte din profitul net al regiilor autonome. Când prestaţiile de interes local au caracter social cultural sau de altă natură, entităţile care le efectuează sunt organizate ca instituţii publice. Acestea funcţionează în cele mai variate domenii de activitate, realizând fiecare prestaţii specifice domeniului său de activitate. În cadrul bugetelor locale acestea sunt evidenţiate la capitolul: vărsăminte de la instituţiile publice. Veniturile nefiscale cuprinse în cadrul capitolului diverse venituri din clasificaţia  bugetară pentru bugetele locale cuprind acele venituri care au o individualitate determinată de condiţiile şi împrejurările în care se realizează. Din categoria veniturilor de felul acesta fac parte: venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri, venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate conform dispoziţiilor legale, restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi, venituri din concesiuni şi închirieri, penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite şi taxe. Veniturile din capital rezultă din vânzarea unei părţi din avuţia naţională aflata în

 patrimoniul public. Izvorul acestor venituri nu este activitatea din anul bugetar în care se încasează, ci este vorba de valorificarea unor bunuri ce s-au acumulat în patrimoniul public, fiind rezultatul utilizării unei părţi din resursele bugetare ale perioadelor trecute. În cadrul  bugetelor locale capitolul venituri din capital cuprind : venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiei publice, venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului şi venituri din privatizare.  Prelevările din bugetul de stat reprezintă acele sume alocate de la bugetul de stat

 pentru complementarea veniturilor bugetelor locale, care de regulă sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor proprii.Aceste venituri cuprind în cadrul bugetelor locale cotele şi

38

sumele defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din taxa pe valoare adăugata  pentru bugetele locale. Cotele defalcate din impozitul pe venit  reglementate

de prevederile art28 din

O.U.G. 45/2005 care presupune că din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, pe teritoriul cărora îşi desfăşoara activitatea plătitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judeţului şi 17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor şi judeţului. Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, care vor fi repartizate pe judeţe, în funcţie de următoarele criterii: •

capacitatea financiară calculată în funcţie de impozitul pe venit încasat pe

locuitor, în proportie de 70% din sumele defalcate; •

suprafaţa judeţului, în proporţie de 30% din sumele defalcate.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea  bugetelor locale, aprobate anual prin Legea bugetului de stat, şi din cota de 17% aparţinând  bugetului propriu al judeţului, o cotă de 25% se alocă bugetului propriu al judeţului, iar  diferenţa se repartizează pe comune, oraşe şi municipii prin hotărâre a consiliului judetean, după consultarea primărilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice, în funcţie de următoarele criterii: •

capacitatea financiară calculată în baza impozitului pe venit încasat pe

locuitor, în proporţie de 30%; •

suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 30%;

•

 populaţia unităţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 25%;

•

alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, în proporţie de 15%,

care să asigure cu prioritate susţinerea programelor cu finanţare externă, care necesită cofinanţare locală. Subvenţiile primite de la bugetul de stat 

reprezintă un alt procedeu de

complementare al veniturilor bugetelor locale care sunt insuficinte pentru acoperirea cheltuielor proprii. Subvenţiile primite de la bugetul de stat către bugetele locale, în scopul finanţării unor investiţii cu caracter social şi edilitar gospodaresc, precum şi altor acţiuni de natura celor prevăzute de legea bugetului de stat, sunt sumele primite de bugetele locale de

39

la bugetul asigurărilor pentru şomaj în vederea finanţării programelor pentru ocuparea temporara a forţei de muncă, sumele primite pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului.  Donaţiile şi sponsorizările reprezintă acele venituri ale bugetelor locale care au la

 bază un contract de sposorizare. Legea 500/2002 privind finanţele publice prevede că instituţiile publice pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri materiale şi fonduri  bănesti primite de la persoane fizice sau juridice, sub forma de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale. În cazul instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul local, mijloacele  băneşti primite de la persoane fizice şi juridice, sub forma donaţiilor şi sponsorizărilor sunt vărsate direct la bugetul local din care sunt finanţate acele entităti. Veniturile sunt grupate, din punct de vedere al sursei, în părţi, capitole şi subcapitole. Fiecare parte este reprezentată printr-o denumire, iar capitolele şi subcapitolele sunt redate atât prin denumire corespunzătoare sursei cât şi prin codificare cifrică, ambele fiind impuse de necesitatea preluării automatizate a informaţiilor în felul acesta. Printr-un grup de patru cifre este evidenţiat fiecare capitol, iar subcapitolele sunt codificate în cadrul capitolului prin şase cifre.

40

Veniturile bugetelor locale

Venituri curente

Venituri din capital

Venituri cu destinaţie specială

Cote, sume defalcate din veniturile bugetului de stat şi transferuri

Venituri din valorificarea unor bunuri

Venituri fiscale

Venituri nefiscale

Impozite directe

Impozite indirecte

Impozit pe profit

Impozit pe spectacole

Impozite şi taxe de la populaţie

Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

Vărsăminte din profitul net al regiilor

Venituri de la instituţii publice

Penalităţi şi majorări

Taxe extrajudiciare de timbru

Criterii de fundamentare a veniturilor 

41

La baza întocmirii părţii de venituri a bugetului de venituri şi cheltuieli stau următoarele criterii : 

 baza legală a veniturilor - veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli

şi nu se încasează decât dacă sunt reglementate expres printr-un act normativ şi se cuvin unităţii respective 

execuţia preliminară pentru anul de bază reprezintă execuţia certă pe o anumită

 perioadă de timp + execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corectată cu eventualele influenţe 

analiza şi studierea comparativă a veniturilor realizate pe total, pe structură şi în

dinamică. Se realizează analiză şi studii privind evoluţia veniturilor pe intervale mai mari de timp,  precum şi compararea veniturilor realizate pe ani. Deosebit de importantă este analiza structurii veniturilor, având în vedere că subvenţia bugetară se acordă în complementarea veniturilor proprii, deci şi dimensionarea volumului acesteia se realizează ţinându-se cont de volumul veniturilor   proprii obtenabile 

evoluţia volumului în funcţie de factorii producători de venit – se fac calcule

analitice pentru fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de indicatori privitori la veniturile medii realizate sau preliminate, corectaţi cu influenţe ce vor apare în anul de plan. În această etapă este importantă evaluarea corecta a veniturilor, prin efectuarea de studii şi analize asupra factorilor  ce pot influenţa realizarea şi depăşirea veniturilor sau nerealizarea lor. Aceşti factori trebuie analizaţi prin prisma întinderii lor în anul în care se elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli: dacă  baza de calcul creşte sau veniturile se diversifică, volumul veniturilor anului viitor poate creşte faţă de volumul veniturilor din anul de bază; dacă sursa de venit dispare, veniturile se reduc până la neincluderea lor în bugetul de venituri şi cheltuieli.

Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea Consiliului Local

Impozitul pe profit a devenit sursă la bugetul de stat conform art.34, alin 13 din Legea nr.342-2006 şi art.1, alin.1 din O.U.G. nr.110/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2005 privind Codul Fiscal, drept pentru care bugetul de venituri pe anul 2009 s-a diminuat cu suma de 77,66 mii lei faţă de încasările anului 2008, încasări provenite din recuperarea sumelor restante aferente perioadei de până la 31.12.2006. Cote defalcate din impozitul pe venit

42

Cotele defalcate din impozitul pe venit s-au estimat a se realiza în anul 2009 la un nivel de 230.000,00 mii lei având în vedere atât încasările anului precedent (11.472,59 mii lei) cât şi creşterea medie anuală a încasărilor din primul trimestru al anului curent (35,74%). Buget propus =230.000,00 mii lei

Sume alocate de Consiliul Judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale

Prin adresa nr. 11245-23524-29.12.2005 emisă de Consiliul Judeţean Iaşi şi de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi s-a comunicat, suma de 5.354.00 mii lei ce urmează a fi alocată de Consiliul Judeţean din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2009. Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice

În această categorie de venituri se încasează impozitul pe veniturile persoanelor  fizice nesalariate (colaboratori) care la data de 31.12.2008 înregistrează o rămăşiţă de 73,71 mii lei. Având în vedere posibilităţile reale de încasare a acestor sume plecând şi de la situaţia că debitorii în cauză , un număr de 9 operatori economici se află în procedură de lichidare/reorganizare şi în procedura insolvenţei şi a căror creanţă totalizează 58,49 mii lei, se propune un buget de 10,00 mii lei. Impozit pe clădiri

Impozitul pe clădiri reprezintă o contribuţie anuală bănească ce se datorează  bugetului local de către contribuabili pentru clădirile aflate în proprietatea acestora, indiferent de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora. Obiectul impozabil, îl reprezintă clădirile proprietate a contribuabililor, clădirile

 proprietate stat ce sunt administrate sau date în folosinţă unor contribuabili şi clădirile din fondul locativ de stat. Baza impozabilă a clădirilor ce aparţin persoanelor fizice şi juridice o reprezintă

valoarea lor stabilită potrivit unor criterii şi norme. Conform Legii 571/2005 privind Codul Fiscal impozitul pe clădiri la

 persoane fizice se calculează având în vedere mai multe elemente: zona de impozitare,materialele de construcţie folosite, numărul de niveluri ale imobilului, anul construcţiei şi gradul de dotare cu instalaţii pentru utilităţi. 43

Pentru calculul impozitului pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, sunt necesare următoarele date: rangul localitatii unde se află situată clădirea; teritoriul unde se afla: în intravilan sau în extravilan; zona în cadrul localităţii; suprafaţa construită desfăşurată a clădirii, respectiv: cea determinată pe baza dimensiunilor măsurate pe conturul exterior al acesteia sau în cazul în care clădirea nu poate fi efectiv măsurată pe conturul exterior, suprafaţa utilă a clădirii se înmulţeşte cu coeficientul de transformare de 1,20; tipul clădirii şi instalaţiile cu care este dotată aceasta; data finalizării clădirii. Formula de calcul a impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice este

următoarea:  Imp.c.pf. = Vi * C% * Coef. Corectie

unde: Imp.c.pf . = impozit pe cladire persoane fizice Vi = valoare impozabila C% = cota de impozitare, la persoanele fizice este de 0,1 la clădirile din mediu

rural şi 0,2 la cele din mediu urban. Coef.corecţie = coeficientul de corecţie care se stabileşte în funcţie de rangul

localităţii şi zona în care se află (extravilan sau intravilan). Valoarea impozabilă se determina dupa formula:

Vi = Sc * i

unde: Vi = valoarea impozabila. Sc = suprafata construita exprimată în m 2 i = valoarea care este in functie de dotarile cladirii.

Valoarea impozabilă a unei clădiri se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a clădirii, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea corespunzătoare în funcţie de dotările clădirii. Dacă o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădire se majorează dupa cum urmează: a) cu 15% pentru prima cladire în afara celei de la adresa de domiciliu; 44

b) cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; c) cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; d) cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu. Valoarea impozabilă se reduce în funcţie de perioada în care au fost realizate clădirile, astfel: la cele construite înainte de 1950 reducerea este de 50%; iar la cele construite între 1951-1977 reducerea este de 5%. Astfel pentru anul 2009 s-a propus un buget de 15.200,88 mii lei având ca suport: -inventarierea masei impozabile în luna ianuarie 2009 (12.341,86 mii lei) şi din care a rezultat un debit de 11.946,00 mii lei; -rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 7.573,12 mii lei; -încasările realizate la data de 31.12.2008 care au fost de 12.282,22 mii lei; -creşterea înregistrată, în primele două luni, a veniturilor din anul 2009 faţă de veniturile anului 2008 pentru aceeaşi perioada care este de 20%; -evoluţia crescândă a încasărilor din anii anteriori . - Încasări estimate din rămăşiţa anului 2008

= 4.922,00 mii lei

- Încasări estimate din debitul pe anul 2009

= 10.486,00 mii lei

TOTAL impozit pe clădiri de la persoane fizice  prevăzute în buget pentru anul 2009

= 15.408,00 mii lei

Impozitarea clădirilor la persoane juridice se face în funcţie de valoarea de inventar înregistrată în contabilitatea contribuabililor la care se aplică două cote de impozitare. Formula de calcul la impozitul pe clădire persoane juridice este următoarea: Imp.c.pj = Val. Iv * C%

unde: Imp.c.pj = impozitul datorat de persoanele juridice pe clădiri. Val. Iv = valoarea de inventar a clădirii la data intrării în patrimoniu. C% = cota de impozitare care poate fi cuprinsă între 0,5-1%.

Pentru anul 2009 se propune un buget de 46.323,12 mii lei având în vedere: 45

- inventarierea masei impozabile încheiate în luna ianuarie 2009 (44.205,41 mii lei) prin care s-a stabilit un debit de 38.375,00 mii lei; - rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 22.588,33 mii lei; - încasările realizate în anul 2008 care au fost de 26.148,92 mii lei; - evoluţia crescândă a încasărilor de la un an la altul care este în medie de 45%; -încasarea creanţei de 14.212,00 mii lei de la un mare contribuabil, din punct de vedere al obligaţiilor de plată către bugetul local, operator economic aflat în procedura insolvenţei, faza de reorganizare judiciară, şi care în planul de reorganizare are prevăzut achitarea creanţelor către bugetul local cât şi către alţi creditori, prin valorificarea unor  active de natura terenurilor şi clădirilor. - Încasări estimate din rămăşiţa anului 2008

= 18.070,00 mii lei

- Încasări estimate din debitul pe anul 2009

= 28.253,00 mii lei

TOTAL impozit pe clădiri de la persoane juridice  prevăzute în buget pentru anul 2009

= 46.323,00 mii lei

Impozit pe terenuri Contribuabilii impozitului pe teren sunt persoanele fizice, persoanele juridice,

asociaţiile familiale, unitătile economice ale unor persoane juridice care deţin în proprietate suprafeţe de teren situate în municipiu. Obiectul impozabil este reprezentat de următoarele categorii de terenuri:

terenuri neocupate de clădiri şi alte construcţii deţinute în proprietate de contribuabili  persoane fizice; terenuri neocupate de clădiri şi alte construcţii ce aparţin persoanelor   juridice şi sunt folosite în alte scopuri decât cele necesare desfăşurării activităţii pentru care sunt autorizate. Calculul impozitului pe teren - impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul

numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local. Formula de calcul :  Imp.t =S * Coef. corectie * Categ. de fol.

unde: Imp.t = impozit teren S = suprafaţa exprimată în metrii pătraţi

46

Coef. corecţie = coeficientul de corecţie în funcţie de amplasarea terenului în

extravilan sau intravilan, şi în funcţie de rangul localităţii. Categ. de fol. = Categoria de folosinta a terenului.

Zona din cadrul

Rangul localitatii (lei/mp)

localitatii 0 5.900 4.900 3.700 2.500

A B C D

I 4.900 3.700 2.500 1.200

Exemplu de calcul : O

II 4.300 3.000 1.900 1.000

III 3.700 2.500 1.200 700

IV 500 400 300 200

V 400 300 200 100

S.C. x are in patrimoniu un teren de 1000mp în

intravilanul oraşului Iasi , zona A, rangul III. Astfel societatea va avea de platit un impozit  pe teren de : Imp.t=1000mp*3.700=3.700.000/an

Impozitul pe teren se plăteşte anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice.Neplătirea la termen a obligaţiilor implică majorări de 0,06% pe zi şi penalităţi de 0,5% pe lună sau fracţiune de luna. In anul 2009 veniturile din impozitul pe terenuri de la persoane fizice au fost estimate în buget la valoarea de 1.995,68 mii lei. La stabilirea acestei valori s-au avut în vedere: - inventarierea masei impozabile în luna ianuarie 2009 (2.127,91 mii lei) prin care s-a stabilit un debit de 2.519,80 mii lei; - rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 3.515,67 mii lei; - încasările realizate în anul 2008 care au fost de 1.687,92 mii lei; - evoluţia crescândă a încasărilor din anii anteriori . - Încasări estimate din rămăşiţa anului 2008

= 895,00 mii lei

- Încasări estimate din debitul pe anul 2009

= 1.100,00 mii lei

TOTAL impozit pe teren de la persoane fizice  prevăzute în buget pentru anul 2009

= 1.995,00 mii lei

47

În cazul impozitului pe terenuri de la persoane juridice nivelul încasărilor   pentru anul 2009 au fost estimate la valoarea de 11.145,79 mii lei având la bază: - inventarierea masei impozabile în luna ianuarie 2009 (4.927,700 mii lei) prin care s-a stabilit un debit de 4.171,80 mii lei; - rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 7.515,67 mii lei; - încasările realizate în anul 2008 care au fost de 4.587,92 mii lei; - evoluţia crescândă a încasărilor din anii anteriori . - Încasări estimate din rămăşiţa anului 2008

= 6.959,00 mii lei

- Încasări estimate din debitul pe anul 2009

= 4.414,00 mii lei

TOTAL impozit pe teren de la persoane juridice  prevăzute în buget pentru anul 2009

= 11.373,00 mii lei

Impozitul pe terenurile situate în intravilan şi extravilan înregistrate în altă categorie de folosinţă decât teren curţi-construcţii s-a prevăzut în buget la valoarea de 84,54 mii lei şi reprezintă 46% din rămăşiţa anului şi 65% din debitul pe anul 2009 rezultat în urma inventarierii masei impozabile (100,13 mii lei).

Taxe judiciare de timbru,taxe de timbru pentru activitatea notariala şi alte taxe de timbru

Taxele judiciare de timbru se fac venit la bugetul de stat conform O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, bugetul de venituri pe anul 2009 sa diminuat cu suma de 1.703,52 mii lei faţă de încasările anului 2008, realizate până la intrarea în vigoare a actului normativ mai sus menţionat.

Sume defalcate din TVA

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru anul 2009 comunicate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi se prezintă astfel: - Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor  48

descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor

=

203.274 mii

lei - Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale = 8.861,08 mii lei Impozit pe s pectacole

Deoarece acest tip de impozit nu poate fi debitat la începutul anului întrucât se calculează un procent de 2%-5% din valoarea biletelor pentru spectacole, festivalurile, concursurile sportive etc. organizate pe raza municipiului Iaşi, iar în cazul discotecilor şi videotecilor se calculează în funcţie de suprafaţa (mp) a incintei videotecii sau discotecii înmulţită cu suma stabilită prin HCL nr.172/2008 ajustată cu coeficientul de corecţie aferent rangului localităţii, s-a estimat pentru anul 2009 un buget de 80,00 mii lei. La calcularea acestei valori s-au avut în vedere încasările din anul 2008 care au fost de 96,18 mii lei şi HCL nr.172/2008 privind stabilirea impozitelor şi taxelor pentru anul fiscal 2009. Alte impozite pe servicii specifice

În aceasta categorie de venit se încasează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate. Pentru anul 2009 s-a prevăzut în buget suma de 500,00 mii lei. La stabilirea acestei sume s-au avut în vedere solicitările multiple de scădere din evidenţa fiscală a mijloacelor de afişaj cât şi posibilităţile reale de încasare a acestor venituri. Taxa asupra mijloacelor de transport Platitorul taxei este orice persoana care are în proprietate un mijloc de transport

care trebuie înmatriculat în România şi datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport, cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datorează de locator. Calculul taxei - taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de

tipul mijlocului de transport: autoturisme, autobuze, autocare, microbuze, autocamioane. In cazul oricăruia dintre mijloacele de transport cu tracţiune mecanică, taxa asupra mijlocului de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului acestora pentru fiecare 500 cmc sau fracţiune. Capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizataă a unui mijloc de transport se stabileşte prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achiziţie sau un alt document similar. 49

Formula de calcul : T.mj.t. = Cap. c. * S 

unde: T.mj.t. = impozitul pe mijlocul de transport Cap.c. = capacitatea cilindrica a mijlocului de transport S = suma corespunzatoare capacitatii cilindrice a mijlocului de transport

ne de capacitate sub 500 cmc. Ţinând seama că taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de

 persoane fizice se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică, pentru anul 2009 s-a  prevăzut în buget suma de 5.443,84 mii lei calculată în funcţie de: - inventarierea masei impozabile în luna ianuarie 2009 (5.632,25 mii lei) prin care s-a stabilit un debit de 5.590,00 mii lei; - rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 5.715,67 mii lei; - încasările realizate în anul 2008 care au fost de 4.007,92 mii lei; - creşterea înregistrată, în primele două luni, a veniturilor din anul 2009 faţă de veniturile anului 2008 pentru aceeaşi perioadă care este de 30%. - Încasări estimate din rămăşiţa anului 2008

= 1.703,00 mii lei

- Încasări estimate din debitul pe anul 2009

= 3.795,00 mii lei

TOTAL taxă asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice estimate pentru anul 2009

= 5.498,00 mii lei

 În cazul persoanelor juridice taxa asupra mijloacelor de transport s-a prevăzut ăn buget la valoarea de 5.556,16 mii lei având în vedere: - inventarierea masei impozabile în luna ianuarie 2009 prin care s-a stabilit un debit de 5.182,000 mii lei; - rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 3.015,67 mii lei; - încasările realizate în anul 2008 care au fost de 4.309,76 mii lei; - creşterea înregistrată, în primele două luni, a veniturilor din anul 2009 faţă de veniturile anului 2008 pentru aceeaşi perioadă care este de 25%. - Încasări estimate din rămăşiţa anului 2008

= 1.443,00 mii lei

- Încasări estimate din debitul pe anul 2009

= 4.534,00 mii lei

TOTAL taxă asupra mijloacelor de transport deţinute 50

de persoane juridice estimate pentru anul 2009 = 5.977,00mii lei Ca şi în cazul persoanelor fizice, există şi la persoane juridice, mai ales la cele fără activitate, multe mijloace de transport înstrăinate şi pentru care nu s-au depus declaraţii. Totodată există un număr de 867 de contribuabili care se află în procedura de lichidare/ reorganizare şi în procedura insolvenţei a căror creanţă totalizează 1.534,00 mii lei. Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare

În această categorie de venit se încasează taxa pentru eliberarea autorizaţiilor  sanitare de funcţionare, taxa pentru eliberarea şi viza anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică pe raza municipiului Iaşi. Pentru anul 2009 s-a prevăzut în buget suma de 559,00 mii lei âca urmare a eliberării în anul 2009 a unui număr de 1.100 de autorizaţii la valoarea medie de 472 lei, 2.500 avize de principiu la valoarea de 8 lei şi 400 de înregistrare de O.R.C. la valoarea totală de 20,00 mii lei. Alte taxe pe utililizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi

În această categorie de venit se încasează taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor prevăzute în titlul IX, cap V din legea nr. 571/2005. Valorile acestor  taxe sunt stabilite prin HCL 172/2008. Pentru anul 2009 s-a prevăzut în buget suma de 5.877,00 mii lei având în vedere încasările anului 2008 care au fost de 5.665,75 mii lei. Alte impozite şi taxe fiscale

În acest subcapitol bugetar se încadreză cotele defalcate din impozitul pe salar  şi taxa de teren restanţe (din anii anteriori) precum şi taxele pentru folosinţă teren, contravaloarea bonurilor valorice din pieţe, târguri, obor, bazar, ştrand, pationoar, pârtia de schi etc. Pe anul 2009 s-a estimat un buget de 9.000,00 mii lei stabilit pe baza: -rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 1.842,92 lei; -încasările realizate în anul 2008 care au fost de 9.210,82 mii lei; -cuantumul taxelor aprobate prin HCL nr.172/2008; -reducerea numărului tonetelor de pe raza Municipiului Iaşi. Venituri din concesiuni şi închirieri

51

Pentru anul 2009 s-a prevăzut în buget suma de 30.000,00 mii lei compusă din: -venituri din chirii spaţii cu altă destinaţie, chirii locuinţe de serviciu, chirii locuinţe sociale, chirii locuinţe ANL, redevenţă cabinete medicale şi concesionări şi închirieri locuri parcare

= 8.000,00

mii lei -venituri din redevenţe pentru concesionare servicii publice din subordine

=22.000,00 mii

lei TOTAL venituri din concesionări şi închirieri estimate pentru anul 2009

=30.000,00 mii

lei

Venituri din dividente

În urma comunicărilor făcute de societăţile comerciale subordonate Consiliului Local, pentru anul 2009 s-a estimat a se încasa suma de 2.475,00 mii lei astfel: -SC Salubris SA

120,00 mii lei

-SC Citadin SA

3.355,00 mii lei

Contribuţia persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social

La stabilirea bugetului pe anul 2009 de 28,00 mii lei s-au avut în vedere încasările realizate în anul 2008 de 28,48 mii lei. Aceste venituri se încasează de la Cantina de Ajutor Social conform art.4, alin. 2 din Legea nr.208/1997 şi reprezintă contravaloarea meselor acordate persoanelor defavorizate. Taxe extrajudiciare de timbru

La acest subcapitol bugetar se încasează taxele extrajudiciare de timbru conform Legii nr.117/1999, cu modificările ulterioare. Pentru anul 2009 s-a prevăzut în  buget suma de 1.987,00 mii lei stabilită pe baza încasărilor din anul 2008. Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale

52

La calcularea nivelului încasărilor pe anul 2009 de 30.000,00 mii lei s-au avut în vedere soldul debitelor înregistrate în contabilitate în valoare de 40.208,66 mii lei la data de 29.02.2009 cât şi sumele repreyenând amenzi care vor fi primite în anul curent. Aceste venituri reprezintă amenzile de circulaţie acordate de organele de poliţie abilitate, sancţiunile date de inspectorii de specialitate din cadrul compartimentelor de impunere persane fizice şi persoane juridice ca urmare a nedepunerii sau depunerii cu întârziere a declaraţiilor de impunere în termen în urma dobândirii sau înstrăinării de bunuri impozabile de către contribuabili, precum şi sancţiunile aplicate de către serviciile din cadrul Primăriei Iaşi cât şi a regiilor autonome subordonate care au calitatea de a controla modul de aplicare a legiilor şi hotărârilor Consiliului Local de către persoane fizice şi juridice. Transferuri voluntare, altele decât subenţiile

In acest capitol se încasează donaţiile şi sponsorizările şi alte transferuri voluntare. Pentru anul 2009 s-a prevăzut în buget suma de 16,90 mii lei egală cu nivelul încasărilor din primele trei luni ale anului curent. Pe măsura încasărilor ulterioare se va  proceda la rectificarea bugetului astfel încât aceste sume să poată fi cheltuite pe destinaţia respectivă. Venituri din capital

La acest capitol se încasează veniturile aferente Decret Lege 61/1990  privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie precum şi Legea 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor  de prestări servicii, aflate în adminstrarea consiliilor locale. Pentru anul 2009 s-a prevăzut în buget suma de 3.130,71 mii lei astfel: -venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice

=109,83 mii

lei (la stabilirea acestei valori s-a avut în vedere încasările din anul 2008) - venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului

=300,00 mii

lei (la stabilirea acestei valori s-au avut în vedere ratele scadente în anul 2009 şi valoarea estimată a locuinţelor ce urmează a fi vândute în acest an) - venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat lei

53

=2.729,88 mii

(la stabilirea acestei valori s-a avut în vedere valoarea contractelor aflate în derulare şi valoarea imobilelor cu destinaţie de cabinete medicale disponibile la vânzare).

2.2. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai bugetului local

Fundamentarea cheltuielilor de personal Cheltuielile cu salariile cuprind :

 Salarii de bază (FD.SB) reprezinta necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaţilor   primăriei şi se determină pe baza următoarelor elemente: -

numărul mediu de salariati(N)

-

salariul mediu din anul de baza modificat cu influienta majorarilor de salarii

 previzionate pentru anul de plan (SMB) Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relatiei: FD.SB = N x SMB x 12 luni

 Indemnizatii de conducere (IC) reprezinta drepturile banesti cuvenite persoanelor  care indeplinesc functii de conducere in cadrul primariei si se calculeaza in functie de : -

numarul persoanelor cu functie de conducere (NC)

-

indemnizatie medie de conducere realizata in anul de baza influientat cu eventualele

modificari prevazute in anul in curs (IMC) 54

Relatia de calcul este: IC = NC x IMC x 12 LUNI

 Sporul de vechime(SPV) pentru vechimea in munca salariatii beneficiaza de un spor  de vechime de 20% calculat la salariul de baza. Cheltuielile ocazionate cu sporul de vechime sunt in functie de vechimea personalului angajat si cuantumul sporului de vechime aferent acestuia.

 Alte drepturi salariale cuprinde sumele cuvenite consilierilor primariei sub forma de indemnizatii, pe anul curent .

 Exemplu de calcul  Ionescu D., referent, clasa III, grad sup., TR.1, Salar tarifar 731 RON, Indemnizaţie de

conducere 0, Salar merit 15%, Spor condiţii de muncă 10%, Spor vechime 20% Salar tarifar (încadrare) = 731 RON

Zile salar tarifar se calculează împărţind salariul tarifar la nr de zile din lună iar apoi se înmulţeşte cu nr de zile lucrate. Salar tarifar / zi = 731 RON / 22 zile din lună = 33,22 ron / zi Salar tarifar = 33,22 x 22 zile = 731 RON

Exemplu pentru mai puţine zile lucrate; Salar tarifar = 33,22 x 15 zile = 499 RON Salariu de Merit (10 – 15%) = 731 RON X 15% = 110 RON Spor pentru condiţii deosebite (10%) se aplică la (Salariu Tarifar + Salariu de Merit)

x10% SP COND = [731(S.T) + 110(S.M)]X10% = 84 RON SPOR VECHIME (20%) se aplică la Salariu de bază (S.T +S.M) S.V = [731(S.T) +110(S.M)] x 20% = 168 RON PREMII 599 RON SALARIU BRUT = 730(S.T) +110(S.M)+84(S.C) +168(S.V) +599(PREMII) = 1692

RON

55

Transe de vechime in munca

Cota din salariul de baza

intre 3 si 5 ani

5%

de la 5 la 10 ani

10 %

de la 10 la 15 ani

15 %

de la 15 la 20 ani

20 %

 peste 20 de ani

25 %

Fundamentarea cheltuielilor materiale Cheltuieli materiale si servicii Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire cuprinde fondurile banesti necesare pentru

 buna functionare a consiliului local reprezentand platile pentru incalzit, iluminat, apa canal, posta telefon, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari de serviciu necesare consiliului local. Aceste fonduri se evalueaza pe baza devizului intocmit in preturi curente.  Materiale si prestari servicii cu caracter functional  cuprinde

fondurile banesti

necesare pentru achizitonarea carburantilor pentru autovehicule, piese de schimb conform devizelor. Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata

cuprinde fondurile banesti

necesare pentru achizitionarea de obiecte cu caracter functional sau de uz administrativ gospodaresc.  Reparatii curente

cuprind fondurile pentru efectuarea reparatiilor la mijloacele fixe

din patrimoniul primariei conform devizului pentru reparatii curente.  Deplasari, detasari (D)

cuprinde fondurile banesti necesare acoperirii cheltuielilor 

ocazionate de aceste deplasari in tara. Aceste fonduri se fundamenteaza in functie de: 56

-

nr. de persoane care se deplaseaza (NR )

-

nr. de zile de deplasare ((NZ)

-

costul transportului pe o persoana (KT)

-

costul diurnei pentru o persoana pe zi (KD)

-

costul cu cazarea pentru o persoana (KC)

D = NR x NZ x KT x KD x KC se fundamenteaza pe baza devizelor pentru reparatii capitale la

 Reparatii capitale

imobilele consiliului local, la perioadele stabilite prin actele normative in vigoare Carti si publicatii

cuprinde fondurile necesare procurarii de reviste si publicatii de

specialitate: Tribuna Economica, Impozite si taxe, etc. Alte cheltuieli

cuprinde fondurile necesare desfasurarii unor actiuni pentru

calificarea, perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor. Indicatori specifici ai cheltuielilor materiale : cantitatile de materiale si preturile estimate, luindu-se in calcul influienta indexarii preturilor si tarifelor de consum previzionate  pentru anul de plan.  Fundamentarea cheltuielilor materiale si de servicii

Cheltuielile materiale si de servicii sunt in principal cheltuieli de intretinere si gospodarire. Acestea cuprind fondurile banesti necesare pentru buna functionare a consiliului local reprezentand platile pentru incalzit, iluminat, apa canal, posta telefon, furnituri de birou, materiale  pentru curatenie, alte materiale si prestari de serviciu necesare consiliului local. Materialele si prestarile de servicii cu caracter functional cuprind fondurile banesti necesare pentru achizitonarea carburantilor pentru autovehicule, piese de schimb conform devizelor. Obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata cuprind fondurile banesti necesare  pentru achizitionarea de obiecte cu caracter functional sau de uz administrativ gospodaresc. Reparatiile curente cuprind fondurile pentru efectuarea reparatiilor la mijloacele fixe din  patrimoniul primariei conform devizului pentru reparatii curente. Reparatiile capitale se fundamenteaza pe baza devizelor pentru reparatii capitale la imobilele consiliului local, la perioadele stabilite prin actele normative in vigoare.

57

Cartile si publicatiile cuprind fondurile necesare procurarii de reviste si publicatii de specialitate: Capital, Ziarul Financiar, etc.

Fundamentarea subventiilor si transferurilor  Cheltuielile de transfer nu reprezinta un veritabil consum de resurse, ci o serie de operatiuni de redistribuire in favoarea unor persoane fizice sau a unor organisme publice sau  private. Intre cheltuielile de transfer se pot deosebi : 

cheltuieli publice pentru asistenta sociala ;



cheltuieli de transfer catre sectorul cultural-educativ pentru acordarea de burse sau

subventionarea institutiilor din acest domeniu ; 

subventii acordate regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital de stat ;



dobanzi platite pentru imprumuturi interne sau externe contracte de stat sau alte

organisme publice. Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice livrate  populatiei, se repartizeaza de Consiliul Judetean in functie de cantitatea de energie termica livrata  populatiei pentru care pretul local depaseste nivelul de referinta.

Fundamentarea cheltuielilor de capital  Cheltuielile de capital sunt cele care permit achizitionarea sau constructia de bunuri  publice de folosinta indelungata, contribuind la imbogatirea, modernizarea sectorului public, cum ar fi construirea de autostrazi, porturi, aeroporturi, baraje, sisteme de irigatii, scoli spitale, cladiri administrativeetc. In programul de investitii se vor inscrie cheltuieli pe ani si etape de executie pentru investitiile in continuare si investitiile noi. In listele de investitii se vor inscrie cu prioritate obiectivele de investitii incepute in anii precedenti si neterminate pentru care exista conditii de finantare finalizate pana la incheierea exercitiului bugetar. Sumele ce se prevad pentru aceste investitii se vor stabili dupa luarea in calcul a tuturor   posibilitatilor de fiantare din surse proprii sau din surse atrase. CHELTUIELI DE CAPITAL

Investitii ale institutiilor publice cuprinde fondurile banesti necesare obiectivelor de investitii noi si dotarile independente se evalueaza pe baza studiilor de fezabilitate si proiectelor.

58

 Principalii indicatori pe baza carora se fundamenteaza cheltuielile curente care se  prevad in bugetele locale : 

Indicatori specifici ai cheltuielilor cu salariile : numarul mediu de salariati,

salariul mediu din anul de baza modificat cu influienta majorarilor de salarii previzionate pentru anul de plan , numarul persoanelor cu functie de conducere, indemnizatie medie de conducere realizata in anul de baza influientat cu eventualele modificari prevazute in anul in curs , sporurile de vechime si alte sporuri legal constituite, numarul de consilieri si indemnizatia prinita, contributia consiliului local la constituirea fondului pentru asigurarile sociale, contributia pentru  plata fondului de somaj, nr. de persoane care se deplaseaza in interes de serviciu, nr. de zile de deplasare , costul transportului pe o persoana ,costul diurnei pentru o persoana pe zi , costul cu cazarea pentru o persoana. 

Indicatori specifici privind cheltuielile pentru burse sociale : numarul dosarelor 

depuse si acceptate, cuantumul bursei, numarul lunilor de acordare a bursei. 

Indicatori specifici ai cheltuielilor materiale : cantitatile de materiale si preturile

estimate, luindu-se in calcul influienta indexarii preturilor si tarifelor de consum previzionate  pentru anul de plan. 

Indicatori specifici ai cheltuielilor pentru incalzire : cantitatea de combustibil

necesra si pretul combustibilului estimat pentru anul de plan. 

Indicatori specifici ai cheltuielilor pentru mijloacele de transport : consumul

normat de carburat si pretul combustibilului estimat pentru anul de plan, piesele de schimb. 

Indicatori specifici ai ajutorului pentru incalzirea locuintei : numarul de cazuri

care beneficiaza de acest ajutor, baremul acordat conform prevederilor legale 

Indicatori specifici ai ajutorului pentru venitul minima acordat : numarul de

dosare depuse si validate, baremurile stabilite conform prevederilor legale

Criterii de fundamentare a cheltuielilor  

baza legala a cheltuielilor – nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul de

venituri si cheltuieli sau finantata prin acesta daca nu este reglementata printr-un act normativ ; 

executia preliminara pentru anul de baza consta in executia certa pe o perioada de

timp ;

59



analiza si studierea comparativa a cheltuielilor, atat pe total, cat si pe structura si in

dinamica ; 

preturile si tarifele diferitelor servicii care au repercursiuni directe asupra structurii

si evolutiei cheltuielilor ; 

 baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul carora anumite

categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelele maxime, ce nu pot fi depasite.

2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local

Pana la 15 mai a anului bugetar, in curs trebuie definitivat proiectul de buget  pentru anul următor.  Fluxul informational  al întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieili  porneşte de la serviciile Consiliului local al Municipiului Iaşi si de la regiile autonome si instituţiile publice subordonate consiliului.Toate acestea transmit proiecte de buget de venituri si cheltuieili,care sunt centralizate la nivelul serviciului Buget-Contabilitate.Acest serviciu întocmeşte proiectul de buget de venituri si cheltuieli în forma preliminară.Acest  proiect este prezentat primarului spre avizare. Primarul supune proiectul de buget de venituri şi cheltuieli aprobării Consiliului local.Consiliul local aprobă proiectul de buget de venituri şi cheltuieili şi un raport de prezentare a acesuia. În continuare,secretarul Consiliului local transmite un exemplar din proiectul  bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat,către Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar de Stat Iaşi.De aici proiectul de buget ajunge la Ministerul Finantelor.Toate aceste acţiuni au loc în luna mai a anului in curs.

60

La Ministerul Finanţelor se fac recalculări şi modificări si rezultă un proiect de  buget modificat care urmează aceeaşi cale,de data aceasta în sens descendent(de la centru spre teritoriu). În cazul în care dupa ce a fost aprobat bugetul de venituri si cheltuieli al  primăriei,sunt necesare transferuri de credite de la un capitol la altul,acestea trebuie aprobate de Consiliul local. În scopul elaborarii unui buget de venituri si cheltuieli cât mai apropiat de realitate la nivelul PMI, se au in vedere urmatoarele: Respectarea normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor în legatură cu elaborarea proiectului de buget; Dimensionarea corectă si reală a cheltuielilor conform normativelor legale în vigoare; Evaluarea veniturilor in mod discrtet,ca venituri bugetare si extrabugetare. Fluxuri informaţionale privind întocmirea bugetului de venituri si cheltuieli la Primaria Municipiului Iaşi

61

Responsabilitatile si competentele in fundamentarea cheltuielilor bugetare sunt structurate in cadrul ordonatorilor de credite bugetare si declanseaza fluxuri informationale ascendente separat  pe componente bugetare.  Nivelurile de pozitionare ale implicarii institutionale in fundamentarea cheltuielilor   bugetare sunt : 

nivelul I – ordonatori tertiari de credite bugetare(pe componente bugetare)



nivelul II – ordonatori secundari de credite bugetare



nivelul III – ordonatori principali de credite bugetare



nivelul IV – Ministerul Finantelor Publice

Fluxurile informationale in fundamentarea cheltuielilor, pe fiecare componenta bugetara in parte, se deruleaza potrivit calendarului stabilit prin prevederilelegale in vigoare. Procedura 62

 bugetara cu privire la elaborarea proiectelor de bugete publice implica, consumatorii de fonduri  publice(ordonatorii de credite) care, potrivit ierarhiei lor , in cazul activitatii proprii , efectueaza calcule asupra cheltuielilor aferente acestora, potrivit clasificatiei economice. In ceea ce priveste activitatea centralizatoare, la ordonatorii ierarhic superiori de credite bugetare fundamentarea se realizeaza pe comparaia cheltuielilor

rezultate din calcule proprii cu cele din propunerile

institutiilor bugetare subordonate.

GUVERN Ministerul finantelor publice Consiliul judetean Consiliile locale Ordonatorii tertiari de credite bugetare din  bugetele locale

63

Cap 3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetului local 3.1. Incasarea veniturilor bugetare (modalităţi tehnice, termene de plată, fluxuri informaţionale)

Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetara alimentarea cu mijloace banesti sau alocarea de fonduri. Pentru unitatile administrativ -teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil in care se consemneaza incasarile din venituri proprii si cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare (sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferuri din acelasi buget cu completare). Veniturile bugetelor locale sunt formate din: 

venituri proprii : impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi

cote defalcate din impozitul pe venit; 

 sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;



 subveţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;



donaţii si sponsorizări.

La rândul lor  veniturile proprii pot fi grupate astfel: venituri curente formate din venituri fiscale şi venituri nefiscale. Veniturile fiscale sunt formate din: impozite directe şi impozite indirecte. Veniturile curente fiscale- impozite directe

cuprind: impozitul pe profit,

impozite şi taxe de la populaţie; taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite în alte scopuri decât pentru agricultură şi silvicultură; impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice; taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane  juridice precum şi alte impozite directe. Veniturile curente fiscale-impozite indirecte

se percep cu prilejul vânzării

 bunurilor şi al prestării serviciilor în momentul în care se efectuează. Aceste venituri cuprind impozitul pe spectacole, taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială şi taxe extrajudiciare de timbru.

64

Veniturile curente nefiscale

cuprind vărsăminte din profitul net al regiilor 

autonome, vărsăminte de la instituţiile publice şi diverse alte venituri. La categoria alte venituri, pot fi menţionate contribuţia lunară a părinţilor sau susţinătorilor legali pentru întreţinerea copiilor în creşe, contribuţii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor  cantinelor de ajutor social, precum şi taxele din activităţi cadastrale. Veniturile din capital 

la nivelul municipiului Iaşi sunt constituite din

venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice, din vânzarea locuinţelor  construite din fondurile statului, venituri din privatizare şi din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat. În cadrul veniturilor cu destinaţie specială se încadrează taxele speciale aplicate la servicii prestate locuitorilor, veniturile din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat, venitul din fondul pentru drumurile publice, venituri din fondul de intervenţie, venituri din fondul pentru locuinţe, venituri din amortizarea mijloacelor fixe, donaţii, sponsorizări, sume acordate de persoane juridice şi fizice în vederea participării la finanţarea unor acţiuni de interes public. Cota defalcată din impozitul pe venit 

, prin vechea legislaţie cotele din

impozitul pe venit erau incluse în categoria prelevări de la bugetul statului, prin această nouă reglementare 1 cotele din impozitul pe venit sunt incluse în categoria veniturilor   proprii alături de impozite, taxe, contribuţii, vărsăminte şi alte venituri locale. Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat 

sunt destinate

 pentru echilibrarea bugetelor locale. Aceste sume provin din impozitul pe salarii, impozitul pe venit şi din taxa pe valoarea adăugată. Subvenţiile primite de la bugetul de stat sau de la alte bugete

au o destinaţie

clară, precisă în cadrul bugetelor locale. Incepand cu anul 2004 donaţiile şi sponsorizările se evidenţiază în conturi de venituri parte integranta a veniturilor totale ale bugetului şi se utilizează în conformitate cu destinaţiile pentru care au fost primite. În cazul celorlalte bugete publice (ale statului), conturile deschise la trezorerie sunt separate pe venituri şi cheltuieli, existand aici un „automatism” in circuitul  banului public, in sensul ca acoperirea cheltuielilor nu este conditionata imediat de încasarea veniturilor in acelasi buget. Din punct de vedere tehnic finantarea bugetara se deruleaza diferit la  bugetele statului fata de bugetele locale. Particularitatea in finantarea din bugetele locale 1

OUG 45/2003 privind finantele publice locale, Monitorul Oficial 431 din 19.06.2003;

65

deriva din faptul ca acoperirea cheltuielilor se face in limita disponibilitatii

existente in

cont. Pentru a reflecta disponibilitatile existente in cont si starea de echilibru a bugetului, pe exemplul Primariei Municipiului Iasi, analizam conturile de executiei pentru anii 2005, 2006 si 2007, urmarind rata de incasare a veniturilor totale faţă de prevederile iniţiale. Rata realizării veniturilor totale se calculeaza dupa urmatoarea formula:  RVI 

=

VI  V  PL

×

100,

unde:  RVI  - rata realizării veniturilor totale faţă de prevederi,

VI- veniturile încasate, V  PL - venituri planificate (prevederi iniţiale)

prin bugetul de venituri şi cheltuieli.

Rata exprimă ponderea veniturilor încasate faţă de veniturile planificate şi  permite adoptarea de măsuri în cadrul managementului financiar pentru accelerarea încasărilor la bugetul local şi măsuri operative pentru executarea creanţelor bugetare restante. Cu cât această rată se apropie de 100%, cu atât echilibrul bugetului este mai  puţin afectat, iar pe măsură ce rata se îndepărtează ca valoare de procentajul maxim, echilibrul bugetului este pus în pericol prin nerealizarea veniturilor 

Tabel Calculul ratelor de incasare/realizare a veniturilor totale faţă de prevederile iniţiale în perioada 2005 - 2007

INDICATOR VENITURI TOTALE Venituri proprii-total I. Venituri  curente

 A.Venituri fiscale  A1.Impozite directe Impozitul pe profit Impozite şi taxe de la populaţie -impozitul pe

Preved eri (mii RON) 217496 ,25 58548, 02 50716, 02 31626 20826 700 10176 15

2005 2006 2007  Încas Rat Prevede  Încasări Rat  Încasă ări ri Prevederi ri Rata a (mii a (mii (mii (mii (%) RON) (%) (mii RON) RON) RON) (%) RON) 18548 85 270376, 216580, 80 275401,7 25356 92 4,5 12 63 7 6,21 53818 92 168065, 114120, 68 150414,4 13029 87 ,56 97 07 8 3,51 47290 93 58158,9 54680,9 94 61776,48 62107, 101 ,15 0 3 15 29411 93 37604,6 35279,5 95 40485,67 40622, 100 ,58 0 4 11 19417 93 24624,6 23526,5 95 28832,12 29050, 101 ,71 0 4 49 638,2 91 900 833,15 93 182 180,68 99 6 9051, 89 10554,6 10069,0 95 11781.99 11948. 101 74 0 6 32 11 73 3 2,77 92 0 0 0

66

veniturile liber  profesioniştilor  -impozitul pe clădiri persoane fizice -taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice -impozitul pe veniturile din  închirieri... -impozitul pe veniturile obţinute din drepturile de autor... -impozitul pe veniturile obţinute din premii şi câştiguri în bani sau în natură -impozitul pe venitul persoanelor fizice nesalariate -impozitul pe terenuri persoane fizice -alte impozite şi taxe de la populaţie Taxa pe teren Impozitele pe clădiri şi terenuri de la persoanele  juridice  Alte impozite directe  A2.Impozite indirecte Impozitul pe spectacole  Alte impozite indirecte B.Venituri nefiscale Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome Vărsăminte de la instituţiile publice Diverse venituri II. Venituri din capital  III.Venituri cu  destinaţie

7700

6860, 40

89

8000

7746,80

97

9174,16

9282,2 2

101

900

816,0 3

91

1000

906,98

91

986.56

1008.0 6

102

1

0,72

72

0,70

0,65

93

0

0

0

0

0

0

0,9

0,87

97

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

120

91,04

76

50

49,02

98

0

0

0

1400

1255, 94

90

1500

1361,97

91

1585,28

1579.2 9

100

40

16,61

42

0

0

0

36

78.76

118

650

578,3 1

89

230

277,73 121

35

33.58

95

7600, 100 36

10900

10428,0 4

96

15026,79

1514,8 8

101

91

2040

1918,56

94

1807,34

98

93

12980

12203

94

11652,55

1773,2 3 11572, 22

92

130

105,46

81

98.81

96,18

97

93

12850

94

11533,54

20554,3 0

92

21290,81

11476, 04 21484, 43

99

94

12097.5 4 18951.3 9

101

27,71

79

0

0

0

0

0

0

1294, 32 17595, 16556 02 ,54 2072 1816, 59 5760 4711, 82

89

2309,10

2174,97

94

2468,19

97

94

18245,2 0

16776,4 2

92

18822,62

88

6210

6323,05 102

4454,66

82

0

2388.0 8 19096, 35 4712,4 2 0

7600

1549, 03 10800 9993, 87 130 119,78 10670 9874, 09 19090, 17878 02 ,57 1700

35 1460

67

0

0

0

99

101 106 0

specială IV. Prelevări de

la bugetul de stat

Cote defalcate din impozitul pe salarii  Sume defalcate din TVA Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 

154148 12851 ,23 7,77

83

203240, 25

153469, 51

76

208705,3 7

18646 2,54

89

80

90

86,63

96

11

10,70

97

73547, 73434 100 94 ,37

82570,4 0

82555,1 100 2

122156,9 0

12062 3,77

99

80510, 55011 29 ,28

120579, 86

70827,7 7

86537,47

65828, 08

76

63473, 95

75

0

0

2354.1 3

100

150

100

134,12

43

90

72,11

68

59

-cote defalcate din impozitul pe 62951, 38284 61 101595, 53116,0 52 84183,34 67 ,99 50 9 venit -sume defalcate din impozitul pe 17360, 16527 venit pentru 95 16972,79 15700,11 93 0 30 .98 echilibrarea bugetelor locale sume alocate de consiliul judeţean pentru 198,32 198.3 100 2011,57 2011,57 100 2354.13 2 echilibrarea bugetelor locale 314.3 66 Subvenţii de la 4800 2500 2000 80 150 2 bugetul de stat Donatii si 0 0 266,96 97,13 36 315,26 sponsorizari Sursa: Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale, Primăria Municipiului Iaşi

În tabelul prezentat sunt prezentate, pe cazul Municipiului Iaşi, prevederile la partea de venituri şi încasările realizate, date corespunzătoare anilor bugetari 2005, 2006 şi 2007 pe baza cărora sunt calculate ratele pentru principalele categorii de venituri. Analizând ratele din tabelul, se observă mai întai o scădere cu 5% a gradului de execuţie a părţii de venituri în anul 2007 veniturile totale s-au încasat într-o proporţie de 85% faţă de anul 2006 când rata a fost de 80% ca apoi să crească până la 92% în anul 2007. Influenţă negativă au avut atât veniturile proprii a căror rată de încasare a scăzut de la 92% în 2007 la 68% în 2006, cât şi prelevările de la bugetul de stat, a căror rată a scăzut în anul 2006 faţă de 2007 cu aproximativ 7% motivat de scăderea încasării cotelor defalcate din impozitul pe venit (52%). Creşterea veniturilor totale înregistrată în anul 2007se datorează faptului că veniturile curente s-au încasat în proporţie de 101% . În anul 2007 veniturile fiscale au înregistrat o creştere de 7% faţa de 2006 si o crestere de 5% fata de 2005. Aceasta evolutie se datoreaza faptului ca impozitul pe profit s-a incasat cu 6% mai mult fata de 2006 si cu 8% in anul 2007.

68

Impozitul pe venitul liber profesioniştilor a înregistrat o crestere semnificativă în anul 2006 (rata de încasare 92%) în comparaţie cu anul 2007 când rata de încasare a fost de 73%, ca in 2007, urmare a modificarilor intervenite, sa nu se mai includa ca venit la  bugetul local. În urma execuţiei bugetare a anului 2007, rata impozitului pe clădiri de la  persoane fizice este de 101 % fata de 97% in 2006 si de 89% in 2005 dovedind o buna fundamentare a acestui venit si incasare a restantelor din anii precedenti. Impozitul pe clădiri de la persoane juridice s-a preconizat a se încasa, la nivelul anului 2007 la suma de 15.029.79 mii lei dar se observa ca s-a incasat suma de 15.114, 88 mii lei, deci o rata de 101%. In anul 2006 s-a incasat o rata de 96% fata de anul 2006 cand rata a fost de 100%. Taxa asupra mijloacelor de transport s-a stabilit la nivelul anului 2007 la valoarea de 986.56 mii lei si care s-a încasat suma de 1008.06 mii lei, adică un procent de 102% din suma stabilită, comparativ cu anul 2005 când această taxă a avut un grad de încasare de 91%. Impozitul pe teren suferă modificări periodice deoarece Codul Fiscal permite impozitarea pe zone în cadrul localităţii şi pe categorii de folosinţă în cadrul zonelor. Pe măsură ce proprietarii de terenuri pot face dovada trecerii de la categoria de folosinţă curţi construcţii la altă categorie aceasta se operează. Pe langa aceasta la nivelul municipiului există un număr relativ mare de scutiri de impozite şi taxe la clădiri şi terenurile aferente acestora pentru veterani de război şi văduvele necăsătorite ale acestora, foşti deţinuţi  politici, foşti deportaţi şi strămutaţi politic, eroi ai revoluţiei şi urmaşii acestora, persoane cu invaliditate grad I şi II handicap grav şi accentuat. Datorită acestor scutiri şi modificări , încasările anului 2007 au fost mai mici comparativ cu anul 2006. Impozitul pe spectacole se referă la venituri obţinute din vânzarea biletelor la spectacole, concursuri sportive, festivaluri ce au loc pe raza municipiului Iaşi pentru anul 2007, nivelul încasărilor a fost în sumă de 96,8 mii lei cu 16% mai mult faţă de realizările anului 2006 când încasările au fost de 105,46 mii lei si cu 7% fata de 2005. Vărsămintele de la instituţiile publice s-au încasat, în anul 2007 in suma de 2388,08 mii lei, astfel înregistrând un grad de încasare de 97% comparativ cu anul 2006 când gradul de încasare a fost de 94% si de 89% in 2005. La nivelul anului 2007 veniturile din capital au înregistrat o rată de realizare de 88% pentru ca în anul 2006 să crească având un grad de încasare de 89% si de 106% in 2005. 69

O îmbunătăţire la nivelul anului 2007 au înregistrat cotele defalcate din impozitul  pe salarii a căror rată de realizare (97%) fata de 96% in anul 2006. În anul 2005 cotele defalcate din impozitul pe salarii au atins un nivel al încasărilor de 72,11 mii lei calculânduse un grad de încasare de 80% faţă de valoarea prevăzută în buget de 90 mii lei. Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată au fost destinate finanţării cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei în anul 2007 şi în anul 2006. Rata de realizare a acestora a înregistrat un nivel ridicat 100% in acesti ani, scazand cu 1% in anul 2007. In anul 2007 au fost introduse confrom Legii bugetului de stat sume din TVA pentru finantarea insotitorilor   persoanelor cu handicap grav si sume TVA finantarea Directiei de evidenta a populatiei. Cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit au înregistrat un grad de încasare mai scăzut în anul 2006 (59%) faţă de anul 2005 (68%), crescand la 76% in anul 2007. Aceste cote şi sume defalcate din impozitul pe venit au cuprinse: - cote defalcate din impozitul pe venit: în anul 2007 au avut o rată de realizare de 61% pentru ca în anul 2006 această rată să scadă la 52%, ca in 2005sa creasca la 75%; - sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale înregistrează un grad de realizare în anul 2006 de 93%, tendinţa fiind de reducere a încasărilor de acest gen comparaţie cu anul 2005 când s-a înregistrat o rată de realizare de 95% iar in anul 2007 fiind zero, considerandu-se ca bugetul local al Municipiului Iasi poate acoperi cheltuielile din venituri proprii. - sumele alocale de Consiliul judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale sunt in  procent de 100% in toti acesti ani. In anii analizati se observa o crestere a veniturilor totale, rata incasarii acestora fiind de s-a apropiat de 100%, fapt ce subliniaza ca bugetul a fost echilibrat . Gradul de autofinantare la nivelul Municipiului Iasi este prezentat in tabelele de mai jos: Contul de execuţie a bugetului local al municipiului Iaşi la 31 decembrie 2005

- mii RON  Nr. Crt.

Denumirea indicatorilor  1

Prevederi definitive

VENITURI TOTAL

2

VENITURI

70

Încasări realizate

217.496,25

185.484,50

58.548,02

53.818,56

PROPRII - TOTAL 3

I CURENTE

VENITURI

4

A. FISCALE

VENITURI

5

A1. DIRECTE

IMPOZITE

6

IMPOZITUL

PE

PROFIT 7

IMPOZITE ŞI TAXE DE LA POPULAŢIE

50.716,02

47.290,15

31.626

29.411,58

20.826

19.417,71

700

638,26

10.176

9.051,74

Sursa: Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale, Primăria

Municipiului Iaşi

Contul de execuţie a bugetului local al municipiului Iaşi, la 31 decembrie 2006 

- mii RON  Nr. Crt.

Denumirea indicatorilor  1

Prevederi definitive

VENITURI TOTAL

Încasări realizate

270.376,12

216.580,63

2

VENITURI PROPRII - TOTAL

168.065,95

114.120,07

3

I CURENTE

VENITURI

58.158,9

54.680,93

4

A. FISCALE

VENITURI

37.604,60

35.729,54

5

A1. DIRECTE

IMPOZITE

24.624.,60

23.526,54

900

833,15

10.544,60

10.069,06

6

IMPOZITUL

PE

PROFIT 7

IMPOZITE ŞI TAXE DE LA POPULAŢIE

Sursa: Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale, Primăria

71

Municipiului Iaşi

Contul de execuţie a bugetului local al municipiului Iaşi, la 31 decembrie 2007 

- mii RON  Nr. Crt.

Denumirea indicatorilor  1

Prevederi definitive

VENITURI TOTAL

Încasări realizate

275.401,77

253.566,21

2

VENITURI PROPRII - TOTAL

150.414,48

130.293,51

3

I CURENTE

VENITURI

61.776,48

62.107,14

4

A. FISCALE

VENITURI

40.485,67

40.622,11

5

A1. DIRECTE

IMPOZITE

28.833,12

29.050,49

182

180,68

11.781,99

11.948,32

6

IMPOZITUL

PE

PROFIT 7

IMPOZITE ŞI TAXE DE LA POPULAŢIE

Sursa: Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale, Primăria

Municipiului Iaşi

Gradul de autofinanţare, la nivelul municipiului Iaşi, după cum se observă din calcul ca un raport între veniturile proprii şi veniturile totale, a fost de 29% în anul 2007, de 53% în 2006, iar in anul 2005 de 52%. Am putea spune că în anul 2005 veniturile proprii acoperă într-un procent destul de scăzut cheltuielile bugetului municipiului Iaşi, iar 71% reprezintă prelevări de la bugetul de stat in anul 2007, pentru ceilati 2 ani fiind de47% si respectiv 48%. În anii 2006 si 2007 creşterea veniturilor proprii a condus la creşterea gradului de autofinanţare din venituri proprii ceea ce favorizează înfăptuirea unei autonomii locale reale. Lucrări de specialitate din domeniu, precum şi diferitele rapoarte europene şi ale Băncii Mondiale prezintă clasificări diferite ale sumelor provenite de la nivel central. Legea finanţelor publice recunoaşte două categorii principale: •

Transferuri din bugetul de stat, reprezentate de sume şi cote defalcate din unele

venituri la bugetul de stat; •

subvenţii.

72

Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestora, precum si din alte bugete se pot acorda transferuri catre bugetele locale pentru finantarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes national, judetean sau local. Fondurile cele mai consistente provin din transferuri, destinaţia principală a acestora fiind echilibrarea bugetelor locale. Aceste venituri corespund aşa-numitului sistem de partajare a taxelor şi impozitelor între diferitele niveluri de guvernare. Sistemul de repartizare a acestor sume este stabilit la nivel central, existand criterii clare de repartizare. Sume şi cote defalcate din impozitul pe venit 

Operatiunile de virare a cotelor din impozitul pe venit se efectueaza de Ministerul Finantelor  Publice prin Directia Generala A Finantelor Publice. Cota din impozitul pe venit a fost prevăzută conform legislaţiei finanţelor publice locale în categoria veniturilor proprii ale unităţilor administrativ teritoriale. Deşi această sursă de venit este nominalizată ca venit propriu al unităţilor administrativ teritoriale, ea rămâne în continuare sursă a bugetului de stat asupra căreia autorităţile administraţiei  publice locale nu au competenţă de control în ceea ce priveşte stabilirea şi virarea sumelor  datorate. Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cota de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, 13% la  bugetul propriu al judeţului şi 22% într-un cont distinct, deschis pe seama Consiliului Judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale. Cota de 47% din impozitul pe venit este virată de către Trezorerie, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii care s-a încheiat. Această cotă este utilizată pentru acoperirea plăţilor cu salariile angajaţilor primăriei, precum şi  pentru alte plăţi mai mari cum ar fi: facturile telefonice, energia electrică, investitii etc. Aceste sume se repartizează pe comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti, de către Consiliul Judeţean, prin hotărâre, după consultarea primarilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice. Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată,

taxa pe valoarea adăugată

reprezintă venit al bugetului de stat, din categoria veniturilor indirecte, care se aplică asupra operaţiunilor privind livrarile de bunuri mobile, transferul proprietăţii bunurilor mobile, importul de bunuri, prestări de servicii precum şi operaţiunile asimilate acestora. De regulă sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată sunt destinate finanţării următoarelor tipuri de cheltuieli: 73

- pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei, iar repartizarea acestora  pe unităţi administrativ-teritoriale se face potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007 pentru modificarea unor reglementări privind acordarea de ajutoare  pentru încălzirea locuinţei şi asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice şi gazelor naturale pentru  populaţie, precum şi unele măsuri pentru întărirea disciplinei financiare. - cheltuielile ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat - cheltuieli pentru insotitorii persoanelor cu handicap grav, - crese. Subvenţiile reprezintă

sume alocate de la nivel central comunităţilor locale cu un

scop bine definit. Fondurile corespunzătoare subvenţiilor sunt repartizate prin intermediul ministerelor responsabile de destinaţia acestora. Sunt acordate subvenţii pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului, pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe si interne etc. În cazul Municipiului Iaşi, în perioada analizată s-au acordat subvenţii, pentru retehnologizarea centralelor electrice de termoficare, pentru dezvoltarea sistemului energetic şi pentru drumurile publice. Prin legile bugetare anuale, unele unităţi administrativ-teritoriale pot fi autorizate să contracteze împrumuturi, interne sau externe, pe termen mediu sau lung, pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale.

Flux Informational la impozitul pe cladire

74

Proces verbal de punere in functiune a cladirii intocmit de pers.juridice 1 Declaratie de impunere 2 3

Directia Economica si de Finante Publice Locale

Serviciul Buget Contabilitatea Veniturilor  4 BANCA X 6

5

Trezorerie

1

-Orice pers.j. intocmeste pe baza Procesului verbal de punere in functiune a cladirii o Declaratie de impunere;

2

Declaratia de impunere este depusa la Directia Economica si de Finante Publice Locale a Primariei Iasi, in termen de 30 de zile de la data dobandirii, construirii sau de la data cand au aparut modificari. Potrivit datalor din Declaratia de impunere se va plati lunar o anumita suma care semnifica impozitul pe cladire.

3

Directia Economica si de Finante Publice Locale a Primariei Iasi transmite informatiile colectate Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor , deoarece intra in atributiile acestuia stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale.

75

4

Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor procedeza la stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea impozitului pe cladiri si trimite un ordin de plata bancii la care pers.j.are deschis cont.

5

Viramentul care are loc intre contul firmei si contul bugetului local deschis la Trezoreria Iasi .

6

Extrasul de cont care pleaca de la Trezorerie catre banca, in vederea confirmarii stingerii obligatiei de plata fata de bugetul local.

Flux Informational la impozitul pe teren

Proces verbal de punere in functiune a terenului intocmit de pers.juridice 1 Declaratie de impunere 2 3

Directia Economica si de Finante Publice Locale

Serviciul Buget Contabilitatea Veniturilor  4 BANCA X 6

5

Trezorerie

1

-Orice pers.j. intocmeste pe baza Procesului verbal de punere in functiune a terenului o Declaratie de impunere;

76

2-

Declarat Declaratia ia de impuner impuneree este depusa depusa la Directia Directia Econom Economica ica si de de Finante Finante

Locale a primariei Iasi, in termen de 30 de zile de la data dobandirii terenului. Potrivit datalor din Declaratia de impunere se va plati lunar o anumita suma care semnifica impozitul pe teren. 3- Dire Direct ctia ia Econ Econom omic icaa si de Fina Finant ntee Loca Locale le a prim primar arie ieii Iasi Iasi tran transm smit itee informatiile colectate Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor, deoarece intra in atributiile acestuia stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale. 4- Serv Servic iciu iulu luii Buge Bugett Cont Contab abil ilit itat atea ea Veni Venitu turil rilor or proce procede deza za la stab stabil ilire irea, a, constatarea, urmarirea si incasarea impozitului pe teren si trimite un ordin de  plata  plata bancii bancii la la care pers.j.are pers.j.are deschi deschiss cont. cont. 5- Viramentul care are loc intre contul firmei si contul contul bugetului bugetului local deschis la Trezoreria Iasi. 6-

Extras Extrasul ul de cont cont care care pleaca pleaca de la Trezor Trezoreri eriee catre catre banca banca,, in veder vederea ea

confirmarii stingerii obligatiei de plata fata de bugetul local .

77

Flux Informational la impozitul pe mijloacele de transport

Cartea de identitate a vehicolului

Fisa mijlocului fix

Directia Economica si Finante Publice Locale 1 . Serviciul Buget Contabilitatea Veniturilor  2

4 Banca X 5

Declaratia privind taxa  pe mijl. mijl. de de transport transport

Trezoreria Iasi

3

Serviciul de specialitate Iasi

1- Pe baza Cartii Cartii de identit identitate ate a vehicolu vehicolului lui si a Fisei Fisei mijlocul mijlocului ui fix, Directia Directia Economica si Finante Publice Locale al Primariei Iasi, transmite informatiile colec colectat tatee Servi Serviciu ciului lui Buget Buget Conta Contabil bilita itatea tea Venit Venituri urilor lor,, deoare deoarece ce intra intra in 78

atributiile acestuia stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale; 2 ,3 - Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor inmaneaza Declaratia privind taxa pe mijlocul de transport Serviciului de specialitate din Iasi; I asi; 4- Serv Servic iciu iulu luii Buge Bugett Cont Contab abil ilit itat atea ea Veni Venitu turil rilor or proce procede deza za la stab stabil ilire irea, a, constatare constatarea, a, urmarirea urmarirea si incasarea incasarea impozitelor impozitelor pe mijloace mijloacele le de transport transport si trimite un ordin de plata bancii la care pers.j.care doreste sa achite taxa pe mijlocul sau de transport are deschis cont. 5- Viramentul care are loc intre contul firmei si contul contul bugetului bugetului local deschis la Trezoreria Iasi . 6-

Extras Extrasul ul de cont cont care care pleaca pleaca de la Trezor Trezoreri eriee catre catre banca banca,, in veder vederea ea

confirmarii stingerii obligatiei de plata fata de bugetul local.

3.2. 3.2. Fina Finanţa nţare rea a chel cheltu tuie ieli lilor lor din din buge bugetel telee locale locale (mod (modali alită tăţi ţi tehnice, termene de plată, fluxuri informaţionale)

Suma prevăzută şi destinată realizării unui scop poartă denumirea de alocaţie. Din resursele imobilizate la dispoziţia bugetelui de stat, bugetelor locale sau a altor bugete, sub forma impozitelor, taxelor, contribuţiilor, etc de la diverşi contribuabili se fac alocări către instituţii publice, regii autonome, societăţi şi companii naţionale şi către populaţie. Alocaţia bugetară reprezintă suma repartizată trimestrial din creditele bugetare anuale pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute în bugetele instituţiilor publice. În limita acesteia ordonatorii principali de credite pot cere deschiderea de credite bugetare 2. Ca tehnică bugetară deschiderea şi repartizarea de credite bugetare poate fi abordată in două momente distincte şi totodată succesive ale finanţării: f inanţării: 

dechiderea de credite bugetare;



repartizarea de credite bugetare.

Sumele Sumele aprobate la partea de cheltuieli cheltuieli prin bugetul bugetul de stat, stat, bugetele bugetele locale, locale,  bugetul  bugetul asigurărilor asigurărilor sociale sociale de stat, stat, bugetul bugetul fondurilor fondurilor speciale speciale şi prin alte bugete bugete în cadrul cadrul 2

finante – credit, credit, contabilitate contabilitate si si Ghe D. Bistriceanu, C. G. Demetrescu, E. I. Macovei Lexicon de finante informatica financiar contabila, vol I, Editura Didactica Didactica si Pedagogica, Pedagogica, Bucuresti, 1981, pag pag 272.

79

cărora se angajează, se ordonanţeaza şi se efectuează plăţi se numesc credite bugetare 3. Acestea sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobândă şi reprezintă limite maxime care nu  pot fi depăşite. Dreptul de angaja şi de a utiliza credite bugetare este acordat prin lege numai conducătorilor instituţiilor publice care în această calitate poartă denumirea de ordonator de credite. Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât acelea aprobate atrag în condiţiile legii răspunderea celor vinovaţi. În funcţii de drepturile şi obligaţiile ce le revin în procesul execuţiei bugetare, ordonatorii de credite sunt: 

ordonatori de credite principali sau de gradul I



ordonatori de credite secundari sau de gradul II



ordonatori de credite terţiari sau de gradul III Toţi ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare

numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Ordonatorii principali ai bugetelor  locale sunt presedinţii consiliilor judeţene şi primarii celorlalte unităţi administrativ –  teritoriale. Un loc important în organizarea execuţiei bugetelor locale are repartizarea pe trimestre a veniturilor şi a cheltuielilor publice.

4

Operaţiunea prin care se diminuează

creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare care prezintă disponibiltăţi şi se majorează corespunzător creditului la o altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective poartă denumirea de virare de credite bugetare. După deschiderea si repartizarea creditelor bugetare ordonatorii de credite au dreptul sa dispună de mijloace banesti in limitele acestora pentru cheltuielile înscrise in  bugetele lor. Efectuarea cheltuielilor bugetare la instituţii impune respectarea unor reguli ce deriva din prevederile legislaţiei finanţelor publice si anume: 

utilizarea fondurilor in conformitate cu destinaţia stabilita prin bugetul de

venituri si cheltuieli ( in concordanta cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare) in limita creditelor bugetare aprobate pe an si pe trimestru 

utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate,

cunoscut fiind ca fiecare cheltuiela trebuie sa aiba la baza o dispozitie legala prin care se autorizează suportarea ei din bugetul public 3 4

Scorţescu, Gh. şi alţii, Administraţie şi contabilitate publică, Editura Junimea, Iaşi, 2004. OUG 45/2003

80



aprobarea si efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului

compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului de drept. Utilizarea propriu-zisa a creditelor bugetare se realizeza prin plati in numerar si in conturi bancare.

 Principiile care reflectă trăsăturile esenţiale ale raporturilor de utilizare a resurselor băneşti şi contribuie la folosirea eficientă a acestora, sunt următoarele 5: a) cheltuielile se înscriu în bugetul local şi se efectuează pe baza prevederilor  legale referitoare la utilizarea fondurilor băneşti. Prin aplicarea acestui principiu se are în vedere prevenirea efectuării unor cheltuieli care nu sunt reglementate prin norme legale sau care nu ţin de criteriul eficienţei economice;  b) cheltuielile din bugetele locale se efectuează în limita sumelor aprobate, potrivit destinaţiei stabilite şi în raport cu gradul de folosire a resurselor din perioada anterioară. În conformitate cu acest principiu, sumele aprobate prin bugetele locale reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Pentru a crea posibilitatea ca disponibilităţile existente la unele subdiviziuni să se folosească pentru acţiunile la care alocaţiile sunt insuficiente, se pot efectua virări de credite bugetare începând cu trimestrul al doilea, respectându-se unele condiţii, astfel încât să se realizeze echilibrul bugetar; c) fondurile din bugetele locale se repartizează fără o contraprestaţie directă şi imediată. În spiritul acestui principiu, resursele primite de la bugetul local, care nu se folosesc datorită unor modificări intervenite sau altor cauze, se restituie; d) conform principiului teritorialităţii, cheltuielile se finanţează numai prin  bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost prevăzute fondurile pentru obiectivele respective; e) folosirea eficientă a fondurilor constituie un alt principiu al finanţării cheltuielilor din bugetele locale. Urmărirea permanentă a realizării indicatorilor, evitarea consumurilor nejustificate, respectarea disciplinei financiare contribuie la realizarea acţiunilor cu resurse mai reduse şi, deci la sporirea eficienţei economice. Un rol important din acest punct de vedere îl au ordonatorii de credite care răspund de efectuarea cheltuielilor   pentru activitatea proprie în limita prevederilor bugetare şi de repartizarea resurselor pe unităţi ierarhic inferioare. Cheltuielile din bugetele locale se referă la: cheltuieli privind invatamantul  preuniversitar, la cheltuieli privind ocrotirea sanatatii, cheltuieli pentru cultura si religie, cheltuieli privind asistenta sociala, ajutoare si indemnizaţii, cheltuieli privind serviciile, 5

Râmniceanu, I., Voinea, Gh., op. cit ., pag. 94-95.

81

dezvoltarea publica si locuinţe, cheltuieli pentru drumuri si poduri, cheltuieli pentru alte actiuni economice, fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, a dobanzilor si comisioanelor aferente, cheltuieli privind rambursarea imprumuturilor, plati pentru dobanzi si comisioane.

Cheltuielile locale reprezinta acele relatii economice sub forma baneasca ce iau nastere cu ocazia repartizarii resurselor banesti din bugetele unitatilor administrativteritoriale pentru realizarea actiunilor economice si social – culturale de competenat autoritatilor publice locale. Acestea vizeaza functionarea autoritatilor executive, sanatatea, invatamanul, cultura, asistenta sociala, transporturile , rambursarile de imprumuturi, dobanzi etc. Cheltuielile se inscriu in bugetele locale si se fectueaza potrivit cu reglementarile legale in materie. De asemenea cheltuielile din bugetele loale se efectueaza in limita sumelor aprobate potrivit cu destinatia stabilita. Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite etape tehnice si anume: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata.  Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza

căruia o entitate publică îşi asumă obligaţia de a plăti o sumă de bani către o altă persoană fizică sau juridică, în condiţii prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor bugetare pot fi luate numai de persoanele care au prin lege competenţa de a angaja plăţi din resurse financiare publice, în limita sumelor aprobate prin buget. Asemenea  persoană, este în cazul administraţiei publice locale, ordonatorul principal de credite, adică  primarul. Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare. Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se

aprobă de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele  bugetare aprobate şi destinaţia acestora. Lichidarea

cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii

condiţiilor legale sau obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se plăti de 82

către autoritatea publică locală, prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta. Ea se întemeiază pe constatări faptice privind serviciile prestate, lucrări executate, cât şi pe acte  justificative legal întocmite. Ordonanţarea

este faza în procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că

livrările au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată. Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că există o obligaţie certă şi o sumă datorată, exigibilă la o anumită dată şi, în acest caz, ordonatorul de credite bugetare poate emite „ordonanţarea de plată” pentru efectuarea plăţii. Primele trei faze ale procesului execuţiei bugetare a cheltuielilor se realizează în cadrul instituţiei publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor împuternicite să exercite această calitate prin delegare, potrivit legii. Plata propriu-zisă

este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică

 bugetară şi presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică sau unitatea căreia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament în contul beneficiarului deschis la o bancă, fie în numerar, prin casieria unităţii. Fiind vorba de bani publici, pentru a  preveni operaţiuni incorecte, ordonatorii de credite aprobă toate plăţile numai cu viza  prealabilă de control preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora. A patra operaţie, plata, se efectuează de către gestionarii publici, casierii sau contabilii plătitori. Pe parcursul execuţiei bugetelor locale pot apărea dezechilibre între necesarul de fonduri şi fondurile existente, concretizate în goluri temporare de casă, care pot fi acoperite, până la încasarea veniturilor bugetare, pe seama resurselor aflate în conturile de disponibil „Disponibil fond de rulment” deschis la unitatile operative de Trezorerie ale statului. Fondul de rulment se păstrează într-un cont distinct, deschis fiecărei unităţi administrativ-teritoriale la trezorerie şi poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor  goluri de casă provenite din decalajele între veniturile şi cheltuielile anului curent, precum şi  pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului  bugetar. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor   publice în interesul colectivităţii. Fondul de rulment se utilizează pentru destinaţiile

83

menţionate pe baza aprobării consiliilor locale, consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Fondul de rezervă reprezintă o altă modalitate de echilibrare a relaţiei dintre venituri şi cheltuieli pe parcursul execuţiei bugetare. Acesta se înscrie la partea de cheltuieli a bugetului local într-o cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor şi se află la dispoziţia consiliilor locale, judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti care decid,  prin hotărâre, utilizarea pentru finanţarea acţiunilor sau sarcinilor intervenite în cursul anului şi neincluse la elaborarea bugetului, precum şi pentru înlăturarea efectelor negative ale unor  calamităţi naturale. Fondul de rezervă poate fi majorat în cursul anului de către consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pe seama disponibilităţilor de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului la anumite subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare. Unul dintre cei mai relevanţi indicatori ai execuţiei bugetare la partea de cheltuieli este rata de realizare a cheltuielilor publice locale faţă de prevederile iniţiale aprobate de Consiliul local. Această rată se calculează după următoarea formulă:  Rch pl 

=

Chef  Ch pf 

×

100 ,

unde:  Rch pl  - rata de

realizare a cheltuielilor publice locale,

Chef  - cheltuieli publice locale efective, Ch pf  - cheltuieli planificate (prevederi) prin

Se va calcula această rată pe exemplul Primariei Municipiului Iaşi pentru anii  bugetari 2005,2006 şi 2007, pentru care s-a calculat şi rata de realizare a indicatorilor de venituri. Cu cât această rată se apropie de 100%, cu atât echilibrul bugetului local este mai puţin afectat, iar pe măsură ce rata se îndepărtează ca valoare de 84

bugetul de venituri şi cheltuieli.

 procentajul maxim, echilibrul bugetar este  pus în pericol prin efectuarea cheltuielilor  la un nivel superior  sau inferior sumelor   prevăzute

Tabelul nr12. Calculul ratelor de realizare a cheltuielilor publice locale faţă de prevederile iniţiale în perioada 2005-2007 INDICATOR CHELTUIELI TOTALE  AUTORITATI PUBLICE CHELTUIELI SOCIOCULTURALE INVATAMANT PRESCOLAR PRIMAR SI GIMNAZIAL LICEAL PROFESIONAL SANATATE SPITALE CRESE  ALTE INSTITUTII SI ACTIVITATI SANITARE CULTURA, RELIGIE SI  ACTIUNI PRIVIND  ACTIVITATEA SPORTIVA SI DE TINERET  AIASTENTA SOCIALA,  ALOCATII,  AJUTOARE SI INDEMNIZATII - CANTINE - AJUTOR SOCIAL - CAMINE PENTRU PERSOANE VARSTNICE - DREPTURILE  ASISTENTILOR PERSONALI AI COPIILOR SI  ADULTILOR CU

2005 PREVEDERI (MII RON)

REALUZARI (MII RON)

217496,25 185162,24 7690,19 6286,34 119305,51 106088,95

2006 RATA

PREVEDERI (MII RON)

REALUZARI (MII RON)

2007 RATA

.PREVEDERI (MII RON)

REAL (MII

85 82 89

270376,12 215933,22 11292,56 8454,95 138366,76 121319,97

80 75 88

275401,77 2491 19567,50 179 147897,00 1345 119882.80 1113 22852.47 218 30239.25 275

82652.68 11244 27501.04

76814.77 10753.26 24290.85

93 96 89

104559,39 15750.01 33956.67

92451.02 13919.40 30442.79

88 88 90

38774.70 5462.94 2923.58

37282.42 4488.23 2158.09

96 82 74

2273.58

1698.25

75

40325.76 14526.96 5613.20 1895 3068.20

38886.08 9202.75 3552.60 629.88 2452.75

96 63 63 33 80

40060.34 26730.74 5575.89 2186.44 2798.45

650

459.84

71

650

469.97

72

600

8255.60

7472.83

91

9954.28

8079.76

81

7693.89

50

25473.65

19643.26

77

18339.89

17236.40

94

14744.42

130

509.36 87 6576.41 100

802.80 4200.90

726.96 91 4186.60 99.7

831.97 4743.90

8 46

1650

1334.64

81

1929.49

1743.64

90

2024.56

12

5865.72

5365.72

91

5676.69

5357.79

94

6843.99

63

585 6576.91

85

394 225 51 19 27

HANDICAP GRAV - ALTE ACTIUNI SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA, LOCUINTE, MEDIU SI APE INTRETINERE SI REPARARE STRAZI ILUMINAT SALUBRITATE INTRETINERE GRADINI PUBLICE, PARCURI, ZONE VERZI LOCUINTE RETELE, CENTRALE SI PUNCTE TERMICE  ALTE ACTIUNI ECONOMICE TRANSPORTURI SI COMUNICATII  ALTE ACTIUNI TRANSFERURI CATRE ALTE BUGETE Sursa:

10796.02

5857.13

54

5630

5221.41

93

300

73521.44

60963.25

83

74321.27

55101.89

74

65670.81

9469.30

8989.25

95

-

-

3232.90 1250

2355.41 1034.01

73 83

5870 4500

3502.93 3156.40

60 70

5118.96 -

45

1271.92

768.80

60

5150

3969.20

77

6265.87

41

33162.38

26676.10

80

4000 30614.36

1851.90 27356.40

46 89

7462.68 29375.27

60 290

742

367.26

50

1022.50

553.23

54

17448.03

154

13500.11

9070.50

67

38000

24000.10

63

32896.26

298

4029

2303.20

76

7555

6216

82

8465.83

66

450 100

840.53

840.5 100

904.37

9

450

-

-

Contul de execuţie al bugetului Primăriei municipiului Iaşi

În tabelul...... sunt prezentate, pe cazul Primariei Municipiului Iaşi, prevederile la partea de cheltuieli şi realizările, date corespunzătoare anilor bugetari 2005,2006 şi 2007,  pe baza cărora sunt calculate ratele de realizare pentru principalele categorii de cheltuieli. Cheltuielile prevăzute în bugetele locale pe anii 2005, 2006 si 2007 au fost dimensionate la nivel maxim pentru a se putea aloca, cu prioriate, fonduri bugetare domeniilor pentru care a fost necesară atenuarea efectelor negative intervenite pe plan social. De asemenea, trebuie subliniat faptul că la dimensionarea şi structurarea indicatorilor de cheltuieli, criteriul fundamental a fost acela al asigurării funcţionalităţii tuturor sectoarelor bugetare în condiţii de austeritate impuse de starea economiei şi a evoluţiilor previzibile pentru anii următori.

86

591

Analizând ratele de execuţie a cheltuielilor publice locale, calculate în tabelul nr., se observă scăderea cheltuielilor în anul bugetar 2006, când rata a fost de 80%, faţă de anul 2007, când rata a avut procentul de 85%, acest aspect evidenţiind faptul că s-au efectuat cheltuieli publice locale într-o masura mai mică. O observaţie valabilă în ce priveşte anii bugetari luaţi în calcul privind cheltuielile analizate însituatia prezentata, este cea conform căreia nici o cheltuială nu a fost realizată  până la nivelul sumei aprobate iniţial în buget de către Consiliul Municipal Iaşi. Excepţie fac cheltuielile cu „transferurile catre alte bugete” care s-au efectuat cu un procent de 100% in cei trei ani. Rata realizarii cheltuielilor totale in proportie de 90% in anul 2007 se datoreaza  procentului de 92 % realizat la capitolul autoritati publice, la cheltuielile cu invatamantul care au un procent de 93% si la sanatate cu un procent de 92%. Analizand rata de realizare a cheltuielilor pentru fiecare capitol de cheltuiala in parte, situatia se prezinta astfel: Capitolul Autoritati Publice prezinta un procent de realizare de la 82% in anul 2006 si o crestere de la 75% in anul 2006 la 92% in anul 2007; Deasemenea, capitolul Invatamant are un procent de 93% in anul 2007 fata de 88% in anul 2006 si de 93% in anul 2005. In cadrul acestui capitol sunt cuprinse cheltuielile cu invatamantul prescolar care are un procent destul de mare 96% in anii 2005- 2007 si de 88% in anul 2006. Deasemenea, cheltuielile pentru invatamantul primar si gimnazial are o crestere de 2% fata de anul 2007 si de 1% fata de anul 2006, ajungand la un procent de 91% . Cheltuielile cu invatamantul liceal prezinta cel mai mare grad de realizare din cadrul acestui capitol, pe parcursul celor trei ani analizati, prezentand o crestere de 2% in anul 2007 fata de anul 2006 si anul 2007. Invatamantul profesional are cel mai scazut  procent respectiv 82% in anul 2007, 63% in anul 2006 si de 84% in anul 2007 din totalul cheltuielilor cu invatamantul dar, este de remarcat cresterea de 21% in anul 2007 fata de anul 2006, an care prezinta un procent de 63% . Cheltuielile la capitolul Sanatate prezinta o crestere in anul 2007 cu 17% fata de anul 2006 deoarece rata de executie a cheltuielilor pe Directia Crese este de 97% in anul 2007, ceea ce reprezinta o crestere de 15% fata de anul 2005 si 17% fata de anul 2006. De mentionat, ca Directia Crese este finantata la cheltuielile de personal din sume TVA si din venituri proprii la cheltuielile materiale si de capital. Procentul de 33% in anul 2006 si de 87% in anul 2007 reprezinta rata cheltuielilor pentru spitalele finantate din bugetul local la cheltuielile de capital. Procentele de 71% in anul 2007, 72% in anul 2006 si de 83% in 87

anul 2007 reprezinta rata cheltuielilor realizata de Centrul Regional de Transfuzii Sanguine. Capitolul “Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportive si de tineret”  prezinta o scadere de 26% procente in anul 2007 fata de anul 2005 si de 16% fata de 2006, datorita finalizarii lucrarilor la Ateneul Tatarasi. La asistenta sociala, alocatii, ajutoare si indemnizatii situatia pe total capitol se  prezinta astfel: de la un procent de 77% in anul 2005 creste la un procent de 94% in anul 2006, ca apoi sa scada la un procent de 89% in anul 2007. Scaderea cu 5 % se datoreaza procentului mic realizat la Alte actiuni ( ajutoare diverse achitate din veniturile primariei Municipiului Iasi) care prezinta un procent de 33%. De remarcat este faptul ca rata cheltuielilor care prezinta procente mari, cum ar fi ajutorul social cu procent de 100% in anii 2005 – 2006 si de 98% in anul 2007 sau drepturile asistentilor personali pentru persoanele cu handicap, cu un procent de 91% in anul 2005, 94% in anul 2006 si de 92% in anul 2007 sunt finantate din sume TVA. Rata cheltuielilor pentru cantine prezinta o crestere de la un procent de 87% in anul 2005, la un procent de 91% in anul 2006 si la un procent de 98% in anul 2007. Tragem concluzia ca de la an la an sunt tot mai multi locuitori ai orasului care beneficiaza de o masa calda la aceste cantine, intr-un cuvant nivelul de trai in municipiul Iasi a scazut, datorita numarului mare de persoane diponibilizate in ultimii ani. In cadrul acestui capitol sunt prinse si caminele pentru personae varstnice care sunt finantate din veniturile consiliului local si care prezinta o scadere a ratei de realizare a cheltuielilor cu 41% in anul 2007 fata de anul 2006. La capitolul “Servicii si dezvoltare publica”, rata de realizare a cheltuielilor pentru locuinte este de 90% in anul 2007 fata de anul 2006 cand a fost de 74% si de 83% in anul 2005, aratand interesul crescut al municiplalitatii pentru dezvoltarea fondului de locuinte. Din acest capitol cele mai mari rate de realizare sunt la retelele, centrale si puncte termice, prezentand o crestere de la 80% in anul 2005 la un procent de 89% in anul 2006, ajungand la un procent de 99% in anul 2007, motivat de necesitatea retehnologizarii sistemului centralizat de incalzire pentru eliminarea pierderilor. La Alte actiuni economice rata este in crestere, de la un procent de 50% in anul 2005, la un procent de 54% in anul 2006, ajungand la un procent de 88% in anul 2007,  prin sustinerea programelor de dezvoltare regionala.

88

Transporturile si comunicatiile prezinta o rata de 91% in anul 2007 fata de 63% in anul 2006 si 67% in anul 2007, motivat de investitiile efectuate in transportul public in comun. O rata de 100% prezinta in acesti trei ani analizati capitolul “Transferuri catre alte  bugete”, acest capitol este finantat din sume defalcate din impozitul pe venit. Astfel Primaria a sustinut cota de 25% din totalul cheltuielilor pentru protectia copiilor  institutionalizati de pe raza Municipiului Iasi. În urma analizei execuţiei veniturilor şi cheltuielilor din bugetul municipiului Iaşi, în anii de referinţă 2005, 2006 si 2007 s-a constatat că veniturile şi cheltuielile au fost realizate în măsura în care au fost previzionate deci putem spune că există o relaţie de echilibru între acestea. Referitor la încheierea execuţiei bugetelor locale menţionăm că ordonatorii  principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor locale şi judeţene,  până la data de 31 mai a anului următor conturile anuale de execuţie a bugetelor locale în structura următoare: 

la venituri: - prevederi bugetare aprobate iniţial; - prevederi bugetare definitive; - încasări realizate.



la cheltuieli: - credite aprobate iniţial; - credite definitive; - plăţi efectuate.

Trimestrial, ordonatorii principali de credite întocmesc dări de seamă contabile asupra execuţiei bugetare, care se depun la Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice, iar  după verificarea şi centralizarea lor, acestea întocmesc şi depun la Ministerul Finanţelor, darea de seamă contabilă centralizată asupra execuţiei bugetelor locale, la termenele şi  potrivit unor norme stabilite. Excedentul anual al bugetului local rezultat la încheierea exerciţiului bugetar, după regularizarea cu bugetul statului, conform dispoziţiilor legale, se utilizează după cum urmează 6: - pentru reîntregirea fondului de rulment propriu al unităţilor administrativ teritoriale, cu sumele repartizate din acesta în cursul anului, pentru finanţarea unor  investiţii de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea 6

Drehuţă, E., op. cit., pag. 46.

89

serviciilor publice locale în interesul colectivităţilor sau pentru acoperirea golurilor de casă ale bugetului local; - pentru rambursarea împrumuturilor restante, a dobânzilor şi comisioanelor  aferente acestora; - pentru constituirea fondului de rulment propriu. La Primaria Municipiului Iasi fondul de rulment existent la finele anului 2005 este de 322.26 mii lei, in anul 2006 de 969.67 mii lei si in anul 2007 de 4.464,69 mii lei. Se constata o crestere semnificativa de la an la an la acest fond. Pot exista situaţii când veniturile curente sunt mai mici decât cheltuielile curente ale  bugetului local şi atunci deficitul se acoperă definitiv din fondul de rulment propriu al unităţii administrativ teritoriale din anul precedent prin Hotararea ale Consiliului Local. Ordonatorii de credite bugetare pot dispune plati din creditele bugetare deschise si repartizate astfel: in conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu

•

de venituri si cheltuieli in conturile institutiilor din subordine pentr cheltuili de capital

• •

 platile din creditele bugetare deschise se efectueaza in toate cazurile din initiativa ordonatorilor de credite, care poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor bugetare in conformitate cu prevedrile legale in vigoare.

Plata cheltuielilor este faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică este eliberată de obligaţiile sale faţă de terţii-creditori. Plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă denumirea generică de contabil, în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate în condiţiile dispoziţiilor legale, prin unităţile de trezorerie şi contabilitate publică la care îşi au conturile deschise, cu excepţia plăţilor în valută, care se efectuează prin bănci, sau a altor   plăţi prevăzute de lege să se efectueze prin bănci. Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar (financiarcontabil) în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a disponibilităţilor aflate în conturi, după caz. Plata se efectuează de conducătorul compartimentului financiar (financiar contabil) numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: •

cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate şi

ordonanţate;

90

•

există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilităţi în conturi de

disponibil; •

subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata este cea

corectă şi corespunde naturii cheltuielilor respective; •

există toate documentele justificative care să justifice plata;

•

semnăturile de pe documentele justificative aparţin ordonatorului de credite

sau persoanelor desemnate de acesta să exercite atribuţii ce decurg din procesul executării cheltuielilor bugetare, potrivit legii; •

 beneficiarul sumelor este cel îndreptăţit potrivit documentelor care atestă

serviciul efectuat; •

suma datorată beneficiarului este corectă;

•

documentele de angajare şi ordonanţare au primit viza de control financiar 

 preventiv; •

documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular;

•

alte condiţii prevăzute de lege. Dreptul de administrare şi dispoziţie asupra conturilor de cheltuieli bugetare sau

de disponibil, deschise la unităţile de trezorerie şi contabilitate publică şi bănci, se va exercita în mod exclusiv de către instituţiile publice pe seama cărora au fost deschise, prin  persoanele special împuternicite în acest sens, după comunicarea către trezorerie sau bancă a împuternicirilor şi a fişelor cu specimenele de semnături ale persoanelor abilitate să efectueze plata, împreună cu amprenta ştampilei. Platile prin trezorerie se realizeaza pe baza urmatoareleor documente: •

cec-ul pentru eliberarea numerarului

•

ordinul de plata prin care ordonatorul de credite bugetare cu obligatia sa

 prezinta fundamentari din care sa rezulte necesitatea si oportunitatea cheltuielilor propuse Un ordin de plată nu poate cuprinde plăţi referitoare la mai multe subdiviziuni ale  bugetului aprobat. Institutiile publice pot beneficia de garantia trezoreriei in favoarea unitatilor furnizoare care dispun care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuililor. 7 Platile se dipun pe destinaţiile si in limita creditelor deschise si repartizate prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli pe subdiviziunea clasificatiei bugetare.

7

Procesul bugetar 

91

Dupa clasificatia economica cheltuielile din bugetele locale pot fi cheltuieli curente si cheltuieli de capital. In sfera cheltuielilor curente se incadreaza: •

cheltuielile de personal

•

cheltuielile materiale si de servicii

•

alte cheltuieli – burse Cheltuielile de capital sunt reprezentate de resursele banesti destinate

investitiilor colectivitatilor locale. Ordonatorii de credite pot dipune plati din conturile deschise la unitatile trezoreriei statului numai pe baza bugetelor de venituri si cheltuieli 8. Documentele prin care se dispun platile din conturile institutiilor publice se semneaza de  persoanele abilitate prin lege aprobate prin specimele desemnaturi de catre ordonatorii de credite la care se anexeaza copii ale actelor de numire in funcţie a acestora. Pot fi dispuse  plati numai pentru cheltuieli bugetare care au parcurs fazele de angajare lichidare si ordonantare. In scopul acceptarii la plata a documentelor prezentate de instituţiile publice, unitatile trezoreriei Statului au obligaţia de a verifica: •

încadrarea plaţilor dispuse in limita creditelor bugetare aprobate in buget de

venituri si cheltuieli ; •

incadrarea cheltuielilor de capital in sumele aprobate pentru obiectivele de

•

incadrarea in disponibilitatile de credite bugetare deschise si repartizate sau

investitii in dsiponibilitatile de fonduri. Institutiile publice pot ridica sume in numerar din conturile de cheltuieli sau de disponibilitati, dupa caz, deschise la unitatile Trezoreriei Statului numai pentru cheltuieli de personal sau pentru alte drepturi cuvenite unor persoane fizice (drepturi cu caracter social, burse, alte ajutoare sau indemnizatii), care nu au conturi deschise la trezorerie. In conditii deosebite pot fi efectuate plati in numerar pentru cheltuieli de volum redus aferente bunurilor achizitionate, serviciilor prestate,sau lucrarilor executate de  persoane fizice cu care institutiile publice au relatii contractuale si care nu au conturi deschise in banca. 9 Aceste plati pot fi efectuate numai pe baza de facturi, chitante fiscale sau alte documente justificative prevazute de lege. Este interzis institutiilor publice sa efectueze operatiuni de incasari si plati prin banci cu exceptia incasarilor si platilor efectuate in valuta. Salariile in sistemul bugetar se platesc o data pe luna in intervalul 5-15 a fiecarei luni pentru luna precedenta. In vederea ridicarii sumelor necesare platii salariilor  8 9

Og 146 Og 146

92

institutiile publice prezinta compartimentului Verificare, decontarea cheltuielilor institutilor   publice urmatoarele documente: •

cec-ul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plata pentru salarii,

indemnizatii de asigurari sociale, daca este cazul •

ordine de plata pentru virarea din cont a impozitului pe salarii retinut

•

ordine de plata pentru achitarea contributiilor la bugetul de stat, bugetul

asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor sociale de sanatate, bugetul fondului special  pentru somaj •

ordinul de plata insotit de borderoul centralizator cu salariatii pentru care se

vireaza salariile nete la bancile comerciale in sistemul platii prin carduri •

situatia recapitulativa a salariilor pe luna

•

alte documente justificative. In vederea avizarii din cont a sumelor pentru plata salariilor, se verfica si

analizeaza urmatoarele: •

respectarea numarului de salariati probat prin statul de functiuni

•

respectarea dipozitiilor legale privind salariile si indemnizatiile de asigurari

sociale precum si

celorlalte drepturi (indemnizatilor de conducere, plata orelor 

suplimentare, sporuri etc) •

stabilirea sumelor de plata si incadrarea acestora in disponibilul de credite

 bugetare la subdiviziunea Cheltuieli de personal •

stabilirea contributiilor pentru asigurari sociale, fondul de somaj, asigurarile

de sanatate •

intocmirea corecta a ordinelor de plata Dupa analiza, verificare si introducerea in documente a modificarilor 

rezultate, compartimentul Verificare, decontarea

cheltuielilor institutilor publice

 procedeaza astfel: •

mai intai vizeaza cec-ul pentru suma care urmeaza a fi ridicata de la casa

 platitoare din cadrul trezoreriei, dupa care il trimite la casierie pentru eliberarea sumei •

retine ordinele de plata pentru inregistrarea si intocmirea formelor de

decontare in banci

93

La celelalte categorii de cheltuieli, platile prin trezorerie impun, mai intai,  prezentarea de documente justificative potrivit cu specificul destinatiei sumelor de bani catre terti si apoi se aplica procedura de analiza si verificare a acestora.

Ordonator  Solicitare de fonduri  ul principal Comunicare de deschidere de credite de credite

Compartiment de specialitate in gestiunea bugetului local Cont buget local  Trezorerie

Informare asupra deschiderii creditului bugetar  dispozitii bugetare de repartizare

Ordonatori tertiari de credite bugetare Informare

94

Cont ordonator  principal

Cont ordonator tertiar 

3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetar

Inventarierea patrimoniului instituţiilor publice

Prin inventariere se înţelege o acţiune de constatare faptică la o anumită dată, a existenţei tuturor elementelor care constituie patrimonial unităţii respective. Inventarierea este o modalitate specifică de control contabil şi anume, un mijloc de verificare a concordanţei datelor evidenţei contabile cu situaţia reală existentă. Principalul scop al inventarierii este asigurarea integrităţii patrimoniale. Mijloacele materiale de inventariază cel puţin o dată pe an, excepţie făcând: 

mijloacele băneşti şi celelalte valori aflate în casieria instituţiilor publice

care se inventariază lunar; 

clădirile, construcţiile speciale;



materialele perisabile se inventariază o dată la 3 luni.

Inventarierea anuală precede lucrările de închidere în scopul regularizării diferenţelor constate în urma inventarierii. Excepţie fac mijloacele materiale aflate în  patrimonial instituţiilor de învăţământ şi cultură care pot fi inventariate în lunile de vară. Comisia de inventariere la instituţiile publice este unică. Atribuţiile ei se referă atât la patrimonial instituţiilor subordonate fără personalitate juridică, care nu au comportament  propriu de contabilitate. În aceste cazuri, din comisia de inventariere face şi un reprezentant al unităţii respective, fără personalitate juridică. Organele de control financiar de gestiune consemnează constatările în acte de control bilaterale, cu menţionarea prevederilor legale încălcate, a consecinţelor economice şi  patrimoniale, precum şi a persoanelor vinovate. Sistemul dărilor de seamă

Conform art. 172 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1991, ordonatorii de credite principali au obligaţia de a prezenta la Ministerul Finanţelor  trimestrial şi annual dări de seamă, precum şi contul de execuţie privind bugetul de venituri şi cheltuieli, în structura şi la termenele prevăzute.

95

Anual Ministerul Finanţelor emite “Norme metodologice prin încheierea exerciţiului bugetar”, precum şi Norme metodologice prin închiderea conturilor, întocmirea şi contralizarea dărilor de seamă contabile privind execuţia bugetară. Aceleaşi obligaţii le au instituţiile publice care au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari către organul ierarhic superior. Ministerul Finanţelor întocmeşte n fiecare an bilanţul pe ansamblul enonomiei naţionale, având la bază bilanţurile contabile ale unităţilor patrimoniale care desfăşoară activitatea economică, precum şi dările de seamă ale instituţiilor publice sau ale celorlalte personae juridice care au obligaţia conform legii să depună bilanţ contabil. Acest bilanţ centralizat este prezentat guvernului o dată cu contul general de execuţie a bugetului de stat. Darea de seamă a instituţiilor publice este compusă din umătoarele documente: 

 bilanţul contabil;



contul de execuţie bugetară;



anexe;



raportul de analiză pe bază de bilanţ a situaţiei economico-financiare la

data raportării; 

indicatori de calcul şi fundamentare, pe structura proiectului de buget.

Anexele dării de seamă contabile se compun din următoarele situaţii: a)

detalierea cheltuielilor;

 b)

disponibilul din mijloace cu destinaţii speciale;

c)

contul de execuţie al ficărui fond special;

d)

finanţarea bugetară;

e)

situaţia obligaţiilor de plată restante la finele perioadei. Darea de seamă se întocmeşte trimestrial dau la sfârşitul exerciţiului bugetar. Bilanţul contabil al instituţiilor publice

Aceasta cuprinde în active totalitatea mijloacelor afate în folosirea instituţiei, iar în  pasiv sursele din care s-au procurat aceste mijloace. În vederea elaborării bilanţului contabil se întocmesc lucrări contabile  premergătoare şi anume:

96



înregistrarea în conturi a tuturor operaţiunilor economice şi financiare

aferente întregii activităţi; 

închiderea conturilor la sfârşitul exerciţiului bugetar;



verificarea exactităţii sumelor înregistrate în contabilitatea sintetică şi

analitică prin utilizarea balanţei de verificare sintetică sau analitică; 

inventarierea patrimonului şi regularizarea diferenţelor rezultate în urma

inventarierii; 

efectuarea verificărilor finale şi a corelaţiilor între lucrările contabile

specifice, pe baza instrucţiunilor emise de Ministerul Finanţelor. Odată întocmit, bilanţul contabil este verificat, iar ulterior el va fi semnt de conducătorul instituţiei publice respective şi conducătorul compartimentului financiar  contabil. Bilanţurile contabile care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului sau unităţilor BCR se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a se introduce corecturile corespunzătoare. Cu ocazia verificării şi certificării bilantului contabil se va întocmi raportul în formă scurtă pentru organele Ministerului de Finanţe şi în forma detaliată pentru ordonatorul de credite al instituţiei publice respective, precum şi pentru organele ierarhic superioare. Documentaţia necesară certificării: 

 bilanţul contabil;



contul de execuţie bugetară;



acte financiare şi de gestune;



evidenţe contabile;



orice alte documente justificative care stau la baza înregistrărilor în

contabilitate. Certificarea se face la nivelul fiecărei instituţii publice, care potrivit legii are obligaţia să întocmească bilanţ contabil şi cont de execuţie bugetară şi are organizat compartiment de audit intern.

97

3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului local

Execuţia şi încheierea execuţiei bugetelor locale- Execuţia bugetară este echivalentă cu anul calendaristic (1 ianuarie- 31 decembrie). Responsabilitatea execuţiei revine primarului în  plan teoretic, dar în practică, gestiunea bugetelor locale revine compartimentului de specialitate Buget Finanţe şi Direcţiei Impozite şi Taxe, dar şi altor compartimente din cadrul primăriei cu competenţe în acest sens. Execuţia bugetului local presupune finanţarea activităţilor, adică efectuarea cheltuielilor   publice locale. Execuţia bugetului presupune un complex de operaţiuni care se referă la încasarea,  păstrarea si eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea cheltuielilor publice locale. Schematic, execuţia bugetului este prezentata în figura urmatoare:

EXECUTIA BUGETULUI

Executia bugetului la partea de venituri

Executia bugetului la partea de cheltuieli

Asezarea impozitelor

Angajarea

Lichidarea

Lichidarea

Emiterea titlului de incasare

Ordonantarea

Perceperea impozitelor

Plata propriu-zisa

98

Execuţia bugetului, la partea de cheltuieli, în limita sumelor aprobate ce se pun la dispoziţia beneficiarului de credite bugetare, presupune o procedură specifică, cu operaţiuni corespunzătoare următoarelor etape distinctive: angajarea; lichidarea; ordonanţarea; plata. Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza căruia o entitate publica îşi asuma obligaţia de a plăti o sumă de bani către o altă persoană fizică sau  juridică, in condiţii prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor bugetare  pot fi luate numai de către persoanele care au prin lege competenta de a angaja plăţi din resurse financiare publice, în limita sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoană este, în cazul administraţiei publice locale, ordonatorul principal de credite, adică primarul. Conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărui consiliu local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terţiari. Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetele locale, pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor  legale. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, şi aprobă efectuarea cheltuielilor  din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc,  potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor  sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare. Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora. Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii condiţiilor  legale sau obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se plăti de către autoritatea  publica locală, prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta. Ea se întemeiază pe constatări faptice privind serviciile prestate, lucrări executate, cât şi pe acte justificative legal întocmite.

99

Ordonanţarea cheltuielilor publice bugetare se concretizează în emiterea unei dispoziţii, de către instituţia publică pentru efectuarea plăţii sumei datorate. Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică bugetară şi  presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică sau unitatea căreia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament în contul beneficiarului descris la o bancă, fie în numerar, prin casieria unităţii. Fiind vorba de bani publici, pentru a preveni operaţiuni incorecte, ordonatorii de credite aproba toate plăţile numai cu viza prealabilă de control preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora. La rândul sau, execuţia părţii de venituri bugetare, pornind de la principiul că pentru acestea prevederile din bugetul aprobat reprezintă limite minime ale încasărilor şi având ca  principală componentă încasarea impozitelor implică mai multe tipuri de operaţiuni eşalonate în timp, şi anume: aşezarea; lichidarea; emiterea titlurilor de încasare; perceperea (încasarea)  propriu-zisă venitului. Aşezarea ca operaţiune specifică impozitelor (principalul venit bugetar), presupune identificarea si evaluarea materiei impozabile, pe de o parte si stabilirea sumei de încasat pe categorii de impozite, pe de altă parte. Lichidarea se concretizează prin determinarea sumelor de încasat la diferite termene de  plata ce trebuie cunoscute si de contribuabili si deschiderea de evidenţe la organul fiscal pentru fiecare plătitor care devine astfel un debitor al administraţiei publice locale. „Deschiderea de rol”  pentru evidenţierea obligaţiei de plată si urmărirea încasării impozitelor datorate de persoanele fizice si juridice, anticipează operaţiunea următoare de emitere a titlurilor de încasare in sarcina contribuabilului. Perceperea impozitelor este operaţiunea finală în execuţia bugetului la partea de venituri si se concretizează în transferarea efectivă a sumei datorate de la contribuabil la dispoziţia bugetului local, fie în numerar, fie prin virament. Derularea fluxurilor bugetare de încasări si plăţi si efectuarea operaţiunilor respective, fie  prin viramente între conturi deschise la Trezorerie, fie prin numerar prin casierie, constituie o componentă a activităţii bugetare, denumită execuţia de casă a bugetului. Organizarea judicioasă a execuţiei de casă trebuie să asigure cunoaşterea permanentă a evoluţiei încasărilor şi plăţilor   bugetare, respectiv a măsurii in care se realizează sincronizarea acestora, să permită gestiunea soldului operaţiunilor de casă, inclusiv analiza comparativă faţă de prevederi. Administraţia publică locala îşi organizează execuţia de casă a bugetului prin Trezoreria statului, evidenţiindu-se in conturi distincte: 100

- veniturile, pe structura clasificaţiei bugetare; - cheltuielile, în limita creditelor aprobate si destinaţiei stabilite; - alte operaţiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de aceştia; - venituri extrabugetare şi cheltuielile dispuse de acestea, pe instituţii publice locale si categorii de resurse. Urmărirea încasării veniturilor si efectuării cheltuielilor in cadrul administraţiei locale se realizează având la baza „Contul de execuţie”, pe care Trezoreria îl eliberează zilnic şi în care sunt evidenţiate, pe de o parte veniturile, iar pe de altă parte cheltuielile la şi de la bugetul local. In acelaşi timp, pe baza extraselor de cont pe surse, se eliberează viramentele, notele contabile, foile de vărsământ, prin care se justifica încasările la bugetul local. In cadrul serviciului Buget Finanţe Contabilitate s-a organizat un sistem de urmărire a încasării fiecărei surse de venit in  programul stabilit pentru fiecare perioada. Analiza zilnică este prezentată sub forma unei machete, ordonatorului principal de credite, după ce a fost vizată de directorul economic, oferind o imagine asupra încasărilor realizate, atât în numerar, cat şi prin viramente. Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor locale, după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, în structura următoare: la venituri - prevederi bugetare aprobate iniţial; prevederi bugetare definitive; încasări realizate; la cheltuieli - credite aprobate iniţial; credite definitive; plăţi efectuate.

101

Ordonatorul  principal de credite

Solicitare de fonduri Comunicare de deschidere credite

Compartiment financiar contabil Trezorerie

Cont buget local T R  E Z Cont ordonator principal O R  E R  Cont ordonator tertiar  I E Informare asupra deschiderii creditului  bugetar  Dispozitii bugetare de repartizare ordonatori tertiari de credite

102

Informare