Profesori coordonatori:
Lect. univ. SEBASTIAN LAZĂR Prof.dr.GABRIEL STEFURA
Studentă:
Butnariu Andrea-Ramona AnulII, Seria 3, Grupa 1
Iaşi, 2009 Cuprins Cap 1.Organizare şi funcţionalitate la Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret 3-31
1.1. Scurt istoric........................................................................................3-7 1.2. Obiect de activitate............................................................................7-12 1.3. Organizare internă şi funcţionalitate..............................................13-20 1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)....20-22 1.5. Structura de personal......................................................................22-23 1.6. Relatii externe..................................................................................23-27 1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri realizate la Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret în perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă........................................................... 27-31 Cap 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local..............31-69 2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local..............................................................................................................31-48 2.2. 2.2. Tehn Tehnic icii util utiliz izat atee în funda fundame ment ntar area ea indi indicat catori orilo lorr de chelt cheltui uiel elii ai bugetului local............................................................................................48-65 2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local...........................................................................................65-69 Cap 3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetului local....................70-83 3.1. Încasarea veniturilor bugetare (modalităţi tehnice, termene de plată, fluxuri informaţionale)..............................................................................70-72 3.2. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale (modalităţi tehnice, fluxuri informaţionale)...........................................................................................73-76 3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetare......................76-79 3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului local.....79-83 Bibliografie.............................................................................................84
Iaşi, 2009 Cuprins Cap 1.Organizare şi funcţionalitate la Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret 3-31
1.1. Scurt istoric........................................................................................3-7 1.2. Obiect de activitate............................................................................7-12 1.3. Organizare internă şi funcţionalitate..............................................13-20 1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)....20-22 1.5. Structura de personal......................................................................22-23 1.6. Relatii externe..................................................................................23-27 1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri realizate la Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret în perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă........................................................... 27-31 Cap 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local..............31-69 2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local..............................................................................................................31-48 2.2. 2.2. Tehn Tehnic icii util utiliz izat atee în funda fundame ment ntar area ea indi indicat catori orilo lorr de chelt cheltui uiel elii ai bugetului local............................................................................................48-65 2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local...........................................................................................65-69 Cap 3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetului local....................70-83 3.1. Încasarea veniturilor bugetare (modalităţi tehnice, termene de plată, fluxuri informaţionale)..............................................................................70-72 3.2. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale (modalităţi tehnice, fluxuri informaţionale)...........................................................................................73-76 3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetare......................76-79 3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului local.....79-83 Bibliografie.............................................................................................84
Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret 1.1. Scurt istoric Comuna Mogoşeşti-Siret este compusă din trei sate: Mogoşeşti-Siret, Tudor Vladimirescu şi Muncelu de Sus. Mogoşeşti-Siret- Bătrânii din Mogoşeşti povestesc că în a doua jumătate a secolului al VI-lea şi începutul secolului al VII-lea, boierii moldoveni, datorită pădurilor imense de stejar, fag, carpen şi salcie ce le aveau pe ambele maluri ale Siretului, fiind deci o faună bogată în vânat, au întreţinut relaţii de prietenie cu boie boieri riii din din Ardea Ardeal, l, pe care care i-au i-au invi invita tatt la dife diferi rite te vânăt vânători ori.. Se presu presupu pune ne,, deasemeni că un oarecare boier "MOGOŞ" din Ardeal s-a stabilit cu familia şi argaţii în partea de est a râului Siret şi primind ca donaţie din partea Mănăstirii Neamţului o parte din moşie care se întindea între actualele comune StolniceniPrăjescu, Heleşteni şi Hălăuceşti şi satul Muncelu de Sus au pus bazele satului Mogoş care mai târziu se va numi Mogoşeşti şi îşi schimbă locul în partea dreaptă a Siretului. Din acestă legendă reiese faptul ca Mogoşeştii au fost înfiinţaţi în a doua jumătate a secolului al XVII- lea, fapt ce este adevărat, deoarece la 25 august 1454 este menţionată vama de la Mogoşeşti.
Tudor Vladimirescu- satul a fost înfiinţat în anul 1892 prin împroprietărirea unor cetăţeni care se vor aşeza aici şi vor forma în anul 1896 un sat numit "Satul Nou". În anul 1921, i se schimbă numele în "Principesa Maria" şi care nume se va schimba din nou la 23 martie 1948 în "Tudor Vladimirescu" , nume care îl poartă şi în ziua de azi. Muncelu de Sus- în ceea ce priveşte vechimea satului Muncelu de Sus, din documentele privind istoria României din sec XIV - XV editate de academia RPR din anul 1954, reise reise ca la 8 septem septembri briee 1442 acest acest sat exista. exista. Acest sat a fost fost primit de Bode Harje ca rasplată la slujirile din timpul domnitorului Alexandru cel Bun. Acestă moşie este stăpânita stăpânita apoi de o serie de boieri printre printre care îl amintim pe pahornicul Balos al cărui nume se păstrează şi astăzi prin "pădurea la Balos".
Din diferite documente reise ca satul Muncelu de Sus a devenit comună în anul 1471, lucru prevăzut în manuscrisele pe pergament ale lui Dumitru Sturza, acte care există la arhivele satului din Bucuresti. În această perioadă satul era împărţit în două părţi: partea de est locuită de răzeşii eliberaţi de Ştefan cel Mare, care aveau menirea să anunţe prin aprinderea aprinderea focului când duşmanii intrau în ţară. Iar partea de vest era locuită de clacaşii care erau stabuliţi pe moşia boierească. Din materialele arheologice aflate în muzeul şcolii generale din Muncelu de Sus ca toporaşe, pumnale, răzuitoare, ceramică şi multe alte obiecte rezultă că aceast sat are o vechime mult mai mare decât cea atestată. Din resturile de arme găsite reiese faptul că satele noastre au dat Moldovei ostaşi de apărare. Date statistice din anii 1899, 1913, 1930, 1940, 1948 ne arată că satele Mogoşeşti şi Muncelu de Sus a fost fiecare reşedinţe de comună, aparţinând de Plasa Mirceşti din judeţul Roman. Relaţiile dintre cele două sate nu au fost niciodată întrerupte şi ca dovadă în anul 1907 sau unit şi s-au ridicat să lupte pentru drepturile lor. Din anul 1950, în luna octombrie, comuna Mogoşeşti s-a unit cu comuna Muncelu de Sus rămânând cu reşedinţa de comuna în satul Mogoşeşti, căreia în anul 1968 i se schimbă numele în Mogoşeşti-Siret spre deosebire de comuna Mogoşeşti din apropierea Iaşului.
Asezare: Comuna Mogoşeşti-Siret este aşezată în centrul Moldovei, în part partea ea de vest vest a judeţ judeţul ului ui Iaţi, Iaţi, între râurile Moldova şi Siret, la o distanţă de 15 km de oraşul Paşcani şi 28 km de municipiul Ro m a n , şoseau eaua
fiind
străb răbătută
jude udeţeană
de
Roma oman-
Paşcani. Paşcani. Ocupă o parte din terasa terasa inferioară inferioară precum şi din terasa terasa superioară superioară a râului Siret, prin aşezarea satului Mogoşeşti Siret şi ajunge la cota cea mai înaltă de 320m faţă de nivelul Mării Negre în satul Muncelu de Sus.
Vecini: La est se mărgineşte cu comuna Alexandru Ioan Cuza, la sud cu comuna Hălăuceşti, judeţul Iasi şi Nisiporeşti din judeţul Neamţ, la vest cu comuna Tupilaţi (Hanul Ancuţei) judeţul Neamţ, de care o desparte drumul European E85 (Bucureş (Bucureşti ti-Suc -Suceava eava), ), iar la nord comunel comunelee Mirosl Miroslove oveşti şti,, satul satul Ciohoră Ciohorăni ni şi Stolniceni Prăjescu (satul Cozmeşti), ambele din judeţul Iaşi .
Componenţa: Comuna Mogoşeşti-Siret se compune din următoarele trei sate: Mogoşeşti-Siret, Tudor Vladimirescu şi Muncelu de Sus, sate sate care sunt despărţite doar de unele uliţe, neexitând distanţă nelocuită între ele. Muncelu de sus este aşezat la doar 4Km de centrul de comună şi se împarte în trei sectoare: Vale, Deal şi Vie
Relieful comunei este un relief colinar ca formă şi înfăţişare, având variaţii de la lunca- Lunca Siretului Siretului - până la podiş - partea cea mai înalta înalta în centrul centrul satului Muncelu de Sus (320 m)- precum şi cu cele două terase ale Siretului, aproape de acelaşi nivel cu lunca şi care este inundabilă, iar a doua este mai înaltă pe unde trece şoseaua judeţeană şi calea ferată Bucureşti-Suceava .
Solul este brun roşcat spre cernoziom degradat, iar în partea de către râul Siret şi peste râu este un sol aluvionar în suprafaţă de 331 Ha. În ceea ce priveşte solurile acide, în diferite stadii de podzolire, ocupă circa 45% din suprafaţa totală a terasament terasamentului ului agricol, solurile solurile heto-argiloas heto-argiloasee uşor degradabile degradabile ocupă 37% din suprafaţa agricolă şi cernoziomul de luncă gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de luncă slab aluvionat la suprafaţă gleizat la baza depuneri aluvionare grele situate situate în partea centrală dintre râul Siret şi mlaştină .
Clima este temperat-continentală cu influenţe asiatice mai mult evidente iarna. Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivăţul, care bate din directia N-NE în perioada iernii, vântul de Sud-Vest, un vânt cald care topeşte zăpezile şi Baltăreţul care suflă din direcţia S-SE numai primăvara.
Ape- Principala apă care trece prin comună este râul Siret de la Nord la Sud pe o distanta de 4 km, fiind folosit pentru irigare. Vegetaţia şi anume acea de silvo-stepă, este o vegetaţie foarte variată de cea de luncă până la etajul fagului şi carpenului. Arborii sunt reprezentaţi prin plop, salcie, arin, ulm şi stejar, carpen şi fag, a mai fost plantat şi salcâm, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, papuris, pirul etc. Comuna dispune de următoarea structură rutieră: •
este străbătută de drumul judeţean 208;
•
la vest pe o distanţă de 7 km se învecinează cu drumul european 85 care desparte judeţul Iaşi, de judeţul Neamţ;
•
aceste două căi de comunicaţii şi transport sunt legate de drumul comunal DC 104. Principalele instituţii şi utilităţi care deservesc populaţia comunei:
•
primăria;
•
2 şcoli generale;
•
2 grădiniţe;
•
2 dispensare medical umane şi unul veterinar;
•
oficiul de poştă;
•
secţie de poliţie;
•
farmacie;
•
cămin cultural;
•
o bibliotecă comunală.
Personalităţi ale Comunei Mogoşeşti-Siret:
Dr. Ernes Sterne, industriaş, mort în urma persecuţiilor regimului comunist;
Elena Sterne, mare filantroapă, rămasă în memoria locuitorilor comunei;
Grozavu Stefan, geolog;
Purghel Ionel, poet;
1.2. Obiect de activitate Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret este o instituţie publică, organizată ca o structură funcţională, cu activitate permanentă, constituită din primar, viceprimar, secretarul comunei, împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local al Comunei Mogoşeşti-Siret, al cărui principal scop este de a aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Primarul este, potrivit legii, şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează. Primarul conduce serviciile publice de specialitate ale Consiliului Local al Comunei, propunând acestuia, spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului propriu. Serviciile publice ale aparatului propriu de specialitate se organizează de către Consiliul Local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi cerinţelor, la propunerea Primarului. Prin serviciu public se înţelege o structură organizatorică înfiinţată pe baza legii având atribuţii exercitate de către personalul de specialitate încadrat, structură înzestrată cu mijloace materiale în scopul satisfacerii în mod continuu şi permanent a unor interese comune colectivităţii şi prin care consiliul local îşi îndeplineşte o parte determinantă din scopul său. Prin serviciile de administrare a domeniului public se înţelege totalitatea acţiunilor şi activităţilor edilitar-gospodăreşti prin care se asigură administrarea, gestionarea şi exploatarea bunurilor din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, altele decât cele date, potrivit legii, în administrarea altor servicii publice locale.
Serviciile de administrare a domeniului public se organizează şi funcţionează cu respectarea următoarelor principii: o
autonomiei locale;
o
descentralizării serviciilor publice;
o
responsabilităţii şi legalităţii;
o
corelării cerinţelor cu resursele;
o
dezvoltării durabile;
o
asocierii intercomunale;
o
parteneriatului public-privat;
o
liberului acces la informaţii şi consultarea cetăţenilor;
o
economiei de piaţă şi eficienţei economice.
Serviciile de administrare a domeniului public şi privat sunt destinate satisfacerii unor nevoi ale comunităţilor locale, contribuie la ridicarea gradului de civilizaţie şi confort al acestora şi grupează activităţi edilitar gospodăreşti şi acţiuni de utilitate şi interes public local având ca obiect: a) organizează, îndrumă şi coordonează acţiunea de elaborare a lucrărilor privind proiectul de buget local precum şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor subordonate Primăriei; b) pregăteşte şi întocmeşte lucrările pregătitoare ale proiectului de buget propriu de venituri şi cheltuieli; c) verifică, centralizează şi comunică bugetele instituţiilor publice subordonate precum şi cele cu venituri extrabugetare; d) elaborează variante proprii privind nivelul cheltuielilor proprii şi evoluţia acestora în perspectivă pentru acţiunile finanţate din bugetul local şi a bugetelor instituţiilor publice, precum şi din venituri extrabugetare; e) verifică şi analizează proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice de subordonare locală, urmărind necesitatea, oportunitatea şi legalitatea cheltuielilor, justa dimensionare a lor, mobilizarea resurselor existente, creşterea eficienţei în utilizarea fondurilor;
f) întocmeşte şi supune aprobării Consililui Local şi ordonatorului principal de credite bugetul propriu de venituri şi cheltuieli cu repartizarea pe trimestre; g) după aprobarea definitivă a proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli, ia măsuri pentru repartizarea pe articole de cheltuieli la fiecare capitol, ce se vor încadra în totalul anului şi pe trimestre; h) organizează sistemul informaţional financiar în concordanţă cu cerinţele legale actuale; i) organizează şi conduce evidenţa contabilă a sumelor primite pentru echilibrarea bugetului propriu; j) exercită controlul financiar preventiv prin acordarea de viză pentru plăţile efectuate de la buget, eliberarea sau procurarea de valori materiale şi pentru alte operaţiuni specifice conform legislaţiei în vigoare; k) întocmeşte statele de plată ale aparatului propriu al Consiliului Local cu reţinerile aferente; l) efectuează controlul operaţiunilor executate prin caseria unităţii, zilnic, luând măsurile necesare stabilirii răspunderii ori de câte ori este cazul; m) efectuează operaţiuni contabile pentru toate cheltuielile prevăzute în bugetul local atât din mijloace proprii cât şi extrabugetare; n) conduce evidenţa contabilă privind gestionarea bunurilor materiale, obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, a mijloacelor băneşti, a decontărilor cu debitorii şi creditorii şi exercită controlul periodic asupra gestiunilor în vederea integrităţii acestora; o) întocmeşte şi transmite dările de seama contabile trimestriale şi anuale centralizate privind execuţia bugetului local al comunei Mogoşeşti-Siret către Direcţia Finanţelor Publice Iaşi, efectuează raportarea lunară operativă a cheltuielilor către toate organele interesate; p) întocmeşte şi transmite lunar organelor abilitate declaraţii privind: C.A.S., impozite pe salarii, sănătate, ajutor de somaj;
q) întocmeşte lunar fişele fiscale F1 pentru salariaţii aparatului propriu şi F2 pentru colaboratori, fişe care se centralizează şi se transmit anual în termene legale la Direcţia Finanţelor Publice Iaşi; r) întocmeşte şi prezintă Consiliului Local dările de seama trimestriale precum şi contul anual de execuţie al bugetului local potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare; s) răspunde de legalitatea actelor şi semnează întocmirea acestora; t) îndeplineşte şi alte atribuţii încredinţate de primar, viceprimar şi Consiliul Local, conform legii. u) deschide la începutul anului, în baza listelor de rămăşiţă şi plusuri evidenţa analitică în roluri şi cea sintetică în partizi şi venituri. v) primeşte de la contabilul primăriei corespondenţa privind mişcarea debitelor şi borderourilor de debite însoţite de procesele verbale de amenzi, imputaţii şi alte titluri transmise spre executare şi le înregistrează în registrul de partizi şi rol unic, asigurând înscrierea debitelor şi scăderilor în extrasul de rol al agenţilor fiscali şi casier, care confirmă, sub semnatura pe titlu executoriu de luare în evidenţă a debitelor şi scăderilor. w) confirmă primirea debitelor către unitatea eminentă pe baza confirmării agenţilor fiscali că debitorul este locuitor al comunei, şi poate fi urmărit şi pe baza analizei din care să rezulte că sunt întrunite condiţiile legale pentru confirmare. x) participă la activitatea de impunere a contribuabililor din comună, şi întocmeşte matricola pentru impozitul pe clădiri şi terenul ocupat de aceasta precum şi taxa mijloacelor de transport. y) ridică personal pe bază de comandă, imprimatele cu regim special şi alte imprimate pe care le înregistrează în evidenţa specială şi le gestionează potrivit legii, şi urmăreşte folosirea şi justificarea acestora. z) periodic efectuează punctajul rolului unic cu extrasul de rol al agenţilor fiscali, iar în luna octombrie a fiecărui an întocmeşte lista de rămăşiţă şi plusuri la 30 septembrie, care se va confrunta cu lista de rămăşiţă şi
plusuri întocmită pentru aceeaşi dată de agenţii fiscali, în vederea corectării eventualelor erori. aa) verifică zilnic încasările şi depunerile făcute pe baza documentelor de casă, sesizează contabilul primăriei pentru abaterile constatate şi lipsa de activitate din unele zile. bb) colaborează cu contabilul primăriei pentru evidenţierea corectă a încasărilor, confruntându-le cu extrasul de cont. cc) calculează majorările din lista de rămăşiţă şi verifică aplicarea şi încasarea majorărilor de către agenţii fiscali. dd) înregistrează debitele trecute în evidenţa separată şi urmăreşte starea de insolvabilitate cel puţin odată pe an. ee) ţine evidenţa sechestrelor şi asigură aplicarea măsurilor legale de valorificare a sechestrelor şi de stingere a debitelor. ff) întocmeşte adeverinţe de venit impozabil, impozit, plata debitelor etc., solicitate de contribuabili pe baza datelor din evidenţe, le contrasemnează şi le prezintă spre aprobare. gg) verifică cel puţin odată pe lună ori de câte ori este necesar gestiunea şi întocmeşte în acest sens proces verbal de verificare. hh) întocmeşte şi păstrează dosarul fiscal al contribuabilului persoana fizică şi juridică, conform legilor în vigoare. ii) îndeplineşte şi alte atribuţii specifice, stabilite de primar, viceprimar şi contabilul primăriei. jj) răspunde de legalitatea actelor redactate, şi semenează întocmirea acestora. Persoanele fizice şi/sau juridice au acces liber şi nediscriminatoriu, în condiţiile legii, la serviciile de administrare a domeniului public organizate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază îşi au reşedinţa/sediul sau îşi desfăşoară activitatea. Activitatea desfăşurată de Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret este reglementată de următoarele acte normative:
Constituţia României;
Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, modificată şi
completată prin Legea nr.286/2006;
OUG 45/2003 privind finanţele publice locale ;
Legea 82/1991 republicată, privind contabilitatea ;
O.M.F. 460/2000 pentru aprobarea precizărilor privind reflectarea
în contabilitatea Consiliilor Locale şi a instituţiilor de interes local a unor operaţiuni;
H.G. 522/2003 privind controlul financiar preventiv;
O.M.F. 1792/2002 pentru aprobarea normelor metodologice
privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare;
Legea 7/2004 privind codul de conduită al funcţionarilor publici;
Legea 188/1999 republicată privind Statutul funcţionarilor publici;
Legea nr. 22/1969-legea privind angajarea gestionarilor,
constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice;
Legea nr. 188/1999-Legea funcţionarilor publici.
1.3. Organizare internă şi funcţionalitate
Anexa nr. 1 la H.C.L. 28/2008 ORGANIGRAMA
PRIMAR
CONSILIUL LOCAL
CONSILIER
SECRETAR
VICEPRIMAR
sofer
Consilier I/2 ins .s ec
Consilier juridic I/1
Referent III/1 contabil
Referent III/1 casier
Muncitor IV
Referent III/1 functiona
CULTURA
Muncitor IV uard
Referent III/1 o . rol Inspector I/P/1 as. social
.
Responsabilităţile primarului, viceprimarului şi secretarului Primarul coordonează direct următoarea structură organizatorică:
secretarul comunei
bibliotecar Referent cultural
Referent Referent Ref. III/1spec. III/1 IIIII/1 a . a ric ainsit.ur .fiscal .cons . Inspector I/D/as. social
compartiment juridic
compartiment de secretariat, arhiva şi relaţii cu publicul
compartiment registrul agricol şi cadastrul comunitar
compartimentul asistenţă socială şi autoritate tutelară
compartimentul urbanism
biblioteca comunală
compartimentul edilitar
caseria
compartimentul buget, finante si contabilitate
compartiment executari silite
compartiment impozite si taxe
Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează şi răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii. Primarul reprezintă comuna Mogosesti-Siret i în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie, iar semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României. Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului;
dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor Consiliului Judeţean;
prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică şi socială a comunei sau a oraşului, în
concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;
întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;
exercită funcţia de ordonator principal de credite;
verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului local cele constatate;
ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului.
ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;
ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publică;
controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate; ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în condiţiile legii;
ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;
asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local; asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului, instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile legii;
exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;
conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social; îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;
emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege; propune Consiliului Local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate;
numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor regiilor autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi domeniului privat al comunei sau al oraşului;
organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe;
ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum şi pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte acte normative, precum şi însărcinările date de consiliul local.
Viceprimarul coordonează, îndrumă şi controlează, potrivit delegării de competenţe, următoarea structură organizatorică:
compartimentul urbanism
compartimentul edilitare
biblioteca comunală
Consiliul Local alege, din rândul membrilor săi, pe viceprimar, cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie. Schimbarea din funcţie a acestuia se poate face de către Consiliul Local, la propunerea motivată a unei treimi din numărul consilierilor sau a primarului, prin hotărâre adoptată cu votul a 2/3 din numărul consilierilor în funcţie.
Viceprimarul are următoarele atribuţii:
exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe şi oboare şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;
răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat al comunei;
organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din comună.
Secretarul coordonează, îndrumă şi controlează, în conformitate cu prevederile art. 85 din Legea 215/2001, următoarea structură organizatorică:
compartimentul juridic
compartimentul secretariat, arhiva si relatii cu publicul
compartimentul registrul agricol si cadastrul comunitar
compartimentul asistenta sociala si autoritate tutelara
Acesta este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau formaţiuni politice, sub sancţiunea eliberării din funcţie. Numirea se face de către prefect pe baza propunerii Consiliului Local, la iniţiativa primarului, pe bază de concurs sau examen. Acesta se bucură de stabilitate în funcţie şi se supune regulilor cuprinse în statutul funcţionarului public. Eliberarea din funcţie a secretarului şi sancţionarea disciplinară a acestuia se fac de către prefect, numai la propunerea Consiliului Local, adoptată cu votul a cel puţin 2/3 din numărul consilierilor, pe baza raportului efectuat, în urma desfăşurării unei cercetări administrative. El îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către Consiliul Local sau de către primar.
Obligaţiile personalului din aparatul propriu de specialitate cu atribuţiuni în domeniul Finanţelor Publice 1.Casierie
asigură efectuarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi din Primărie ,având la bază acte şi documente ce conţin viza de compartiment şi viza de control financiar preventive;
întocmeşte zilnic registrul de casă înscriind toate sumele încasate sau plătite şi stabileşte soldul zilnic de casă ;
depune la termen încasările zilnice şi ridică cu CEC numerarul de la Trezoreria Municipiului Pascani în vederea efectuării de plăţi ;
încasează veniturile din impozite ,taxe şi alte venituri în numerar de la agenţii economici, instituţiile publice şi contribuabilii persoane fizice în baza documentelor legal întocmite şi care vor fi supuse controlului ulterior.
2. Compartimentul Impozite si Taxe
urmăreşte întocmirea şi depunerea la termenele prevăzute de lege a documentelor referitoare la impunere de către contribuabili persoane juridice;
verifică, la persoanele juridice deţinătoare de bunuri sau venituri supuse impozitelor şi taxelor, modul de completare a declaraţiilor privitoare la impunere şi calculul impozitelor şi taxelor locale cu respectarea H.C.L. nr.292/2003,a O.G.nr.36/2002 republicată şi a H.G.nr.1278/2002;
sancţionează declararea peste termenul legal a veniturilor, impozitelor sau a bunurilor supuse impozitelor şi taxelor;
întocmeşte şi asigură gestionarea dosarelor fiscale şi a celorlalte documente referitoare la impunerea persoanelor juridice;
asigură evidenţa debitelor la impozite şi taxe, pe baza declaraţiilor de impunere depuse de contribuabili;
efectuează analize şi întocmeşte informări in legătură cu stabilirea impozitelor şi taxelor în sarcina persoanelor juridice rezultate acţiunilor de impunere, măsurile luate pentru nerespectarea legislaţiei;
ţine evidenţa debitelor din impozite şi taxe ,modificările debitelor iniţiale, analizează fenomenele rezultate din aplicarea legislaţiei fiscale şi informează operativ conducerea asupra problemelor deosebite propunând măsurile ce se impun;
centralizează toate datele statistice privind activitatea serviciului pe baza cărora întocmeşte şi transmite informările şi raportările periodice la termenele stabilite;
întocmeşte documentaţia privind înlesnirile la plată a unor impozite şi taxe ,în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;
asigură aplicarea unitară a legislaţiei cu privire la impozitele şi taxele datorate de persoanele fizice;
verifică permanent realitatea impozitelor şi taxelor înscrise în rolul contribuabililor şi le pune în acord cu dosarul contribuabilului.
3. Compartimentul Executari Silite
organizează şi conduce, prin evidenţa nominală, activitatea de urmărire şi încasare la bugetul local a veniturilor fiscale neplătite în termen de către agenţii economici persoane juridice, cu privire la impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxă teren, taxă asupra mijloacelor de transport, amenzi, alte impozite şi taxe datorate la bugetul local de către persoanele juridice cu penalităţi aferente de la data expirării termenului de plată;
pentru toate categoriile de impozit şi taxe locale datorate bugetului local şi neachitate în termen de către agenţii economici persoane juridice dispune ,în condiţiile legii, măsuri de executare silită în conformitate cu prevederile O.G. nr.39/2003;
organizează ,verifică şi execută activitatea de urmărire silită a bunurilor şi veniturilor persoanelor juridice pentru realizarea impozitelor ,taxelor şi a altor creanţe neachitate în termen ,constate prin titluri executorii şi care intră în competenţa organelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei locale;
pentru lichidarea poziţiilor de rol evidenţiază şi urmăreşte debitele restante primite spre urmărire ,propunând compensarea plusurilor cu sumele restante ;
întocmeşte dosare fiscale pentru debitele primite spre urmărire şi încasare asigurând respectarea prevederilor legale cu privire la identificarea debitorilor, confirmarea şi încasarea amenzilor, despăgubirilor ,imputaţiilor, cheltuielilor de judecată şi a altor venituri.
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară) Potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor publice corespunzător tipurilor de servicii cunoscute se pot identifica, în cadrul aceleaşi instituţii, relaţii obligatorii, care sunt reglementate de anumite acte juridice sau relaţii facultative. Relaţiile unităţii cu salariaţii sunt stabilite prin fişa postului, regulamentul de organizare şi funcţionare şi organigramă. Relatiile interne pot fi de subordonare– supraordonare (din punct de vedere ierarhic), coordonare, colaborare.
Compartimentul registru agricol si cadastru comunitar În vederea aplicării prevederilor Legii 571/2003 privind Codul Fiscal potrivit căruia evidenţa existentă în Registrul Agricol trebuie să corespundă cu materia impozabilă înregistrată în vederea impozitării, există un flux informaţional între Compartimentul Registru Agricol şi Compartimentul Impozite si Taxe. Astfel, în momentul în care un contribuabil dobândeşte sau înstrăinează bunuri mobile supuse impozitării are loc înregistrarea, în baza documentelor justificative (contract de vânzare-cumpărare, proces verbal de adjudecare, proces verbal de primire în posesie, schiţă cadastrală) bunurilor respective în vederea impozitării.
Compartimentul urbanism
Pentru a evita sustragerea contribuabililor de la plata impozitelor şi taxelor locale în permanenţă există relaţii de colaborare între Compartimentul Urbanism şi Compartimentul impozite si taxe, în sensul că în momentul în care o persoana depune documentaţia în vederea emiterii autorizaţiei de construcţie, compartimentul mai sus menţionat urmăreşte derularea lucrărilor, încadrarea acestora în termenul prevăzut în autorizaţia de construcţie. În momentul expirării autorizaţiei de construcţie, acesta întocmeşte proces verbal de recepţie aferent lucrărilor efectuate trimestrial, iar la sfârşitul lucrărilor se întocmeşte procesul verbal de recepţie finală. De asemenea va face o copie a procesului ce va fi pusă la dispoziţia Serviciului impozite şi taxe locale, în vederea impunerii. Acest lucru ţine de organizarea internă a instituţiei, iar declararea construcţiei în vederea impozitării reprezintă obligaţia contribuabilului. Astfel datele înscrise în declaraţia de impunere de către contribuabil sunt verificate cu cele existente în Registrul Agricol sau în orice alte evidenţe specifice cadastrului imobiliar – edilitar. În cazul în care acesta nu îşi declară materia impozabilă în termen de 30 de zile în vederea impozitării, impune a se efectua din oficiu de către referentul din cadrul Serviciului impozite şi taxe locale, ce are în fişa postului ca sarcină urmărirea sustragerii de la plata impozitelor şi taxelor locale.
Compartiment finanţe, buget, contabilitate La sfârşitul fiecărei luni referentul din cadrul Compartimentul Impozite si taxe, ce are în fişa postului sarcina de a întocmi notele contabile, înscrierea în partida de venituri borderourile de debite şi scădere, încasări aferente biroului local, transmite Compartimentului buget ,contabilitate, finanţe balanţa de verificare sintetica în vederea centralizării datelor. De asemenea, trimestrial, transmite contul de debite şi încasări compartimentul buget contabilitate în vederea întocmirii dării de seama contabile.
Flux informational privind relatiile între compartimentele primăriei în plan bugetar şi fiscal. Compartiment registru agricol, cadastru
Compartiment urbanism
Compartiment impozite şi taxe
Compartiment finanţe buget-contabilitate
1.5. Structura de personal În organigramă sunt prevăzute 20 posturi, dintre care 12 sunt funcţionari publici, iar 8 contraactuali. Personalul de conducere este în număr de 3, iar personalul de execuţie este în număr de 17. Nr.cr
Compartimente funcţii
Clasa
t 0
1
2
Grad/treapta
Nivel
Număr
profesională
studii
posturi
3
4
5
Observaţii 6
Compartimentul amenajarea teritoriului, cadastrul, lucrări publice, disciplina în construcţii, administrarea 1.
domeniului public şi privat. Consilier
I
Superior
SSD
1
Funcţie publică
Compartimentul civilă,
asistenţă
de
stare socială,
registru agricol, fond funciar, 2. 3.
relaţii cu publicul. Referent Referent
III III
Superior Principal
S M
3
Funcţie
2
publică Funcţie publică
Compartiment financiarcontabil, evidenţa veniturilor şi a cheltuielilor de gestiune, încasări buget. 4.
Referent
III
Superior
M
3
Funcţie publică
Compartiment de deservire 5. 6.
Paznic Guard
-
TR.I TR.I
M,G G
1
Funcţie
1
contractuală Funcţie contractuală
7.
Bibliotecar
-
TR.I
M
1
Funcţie contractuală
8.
Director cămin
-
TR.I
S
1
Funcţie contractuală
9. 10.
Referent Şofer
-
TR.I TR.I
M M
1
Funcţie
1
contractuală Funcţie contractuală
11.
Muncitor
-
TR.I
M
1
Funcţie contractuală
1.6 Relatii externe
Consiliul Judeţean Iasi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi
Trezorerie Paşcani
Organe judecătoreşti
PRIMÃRIA
S.C. E.O.N. S.A. Cetăţenii Comunei Mogoşeşti-Siret
Jandarmeria
BRD Sucursala Paşcani
Flux informational privind relatiile externe ale primariei in plan bugetar si fiscal Cu Trezoreria Paşcani Autorităţile administraţiei publice locale înaintează trezoreriei cererea de deschidere de credite bugetare conform bugetului aprobat. Creditele se deschid pe capitole şi destinaţii. La nivel de trezorerie se deschid credite pe baza cererii depuse, se efectuează încasări şi plăţi în funcţie de deschiderea făcută şi
disponibilul în cont, şi se transmite serviciului buget contabilitate situaţia conturilor la fiecare operaţiune, adică credite utilizate şi disponibil. De asemenea Trezoreria transmite Primăriei extrasele de cont pentru conturile de venituri şi pentru conturile de cheltuieli.
Cu Consiliul Judeţean Iaşi Prin intermediul Consiliului Judeţean Iaşi are loc transmiterea sumelor reprezentând venituri pentru echilibrarea bugetelor locale. Cu Ordonatorii secundari de credite, pentru care Primăria Comunei MogoşeştiSiret întocmeşte dispoziţii bugetare pentru deschiderea creditelor instituţiilor mai sus menţionate, din fonduri defalcate din TVA sau învăţământ..
Cu DGFP Iaşi La această instituţie se depun dările de seamă contabile (bilanţul, contul de profit şi pierdere) întocmite de Compartimentul buget, finanţe, contabilitate (trimestriale, anuale) şi semnate de contabil şi Primar. Aici sunt verificate şi centralizate la nivelul întregului judeţ pentru a fi transmise Ministerului Finanţelor Publice la termene stabilite de acesta.
BRD, Scursala Pascani Deşi contul primăriei este la Trezoreria Paşcani, angajaţii primăriei şi bibliotecarii depun garanţii la banca mai sus menţionată. Direcţia Muncii Copiii Nou născuţi sunt înregistraţi la Compartimentul Stare civilă care pune la dispoziţia Direcţiei Muncii, aceste evidenţe necesare indemnizaţiilor de naştere. Jandarmeria Primăria colaborează cu această instituţie pentru asigurarea protecţiei şi liniştii cetăţenilor municipiului. S.C E.O.N. S.A Legătura dintre primărie şi această societate se concretizează în asigurarea iluminatului public. Relaţiile de colaborare între autorităţile administraţiei publice locale şi cetăţeni trebuie să ocupe rolul cel mai important, atât din punct de vedere al ponderii cât şi al valorii conţinutului. Astfel ele constituie o expresie al accesului participativ al
populaţiei la realizarea sarcinilor publice şi subliniază sprijinul acordat de către cetăţeni administraţiei publice locale pentru îndeplinirea misiunii acesteia. Aceste relaţii pot fi : relaţii de colaborare
directă
indirectă
relaţii de prestări servicii.
Relaţiile de colaborare directă vizează
acţiunile cetăţenilor, care participă la
realizarea unui interes general al comunităţii locale împreună cu structurile administraţiei publice locale. Relaţiile
de colaborare indirectă apar
în cazul în care cetăţenii sprijină
acţiunea autorităţilor publice locale fără să participe direct. Relaţiile de prestări servicii
vizează organizarea de către autorităţile publice
locale a unor servicii publice care să presteze activităţi în beneficiul cetăţenilor. Acest aspect a serviciilor de servire a cetăţenilor este mai evident la administraţia publică locală dar şi la serviciile descentralizate ale administraţiei publice locale. Serviciile aduse cetăţenilor de către administraţia publică locală au o specializare diferenţiată, ceea ce determina o pregătire corespunzătoare a personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestaţiilor oferite de către administraţiile locale cetăţenilor lezează interesele acestora şi ale statului. Din punct de vedere juridic relaţiile dintre administraţia publică locală şi cetăţeni pot fi:
relaţii care au la bază normele de drept administrativ
relaţiile care au la bază normele de drept civil.
Relaţiile de tip administrativ
au la bază norma juridică sau actul normativ care
stabileşte competenţele autorităţilor administraţiei publice locale. În această situaţie cetăţeanul are dreptul, în temeiul unui act normativ, să se adreseze administraţiei publice locale pentru a-şi rezolva probleme personale. Administraţia publică locală va rezolva problema cetăţeanului numai dacă solicitarea acestuia îndeplineşte anumite condiţii prevăzute de actul normativ.
Relaţiile de tip civil au la bază normele de drept civil, şi apar în situaţia în care
cetăţeanul utilizează servicii publice precum transport în comun, telefon etc, în baza unor contracte încheiate între prestatorii acestor servicii şi beneficiarii lor. Relaţiile de autoritate, de subordonare a cetăţenilor faţă de autorităţile administraţiei publice locale vizează hotărâri luate în mod unilateral de către autorităţi, pe care cetăţeanul este obligat să le respecte. Din punct de vedere juridic
relaţiile de autoritate pot fi stabilite prin legi sau prin decizii
administrative.
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri realizate la Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret în perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă. Bugetul local de venituri se întocmeşte anual, înainte de începerea perioadei şi este trimis spre aprobare Consiliului Local. Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole. MOGOSESTI SIRET .JUDETUL IASI CONSILIUL L.OCAL AL COMUNEI BUGETUL LOCAL AL COMUNEI MOGOSESTI SIRET PE ANUL 2005-2006 SI ESTIMARI Pe anul 2007 D E NU M IR E A I N DI C AT O RI Cod Realizari Realizat Program COD RÂND L O R indicator 2005 2006 2007 V E NI T UR I T O TA L 11,042,05 1 0001 10,519,142 11,700,000 (Rd.2+65+68+71+86+88) 7 VENITURI PROPRII - TOTAL 2 4802 1,882,243 3,630,794 3,677,531 (Rd.3+56+64+66) I. VENITURI CURENTE (Rd.4+33) 3 0002 484,443 709,870 636,000 A. VENITURI FISCALE(Rd.5+25) 4 0003 419,407 574,870 586,000 A1. IMPOZITE 5 0004 371,376 516,870 524,000 DIRECTE(Rd.6+7+17+18+21) IMPOZITUL PE PROFIT 6 0102 0 IMPOZITE SI TAXE DE LA 7 0302 159,701 208,870 210,000 POPULATIE(Rd.8 la 16) Impozitul pe veniturile liber profesionistilor, meseriasilor si ale altor 8 030201 0 persoane fizice independente si asociatiilor familiale*) Impozitul pe cladiri de la persoane fizice 9 030202 105,454 188,870 188,000 Taxe asupra mijloacelor de transport 10 030203 20,865 20,000 22,000 detinute de persoane fizice
Impozitul pe venituri din inchirieri subinchirieri, locatii de gestiune si arendari Impozite pe veniturile obţinute din drepturi de autor şi cele cuvenite inv. şi inov. Impozitul pe veniturile obţinute din premii şi câştiguri în bani sau în natură Impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate Impozitul pe terenuri de la persoane fizice Alte impozite si taxe de la populatie TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT IMPOZITUL PE CLADIRI SI TERENURI DE LA PERSOANE JURIDICE(Rd.19+20) Impozitul pe cladiri de la persoane juridice Impozitul pe teren de la persoane juridice ALTE IMPOZITE DIRECTE(Rd.22 la rd.24) Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice Impozitul pe terenul agricol Alte incasari din impozite directe A2. IMPOZITE INDIRECTE(Rd.26 la rd. 27) IMPOZITUL PE SPECTACOLE ALTE IMPOZITE INDIRECTE (rd 28 la rd 32) Taxe si tarife pentru eliberare de licente si autorizatii de functionare Taxe judiciare de timbru Taxe de timbru pentru activitatea notariala Taxe extrajudiciare de timbru Alte incasari din impozite indirecte B. VENITURI NEFISCALE (rd 34) VARSAMINTE DIN PROFITUL NET AL REGIILOR AUTONOME VARSAMINTE DE LA INSTITUTIILE PUBLICE (rd 36 la rd 44) Alte venituri privind circulatia pe drumurile publice Venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal-servicii publice de protectie a plantelor Veniturile punctelor de insamantari artificiale Veniturile circumscriptiilor sanitar
11 030204
0
12 030205
0
13 030207
0
14 030208
0
15 030209 16 030230
23,274 10,108
17 0402
227
1,000
1,000
18 0502
7,537
5,000
8,000
19 050201 20 050202
6,234 1,303
3,000 2,000
5,000 3,000
203,911
302,000
305,000
21 0802 22 080205
0
23 080206 24 080230
203,285 626
300,000 2,000
300,000 5,000
25 1300
48,031
58,000
62,000
26 1502
640
27 1702
47,391
58,000
62,000
0
0
0
5,423 40,871 1,097 0 65,036
6,000 41,000 11,000
9,000 42,000 11,000
135,000
50,000
28 170203 29 30 31 32 33
170210 170212 170213 170230 2000
34 2002
0
35 2102
9,950
10,000
11,000
36 210206
9,950
10,000
11,000
37 210208
0
38 210208
0
39 210209
0
veterinare Contributia lunara a parintilor sau susţ. legali pentru intretinerea copiilor in crese Varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate Contributii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelorde ajutor social Taxe din activitati cadastrale si agricultura Alte venituri de la institutiile publice DIVERSE VENITURI (rd.46 la rd.55) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societatilor comerciale sau companiilor nationale la care statul este actionar majoritar, precum si regiilor autonome Venituri din concesiuni si inchirieri Penalitati pentru nedep. sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe Venituri realizate din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor C.A.P. Venituri din dividente Incasari din alte surse II. VENITURI DIN CAPITAL (rd 57) VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE STATULUI (rd 58 la rd 61) Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice Venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului Venituri din privatizare Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat III. PRELEVARI DE LA BUGETUL DE STAT (rd 63+67+68) COTE SI SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT(rd.64 la rd. 66) Cote defalcate din impozitul pe venit Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor locale
40 210211
0
41 210212
0
42 210214
0
43 210215 44 210230 45 2202
0 0 55,086
125,000
39,000
46 220202
3,690
3,000
4,000
47 220203
32,332
10,000
11,000
48 220205
0
49 220206
0
50 220207
17,215
22,000
24,000
51 220208
0
52 220212
0
53 220217
0
90,000
0
54 220219 55 220230 56 3000
1,849 30,484
60,000
0
57 3002
30,484
60,000
0
58 300201
30,484
60,000
0
59 300203
0
60 300204 61 300210
0
62 3100
9,453,415
10,072,18 7
10,864,000
63 3102
4,998,915
5,647,554
6,324,000
64 310201
564,916
1,016,000
1,010,454
65 310202
3,631,599
2,786,630
3,282,469
66 310203
802,400
1,844,924
2,031,077
COTE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE SALARII SUME DEFALCATE DIN TAXA PE VALOAREA ADAUGATA (rd 69+70) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru institutiile de invatamant preuniversitar de sta, crese si centre judetene si locale de consultanta agricola Sume defalcate din taxa pe vaoarea adaugata pentru subventionarea energiei termice SUBVENTII(rd.72+83) SUBVENTII PRIMITE DIN BUGETUL DE STAT(rd.73 la rd. 82) Subventii primite de bugetele locale pentru retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare Subventii primite de bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe Subventii primite de bugetele locale pentru dezvoltarea sistemului energetic Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap Subventii primite de bugetele locale pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism Subventii primite de bugetele locale pentru aeroporturi de interes local Subventii primite de bugetele locale din Fondul de interventie Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea Programului de pietruire a drumurilor comunale si alimentarea cu apa a satelor Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatie de locuinta Subventii primite de bugetele locale pentru lucrarile de cadastru imobiliar SUBVENTII PRIMITE DE LA ALTE BUGETE (rd 84+85) Subventii primite de la bugetul asigurarilor pentru somaj pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca Subventii primite de la alte bugete locale pentru sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului DONATII SI SPONSORIZARI (rd 87) Donatii si sponsorizari
67 3202
0
68 3302
4,454,500
4,424,633
4,540,000
69 330201
4,454,500
4,424,633
4,540,000
70 330202
0
71 3700
550,800
200,000
200,000
72 3702
0
0
0
73 370202
0
74 370203
0
75 370207
0
76 370209
0
77 370211
0
78 370212
0
79 370213
0
80 370214
0
81 370215
0
82 370216
0
83 3902
550,800
200,000
200,000
84 390202
550,800
200,000
200,000
85 390204
0
86 4002 87 400201
0 0
0
0
ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE (rd.89) ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE (rd.90+91) Încasări din rambursarea împrumuturilor temporare pentru înfiinţarea unor instituţiii şi servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii Încasări din rambursarea microcreditelor, acordate de agenţiile guvernamentale şi administrate prinagenţii de credit
88 4200
0
0
0
89 4202
0
0
0
90 420213
0
91 420217
0
Cap 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local 2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local Din punct de vedere juridic, aşezarea şi calculul obligaţiilor către bugetele publice este susţinută de acte normative şi procedurale ca pot fi grupate în duoă categorii: •
acte normative institutoare ori de bază;
•
acte normative completatoare (complementare în plan metodologic).
Actele normative institutoare de bază mai pot fi denumite şi principale, ele referindu-se la legile fiscale specifice (cu privire la fiecare venit, în parte aşa cum este legea impozitului pe salarii, sau cu referire la anumite categorii de venitui ca legea impozitelor şi taxelor locale). Tot aici se încadrează şi codul fiscal de referinţă şi susţinere juridică pentru mai multe categorii de venituri. Actele normative completatoare ori susţinătoare se referă la normele metodologice ori instrucţiunile de aplicare a celor dintâi elaborate, de regulă, de Ministerul Finaţelor Publice. La acestea se pot adăuga şi soluţiile procedurale emise de acelaşi minister, pe parcursul execuţiei bugetare, pentru care nu sunt prevederi exprese ori lămuritoare în cele două categorii de acte normative enunţate. Principalele acte normative:
Ordonanţa de urgenţă a Legii 273/2006 privind finanţele publice;
Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice;
Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare.
Unităţile administrativ teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care autorităţile administraţiei publice locale le gestionează, potrivit atribuţiilor ce le revin în condiţiile legii nr.215/2001 privind Administraţia publică locală. Aceste resurse financiare trebuie să fie proporţionale cu competenţele şi cu responsabilităţile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale. Veniturile bugetelor locale sunt formate din:
Venituri proprii;
Venituri din cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a altor bugete locale:
Transferuri cu destinaţie specială:
Împrumuturi.
Dintre toate acestea veniturile proprii au ponderea cea mai ridicată şi cuprind la rândul lor următoarele categorii de venituri:
Venituri proprii
Venituri curente: Fiscale (directe şi indirecte) Nefiscale
Venituri din capital
Venituri cu destinaţie specială
I. VENITURI CURENTE Veniturii fiscale directe:
Impozitul pe profit:
Impozite şi taxe locale de la populaţie;
Impozitul pe clădiri de la persoane fizice;
Impozitul pe teren de la persoane fizice;
Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele fizice;
Alte impozite şi taxe de la populaţie;
Impozite şi taxe locale de la persoanele juridice;
Impozitul pe clădiri de la persoanele juridice;
Impozitul pe teren de la persoanele juridice;
Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele juridice;
Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;
Alte impozite şi taxe directe.
Venituri fiscale indirecte:
Impozitul pe spectacole;
Alte impozite indirecte;
Taxe şi tarife pentru eliberarea de licienţe şi autorizaţii de funcţionare;
Taxe judiciare de timbru;
Taxe de timbru pentru activitatea notarială;
Taxe extrajudiciare de timbru;
Alte încasări din impozite şi taxe locale.
Veniturilor curente nefiscale se includ:
vărsăminte din profitul net al regiilor autonome;
vărsăminte de la instituţiile publice;
taxa pentru examinarea conducătorilor auto, eliberare premise auto şi alte venituri privind circulaţia pe drumurile publice;
veni venitu turi ri din din înca încasa sare reaa cont contra rava valo lori riii lucr lucrăr ăril ilor or de comb combat ater eree a dăunătorilor şi bolilor din sectorul vegetal de la centrele locale pentru protecţia plantelor;
veniturile punctelor de însămânţare artificială;
veniturile circumscripţiilor sanitar veterinară.
Venituri diverse:
venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată ,imputaţii şi
despăgubiri;
venituri din amenzi şi sancţiuni aplicate de organele proprii;
restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi;
venituri din concesiuni şi închirieri;
încasări din valorificarea bunurilor confiscate;
încasări din alte surse.
Impozitele şi taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale, ale unităţilor administrative teritoriale, în care contribuabilii îşi au domiciliul, sediul, punctul de lucru sau în care se afla bunurile impozabile impozabile sau taxabile şi sunt reglementate reglementate de Legea 571/2003 privind codul fiscal şi normele metodologice de aplicare a acesteia. În categoria impozitelor şi taxelor locale reglementate de legea 571/2003, privind Codul fiscal şi Norme1e metodologice de aplicare a acesteia sunt cuprinse următoarele:
impozitul pe clădiri;
impozitul pe teren;
taxă asupra mijloacelor de transport;
taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
taxă pentru folosire mijloacelor de reclamă şi publicitate;
impozitul pe spectacole;
taxă hotelieră;
taxe speciale.
A. Impozitul pe clădiri reprezintă o contribuţie contribuţie bănească anuală ce se datorează Impozitul pe clădiri reprezintă bugetului local, de către orice persoană fizică sau juridică pentru clădirile aflate în proprietate, indiferent de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora. Prin clădire se înţelege orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni, de animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii şi altele asemenea. În cazul clădirilor aflate în administrarea sau folosinţa altei persoane şi care se datorează chiriei în baza unui contract de închiriere, impozitul pe clădire se datorează de proprietar.
1)Obiectul impozabil Obiectul impozabil îl reprezintă clădirile proprietate a persoanelor fizice sau juridice, clădirile proprietate publică sau privată a statului, ce sunt administrate sau date în folosinţă unor contribuabili.
2) Baza impozabilă Persoane fizice: baza impozabilă a clădirilor ce aparţin acestei categorii de contribuabili o reprezintă valoarea lor stabilită potrivit unor criterii şi norme. În această situaţie valoarea impozabilă a unei clădiri depinde de suprafaţa construită desfăşurată a clădirii şi de valorile impozabile pe metru pătrat de suprafaţă construită. Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri, ce stă la baza calculului calculului impozitului impozitului pe clădiri clădiri datorat de persoanele fizice, rezultă din actul de proprietate sau din planul cadastral, iar în lipsa acestora, din schiţa/fişa clădirii sau din alte documente asemănătoare. Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafe suprafeţel ţelor or secţiu secţiunil nilor or tuturor tuturor nivelu niveluril rilor or clădir clădirii, ii, inclus inclusiv iv ale balcoa balcoanel nelor, or, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţă şi suprafeţelor scărilor şi a teraselor neacoperite. Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de amplasarea clădirii, pri prinn înmu înmulţ lţir irii ii sume sumeii dete determ rmin inat atee ante anteri rior or cu un coef coefic icie ient nt de core corecţ cţie ie corespunzător.
Valoare impozabilă se reduce în funcţie de perioada în care au fost realizate clădirile, astfel: •
La clădirile construite înainte de 1950 reducerea este de 15%;
•
La clădirile construite între anii 1951- 1977 reducerea este de 5%.
Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1.20.
Persoane juridice: baza impozabilă a clădirilor proprietate a persoanelor juridice juridice sau date în administra administrarea rea sau folosinţa folosinţa acestora acestora o constitui constituiee valoare de inventar înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice legale. Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare vigoare.. Sunt supuse supuse impozi impozităr tării ii toate toate clădir clădirle le deţinu deţinute te de către către persoane persoanele le juridice juridice aflate în funcţiune, în rezervă sau în conservare, conservare, chiar dacă valoarea valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării. Clădirile Clădirile aflate aflate în funcţiune funcţiune a căror valoare valoare a fost recuperată recuperată integral pe cale amortizării sunt supuse impozitului pe clădire în funcţie de valoare de inventar înregistrată în contabilitate. Impozitul pe clădirile ce constituie obiectul contractelor de leasing financiar se determină determină asupra valorii negociate negociate între părţi, înscrise în contract contract şi se datorează datorează de către proprietar.
3) Cote de impozitare Persoane Persoane fizice: fizice: Impozi Impozitul tul pe clădir clădirile ile proprie proprietat tatea ea persoan persoanelo elorr fizic fizicee se calculează prin aplicarea cotei de 0,2% în mediul urban şi 0,1% în mediul rural asupra valorii impozabile a clădirii, determinată pe baza suprafeţei, precum şi a criteriilor şi normelor de evaluare. În cazul contribuabililor care deţin mai multe clădiri cu destinaţie de locuinţă, altele decât cele închiriate, impozitul pe clădiri se majorează astfel:
cu 15% pentru prima clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 50% pentru cea de-a doua clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 75% pentru cea de-a treia clădire , în afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele, în afara celei de la adresa de domiciliu.
Ordinea numerică a proprietăţilor se determină în raport de anul dobândirii clădirii, indiferent sub ce formă a rezultat, din documentele care atestă calitatea de proprietar.
Persoanele juridice: Impozitul pe clădirile persoanelor juridice şi ale altor categorii de contribuabili în afară de Impozitul pe clădirile persoanelor juridice şi ale altor categorii de contribuabili în afară de persoane fizice, se calculează prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsă între 0,5% şi 1.5% asupra valorii de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora. Dacă valoarea unei clădiri a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15% după care se aplică cota de impozitare. În cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform prevederilor legale în vigoare, valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitatea proprietarului imediat după reevaluare la care se aplica cota de impozitare menţionată mai sus. În cazul în care clădirea nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, cota impozitului pe clădire este cuprinsă între 5 % şi 10% aplicată la valoare de inventar a clădirii, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Consiliul Local al Municipiului Dorohoi a stabilit cota de impozitare în acest caz la 8 % din valoare de inventar a clădirii, Fac excepţie clădirile care au fost amortizate potrivit legii, la care cota de impozit este cea normală.
4) Aşezarea impozitului pe clădire Impozitul pe clădire se constată şi se stabileşte pe baza declaraţiei de impunere depusă de contribuabili la compartimentul de specialitate al consiliului local, pe raza căruia se află clădirea sau construcţia respectivă în termen de 30 de zile de la data dobândirii sau construirii. Persoanele fizice care deţin în proprietate două sau mai multe clădiri au obligaţia să depună o declaraţie specială la compartimentele
de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în raza cărora îşi au domiciliul, precum şi la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora.
6) Exemplu de calcul al impozitului pe clădire Persoane fizice Pentru calculul impozitului pe clădirile deţinute de persoane fizice si întocmirea matricolei sunt folosite următoarele elemente: suprafaţa construită desfăşurată a clădirii, valoarea impozabilă rezultatǎ prin înmulţirea suprafeţei construită desfăşurată cu valoarea impozabilă a clădirii prevăzuta în tabloul din codul fiscal, coeficientul de corecţie, reducerile acordate în funcţie de anul construirii clădirii, cota de impozitare, majorarea stabilită de către consiliul local. Exemplul de calcul pentru impozitul pe clădiri:
Clădire cărămidă;
Fără Canalizare+apă+gaze+electricitate;
Suprafaţa 85 mp=S;
Comuna Mogosesti-Siret, sat Muncelul de SUS => rangul V, zona B;
Anul construcţiei: 1973;
Deducerea(d)=0.95
C.c.= coeficientul corecţiei(zonă+rang)=1
Valoarea impozabilă (Vi)= S x V=85 x 1,40=119,7
Cota de impozit Ci)= 0,001
Impozit anual datorat = S x Vi x d x Ci x C.c = 85 x 119,7 x 0,95 x 0,001 x 1= 9.66 lei~10 lei
Persoane juridice
S.C. XXX S.A.
Valoare inventar(Vinv)= 50 000 lei
Impozitul datorat anual= 1% x Vinv= 1% x 50 000= 500 lei
Flux informaţional Persoane fizice
Declaraţie impunere + acte
Contribuabil 30 zile P al t ă
C h t ai n ţ ă
Verificare e Registratură (SITL)
Registru casa
Declaraţie impunere + acte
Compartiment impunere(SITL)
Virament
Birou încasări Caseria Trezorerie (SITL) primăriei Orice persoană care dobândeşte, construieşte, modifică o clădire are obligaţia să depună o declaraţie în acest sens la SITL. Astfel contribuabilul se prezintă la Registratura SITL unde va completa declataţia corespunzătoare. Datele înscrise în declaraţia de impunere sunt verificate prin confruntarea cu cele existente în cadrul Compartimentului urbanism edilitar. Verificarea este consemnată prin notarea în colţul declaraţiei de impunere a faptului că persoana fizică este înregistrată în evidenţele la poziţia nr. X, însoţit de semnătura funcţionarului public care a făcut verificarea. Apoi va primi un număr de înregistrare şi va depune documentele la Compartimentul constatare, impunere persoane fizice pentru a fi luat în evidenţă. Referentul de la Registratură are obligaţia să verifice dacă contribuabilul depune toate actele necesare. Astfel pentru actele necesare de exemplu pentru a fi înregistrat în evidenţele fiscale sunt: declaraţia tipizată, copie carte de identitate, copie contract de vânzare cumpărare sau titlul de proprietate, plan de amplasament. Plata se face la Biroul încasări din cadrul SITL, primind în schimb chitanţa care certifică stingerea obligaţiei. Incasările din ziua respectivă sunt consemnate în registrul de casă, iar pe baza lui banii sunt depuşi la Caseria Primăria, iar de aici prin virament în contul de la Trezorerie.
Persoane juridice
Fluxul informaţional este asemănător cu menţiuea că actele se fac în dublu exemplar pentru persoana juridică să poată în registra în contabilitatea proprie aceste operaţiuni pe bază de documente. Deasemenea actele şi declaraţia de impumere se vor depune la Compartimentul constatare, impunere personae juridice.
B. Impozitul pe teren Contribuabili de impozit pe teren Sunt persoanele care deţin în proprietate terenuri situate în municipii, oraşe şi comune, în intravilanul sau extravilanul localităţilor. Obiectul impozabil Este reprezentat de terenurile deţinute în proprietate de contribuabili, situate în municipii, oraşe şi comune, în intravilanul sau extravilanul localităţii. Aşezarea şi calcularea impozitului pe teren Impozitul pe teren se stabileşte anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren, diferenţiată în intravilanul localităţilor pe: rangul de localităţi şi zone, iar în extravilanul localităţilor pe : ranguri de localităţi, pe categorii de folosinţă a terenurilor şi zone. a) În cazul unui teren amplasat în intravilan, fiind teren cu construcţie , impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea numărului de metri pătraţi cu suma corespunzătoare Terenurile se încadrează pe zone în cadrul localităţilor şi pe categorii de folosinţă, în intravilan şi extravilan de către consiliile locale, în funcţie de poziţia terenurilor faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi administrativ – teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, registrelor agricole, evidenţelor specifice cadastrului imobiliar – edilitar sa a lor evidente agricole ori cadastrale.
Impozitul se calculează prin aplicarea sumelor fixe în RON /mp stabilite de Consiliul Local pe zone în cadrul localităţilor la suprafaţa de teren deţinută de contribuabil. Impozitul pe terenuri se constată şi se stabileşte pe baza declaraţie depusă de proprietarul terenului persoană fizică la compartimentele de specialitate ale consiliilor locale. Impozitul pe terenuri altor contribuabili decât persoanele fizice se calculează de către aceştia prin declaraţie de impunere depusă la serviciile de specialitate ale consiliilor locale. b) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţie, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei cu un coeficient de corecţie corespunzător din tabelul de mai jos, iar rezultatul obţinut se înmulţeşte cu un alt coeficient de corecţie corespunzător ce se referă la rangul localităţii c) În cazul unui teren situat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea numărului de hectare ale terenului cu suma corespunzătoare .
Exemplu de calcul al impozitului pe teren Teren cu construcţie Suprafaţa(S)= 200 mp Comuna Mogoşeşti-Siret, rang II, zona B Data plăţii 09.01.2007 Impozit teren= S x V = 200 x 4648= 929 600 lei Facilităţi: 10%= 90 x 90% x 929 600= 836 640 lei
Livadă Suprafaţa(S)= 400 mp Comuna Mogoşeşti-Siret, rang II, zona B Impozit pe teren= S x V x C.c. = 400 x 20 x 4= 32 000 lei
Flux informaţional Fluxul informaţional păstrează aceeaşi imagine, iar documentele au acelaşi traseu ca şi la impozitul pe clădire cu menţiunea că în acest caz există declaraţii de impunere pe teren, iar verificarea se face la Registrul Agricol. Documentele necesare pentru a fi înregistrat un teren în evidenţele fiscale sunt următoarele: declaraţie de impunere tipizată, copie carte de identitate, contrat de vînzare cumpărare sau titlu de proprietate, plan de amplasament.
C. Taxa asupra mijloacelor de transport Contribuabilii sunt persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate mijloace de transport care trebuie înmatriculate.. Obiectul supus impozitării îl constituie mijlocul (mijloacele) de transport deţinut(e) de persoana fizică sau juridică.
Aşezarea şi calcularea taxei pe mijloacele de transport Aceasta se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport. În cazul celor cu tracţiune mecanică taxa se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulţirea fiecărui 500 cm3 sau facţiuni din aceasta cu suma corespunzătoare . Capacitatea cilindrică a motorului şi capacitatea remorcii se constată din cartea de identitate a autovehiculului şi din factura de cumpărare sau din alte documente legale. Taxele pentru remorcile de orice fel, semiremorci şi rulote aparţinând contribuabililor se stabilesc în funcţie de capacitatea acestora. La autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone, taxa în RON pe an este diferenţiată în funcţie de numărul axelor şi masa totală autorizată (în tone). Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport se utilizează în exclusivitate pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construcţie a drumurilor de interes local ţi judeţean şi constituie venit în proporţie de 60% la bugetul local şi respectiv 40% la bugetul judeţean.
Taxa pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului se datorează începând de la data de întâi a lunii următoare. În cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului din evidenţele autorităţilor la care sunt înmatriculate, taxa se scade cu data de întâi a lunii următoare.
Exemplu de calcul al taxei pe mijloacele de transport Dacia:- capacitate cilindrică 1394 cmc => 3 fracţiuni fracţiuni ; Taxa = 7 x 3 =21 lei BMV:- capacitate cilindrică 1959 cmc => 4 fracţiuni fracţiuni ; Taxa = 7 x 4 =28 lei
Flux informaţional
C.E.C: P al ă t
C h t ai n ţ ă
e Contribuabil P al ă t
C h t ai n ţ ă
Birou încasări (SITL)
Declaraţie impunere + acte
30 zile
Declaraţie impunere + acte
Registratură (SITL)
Registru casa Caseria primăriei
Compartiment impunere(SITL)
Virament
Trezorerie
Dacă o persoană doreste să îşi înregistreze o maşină va trebui sa urmeze următorii paşi:
să plăt plătea easscă 29 RON RON la C.E. C.E.C, C, nece necessară ară pent pentru ru cert certiifica ficattul de înmatriculare;
să plătească 52 RON la Caseria SITL, pentru a fi luat în evidenţele fiscale;
să depună la Registratura SITL declaraţia tipizată împreună cu actele maşinii, cartea de identitate, factură sau contaract de vânzare cumpărare (toate copii) .
după ce vor fi verificate verificate de referentul referentul din carul acestui birou vor primi un număr de înregistrare şi vor fi depuse la Compartimentul de impunere persoane fizice sau juridice după caz, pentru a fi luate în evidenţă.
Impozitul pe clădire, impozitul pe teren, taxa asupra mijlocului de transport se plătesc anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie , datorată pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
D. Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizaţiilor. Eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor către contribuabili sunt supuse unor taxe diferenţiate în funcţie de valoarea construcţiilor, instalaţiilor, de suprafaţa terenurilor si natura serviciilor prestate. Certificatele de urbanism se anexează în baza H.C.L , nivelurile lor fiind stabilite intre limite, in lei/mp, conform Codului fiscal. E. Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate şi reclama. Contrib Contribuab uabili iliii care benefi beneficia ciază ză de servic serviciul iul de reclam reclamaa si publici publicitat tatee au obliga obligaţia ţia să închei încheiee contra contracte cte şi datorea datorează ză bugetel bugetelor or locale locale o taxa taxa ce poate poate fi cuprinsa între 1%-3% din valoarea contractului, în funcţie de H.C.L., exclusiv T.V.A Taxa se datorează până la data de 10 a lunii următoare, pe toata durata desfăşurării contractului începând cu luna in care taxa a devenit exigibila. Pentru afişajul in scop de reclama si publicitate, la locul desfăşurării activităţii, taxa anuala se stabileşte funcţie de dimensiunile acestora ,funcţie de H.C.L, fiind în suma de până la 200.000 lei/mp..
F. Taxa hotelieră. Consiliile locale pot institui o taxa pentru şederea intr-o unitate de cazare asupra căreia îşi exercita autoritatea ce poate fi cuprinsa intre 0,5 - 5% aplicata la tarifele unităţii de cazare.
G. Taxe speciale. Consiliile locale pot institui taxe zilnice cuprinse intre 1.000 - 100.000 lei, pentru pentru utiliz utilizare areaa tempora temporara ra a locuri locurilor lor publice publice pentru pentru deţine deţinerea rea unor utilaj utilajee autori autorizat zatee sa funcţ funcţio ione neze ze in scop scopul ul obţin obţineri eriii de veni venit, t, vizi vizita tarea rea muze muzeel elor, or, monumente istorice, etc. Sumele rezultate din asemenea taxe se considera ca venit la bugetele locale .
H. Impozitul pe spectacole. Plătitorii impozitelor pe spectacole sunt persoane fizice si juridice autorizate sa organizeze permanent sau ocazional manifestări artistice, competiţii sportive, videoteca, discoteca. Impozi Impozitul tul pe specta spectacol colee se calcul calculează ează prin prin aplica aplicarea rea de cote cote procent procentual ualee diferenţiate, funcţie de activităţile desfăşurate, asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare si abonamente la spectacole astfel: •
cota este de 2% pentru spectacole artistice de teatru, opera, opereta, muzicale si de circ;
•
cota este de 5% pentru manifest ari artistice, altele decât cele menţionate anterior.
I. Taxele judiciare de timbru, taxele notariale si taxe extrajudiciare de timbru; Venitur Venituril ilee nefisc nefiscale ale ce se încase încasează ază la bugetel bugetelee locale locale se constit constituie uie din: din: vărsă vărsămi mint ntel elee din din profi profitu tull net net al regii regiilo lorr auto autono nome me de impo import rtanţ anţaa loca locală lă,, vărsăminte de la instituţiile publice locale, taxa de examinare a conducătorilor auto, taxa permise de conducere, venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor si bolilor in sectorului vegetal de la centrele locale
pentru protecţia plante lor, veniturile punctelor de însămânţări artificiale, veniturile circumscripţiilor sanitar veterinare, vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice si activităţilor autofinanţate. În grupa "diverse venituri" se încadrează venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputaţii, despăgubiri, venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate, restituiri de fonduri din anii precedenţi, venituri din concesiuni şi închirieri, penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite si taxe, încasări din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii.
II. VENITURILE DIN CAPITAL Veniturile din capital se refera la resursele banesti provenite din valorificarea bunurilor administratiei publice locale sau institutiilor publice locale. In baza legii finantelor publice locale, sumele provenite din valorificarea materialelor rezultate in urma dezmembrarii sau dezafectarii unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale ce apartin institutiilor si serviciilor publice locale dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni, constituie venituri ale bugetului local. Din aceasta categorie fac parte:
venituri din vanzarea locuintelor construite din fondul statului;
venituri din privatizare.
III. VENITURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ Din categoria acestor venituri ale bugetului local fac parte:
taxe speciale instituite de autoritatile administratiei publice locale pentru prestarea unor servicii locuitorilor ;
venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat al unităţilor administrativ teritoriale;
venituri din fonduri pentru drumurile publice;
venituri din fondul de interventie;
venituri din amortizarea mijloacelor fixe;
donaţii şi sponsorizari;
sume acordate de persoane fizice si juridice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public;
venituri din finanţarea programului de pietruire a drumurilor comunale şi de alimenatare cu apă a satelor.
Codul Fiscal constituie un instrument operaţional atât pentru autorităţile administraţiei publice locale în realizarea atribuţiilor ce revin pe aceasta linie, cât şi pentru cetăţean în documentarea sa cu privire la actele adoptate de autorităţile în domeniul impozitelor şi taxelor locale pe de o parte, precum şi actele şi faptele pe care le are de îndeplinit în calitatea sa de contribuabil, pe de altă parte.
Fluxuri informationale generate de fundamentarea veniturilor din bugetele locale. Fundamentarea veniturilor din bugetele locale presupune o succesiune de lucrări începand cu constatarea şi evaluarea materiei impozabile, continuând cu determinarea impozitului de plată şi încasarea acestuia. PRIMIREA DECLARAŢIEI DE IMPUNERE LA COMPARTIMENTELE DE SPECIALITATE
VERIFICAREA DECLARAŢIEI ŞI STABILIREA IMPOZITULUI REMITEREA DECLARAŢIEI
URMĂRIREA ÎNCASĂRII IMPOZITULUI
•
•
înregistrarea în rolurile unice ale contribuabililor încasarea efectivă şi stingerea obligaţiei de
• • • •
declanşarea procedurii de executare silită înştiinţare de plată somaţie înfiinţare măsuri asiguratorii
2.2. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai bugetului local Cadrul juridic:
Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2008 privind reglementarea drepturilor salariale pentru funcţionarii publici pe anul 2008;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 106/2004 privind stabilirea indemnizaţiilor aleşilor locali;
Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
Hotărârea Consiliului Local nr 2/2006 privind aprobarea statutului de funcţii al aparatului propriu al Consiliului Local;
Legea nr. 215/2001 republicată în 2007 privind administraţia publică locală.
Bugetele de venituri şi cheltuieli publice se elaborează şi se execută având drept coordonată esentială respectarea principiilor bugetare. Astfel bugetul de venituri şi cheltuieli constituit la nivelul Primăriei Comunei Mogoşeşti-Siret este un buget autonom care beneficiază de o largă autonomie funcţională şi de gestionare a resurselor publice. În ceea ce priveşte cheltuielile publice, este necesară şi o grupare a acesora după natura lor, adică: salarii, contributii, deplasări, detaşări, transferări, materiale, reparatii curente, apă, energie electrică, etc. Gruparea cheltuielilor după felul lor este impusă de faptul că nu este suficient să se cunoască doar cât s-a cheltuit pentru fiecare dintre destinatiile principale (servicii publice generale; apărare, ordine publică si securitate natională; învatământ; sănatate; cultură,religie şi actiuni privind activitatea sportivă şi de tineret; asistentă socială; actiuni
economice etc). Este necesar să se ştie şi care a fost structura cheltuielilor pentru fiecare din acţiunile menţionate, precum şi cea aferentă desfăşurării activităţii aparatului propriu a Primăriei Comunei Mogoşeşti-Siret. Această grupare se realizează cu ajutorul clasificatiei economice a cheltuielilor. Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu ajutorul titlurilor, articolelor şi alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt stabilite deasemenea prin clasificaţia indicatorilor privind finantele publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinaţii principale este divizată, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum : cheltuieli curente, cheltuieli de capital, împrumuturi acordate, rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite. Acest mod de evidenţiere permite cunoaşterea cheltuielilor cuprinse în buget şi din punct de vedere al naturii acestora. Natura cheltuielilor curente, cheltuielilor de capital, şi a cheltuielilor reprezentând operaţiuni financiare este specificată în clasificaţia economică a cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, în cadrul cărora cheltuielile se desfăşoară pe articole şi alineate. Această clasificaţie se aplică tuturor autorităţilor şi institutiilor publice, indiferent de importanţa lor şi de felul activităţii pe care o desfăşoară. Cheltuielile efectuate în cursul perioadei de gestiune pentru funcţionarea instituţiilor publice sunt cunoscute şi sub denumirea de cheltuieli curente. Acestea apar sub forma cheltuielilor de personal, cheltuielilor materiale şi pentru servicii, subvenţiilor, primelor, transferurilor, dobânzilor aferente datoriei publice, altor cheltuieli, precum şi a cheltuielilor reprezentând rezerve. Unele cheltuieli curente sun comune tuturor institutiilor publice, indiferent de activitatea pe care o desfăşoară. Altele sunt specifice numai unor instituţii publice. Primele au în vedere salariile de bază, indemnizaţiile de conducere, sporul de vechime şi alte drepturi salariale. Acestora li se adaugă contribuţia pentru asigurările sociale de stat,
contribuţia pentru asigurările de sănătate, cheltuieli
pentru întreţinere şi gospodărie. În fundamentarea cheltuielilor bugetare apar ca importante următoarele patru repere: •
identificarea şi individaulizarea indicatorilor specifici fiecărei acţiuni;
•
situaţia anului de bază;
•
norme şi normative folosite în dimensionarea unor categorii de cheltuieli;
•
cadrul juridic de acţiune cu caracter general şi specific.
D E NU M IR E A
I N DI C AT O RI L OR
A. CHELTUIELI CURENTE(rd.153+165+298+327+393+421+437) CHELTUIELI DE PERSONAL(rd. 154+166+299+328+394) CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII(rd. 155+167+300+329+395) SUBVENTII(rd. 156+168+301+330) Subvenţii(rd. 157+169+302+331) Subventii de la buget pentru institutiile publice(rd. 158+170+303+332) Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif (rd 304+333)
TRANSFERURI (rd 171+305+334+396+422) Transferuri consolidabile (rd 423) Transferuri din bugetul comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti catre bugetul consiliului judetean pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului
Transferuri neconsolidabile (rd 172+306+355+397) Burse (rd 173) Ajutoare sociale (rd 174) Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii (rd 175) Transferuri către căminele pentru persoanele vârstnice (rd 176) Contribuţii ale administraţiei publice locale la realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local, în baza unor convenţii sau contracte de asociere (rd 307+336) Plati efectuate in cadrul programelor de dezvoltare (rd 337) Transferuri aferente Fondului Român de Dezvoltare Socială (rd 398) Asociaţii şi fundaţii (rd 177) Programe cu finanţare rambursabilă (rd 178) Transferuri pentru actiuni de sanatate (rd 179) Susţinerea cultelor (rd 180) Drepturile asistentului personal pentru copii si adulti cu handicap grav (rd 181) Contributii la salarizarea personalului neclerical (rd 182) Alte transferuri (rd 183+308+338+399) Ajutor pentru incalzirea locuintei (rd 184) Programe cu finanţare rambursabilă (rd 185) Alocatii si indemnizatii pentru persoanele cu handicap (rd 186) DOBÂNZI (rd 438) Dobânzi aferente datoriei publice locale (rd 439) Dobânzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publiceexterne (rd 440)
COD RÂND
92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123
Cod indicator
Realizări 2007
5002 01 02 20 34 35 3501 3503 38 39
11,700,000 10,500,000 7,560,000 1,550,000 150,000 150,000 150,000 0 1,240,000 80,000
3921
80,000
40 4002 4008 4009 4010
1,160,000 40,000 1,100,000 0 0
4012
0
4021 4027 4041 4055 4060 4061 4067 4072 4080 4090 4094 4097 49 50 5001
20,000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dobânzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publice interne (rd 441) Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de valoare si de riscul garantiilor acordate de autoritatile locale,în condiţiile legii (rd 442) Diferenţe de curs aferente datoriei publice externe (rd 443) Dobânda datorată trezoreriei statului din cadru planului de redresare (rd 444)
B.CHELTUIELI DE CAPITAL (rd 159+187+309+339+400) CHELTUIELI DE CAPITAL (rd 160+188+310+340+401) Investitii ale institutiilor publice (rd 161+189+311+341+402) Investitii ale regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat (rd. 312+342) Rate aferente achizit iilor in leasing financiar (rd 162+190+313+343+403) C. OPERATIUNI FINANCIARE ( rd 410+428+452) ÎMPRUMUTURI ACORDATE (rd 429) Împrumuturi (rd 430) Împrumuturi temporare pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii (rd 431) Împrumuturi acordate de agenţiile guvernamentale şi administrate prin agenţii de credit( rd.432) RAMBURSARI DE CREDITE, PLATI DE DOBANZI SI COMISIOANE LA CREDITE GARANTATE SAU CONTRACTE DE STAT (rd 411) Rambursari de credite externe, plati dobinzi si comisioane aferente acestora (rd 412) Rambursari de credite externe din fondul de garantare (rd 413) Plăţi de dobânzi şi comisioane din fondul de garantare (rd 414) Rambursări de credite externe contractate de stat (rd 415) Plati dobinzi si comisioane la credite externe contractate de stat (rd 416) Rambursări de împrumuturi (rd 453) Rambursări de împrumuturi acordate din trezoreria statului (rd 454) Rambursări de împrumuturilor interne pentru investiţii (rd 455) Rambursări de împrumuturilor externe pentru investiţii (rd 456) D.REZERVE (rd 462) REZERVE (rd 463) Rezerve (rd 464)
124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150
5002
0
5003
0
5004 5005 69 70 72
0 0 2,200,000 2,200,000 2,200,000
73
0
77 78 79 80
0 0 0 0
8009
0
8012
0
84
0
86 8601 8602 8603 8604 87 8702 8704 8705 89 90 91
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
I. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL Ca la orice institutie publică şi la Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret, dimensionarea cheltuielilor de personal se face pe baza normelor legale şi în raport cu numărul de personal aprobat. Baza legală este reprezentată de Legea nr. 54/1998 privind statutul funcţionarilor publici şi Ordonanta nr. 2/2006 din 12/01/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2008.
De asemenea se iau în calcul :
nume şi prenume;
funcţia de conducere sau de execuţie;
nivelul de studii ( superioare sau medii);
salariul de bază;
indemnizaţii de conducere, dacă e cazul;
spor de vechime;
sporuri suplimentare;
total salarii;
fondul de salarii;
contribuţia la asigurările sociale şi la fondul asigurărilor sociale de sănătate;
contribuţia unităţii şi a personalului la constituirea fondului de şomaj;
fondul de premii;
cheltuieli de deplasare, transfer, detaşări.
Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat, salariile pentru personalul de execuţie şi pentru cei din conducere. De asemenea aceste cheltuieli vizează şi plata drepturilor salariale ale persoanelor ce desfăşoară activităţi pe bază de puncte, programe sau obiective. La aceste cheltuieli se adaugă obligaţiile aferente către diferitele bugete, drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interesul serviciului. Cheltuielile de personal se vor stabili ţinând cont de dimensionarea la strictul necesar al personalului de specialitate, administrativ şi auxiliar finanţat de la buget în concordanţă cu programele şi atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment.
Articolul 10 Cheltuieli de personal cuprinde următoarele alineate: Articolul 10.01 Salarii de bază (FdSb) – reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaţilor Primăriei Comunei Mogoşeşti-Siret şi se determină pe baza următoarelor elemente :
Numărul mediu de salariaţi (N); Salariul mediu din anul de bază modificat cu influenţa majorărilor de salarii previzionate pentru anul de plan (Smb); Fundamentarea acestor cheltuieli se face potrivit relaţiei:
FdSb = N x Smb x 12luni Ex: FdSb = 20 salariati x 1213 RON x 12 luni = 291120 RON Articolul 10.02 Salarii de merit (Sm) . Se acordă pentru rezultatele deosebite obtinute în activitatea desfăşurată. Ordonatorul de credite poate acorda în limita a 20% din numărul total al personalului contractual prevăzut în statutul de funcţii, un salariu de merit lunar de pâna la 15% din salariul de bază. Personalul care beneficiază de salariu de merit se stabileşte o dată pe an pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată în anul precedent. În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de următoarele elemente:
numărul salariaţilor care beneficiază de salariu de merit (Nb);
sporul aferent salariului mediu de bază din anul luat ca bază de calcul pentru previzionări (15% x Smb).
FdSm = Nb x (15% x Smb) x 12 luni Ex: FdSm = 3 salariati x (15% x 1213 RON) x 12 luni = 545,85 RON Articolul 10.03 Indemnizatii de conducere (IC) reprezintă drepturile băneşti cuvenite persoanelor care îndeplinesc functii de conducere în cadrul Primăriei Comunei Mogoşeşti-Siret şi se calculează în funcţie de :
numărul persoanelor cu funcţii de conducere (Nc);
indemnizaţia medie de conducere realizată în anul de bază influenţată de eventualele modificări prevăzute în anul în curs (Imc);
IC = Imc x Nc x 12 luni Ex: IC = 303 RON x 1 persoane x 12 luni = 3636RON
Nr.crt
Functia publică de conducere
1
Indemnizatia de conducere în procentul din salariul de bază ( limita maximă) 25%
Şef birou
Articolul 10.04 Spor de vechime (Spv). Pentru vechimea în muncă salariaţii beneficiază de un spor de vechime de până la 25%, calculat la salariul de bază. Cheltuielile ocazionate de sporul de vechime sunt în funcţie de vechimea personalului angajat (minim 3 ani vechime pentru a beneficia de acest spor) şi de cuantumul sporului de vechime aferent acestuia. În determinarea sporului de vechime pe ansamblul instituţiei pentru fundamentarea cheltuielii se ţine cont de :
numărul de salariaţi care benficiază de spor (Ns);
sporul mediu de vechime (Smv);
salariul mediu de bază din anul luat ca bază de calcul (Smb).
Spv = Ns x (Spmv x Smb) x 12luni Ex: vechimea medie este de 9 ani cota medie este de 10% Spv = 1 salariati x (10% x 658 RON) x 12 luni = 789,6 RON Nr.crt 1 2 3 4 5
Tranşa de vechime în muncă 3-5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani 20-25 ani
Cota salariul de bază 5% 10% 15% 20% 25%
la
Articolul 10.08 Fond de premii (Fdp). Cuprinde premiile ce se achită lunar în limita a 2% din cheltuielile salariale aferente personalului contractual, premiul anual şi alte premii ce se acordă salariatilor care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate apreciate ca valoare. Fondul de premii se determină în functie de :
salariile tarifare aferente salariatilor (Fdsb);
cotele de acordare a gratificatiilor (C%).
Fdp = FdSb x C% Ex: Fdp = 21456 lei x 2%= 100.000lei Dimensionarea cheltuielilor cu salariile se face în cadrul Primăriei Comunei Mogoşeşti-Siret prin cumularea cheltuielilor aferente fiecărui alineat din cadrul articolului. Exemplu de calcul pentru un salariat din primărie
Brahaş Liviu, referent, clasa III, grad superior., TR.1, Salar tarifar 658 RON, Indemnizaţie de conducere 0, Salar merit 15% Spor fond de premiii 10%, Spor dispozitiv 25%, Spor vechime 10%. Salar tarifar (încadrare) = 658 RON Zile salar tarifar se calculează împărţind salariul tarifar la nr de zile din lună, iar apoi se înmulţeşte cu nr de zile lucrate. Salar tarifar / zi = 658 RON / 22 zile din lună = 29,90 ron / zi Salar tarifar = 29,90x 22 zile = 658 RON Exemplu pentru mai puţine zile lucrate; Salar tarifar = 29,90 x 16 zile = 478,4 RON
Spor de vechime (10%)=658 x 10%=65,8 RON Fond de premii= 89 RON Spor de dispozitiv=165 RON SALARIU BRUT = 658 (S.T)+65,8 (S.V)+89 (Premii) +165 (S.D)=977,8 RON.
Flux informaţional generat de fundamentarea cheltuielilor de personal 4 Primarul Comunei Trezoreria Paşcani 1 Dep. Contabilitate Mogoşeşti-Siret 3 5 2 7 Casierie
6
1. lunar întocmeşte foile colective de prezenţă pe care le trimite spre aprobare primarului; 2. după verificarea datelor din foile colective de prezenţă primarul le aprobă şi le returnează Departamentului de Contabilitate; 3. - pe baza foilor colective de prezenţă contabilul întocmeşte statele de plată salariale; - întocmeşte o situaţie recapitulativă privind plata salariilor pe luna în curs, întocmită separat pentru fiecare capitol bugetar; - întocmeşte pe capitole de cheltuieli o notă justificativă pentru cheltuielile salariale; - emite un CEC pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii; 4. înainte cu o zi de plata salariilor contabilul prezintă trezorerie situaţia recapitulativă, cecul şi nota justificativă; 5. oferă un extras de cont; 6. după aprobarea documentelor înaintate de primărie operează plata salariilor, sume ridicate de casierul primăriei; 7. casierul primăriei efectează plata salariilor, întocmeşte registrul de casă şi îl trimite la verificare Departamentului de Contabilitate, care îl arhivează.
CONTRIBUŢIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE Contribuţia individuală de asigurări sociale, darorate de asiguraţii care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă reprezintă o treime din cota de contribuţie de asigurări sociale stabilite anual pentru condiţii normale de muncă. Baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru angajat o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi avansurile. Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi şi nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al angajiţilor(asiguraţilor) din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 3 salarii medii brute lunar pe economie. Exemplu de calcul : CAS=Salariul brut x 10.5% Salariul brut=Salariu de încadrare + Sporuri=977,8 RON CAS=977,8 RON x 10.5% CAS=102,66 RON Pentru angajator contribuţia de asigurări sociale este de 20,8% x Fond Salarii Brute.
Flux informaţional privind contribuţia la asigurările sociale
Compartimentul buget, finante, contabilitate
Fond salarii Salariu Brut
Contribuţia unităţii la asig. sociale
Contribuţia salariaţilor la asig. sociale Ordin de plată
Trezorerie
Casa Judeţeană de Pensii
Casa naţională de pensii
Bugetul asigurărilor sociale de stat
CONTRIBUŢIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE Legea numărul 145 din iulie 1997, Legea Asigurărilor Sociale de sănătate prevede: “Persoanele juridice sau fizice care angajează personal salariat au boligaţia să reţină şi să vireze Casei de Asigurări de Sănătate teritoriale contribuţia pentru sănătate dato-rată pentru asigurarea sănătăţii personalului din unitatea respectivă; au obligaţia să anunţe Casei de Asigurări de Sănătate orice schimbare care are loc la nivelul veniturilor. Persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat au obligaţia plăţii contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate de 5,2% raportat la fondul de salarii. În ceea ce priveste contribuţia individuală (a angajatului) pentru asigurările sociale de sănătate, aceasta este de 6,5% conform O.U.G. numărul 147 din 31 octombrie 2002, din venitul brut din salarii. Exemplu de calcul : Pentru angajat: CASS=Salariul brut x 6,5% = 977,8 x 0,065 = 63,55 RON Pentru angajator: CASS=Fondul de Salarii brute x 5,2% = 977,8 x 0,07 = 50,84 RON
II. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR MATERIALE SI DE SERVICIU Fundamentarea cheltuielilor materiale se realizează ca şi la cheltuielile de personal tot în conformitate cu clasificaţia bugetară, după execuţia anului precedent, actualizată prin indicele de inflaţie.
Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face în raport cu indicatori specifici fiecărei acţiuni utilizându-se formulare întocmite de Ministerul Finanţelor, dar şi orice alte date din baza proprie.
Articolul 20.01 Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achizitionării rechizitelor de birou şi se evaluează conform borderoului Nr
Specificatie
Previzionat
Crt 1 Hârtie de scris 2 Dosare 3 Pixuri 4 Formulare tipizate 5 Alte materiale Total cheltuieli furnituri de birou
735 150 20 1510 856 3271
Articolul 20.02 Materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării de materiale pentru curăţenie, evaluate conform devizilui: Cheltuieli cu materiale pentru curăţenie
= ∑ Calitatea din tipul de material
necesar * Preţul materialului
Nr crt 1 2 3 4 5 Total
Specificaţie Detergenţi (x 12 luni) Săpun (x 12 luni) Clorură de var Mături Alte materiale
UM Kg Buc Kg Buc
Cantitate 20 60 78 12
Preţ unitar 12 0,7 1,9 5
Previzionat 220 42 148,2 70 1230 1710,2
Articolul 20.03 Încălzit, iluminat şi forţă motrică cuprinde fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie termică, gaze naturale şi combustibil, cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice, care se evaluează pe baza devizului întocmit în preturi curente: Cheltuieli cu încălzitul
= Consum mediu (t/lemne)* nr luni * preţ (t/lemne)
Cheltuieli pentru iluminat = Nr.
ore de iluminat şi funcţionare aparatură/an*Nr.
Corpuri de iluminat*Kw/h/corp*Tarif/Kw Cheltuieli cu becurile electrice = Nr. mediu de becuri schimbate anual * Preţ unitar bec
Nr
Elemente de fundamentare
Previzionat
ctr 1
Energie electrică livrată
56000
2
(25000 w × 0,35 lei/kw) Materiale : -tuburi neon
5500
-materiale electrice diferite
2230
-cabluri , prize
200
Încălzit (mc×tarif/mc)× 6 luni
3. Total iluminat şi fortă motrică
17000 80730
Articolul 20.08 Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio, şi a cheltuielilor pentru corespondente care se evaluează conform devizului: Cheltuieli cu telefon
= Abonament * Nr. luni + impulsuri consumate/lună *
Tarif/minut
Nr Specificatie
Previzionat
Crt 1 Număr posturi telefonice (21) 2 Cheltuieli cu abonamentele telefonice
300 1260
( 3×35 RON ×12 luni) 3 Cheltuieli aferente impulsurilor telefonice 4 Materiale pentru corespondentă Total cheltuieli poştă, telefon, telex
180 3200 4980
Articolul 20. 09 Alte materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional cuprinde costul serviciilor de deratizare şi dezinsectie, materiale pentru apărarea locală antiaeriană şi prevenirea incendiilor, materiale şi plata lucrărilor pentru întretinere şi amenajarea spatiilor verzi, serviciile prestate de gardienii publici şi alte cheltuieli de întretinere a maşinilor de calcul de birou, de multiplicat, a maşinilor de scris, care se evaluează conform devizului: Nr Specificatie
Previzionat
crt 1 Cost serviciu de deratizare şi dezinsectie 2 Solutii pentru dezinsectie 3 Componente electrice şi electronice 4 Dischete şi cartuşe de imprimantă Total cheltuieli
185 215 867 450 1717
Articolul 24.30 Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare cuprinde fondurile băneşti necesare pentru achizitionarea carburantilor şi lubrefiantilor pentru autovehicule, piese de schimb şi diverse alte materiale pentru întretinerea mijloacelor de transport şi a utilajelor, conform devizului:
Nr
Specificatie
crt 1 Cheltuieli cu carburanti şi lubrefianti 2
(24 l× 12 luni×10 RON/l) Cheltuieli cu piese de schimb
pentru autovehicule Total cheltuieli
Previzionat 2880 2320 5200
Articolul 20.02 Reparaţii curente cuprinde fondurile băneşti pentru efectuarea reparaţiilor bunurilor fixe din patrimoniul primăriei conform devizului pentru reparaţii curente. Articolul 20.30 Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfăşurării unor actiuni pentru calificarea, perfectionarea şi specializarea profesională a salariatilor, cheltuielile de protocol, cheltuielile ocazionate de protectia muncii şi alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale : Nr Elemente de fundamentare
Previzionat
crt 1 Curs de specializare în administratia locală
1000
(4cursanti ×250) 2 Cheltuieli de protocol 3 Protecţia muncii 4 Alte cheltuieli autorizate prin dispozitie legală Total cheltuieli
2500 1000 5000 9500
III DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL Faţă de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizează prin faptul că:
sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate;
conduc la creşterea patrimoniului public al colectivităţii;
favorizează dezvoltarea locală;
au ca rezultat realizări tehnico-edilitare fără constrângeri în ceea ce priveşte rentabilitatea financiară;
au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în buget;
au efecte economice şi sociale propagate;
implică financiar perioade ce depăşesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul electoral în care s-a luat decizia.
Cheltuielile pentru investitii ale oraşului şi ale institutiilor şi serviciilor publice de subordonare locală, care se finanţează din bugetele locale şi din împrumuturi, se înscriu în programul de investitii al Primăriei. Obiectivele de investitii şi celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se înscriu în programul de investitii, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investitii, au fost elaborate şi aprobate conform dispozitiilor legale. Consiliul local stabileşte priorităţile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinaţie, asigurând, totodată, utilizarea raţională şi eficientă a acestor fonduri, precum şi realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate. Investiţiile includ proiecte majore de construcţii şi achiziţionarea de echipamente cu consum ridicat. Propunerile de investiţii trebuie să includă următoarele ;
Numele, descrierea, localizarea şi scopul fiecărui proiect.
Estimarea costurilor inluzând proiectarea, construcţia şi echipamentul.
Impactul invesţiei asupra costurilor materiale şi de întreţinere, incluzând personalul suplimentar şi echipamentul necesar, precum şi potenţialul de generare a veniturilor rezultat prin investiţii.
Justificare şi priorităţi
Situaţia actuală a planificări şi construcţia proiectului.
În programul de investiţii se vor înscrie cheltuieli pe ani şi etape de execuţie pentru investiţiile în continuare şi pentru cele noi. În liste se vor înscrie cu prioritate obiectivele de investitii începute în anii precedenţi şi neterminate pentru care există condiţii de finanţare până la încheierea exerciţiului bugetar al anului în curs, precum şi investitii de natura consolidărilor şi intervenţiilor pentru prevenirea sau combaterea efectelor produse de acţiuni accidentale. Acestea sunt aprobate însă la poziţia globală ”alte cheltuieli de investiţii”.
Sumele care vor fi luate în considerare spre a fi alocate pentru această destinaţie se vor stabili după luarea în considerare a tuturor posibilitătilor de finanţare: surse proprii sau diverse surse atrase.
2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local Elaborarea proiectului de buget - În mod practic, operaţiile de elaborare a proiectului de buget se desfăşoară sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, mai exact cu coordonarea Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi ale Controlului Financiar de Stat. Normele folosite pentru înscrierea de indicatori financiari în bugetele locale sunt elaborate de către Ministerul Finanţelor Publice. O primă etapă în elaborarea proiectului de buget este reprezentată de înscrierea veniturilor şi a cheltuielilor în conformitate cu clasificaţia indicatorilor finanţelor publice, pe capitole, subcapitole, titluri, articole şi alineate. Conform clasificaţiei economice şi funcţionale ONU, folosite în raporturile statistice internaţionale, structura veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale este comună cu cea a bugetului de stat şi a altor bugete din cadrul sistemului de bugete. Cheltuielile se prevăd în bugetul local în conformitate cu clasificaţia bugetară şi concretizează căile de finanţare a acţiunilor specifice realizate pe plan local. Din bugetele locale se finanţează acţiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, acţiuni de interes local în beneficiul colectivităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli prevăzute prin dispoziţii legale. Un element important pentru elaborarea proiectului bugetului local este situaţia anului de bază, unde se utilizează două elemente de raportare pentru toţi cei implicaţi în această etapă a procesului bugetar: execuţia certă şi execuţia preliminată. Elaborarea proiectului bugetului propriu al Primăriei Comunei Mogoşeşti-Siret este de competenţa Primarului comunei, ajutat fiind de funcţionari de specialitate din cadrul Compartimentului Buget-Contabilitate şi în colaborare cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar de Stat.
Fluxul informaţional referitor la consemnarea indicatorilor de venituri şi de cheltuieli prin documente specifice, ne indică un caracter ascendent, pornind de la ordonatorii terţiari de credite bugetare până la ordonatorii principali. Sunt implicaţi deci în întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli al Primăriei Comunei Mogoşeşti-Siret: ordonatorii terţiari de credite bugetare (conducătorii instituţiilor publice subordonate consiliului local); agenţii economici; instituţiile publice care varsă venituri la bugetul local şi populaţie. În continuare, în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, şi deci şi în cadrul Primăriei Municipiului Iaşi, se centralizează datele referitoare la indicatorii de înscris în bugetul local pe baza datelor care se primesc prin proiectele bugetelor proprii de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice din subordine, precum şi proiectul bugetului propriu. Aprobarea (adoptarea) proiectelor bugetelor locale - Şi în această etapă a procesului bugetar, instituţiile de administraţie publică au o implicare directă. Această implicare a instituţiilor de administraţie publică este prezentă pe două planuri: primul plan este reprezentat de organele administraţiei centrale, şi anume Ministerul Finanţelor Publice cu organul său din teritoriu, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar de Stat; cel de-al doilea plan este reprezentat de consiliul local, adică de organul administraţiei publice locale, care va aproba proiectul bugetului local. Astfel, Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală a Bugetului, centralizează propunerile primite sub forma proiectelor bugetelor locale. Fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ, întocmeşte bugetul local, în condiţii de autonomie. Ordonatorii principali de credite elaborează şi prezintă, o dată cu proiectul anual al bugetului local, o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani, precum şi programul de investiţii publice, detaliat pe obiective şi pe ani de execuţie. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale, echilibrate, Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat, până la data de 15 mai a fiecărui an, urmând ca acestea să depună la Ministerul Finanţelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an. Ministerul Finanţelor examinează propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri cu destinaţie specială, cuprinse în proiectele bugetelor
locale, şi, cu acordul Guvernului, comunică, până la data de 1 iulie, Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor cu destinaţie specială, precum şi criteriile de repartizare a acestora pe unităţile administrativ-teritoriale, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite. Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite elaborează şi depun la Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat, până la data de 20 iulie, noile propuneri pentru proiectul bugetului, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului la Ministerul Finanţelor până la data de 1 august a fiecărui an. Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare consiliilor locale, în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul exerciţiului bugetar, consiliile locale pot aproba rectificarea bugetelor locale, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a rectificării bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se afişează la sediul primăriei, după care, în termen de 40 zile, este supus aprobării consiliului local. El este însoţit de raportul primarului precum şi de contestaţiile depuse de către locuitori, în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării proiectului .Consiliul local, se pronunţă asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local ,după ce acesta a fost votat pe capitole ,subcapitole articole şi anexe. Schematic proiectarea şi adoptarea bugetului local poate fi reprezentat astfel:
Primării
Întocmesc proiectul bugetului local
Refac proiectul bugetului lical pe baza limitelor acordate
Supun PBL spre aprobare Consiliului Local PBL se publică după 15 zile Primeşte aperobarea finală de la C.L
Consiliul Judeţean al Mun. Bucureşti
Direcţia Generală a Finanţelor Publice
Ministerul de Finanţe
Examinează propunerile de sume defalcate şi fonduri cu destinaţie specială cuprinse în PBL
Guvern -Comuniă limita maximă a SD şi FDS cuprinse în PBL
Aprobă PBL
Aprobă repartizarea PBL pe trimestre
Parlament- votarea legii Bugetului de Stat
Bugetul de venituri şi cheltuieli se repartizeză pe trimestre în funcţie de termenele legale de incasare şi de necesităţile de efectuare a cheltuielilor
Cap 3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetului local 3.1. Încasarea veniturilor bugetare (modalităţi tehnice, termene de plată, fluxuri informaţionale) Modalităţi tehnice Principalele documente utilizate în cadrul operaţiunilor contabile sunt : chitanţa
–serveşte ca document justificativ pentru depunerea unei sume în
numerar la casieria instituţiei .Este un document justificativ de înregistrare în registrul jurnal de încasări şi plăţi şi în contabilitate. Se întocmeşte în două exemplare pentru fiecare sumă încasată ( ex1 la depunător,ex 2 rămâne în carnet); chitanţa fiscală –
este document de deducere a TVA-ului în cazul
cumpărării de bunuri şi prestărilor de servicii ,când plata acestora se face în numerar. Se întocmeşte în două exemplare ( ex 1 la cumpărător pentru înregistrarea în jurnalul penrtu cumpărături,ex2 la furnizor,în cazut în care nu se emita factură ,pentru înregistrarea în jurnalul penrtu vânzări sau la vânzător ,pentru verificarea operaţiunilor efectuate. dispoziţie de plată –încasare
către casierie –dispoziţie către casierie în
vederea achitării în numerar a unor sume , inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuielile de deplasare ,a diferenţelor de încasat în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit ,procurarea de materiale de către personalul unităţii ,document justificativ de înregistrare in regsitrul de casă şi în contabilitate în cazul plaţilor în numerar fără alt document justificativ. împuternicirea
– document de împuternicire pentru încasarea unor drepturi
băneşti de la casieria instituţiei ,când titularul nu se poate prezenta pentru aceasta. Se întocmeşte de către titularul drepturilor băneşti ce urmează a se încasa de la casierie şi se semnează de către acesta şi persoana împuternicită. registrul de casă
- document de înregistrare operativă a încasărilor şi
plăţilor în numerar efectuate prin casierie pe baza actelor justificative, document
de stabilire la sfărştiul fiecărei zile a soldului de casă , document de înregistrare zilnică în contabilitate a operaţiilor de casă. Se întocmeşte în două exemplare, zilnic de către casier pa baza actelor justificative de încasări şi plăţi .Se semnează de către casier penrtu confirmarea înregistrărilor operaţiilor înregistrate şi de către persoana din serviciul financiarcontabil desemnată pentru primirea ex 2 şi a actelor justificative anexate. listă de avans chezinal –
este un document pentru plata şi calculul
avansurilor dispoziţie către casierie pentru reţinerea prin statele de salarii a avansurilor plătite document justificativ de înregistrare in contabilitate. Circulă la persoanele autorizate să execute controlul financiar preventiv şi să aprobe plata - la casierie împreună cu drepturi băneşti extras-chenzina penrtu plata avansurilor cuvenite; -la compartimentul resurse- umane –salarii . notă de contabilitate –
document justificativ de înregistare în contabilitate,
de regulă pentru operaţiile care nu au la bază documente justificative. Se întomeşte într-un singur exemplar de către serviciul-financiar-contabil. extras de cont –
se întocmeşte la comunicarea de la debitori a sumelor
pretinse, neachitate, provenite din relaţii economico-financiare şi ca instrument de conciliere prearbitrală. registru jurnal de încasări şi plăţi –
serveşte ca document de înregistrare ă
încasărilor şi plăţilor, document de stabilire a situaţiei financiare a contribuabilului care care conduce evidenţa contabilă în partidă simplă , constituie probă în litigii; statul de salarii
– document pentru plata salariilor ,îndemnizaţiilor
materiale plătite în contul asigurărilor sociale de stat, document justificativ de înregistrare in contabilitate. factura fiscală
– este un document pe baza căruia se intomeşte
instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, lucrărilor executate sau a serviciilor perstate .
Termenele de plată Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează. Pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora, astfel: a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1 - 15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare; b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 - 31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare. Pentru obligaţiile fiscale eşalonate sau amânate la plată, precum şi pentru accesoriile
acestora termenul de plată se stabileşte prin documentul prin care se
acordă înlesnirea respectivă. Contribuţiile sociale administrate de Ministerul Finanţelor Publice, după calcularea şi reţinerea acestora conform reglementărilor legale în materie, se virează până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor salariale. Privind termenele de plată, impozitele şi contribuţiile aferente veniturilor din salarii se plătesc astfel: a) trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului, de către contribuabilii persoane juridice care au statut de microîntreprindere, în condiţiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente; b) anual, până la data de 25 inclusiv a lunii ianuarie a anului următor, de către asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial, cu excepţia instituţiilor publice. Contribuabilii au obligaţia să declare impozitele şi contribuţiile aferente veniturilor din salarii până la termenul de plată.
3.2. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale (modalităţi tehnice, fluxuri informaţionale) Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza creditelor bugetare deschise de Ministerul Finanţelor, la cererea ordonatorilor principali de credite. Creditele bugetare reprezintă sumele aprobate in bugetele locale , în bugetele instituţiilor publice de interes local , reprezentând limita maximă până la care se pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru altă destinaţie decât cea aprobată este interzisă prin lege. Creditele bugetare au ca sursă veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi, şi sunt utilizate în interesul general al statului sau al colectivităţii locale. Alocarea fondurilor din bugetul de stat şi din bugetul local se face în limita creditelor bugetare, potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Efectuarea cheltuielilor bugetare priveşte operaţiunile de angajare şi plăti de casă, cuprinzând sumele pe care trezoreria teritorială le eliberează în numerar sau în contul unităţii administrative pe baza ordinului de plată, a cecului, sau a altor documente legale . Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat şi bugetele locale, repartizate pe trimestre, potrivit competenţelor acordate prin lege pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite numai după deschiderea de credite prin dispozitie bugetara. Pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite procedează astfel: •
întocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare
capitol de cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare) •
creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru.
•
cererea se prezintă până pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună
cu o notă de fundamentare către Direcţia Generală a Trezoreriei.
•
Direcţia Generală a Trezoreriei după analiza şi verificarea cererii,
aprobă deschiderea creditelor, după care procedează astfel:
exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite.
exemplarul 2 rămâne la direcţia generală a trezoreriei,
exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.
Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă Ministerului Finanţelor o notă justificativă, precum şi Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru următoarele tipuri de cheltuieli: •
cheltuieli proprii
•
cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine
•
cheltuielile ordonatorilor de credite terţiari direct subordonaţi;
Principale elemente pe care trebuie să le conţină o cerere pentru deschiderea de credite sunt: •
încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe prima perioadă pentru care se solicită creditele respective;
•
codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei;
•
corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, în scopul stabilirii nivelului disponibilităţilor a cheltuielilor preliminare şi pe această bază, a determinării mărimii creditelor ce pot fi deschise ;
•
încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul creditului bugetar cât şi pe subdiviziunile acestuia.
După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei înregistrează în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara
bilanţului creditele repartizate de către ordonatorii principali de credite, pe seama instituţiilor din subordine aflate in judeţe şi municipiul Bucureşti. Direcţia judeţeană de trezorerie procedează astfel: •
grupează dispoziţiile bugetare pe localităţi în care îsi au sediul instituţiile
respective. •
întocmesc un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare
aferente fiecărei localităţi din judeţ; •
expediază trezoreriilor municipale , orăşeneşti
dispoziţiile bugetare
împreună cu borderoul pentru instituţiile care au deschise conturi la acestea; •
reţine dispoziţiile bugetare ale instituţiilor publice care au deschise conturi
la ea; Trezoreria orăşenească verifica dacă datele din dispoziţiile bugetare corespund cu datele din borderou după care exemplarul 2 se restituie Direcţiei judeţene a Trezoreriei pentru confirmarea primirii dispoziţiei bugetare, iar borderoul se păstrează împreună cu exemplarul1. Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei la toate nivelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în contul în afara bilanţului 01 ”credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi de la bugetul de stat”. Primăria poate efectua plăţi de casă numai după primirea dispoziţiei bugetare de la Ministerul Finanţelor privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli şi clasificaţie economică, respectiv pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, prestări de servicii , investiţii. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale.
Fluxul informational privind finantarea institutiilor din bugetul statului este urmatorul:
Finanţarea instituţiilor publice de la bugetul de stat
D.G.F.P.C.F.S.
(11) (10)
(1’)
Ministerul Finantelor Publice Directia Generala a Trezoreriei(4)
Ordonator principal de credite
(3)
(1) (2)
(5) Directia de Trezorerie Judeteana(6)
Trezoreria Centrală (9)
(7)
Trezorerii Municipale, Orasenesti, PerceptiiTrezorerii(8)
(1)- Ordonatorii Principali de Credite înaintează Direcţiei Generale a Trezoreriei Cererea de deschidere a creditelor bugetare (3 exemplare), împreună cu Nota de fundamentare, până în ziua de 20 din ultima lună a trimestrului, pentru trimestrul următor; (1′ )- Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, Ordonatorii Principali de Credite prezintă Ministerului Finanţelor Publice o Notă justificativă precum şi Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor;
(2)- Direcţia Generală a Trezoreriei, după analiza şi verificarea cererii, aprobă deschiderea creditelor, după care transmite exemplarul 1 Trezoreriei Centrale; (3)- Exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv; (4)- După verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei înregistrează în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanţului, creditele repartizate de către ordonatorii principali de credite; (5)- Direcţia Generală a Trezoreriei expediază la Direcţia de Trezorerie Judeţeană exemplarul numarul 2din Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor ,
prin care se comunică repartizarea creditelor bugetare pe seama
instituţiilor din subordinea ministerelor; (6)- Direcţia de Trezorerie Judeţeană grupează dispoziţiile bugetare pe localităţile în care îşi au sediul instituţiile respective; întocmesc un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei localităţi din judeţ; pentru instituţiile publice care au conturi deschise la Direcţia de Trezorerie Judeţeană se reţin dispoziţiile bugetare; (7)- Direcţia de Trezorerie Judeţeană expediază trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi percepţiilor-trezorerii, dispoziţiile bugetare, împreună cu borderoul pentru instituţiile care au deschise la acestea conturi; (8)- Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţiile- trezorerii verifică dacă datele din dispoziţiile bugetare corespund cu datele din borderou, borderoul se păstrează împreună cu exemplarul numărul 1; (9)- Exemplarul numărul 2 se restituie Direcţiei de Trezorerie Judeţeană, pentru confirmarea primirii dispoziţiilor bugetare; (10)- Ordonatorii principali de credite întocmesc lunar Dări de seamă contabile
asupra execuţiei bugetare, pe care le depun la Direcţia Generală a
Finanţelor Publice; (11)- Direcţia Generală a Finanţelor Publice întocmeşte apoi Dări de seamă centralizate pe care le depune la Ministerul Finanţelor Publice.
Tehnica de finanţare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau mijloace băneşti. În cazul bugetului local angajarea de plăţi se face numai in limita disponibilităţilor existente în cont. Practic, atât pentru bugetul local cât şi pentru consumatorii de fonduri bugetare din bugetul local sunt deschise conturi de disponibil în care se fac încasări şi din care sunt angajate plăţi în limita încasărilor existente. În cazul bugetului local finanţarea este iniţiată de către primar, care în calitatea de ordonator principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar local, prin care se solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea proprie a consiliului local, dar şi a ordonatorilor bugetari finanţaţi din bugetul local. În finanţare este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice, întrucât aici sunt deschise conturi in legătură cu execuţia de casă a bugetului local finanţator atât pentru unitatea administrativ teritorială, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare in gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific (dispoziţie bugetară) ca o anumită sumă de bani să treacă din contul bugetului local în contul OPCB. Acesta este informat de alimentarea contului său şi poate angaja finanţarea. În acelaşi timp prin dispoziţie bugetară de repartizare ordonatorul principal dispune către Trezorerie ca din contul său anumite sume să teacă in conturile ordonatorilor subordonaţi. După alimentara conturilor acestora ordonatorii subordonaţi sunt informaţi de către Trezorerie , pentru a declanşa finanţarea proprie . Acest proces de finanţare presupune anumite etape în desfăşurarea să: •
Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite ;
•
Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare
adresată câtre organul financiar ; •
Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu
bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite , în strânsă legătură cu subdiviziunile corespondente cu luarea in considerare a
disponibilităţilor existente în bugetul local şi a priorităţilor de finanţat din acesta; •
Întocmirea dispoziţiei bugetare (ordin de plată) către Trezoreria Finanţelor
Publice cu referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului local in contul ordonatorului bugetar de credite ; •
Virarea sumei dispusă de OPC din contul bugetului local în contul OPC;
•
Informarea OPC de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanţelor
Publice; •
Dispoziţia dată de OPC către Trezorerie unde are deschis contul pentru a
se alimenta contul de disponibil al ordonatorilor subordonaţi; •
Virarea sumelor din contul OPC către ordonatorilor subordonaţi;
•
Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terţiari de credite
(OTC); •
Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la
Trezorerie; Finanţarea instituţiei publice e consemnată la acest nivel în evidenţa bugetară odată cu comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale şi structurale până la care se pot consuma mijloace băneşti. În evidenţa instituţiei, creditele bugetare aprobate figurează în debitul unui cont în afara bilanţului cu aceeaşi denumire.
Fluxul informatonal privind finantarea primăriei din bugetul propriu este urrmatorul: (1)- Ordonatorii de credite bugetare inferiori întocmesc solicitări de fonduri, pe care le prezintă ordonatorului principal de credite, care este primarul; (2)- Primarul, la rândul sau, întocmeşte solicitări de credite, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru instituţiile publice din subordine, şi le prezintă spre analiză şi aprobare Consiliului local; (3)- Consiliul local analizează solicitările de fonduri, le aprobă, după caz; (4)- Ordonatorul principal de credite determină volumul creditelor bugetare în limita cărora urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie, atât pentru
activitatea proprie, cât şi pentru instituţiile publice din subordine; întocmeşte o Comunicare de deschidere a creditelor . ,
pentru creditele deschise pe baza
fondurilor provenite de la bugetul local, în două exemplare, la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local şi se prezintă Trezoreriei până în ziua de 20 din fiecare lună, pentru creditele aferente lunii viitoare; (5)- Ordonatorul principal de credite repartizează creditele bugetare instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători îndeplinesc atributele ordonatorilor terţiari de credite prin Dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor trimisă Trezoreriei;
(6)- Trezoreria verifică dacă aceste credite au acoperirea din veniturile proprii şi subvenţiile ce urmează a fi alocate de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii pentru luna respectivă. După analiza şi verificare, aceste credite se înregistrează în contul din afara bilanţului 02 „Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din bugetele locale” din creditele bugetare deschise; (7)- Din contul de disponibilităţi al bugetului local, se deschid credite bugetare ordonatorului principal de credite; (8)- Din contul ordonatorului principal de credite se repartizează apoi sume în conturile ordonatorilor secundari sau terţiari de credite.
Finanţarea instituţiilor publice de la bugetul local
Consiliul local (3)
Ordonatori terţiari de credite
(2)
(1) Primar
-ordonator principal de credite-
(5)
(4) Cont buget local
T R E Z O(6) Cont OPC R E
(7) (8)
La nivelul primariei Mogosesti-Siret, legat de prelevarile de la bugetul de stat, trimestrial, la Biroul buget-contabilitate se primeste o adresa de la Directia Generala a Trezoreriei judetului Iasi in care se gasesc inscrise sumele ce vor fi primite de municipiu de la bugetul de stat, reprezentand cote si sume defalcate. Pe baza acestei adrese, a legii bugetului si a documentelor contabile, in Consiliul judetean, respectiv local, se pune in discutie proiectul de buget, ulterior aprobandu-se. Dupa stabilirea sumelor pentru fiecare categorie a clasificatiei economice, pe baza dipozitiei bugetare si a ordinelor de plata, sunt finantate institutiile publice din subordine. Astfel, prin dispozitie bugetara, la nivelul orasului sunt alimentate conturile institutiilor de invatamant si ale unitatilor sanitare, respectiv cresa. In cazul celorlaltor institutii publice, respectiv biblioteca, religie, cultura, sport etc., contabilitatea institutiilor este tinuta la nivelul primariei, doarece aici are loc un proces de autofinantare, sumele necesare fiind virate prin intermediul ordinelor de plata.
Cheltuielile primariei Mogosesti-Siret Instituţia publică alocă fondurile care ajung în contul bugetului local, atât pentru cheltuielile pe care primăria le face pentru a asigura desfăşurarea în bune condiţii a atribuţiilor pe care aceasta le are, cât şi pentru finanţarea unor acţiuni şi activităţi de interes local . Din bugetele locale se finanţează, acţiuni social-culturale, sportive , de tineret, inclusiv ale cultelor , acţiuni de interes local in beneficiul colectivităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli. Principalele direcţii pe care sunt alocate fondurile primăriei sunt:
Învăţământ
pentru - cheltuieli materiale
Unităţi sanitare -Creşă
-cheltuieli de capital pentru -cheltuieli materiale pentru -cheltuieli de personal
pentru -cheltuieli de personal Unităţi de asistenţă socială -Cămin spital -Cantină ajutor -cheltuieli de capital -cheltuieli materiale -Ajutoare sociale
Bibliotecă, religie, cultură, sport
pentru -cheltuieli materiale
- cheltuieli de capital Iluminat, seră , salubritate
-cheltuieli de personal pentru -cheltuieli materiale - cheltuieli de capital
-cheltuieli de personal pentru -cheltuieli materiale Străzi, transporturi, comunicaţii - cheltuieli de capital -cheltuieli de personal Instituţiile publice subordonate primăriei pot face plăţi de casă numai în limita creditelor deschise de către Consiliul Local, In limita bugetului aprobat anual şi pe trimestre, pentru fiecare subdiviziune a clasificaţiei economice . Cheltuielile instituţiei pot fi urmărite în raport cu trei repere:
Credite bugetare aprobate Creditele bugetare reprezintă sumele aprobate in bugetele locale, în bugetele instituţiilor publice de interes local , reprezentând limita maximă până la care se pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru altă destinaţie decât cea aprobată este interzisă prin lege. Creditele bugetare au ca sursă veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi, şi sunt utilizate în interesul general al statului sau al colectivităţii locale. Alocarea fondurilor din bugetul de stat şi din bugetul local se
face în limita creditelor bugetare , potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Creditele acordate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi alocate pentru finanţarea cheltuielilor unui alt exerciţiu bugetar. În acelaşi mod nici cheltuielile bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor unui alt ordonator; de asemenea , nici cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi finanţate pentru finanţarea cheltuielilor unui alt capitol. Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept . Acoperirea nevoilor suplimentare de finanţare survenită pe parcursul unui an bugetar pot fi soluţionate astfel: a. prin virări de credite bugetare,
ce presupun trecerea unor sume de bani
de la o subdiviziune la alta a clasificaţiei bugetare potrivit cu anumite competenţe. Această operaţiune constă în diminuarea creditelor bugetare la subdiviziunile la care s-au înregistrat disponibilităţi şi suplimentarea corespunzătoare a altor subdiviziuni unde există cerinţa de acoperire a unor cheltuieli. În mod excepţional creditele bugetare aprobate pot fi modificate între capitole, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite, începând cu trimestrul al III-lea şi se aprobă de către Ministerul Finanţelor. Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare sunt de competenţa fiecărui ordonator principal de credite bugetare ,pentru bugetul propriu şi pentru bugetul unităţilor subordonate şi se pot efectua înainte de efectuarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului financiar. Alocaţiile pentru cheltuieli de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare. Virările de credite bugetare de la un articol la altul se pot efectua: a. în cadrul cheltuielilor de personal la nivel de capitol între articolele 10 ”Cheltuieli cu salariile ”,12 ”Cheltuieli cu pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj”, 11 ”Contribuţii pentru asigurările sociale de stat” şi 13 ”Detaşări , deplasări, transferări” fără a modifica totalul cheltuielilor de personal.
b. de la un articol la altul în cadrul fiecărui capitol între celelalte articole bugetare, cu excepţia cheltuielilor de personal şi de capital , cu aprobarea ordonatorului principal de credite , atât pentru bugetul propriu cât şi pentru bugetele ordonatorilor de credite secundari şi terţiari privind instituţiile ierarhic subordonate. Trebuie clarificată deosebirea existentă între virările de credite şi modificările de alocaţii bugetare : - prin virarea creditelor bugetare de la un articol la altul în cadrul aceluiaşi capitol sau de la un alineat la altul , în cadrul aceluiaşi articol bugetar se realizează o diminuare absolută a creditelor bugetare la articolul sau alineatul de unde se ia şi o majorare corespunzătoare la articolul care primeşte anual şi în trimestrele III şi IV. Aceasta înseamnă o renunţare pentru efectuarea unor cheltuieli şi concomitent angajarea altor cheltuieli neprevăzute iniţial în buget. -spre deosebire de virările de credite , prin modificarea de alocaţii bugetare, creditele anuale aprobate nu se modifică, ci doar se schimbă repartizarea pe trimestre în sensul că la un articol sau mai multe se duc credite din trimestrul IV în II sau III , respectiv din trimestrul III în II , în timp ce la alte articole din acelaşi capitol se face operaţiunea invers. b. prin fondul de rezervă bugetară ,
fond prevăzut la partea de cheltuieli a
bugetelor locale ce reprezintă 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza pentru finanţarea acţiunilor intervenite în cursul anului, precum şi pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale. Fondul de rezervă bugetară poate fi majorat, în cursul anului cu până la 50% din cuantumul iniţial al acestuia aprobat prin buget, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului, cu excepţia disponibilităţilor provenite de la cheltuieli de personal şi de capital.
Plăţile nete de casă Plăţile de casă cuprind sumele pe care unităţile trezoreriei le eliberează în numerar sau le virează în contul altor unităţi pe baza documentelor specifice (cec, ordin de plată, etc )
Primăria poate efectua plăţi de casă după deschiderea sau repartizarea prealabilă a creditelor bugetare, iar instituţiile publice finanţate din bugetul local pot efectua plăti după primirea sumelor în conturile respective. Pot apare însă situaţii când ordonatorii de credite recuperează unele sume din plăţile executate anterior din diferite motive(plată greşită, calcule eronate, reevaluări stocuri, etc ). Aceste sume se întorc în contul instituţiei, contribuind la diminuarea corespunzătoare a volumului plăţilor de casă reîntregind astfel creditele bugetare. Această operaţiune poartă denumirea de reconstituire a creditelor bugetare.
Diferenţa dintre plăţile de casă şi aceste reconstituiri poartă denumirea de plăti nete de casă .
Cheltuielile bugetare efective (contul 410): În afară de plăţile nete de casă efectuate prin trezorerie , primăria înregistrează în evidenţa ei şi cheltuieli efective. În această categorie se încadrează cheltuieli reprezentând: •
Consumuri de materiale ;
•
Combustibili;
•
Plăţi pentru servicii prestate şi lucrări executate ;
•
Retribuţia personalului, etc;
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenţii , primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii. Efectuarea cheltuielilor publice locale presupune execuţia bugetului fundamentat în faza previzională anterioară. Execuţia bugetului presupune un complex de operaţiuni care se referă la încasarea, păstrarea şi eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea cheltuielilor publice locale. Ordonatorul de credite principal- primarul- poate dispune plati din creditele bugetare repartizate astfel:
•
in conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli;
•
in conturile institutiilor din subordine pentru cheltuielile aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli.
Platile din creditele bugetare deschise se efectueaza din initiativa ordonatorilor de credite care poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor bugetare. Platile pot fi dispuse: • •
in numerar, prin casieria institutiilor; prin decontare din cont in favoarea agentilor economici care au livrat marfuri, materiale etc.
In vederea efectuarii platilor prin trezorerie se folosesc urmatoarele: •
cecul pentru eliberarea numerarului;
•
ordinul de plata, prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plati din conturile sale in favoarea agentilor economici, altor bugete etc;
•
factura de dipozitie de incasare intocmita de furnizori pentru o institutie publica.
Institutiile publice pot beneficia de garantia trezoreriei, in favoarea unitatilor furnizoare, care dispune de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor. Platile se dispun pe destinatiile si in limita creditelor bugetare decshise si repartizate, prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe subdiviziunle clasificatiei bugetare. Documentele de plati prin trezorerie se intocmesc si se inrgistreaza in conturile deschise ale institutiei publice, pe capitole decheltuieli cu desfasurarea pe categorii de cheltuieli aprobate. La documentele de plati, ordonatorii de credite au obligatia de a prezenta si documentele cu privire la necesitatea si oportunitatea cheltuielilor propuse. Organele de trezorerie executa controlul financiar preventiv asupra efectuarii platilor de catre ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate, urmarind: •
Incadrarea platilor in limitele creditelor bugetare decshise si repartizate pe capitole si categorii de cheltuieli. In acest scop se stabileste disponibilul de credite la fiecare document de plata, pe baza contului Credite deschise din
bugetul de stat, din care se scad platile inregistrate in contul Cheltuieli din bugetul de stat, rezultatul fiind comparat cu documentele de plati prezentate. •
Respectarea utilizarii creditelor bugetare prin plati, potrivit destinatiei clasificatiei bugetare. In acest scop se examineaza natura si continutul subdiviziunilor clasificatiei bugetare de la care se suporta platile respective.
•
Respectarea dispozitiilor legale prin care se autorizeaza reflectarea cheltuielilor.
Pentru aceasta se au in vedere: a) Actele normative in care să fie specificata sursa din care este finantata institutia respectiva, ca de exemplu : bugetul de stat, bugetul local etc. b) Reglementarile in vigoare prin care institutiile efectueaza unele cheltuieli in legatura cu desfasurarea unor actiuni specifice, procurarea de obiecte de inventar, executarea de investitii, lucrari curente si capitale. 3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetare Darea de seamă contabilă –
exerciţul bugetar se incheie la data de 31 dec a
fiecărui an, când are loc încetarea tuturor operaţiunilor aferente bugetului pe anul încheiat. Serviciul financiar contabil este obligat să întocmească semestrial şi anual, darea de seamă conatbilă, ca lucrare de sinteză generală care evidenţiază, prin informaţiile pe care le conţine, modul de desfăşurare a activităţii financiare. Rolul dării de seamă contabile: o
Constituie un instrument de analiză şi control cu privire la
execuţia bugetară ,oferind posibilitatea cunoaşterii felului în care s-a respectat disciplina bugetară şi financiară ; o
de indicatori ;
Dă posibilitatea sesizării unor deficienţe a unor necorelări
Permite cunoaşterea modului de gospodărire a mijloacelor
o
materiale şi băneşti din patrimoniu; Furnizează date necesare în evaluarea şi previzionarea
o
bugetară. Conţinutul dării de seamă contabilă;:
1 bilanţ 2 anexa 12 – contul de execuţie a bugetului instituţiei publice 3 anexa 13 – detalierea cheltuielilor 4 anexa 15 – disponibil de mijloace cu destinaţie specială 5 anexa 18- situaţia obligaţiilor de plată restante la finele trimestrului …2008 7 raportul de analiză pe bază de bilanţ 8 indicatori de calcul şi fundamentare pe structura proiectului de buget anual . 1 Bilanţul
La întocmirea bilanţului contabil se vor avea în vedere următoarele :
bilanţul contabil se întocmeşte pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice întocmintă la 31 dec.,pusă de acord cu soldurile conturilor analitice încheiate încheiate după înregistrarea operaţiunilor financiare contabile aferente activităţii desfăşurate în cursul anului ;
în conformitate cu prevederile legii contabilităţii ,instituţiile publice au obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor patrimoniale;
bilanţul contabil se întocmeşte pe baza conturilor sintetice în care au fost înregistrate cronologic şi sistematic operaţiunile consemnate în documente justificative ,aprobate de ordonatorul de credite vizate în prealabil de persoanele care ,potrivit legii ,exercită copntrolul financiar preventiv intern
potrivit art.24 din normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar ordonatorii de credite vor lua măsuri de angajare a fondurilor până la finele anului în curs în limita creditelor bugetare aprobate şi deschise numai pentru cheltuieli strict necesare funcţionării instituţiei .
În bilanţul contabil următoarele conturi nu pot prezenta sold : -contul 105 –“disponibil al instituţiei ‘
-contul 13 –“casa” -contul 111 –“disponibil în contul colector din venituri încasate pentru bugetul de stat “ -contul 115 –“disponibil pentru investiţii” -contul 118 – “disponibil din contravaloarea în lei a sumelor încasate de la buget” -contul 410 –“cheltuielile instituţiei de la buget” -contul412 –“diferenţele de curs valutar”. Întocmirea conturilor de execuţie bugetară şi a celorlalte anexe la bilanţ. Potrivit prevederilor art.42 şi 43 din legea privind finanţele publice nr.72/1996,întocmirea şi raportarea conturilor anuale de execuţie a bugetului de stat ,bugetul asigurărilor sociale de stat ,bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale se face în structura indicatorilor aprobaţi prin legea bugetului de stat pe anul 2000,cu respectarea precizărilor subsolurile formularelor privind “raportatrea anuală”. Anexa 10 (“contul de execuţie a bugetului instituţiei publice”) se întocmeşte de către ordonatorii de credita atât pentru mijloace bugetare ,cât şi pentru cele extrabugetare pe structura clasificaţiei ,corespunzător bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat. Formularul “detalierea cheltuielilor”(anexa 14) se completează pe articole şi alineate în cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli ,respective mijloc extra bugetar şi domeniu de activitate. În anexa15 “disponibil din mijloace cu destinaţie specială”, la rândul 06 “sume primate cu donaţie”se cuprind donaţiile, sponsorizările, precum şi ajutoarele externe nerambursabile primate în lei sau valută ,după caz. Anexa 16 –“finanţarea bugetară “ se întocmeşte annual, potrivit structurii formularului, cu următoarele precizări: -datele necesare completării formularului se extrage din fişele analitice din conturile 702 şi 410. Dările de seamă contabile privind execuţia bugetară la 31 dec 2006 se sumează de conducătorul instituţiei, în calitate de ordonator de credite,precum şi de şeful serviciului financiar –contabil sau înlocuitorii de drept a acestora.
Ordonatorii de credit au obligaţia să prezinte la trezoreria statului şi unităţile Băncii Comerciale Române, bilanţul contabil şi contul de execuţie pentru certificarea exactităţii plăţilor de casă pe capitole şi titluri şi a soldurilor conturilor de disponibilităţi cu datele din contabilitatea trezoreriilor sau unităţilor BCR,după caz. Bilanţurile care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriei sau unitaţilor BCR se vor restitui ordonatorilor pentru a introduce corecturile corespunzătoare. Dările de seamă contabile centralizate ale ordonatorilor principali de credite vor fi vizate de Banca Naţională a României –Direcţia decontării operaţiunilor bancare ,în ceea ce priveşte plăţile de casăpe capitole de cheltuieli efectuate prin unităţile BCR.
Note contabile Balanţa de verificare Darea de seamă contabilă trimestrială
Darea de seamă contabilă anuală
Flux informaţional generat de evidenţa contabilă
3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului local Execuţia şi încheierea execuţiei bugetelor locale- Execuţia bugetară este echivalentă cu anul calendaristic (1 ianuarie-31 decembrie). Responsabilitatea execuţiei revine primarului în plan teoretic, dar în practică, gestiunea bugetelor locale revine
compartimentului de specialitate Buget Finanţe şi Direcţiei Impozite şi Taxe, dar şi altor compartimente din cadrul primăriei cu competenţe în acest sens. Execuţia bugetului local presupune finanţarea activităţilor, adică efectuarea cheltuielilor publice locale. Execuţia bugetului presupune un complex de operaţiuni care se referă la încasarea, păstrarea si eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea cheltuielilor publice locale. Schematic, execuţia bugetului este prezentata în figura urmatoare:
EXECUTIA BUGETULUI
Executia bugetului la partea de venituri
Executia bugetului la partea de cheltuieli
Asezarea impozitelor
Angajarea
Lichidarea
Lichidarea
Emiterea titlului de incasare
Ordonantarea
Perceperea impozitelor
Plata propriu-zisa
Execuţia bugetului, la partea de cheltuieli, în limita sumelor aprobate ce se pun la dispoziţia beneficiarului de credite bugetare, presupune o procedură specifică, cu operaţiuni corespunzătoare următoarelor etape distinctive:
angajarea;
lichidarea;
ordonanţarea;
plata. Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza căruia
o entitate publica îşi asuma obligaţia de a plăti o sumă de bani către o altă persoană fizică sau juridică, in condiţii prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor bugetare pot fi luate numai de către persoanele care au prin lege competenta de a angaja plăţi din resurse financiare publice, în limita sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoană este, în cazul administraţiei publice locale, ordonatorul principal de credite, adică primarul. Conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărui consiliu local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terţiari. Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetele locale, pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.
Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora. Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii condiţiilor legale sau obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se plăti de către autoritatea publica locală, prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta. Ea se întemeiază pe constatări faptice privind serviciile prestate, lucrări executate, cât şi pe acte justificative legal întocmite. Ordonanţarea cheltuielilor publice bugetare se concretizează în emiterea unei dispoziţii, de către instituţia publică pentru efectuarea plăţii sumei datorate. Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică bugetară şi presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică sau unitatea căreia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament în contul beneficiarului descris la o bancă, fie în numerar, prin casieria unităţii. Fiind vorba de bani publici, pentru a preveni operaţiuni incorecte, ordonatorii de credite aproba toate plăţile numai cu viza prealabilă de control preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora. La rândul sau, execuţia părţii de venituri bugetare, pornind de la principiul că pentru acestea prevederile din bugetul aprobat reprezintă limite minime ale încasărilor şi având ca principală componentă încasarea impozitelor implică mai multe tipuri de operaţiuni eşalonate în timp, şi anume: aşezarea; lichidarea; emiterea titlurilor de încasare; perceperea (încasarea) propriu-zisă venitului. Aşezarea ca operaţiune specifică impozitelor (principalul venit bugetar), presupune identificarea si evaluarea materiei impozabile, pe de o parte si stabilirea sumei de încasat pe categorii de impozite, pe de altă parte. Lichidarea se concretizează prin determinarea sumelor de încasat la diferite termene de plata ce trebuie cunoscute si de contribuabili si deschiderea de evidenţe la organul fiscal pentru fiecare plătitor care devine astfel un debitor al administraţiei publice locale. „Deschiderea de rol” pentru evidenţierea obligaţiei de plată si urmărirea
încasării impozitelor datorate de persoanele fizice si juridice, anticipează operaţiunea următoare de emitere a titlurilor de încasare in sarcina contribuabilului. Perceperea impozitelor este operaţiunea finală în execuţia bugetului la partea de venituri si se concretizează în transferarea efectivă a sumei datorate de la contribuabil la dispoziţia bugetului local, fie în numerar, fie prin virament. Derularea fluxurilor bugetare de încasări si plăţi si efectuarea operaţiunilor respective, fie prin viramente între conturi deschise la Trezorerie, fie prin numerar prin casierie, constituie o componentă a activităţii bugetare, denumită execuţia de casă a bugetului. Organizarea judicioasă a execuţiei de casă trebuie să asigure cunoaşterea permanentă a evoluţiei încasărilor şi plăţilor bugetare, respectiv a măsurii in care se realizează sincronizarea acestora, să permită gestiunea soldului operaţiunilor de casă, inclusiv analiza comparativă faţă de prevederi. Administraţia publică locala îşi organizează execuţia de casă a bugetului prin Trezoreria statului, evidenţiindu-se in conturi distincte:
veniturile, pe structura clasificaţiei bugetare;
cheltuielile, în limita creditelor aprobate si destinaţiei stabilite;
alte operaţiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de aceştia;
venituri extrabugetare şi cheltuielile dispuse de acestea, pe instituţii publice locale
şi categorii de resurse. Urmărirea încasării veniturilor si efectuării cheltuielilor in cadrul administraţiei locale se realizează având la baza „Contul de execuţie”, pe care Trezoreria îl eliberează zilnic şi în care sunt evidenţiate, pe de o parte veniturile, iar pe de altă parte cheltuielile la şi de la bugetul local. În acelaşi timp, pe baza extraselor de cont pe surse, se eliberează viramentele, notele contabile, foile de vărsământ, prin care se justifica încasările la bugetul local. În cadrul serviciului Buget Finanţe Contabilitate s-a organizat un sistem de urmărire a încasării fiecărei surse de venit in programul stabilit pentru fiecare perioada. Analiza zilnică este prezentată sub forma unei machete, ordonatorului principal de credite, după ce a fost vizată de directorul economic, oferind o imagine asupra încasărilor realizate, atât în numerar, cat şi prin viramente. Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor locale, după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de
execuţie a bugetelor locale, în structura următoare: la venituri - prevederi bugetare aprobate iniţial; prevederi bugetare definitive; încasări realizate; la cheltuieli credite aprobate iniţial; credite definitive; plăţi efectuate.
Bibliografie
1) Legea nr. 54/1998 privind statutul funcţionarilor publici 2) Legea nr. 82/1991 – Legea contabilităţii (cu modificările ulterioare) – Ordonanţa de urgentă nr. 61/2001; 3) Legea nr. 215/2001 – Legea Administraţiei publice locale actualizata; 4) Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice; 5) Ordonanta nr. 2/2006 din 12/01/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2006. 6) Ordonanţa de urgentă nr. 45/2003 privind finanţele publice locale; 7) Ordonanţa de urgentă nr. 82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice; 8) www.mogosesti-siret.ro
CARACTERISICILE UNITATII ADMINISTRATIVTERITORIALE MOGOSESTI-SIRET CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI 0. 1. Nr. comunelor 0.1.1. Nr. comunelor : Comuna Mogosesti-Siret, judetul Iasi Administrativ Asezare : Comuna Mogosesti-Siret este situata in partea de vest a judetului Iasi, intre raurile Moldova si Siret la o distanta de 15 kilometri de municipiul Pascani si 28 kilometri de municipiul Roman.
2 .Suprafata 3. Istoric
0.1.1. Structura pe sate : Comuna Mogosesti-Siret are in componenta trei sate, respective, Satul MogosestiSiret(centru de comuna) dateaza din anul 1454, fiind amplasat pepe o terasa joasa din dreapta vaii Siretului, satul Tudor Vladimirescu, situate la vest de satul Mogosesti-Siret, a luat fiinta dupa improprietarirea din 1921 si satul Muncelul de Sus, situat la 6 kilometri de centrul comunei este atestat documentar din anul 1473. 0.2.1. Suprafata : Suprafata comunei Mogosesti-Siret insumeza 3820,95 hectare 0.3.1. Principalele momente istorice si influenta acestora asupra economiei locale a) Colectivizarea agriculturii , in comuna Mogosesti-Siret a avut ca efect, feminizarea manii de lucru utilizate in
agricultura, migratia locuitorilor catre oras si migratia manii de lucru catre oras prin formarea asazisilor ,,navetisti’’, categorie formata in majoritate din barbati a caror sotii lucrau in cadrul fostului CAP. b) Legea fondului funciar nr. 18/1991, prin care s-a retrocedat catre fostii proprietari trenurile detinute inainte de colectivizare, prilej de reparare a unei nedreptati istorice. La plicarea acestei legi s-au produs multe abuzuri din partea administratiei locale, mai ales la lichidarea si impartirea fostului patrimoniu al C.A.P. Principala consecinta a fost faramitarea excesiva a proprietatii. c) Deschiderea granitelor cu Uniunea Europeana cand au parasit comuna in masa majoritatea tinerilor pana in 30 ani, plecati in cautarea unui loc de munca, in special in Italia, Spania si Grecia. Desi acest fenomen a inceput mai inainte el a avut un character de masa incepand cu anul 2006. CRITERIUL 1. Fizicogeografice
SUBCRITERIILE INDICATORI 1.Forme de relief 1.1.1. Principalele forme de relief Teritoriul comunei Mogosesti-Siret este situat in partea de sud a Podisului Sucevei, intre culoarele largi ale vaillor Siretului si Moldovei. Relieful are aspectul unui ses intins, ce coboara treptat spre est, catre valea Siretului si spre vest, catre valea Moldovei, partea centrala fiind ocupata de patrea terminala a interfluviului Siret-Moldova Formele principale de relief au o dezvoltare de la nordvest catre sud-vest si cuprind : - partea centrala , interfluviul Moldova-Siret construit dintr-un platou larg, in partea de nord, continand cu o culme din ce in ce mai ingista catre sud; - culoarul Siretului, situat la est si format din sesul(lunca) propriu-zis si o serie de terase fluviatice; - Culoarul Moldovei, cuprinzand terasele medii si superioare, inclusive zona de racordare cu terasele Siretului, situate la vest. Altitudinile maxime se intalnesc in partea centralnordica, in cadrul interfluviului Siret-Moldova si ating 372 metri altitudine absoluta, la nord-nord-vest de satul Muncelul de Sus, la hotarul cu comuna Miroslovesti.
Altitudinile cele mai coborate se intalnesc in sesul Siretului, la hotarul cu comuna Halaucesti, respective 197198 metri altitudine absoluta. Suprafata generala a reliefului are o inclinare radiala ,din partea central nordica catre est, sud si vest. Interfluviul Moldova-Siret are o inclinare generala de la nord-vest catre sud-est, inclinare comforma cu inclinarea straturilor geologice, in timp ce terasele fluviatice sacad in altitudine spre vest si est, catre albiile celor doua rauri. Din punct de vedere geologic depozitele de suprafata apartin orizontului inferior al Bassarabianului mediu si Cuatenarului. Din punct de vedere hidrografic, apele din partea estica si sudica se dreneaza spre Siret, iar cele din cele din zona nord-vestica si sud-estica catre Moldova. Cele mai importante panze freatice sunt cantonate in depozitele de terasa. Temperatura medie anuala a aerului este de 8,3°C, la statiunea Roman, situata la 28 kilometri sud. Suma medie a precipitatiilor anuale este de 529 mm, mai ridicate in zona interfluviului inalt. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul se incadreaza in zona de padure la care se adauga vegetatia azonala din lunca Siretului. 2. Zone naturale protejate 3.Factori de risc natural
1.2.2. Principalele categorii de zone protejate In comuna Mogosesti-Siret nu exista zone naturale protejate incluse in Proiectul Planului de Amenajare a Teritoriului National 1.3.3. Ponderea zonelor supuse factorilor de risc natural Principalele restrictii(factori limitative) ale productiei agricole pe teritoriul Comunei Mogosesti-Siret sunt: - AciditateaSolurile acide ocupa o suprafata de 1984,7 ha ceea ce reprezinta 70.78% din suprafata, fiind raspandite practice pe toata suprafata comunei cu exceptia luncii Siretului; - Excesul de umiditateAfecteaza o suprafata de 829,5 ha, reprezentand 39.57% din totalul suprafetei. In functie de natura excesului se disting :
a) exces de umiditate de suprafata, datorat prezentei in sol a unui orizont Bt slab permeiabil. Afecteaza o suprafata de 227,3 ha, ceia ce reprezinta 8,11% din suprafata. b) Exces de umiditate freatica si de suprafata, care afecteaza solurile din lunca Siretului si din unele vai inguste. Reprezinta o suprafata de 416,2 ha, respective 14,83% din suprafata cartata pedologic. c) Excesul de umiditate freatica, de suprafata si inundabilitate, care afecteaza solurile din albia majora a Siretului , zonele depresionare si unele vai inguste. Afecteaza o suprafata de 186 ha, reprezentand 6,63% din totalul suprafetei -Eroziunea de suprafataConsta in indepartarea partiala sau totala a orizonturilor fertile ale solurilor si saracirea lor in substante nutritive. In comparatie cu alte teritorii comunale, eroziunea de suprafata ocupa suprafete restranse (447,8 ha, respective 15,96% ), ca urmare a reliefului predominant plan sau slab inclinat. Pe diferite grade (intensitati) de eroziune, situatia se prezinta asfel : a) eroziune slaba de suprafata : 373,3 ha (13,31% din suprafata) b) eroziune moderat-puternica de suprafata : 74,5 ha (2.65% din suprafata totala) - SalinizareaAfecteaza 156,8 ha, reprezentand 5,59% din suprafata totala . suprafetete suntsituate in partea centrala si estica a luncii Siretului. - Textura finaOcupa o suprafata de 152,1 ha, respective 5,42% din suprafata totala. Cea mai mare parte din suprafata este situate in lunca Siretului - TasareaSolurile cu grad inaintat de tasare ocupa o suprafata de 63,5 ha, respective 1.23% din total - Volumul edafic redusSolurile superficiale, litice, cu pietris la mica adancime ocupa o suprafata de 34 ha, respective 1,23% din total.
- Terenurile afectate de alunecari stabilizate ocupa 27 ha, respective 0.73%. Eroziunea la adancime afecteaza 23,8 ha ceia ce reprezinta 0,84% din totalul suprafetei. CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI 2. 1. Numarul 2.1.1. Numarul de locuitori Demografic populatiei In registrul agricol al Primariei Comunei Mogosesti sunt inregistrati un numar de 4020 locuitori. Din acest punct de vedere comuna Mogosesti-Siret este o comuna de dimensiuni medii 2. Densitatea populatiei 2.2.2. Suprafata amennintata de depopulare (densitatea =< 50% din media pe tara si rata de descrestere anuala a populatiei este >0.5%) Evolutia populatiei in ultimii 5 ani in comuna MogosestiSiret anul Nr.de locuitori Rata de crestere(+)/descrestere(-) anuala in procente 200 4252 0 2 200 4234 -0.42 3 200 4180 -1.27 4 200 4167 -0.31 5 -0,64 200 4140 6 3. Evolutia Din analiza tabelului de mai sus se remarca o tenninta de populatiei descrestere a populatiei comunei Mogosesti-Siret, curba descendenta avand un character sinuos, in comparatie cu anul 2002 in anul 2006 populatia comunei a pierdut un numar de 85 persoane respectiv, o diminuare de 2,63% 4. Factorii de 2.4.1. Rata medie a natalitatii-reprezinta numarul mediu de crestere a nascuti vii la 1000 locuitori populatiei anul Numar de Nr.de nascuti Rata natalitatii ‰ locuitori vii
2002 4252 35 2003 4234 39 2004 4180 43 2005 4167 47 2006 4140 52 Media natalitatii ‰ anii 2002-2006
8,23 9,21 10,28 11,27 12,56 10,31
Din punct de vedere al valorii natalitatii, respective al puterii de reinoire a populatiei comuna Mogosesti-Siret se situieaza printre comunele cu o putere medie de inoire a populatiei, natalitatea fiind in continua crestere. 2.4.2 Rata medie a mortalitatii-reprezinta numarul de decese inregistrate la 1000 locuitori anul
Numar de Nr. de decese locuitori inregistrate 2002 4252 43 2003 4234 46 2004 4180 51 2005 4167 48 2006 4140 59 Media natalitatii ‰ anii 2002-2006
Rata mortalitatii ‰ 10,11 10,86 12,20 11,51 14,25 11,78
2.4.3. Rata medie a migratiei nete-reprezinta soldul schimbarilor de domiciliu in perimetrul unei comune(diferenta dintre numarul celor care si-au stabilit domiciliul in comuna si al celor care au plecat cu domuciliul din comuna). Acest indicator se exprima la 1000 locuitori din comuna. anul Numar Nr. de de locuitori locuitori stabiliti in comuna 200 4252 35 2 200 4234 39
Nr. de Soldul Rata locuitori schimbarilor migratiei plecati de domiciliu nete ‰ din comuna 30 5 +1,17 34
5
+1,17
3 200 4 200 5 200 6
4180
37
28
9
+2,15
4167
30
19
11
+2,63
4140
20
5
15
+3,62
Rata migratiei nete 2002-2006
+2.14
La acest indicator, spre deosebire de situatia existenta la nivel national populatia comunei Mogosesti-Siret, a castigat in populatie prim imgratie. 2.4.4. Sporul mediu al populatiei-reprezinta diferenta dintre rata medie a natalitatii si rata medie a mortalitatii. In comuna Mogosesti-Siret acest indicator se prezinta asfel : 10,31‰-11,78‰= -1,47‰ Fata de sporul natural de crestere a populatiei la nivel national, pentru mediul rural, care are valoarea -1‰ , in comuna Mogosesti-Siret se inregistreaza -0,47‰, sub medie. 5. Imbatranirea demografica
2.5.1. Indicele de imbatranire al populatiei (60+/0-14 anireprezinta raportul intre populatia in varsta de peste 60 ani si populatia in varsta de 0-14 ani. Acest indicator reprezinta capacitatea sau incapacitatea unei comunitati rurale de a se regenera demografic. In comuna Mogosesti-Siret acest indice inregistreaza urmatoarele valori dupa cum urmeaza : Nr.de locuitori cu Nr.de locuitori cu varsta de peste 60 varsta cuprinsa ani intre 0-14 ani 830 625
Indice de imbatranire al populatiei 1,32
Fata de media nationala pentru mediul rural care pentru acest
indice este de 1,22 , in comuna Mogosesti-Siret se inregistreaza un plus de 0,1. Acesta este efectul restructurarii industriei imediat dupa anii 90 cand un mare numar de disponibilizati sau pensionat anticipat si s-au intors inapoi in comuna si in present fac parte din categoria persoanelor in varsta de peste 60 ani. 2.5.2.Ponderea populatiei varstnice in totalul populatiei. In comuna Mogosesti-Siret ponderea populatiei varsnice in totalul populatiei din comuna Mogosesti se prezinta asfel : Total populatie comuna 4140
Nr.persoane peste 60 ani 830
Ponderea populatiei varstnice % 20
Ponderea populatiei varstnice de 20%, este apropiata de valorile din Europa de Vest, respective 18-19%. 6. Inoirea fortei de munca
2.6.1. Indicele de innoire a fortei de munca (15-29/30-44 ani)este raportul intre populatia de varsta 15-20 ani si populatia din grupa de varsta 30-40 ani si se prezinta asfel : Nr.locuitori cu varsta cuprinsa intre 15-29 ani 632
Nr. locuitori cu varsta cuprinsa intre 30-44 ani 668
Indicele de reinoire a fortei de munca 0,95
Fata de cele prezentate, la nivelul populatiei din Comuna Mogosesti-Siret, populatia matura(30-40 de ani) este inlocuita de un contingent diminuat cu 5%. Ca efect populatia matura nu este inlocuita decat in proportie de 95% . La nivel local trebuie incurajata ramanerea in comuna a acestui segment de populatie printr-o politica economica si sociala adecvata. CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI
3. Economic
1. Potentialul agricol
3.1.1. Structura fondului funciar-este constituit din totalitatea terenurilor cuprinse in unitatea administrativ-teritoriala Mogosesti-Siret si se prezinta asfel, dupa datele furnizate de Oficiul Judetean de Cadastru si Geodezie Iasi : CATEGORIA SUPRAFATA
Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi TOTAL AGRICOL Neproductiv Paduri Tufaris Ape, stuff Teren cu constructii Drumuri TOTAL NEAGRICOL TOTAL GENERAL
2.707,84 296,88 0,80 1,22 5,98 3.012,72
Ponderea Ponderea in in suprafata suprafata teritoriului agricola % administrativ% 90.00 70,86 9.737 7,77 0,023 0,020 0,040 0,031 0.20 0,16 100 78,85
89,86 432,67 59,67 128,53
-
2,35 11,32 1,56 3,36
97,50 808,23
-
2,55 21,15
3820,95
-
100
3.1.2. Structura culturilor in terenul arabil – caracterizeaza in linii generale potentialul de productie agricola, directiile de specializare si intendificare ale agriculturii si profilul general de productie. In comuna Mogosesti-Siret, structura terenului arabil se prezinta dupa cum urmeaza :
Cultura grau Orz Ovaz Porumb Sfecla de zahar Trifoi lucerna Legume Cartofi Soia TOTAL
Suprafata -ha900,78 300,53 150,23 600,65 60,41 150,59 220,78 6,5 200,70 116,67 2707,84
Ponderea in total suprafata arabil% 33,33 11,09 5,54 22,18 2,23 5,56 8,12 0,24 7,41 4,30 100
3.1.3. Notele de bonitate ale terenurilor agricole – prin cuantificarea influentei factorilor factorilor naturali(solul, apa, clima si relieful) se obtine nota de bonitate naturala, iar prin cuantificarea factorilor tehnico-economici se obtine nota de bonitate potentiala 3.1.4. Teren agricol/locuitor, este un indicator de arealitate, care exprima raportul dintre suprafata comunei si populatia acesteia. Teren agricol -ha2707,84
Nr. locuitori/comuna 4140
Suprafata agricola/locuitor 0,65
Fata de media la nivel national pentru spatial rural, care este de 1,4 ha/locuitor in comuna Mogosesti-Siret acest indicator are valori scazute si este egal cu cel din mediul urban(la nivel national). 3.1.5. Indicele de utilizare intensiva a terenurilor agricole poderile plantelor tehnice, alimentare, si furajere indica gradul de intensivizare a agriculturii. Cu cat acest indice este mai apropiat de 100 cu atat gradul de intensivizare este mai ridicat. In comuna Mogosesti acest indicator se prezinta asfel :
Cultura Sfecla de zahar Trifoi lucerna Legume Cartofi Soia Total culture tehnice, alimentare si furajere TOTAL ARABIL
Suprafata -ha60,41 150,59 220,78 6,5 200,70 116,67 775.65
Ponderea in total suprafata arabil% 2,23 5,56 8,12 0,24 7,41 4,30 27,86
2707,84
100
Din datele din tabel rezulta 27,86% din totalul suprafetei arabile este ocupata culturile tehnice, alimentare si furajere, fata de 30.8%, cifra ce reprezinta media la nivel national. 3.1.6. Efective de animale. In comuna Mogosesti-Siret se cresc bovine, cai, oi, capre, porci si pasari. Cu privire la rasele de animale din speciile mentionate mai sus, toate fac parte din rasa comuna neameliorata, cu descendenta necunoscuta. Bovinele sunt crescute aproape in totalitate pentru autoconsum, surplusul este valorificat prin centrele de achizitie ale laptelui care exista in fiecare sat. In ceia ce priveste marimea exploatatiei acesta nu depaseste 3 capete pe gospodarie. Caii sunt crescuti pentru transport si rar in efecuarea lucrarilor solului. Ovinele si caprinele sunt crescute in exploatatii avand marimea de 60-300 capete. Acestea sunt pasunate aproape in exclusivitate pe islazurile proprietatea Primariei Comunei Mogosesti-Siret, avand o vegetatie spontana si de slaba calitate. Caprinele sunt crescute in devalmasie cu ovinele si numarul acestora reprezinta aproximativ 10% din structura efectivului. Porcii sunt crescuti pentru autoconsum si nu corespund normelor EUROP. Pasarile in majoritate gaini sunt crescute pentru oua si carne in exclusivitate pentru autoconsum.
3.1.7. Structura efectivelor de animale se prezinta dupa cum urmeaza : Specia Vaci Cai Oi si capre Porci Pasari
Nr. animale 450 700 2.800 700 14.270
3.1.8. Densitatea animaleleor la 100 ha- reprezinta incarcatura animalelor la 100 ha(UVM- unitati vita mare/100 ha) si se calculeaza ca raport intre numarul total de animale expimat in UVM. Intregul efectiv se transforma pe baza de coeficienti intr-o unitate conventionala –unitate vita mare asfel : - bovine 1,00 - porcine 0,30 - ovine 0,15 - pasari 0,004 Acest indicator reprezinta aspectul cantitativ al sectorului zootehnic. Desitatea animalelor la 100 ha in comuna Mogosesti-Siret : Specia Nr. de animale vaci Oi si capre Porci Pasari Total
Coeficientul de transformare
450 2.800
1,00 0,15
700 14.270 -
0,3 0,04 -
Unitati vita Ponderea mare Unitati vita mare % 450 27,01 420 25,69 210 570,8 1.650,8
12,72 34,58 100
Comuna Mogosesti-Siret asa cum s-a mentionat anterior are o suprafata arabila de 2.707,84 ha si 1650,8 unitati vita mare, rezultand 60,98 UVM-unitati vita mare/100 ha, respectiv
2. Potentialul forestier
0,63 UVM/ha. Acest indicator desi este situat peste media incarcaturii medii de animale pe asamblul spatiului rural, fata de incarcatura optima considerata ca fiind de 1UVM/ha teren agricol, reprezinta un deficit de 0,37 UVM/ha. De asemenea cum se observa din tabel, ponderea cea mai mare o au pasarile de curte. 3.2.1. Suprafata forestiera pe locuitor – reprezinta potentialul forestier, care se calculeaza ca raport intre suprafata forestiera a comunei si numarul de locuitori. Intrucat padurea are un rol economic si social, acest indicator are o importanta deosebita pentru mediul rural. Situatia in comuna Mogosesti-Siret se prezinta asfel : Suprafata ocupata Numar de de padure- ha locuitori comuna 432,67 4140
Suprafata forestiera/locuitor% 0,10
Fata de media nationala(0,30 ha/loc.) si media in mediul rural(0,60 ha/loc) in pe teritoriul administrativ al comunei Mogosesti-Siret, se inregistreaza un deficit de suprafete impadurite. 3.2.2. Repartizarea padurilor dupa forma de proprietate se prezinta dupa cum urmeaza : Forma de Suprafata –ha proprietate Proprietate publica 362,79 a statului Proprietate publica 5,77 a comunei Proprietate privata 0 a statului Proprietate privata 0,56 a comunei Proprietate privata 57,89 a persoanelor fizice Proprietate privata 5,66
Ponderea % 83,88 1,33 0 0,12 13,37 1,30
a persoanelor juridice Total teren forestier 3. Potentialul turistic
4. Potentialul industrial
432,67
100
3.3.1. Numarul gospodariilor adecvate pentru turism rural – reprezinta gospodariile care pot adaposti turisti si care trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii minimale : amplasamentul gospodariei sa fie in locuri ferite de poluare si de orice alte elemente care ar pune in pericol sanatatea sau viata turistilor, dotarile din camere si din grupurile sanitare sa fie puse in exclusivitate la dispozitia acestora, spatii pentru prepararea si servirea meselor. Fata de cele afirmate anterior, si culegand datele din registrul agricol al Primariei Comunei Mogosesti-Siret, se pot aprecia ca numarul gospodariilor care pot indeplini aceste conditii se ridica la 50 gospodarii. 3.3.2. Numarul de champinguri si sate de vacanta. In comuna Mogosesti-Siret exista doua unitati de cazare, care in trecut au servit ca tabere de vara pentru elevi. Dupa anul 1989, acestea s-au reprofilat si in present ofera servicii turistice. Sate de vacanta(turistice), intelegand prin aceasta ,,asezarea rurala bine constituita, pastratoare de valori si traditii etnofolclorice si cu un bogat trecut istoric, care, in afara functiilor administrative, sociale, economice si culturale proprii, indeplinesc sezonier sau in tot cursul anului si pe acela de gazduire si asigurarea hranei pentru turistii care isi petrec un sejur cu durata nedefinita sau le viziteaza in cadrul unor programe de turism intinerant cu sau fara servirea mesei’’(Glavan, colab., 1980), nu exista. In opinia mea aceasta este mai mult o problema de mentalitate, intrucat multe din conditiile enumerate anterior exista in comuna Mogosesti-Siret si nu sunt puse in valoare. 3.3.3. Numarul locurilor de cazare. Apreciem ca numarul locurilor de cazare se ridica la aproximativ 250, lunand in calcul si locurile de cazare ale fostelor tabere scolare. 3.4.1. Gradul de complexitate a activitatii industriale. In comuna Mogosesti-Siret, exista o societate cu raspundere limitata care executa elemente de tamplarie si mobilier din lemn cu patru
angajati. Exista de asemenea multe societati mici care executa lucrari de constructii. 3.4.2. Prelucrarea produselor agricole. Exista in comuna un numar de 5 mori in care micii proprietari isi macina produsele pentru consum familial si animalele existente in gospodarie, in schimbul unui uium de 10-12%. Morile existente sunt de capacitate mica si cu toate acestea capacitatea acestora este cu mult peste oferta de produse. 3.4.3 Numarul agentilor economici – in comuna Mogosesti Siret exista un numar de 15 agenti comerciali. S-au exceptat agentii economici care comercializeaza bauturi spirtoase cu servire tip bar 3.4.4. Numarul intreprinderilor in functiune/1000 locuitori se prezinta dupa cum urmeaza : Numar agenti economici 15 5. Potentialul exploatatiilor agricole
Numar de locuitori 4140
Inteprinderi/1000 locuitori 3,62
3.5.1. Suprafata medie a exploatatiei individuale se prezinta dupa cum urmeaza : Nr.eploatatii individuale 1417
Total suprafata agicola lucrata individual –ha2570,72
Suprafata/exploatatie individuala –ha1,81
Se remarca ca marimea medie a exploatatiei individuale, in comuna Mogosesti-Siret, este sub marimea medie la nivel national(2,2 ha). 3.5.2. Suprafata medie a exploatatiei de tip asociativ cu personalitate juridica . In comuna Mogosesti-Siret nu exista forme de asociere asa cum sunt ele reglementate de Legea nr. 36/1991 art. 5 ,,societatea agricola este o societate de tip privat, cu capital variabil si un numar limitat si variabil de asociati, avand ca obiect exploatarea agricola a pamantului, uneltelor, animalelor si a altor mijloace aduse in societate, precum si realizarea de investitii de interes agricol’’ 3.5.3. Suprafata medie a exploatatiei de tip asociativ familial, de
asemenea acest tip de asociere reglementat de art.2 din legea 36/1991, respectiv asocierea intre doua sau mai multe familii ,, pentru exploatatea terenurilor agricole, cresterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, conditionarea, prelucrarea si vanzarea produselor, prestarea unor servicii, precum si alte activitati’’ nu exista in comuna Mogosesti-Siret 3.5.4. Gradul de asociere in exploatarea terenului.- reprezinta suprafata de teren lucrata dupa regulile enuntate anterior. Gradul de asociere as putea spune este egal cu zero. 3.5.5. Gradul de integrare a activitatilor agricole – cu amandoua directii, integrare verticala si integrare orizontala, reprezinta in linii mari asocierea producatorilor sau parteneriatul producatorilor cu procesatorii de produs, respectiv furnizorii de input-uri in vederea aprovizionarii cu factori de productie, prelucrarea produselor, servicii, comercializarea produselor, creditare, asigurare etc. In comuna Mogosesti-Siret nu s-a auzit macar de acest concept. Fiecare se aprovizioneaza individual cu input-ul de unde poate si cum poate, in special de pe la targurile saptamanale din localitatea Halaucesti si Tupilati de la asa-zisii ,,inteprinzatori’’ care cumpara aceste produse, in special seminte furajere si ingrasaminte chimice de la fabrici si le revand taranilor cu adaosul de rigoare. In ceia ce priveste desfacerea produselor agricole si a celor animale acestea se vand tot individual dupa cum urmeaza : laptele de vaca este predat la punctele de colectare satesti, laptele de oaie este transformat de catre crescatori in branza si vandut individual pe la targurile din zona, tineretul bovin este predate tot individual fie la abatorul de la Pascani, fie direct de acasa comerciantilor de ocazie. Aceiasi situatie se intalneste si in cazul produselor agricole. 3.5.6. Productii medii – datele au fost preluate din registrul agricol al primariei insa trebuie private cu rezervele de rigoare intrucat o evaluare corecta a dupa metode stiintifice a recoltelor obtinute nu exista. Aceste se bazeaza mai mult pe declaratiile proprietarilor care nu declara in mod corect recoltele obtinute acestea temandu-se de o eventuala impozitare a acestora, avand in spate perioada comunista. Asfel productuule medii se prezinta asfel :
Cultura Grau Orz Ovaz Porumb Sfecla de zahar Trifoi Lucerna Cartofi soia
Productia medie/hectar(kg) 2500 2000 1800 3200 20000 6000 7000 18000 1500
Se remarca productiile scazute optinute pe unitatea de suprafata acestea datorand-se in mare parte lipsei de mecanizare, utilizarea la insamantate a semintelor necertificate, precum si a utilizarii unei doze reduse de fertilizanti. 3.5.7. Capitalul fix pe hectar (gradul de dotare tehnica) – reprezinta valoarea mijoacelor fixe reprezentand utilaje, instalatii agricole, mijloace de transport si constructii agricole, existente in gospodariile populatiei si unitatile cu personalitate juridica la inceputul anului 2007. Intrucat nu se poate estima valoarea acestora din cauza ca persoanele juridice refuza sa puna la dispozitie asemenea date, iar la persoanele fizice nu se poate stabili o valoare care sa fie apropiata realitatii, ne vom margini sa le enumeram asa cum au fost ele inregistrate in registrul agricol : Utilaje, instalatii agricole si mijloace de transport denumire gospodarii Persoane juridice Tractoare 46-55 CP 1 Tractoare 56-65 CP 18 5 Pluguri pentru 22 5 tractor Pluguri cu tractiune 50 animala Grape cu tractiune 24 8 mecanica(toate tipurile) combinatoare 1 3 Semanatori cu 10 4
tractiune mecanica pentru paioase Semanatori cu tractiune mecanica pentru prasitoare Semanatori cu tractiune animala Masini pentru plantat cartofi Masini pentru imptastiat ingarsaminte chimice Masini pentru erbicidat Combine autopropulsate pentru cereale Cositori cu tractiune mecanica Remorci pentru tractor Autovehicule pentru transport marfuri cu capacitate mai mare de 1,5 tone carute Instalatii pentru muls mecanic
11
4
20
-
-
2
-
2
3
2
3
4
4
2
15
7
5
2
250 3
-
Constructii agricole-metri patrati suprafata construita denumire grajduri patule Magazii, hambare pentru cereale Sure, fanare
gospodarii 35125 9815 1038 18100
Personane juridice -
Remize, soproane
458
300
3.5.8. Capitalul fix pe animal – reprezinta valoarea mijloacelor fixe mentionate la indicatorul anterior impartit la UVM(unitati vita mare). Din aceleasi motive acest indicator nu se poate calcula 3.5.9. Marimea exploatatiilor agricole.- In comuna Mogosesti Siret exista un numar de patru societati comerciale cu raspundere limitata care au aredat o suprafata de 442 ha teren arabil. 3.5.10. Venitul unitar – nu se poate calcula acest indicator intrucat persoanele juridice nu furnizeaza date asupra veniturilor pe care le obtin, iar micii proprietari utilizeaza cea mai mare parte a produselor pentru autoconsum si doar eventualul surplus este vandut. 3.5.11. Nivelul de rentabilitate – nu e poate calcula din aceleasi motive. 6. Structurile de 3.6.1. Ponderea suprafetei agricole private in totalul suprafetei proprietate agricole – se prezinta dupa cum urmeaza : categoria Agricol proprietate privata Agricol proprietate publica Total agricol 7. Gradul de ocupare a populatiei
suprafata 2715,84
Ponderea% 90,14
296,88
9,86
3.012,72
100
3.7.1. Populatia activa ocupata la 1000 locuitori – Populatia activa se compune din persoane care exercita o activitate profesionala sau care, fara sa lucreze sunt in cautarea unui loc de munca. In comuna Mogosesti-Siret acest indicator se prezinta dupa cum urmeaza : Total populatie comuna 4140
Total populatie activa 1320
Populatia activa/1000 locuitori 318,84
3.7.2. Populatia activa in agricultura /100 ha teren agricol – sunt persoanele care lucreaza ca salariati sau lucreza suprafetele proprii individual sau in forme associative si in comuna Mogosesti-Siret se prezinta dupa cum urmeaza : Populatie activa in Suprafata teren Populatia activa in agricultura/comuna agricol/comuna(ha) agricultura/100 ha teren agricol 624 3.012,72 20,71 3.7.3. Rata somajului – reprezinta ponderea persoanelor din totalul populatiei active care nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri, sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul daca s-ar gasi un loc de munca si in comuna noastra se prezinta asfel : Populatie activa total comuna 1320
Someri 168
Poderea somajului % 12.72
8. Diversificarea 3.8.1. Ponderea populatiei active neagricole in totalul populatiei activitatiilor active – reprezinta ponderea populatiei care lucreaza in celelante economice sectoare de activitate cu exceptia agriculturii sau personele apte de munca care nu au loc de munca, cauta un loc de munca si au o pregatire profesionala intr-un domeniu neagricol. Populatie activa total comuna 1320
Populatie active neagricola 528
Ponderea populatiei neagricole% 40
3.8.2. Structura fortei de munca pe tipuri de activitati economice Sector de activitate Populatie activa pe Pondere din totalul sector populatiei active% Agricultura 624 47,27 Industrie 620 46,96 Servicii 76 5,77
CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI 4. Locuire 1. Suprafata 4.1.1. Suprafata locuibila/locuitor –in comuna Mogosesti-Siret locuibila se prezinta asfel : Case de locuit/suprafata construita-metri patrati 223.415
Numar de locuitori Suprafata locuibila comuna pe locuitor 4140
53.96
Fata de media la nivel national in mediul rural, privind suprafata locativa care este de 11,7 mp se observa ca in comuna suprafata locuibila pe locuitor este de 4.61 ori mai mare. 4.1.2 Suprafata medie a locuintei –reprezinta suprafata locuibila la nivelul comunei impartita la numarul de locuinte. Case de locuit/suprafata construita-metri patrati 223.415
Numar de case
1667
Suprafata medie a locuintei -metri patrati134
Fata de media la nivel national in mediul rural care este de 33,5 metri patrati, in comuna Mogosesti-Siret, aceasta este de 4 ori mai mare 4.1.3 Numarul de camere pe locuinta – se prezinta dupa cum urmeaza : Nr. de camere/locuinta 2 3 Peste 4
Ponderea% 5 17 78
4.1.4. Suprafata medie pe camera – din ceia ce se poate
2. Materiale de constructie
constata pe teren acesta se situeaza peste 12 metri patrati 4.2.1. Ponderea realizata din materiale durabile – reprezinta locuintele construite din cadre de beton armat, caramida arsa, piatra naturala sau alte materiale asemanatoare care confera cladirilor o durata de folosinta mare. In comuna acest indicator se prezinta asfel : Total locuinte 1667
3. Vechimea cladirilor
Ponderea% 14.99
Pe teritoriul comunei Mogosesti-Siret nu exista locuinte formate dintr-o singura camera. 4.3.1. Ponderea locuintelor cu o vechime mai mica de 25-30 ani Total locuinte
1667 4. Locuinte noi
Locuinte din materiale durabile 250
Locuinte construite incepand cu anul 1977 858
Ponderea%
51,49
4.4.1. Ponderea locuintelor noi cu o vechime mai mica de 5 ani Total locuinte
Locuinte conPonderea% struite incepand cu anul 2004 1667 58 3,47 5. Dotarea 4.5.1. Ponderea locuintelor cu instalatii de apa in interior. Din locuintelor cu totalul locuintelor din comuna Mogosesti-Siret, doar 113 au instalatii de apa instalatii de apa in interior, iar acestea extrag apa din fantani de mica adancime(6-12 metri) cu hidrofoare sau pompe. CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI 5. Echiparea 1. Alimentarea cu 5.1.1. Apa potabila distribuita consumatorilor m.c./loc/an tehnica a apa in sistem Pana in present nu s-au finalizat lucrarile de aductiune a apei localitatilor centralizat din cauza lipsei de fonduri. Apa, atunci cand lucrarile de aductiune vor fi incheiate, va fi adusa din coducta de la Timisesti, coducta care alimenteaza municipiul Iasi si care
traverseaza comuna Mogosesti-Siret pe la vest. Aproximativ un numar de 250 gospodarii au montate fidrofoare sau pompe de apa in fantani individuale. 2. Alimentarea cu energie electrica
3. Alimentarea cu gaze natutale
4. Racordarea la retelele telefonice
5. Accesul la caile de transport
5.2.1. Gradul de electrificare a gospodariilor din teritoriu communal – comuna este complet electrificata, nu exista gospodarii care san u fie conectate la reteaua electrica, de asemenea exista iluminat stradal, un bec la doi stalpi electrici. De asemenea comuna este traversata de doua linii de transport a energiei electrice de tensiune medie, linii care ar permite racordarea la retea a evenualelor ferme. 5.3.1. Locuinte cu gaz metan, % - nu exista retea de distribuire a gazului metan, desi comuna este strabatuta pe toata lungimea dinspre vest, de reteaua de gaz de inalta presiune care alimenteaza municipiul Iasi. Cu toate eferturile depuse de catre administratiile locale nu s-a reusit gasirea unui investitor care sa investeasca in acest domeniu. 5.4.1. Gradul de racordare a gospodariilor la reteaua telefonica – In comuna Mogosesti-Siret exista un numar de 450 postruri telefonice fixe si aproximativ 1200 telefone mobile. Acestea din urma sunt detinute in special de populatia tanara. 5.5.1. Accesul la reteaua rutiera si feroviara. Hotarele comunei Mogosesti-Siret sunt delimitate pe toata lungimea dinspre partea de vest pe o lungime de 2,5 kilometri de catre drumul European E85. Pe acest drum se poate ajunge foarte repede la Suceava, Roman, Bacau, iar distanta pana la Bucuresti este strabatuta in 5ore. In comuna exista o halta situate pe ruta feroviara care leaga orasul Pascani de orasul Roman. De asemenea comuna este strabatuta de drumul judetean care lega orasele Pascani(15 km) si roman(23 km). Toate drumurile comunale sunt pietruite si se prezinta intr-o stare buna. Drumurile de exploatare sunt din pamant. 5.5.2. Numarul autoturismelor/1000 locuitori – acest indicator se prezinta dupa cum urmeaza Nr. locuitori comuna
Nr autoturisme
Nr. autoturismelor/1000 locuitori
4140
CRITERIUL SUBCRITERIILE 6. Social 1. Sanatate
2. Invatamant
126
INDICATORI 6.1.1. Locuitori/medic – In comuna exista un singur medic generalist. Desi este nevoie de cel putin un medic si desi, in special cadrele tinere, vin in comuna cu intentia de a ramane, acestea nu raman mult timp aici. O parte dintre asigurati s-au inscris la medici de familie din orasul Pascani. 6.1.2. Locuitori/cadru sanitar mediu. Un singur cadru deserveste medical de familie mentionat mai sus. Insa mai exista doua puncte farmaceutice, unul situat in satul Muncelul de Sus, iar altul situat in satul Mogosesti-Siret, acestea fiind deservite de catre doua cadre cu studii medii de specialitate. 6.2.1. Nr. elevi/cadru didactic. Acest indicator se prezinta dupa cum urmeaza : Nr. de cadre Nr. de elevi didactice,inclusiv -clasele 1-8 si e cele din prescolariinvatamantu prescolar 42
3. Comunicare
30,43
515
Nr.elevi/cadru didactic
12.26
6.2.2. Media claselor absolvite – majoritatea au absolvit gimnaziul, respectiv opt clase. Insa pentru a sublinia dezastrul care domneste in sistemul educational din comuna Mogosesti-Siret, fac mentiunea ca numai 33 de procente au promovat examenul care se sustine la absolvirea celor opt clase.. Foarte putini merg la liceu si mai putini se inscriu la o facultate. Cei care fac acest lucru o fac sa aiba o diploma la mana si nu dintr-o convingere si motivatie interioara. 6.3.1. Nr. abonamente TV/1000 locuitori – nu exista in
