Cuprins Cuprins......................................................................................................................................1 Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la spitalul Clinic CF Iaşi................................................2 1.1 Scurt istoric.....................................................................................................................2 1.2 Obiect/domeniu de activitate.........................................................................................3 1.3 Organizare internă .........................................................................................................6 1.4 Funcţionalitate ............................. .............. .............................. .............................. .............................. .............................. ......................... ............... ......10 .10 1.5 Relaţii cu exteriorul......................................................................................................21 1.6 Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli venituri/cheltuieli bugetare din cadrul spitalului Clinic CF Iaşi în perioada 2008-2010 ...............................................................................25 Cap 2. Fundamentarea indicatorilor financiari la Spitalul Clinic CF Iaşi.............................27 2.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare..................................27 2.2. Indicatorii reprezentativi utilizaţi în fundamentarea indicatorilor financiari.............29 2.3. Fundamentarea cheltuielilor la Spitalul CF Iaşi.........................................................36 Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare................................................................................50 3.1.Surse de finanţare a instituţiilor publice......................................................................50 3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare................................53 3.2.1 Deschidrea si repartizarea de credite bugetare.....................................................53 3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale.................................................55 3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli ............................................................................................................................................57 3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare........................59 Cap. 4 Organizarea evidenţei privind gestiunea financiară la Spitalul Clinic CF Iaşi.........60 4.1 Evidenţa tehnico-operativă..........................................................................................60 4.2 Evidenţa statistică.........................................................................................................61 4.3 Evidenţa contabilă........................................................................................................62 4.3.1 Evidenţa contabilă curentă ........................................................................................................................................63 4.3.2 Evidenţa contabilă periodică.................................................................................64 BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................69
1
Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la spitalul Clinic CF Iaşi
1.1 Scurt istoric
Spitalul universitar CF Iaşi este situat în strada Garabet Ibraileanu, nr.1 fiind un spital care face parte din Reteaua Ministerului Transporturilor şi are contract pentru serviciile medicale cu Casa de Asigurări a Transporturilor. Spitalul Clinic CF Iaşi este dotat cu aparatură complexă de înaltă performanţa, de ultimă generaţie deservită de medici cu multiple competenţe şi specializări în domeniu, doctori în medicină şi cadre didactice universitare. Spita Spitalul lul Clinic Clinic CF Iaşi Iaşi desfa desfasoa soară ră activi activităţi tăţi de învata învataman mantt me medic dico-f o-farm armace aceuti utic, c, postliceal postliceal,, universit universitar ar şi postunive postuniversitar rsitar precum precum şi de cercetare cercetare stiinţifică stiinţifică medicală medicală ceea ce ridică calitatea actului medical şi prestigiul Spitalului. Servi Servicii ciile le me medic dicale ale asigu asigurat ratee de spital spital sunt sunt preve preventi ntive, ve, curativ curative, e, de recupe recuperare rare paliative paliative şi de ingrijire ingrijire.. Este autorizat autorizat sanitar sanitar iar serviciile serviciile acordate acordate în spital spital corespund corespund norm normel elor or sani sanita tare re elab elabor orate ate de Mini Minist ster erul ul Sana Sanata tati tiii pent pentru ru trat tratam amen ent, t, diag diagno nost stic ic,, investigatie paraclinică şi ingrijire . În funcţionarea acestuia au existat mai multe etape: etape : ψ
În anul 1920 spitalul a fost organizat ca un serviciu în cadrul Regionalei C.F.R., fiind subordonat Casei de Asigurări Sociale şi Pensii a S.N.C.F.R.
ψ
Dupa desfiinţarea Casei de Asigurări Sociale şi Pensii a S.N.C.F.R., spitalul a deven devenit it o
unitat unitatee
de sine sine stătăto stătătoare are în cadrul cadrul Minist Ministeru erului lui Transp Transport orturi urilor lor,,
Construcţiilor şi Turismului, asigurând starea de sănătate pentru salariaţii ce îşi desfăşurau activitatea în cadrul unităţilor de transporturi aeriene, navale (maritime şi fluviale), auto şi pe calea ferată. ψ
Peri Perioa oada da 1947 1947-1 -197 9700 a
înse însemn mnat at pent pentru ru aces acestt spit spital al func funcţi ţion onar area ea ca un
comp compar arti time ment nt în cadr cadrul ul Regi Region onal alei ei de Căi Căi Ferat Feratee Iaşi Iaşi „Compartimentul medico - sanitar”.
2
sub sub denu denumi mire reaa de
Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la spitalul Clinic CF Iaşi
1.1 Scurt istoric
Spitalul universitar CF Iaşi este situat în strada Garabet Ibraileanu, nr.1 fiind un spital care face parte din Reteaua Ministerului Transporturilor şi are contract pentru serviciile medicale cu Casa de Asigurări a Transporturilor. Spitalul Clinic CF Iaşi este dotat cu aparatură complexă de înaltă performanţa, de ultimă generaţie deservită de medici cu multiple competenţe şi specializări în domeniu, doctori în medicină şi cadre didactice universitare. Spita Spitalul lul Clinic Clinic CF Iaşi Iaşi desfa desfasoa soară ră activi activităţi tăţi de învata învataman mantt me medic dico-f o-farm armace aceuti utic, c, postliceal postliceal,, universit universitar ar şi postunive postuniversitar rsitar precum precum şi de cercetare cercetare stiinţifică stiinţifică medicală medicală ceea ce ridică calitatea actului medical şi prestigiul Spitalului. Servi Servicii ciile le me medic dicale ale asigu asigurat ratee de spital spital sunt sunt preve preventi ntive, ve, curativ curative, e, de recupe recuperare rare paliative paliative şi de ingrijire ingrijire.. Este autorizat autorizat sanitar sanitar iar serviciile serviciile acordate acordate în spital spital corespund corespund norm normel elor or sani sanita tare re elab elabor orate ate de Mini Minist ster erul ul Sana Sanata tati tiii pent pentru ru trat tratam amen ent, t, diag diagno nost stic ic,, investigatie paraclinică şi ingrijire . În funcţionarea acestuia au existat mai multe etape: etape : ψ
În anul 1920 spitalul a fost organizat ca un serviciu în cadrul Regionalei C.F.R., fiind subordonat Casei de Asigurări Sociale şi Pensii a S.N.C.F.R.
ψ
Dupa desfiinţarea Casei de Asigurări Sociale şi Pensii a S.N.C.F.R., spitalul a deven devenit it o
unitat unitatee
de sine sine stătăto stătătoare are în cadrul cadrul Minist Ministeru erului lui Transp Transport orturi urilor lor,,
Construcţiilor şi Turismului, asigurând starea de sănătate pentru salariaţii ce îşi desfăşurau activitatea în cadrul unităţilor de transporturi aeriene, navale (maritime şi fluviale), auto şi pe calea ferată. ψ
Peri Perioa oada da 1947 1947-1 -197 9700 a
înse însemn mnat at pent pentru ru aces acestt spit spital al func funcţi ţion onar area ea ca un
comp compar arti time ment nt în cadr cadrul ul Regi Region onal alei ei de Căi Căi Ferat Feratee Iaşi Iaşi „Compartimentul medico - sanitar”.
2
sub sub denu denumi mire reaa de
ψ
În anul anul 1967 967 reţe reţeau auaa sani sanita tară ră a unit unităţ ăţil ilor or Minis iniste teru rulu luii Tran Transp spor ortu turi rilo lor, r, Construcţiilor şi Turismului este reorganizată sub forma a 8 (opt) direcţii sanitare regionale care îşi desfăşurau activitatea pe raza celor 8 (opt) regionale de căi ferate.
ψ
Începând din anul 1991, conform prevederilor HG nr. 769/1991 aceasta direcţie sanitar sanitarăă region regională ală
funcţi funcţione onează ază sub denumir denumirea ea de spital spital,, având având person personalit alitate ate
juridică, juridică, ca de altfel altfel toate unităţile unităţile sanitare sanitare aparţinând aparţinând de Ministeru Ministerull Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Mai tarziu prin ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor Construcţiilor şi Turismului nr. 731/06.XII.1999 731/06.XII.1999 Spitalul C.F. Iaşi este declarat spital universitar.
1.2 Obiect/domeniu de activitate
Spitalul Clinic CF Iaşi este un spital universitar general, pentru bolnavi acuţi şi cronici, organizat într-o structura care cuprinde urmatoarele specialitaţi extreme de importante:
Medicina Internă
Geriatrie
Chirurgie
Urologie
ESWL
Ortopedie
ORL
Oftalmologie
Dermatologie
Balneo-Fizioterapie şi Recuperare Medicala
Neurolog Neurologie ie
Terapie Intensivă
3
Serviciile paraclinice sunt asigurate de laboratoare clinice de analize medicale, anatomie-patologică, explorari funcţionale şi de radio-diagnostic imagistic. Spitalul Clinic CF Iaşi este dotat cu aparatura complexă de înaltă performanţă, de ultima generaţie deservită de medici cu multiple competente şi specializări în domeniu, doctori în medicina şi cadre didactice universitare. Spitalul Clinic CF Iaşi desfăşoară activităţi de învaţământ medico-farmaceutic, postliceal, universitar şi postuniversitar precum şi de cercetare ştiinţifică medicală ceea ce ridică calitatea actului medical şi prestigiul Spitalului. Serviciile medicale asigurate de spital sunt preventive, curative, de recuperare paliative şi de ingrijire. Este autorizat sanitar iar serviciile acordate în spital corespund normelor sanitare elaborate de Ministerul Sanatatii pentru tratament, diagnostic, investigaţie paraclinica şi ingrijire. Personalul de la Compartimentul de Prevenire Infecţii Nosocomiale veghează permanent pentru asigurarea unui microclimat comfortabil de igiena, securitate şi prevenire a unor infecţii intraspitalicesti la bolnavii spitalizaţi. Spitalul Clinic CF Iaşi asigură spitalizarea la o capacitate de 310 paturi şi respecta normele sanitare privind conditiile de cazare, igiena, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale conform normelor Aparatura medicala de ultima ora este de asemenea un alt serviciu pus la dispoziţia persoanelor care au nevoie,astefel în spitalse găsesc:
sistem de rezecţie transuretrală pentru rezecţie de tumori vezicale şi prostată, set ureterocistoscop/uretrotom pentru cristoscopie, litotritor endoscopic pentru calculoză vezicală, foloseste litotritor extracorporeal cu ghidare radiologică şi ecografică respectiv litotritor percutant pentru tratamentul calculilor;
sistem endoscopic cu microscop operator de chirurgie rinosinusala pentru sept nazal, cornete şi sinusuri paranazale şi cofochirurgie, unit de consultatie ORL pentru diagnostic şi tratament, sistem laser chirurgical cu CO2 pentru chirurgie rino-faringo- laringiană, cofochirurgie şi chirurgie facială, enerator de radiofrecvenţă pentru electrochirurgie şi microdebridor pentru tratamentul sleep apneei şi dezobstrucţie nazală, audiometru clinic;
4
truse de chirurgie generală laparoscopiă, electrocauter mono şi bipolar, aspirator chirurgical electric, set laringoscop cu fibra optică, disector cu jet de apă, lampă operaţie cu cameră video, masă operaţie multifuncţională pentru chirurgie generală;
microscop operator cu facoemulsificare pentru chirurgia polului anterior al ochiului care dă posibilitatea unei operaţii cu implant pliabil de cristalin cu incizie minimă şi fară sutură, tehnologii combinate laser cu autokeratorefractometru şi biomicroscop, tonometru noncontact pentru masurarea tensiunii ocular;
analizor automat de hematologie, biochimie, urină, coagulare, imunologie, electroforeză
ionometru cu electrozi selectivi
sistem de imunoanaliza
imunoanalizator Elisa;
microtom rotativ microscop de cercetare - axioscop cu sistem de arhivare computerizată criotom rotativ termostat de includere în parafină, procesor de ţesuturi, aparat automat de colorat lame, baie de flotatie termostatată, staţie pentru includere în parafină, cameră frigorifica pentru prosectura (3 sertare + troliu);
computer tomograf aparat Rx mobil X-Ray aparat MRF osteodensitometru ecograf tridimensional multifuncţional;
monitoare, staţie centrală de monitorizare, ventilatoare, defibrilatoare, infusomate, dispozitive anexe, surse de fluide medicinale, sisteme de aspiraţie, aparate de anestezie cu posibilitati complexe de monitorizare şi dispozitive de terapie pre-, intra- şi postoperatorie.
În cadrul Spitalului Clinic CF Iaşi profesori universitari, cadre didactice dar şi studenţi stagiari desfaşoară activităţi de cercetare a caror rezultate sunt evidenţiate prin numeroasele publicaţii la conferinţe naţionale şi internaţionale, lucrări publicate în reviste cotate ISI 5
respectiv prin câştigarea unor contracte de cercetare de profil. De asemenea, numeroase cadre universitare au colaborari interne şi internaţionale cu alte centre de cercetare, universităţi, etc. Cu prilejul unor zile festive importante sunt invitati periodic, personalitati marcante din lumea medicala respectiv ai artei muzicale romanesti. Spitalului Clinic CF Iaşi se implică şi în activităţi educative şi de sprijin pentru pacienţi astfel sunt organizate periodic seminarii ştiinţifice, manifestări culturale si educative (reportaje TV, etc.) în sprijinul pacienţilor dar şi personalului medical. Spitalul Clinic CF Iaşi asigură primul ajutor şi asistenta medicală de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la spital dacă starea sanatăţii persoanei este critica. După stabilizarea funcţiilor vitale, spitalul asigură dupa caz, transportul obligatoriu medicalizat la o alta unitate medico-sanitara de profil dacă cazul nu poate fi rezolvat în spital, sau intersarea pacientului si vegherea la buna sămătate a acestuia.
1.3 Organizare internă
Spitalul Clinic CF Iaşi este un spital general care este organizat într-o structura de 8 secţii cu specialităţi de baza din care 6 sunt secţii clinice universitare: ♣ Medicină internă (Clinica a V-a Medicală din cadrul Spitalului Clinic C.F. Iaşi
cuprinde 75 de paturi dintre care: secţia de Medicină Internă cu 55 de paturi şi compartimentul de Geriatrie-Gerontologie cu 20 de paturi). ♣ Chirurgie (clinica a4a-efectuează intervenţii de tip chirurgie generală (inclusiv
chirurgie ginecologică şi chirurgie endocrină) precum şi chirurgie minimă invazivă (laparoscopică). În clinica functionează în plus două compartimente de chirurgie urologică şi chirurgie ortopedică şi traumatologică); ♣ ORL; ♣ Oftalmologie – cu medici foarte pricepuţi una din secţiile cele mai dotate din
spitalele din judeţ se află aici la Spitalul CF Iaşi;
6
♣ Dermatologie (Secţia Clinică de Dermatologie a Spitalului C.F. Iaşi functionează
cu 25 paturi deservite de doi medici primari: Conf. dr. Tatiana Taranu si Dr. Veronica Mardari.) ♣ Balneologie
Două neclinice: - Neurologie (aceasta dispune de un numar de 26 de paturi) - ATI (cu 15 paturi). În cadrul spitalului se mai afla şi : o
o farmacie;
o
un laborator de analize medicale;
o
un laborator de imagistica;
o
un laborator de anatomie patologica şi prosectura.
Personalul din unităţile sanitare se compune din urmatoarele categorii: Personalul medico-sanitar: • personalul de conducere (medici şefi de secţie/clinică) • personalul de execuţie (asistenşi medicali, farmacişti, laboranţi)
Personalul din activităţi auxiliare: •
Personalul de conducere (ingineri)
•
Personalul de execuţie (tehnicieni)
•
Muncitori
Personalul din aparatul funcţional: •
Personalul de conducere (director economic, contabil şef, şef de compartiment)
•
Personalul de execuţie (economişti, referenţi, contabili)
•
Personalul de execuţie administrativ (mercelog, gestionari)
•
Personal de deservire
7
Conducerea Spitalului CF Iaşi este compusă din: Manager : Dr. Ghindaru Traian Director medical : Dr. Cijevschi Ion Director financiar contabil: Ec. Chirculescu Dinu Director de cercetare dezvoltare : dr. Gavrilescu Cristina Director administrativ : Ing. Simionescu Viorel În tabelul urmator este evidenţiată repartizarea personalalului din Spitalul Clinic CF Iaşi
Nr.
Structura posturilor
Număr de posturi
Număr total de posturi, din care: Posturi de conducere Personal medico-sanitar Posturi în ambulatoriu Posturi siguranţa circulaţiei
500 25 380 89 31
Crt. 1. 2. 3. 4.
Conducătorul compartimentului financiar-contabil şi consiliul de administraţie prin persoana conducătorului instituţiei publice are obligaţia să organizeze şi să ţină atât contabilitatea sintetică, cât şi contabilitatea analitică pentru cunoaşterea în detaliu a patrimoniului pe care îl gestionează. Periodic are loc operaţia de punctaj între informaţiile inregistrate în contabilitatea sintetică şi informaţiile înregistrate în contabilitatea analitică.
8
9
1.4 Funcţionalitate
Conducerea spitalului este realizată de un manager şi un comitet director. În domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice managerul are, în principal, următoarele atribuţii : a) stabileşte şi aprobă numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de normativul de personal ; b) aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeşte şi eliberează din funcţie personalul spitalului; c) numeşte membrii comitetului director. d) propune structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirii unităţii, în vederea aprobării de către Ministerul Sănătăţii Publice sau, după caz, de ministerele care au spitale în subordine ori în administrare sau reţea sanitară proprie; e)aprobă programul de lucru, pe locuri de muncă şi categorii de personal; Comitetul director este format din managerul spitalului, directorul medical, directorul de cercetare-dezvoltare, directorul financiar-contabil şi, director administrativ. Ocuparea funcţiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului. Comitetul director al spitalului public are urmatoarele atribuţii: 1. Elaborează, pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului. 2. Elaborează planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale consiliului medical. 3. Elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern şi organigrama spitalului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii. 4. Elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, pe baza centralizării de către compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducatorilor secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, pe care il supune aprobarii managerului. 10
5. Propune managerului, în vederea aprobarii: a) numarul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementările în vigoare; b) organizarea concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultarii cu sindicatele, conform legii. 6. Propune spre aprobare managerului şi urmareşte implementarea de masuri organizatorice privind îmbunatăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de cazare, igiena si alimentaţie, precum şi de măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatăţii publice. 7. Urmareşte realizarea indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, asigurand sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat. 8. Analizează propunerea consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care il supune spre aprobare managerului. 9. Asigură monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, pe care le prezintă managerului, conform metodologiei stabilite. 10. Analizează la propunerea consiliului medical, măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătaţirea activităţii spitalului, în concordanta cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurilor şi protocoalelor de practica medicale. 11. La propunerea consiliului medical, întocmeşte, fundamentează şi prezintă spre aprobare managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrarilor de reparaţii curente şi capitale care urmeaza să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, şi raspunde de realizarea acestora. 12. Elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţă medicală în caz de razboi, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criza; la propunerea consiliului medical, întocmeşte, fundamentează şi prezintă spre aprobare managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrarilor de reparaţii curente şi capitale care urmeaza să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, şi raspunde de realizarea acestora.
11
13. Întocmeşte informări lunare, trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu consiliul medical şi le prezintă autoritaţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, precum şi Ministerului Sănătăţii Publice, respectiv ministerelor cu reţea sanitară proprie, la solicitarea acestora. 14. Analizează, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie, modul de indeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi propune managerului măsuri de îmbunătăţire a activitaţii spitalului; întocmeşte informări lunare, trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu consiliul medical şi le prezintă autoritaţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, precum şi Ministerului Sănătăţii Publice, respectiv ministerelor cu reţea sanitară proprie, la solicitarea acestora. 15. Negociază, prin manager, directorul medical şi directorul financiar-contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de sănătate. 16. Se întruneşte lunar sau ori de cate ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi ori a managerului spitalului public, şi ia decizii în prezenta a cel puţin doua treimi din numarul membrilor săi, cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi. 17. Face propuneri privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii spitalului. 18. Raspunde în fata managerului pentru îndeplinirea atribuţiilor care ii revin. 19. Negociază cu şeful de secţie/laborator şi propune spre aprobare managerului indicatorii specifici de performanţă ai managementului secţiei/laboratorului/ serviciului, care vor fi prevazuţi ca anexa la contractul de administrare al secţiei/laboratorului. 20. Analizează activitatea membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare şi elaborează raportul anual de activitate al spitalului.
12
Directorul medical are următoarele atribuţii specifice: 1. Monitorizeaza calitătea serviciilor medicale acordate la nivelul spitalului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor, şi elaborează, împreună cu şefii de secţii, propuneri de îmbunătăţire a activităţii medicale. 2. În calitate de preşedinte al consiliului medical, coordonează şi raspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli. 3. Aproba protocoale de practică medicală la nivelul spitalului şi monitorizează procesul de implementare a protocoalelor şi ghâdurilor de practică medicală la nivelul întregului spital. 4. Coordonează implementarea programelor de sănătate la nivelul spitalului. 5. Răspunde de coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienţii internaţi; 6. Întocmeşte planul de formare şi perfecţionare a personalului medical, la propunerea şefilor de secţii şi laboratoare. 7. Analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de exemplu, cazuri foarte complicate, care necesita o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite etc.). 8. Asigură respectarea normelor de etică profesională şi de ontologie medicală la nivelul spitalului, colaborand cu Colegiul Medicilor din România; 9. Răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare. 10. Avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii; 11. Participă alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale; 12. Stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente.
13
13. Supervizeaza respectarea prevederilor în vigoare referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei spitalului. Atribuţiile specifice directorului de cercetare - dezvoltare sunt: a) elaborează strategia de cercetare ştiinţifică a unităţii în raport cu Strategia Naţională în Domeniul Cercetării, Dezvoltării şi Inovării pentru perioada 2007 – 2013, aprobată prin H.G. nr. 217/2007, şi o supune spre avizare conducerii spitalului, Academiei de Ştiinţe Medicale şi Ministerului Sănătăţii Publice; b) elaborează “Planul intern de cercetare ştiinţifică” pentru toţi cercetătorii ştiinţifici încadraţi în spital pe proiecte individuale sau în grup pentru fiecare nucleu, laborator, secţie, departament; c) coordonează realizarea proiectelor ştiinţifice de cercetare care fac parte din Programul Naţional de Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică al României în raport cu obiectivele acestuia d) avizează şi înaintează conducerii spitalului precum şi Academiei de Ştiinţe Medicale toate proiectele de cercetare care se constituie în politica de cercetare a unităţii; e) coordonează activităţile de cercetare şi dezvoltare tehnologică de mare complexitate, care pot include cercetare fundamentală, aplicativă şi de nivel precompetitiv şi care sunt desfăşurate în comun cu alte unităţi (spitale, institute naţionale, institute de cercetare, centre de cercetare) sub formă de consorţii sau reţele reprezentative la nivel naţional pentru domenii specifice medicale din cadrul programelor
naţionale
de
cercetare-dezvoltare-inovare
sub
coordonarea
Ministerului Sănătăţii Publice, Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, Academia Română, Academia de Ştiinţe Medicale; f) coordonează şi monitorizează integrarea şi creşterea calităţii şi a nivelului de performanţă al activităţilor de cercetare-dezvoltare desfăşurate în proiectele din unitate, precum şi cele din programe naţionale;
14
g) monitorizează şi participă la realizarea de parteneriate de cercetare naţionale şi internaţionale, de lungă durată, cu instituţii de cercetare similare, inclusiv a celor de tip public privat; h) monitorizează dezvoltarea echilibrată a activităţilor de cercetare ştiinţifică a infrastructurii de cercetare-dezvoltare, precum şi a personalului aferent cercetării din cadrul unităţii; i) propune măsuri pentru perfecţionarea pregătirii profesionale şi pentru încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale; j) stabileşte şi propune managerului criteriile de evaluare a activităţii personalului din cercetare; k) face propuneri managerului unităţii privind modul de organizare a concursurilor de încadrare şi promovare a personalului de cercetare; l) propune comisiile interne de concurs pentru promovarea pe funcţii atestabile şi confirmărezultatele concursurilor pentru funcţii de cercetător ştiinţific (gradul I, II, III), sub coordonarea Academiei de Ştiinţe Medicale; m) urmăreşte, în perspectivă, dezvoltarea puternică a cercetării ştiinţifice din spital pentru ca acesta să poată participa în viitor la programele de cercetare europene, precum şi la platformele tehnologice similare la nivel european; n) participă la elaborarea de proiecte pentru programele de cercetare-dezvoltare europene şi internaţionale din domeniul sanitar şi farmaceutic; o) urmăreşte permanent dezvoltarea bazei materiale existente prin elaborarea planului anual de achiziţii de aparatură, reactivi, substanţe de diagnostic, tehnică informatică etc., în raport cu cerinţele de dezvoltare ştiinţifică vizate; p) supune avizării directorului medical utilizarea bazei de date medicale a unităţii, pentru desfăşurarea activităţii de cercetare medicală, în contextul legislaţiei în vigoare; q) răspunde de raportarea la termen a situaţiilor şi dărilor de seamă statistice referitoare la activitatea de care răspunde şi pe care o coordonează, inclusiv a celor solicitate de manager.
15
Principalele atribuţii ale consiliului medical sunt următoarele: a) îmbunătăţirea standardelor clinice şi a modelelor de practică în scopul acordării de servicii medicale de calitate în scopul creşterii gradului de satisfacţie a pacienţilor; b) monitorizarea şi evaluarea activităţii medicale desfăşurate în spital în scopul creşterii performanţelor profesionale şi utilizării eficiente a resurselor alocate; c) elaborarea proiectului de plan de achiziţii al spitalului în limita bugetului estimat; d) întărirea disciplinei economico-financiare.
Atribuţiile specifice directorului financiar - contabil sunt: o
asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale;
o
asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale;
o
organizează contabilitatea în cadrul unităţii, în confomitate cu dispoziţiile legale şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor;
o
asigură întocmirea, la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale, a balanţelor de verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale;
o
propune defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli
o
asigură executarea bugetului de venituri şi cheltuieli a spitalului, urmărind realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi financiare;
o
participă la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate;
o
angajează unitatea prin semnătură alături de manager în toate operaţiunile patrimoniale, având obligaţia, în condiţiile legii, de a refuza pe acelea care contravin dispoziţiilor legale;
16
o
analizează, din punct de vedere financiar, planul de acţiune pentru situaţii speciale prevăzute de lege, precum şi pentru situaţii de criză;
o
participă la organizarea sistemului informaţional al unităţii, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor contabilităţii;
o
o
evaluează, prin bilanţul contabil, eficienţa indicatorilor specifici; asigură îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor unităţii către bugetul statului, trezorerie şi terţi;
o
asigură plata integrală şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului încadrat în spital;
o
asigură întocmirea, circuitul şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;
o
organizează evidenţa tuturor creanţelor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial care revin spitalului din contracte, protocoale şi alte acte asemănătoare şi urmăreşte realizarea la timp a acestora;
o
ia măsuri pentru prevenirea pagubelor şi urmăreşte recuperarea lor;
o
asigură aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale şi ia măsuri pentru ţinerea la zi şi corectă a evidenţelor gestionării;
o
răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce revin serviciului financiar – contabilitate cu privire la exercitarea controlului financiar preventiv şi al asigurării integrităţii patrimoniului;
o
îndeplineşte formele de scădere din evidenţă a bunurilor de orice fel, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale;
o
împreună cu directorul/serviciul administrativ întocmeşte şi prezintă studii privind optimizarea măsurilor de bună gospodărire a resurselor materiale şi băneşti, de prevenire a formării de stocuri peste necesar, în scopul administrării cu eficienţă maximă a patrimoniului unităţii şi a sumelor încasate în baza contractului de furnizare servicii medicale;
o
organizează şi ia măsuri de realizare a perfecţionării pregătirii profesionale a cadrelor financiar – contabile din subordine;
17
o
orga organiz nizea ează, ză, la term termen enel elee stab stabil ilit itee şi cu resp respec ectar tarea ea disp dispoz oziţi iţiil ilor or lega legale le,, inventarierea mijloacelor materiale în unitate.
Întalnim în cadrul spitalului şi un consiliu consultativ, care are rolul de a dezbate principale principalele le probleme probleme de strategie strategie şi de organizare şi funcţionar funcţionaree a spitalulu spitaluluii şi de a face recomandări managerilor spitalului în urma dezbaterilor. Membrii consiliului consultativ sunt: a) Doi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii Publice sau ai autorităţii de sănătate publică, cu personalitate juridică pentru spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii Publice. b) Doi reprezentanţi reprezentanţi ai ministerelo ministerelorr şi instituţiilo instituţiilorr cu reţea sanitară proprie pentru pentru spitalele spitalele aflate în subordinea acestora. c) Doi reprezentanţi numiţi de consiliul judeţean ori local, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dintre care unul specialist în finanţe publice locale, pentru spitalele aflate în administrarea consiliilor judeţene sau locale, după caz. d) Managerul spitalului public. e) Doi reprezentanţi ai universităţii sau facultăţii de medicină, pentru spitalele clinice, institutele şi centrele medicale clinice. f) Doi reprezentanţi ai mediului de afaceri, nominalizaţi de patronatele reprezentantive la nivel naţional pentru spitalele din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice. Deasemenea în spital există şi personal auxiliar responsabil pentru secţiile cu paturi care are următoarele îndatoriri: ∇ asigurarea încă din ziua internării a examinării medicale clinice complete şi a
realiz realizării ării invest investiga igaţiil ţiilor or strict strict neces necesare are bolnav bolnavulu uluii intern internat at de urgenţ urgenţăă sau cu programare programare;; ∇ repar repartiza tizarea rea bolna bolnavil vilor or în salon salon în cel mai scurt scurt timp, timp, în condi condiţiil ţiilee aplică aplicării rii
corespunz corespunzătoare ătoare a măsurilor măsurilor referitoar referitoaree la prevenire prevenireaa şi combatere combatereaa infecţiilor infecţiilor intraspitaliceşti; ∇ efectuarea în cel mai scurt timp a investigaţiilor suplimentare ce se dovedesc
necesare stabilirii diagnosticului. Pacienţii cronici se vor interna după efectuarea
18
anterioară în ambulator a tuturor investigaţiilor specifice patologiei pe care C.J.A.S. le asigură prin contracte cu terţii în ambulator; ∇ decl declar arar area ea cazu cazuri rilo lorr de boli boli cont contag agio ioas ase, e, a boli bolilo lorr prof profes esio iona nale le,, conf confor orm m
regulamentului în vigoare; ∇ asigurarea asigurarea tratamentu tratamentului lui medical medical complet complet (curativ, (curativ, preventiv preventiv şi de recuper recuperare) are)
individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evol evolut utiv iv al boli bolii, i, prin prin apli aplica care reaa dife diferi rite telo lorr proc proced edee ee şi tehn tehnic icii me medi dica cale le şi chirurgic chirurgicale, ale, prin folosirea folosirea instrumentaru instrumentarului, lui, a aparaturii aparaturii medicale, medicale, a mijloacel mijloacelor or specifice de transport şi prin administrarea alimentaţiei dietetice corespunzătoare; ∇ definirea manevrelor care implică soluţii ale continuităţii materialelor utilizate şi a
condiţiilor de sterilizare pentru fiecare secţie în parte; ∇ asigurarea în permanenţă a îngrijirii medicale necesare pe toată durata internării; ∇ asigu asigurar rarea ea confo conform rm cu protoc protocola olalel lelee aproba aprobate te a me medic dicaţi aţiei ei necesa necesare re pentr pentruu
realiz realizare areaa tratam tratament entulu uluii indica indicatt de me medic dicul ul curant curant şi a adm adminis inistrăr trării ii corect corectee a acesteia, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavul Medicaţia va fi acordată integral de spital în funcţie de disponibilul existent la acel moment în farmac farmacii ii şi va fi scrisă scrisă în foile foile de observa observaţie ţie de medic medicul ul curant curant sau medic medicul ul rezident (sub stricta supraveghere a medicului curant); ∇ asigurarea de către un cadru medical sau auxiliar a însoţirii pacientului, chiar dacă
e perfect perfect valid, valid, în cazul în care trebuie trebuie supus supus la explorări/investigaţii explorări/investigaţii realizate în alte secţii; ∇ asigurarea condiţiilor necesare recuperării medicale precoce; ∇ asigurarea alimentaţiei bolnavului în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv
al bolii; ∇ desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de
odihnă şi de servire a mesei, de igienă permanentă, de primire a vizitelor şi de păstrare păstrare a legături legăturiii acestora acestora cu familia; familia; ∇ transmiterea concluziilor diagnostice şi a indicaţiilor terapeutice pentru bolnavii
externaţi unităţilor sanitare ambulatorii sau medicului de familie; ∇ urmărirea ridicării continue a calităţii îngrijirilor medicale;
19
∇ asigurarea nivelului tehnic şi profesional al personalului medico-sanitar propriu şi a
instru instruiri iriii person personalu alului lui med medico ico-sa -sanita nitarr aflat aflat pentr pentruu studii studii sau pentr pentruu instru instruire ire practică. practică. În cadrul spitalului funcţionează un consiliu etic, un consiliu medical şi un consiliu ştiinţific. Directorul medical este preşedintele consiliului medical. Directorul ştiinţific este preşedinte preşedintele le consiliu consiliului lui ştiinţifi ştiinţific. c. Componenţa şi atribuţiile consiliului etic şi ale consiliului ştiinţific se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii publice. Consiliul medical este alcătuit din şefii de secţii, de laboratoare, farmacistul-şef şi asistentul şef.
În spital întalnim şi compartimente specifice cum ar fi cel de resuese umne sau contabilitate care au îndatoriri specifice segmentului pe care îl reprezintă. Serviciul resurse umane, normare, organizare şi salarizare are următoarele atribuţii:
elaborează planul de muncă şi salarii;
asigură asigură încadrarea încadrarea personalu personalului lui de execuţie execuţie potrivit potrivit statului statului de funcţii, funcţii,
respectând nomenclatorul de funcţii şi salarizare a indicatorilor, de studiu şi de stagiu;
acorda drepturilor de salarizare pentru pentru toate categoriile de personal;
întocmeşte contractele de muncă pentru personalul nou angajat etc.
Serviciul financiar-contabil are următoarele atribuţii:
exercitar exercitarea ea controlul controlului ui financiar financiar preventiv preventiv;; organizare organizareaa contabilit contabilităţii ăţii şi
asigurarea efectuării corecte şi la timp a înregistrărilor;
participare participareaa la organizare organizareaa sistemulu sistemuluii informaţion informaţional al al unităţii; unităţii;
organizarea evidenţei tehnico-operative şi gestionare;
înto întocm cmir irea ea stud studiil iilor or comp compar arat ativ ivee priv privin indd dive diverş rşii indi indica cato tori ri:: zi de
spitalizare, pat fizic, pat efectiv ocupat, bolnav, comparativ cu secţiile din unitate, analiza cauzelor care determină diferenţe;
20
întocmirea proiectelor planurilor de venituri şi cheltuieli bugetare;
verificarea documentelor justificative de cheltuieli;
asigurarea integrităţii patrimoniului unităţii şi recuperarea pagubelor
produse;
1.5 Relaţii cu exteriorul
Spitalul CF este subordonat Autorităţii Judeţene de Sănătate Publică Iaşi,subordonată ,la randul ei, Ministerului Sănătăţii Publice. Spitalul are obligaţia să înregistreze, să stocheze, să prelucreze si să transmită informaţiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al Ministerului Sănătăţii Publice. Raportările se fac către AJSP Iaşi şi constituie baza de date la nivel naţional pentru decizii majore de politică sanitară. Relaţia Spitalului Clinic CF Iaşi cu Ministerul Sanătatii Publice constă în transferuri care se suporta de la bugetul de stat. Ministerul Sănătăţii Publice, ca autoritate centrală în domeniul sănătăţii, are ca atribuţii: ∗
elaborarea normativele de personal;
∗
aprobarea structurii organizatorice a spitalului;
∗
aprobarea reorganizarea unitatii;
∗
centralizarea situaţiile financiare trimestriale si anuale ale spitalului,
potrivit reglementarilor legale in domeniu etc. Relaţia existenta între spital şi ordonatorii de credite bugetare ierarhic superiori poate fi evidenţiată astfel:
21
Figura nr. 1 Relatia dintre spital si principalii ordonatori de credite
Ministerul Sanatăţii Publice(ordonator principal de credite bugetare)
Autoritatea Judeţeana de Sănatate Publică Iaşi(ordonator secundar de credite)
Spitalul Clinic CF Iasi (ordonator tertiar de credite)
Deasemenea spitalul intra în relaţii cu furnizorii de servicii medicale,medicamente si dispozitive medicale ,relaţiile fiind de natura civilă şi desfaşurandu-se pe baza de contracte încheiate anual.
22
Figura nr.2 Fluxul informaţional generat de organizarea şi funcţionalitatea Spitalului Clinic CF Iaşi
Ministerul Sănătăţii
1
7
2
C.A.S.S.
Casa naţională de Pensii
Primăria Iaşi
5
3
4
6 Spitalul Clinic CF Iaşi
Furnizori
14
13 Agenţia judeţeană de Ocupare a forţei de muncă
12
11
Populaţie
9
8
10
Trezorerie 23
Administrţia financiară
Fluxurile informaţionale sunt în sensul următor : 1: cerere de finaţare 2: acordare de fonduri din bugetul de stat 3: relaţii contractuale 4: decontări 5: cerere de finaţare 6: acordare de fonduri din bugetul local 7: cumpărări, facuturări, achiziţii 8: plăţi (prin intermediul Trezoreriei) 9: plăţi 10: încasări 11: Declaraţiile 100/300 cu privire la calcului, reţinerea, vărsarea impozitului pe salarii 12: declaratiile lunare privind fondul de şomaj 13: declaratiile lunare privind CAS-ul 14: beneficiarii directi ai serviciilor medicale.
24
1.6 Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare din cadrul spitalului Clinic CF Iaşi în perioada 2008-2010
Perioada Venituri totale
2008
2009
2010
23,171,00
23,663,00
22,271,00
Total venituri 23,171,00 proprii 1.Venituri curente 20,065,00
23,683,00
22,271,00
21,689,00
22,065,00
21,689,00
22,065,00
0
0
C2.Vanzare de 21,675,00 bunuri si servicii
22,564,00
23,575,00
Venituri din 21,675,00 prestari servicii si alte activitati
22,505,00
23,065,00
Venituri din 20,005,00 contractele incheiate cu CAS
20,900,00
21,005,00
Venituri din 760,35 prestari servicii
876,80
940,35
Venituri cercetare 2.Venituri capital Subventii
din 279,65
328,2
469,65
din 0
0
0
2,126,00
2,878,00
2,426,00
22,355,00
24,202,00
24,555,00
c.Venituri nefiscale C1.Venituri proprietate
Total cheltuieli
17,065,00 din 0
25
Cheltuieli curente
22,150,00
22,811,95
23,150,00
Cheltuieli personal Cheltuieli materiale servicii
de 16,984,00
17,564,00
16,982,00
cu 5,166 si
7247,95
9,126
Cheltuieli capital
de 205,00
200.05
187,00
În perioada analizata se observa: ◊
o crestere a veniturilor din prestari de servicii şi alte cativităţi de la 21,675,00 în 2008 pana la 23,065,00 cât s-a înregistrat în anul 2010;
◊
chiar dacă în anul 2008 subvenţiile au scăzut în comparaţie cu anii anteriori , în anul 2009 au crescut semnificativ ajungând la 2,878,00, dar din nefericire creşterea nu a fost prea durabilă pentru că în anul 2010 s-a produs o noua scadere ajungând la 2,426,00.
◊
deasemenea veniturile au crescut de la 23.171.00 în 2008 la 23,683,00 în 2009, dar în anul 2010 Spitalul CF Iaşi se află într+o situaţie incertă ăentru că veniturile au scăzut în ultimul an ajungând la 22,271,00;
◊
au scăzut cheltuielile cu personalul datorită faptului ca au fost date concedii fară plată;
◊
s-a înregistrat o scadere a cheltuielilor de capital acestea ajungand la 187.00 în anul 2010.
26
Cap 2. Fundamentarea indicatorilor financiari la Spitalul Clinic CF Iaşi 2.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare
Studiile efectuate de diferite organizaţii internaţionale cu privire la economia sanitara pe plan mondial arată dificultatea în a găsi o clasificaţie funcţională, unitară a cheltuielilor pentru ocrotirea sănătaţii. Aceasta se datorează pe de o parte organizării variate a asistenţei medico-sanitare în concordanţă cu sistemul socio-economic din diferite ţări, cu particularităţile lor specifice, şi pe de altă parte a gradului diferit de dezvoltare în ceea ce priveşte ocrotirea sănătaţii populaţiei. Cadrul juridic poate avea efecte directe sau indirecte în determinarea calculului indicatorilor financiari de venituri sau de cheltuieli, motiv pentru care se cere cunoaşterea prin prisma actelor normative ce produc efecte generale cu caracter indirect pentru fiecare situaţie în parte: Constituţia României, Legea spitalelor nr. 270/2003 modificată prin OG nr. 40/2004, Legea nr. 125 din 12/05/2005 publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 416/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgentă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, ordonanţe de urgentă ale Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 125/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile Art. 13 din OG nr. 115/2004, aprobată cu modoficări şi completări prin Legea nr. 125/2005, Ordin nr. 10/12.01.2005 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat în anul 2005. 27
Conform art 35 din legea spitalelor din anul 2003 acestea
funcţionează pe
principiul autonomiei financiare, pe baza sumelor prevazute în contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum şi din sume obţinute, în condiţiile legii, de la persoane fizice şi juridice şi îşi elaborează, aprobă şi execută bugetele proprii de venituri şi cheltuieli. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului se elaborează de către conducerea spitalului pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin al Ministrului Sănătăţii şi Familiei, cu consultarea ministerelor şi a instituţiilor cu reţele sanitare proprii. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor în spital este în concordanţă cu următoarele legi în vigoare publicate pe site-ul Ministerului Sănătăţii:
HOTĂRÂRE Nr. 144 din 23 februarie 2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii.
ORDIN Nr. 131 din 23 februarie 2010 pentru modificarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 326/2009 privind înfiinţarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi a Comisiei naţionale de transparenţă.
ORDIN Nr. 1941/872 din 5 decembrie 2008 pentru modificarea Ordinului Ministrului Sănătăţii Publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista
cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare
medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.
ORDIN Nr. 1301/500 din 11 iulie 2008 - Partea a II-a pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.
28
ORDIN Nr. 1301/500 din 11 iulie 2008 - Partea I pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.
LEGE Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
2.2. Indicatorii reprezentativi utilizaţi în fundamentarea indicatorilor financiari
În cadrul activităţii de elaborare, verficare şi aprobare a planurilor de venituri, instituţiile bugetare întocmesc planurile de venituri bugetare corespunyător cu sarcinile de planificare financiară în baza programului de realizare a indicatorilor economici şi sociali ce sunt trasaţi prin planul naţional unic şi pe baza analizei datelor furnizate de sistemul de evidentă. Bugetul este considerat un important instrument managerial, care, în expresie financiară, asigură dimensionarea obiectivelor, cheltuielilor, acţiunilor ce pot fi finanţate din veniturile preconizate a se realiza, dar şi evaluarea rezultatelor şi eficienţei economice a acestora. Elaborarea este etapa în care se determină legătura dintre mobilizarea fondurilor şi atingerea scopurilor şi obiectivelor propuse impunând realizarea, de către autorităţile administraţiei publice locale, a unor ample şi complexe analize asupra ceea ce a fost şi a ceea ce urmează să se întâmple. La elaborarea proiectelor de buget, ordonatorii de credite trebuie să aibă în vedere: ♠ Prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali, elaborate de organele
abilitatate şi care privesc anul pentru care se întocmeşte bugetul, dar şi previziunile pe următorii 3 ani; ♠ Politicile bugetare şi fiscale atât la nivel central cât şi la nivel local;
29
♠ Prevederile angajamentelor multianuale, ale memorandumurilor de finanţare, ale
acordurilor de împrumut sau garantare, încheiate, precum şi a celorlalte acorduri sau angajamente semnate şi aprobate; ♠ Prioritizarea cheltuielilor dată de necesitatea, oportunitatea, eficienţa şi eficacitatea
finanţării serviciilor, acţiunilor, activităţilor sau programelor stabilite. Indicatorii utilizaţi în fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare sunt: 1. Indicatori privind costul asistenţei medicale: • Număr personal tehnico-administrativ; • Număr personal auxiliar; • Număr muncitori, din care direct productivi, indirect productivi şi de
specialitate; • Număr personal sanitar de specialitate cu studii superioare; • Număr personal sanitar de specialitate cu studii medii.
2. Indicatori privind cunsumul de medicamente şi materiale sanitare: • Număr paturi în spital; • Număr zile de spitalizare/pacient; •
Cheltuieli medii anuale pe un pat cu retribuţiile, medicamentele, hrana pe zi, alte cheltuieli;
• Număr litrii sânge consumat; •
Cheltuieli medii anuale pe litrul de sânge;
• Număr maşini de salvare; •
Cheltuieli medii anuale pe o masină de salvare.
3. Indicatori de eficientă sanitară: • Număr paturi fizice existente; • Număr paturi ocupate efectiv; •
Media utilizării paturilor de spital:
M=(Număr paturi fizice existente/Număr bolnavi)*100 •
Indicele de utilizare a paturilor:
I=(Număr paturi ocupate/Număr paturi fizice)*100 •
Rulaj bolnavi: 30
R=Număr bolnavi/Număr paturi •
Durata medie de spitalizare:
D=Număr zile de spitalizare/Număr bolnavi internaţi Pentru fundamentarea cheltuielilor si veniturilor spitalului se pot folosi 2 tipuri de metode: a) metode clasice cum ar fi: 1. metoda automată – pentru previzionarea veniturilor şi cheltuielilor pentru anul următor (n+1) se iau drept bază veniturile şi cheltuielile aferente anului anterior, al cărui exerciţiu s-a încheiat (n - 1); 2. metoda majorării - (diminuării) se iau în considerare rezultatele exercitiilor bugetare aferente a cinci sau mai multi ani premergatori celui pentru care se face previziunea, pe baza cărora se calculează ritmuri medii de modificare a veniturilor si a cheltuielilor, ritmuri care se aplica asupra veniturilor si cheltuielilor din anul in curs pentru a se face o previziune penru anul urmator; 3. metoda evaluării directe: presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli, in functie de executia preliminara a anului in curs si realizarea unei previziuni pentru viitor. b)metode moderne: - aceste metode urmaresc fundamentarea bugetelor de venituri si cheltuieli plecând de la obiectivele ce trebuie atinse, programele ce trebuie realizate.În cazul acestor metode bugetul este împărţit în sub-bugete pe activităţi, urmând ca în cazul fiecărui sub-buget să aibă loc o fundamentare a veniturilor şi cheltuielilor pe tipuri de venituri şi de cheltuieli. Prin însumarea sub-bugetelor, la care se pot adăuga, dacă este cazul, veniturile şi cheltuielilor activităţi generale a instituţiei, se realizează bugetul general. La fel ca şi în cazul veniturilor ,în fundamentarea cheltuielilor spitalului trebuie avute in vedere urmatoarele: • baza legală a cheltuielilor; •
destinaţia cheltuielilor;
•
analiza preţurilor şi tarifelor;
•
analiza serviciilor oferite din punct de vedere cantitativ şi calitativ; 31
• previziunea asupra schimbărilor ce vor intervenii; •
elemente specifice de calcul (ex. nr personal, beneficiari ai venitului minim garantat, salarii de bază, etc.).
În execuţia planurilor de cheltuieli, în afară de plăţile de casă efectuate prin bancă, instituţiile bugetare inregistrează în evidenţa lor şi consumul de muncă, sub forma cheltuielilor efective. În categoria cheltuielilor efective se încadrează cheltuielile din mijloace bugetare reprezentând consumuri de materiale, combustibil, energie, alimente, medicamente, materiale sanitare, apă, plăţi pentru serviciile prestate şi lucrări executate, retribuţia personalului. Tot în categoria cheltuielilor, instituţiile bugetare mai înregistrează şi preţul de înregistrare a obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi a unor mijloace fixe procurate. Structura clasificaţiei bugetare este formată dintr-un număr de diviziuni şi subdiviziuni în care sunt încadrate veniturile şi cheltuielile bugetare. Fiecare sumă încasată pentru buget şi plătită în contul bugetului trebuie încadrată într-o anumită subdiviziune a clasificaţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice a aprobat o nouă clasificaţie bugetară a veniturilor şi cheltuielilor statului şi instituţiilor de stat. Astfel, fiecare instituţie publică cu personalitate juridică este obligată: 1. să întocmească annual un proiect de buget de venituri si cheltuieli care odată apobat devine principalul instrument al evaluării activităţii economico-financiare şi al execuţiei bugetare; 2. să încheie un bilanţ propriu annual şi bilanţuri trimestriale. Redarea cheltuielilor în cadrul clasificaţiei se face în: •
Clasificaţia funcţională: pe părţi, capitole şi subcapitole;
•
Clasificaţia economică: pe titluri, articole şi alienate;
Specfic spitalelor, în activitatea de fundamentare a cheltuielilor, ar fi folosirea unor anumiţi indicatori cum ar fi:
32
a)indicatori cantitativi:
număr personal existent conform structurii spitalelor, având în vedere
numărul de posturi aprobate, potrivit legii;
număr paturi stabilit potrivit structurii spitalelor prin ordin al ministrului
sănătăţii publice;
nivelul optim al gradului de utilizare a paturilor stabilit prin ordin al
ministrului sănătăţii publice;
numărul de zile de spitalizare, total şi pe secţii, stabilit pe baza nivelului
optim al gradului de utilizare a paturilor pe tipuri de solicitare;
durata optima de spitalizare sau, după caz, durata de spitalizare efectiv
realizată;
numărul cazuri externate;
indice de complexitate a cazurilor;
număr de servicii medicale spitaliceşti pe tipuri de cazuri rezolvate/servicii
efectuate în regim de spitalizare de zi;
numărul şi tipul investigatiilor paraclinice estimate a se realiza de către
spitale, în regim ambulatoriu;
tarif pe caz rezolvat;
tarif mediu pe caz rezolvat;
tarif pe serviciu medical/tarif pe caz rezolvat;
tarif pe zi de spitalizare;
b)indicatori calitativi:
gradul de complexitate a serviciilor medicale spitaliceşti acordate în funcţie
de morbiditatea spitalizata, de dotarea spitalului cu aparatura şi de încadrarea cu personalul de specialitate;
infectii nosocomiale raportate la numărul total de externari; infecţie clinic aparentă sau asimptomatica provocată de germeni cunoscuţi
patogeni, care se manifesta pe perioada spitalizarii la un interval de timp mai mare
33
decât incubatia minima sau la domiciliu la un interval de timp mai mic decât incubatia maxima.
În raportul pe anii 2000-2007 privind indicatorii de performanţa ai spitalului CF întalnim şi aceşti indicatori aşa cum se observa în tabelele de mai jos:
34
35
2.3. Fundamentarea cheltuielilor la Spitalul CF Iaşi
La fundamentarea cheltuielilor pentru unităţile sanitare trebuie să se ţină cont de o serie de cerinţe. Aşadar, nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ. Execuţia preliminară pentru anul de bază se determină ca sumă între execuţia certă pe o anumită perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfarşitul anului corectată cu eventualele influenţe. Deosebit de importantă este şi analiza şi studierea comaprativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe structură şi în dinamică. Aceste analize se realizează de către organul erarhic superior, în etapa de analiză a proiectului de buget de venituri şi cheltuieli. Structura cheltuielilor în cadrul spitalului este urmatoarea:
CHELTUIELI CURENTE
- cheltuieli de personal - cheltuieli materiale şi servicii - subvenţii - prime - transferuri 36
- dobânzi
CHELTUIELI DE CAPITAL
- cheltuieli de capital
În dimensionarea cheltuielilor din domeniul sănătăţii se iau în calcul indicatorii specifici fiecărui tip de cheltuială în parte. Fundamnetarea se face, aşadar, pentru cele două tipuri de cheltuieli majore ale oricărei instituţii sanitare: cheltuielile de personal şi cheltuielile materiale şi servicii.
CHELTUIELILE DE PERSONAL cuprind următoarele articolele : Articolul 10.01-cheltuieli salariale în bani 1.Alineat 10.01.01-salarii de bază – pentru personalul de execuţie şi pentru personalul de
conducere încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă, gradaţiile cuvenite, pentru personalul aflat în incapacitate temporară de muncă sau pentru creşterea copiilor. FdSb1 = salar mediu brut/post*nr. de posturi*nr. luni*(1+i) 2..Alineat 10.01.02-salarii de merit. Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15%
din numărul total de posturi prevazute în statul de funcţii al unităţii bugetare, din care cel puţin două treimi vor fi utilizate pentru funcţiile de execuţie. FdSm1 = Nm *Sm1*12*(1+i), în care: - FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit; - Nm reprezintă numarul de persoane care beneficiază de salarii de merit; - Sml reprezintă salariul de merit lunar. Numărul de persoane care beneficiază de salariul de merit( Nm) se determină pe baza relaţiei: Nm = N1*15%, în care N1 reprezintă numarul de personal propus a se finanţa in 2010
37
Salariul de merit lunar(Sml) se determină: Sml = Sb1*15%, în care Sb1 este salariul mediu de bază aferent unei luni. 3.Alineat 10.01.03- îndemnizaţii de conducere. Persoanele care ocupă funcţiile de
conducere a unei instituţii publice au dreptul, pentru activitatea desfăşurată, la o indemnizaţie lunară care se stabileşte pe baza valorii de referinţă sectorială, înmulţită cu coeficientul de multiplicare, rotunjit din o mie în o mie de lei în favoarea persoanei respective. Indemnizatiile lunare calculate în sumă brută sunt impozabile, potrivit legii. Limita maximă a indemnizaţiei de conducere acordată personalului cu funcţii de conducere medico-sanitare, stabilită în procente din salariul de bază este următoarea: ♠
50% pentru medic (farmacist) director;
♠
40% pentru medic (farmacist) director adjunct, medic şef (policlinică, staţie
salvare etc.); ♠
25% pentru medic (farmacist, biolog, biochimist, şef secţie, şef laborator etc.).
Fondul de indemnizaţii de conducere se determină cu ajutorul relaţiei: FdIc = FdIcl * 12(l+i), în care: FdIc este fondul de indemnizaţii de conducere pentru anul 2010, iar FdIc1 este fondul de indemnizatie de conducere lunar Fondul de indemnizaţie de conducere lunar se determină: FdICl = NcI * Icli în care: NcI este numărul de persoane care beneficiază de indemnizaţie pentru funcţia „i”, iar Icli este indemnizaţia de conducere lunară pentru funcţia „i”. 4.Alineat 10.01.04-sporul de vechime. Potrivit Art. 8 din OUG nr. 115/2004 persoanele
salarizate beneficiaza de un spor de vechime în munca de până la 25% calculat la salariul de bază corespunzator timpului efectiv lucrat în program normal.
Tranşa de vechime în muncă Între 3 şi 5 ani De la 5 la 10 ani De la 10 la 15 ani De la 15 la 20 ani Peste 20 de ani
Cota la salariul de bază 5% 10% 15% 20% 25%
38
Fondul sporului de vechime se determină: FdSvl = (FdSbl + FdSml + FdIcl) * C%(1+i), în care - FdSvl este fondul sporului de vechime planificat pentru 2010 - FdSbl este fondul de salarii de bază - FdSml este fondul de salrii de merit - FdIcl este fodul de indemnizaţii de conducere - C% este cota medie procentuală a sporului de vechime 5.Alineat 10.01.05-spor pentru condiţii de muncă. Pentru personalul administrativ
(muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se poate plati un spor de până la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplică la salariul de bază. Sporul de noapte se calculează doar pentru orele de noapte efectiv lucrate (în intervalul 22 - 06). 6.Alineat10.01.07-plăţi pentru ore suplimentare. Orele suplimentare se plătesc cu un spor din salariul de baza de 50% pentru primele doua ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru şi cu 100% din salariu pentru următoarele ore.Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată şi sporurile prevăzute pot fi plătite numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de conducatorul instituţiei sanitare cu paturi, fără a depăşi 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea organului ierarhic superior şi a conducătorului instituţiei. Numarul total de ore suplimentare pe an se determină cu ajutorul relaţiei: Os = Osx+Osy, în care Os este nuamrul total de ore suplimentare pe an, Osx este numărul de ore suplimentare inclus în sporul de 100%, iar Osy este numărul de ore suplimentare inlus în sporul de 50%. 7.Alineat 10.01.08-fondul de premii. Personalul spitalului beneficiază de premii şi de alte
drepturi băneşti prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă.Unităţile sanitare cu paturi pot constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de salariu prevazut în bugetul de venituri şi cheltuieli al acestora. Din acest fond se poate acorda un premiu în cursul anului salariaţilor cu rezultate deosebite. Sumele neutilizate din acest fond pot fi utilizate în luna urmatoare în cadrul aceluiaşi an bugetar.
39
Fondul de premiere anuală se determină cu ajutorul relaţiei: FdPa = ( FdSbl + FdSml + FdIcl)(1+i) în care: FdPa este fondul de premiere anuală, FdSbl este fondul de salarii de bază, FdSml fondul de salrii de merit, FdCIl fondul de indemnizaţii de conducere. Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoana, asa cum apar ele în statul de functii, se determină astfel: Cheltuieli cu salariile = SB + SM
+
IC + SV +13ASC+ST+SL+ SCM + POS
+AS unde:
SB = salariul de bază; SM = salariul de merit; IC = indemnizatie de conducere; 13ASC = spor de clinică; ST = spor ture noapte; SL = plata ore suplimentare lucrate sâmbăta şi dumunica; SV = spor de vechime; SCM= spor condiţii de muncă; POS = plata orelor suplimentare; AS = alte sporuri. Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determina fondul brut de salarii ca fiind suma cheltuielilor cu salariile pentru toti angajatii unitatii sanitare.In
determinarea cheltuieliior cu salariile pentru anul bugetar urmator, metodologia de fundamentare fixeaza ca punct de plecare fondul de salarii, calculat potrivit elementelor de mai sus, valabil de la data de 1 ianuarie a anului in care se face calculul, asa cum apare el in statul de functii.Cuantumul valoric al fondului de salarii serveste ca baza de fundamentare a necesarului de fond de salarii pentru anul urmator, inmultit cu 12 luni. La acesta trebuie sa se adauge si fondul destinat platii celui de-al treisprezecelea salar, precum si cuantumul premiilor (2% aplicat la totalul fondurilor), intrucat acestea nu apar incluse in statul de functii, document ce sta la baza calculelor de fundamentare. Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determina după formula: FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii
40
Suma astfel obtinuta se poate inmulti cu un coeficient de prognozare, daca se anticipeaza o crestere a salariilor (de exemplu de 10%). Exemplu de calcul: Medic primar- şef de secţie
Salar de tarifar = 2199 RON
Indemnizaţie de conducere = 25%*salar de tarifar = 25%*2199 = 549,75
Salar de merit = 15% * salar de tarifar = 15% *2199= 329,85
Salar de bază = salar tarifar + indemnizaţia de conducere + salar merit = 2199 +
549,85 = 3078, 6 RON Spor vechime(19 ani de activitate) = 20% * salar de bază = 20%* 3078,6 = 615,
72 RON
Spor pentru condiţii grele de muncă (încordare psihică) = 15% * salar de bază =
15% *3078,6 = 461, 79) RON o
Plăţi pentru ore suplimentare: Ore suplimentare în zilele lucrătoare – 38%
Nr. Ore suplimentare = 10
Salar/oră = salar bază/168 de ore lucrătoare/lună = 3078,6/168 =
18,325
18,325 * 38% = 6, 9635RON/oră suplimentară
Spor = 6, 9635 * 10 = 69,635RON
o
Ore suplimentare în zilele nelucrătoare – 89%
Nr. Ore suplimentare = 10
Salar/oră = 8,75 RON/oră suplimentară
18,325*89% = 16,30925RON/oră suplimentară
Spor = 16,30925 *10 = 163, 0925 RON
Slar brut = salar tarifar +spor vechime + spor pentru condiţii grele de muncă + plîţi pentru ore suplimentare = 2199 + 615,72 + 461,79 + 232,7275 = 3509,2375 RON Articolul 10.03 Contributii
41
1.Alineat 10.03.01-contributii de asigurari sociale de stat. Cota contribuţiei la bugetul
asigurărilor sociale de stat este de 24,5%, iar fondul constituit pentru accidentele de muncă este de 0,5%. 2.Alineat 10.03.02-contribuţii pentru asigurările de şomaj. Ajutorul de şomaj se
referă la cote reţinută lunar salariatului din salariul brut realizat. Fundamentarea se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat în anul de bază, corectat cu influenţele din anul de plan şi cu luarea în considerare a posibilităţilor de modificare a cotei de impunere. 3.Alineat10.03.03-contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate. Fundamentarea
se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat în anul de bază, corectat cu influenţele din anul de plan şi cu luarea în considerare a posibilităţilor de modificare a cotei de impunere. Cheltuieli cu medicamente si materiale sanitare:
20.04.01 – Medicamente
Costul medicamentelor procurate de instituţia sanitară, inclusiv cheltuielile cu
ambalajele ;
Cheltuieli pentru procurarea serurilor şi vaccinurilor ;
Soluţii perfuzabile şi alte produse preparate medicamentoase utilizate în
tratamentul diferitelor afecţiuni. 20.04.02 – Materiale sanitare
Materiale sanitare consumabile, truse sanitare şi materiale de pansare, inclusiv
costul ambalajelor ;
Vată, tifon, alcool, seringi, leucoplast, pansamente, sonde etc.
Sânge pentru transfuyii, plasmă, concentrat eritrocitar, oxigen medicinal.
20.04.03 – Reactivi- folosiţi în laborator. BUNURILE ŞI SERVICIILE –cuprind următoarele articolele: Articolul 20.01-bunuri si servicii 1.Alineat 20.01.01-furnituri de birou 2.Alineat20.01.02-materiale
pentru
curaţenie.
cheltuielilor cu materialele sunt : 42
Indicatorii de fundamentare a
Suprafaţa spitalului;
Numărul de săli, cabinete medicale;
Materiale de curăţenie necesare;
Cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie;
Preţul fiecărui tip de material de curăţenie necesar.
Materaialele pentru curaţenie=Cantitatea din tipul de material necesar /lună *preţ /material *(1+i) 3.Alineat 20.01.03 - încalzit iluminat şi forţă motrică . Cheltuielile pentru încălzire se
fundamentează ţinându-se seama de contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului precedent, corectată cu rata inflaţiei.În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt incluse cheltuielile privind costul curentului electric şi cheltuielile cu becurile. La baza fundamentării cheltuielilor cu energia electrică stau contractul cu furnizorul S.C. Electrica S.A, precum şi cheltuielile cu energia electrică din anul precedent, corectate cu rata inflaţiei. În cazul cheltuielilor cu becurile electrice se iau în calcul următorii indicatori: •
Numărul sălilor iluminate cu becuri;
•
Numărul de becuri din fiecare sală;
•
Un număr mediu al becurilor schimbate pe an
•
Preţul unitar al unui bec.
Cheltuieli cu becurile electrice = Nr. mediu de becuri schimbate/an
Preţ unitar/bec
4.Alineat 20.01.04 - apa,canal şi salubritate. Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se
iau în calcul următorii indicatori : ψ
Consum apa potabilă (mc/an);
ψ
Consum apă caldă (mc/an)
ψ
Gunoi (mc/an) ;
ψ
Tariful pentru un mc apă rece şi un mc apă caldă;
ψ
Tariful anual pentru servicii de salubritate şi canalizare. 43
La fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii acestor utilităţi şi servicii şi de valorile din anul precedent în ceea ce priveşte numărul de mc consumaţi. Cheltuieli de apă, canal, salubritate = Consum apă/lună * Tarif/c + Tarif canalizare + Tarif servicii de salubritate 5.Alineat 20.01.08 - Posta,telecomunicatii,radio,Tv,internet.
Indicatorii utilizaţi în fundamentarea acestor cheltuieli sunt : ♣
Număr televizoare;
♣
Cheltuieli medii cu convorbirile telefonice;
♣
Tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice;
♣
Tariful pentru abonament radio,tv si internet;
♣
Cheltuieli cu corespondenţa poştală internă.
6.Alineat 20.01.09 - Materiale si prestari servicii pentru intretinere cu caracter funcţional. Cheltuielile cu materialele şi serviciile cuprinse în această categorie au în
vedere costul serviciilor de deparazitare, deratizare şi dezinsecţie efectuate de unităţi specializate, expertize tehnice pentru efectuarea reparaţiilor curente şi capitale, plata serviciilor efectuate de terţi. Articolul 20.02 - reparatii curente. Cheltuielile cu reparaţiile curente au în vedere
cheltuielile făcute pentru înlocuirea de obiecte uzate, remedieri ale unor defecţiuni, refaceri de lucrări.Această categorie de cheltuieli cuprinde de asemenea şi costul proiectelor tehnice şi al materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente realizate în regie proprie la instalaţii, clădiri (zugrăveli, reparaţii la acoperiş, mobilier şcolar, etc.). Articolul 20.04 - medicamente şi materiale sanitare. În cadrul acestor cheltuieli sunt
incluse fondurile necesare pentru achiziţionarea medicamentelor şi materialelor sanitare pentru asigurarea bunei funcţionări a spitalului.Nivelul cheltuielilor cu medicamente şi
44
materiale sanitare pentru anul de plan se determină pe baza valorii acestora din anul de bază, corectată cu rata inflaţiei. CHELTUIELI DE CAPITAL
Cheltuielile de capital se caracterizează prin faptul că sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate, favorizează dezvoltarea instituţiei, au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în buget, implică financiar perioade ce depăşescanul bugetar de debut. Cheltuielile de capital sunt acele cheltuieli care permit achiziţionarea sau constituirea unor bunuri publice de folosinţă îndelungată, contribuind la îmbogăţirea şi modernizarea spitalului. În programul de investiţii se înscriu cheltuielile pe ani şi etape de execuţie atât pentru investiţiile în curs cât şi pentru cele noi. Cheltuielile de capital se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii, cu desfăşurare atât fizic cât şi valoric. Aceasta grupare este prezentata şi în bugetul de cheltuieli al anului 2010.
45
46
2.4.Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea indicatorilor financiari la Spitalul CF Iaşi
Responsabilităţile şi competenţele în fundamentarea cheluielilor bugetare sunt structurate în cadrul ordonatorilor de credite bugetare şi declanşează fluxuri informaţionale ascendente separat pe componente bugetare. Compartimentul financiar contabil (care centralizeaza cheltuielile spitalului şi veniturile acestuia obţinute din diferite surse), împreună cu compartimentul resurse umane şi statisticianul medical furnizează datele necesare întocmirii planului de venituri şi cheltuieli directorului adjunct şi contabilului sef. Odata întocmit, acest plan este predat directorului spitalului care îl verifica şi aprobă ,urmand ca mai apoi să-l predea ordonatorului ierarhic superior. Fluxurile informaţionale în fundamentarea cheltuielilor, pe fiecare componentă bugetară în parte, se derulează conform calendarului stabilit prin acte normative specifice. Procedura bugetară cu privire la elaborarea proiectelor de bugete publice implică, în principal consumatorii de fonduri publice în fucţie de subdiviziunile clasificatiei bugetare. Aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare şi obiecte de inventar se face de la societăţile cu care spitalul a încheiat convenţii la începutul anului.Primirea materialelor de către gestionari se face pe baza documentelor însoţitoare, care diferă în funcţie de modalitatea prin care au intrat respectivele materiale. Astfel, materialele procurate de la furnizori sunt primite pe baza facturilor, avizelor de expediţie, iar confirmarea primirii la locul de depozitare se face pe documentele respective de către o comisie formată dintr-un reprezentant al serviciului de contabilitate, gestionarul şi asistentul şef pentru materialele sanitare, farmacistul pentru medicamente, pentru obiecte de inventar şi alte materiale şeful serviciului tehnic, iar pentru alimente asistentul dietetician. Factura şi avizul, înainte de a fi vizate de această comisie, trebuei să fie vizate de către contabilul şef. După ce au fost înregistrate în evidenţa operativă a magaziei, documentele de intrare a meterialelor se predau zilnic compartimentului financiar contabil.
47
Figura nr. Fluxul finainciar generat de finanţarea cheltuielilor bugetare Guvern
Ministerul Sănătăţii Publice
Ministerul Finantelor Publice Consiliul Local Iaşi Casa Natională a Asigurărilor de Sănătate
Autoritatea de Sănătate Publică Spitalul Clinic CF Iaşi
Fluxul informational generat de aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare, obiecte de inventar Aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare, obiecte de inventar se face de la societatile cu care Spitalul a incheiat conventii la inceputul fiecarui an. Primirea materialelor de catre gestionare se face pe baza documentelor insotitoare, care difera in functie de modalitatea prin care au intrat respectivele materiale. Astfel, materialele procurate de la furnizori sunt primite pe baza facturilor, avizelor de expeditie, iar confirmarea primirii la locul de depozitare se face pe documentele respective de catre o comisie formata dintr-un reprezentant al serviciului de contabilitate, gestionarul şi asistentul şef pentru materiale sanitare, farmacistul pentru medicamente, pentru obiecte de inventar sau alte materiale de catre seful serviciului tehnic.
48
Eliberarea materialelor din magazie pentru consumul curent, destinate lucrarilor d einvestitii şi de reparatii se face pe baza bonului de consum dupa cum se elibereaza separat pentru materiale sanitare, de curatenie, obiecte de inventar, mijloace fixe. Medicamentele au depozit separat, ele eliberandu-se pe baza condicii de prescriptii medicale care se intocmeste de catre medicul sectiei in 3 exemplare: primul exemplar ajunge la serviciul de contabilitate, al doilea ramane la farmacie, iar al treilea ramane la cotor.
49
Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare
3.1.Surse de finanţare a instituţiilor publice
Fiind o institutie publica spitalul CF Iasi este finanţă integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalulului provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii. Căile de finanţare:
Căile prin care instituţiile bugetare sunt finanţate de la buget sunt diferite în funcţie de subordonarea lor. Etapele prin care se realizează finanţarea sunt: a. Ministerul Finanţelor deschide credite ordonatorilor principali de credite pentru doua destinaţii: acoperirea cheltuielilor proprii si a celor ocazionate de acţiunile centralizate şi pentru repartizări la instituţiile subordinate. b. Are loc repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorii principali, ordonatorilor secundari şi terţiari şi de către ordonatorii secundari, ordonatirolor terţiari. Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. Deasemenea spitalul primeste, în completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate, după cum urmează: ∗ De la bugetul de stat se asigură:
50
a) desfăşurarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate; b) dotarea cu echipamente medicale, în condiţiile legii; c) investiţii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuţie; d) expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme şi de alte cazuri de forţă majoră; e) modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente, precum şi efectuarea de reparaţii capitale; f) activităţi specifice unităţilor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie; g) activităţi didactice şi de cercetare fundamentală; h) alte cheltuieli curente şi de capital. Spitalul pot realiza venituri suplimentare din: a) donaţii şi sponsorizări; b) legate; c) asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică; d) închirierea unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii medicale, în condiţiile legii; e) contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau agenţi economici; f) editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical; g) servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi; h) servicii de asistenţă medicală la domiciliu, furnizate la cererea pacienţilor; i) contracte de cercetare şi alte surse; j) alte surse, conform legii. ∗ De la bugetul local se asigura finantarea unor cheltuieli de intretinere
,gospodarire,reparatii, consolidare,modernizare,etc. Finanţarea cheltuielilor specifice domeniului sanitar se face prin fonduri aflate la dispoziţia statului, funduri adunate din taxe şi impozite, precum şi contribuţile asiguraţilor. Sursele de finanţare ale activităţii sanitare pot fi evidenţiate conform urmatorului grafic.
51
Donaţii şi sponsorizări
pentru medicamente pentru hrană pentru materiale sanitare Contribuţii ale persoanelor juridice
Fondul veniturilor proprii
- cheltuieli administrativ gospodăreşti
tichete de masă cheltuieli administrative
Domeniul medical cheltuieli pentru programe de sănătate achiziţionare aparatură
- Cheltuieli pentru servicii medicale
Fondul bugetului de stat
- cheltuieli pentru reparaţii de interes public
Fondul bugetului local
Fondul asigurarilor sociale de sănătate
52
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare
Finanţarea bugetară presupune acele venituri primite de la bugetul de stat sub forma creditelor bugetare care acoperă o parte din cheltuielile instituţiei, cheltuieli care nu sunt finanţate din venituri proprii. În ceea ce priveşte domeniul sanitar veniturile atrase de la bugetul de stat sunt folosite pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile medicilor rezidenţi din anul I şi II, pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor cu investiţiile. Principalele surse ce privesc finanţarea bugetară din domeniul sanitar sunt: •
Venituri din contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate;
•
Sume primite de la Bugetul Local;
•
Sume primite de la Bugetul de Stat
3.2.1 Deschidrea si repartizarea de credite bugetare Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupa deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, dupa caz, în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective, precum şi în funcţie de gradul de încasare a veniturilor bugetare şi de posibilităţile de finantare a deficitului bugetar. Deschiderile de credite pentru transferurile catre bugetele locale, în cadrul limitelor prevazute în bugetul de stat, se efectuează de Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale şi în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei. 53
Deschiderea de credite bugetare este de fapt autorizarea pe care o dă instituţia ce gestionează bugetul public către unitatea operativă a Trezoreriei Finanţelor Publice din Bucureşti prin care se dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite bugetare (la solicitarea acestuia). La unitatea operativă a trezoreriei din Bucureşti sunt deschise conturi atât pe fiecare buget public al statului cât şi pentru ordonatorii de credite bugetare cu sediul în localitate. Ordonatorul principal de credite bugetare întocmeşte (trimestrial) o cerere de deschidere de credite bugetare în 3 exemplare pe care o adresează „finanţatorului”. În cerere se precizează suma solicitată (în acord cu prevederile aprobate din bugetul ordonatorului principal) şi subdiviziunea de cheltuieli (capitol) la care se încadrează. Cererea de deschidere de credite bugetare are menţionat pe verso, pe de o parte, cheltuielile cu caracter centralizat, iar pe de altă parte, pe cele pentru nevoile proprii ambele structurate pe cheltuieli curente (de personal, materiale, subvenţii şi transferuri) şi cheltuieli de capital. Odată cu cererile menţionate, ordonatorii de credite bugetare prezintă o „notă justificativă” şi dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor către ordonatorii subordonaţi (cu structurare pe: cheltuieli proprii; cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine; cheltuielile ordonatorilor de credite terţiari direct subordonaţi). În „nota justificativă” sunt referiri asupra: cheltuielilor bugetare aprobate (cumulate de la începutul anului) a celor care privesc trimestrul de referinţă; creditele bugetare deschise (cumulat de la începutul anului); plăţi de casă la finele lunii precedente celei în care se solicită deschiderea de credite; cheltuieli preliminate pentru luna în curs; cheltuieli preliminate pentru perioada pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare solicitate a fi dechise. În baza documentelor şi a controlului asupra acestora se procedează mai întâi la deschiderea de credite bugetare şi apoi la comunicarea către ordonatorul principal asupra autorizării pronunţate.
54
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale Finanţarea din bugetele locale presupune acoperirea cheltuielilor în limita disponibilităţii existente în cont. Altfel spus, pentru unităţile administrativ-teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se consemnează încasările din venituri proprii şi cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare (sume defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat şi transferuri din acelaşi buget în completare). Pentru instituţiile de subordonare locală, fiecare ordonator de credite inregistrează separat în evidenţa sa creditele aprobate, fără să mai fie necesar ca ordonatorii principali să refelecte în evidenţa lor şi creditele care au fost aprobate ordonatorilor terţiari. Creditele bugetare aprobate dau dreptul ordonatorilor de credite să primească finanţare de la bugetele locale şi să utilizeze mijloacele băneşti primite pe această cale pentru efectuare plăţilor ocazionate de execuţia planurilor de cheltuieli proprii şi acţiuni centralizate. In acest caz ordonatorii principali de credite bugetare (preşedinţii consiliilor judeţene şi respectiv primarii, la localităţi) stabilesc lunar, cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu, avându-se în vedere propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acoperă plăţile respective. Ei sunt cei care determină cuantumul creditelor bugetare, în limita cărora urmează a se deschide pentru luna respectivă pe baza unei „note privind determinarea necesarului de credite bugetare” luând în calcul o serie de elemente ca: soldul la începutul anului; veniturile proprii în bugetul local prevăzute a se încasa de la începutul anului; veniturile încasate de la începutul anului; cheltuieli efectuate de la începutul anului; cheltuieli ce urmează a se efectua în luna de referinţă; credite bugetare deschise de la începutul anului; disponibilităţi din credite bugetare; credite bugetare solicitate a fi deschise. Astfel ordonatorul principal întocmeşte către unitatea operativă a trezoreriei din localitate o „comunicare de deschidere de credite” în care se precizează următoarele: luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare, instituţia de administraţie publică pe seama căreia se face deschiderea de credite, suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul
55
în care urmează să apară suma, structura cheltuielilor (curente, de personal, materiale,capitale). Apoi ordonatorul principal de credite bugetare repartizează credite bugetare pe seama instituţiilor subordonate, finanţate din bugetul local. Repartizarea creditelor bugetare se efectuează prin „dispoziţia bugetară” care se întocmeşte pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli şi se prezintă o dată cu „comunicarea de deschidere a creditelor”. Fluxurile informationale determinate de acest proces pot fi structurate in figura de mai jos:
Ordonatorul principal credite bugetare
Compartiment de specialitate în gestiunea bugetului local
Solicitare de fonduri Comunicare de deschidere de credite
Cont buget local
* Cont ordonator principal
*
Informare asupra deschiderii creditului bugetar Dispoziţii bugetare de repartizare
Cont ordonator terţiar Ordonatori terţiari de credite bugetare
56
Informare
*
T R E Z O R E R I E
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli
După deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul să dispună de mijloace băneşti în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în bugetele lor. Efectuarea de cheltuieli bugetare la instituţii impune respectarea unor reguli ce derivă din prevederile legislaţiei finanţelor publice şi anume: utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul devenituri şi cheltuieli (şi în concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare) în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru; utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate,cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea ei din bugetul public;aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului compartimentului financiar-contabil . Efectuarea unei cheltuieli presupune pargurgerea mai multor etape: angajarea, lichidarea, ordonanţarea, plata . Platile propriu-zise pot fi efectuate în numerar, prin casieria instituţiei sau prin decontarea din cont în favoarea agenţilor economici prestatori de servicii. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate sunt evidenţiate prin utilizarea următoarelor documente: 1. ordinul de plată aferet achiziţiei publice şi pentru activitatea curentă şi de investiţii. Achiziţiile de fac conform contractului de achiziţii publice, comenzii, facturii fiscale, dicumentelor de recepţie calitativă şi catitativă a bunurilor, declaraţii vamale de import. Compartimentul emitent al acestor documente este biroul financiar, controlul financiar preventiv propriu fiind exercitat de contabilul şef. 2. ordinul de plată privind chirii sau alte celtuieli legate de concesioanare sau inchirere. În acest caz documentele justificative sunt contractul de concesionare sau închirere, factura fiscală emisă de proprietar şi avizată de beneficiar. 3. statul de plată privind salariile şi/sau alte drepturi legale acordate personalului. Acesta este întocmit conform notei justificative statutului de funcţii, pontajului,
57
extrasului OZU, privind încadrarea/promovarea sau acordarea/retragerea altor drepturi băneşti. 4. situaţia privind plata altor drepturi băneşti cuvenite personalului au la bază nota justificativă şi alte documente justificative specifice drepturilor plătite. 5. ordinul de plată pentru virarea din cont a impozitului pe salarii, contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări de sănătate a reţinerilor pe baza de titluri executorii. 6. dispoziţia de plată către casierie privind plata avansului la plecarea în concediu de odihnă are la bază raportul personal aprobat de solicitant dar avizat în prealabil de birorul personal. 7. decontul de cheltuieli privind deplasări în interes de serviciu în ţara. Acest decont este întocmit de biroul financiar pe baza documentelor prezentate de delegat ( bonuri, chitanţe, etc.). 8. dispoziţia de plată către casierie în vederea acordării de avansuri este întocmită conform notei de fundamentare a sumei de compartimentul financiar. 9. dispoziţia de încasare către casierie în vederea achitării de către angajat a avansurilor, debitelor datorate, penalităţilor la deconturi.
58
3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare
In cazul deschiderii de credite bugetare pentru spital se deruleaza urmatorul flux informaţional: Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare (fluxuri informaţionale)
Cerere de deschidere de credite bugetare 3 ex + Notă justificativă + Dispoziţii bugetare de repartizare 1 ex
Ordonatorul principal
1 ex
Finanţator
Consemnarea în evidenţă a deschiderii de credite bugetare
1 ex Înştiinţare asupra deschiderii şi repartizării de credite bugetare Informarea ordonatorilor subordonaţi asupra repartizării creditelor bugetare
Dispoziţii bugetare de repartizare
Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti
Dispoziţii bugetare de repartizare
Consemnarea în evidenţă a deschiderii şi repartizării de credite bugetare
1 ex
Unităţi operative ale trezoreriei din teritoriu
Informarea ordonatorilor subordonaţi asupra creditelor bugetare repartizate
59
Cap. 4 Organizarea evidenţei privind gestiunea financiară la Spitalul Clinic CF Iaşi Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu document, sau a unui document centralizator în care se înscriu mai multe documente justificative, al căror conţinut se referă la aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc aceeaşi perioadă. Înregistrările contabile se fac cronologic prin respectarea succesiunii documentelor după data întocmirii sau intrării lor şi sistematic în conturile sistetice şi analitice. Contabilitatea observă ansamblul mişcărilor de valori exprimate în bani, precum şi raporturile economico-juridice care iau nastere între instituţile publice care duc la decontări băneşti între aceştea, între aceştea şi salariaţii săi, cu bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale etc. Evidenţa acestor calcule este numită evidenţă economica şi poate fi de urmatoarele feluri:
evidenţa tehnico-operativă;
evidenţa statistică;
evidenţa prin contabilitate.
4.1 Evidenţa tehnico-operativă
Evidenţa tehnico-operativă, ca parte componentă a evidenţei economice, contribuie în mod consecvent la reflectarea şi controlul existentei valorilor materiale şi băneşti în condiţiile organizării corespunzatoare a cerinţelor unităţii. Obiectul ei îl constituie organizarea în funcţie de nevoile fiecărei instituţii pe compartimente de activitate şi foloseşte ca tehnica de înregistrare şi de exprimare a datelor fie etalonul natural, fie etalonul bănesc. Evidenţa tehnico-operativă furnizează informaţiile primare ce stau la baza înregistrării în contabilitate şi statistică a unităţilor patrimoniale. Este o formă a evidenţei 60
economice prin care se înregistrează, se urmăresc şi se controlează fenomenele economice în momentul şi la locul producerii lor. Caracteristicile acestei forme de evidenţa constau în faptul ca ea îmbracă forme proprii fiecărui gen de activitate şi ca este operativa (prompta şi rapida) în furnizarea datelor. La organizarea evidentei tehnico-operative a valorilor materiale se au în vedere înregistrările care se fac numai în etalonul natural, ea organizandu-se pe fiecare gestiune în parte şi ţinand-se la locul de depozitare sau de folosinţă, ca unitate de evidenţă. Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale proceselor de aprovizionare cu materiale pe categorii de furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum şi existenţa şi folosirea capacităţii de muncă, existenţa şi folosirea capacităţilor de producţie. Evidenţa analitică se ţine pe doua domenii: 1. din punctul de vedere al plăţilor de casa 2. din punctul de vedere al plăţilor efective, pe fiecare subdiviziunea a clasificaţiei economice. Evidenţa oprerativă foloseşte pentru consemnarea feneomenelor economice documente precum:
condica de prezenţă:
bonul de consum al materialelor şi aparate tehnice de înregistrare.
Evidenţa tehnico-operativă culege şi generalizează informaţii cum sunt:
arpovizionarea cu materiale pe grupe de materiale şi furnizori:
consumaţiile cantitative pe locuri de consum.
4.2 Evidenţa statistică
Statisitica este o forma a evidenţei economice prin care se studiază latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social-economice în condiţiile concrete de loc şi de timp, în expresia lor numerică. Este o formă deosebit de importantă a evidenţei pentru cunoaşterea laturii cantitative a activităţii soaciale în unităţi şi complexitatea ei precum şi pentru studiul fenomenelor vieţii sociale, culturale şi politice ale societăţii. 61
Informaţiile obţinute prin intermediul statisticii sunt utile în procesul conducerii dar, la nivel microeconomic, au un rol redus comparativ cu cele furnizate de contabilitate. Statistica prezintă de asemenea, neajunsul cunoaşterii parţiale a activităţii desfăşurate de un agent economic, ducând astfel la informaţii insuficiente pentru fundamentarea deciziilor. Procesle proprii evidenţei statistice sunt:
culegerea datelor necesare din documentele primare;
folosirea de procedee ca : observarea, sondaje de opinie, anchetarea;
prelucrarea datelor sub forma de indicatori, indici statistici, tabele, diagrame.
4.3 Evidenţa contabilă
Înregistrărea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu document, sau a unui document centralizator care se referă la aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc aceeaşi perioada. Înregistrările contabile se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data întocmirii lor şi sistematic în conturile sintetice şi analitice. Înregistrările cronologice şi sistematice se fac pe formulare, în confirmitate cu forma de înregistrare contabilă practicată. Se folosesc şi anumite documente specifice precum: -
extrasul de cont;
-
state de salarii;
-
bonuri de consum materiale;
-
cerere pentru deschiderea de credite;
-
dispoziţia bugetară.
Din punct de vedere al circuitului economic al mijloacelor şi surselor economice aflate în administrarea instituţiilor publice, înregistrate în contabilitate sunt: •
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe;
•
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor bănesti;
•
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a decontarilor;
•
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a fondurilor instituţiei; 62
•
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor instituţiei pentru bugetul statului, investiţii, vărsăminte;
•
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a veniturilor instituţiei;
•
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a materialelor şi obiectelor de inventar;
•
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a finanţărilor şi creditărilor bancare;
•
operaţiuni economice ce se înregistreaza în afara bilanţului;
•
alte operaţiuni
economice privind înregistrarea în contabilitate a reevaluării
activelor fixe şi circulante de natura stocurilor ca urmare a comasării, fuzionării sau lichidării patrimoniului.
4.3.1 Evidenţa contabilă curentă Contabilitatea mijloacelor fixe În categoria mijoacelor fixe se includ obiectele similare sau complxuri de obiecte, care îndeplinesc cumulativ doua condiţii: au o valoare inventar mai mare de 500000lei şi o durată normală de viaţă mai mare de un an. Instituţiile bugetare pot intra în posesia mijloacelor fixe pe mai multe căi:
prin dotare de către stat la înfiinţarea instituţiei;
prin construcţii şi achizişii pe calea investiţiilor;
prin transfer de la o instituţie superioara sau de la alte unităţi;
prin închiriere.
Intrările de mijloace fixe sunt consemnate în documente justificative, care diferă în funcţie de calea prin care ele au fost virate. Astfel axistă următoarele tipuri de documente justificative:
63
♣ proces verbal de recepţie la magazie – pentru mijloacele fixe independente, intrate
prin achizitie, care nu trebuie suspuse unor probe tehnologice, montate (mijloace de transport, mobilier); ♣ proces verbal de recepţie – pentru utilajele care trebuiesc montate dar care nu
necesită probe tehnologice; ♣ proces verbal de punere în funcţiune – pentru utilajele care trebuiesc montate şi se
supun la probe tehnologice; ♣ proces verbal de transformare – primirea mijloacelor fixe rezultate din prelucrarea
materialelor în atelierele proprii; ♣ bon de mişcare a mijloacelor fixe – tranferuri de mijloace fixe de la o unitate la alta,
sau în cadrul aceleiaşi unităţi ♣ cotractul sau procesul verbal încheiat între doua untăţi – închirierea mijloacelor
fixe. Ieşirea mijloacelor fixe din folosinta se realizează de regula pe urmatoarele căi: • prin transfer la alte unităţi; •
date în chirie;
• pierdere sau distrugere; •
casare.
4.3.2 Evidenţa contabilă periodică În cadrul Spitalului Clinic CF Iaşi contabilitatea se realizează cu ajutorul următoarelor documente privind evidenţa operaţiunilor. Registrul inventar – în care se înregistreaza grupat toate elementele patrimoniale ale unităţii. Cartea Mare – conţine totalitatea fişelor de contabilitate, şi serveşte la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor conturilor sintetice, furnizează informaţii pentru efectuarea de analize economice şi financiare, serveşte la întocmirea balanţei de verificare. Aceste doua tipuri de înregistrări a informaţiilor contabile fac parte din contabilitatea periodică.
64
În ceea ce priveşte contabilitatea centralizatoare sunt utilizate: •
Balanţa de verificare – se efectueaza lunar şi conţine:
-
simbolul conturilor;
-
denumirea conturilor;
-
sumele totale debitoare.
•
Registrul jurnal - Document contabil în care se înregistreaza zilnic în mod cronologic, operaţie cu operaţie, încasările şi plăţile efectuate în numerar şi cele făcute prin contul de decontare de la banci. Serveste ca: - document de înregistrare a încasărilor şi plăţilor; - document de stabilire a situaţiei financiare a agentului economic, care conduce evidenţa contabilă în partida simplă; . - proba în litigii.
•
Darea de seama contabilă – constituie un element de analiză şi control cu privire la execuţia bugetară. Dă posibilitatea semnalării unei deficienţe din cauza neacordării unor indicatori. Termenele de depunere a acestora sunt stabilitae de actele normative în viguare sau se fixează de către unităţile cărora li se înaintează aceste documente. În final dările de seamă centralizate, trimestriale şi anuale, întocmite de Direcţia Sanitară Iaşi sunt depuse la Ministerul Sănătăţii care la rândul lui le depune la Ministerul Finanţelor Publice. Darea de seama este compusă din :
bilanţ contabil;
contul de execuţie bugetară;
raport de analiză;
indicatorii de calcul plus fundamentarea pe structura a bugetului de venituri şi cheltuieli;
anexe (detalierea cheltuielilor, disponibilul mijloacelor fixe, finantarea, obligaţiile de plata restanţe.).
Bilanţul contabil – este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul şi pasivul instituţiei bugetare la încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege. La întocmirea bilanţului contabil se au în vedere următoarele reguli:
posturile inscrise în bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilitate pe baza inventarului. 65
Compensările între conturi ce se înscriu în bilanţ, şi respective, între veniturile şi cheltuielile din contul de execuţie nu sunt admise.
Bilanţul se verifică sub aspctul evaluării exacte a fiecărui post de active şi de pasiv şi a înscrierii corecte a slodurilor în fiecare grupă, potrivit funcţiei şi conţinutului conturilor stabilite de normele în viguare.
Evidenţa contabilă periodică se întocmeşte trimestrial/anual, şi sintetizează indicatorii de bază ai activitătii contabile. La baza ei stau urmatoarele principii:
Realitatea şi exactitiatea datelor;
Respectarea normalor privind completarea formularului;
Buna informare.
Contul de executie bugetara reflecta totalitatea operatiilor de executare e veniturilor si cheltuielilor si permite stabilirea rezultatului executiei bugetului la finele anului bugetar – deficitul sau excedentul bugetului. Caracteristica de baza a contului de execuţie este aceea că oglindeşte ceea ce s-a realizat, dimensiunea efectivă a activităţii economice şi sociale consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate. Dacă bugetul de venituri şi cheltuieli este un document previzional, care estimează marimea indicatorilor, contul de execuţie prezintă gradul de îndeplinirea a ceea ce instituţia şi-a propus şi cuprinde toate operaţiile facute de instituţie în anul bugetar în legătură cu încasările şi plăţile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul. Structura contului de execuţie: 1. pentru venituri:
prevederi bugetare iniţiale/definitive;
drepturi constatate;
încasări realizate.
2. pentru cheltuieli:
credite bugetare iniţiale/definitive;
angajamente bugetare;
angajamente legale;
66
plăţi efectuate;
angajamente legale de plătit;
cheltuieli efective.
3. informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare ( încasări realizate minus plăţi efectuate). Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli Perioada
2008
Venituri totale
2009
2010
23,171,00
23,663,00
22,271,00
Total venituri 23,171,00 proprii 1.Venituri curente 20,065,00
23,683,00
22,271,00
21,689,00
22,065,00
21,689,00
22,065,00
0
0
C2.Vanzare de 21,675,00 bunuri si servicii
22,564,00
23,575,00
Venituri din 21,675,00 prestari servicii si alte activitati
22,505,00
23,065,00
Venituri din 20,005,00 contractele incheiate cu CAS
20,900,00
21,005,00
Venituri din 760,35 prestari servicii
876,80
940,35
Venituri cercetare 2.Venituri capital Subventii
din 279,65
328,2
469,65
din 0
0
0
2,126,00
2,878,00
2,426,00
Total cheltuieli
22,355,00
24,202,00
24,555,00
Cheltuieli curente
22,150,00
22,811,95
23,150,00
de 16,984,00
17,564,00
16,982,00
c.Venituri nefiscale C1.Venituri proprietate
Cheltuieli personal
17,065,00 din 0
67
Cheltuieli materiale servicii
cu 5,166 si
7247,95
9,126
Cheltuieli capital
de 205,00
200.05
187,00
Execuţia bugetelor instituţiilor publice se relizează prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Finanţelor Publice sau băncilor care, potrivit normelor legale, execută aceste operaţii prin convenţii încheiate cu Ministerul Finanţelor. Astfel se execută operaţiile:
încasarea vebiturilor;
deschiderea creditelor bugetare;
efectuarea plăţilor de cheltuieli curente;
efectuarea plăţilor pentru cheltuieli de capital;
reîntregirea creditelor bugetare.
Venituile instituţiilor sanitare publice, potrivit legii 1 se constituie din:
Venituri proprii care provin din veniturile realizate în raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractelor încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate, venituri din chirii, asocieri investiţionale, alte veituri;
Venituri din valorificarea unor bunuri;
Venituri din donaţii şi sponsorizări;
Sume primite cu destinaţie specială, potrivit legii, din bugetul local sau de stat.
Documentele care privesc evidenta salariilor Necesarul de personal al instituţiilor publice se stabileşte prin statele de funcţii aprobate de organele competente. Plata salariilor la avans, lichidare, plecare în concediu de odihnă sau la plecarea definitivă se efectuează pe baza statutului de plată, legal întocmit, verificat şi semnat. Pe baza statelor de plată se face plata retribuţiei şi se înregistreaza operaţiile respective în evidenţă. Ele reprezintă, în acelaşi timp, documentele care fac dovada retribuţiei realizate şi timpului servit de o persoana într-o insituţie. 1
Legea 146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor, publicată în Monitorul Oficial Nr. 370 din 08.03.1999
68
Statele de plată se întocmesc pe baza condicii de prezenţă şi a foii de pontaj care sunt întocmite de fiecare sef de secţie în parte. În statele de plată intră şi listele de avans, care se acordă în a doua jumătate a lunii. Decontările privind asigurările sociale intervin în activitatea financiară a instituţiei cu ocazia calculării şi varsării contribuţiei de asigurări sociale şi a reţinerii şi vărsării contribuţiei personalului pentru pensia suplimentară. Contribuţia de asigurări sociale reprezintă o cheltuiala distinctă pentru instituţie şi se calculează lunar prin aplicarea asupra retribuţiei brute a unei cote procentuale stabilite de lege. Toate documentele întocmite în legătura cu salariile sunt prezentate de către serviciul financiar-contabil către contabilul şef şi semnate în urma verificării de către acesta şi de către directorul instituţiei. Pe baza statelor de plată şi a centralizatorului, şeful contabil întocmeşte nota de contabilitate privind salariile. La acesta notă se face o situaţie cu defalcarea salariilor pe articole bugetare şi secţii, din statele de salarii, pentru contul de execuţie. Necesarul de personal intr-o institutie bugetara se stabileste in functie de organigrama, stat de functii, stat de personal. Organigrama reprezinta structura organizatorica a unitatii bugetare, reprezentata grafic, prin aceasta definindu-se relatiile de subordonare si colaborare intre compartimente, sectii, servicii. Statul de functii stabilit pentru bunafunctionare a activitatii medicale si administrative are la baza nirmarea pe locurile din organigrama, competenta pentru fiecare post in parte.
BIBLIOGRAFIE
69
