FUNDA FUNDAMEN MENTAR TAREA EA SI REAL REALIZ IZAR AREA EA VENI VENITU TURI RILO LOR R SI CHELTUI CHELTUIELIL ELILOR OR BUGETAR BUGETARE E LA PRIM PRIMAR ARIA IA COMU COMUN NEI POPRICANI
Student: LUPU IOAN Matricol:31040701SL072412 Anul 3, CIG, IDD Iaşi, 2010
CAPITOLUL I Organizarea şi funcţionarea Primăriei Comunei Popricani I.1. Scurt istoric Actuala Comuna Popricani este formata din fosta comuna Vanatori si Comuna Popricani.Denumirea actuala a comunei datand din 1934,comuna are 9 sate componente si anume:Popricani,Rediu-Mitropoliei,Tipilesti,Moimesti,CotuMorii,Vantori,Vulturi,Cuza-Voda si Carlig. Satul Popricani este o asezare veche.Nu cunoastem date precise a formatii ca asezare a Popricaniului,dar putem banui ca la inceputul secolului al XVII-lea satul,ca asezare,exista.In acest sens pentru a intari afirmatiile citam:’’Deci in seara de joi,22 noiembrie,Nicoara Potcoava a trecut Prutul si la 23 noiembrie,vineri,privighetorii sai au suit cu repeziciune dealul Popricanilor”. Actuala sosea Iasi-Bivolari era o principala artera comerciala ce lega nordul Moldovei de Iasi.Negustorii ce veneau din nord,dupa ridicarea dealului Popricani destul de anevoios se opreau in drum spre Iasi pentru un ultimo popas(poprire)pe platoul unde este asezat satul.Deci acestei asezari unde faceau propire negustori, I s-a dat de la cuvantul poprire,numele de Popricani. Populatia Populatia : Comuna Popricani cuprinde un numar de 6819 de locuitori.Densitatea populatiei pe km patrat este de peste 97,24 locuitori,dintre cele 9 sate ale comunei, trei sunt mai mari ca numar de locuitori,acesteaavand si perspective de dezvoltare. Populatia la recensământul din 2002: 6819 locuitori
I.2. Obiect de activitate Primar Primarul, ul, viceprima viceprimarul rul şi secret secretarul arul
Comune Comuneii Popric Popricani ani,, împreu împreună nă cu aparat aparatul ul
propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria Comunei Popricani, care aduc la îndeplinire hotărârile Consi Consili liul ului ui Loca Locall şi disp dispoz oziţ iţii iile le prima primaru rulu lui, i, solu soluţi ţion onând ând probl problem emel elee curen curente te ale ale colectivităţii locale. Administraţia publică în Comuna Popricani se organizează şi funcţionează în temeiul:
principiilor autonomiei locale;
CAPITOLUL I Organizarea şi funcţionarea Primăriei Comunei Popricani I.1. Scurt istoric Actuala Comuna Popricani este formata din fosta comuna Vanatori si Comuna Popricani.Denumirea actuala a comunei datand din 1934,comuna are 9 sate componente si anume:Popricani,Rediu-Mitropoliei,Tipilesti,Moimesti,CotuMorii,Vantori,Vulturi,Cuza-Voda si Carlig. Satul Popricani este o asezare veche.Nu cunoastem date precise a formatii ca asezare a Popricaniului,dar putem banui ca la inceputul secolului al XVII-lea satul,ca asezare,exista.In acest sens pentru a intari afirmatiile citam:’’Deci in seara de joi,22 noiembrie,Nicoara Potcoava a trecut Prutul si la 23 noiembrie,vineri,privighetorii sai au suit cu repeziciune dealul Popricanilor”. Actuala sosea Iasi-Bivolari era o principala artera comerciala ce lega nordul Moldovei de Iasi.Negustorii ce veneau din nord,dupa ridicarea dealului Popricani destul de anevoios se opreau in drum spre Iasi pentru un ultimo popas(poprire)pe platoul unde este asezat satul.Deci acestei asezari unde faceau propire negustori, I s-a dat de la cuvantul poprire,numele de Popricani. Populatia Populatia : Comuna Popricani cuprinde un numar de 6819 de locuitori.Densitatea populatiei pe km patrat este de peste 97,24 locuitori,dintre cele 9 sate ale comunei, trei sunt mai mari ca numar de locuitori,acesteaavand si perspective de dezvoltare. Populatia la recensământul din 2002: 6819 locuitori
I.2. Obiect de activitate Primar Primarul, ul, viceprima viceprimarul rul şi secret secretarul arul
Comune Comuneii Popric Popricani ani,, împreu împreună nă cu aparat aparatul ul
propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria Comunei Popricani, care aduc la îndeplinire hotărârile Consi Consili liul ului ui Loca Locall şi disp dispoz oziţ iţii iile le prima primaru rulu lui, i, solu soluţi ţion onând ând probl problem emel elee curen curente te ale ale colectivităţii locale. Administraţia publică în Comuna Popricani se organizează şi funcţionează în temeiul:
principiilor autonomiei locale;
descentralizării serviciilor publice;
eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale;
legalităţii;
consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
Autonomia locală este numai administrativă şi financiară şi priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii aparţin oraşului. Resursele Resursele financiare de care dispune Primăria Comunei Popricani sunt proporţionale cu competentele şi responsabilităţile prevăzute de lege. Pe lângă aceste resurse financiare, Primăria dispune şi de bunuri proprietate publică sau privată ale comunei în conformitate cu acelaşi principiu al autonomiei locale. Prin reglementările în vigoare ( Legea 251/2001 privind Legea administraţiei publice loca locale le)) primă primări riaa comune comuneii Popri Poprican canii este este pers persoa oană nă juri juridi dică că de drept drept publ public ic având având patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină.
I.3. Organizare internă I.3.1. STRUCTURA ORGANIZATORICA La Primăria Popricani structura organizatorică cuprinde următoarele compartimente de lucru:
direcţie, coordonată de un director executiv, în subordinea direcţiei pot funcţiona
servicii, birouri , compartimente, sectoare.
serviciu, coordonat de un şef de serviciu, în subordinea serviciului pot funcţiona
birouri, compartimente, sectoare.
bir birou ou, coor coordon donat at de un şef şef de birou birou,, în subo subordi rdinea nea birou biroulu luii pot func funcţi ţion onaa
compartimente, sectoare. Direcţ Direcţiil iile, e, servic servicii iile, le, birouri birourile, le, compart compartime imente ntele le şi sectoa sectoarel relee se subordo subordonea nează ză primarului, viceprimarului şi secretarului municipiului, conform organigramei aprobate de consiliul local, în calitatea lor de reprezentanţi legali ai primăriei. Colaborarea cu instituţiile publice se face prin reprezentanţii legali ai primăriei.
Directorii executivi transformă programele şi strategiile stabilite de autorităţile administraţiei publice în sarcini de lucru şi asigură ca acestea să fie îndeplinite, prin colaborarea cu celelalte compartimente. Colaborarea dintre compartimentele primăriei se face prin conducătorii acestora. Conducă Conducător torii ii compart compartime imente ntelor lor prezint prezintă, ă, la cererea cererea conducă conducător torulu uluii ierarhi ierarhicc superior sau conducătorului primăriei, anual şi ori de câte ori este nevoie, rapoarte privind activitatea compartimentelor pe care le conduc. Conducătorii compartimentelor vor colabora permanent în vederea îndeplinirii la timp şi în mod corespunzător sarcinilor ce le revin. În funcţie de specificul activităţii şi în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce le revin, compartimentele întocmesc referate şi proiecte de dispoziţii pe care le prezintă primarului în vederea emiterii acestora. Conducătorii compartimentelor pot stabili – prin dispoziţia primarului – şi alte sarcini decât cele prevăzute în regulament, pentru personalul din subordine. Aceste sarcini vor fi prezentate în scris şi asumate sub semnătura, de către cei îndreptăţiţi să le aducă la îndeplinire.
I.3.2. RESPOSABILITATILE PRIMARULUI, VICEPRIMATULUI SI SECRETARULUI Primarul coordonează direct următoarea structură organizatorică:
Direcţia Economică:
o
Compartimentul Buget, Finanţe, Contabilitate;
o
Caseria;
o
Serviciu impozite şi taxe locale;
Compartiment apărare civilă;
Compartiment audit;
Compartiment resurse umane;
Corp control
Birou administrativ;
Compartiment integrare europeană, programe comunitare informatică;
Viceprimar;
Secretar;
Biblioteca comunala.
Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice loca locale le,, pe care care îl cond conduc ucee şi îl cont contro role leaz azăă şi răsp răspun unde de de buna buna func funcţi ţion onar aree a administraţiei publice locale, în condiţiile legii. Primar Primarul ul reprezi reprezintă ntă Comuna Comuna Popric Popricani ani în relaţi relaţiile ile cu alte alte autori autorităţ tăţii publice publice,, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie, iar semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României. Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean; b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect; c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legii; d) prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică şi socială a comunei sau a oraşului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local; e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local; f) exercită funcţia de ordonator principal de credite; g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului local cele constatate;
h) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre; i) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii; j) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale; k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice; l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publică; m) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate; n) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în condiţiile legii; o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu; p) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local; q) asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului, instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile legii; r) exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora; s) conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social; ş) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;
t) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege; ţ) propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate; u) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor regiilor autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; v) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi domeniului privat al comunei sau al oraşului; x) organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe; y) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum şi pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari. Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte acte normative, precum şi însărcinările date de consiliul local. Viceprimarul coordonează, îndrumă şi controlează, potrivit delegării de competente,
următoarea structură organizatorică, având în subordine pe arhitectul şef
Serviciul investiţii, urbanism, edilitare, asociaţii proprietari şi compartimentele
aferente: o
Compartiment urbanism;
o
Compartiment investiţii;
o
Compartiment edilitare, asociaţii proprietari
Consiliul Local alege, din rândul membrilor săi, pe viceprimar, cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie. Schimbarea din funcţie a acestuia se poate face de către Consiliul Local, la propunerea motivată a unei treimi din numărul consilierilor sau a primarului, prin hotărâre adoptată cu votul a 2/3 din numărul consilierilor în funcţie.
Secretarul coordonează, îndrumă şi controlează, în conformitate cu prevederile art.
85 din Legea 215/2001, următoarea structură organizatorică:
Serviciul Administraţie Publică Locală:
Compartiment Secretariat, Arhiva, Relaţii cu Publicul;
Compartiment Juridic, Contencios;
Compartiment Stare Civilă
Compartiment Administraţie Publică, Autoritate Tutelară;
Compartiment Registru Agricol, Cadastru.
Acesta este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau formaţiuni politice, sub sancţiunea eliberării din funcţie. Numirea se face de către prefect pe baza propunerii Consiliului Local, la iniţiativa primarului, pe bază de concurs sau examen. Acesta se bucură de stabilitate în funcţie şi se supune regulilor cuprinse în statutul funcţionarului public. Eliberarea din funcţie a secretarului şi sancţionarea disciplinară a acestuia se fac de către prefect, numai la propunerea Consiliului Local, adoptată cu votul a cel puţin 2/3 din numărul consilierilor, pe baza raportului efectuat, în urma desfăşurării unei cercetări administrative. El îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către Consiliul Local sau de către primar.
I.4. Structura personalului Atributiile Directiei Economice 1.Comportamentul buget, finanţe, contabilitate
-organizează şi ţine contabilitatea cheltuielilor conform prevederilor legale pentru instituţiile publice; -asigură înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor patrimoniale ,simultan în debitul şi creditul conturilor corespondente; -asigură stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare cât şi soldului final al cărui cont; -asigură datele necesare pentru întocmirea lunară a balanţei de verificare;
-asigură datele necesare pentru întocmirea trimestrială şi anuală a dării de seamă contabilă; -asigură ţinerea contabilităţii cheltuielilor cu destinaţie specială; -asigură evidenţa decontărilor cu furnizorii de materiale ,lucrări şi servicii pentru activitatea curentă a instituţiei cât şi cu furnizorii pentru investiţii -pregăteşte şi întocmeşte lucrările referitoare la fundamentarea Proiectului propriu de venituri şi cheltuieli ,la termenele şi condiţiile legii; -urmăreşte şi întocmeşte execuţia bugetului local pe parcursul unui an bugetar în condiţii de echilibru bugetar pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare; -asigură toate datele şi elementele necesare stabilirii obţiunilor şi priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale; -asigură deschiderea şi repartizarea de credite bugetare; -asigură modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, a creditelor aprobate inclusiv prin virări de credite, în condiţiile legii; -întocmeşte notele contabile privind încasările în numerar şi fără numerar; -întocmeşte jurnalele sintetice pentru conturile de venituri; -urmăreşte legalitatea tuturor operaţiunilor economice şi respectarea disciplinei financiare şi contractuale ; -îndrumă ,controlează şi analizează activitatea economico-financiară a instituţiei; -asigură deschiderea de conturi extrabugetare şi utilizarea lor în scopurile destinate ; -asigură evidenţa contabilă şi efectuează plata pentru asistenţa socială privind venitul minim garantat şi ajutoarele pentru încălzirea locuinţei ; -asigură evidenţa şi efectuează plata pentru asistenţa financiară şi burse pentru mamele aflate în dificultate; -asigură evidenţa contabilă a sumelor din sponsorizări ,a disponibilităţilor în valută şi a deplasărilor în străinătate; -asigură evidenţa şi efectuează plata cheltuielilor de natură salarială pentru aparatul propriu al Primăriei; -asigură evidenţa şi efectuează plata privind salariile însoţitorilor ai persoanelor cu handicap şi a gratuităţilor pe transport a acestora ;
-asigură completarea şi evidenţa sumelor înscrise în documentele necesare parcurgerii formelor de angajare ,lichidare, ordonanţare şi plată a cheltuielilor publice; -ţine evidenţa mijloacelor băneşti şi a altor valori aflate în conturile de disponibil deschise la bănci ; -ţine evidenţa mijloacelor băneşti cu destinaţie specială ,deschise la Trezorerie şi Banca Comercială; -ţine evidenţa sumelor primate de la alte instituţii sau persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii ,sponsorizări; 2.Casierie
-asigură efectuarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi din Primărie ,având la bază acte şi documente ce conţin viza de compartiment şi viza de control financiar preventive; -întocmeşte zilnic registrul de casă înscriind toate sumele încasate sau plătite şi stabileşte soldul zilnic de casă ; -depune la termen încasările zilnice şi ridică cu CEC numerarul de la Trezoreria comunei Popricani în vederea efectuării de plăţi ; -colaborează cu ghişeele din casierie din cadrul Direcţiei, în sensul primirii tuturor încasărilor zilnice având ca suport documente vizate şi aprobate în condiţiile legii şi le depune în termen la Trezoreria comunei Popricani; -încasează veniturile din impozite ,taxe şi alte venituri în numerar de la agenţii economici, instituţiile publice şi contribuabilii persoane fizice în baza documentelor legal întocmite şi care vor fi supuse controlului ulterior; 3.Serviciul impozite şi taxe locale:
3.1. Compartimentul Constatare Impunere Persoane Juridice -urmăreşte întocmirea şi depunerea la termenele prevăzute de lege a documentelor referitoare la impunere de către contribuabili persoane juridice; -verifică ,la persoanele juridice deţinătoare de bunuri sau venituri supuse impozitelor şi taxelor ,modul de completare a declaraţiilor privitoare la impunere şi calculul
impozitelor şi taxelor locale cu respectarea H.C.L. nr.292/2003,a O.G.nr.36/2002 republicată şi a H.G.nr.1278/2002; -sancţionează declararea peste termenul legal a veniturilor ,impozitelor sau a bunurilor supuse impozitelor şi taxelor; -întocmeşte şi asigură gestionarea dosarelor fiscale şi a celorlalte documente referitoare la impunerea persoanelor juridice; -asigură evidenţa debitelor la impozite şi taxe ,pe baza declaraţiilor de impunere depuse de contribuabili; -efectuează analize şi întocmeşte informări in legătură cu stabilirea impozitelor şi taxelor în sarcina persoanelor juridice rezultate acţiunilor de impunere, măsurile luate pentru nerespectarea legislaţiei; 3.2. Compartimentul Constatare Impunere Persoane Fizice -ţine evidenţa debitelor din impozite şi taxe ,modificările debitelor iniţiale ,analizează fenomenele rezultate din aplicarea legislaţiei fiscale şi informează operativ conducerea asupra problemelor deosebite propunând măsurile ce se impun; -centralizează toate datele statistice privind activitatea serviciului pe baza cărora întocmeşte şi transmite informările şi raportările periodice la termenele stabilite; -întocmeşte documentaţia privind înlesnirile la plată a unor impozite şi taxe ,în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare; -asigură aplicarea unitară a legislaţiei cu privire la impozitele şi taxele datorate de persoanele fizice; -verifică permanent realitatea impozitelor şi taxelor înscrise în rolul contribuabililor şi le pune în acord cu dosarul contribuabilului;
3.3. Biroul umărire, încasare, executare silită a. Persoane juridice
-organizează şi conduce ,prin evidenţa nominală, activitatea de urmărire şi încasare la bugetul local a veniturilor fiscale neplătite în termen de către agenţii economici persoane juridice ,cu privire la impozitul pe clădiri ,impozitul pe teren ,taxă teren ,taxă asupra mijloacelor de transport ,amenzi ,alte impozite şi taxe datorate la bugetul local de către persoanele juridice cu penalităţi aferente de la data expirării termenului de plată; -pentru toate categoriile de impozit şi taxe locale datorate bugetului local şi neachitate în termen de către agenţii economici persoane juridice dispune ,în condiţiile legii, măsuri de executare silită în conformitate cu prevederile O,G,nr.39/2003; -organizează ,verifică şi execută activitatea de urmărire silită a bunurilor şi veniturilor persoanelor juridice pentru realizarea impozitelor ,taxelor şi a altor creanţe neachitate în termen ,constate prin titluri executorii şi care intră în competenţa organelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei locale; -pentru lichidarea poziţiilor de rol evidenţiază şi urmăreşte debitele restante primite spre urmărire ,propunând compensarea plusurilor cu sumele restante ; -întocmeşte dosare fiscale pentru debitele primite spre urmărire şi încasare asigurând respectarea prevederilor legale cu privire la identificarea debitorilor, confirmarea şi încasarea amenzilor, despăgubirilor ,imputaţiilor, cheltuielilor de judecată şi a altor venituri; b. Persoane fizice -execută silit debitorii ,potrivit O.G.nr.39/2003; -organizează şi îndrumă activitatea de urmărire şi încasare la buget a veniturilor fiscale şi nefiscale neplătite la termen; -în cazul neachitării la termen a taxelor şi a impozitelor de către persoanele fizice ,potrivit legii de vor aplica modalităţile de executare silită; -organizează, execută şi verifică activitatea de urmărire a bunurilor şi veniturilor persoane fizice pentru realizarea impozitelor şi taxelor neachitate în termen şi a creanţelor băneşti constatate prin titluri executorii ce intră în competenţa organelor de specialitate ale autorităţii administraţiei locale; -evidenţiază ,urmăreşte debitele restante primite spre urmărire ,propune compensarea plusurilor cu sumele restante pentru lichidarea poziţiilor de rol;
-identifică persoanele care exercită diverse activităţi producătoare de venituri sau posedă bunuri supuse impozitării (taxării) nedeclarate şi sesizează organele de constatare şi impunere prin note de constatare proprii, în vederea stabilirii impozitelor ,taxelor şi sancţiunilor contravenţionale; În organigramă sunt prevăzute 73 de posturi, dintre care 42 sunt funcţionari publici, iar 31 personal bugetar încadrat cu contract individual de muncă şi care nu are calitatea de funcţionar public. Personalul de conducere este în număr de 6, iar personalul de execuţie este în număr de 67.
I.5. Functionalitate (relatii interne cu accent pe latura financiara) Potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor publice corespunzător tipurilor de servicii cunoscute se pot identifica, în cadrul aceleaşi instituţii, relaţii obligatorii, care sunt reglementate de anumite acte juridice sau relaţii facultative. Relaţiile unităţii cu salariaţii sunt stabilite prin fişa postului ,regulamentul de organizare şi funcţionare şi organigramă. Relatiile interne pot fi de subordonare – supraordonare (din punct de vedere ierarhic), coordonare,colaborare. Serviciul impozite şi taxe locale, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea într-o clădire distinctă de Primăria Comunei Popricani, are legături strânse cu Birouri şi Compartimente ale primăriei pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Compartimentul registru agricol, cadastru În vederea aplicării prevederilor Legii 571/2003 privind Codul Fiscal potrivit căruia
evidenţa existentă în Registrul Agricol trebuie să corespundă cu materia impozabilă înregistrată în vederea impozitării, există un flux informaţional între Compartimentul Registru Agricol şi Serviciul impozite şi taxe locale. Astfel, în momentul în care un contribuabil dobândeşte sau înstrăinează bunuri mobile supuse impozitării are loc înregistrarea, în baza documentelor justificative (contract de vânzare-cumpărare, proces verbal de adjudecare, proces verbal de primire în posesie, schiţă cadastrală) bunurilor respective în vederea impozitării.
Compartimentul urbanism Pentru a evita sustragerea contribuabililor de la plata impozitelor şi taxelor
locale în permanenţă există relaţii de colaborare între Compartimentul Urbanism şi Serviciul impozite şi taxe locale, în sensul că în momentul în care o persoana depune documentaţia în vederea emiterii autorizaţiei de construcţie, compartimentul mai sus menţionat urmăreşte derularea lucrărilor, încadrarea acestora în termenul prevăzut în autorizaţia de construcţie. În momentul expirării autorizaţiei de construcţie, acesta întocmeşte proces verbal de recepţie aferent lucrărilor efectuate trimestrial, iar la sfârşitul lucrărilor se întocmeşte procesul verbal de recepţie finală. De asemenea va face o copie a procesului ce va fi pusă la dispoziţia Serviciului impozite şi taxe locale, în vederea impunerii. Acest lucru ţine de organizarea internă a instituţiei, iar declararea construcţiei în vederea impozitării reprezintă obligaţia contribuabilului. Astfel datele înscrise în declaraţia de impunere de către contribuabil sunt verificate cu cele existente în Registrul Agricol sau în orice alte evidenţe specifice cadastrului imobiliar – edilitar. In cazul în care acesta nu îşi declară materia impozabilă în termen de 30 de zile în vederea impozitării, impune a se efectua din oficiu de către referentul din cadrul Serviciului impozite şi taxe locale, ce are în fişa postului ca sarcină urmărirea sustragerii de la plata impozitelor şi taxelor locale. Compartiment finanţe, buget, contabilitate La sfârşitul fiecărei luni referentul din cadrul Biroului urmărire, încasare, executare
silită, ce are în fişa postului sarcina de a întocmi notele contabile, înscrierea în partida de venituri borderourile de debite şi scădere, încasări aferente biroului local, transmite Compartimentului buget ,contabilitate, finanţe balanţa de verificare sintetica în vederea centralizării datelor. De asemenea, trimestrial, transmite contul de debite şi încasări compartimentul buget contabilitate în vederea întocmirii dării de seama contabile. Serviciul impozite şi taxe locale întocmeşte proiectul de buget, bugetul anual pentru partea de venituri proprii, transmiţându-le Compartimentului buget, contabilitate, finanţe.
În fiecare zi, pe baza registrului de casă, banii încasaţii de către Serviciul Impozite şi taxe locale vor fi depuşi la Caseria primăriei. În cazul unei înştiinţări de execuţie silită întocmită de referentul din cadrul Biroului urmărire, încasare, executare silită, aceasta va fi transmisă Compartimentului Buget, Contabilitate, Finanţe pentru a fi aprobată şi semnată de Directorul Economic, iar apoi de către Primar. In situaţia in care trebuie restituit o parte din impozitul sau taxa plătită de contribuabil, acest lucru se va efectua de către referentul de specialitate din cadrul Compartimentului buget, contabilitate, finanţe pe baza borderoului.
Compartiment registru agricol, cadastru
Compartiment urbanism
Serviciu impozite şi taxe locale
Compartiment finanţe buget-contabilitate Flux informational privind relatiile intre compartimentele primariei in plan bugetar si fiscal
I.6. Relatii cu exteriorul Cu Trezoreria Popricani
Autorităţile administraţiei publice locale înaintează trezoreriei cererea de deschidere de credite bugetare conform bugetului aprobat . Creditele se deschid pe capitole si destinaţii. La nivel de trezorerie se deschid credite pe baza cererii depuse, se efectuează încasări şi plăţi în funcţie de deschiderea făcută şi disponibilul în cont, şi se transmite
serviciului buget contabilitate situaţia conturilor la fiecare operaţiune, adică credite utilizate şi disponibil. După cum am menţionat, în fiecare zi ,pe baza registrului de casă referentul de la Serviciul Impozite şi taxe, Biroul urmărire, încasare, executare silită depune banii la Caseria primăriei. De aici pe baza borderoului cumulat al surselor de venit al încasărilor bugetului local şi a foii de vărsământ are loc predarea numerarului la Trezoreria Popricani. De asemenea Trezoreria transmite Primăriei extrasele de cont pentru conturile de venituri şi pentru conturile de cheltuieli. Cu Consiliul Judeţean Iasi
Prin intermediul Consiliului Judeţean Iasi are loc transmiterea sumelor reprezentând venituri pentru echilibrarea bugetelor locale. Cu Ordonatorii secundari de credite, cantina de ajutor social, pentru care Primăria Comunei Popricani întocmeşte dispoziţii bugetare pentru deschiderea creditelor instituţiilor mai sus menţionate, din fonduri defalcate din TVA sau învăţământ.. Cu DGFP Iasi
La aceasta instituţie se depun dările de seamă contabile (bilanţul, contul de profit şi pierdere) întocmite de Compartimentul buget, finanţe, contabilitate (trimestriale, anuale) şi semnate de Directorul Economic şi Primar. Aici sunt verificate şi centralizate la nivelul întregului judeţ pentru a fi transmise Ministerului Finanţelor Publice la termene stabilite de acesta. BCR .Deşi
contul primăriei este la trezorerie, angajaţii primăriei şi bibliotecarii
depun garanţii la banca mai sus menţionată. Direcţia Muncii
Copiii nou născuţi sunt înregistraţi la Compartimentul Stare
civilă care pune la dispoziţia Direcţie Muncii aceste evidenţe necesare indemnizaţiilor de naştere Jandarmeria
Primăria colaborează cu această instituţie pentru asigurarea
protecţiei şi liniştii cetăţenilor comunei . S.C E.O.N. S.A
Legătura dintre primărie şi această societate se concretizează în
asigurarea iluminatului public. Cu contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice.
Cu privire la încasarea impozitelor, taxelor ,contribuţiilor la bugetul local
Consiliul Judeţean Iasi
Trezorerie
Organe judecătoreşti
DGFP Iasi
PRIMÃRIA
Jandarmeria
S.C. E.O.N. S.A. BCR Cetăţenii comunei Popriocani
Flux informational privind relatiile externe ale primariei in plan bugetar si fiscal
De asemenea administraţia publică locală are relaţii externe şi cu contribuabilii. Aceste relaţii pot fi : o
o
relaţii de cooperare (colaborare); relaţii de utilizare a serviciilor publice (servicii efectuate de către
administraţie pentru cetăţeni); o
relaţii de subordonare a cetăţenilor faţă de organele administraţiei publice
locale; Relaţiile de colaborare între autorităţile administraţiei publice locale şi cetăţeni trebuie să ocupe rolul cel mai important, atât din punct de vedere al ponderii cât şi al valorii conţinutului. Astfel ele constituie o expresie al accesului participativ al populaţiei la realizarea sarcinilor publice şi subliniază sprijinul acordat de către cetăţeni administraţiei publice locale pentru îndeplinirea misiunii acesteia. Aceste relaţii pot fi : relaţii de colaborare directă sau indirectă şi relaţii de prestări servicii. Relaţiile de colaborare directă vizează acţiunile cetăţenilor, care participă la realizarea unui interes general al comunităţii locale împreună cu structurile administraţiei publice locale. Relaţiile de colaborare indirectă apar în cazul în care cetăţenii sprijină acţiunea autorităţilor publice locale fără să participe direct. Relaţiile de prestări servicii vizează organizarea de către autorităţile publice locale a unor servicii publice care să presteze activităţi în beneficiul cetăţenilor. Acest aspect a serviciilor de servire a cetăţenilor este mai evident la administraţia publică locală dar şi la serviciile descentralizate ale administraţiei publice locale. Serviciile aduse cetăţenilor de către administraţia publică locală au o specializare diferenţiată, ceea ce determina o pregătire corespunzătoare a personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestaţiilor oferite de către administraţiile locale cetăţenilor lezează interesele acestora şi ale statului. Din punct de vedere juridic relaţiile dintre administraţia publică locală şi cetăţeni pot fi : relaţii care au la bază normele de drept administrativ şi relaţiile care au la bază normele de drept civil. Relaţiile de tip administrativ au la bază norma juridică sau actul normativ care stabileşte competenţele autorităţilor administraţiei publice locale. În această situaţie
cetăţeanul are dreptul, în temeiul unui act normativ, să se adreseze administraţiei publice locale pentru a-şi rezolva probleme personale. Administraţia publică locală va rezolva problema cetăţeanului numai dacă solicitarea acestuia îndeplineşte anumite condiţii prevăzute de actul normativ. Relaţiile de tip civil au la bază normele de drept civil, şi apar în situaţia în care cetăţeanul utilizează servicii publice precum transport în comun, telefon etc, în baza unor contracte încheiate între prestatorii acestor servicii şi beneficiarii lor. Relaţiile de autoritate, de subordonare a cetăţenilor faţă de autorităţile administraţiei publice locale vizează hotărâri luate în mod unilateral de către autorităţi, pe care cetăţeanul este obligat să le respecte. Din punct de vedere juridic relaţiile de autoritate pot fi stabilite prin legi sau prin decizii administrative.
CAPITOLUL 2 Fundamentarea indicatorilor financiari la Primăria Comunei Popricani 2.1. Cadrul juridic utilizat in fundamentarea cheltuielilor bugetare Din punct de vedere juridic, aşezarea şi calculul obligaţiilor către bugetele publice este susţinută de acte normative şi procedurale ca pot fi grupate în duoă categorii:
acte normative institutoare ori de bază;
acte normative completatoare (complementare în plan metodologic). Actele normative institutoare
de bază mai pot fi denumite şi principale, ele
referindu-se la legile fiscale specifice (cu privire la fiecare venit, în parte aşa cum este legea impozitului pe salarii, sau cu referire la anumite categorii de venitui ca legea impozitelor şi taxelor locale). Tot aici se încadrează şi codul fiscal de referinţă şi susţinere juridică pentru mai multe categorii de venituri. Actele
normative
completatoare
ori susţinătoare se referă la normele
metodologice ori instrucţiunile de aplicare a celor dintâi elaborate, de regulă, de
Ministerul Finaţelor Publice. La acestea se pot adăuga şi soluţiile procedurale emise de acelaşi minister, pe parcursul execuţiei bugetare, pentru care nu sunt prevederi exprese ori lămuritoare în cele două categorii de acte normative enunţate.
2.2 Fluxuri informationale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare Flux informaţional
. Persoane fizice
Declaraţie impunere + acte
Contribuabil 30 zile P al t ă
C h t ai n ţ ă
Compartiment urbanism…. Verificare e Registratură (SITL)
Registru casa
Birou încasări (SITL)
Caseria primăriei
Declaraţie impunere + acte
Virament
Compartiment impunere(SITL)
Trezorerie
Orice persoană care dobândeşte, construieşte, modifică o clădire are obligaţia să depună o declaraţie în acest sens la SITL. Astfel contribuabilul se prezintă la Registratura SITL unde va completa declataţia corespunzătoare. Datele înscrise în declaraţia de impunere sunt verificate prin confruntarea cu cele existente în cadrul Compartimentului urbanism edilitar. Verificarea este consemnată prin notarea în colţul declaraţiei de impunere a faptului că persoana fizică este înregistrată în evidenţele la poziţia nr. X, însoţit de semnătura funcţionarului public care a făcut verificarea. Apoi va primi un număr de înregistrare şi va depune documentele la Compartimentul constatare, impunere persoane fizice pentru a fi luat în evidenţă. Referentul de la Registratură are obligaţia să verifice dacă contribuabilul depune toate actele necesare. Astfel pentru actele necesare de exemplu pentru a fi înregistrat în
evidenţele fiscale sunt: declaraţia tipizată, copie carte de identitate, copie contract de vânzare cumpărare sau titlul de proprietate, plan de amplasament. Plata se face la Biroul încasări din cadrul SITL, primind în schimb chitanţa care certifică stingerea obligaţiei. Incasările din ziua respectivă sunt consemnate în registrul de casă, iar pe baza lui banii sunt depuşi la Caseria Primăria, iar de aici prin virament în contul de la Trezorerie. Persoane juridice
Fluxul informaţional este asemănător cu menţiuea că actele se fac în dublu exemplar pentru persoana juridică să poată în registra în contabilitatea proprie aceste operaţiuni pe bază de documente. Deasemenea actele şi declaraţia de impumere se vor depune la Compartimentul constatare, impunere personae juridice. Impozitul pe teren
1)
Contribuabili de impozit pe teren
Sunt persoanele care deţin în proprietate terenuri situate în municipii, oraşe şi comune, în intravilanul sau extravilanul localităţilor. 2)
Obiectul impozabil
Este reprezentat de terenurile deţinute în proprietate de contribuabili, situate în municipii, oraşe şi comune, în intravilanul sau extravilanul localităţii. 3)
Aşezarea şi calcularea impozitului pe teren
Impozitul pe teren se stabileşte anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren, diferenţiată în intravilanul localităţilor pe: rangul de localităţi şi zone, iar în extravilanul localităţilor pe : ranguri de localităţi, pe categorii de folosinţă a terenurilor şi zone. a) In cazul unui teren amplasat în intravilan, fiind teren cu construcţie , impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea numărului de metri pătraţi cu suma corespunzătoare Terenurile se încadrează pe zone în cadrul localităţilor şi pe categorii de folosinţă, în intravilan şi extravilan de către consiliile locale, în funcţie de poziţia terenurilor faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi administrativ – teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism, registrelor agricole, evidenţelor specifice cadastrului imobiliar – edilitar sa a lor evidente agricole ori cadastrale. Impozitul se calculează prin aplicarea sumelor fixe în RON /mp stabilite de Consiliul Local pe zone în cadrul localităţilor la suprafaţa de teren deţinută de contribuabil. Impozitul pe terenuri se constată şi se stabileşte pe baza declaraţie depusă de proprietarul terenului persoană fizică la compartimentele de specialitate ale consiliilor locale. Impozitul pe terenuri altor contribuabili decât persoanele fizice se calculează de către aceştia prin declaraţie de impunere depusă la serviciile de specialitate ale consiliilor locale. b) în cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţie, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei cu un coeficient de corecţie corespunzător din tabelul de mai jos, iar rezultatul obţinut se înmulţeşte cu un alt coeficient de corecţie corespunzător ce se referă la rangul localităţii c) In cazul unui teren situat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea numărului de hectare ale terenului cu suma corespunzătoare . 4)
Exemplu de calcul al impozitului pe teren
a)
teren cu construcţie
Suprafaţa(S)= 200 mp Comuna Popricani, rang II, zona B Data plăţii 09.01.2007 Impozit teren= S x V = 200 x 4648= 929 600 lei Facilităţi 10%= 90 x 90% x 929 600= 836 640 lei b)
livadă
Suprafaţa(S)= 400 mp Comuna Popricani, rang II, zona B Impozit pe teren= S x V x C.c. = 400 x 20 x 4= 32 000 lei Flux informaţional
Fluxul informaţional păstrează aceeaşi imagine iar documentele au acelaşi traseu ca şi la impozitul pe clădire cu menţiunea că în acest caz există declaraţii de impunere pe teren iar verificarea se face la Registrul Agricol. Documentele necesare pentru a fi înregistrat un teren în evidenţele fiscale sunt următoarele: declaraţie de impunere tipizată, copie carte de identitate, contrat de vînzare cumpărare sau titlu de proprietate, plan de amplasament.
Taxa asupra mijloacelor de transport
1) Contribuabilii sunt persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate mijloace de transport care trebuie înmatriculate.. 2) Obiectul supus impozitării îl constituie mijlocul (mijloacele) de transport
deţinut(e) de persoana fizică sau juridică. 3) Aşezarea şi calcularea taxei pe mijloacele de transport
Aceasta se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport. În cazul celor cu tracţiune mecanică taxa se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulţirea fiecărui 500 cm3 sau fracţiuni din aceasta cu suma corespunzătoare . Capacitatea cilindrică a motorului şi capacitatea remorcii se constată din cartea de identitate a autovehiculului şi din factura de cumpărare sau din alte documente legale. Taxele pentru remorcile de orice fel, semiremorci şi rulote aparţinând contribuabililor se stabilesc în funcţie de capacitatea acestora. La autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone, taxa în RON pe an este diferenţiată în funcţie de numărul axelor şi masa totală autorizată (în tone). Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport se utilizează în exclusivitate pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construcţie a drumurilor de interes local ţi judeţean şi constituie venit în proporţie de 60% la bugetul local şi respectiv 40% la bugetul judeţean. Taxa pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului se datorează începând de la data de întâi a lunii următoare. În cazul înstrăinării sau radierii în timpul
anului din evidenţele autorităţilor la care sunt înmatriculate, taxa se scade cu data de întâi a lunii următoare. Exemplu de calcul al taxei pe mijloacele de transport
Dacia:- capacitate cilindrică 1394 cmc => 3 fracţiuni ; Taxa = 7 x 3 =21 lei BMV:- capacitate cilindrică 1959 cmc => 4 fracţiuni ; Taxa = 7 x 4 =28 lei Flux informaţional
C.E.C: P al t ă
C h t ai n ţ ă
Contribuabil P al t ă
C h t ai n ţ ă
Declaraţie impunere + acte
30 zile
e Registratură (SITL)
Registru casa
Birou încasări (SITL)
Declaraţie impunere + acte
Caseria primăriei
Compartiment impunere(SITL)
Virament
Trezorerie
Dacă o persoană doreste să îşi înregistreze o maşina va trebui sa urmeze următorii paşi: - să plătească 29 RON la C.E.C, necesară pentru certificatul de înmatriculare; - să plătească 52 RON la Caseria SITL, pentru a fi luat în evidenţele fiscale; - să depună la Registratura STIL declaraţia tipizată împreună cu actele maşinii, cartea de identitate, factură sau contaract de vânzare cumpărare (toate copii) . - după ce vor fi verificate de referentul din carul acestui birou vor primi un număr de înregistrare şi vor fi depuse la Compartimentul de impunere persoane fizice sau juridice după caz, pentru a fi luate în evidenţă. Impozitul pe clădire, impozitul pe teren, taxa asupra mijlocului de transport se plătesc anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie , datorată pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
2.3 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare ,,Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia utilizării şi repartizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia”.1 Conţinutul economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu destinaţia lor.Unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de P.I.B. în timp ce altele se materializează în bunuri de folosinţă îndelungată,ceea ce reprezintă o avansare de PI.B.2 Aceste cheltuieli vizează diverse plăţi pentru atingerea obiectivelor conforme politicii statului (servicii publice generale, acţiuni socio-culturale etc.). În funcţie de destinaţia lor, se poate vorbi despre cheltuieli publice (cheltuielile publice) care consuma definitiv o fracţiune a PIB (plătire curente de instituţiile publice) şi despre cheltuieli publice care reprezintă o avansare de PIB (exprimă contribuţia statului la producerea brută de capitol de natură materială sau nematerială). Bugetele de venituri şi cheltuieli publice se elaborează şi se execută având drept coordonată esentială respectarea principiilor bugetare. Astfel bugetul de venituri si cheltuieli constituit la nivelul Primăriei Comunei Popricani este un buget autonom care beneficiază de o largă autonomie functţonală şi de gestionare a resurselor publice. În ceea ce priveşte cheltuielile publice , este necesară şi o grupare a acesora după natura lor, adică: salarii, contributii, deplasări, detaşări, transferări, materiale, reparatii curente, apă, energie electrică, etc. Gruparea cheltuielilor după felul lor este impusă de faptul că nu este suficient să se cunoască doar cât s-a cheltuit pentru fiecare dintre destinatiile principale (servicii publice generale; apărare, ordine publică si securitate natională; învatământ; sănatate; cultură,religie şi actiuni privind activitatea sportivă şi de tineret; asistentă socială; actiuni economice etc). Este necesar să se ştie şi care a fost 1 2
I. Văcărel, ‘‘ Finanţe publice’’ , pag. 147 P.Brezeanu şi I.Marinescu-“Finanţe publice şi fiscalitate”,ed.Fundaţiei “România de mâine”
structura cheltuielilor pentru fiecare din acţiunile menţionate, precum şi cea aferentă desfăşurării activităţii aparatului propriu a Primăriei Comunei Popricani. Această grupare se realizează cu ajutorul clasificatiei economice a cheltuielilor . Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu ajutorul titlurilor, articolelor şi alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt stabilite deasemenea prin clasificaţia indicatorilor privind finantele publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinaţii principale este divizată, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum : cheltuieli curente, cheltuieli de capital, împrumuturi acordate, rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite. Acest mod de evidenţiere permite cunoaşterea cheltuielilor cuprinse în buget şi din punct de vedere al naturii acestora. Natura cheltuielilor curente, cheltuielilor de capital, şi a cheltuielilor reprezentând operaţiuni financiare este specificată în clasificaţia economică a cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, în cadrul cărora cheltuielile se desfăşoară pe articole şi alineate. Această clasificaţie se aplică tuturor autorităţilor şi institutiilor publice, indiferent de importanta lor şi de felul activitătii pe care o desfăşoară. Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire şi un cod format din două cifre; este divizat în unul sau mai multe articole care, la rândul lor, se subdivid, de regulă, în alineate. Acestea sunt reprezentate prin denumire şi codificate în cadrul articolelor prin patru cifre. Cheltuielile efectuate în cursul perioadei de gestiune pentru functionarea institutiilor publice sunt cunoscute şi sub denumirea de cheltuieli curente. Acestea apar sub forma cheltuielilor de personal, cheltuielilor materiale şi pentru servicii, subventiilor, primelor, transferurilor, dobânzilor aferente datoriei publice, altor cheltuieli, precum şi a cheltuielilor reprezentând rezerve. Unele cheltuieli curente sun comune tuturor institutiilor publice, indiferent de activitatea pe care o desfăşoară. Altele sunt specifice numai unor instituţii publice. Primele au în vedere salariile de bază, indemnizaţiile de conducere, sporul de vechime şi alte drepturi salariale. Acestora li se adaugă contribuţia pentru asigurările sociale de stat, contribuţia pentru asigurările de sănătate, cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie.
În fundamentarea cheltuielilor bugetare apar ca importante următoarele patru repere : o
identificarea şi individaulizarea indicatorilor specifici fiecărei acţiuni;
o
situaţia anului de bază;
o
norme şi normative folosite în dimensionarea unor categorii de cheltuieli;
o
cadrul juridic de acţiune cu caracter general şi specific.
o
2.3.1.DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL Ca la orice institutie publică şi la Primăria Comunei Popricani, dimensionarea cheltuielilor de personal se face pe baza normelor legale şi în raport cu numărul de personal aprobat. Baza legală este reprezentată de Legea nr. 54/1998 privind statutul funcţionarilor publici si Ordonanta nr. 2/2006 din 12/01/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a
altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2006 De asemenea se iau în calcul : statul de functii la data respectivă, care cuprinde:
- nume
şi prenume;
- funcţia
de conducere sau de execuţie;
- nivelul
de studii ( superioare sau medii);
- salariul
de bază;
- indemnizaţii - spor
de conducere, dacă e cazul;
de vechime;
- sporuri
suplimentare;
- total salarii.
fondul de salarii;
contribuţia la asigurările sociale şi la fondul asigurărilor sociale de
sănătate;
contribuţia unităţii şi a personalului la constituirea fondului de şomaj;
fondul de premii;
cheltuieli de deplasare, transfer, detaşări.
Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat, salariile pentru personalul de execuţie şi pentru cei din conducere. De asemenea aceste cheltuieli vizează şi plata drepturilor salariale ale persoanelor ce desfăşoară activităţi pe bază de puncte, programe sau obiective. La aceste cheltuieli se adaugă obligaţiile aferente către diferitele bugete, drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interesul serviciului. Cheltuielile de personal se vor stabili ţinând cont de dimensionarea la strictul necesar al personalului de specialitate, administrativ şi auxiliar finanţat de la buget în concordanţă cu programele şi atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment. Articolul 10 Cheltuieli cu salariile cuprinde următoarele alineate:
Articolul 10.01 Fond de salarii de bază (FdSb) – reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaţilor Primăriei Comunei Popricani şi se determină pe baza următoarelor elemente : - Numărul mediu de salariaţi (N); - Salariul mediu din anul de bază modificat cu influenţa majorărilor de salarii previzionate pentru anul de plan (Smb); Fundamentarea acestor cheltuieli se face potrivit relaţiei: FdSb = N x Smb x 12luni
Ex: FdSb = 73 salariati x 742 RON x 12 luni = 650.000 RON Articolul 10.02 Salarii de merit (Sm) . Se acordă pentru rezultatele deosebite obtinute în activitatea desfăşurată. Ordonatorul de credite poate acorda în limita a 20% din numărul total al personalului contractual prevăzut în statutul de funcţii, un salariu de merit lunar de pâna la 15% din salariul de bază. Personalul care beneficiază de salariu de
merit se stabileşte o dată pe an pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată în anul precedent. În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de următoarele elemente: -- numărul salariaţilor care beneficiază de salariu de merit (Nb); -- sporul aferent salariului mediu de bază din anul luat ca bază de calcul pentru previzionări (15% x Smb). FdSm = Nb x (15% x Smb) x 12 luni
Ex: FdSm = 12 salariati x (15% x 742 RON) x 12 luni = 16.000 RON Articolul 10.03 Indemnizatii de conducere (IC) reprezintă drepturile băneşti cuvenite persoanelor care îndeplinesc functii de conducere în cadrul Primăriei Comunei Popricani şi se calculează în funcţie de : - numărul persoanelor cu funcţii de conducere (Nc); - indemnizaţia medie de conducere realizată în anul de bază influenţată de eventualele modificări prevăzute în anul în curs (Imc); IC = Imc x Nc x 12 luni
Ex: IC = 486,1 RON x 6 persoane x 12 luni = 35.000 RON Nr.crt
Functia publică de
Indemnizatia de conducere în procentul din
conducere
salariul de bază ( limita maximă)
1 2 3 4 5
Arhitect şef Director executiv Director executiv adjunct Contabil şef Şef birou
55% 50% 40% 40% 25%
Articolul 10.04 Spor de vechime (Spv). Pentru vechimea în muncă salariaţii beneficiază de un spor de vechime de până la 25%, calculat la salariul de bază. Cheltuielile ocazionate de sporul de vechime sunt în funcţie de vechimea personalului angajat (minim 3 ani vechime pentru a beneficia de acest spor) şi de cuantumul sporului de vechime aferent acestuia.
În determinarea sporului de vechime pe ansamblul instituţiei pentru fundamentarea cheltuielii se ţine cont de : numărul de salariaţi care benficiază de spor (Ns); sporul mediu de vechime (Smv); salariul mediu de bază din anul luat ca bază de calcul (Smb). Spv = Ns x (Spmv x Smb) x 12luni
Ex: vechimea medie este de 9 ani cota medie este de 10% Spv = 18 salariati x (10% x 742 RON) x 12 luni = 16.200 RON Nr.crt 1 2 3 4 5
Tranşa de vechime în muncă
Cota la salariul
3-5 ani 5-10 ani 10-15 ani 15-20 ani 20-25 ani
de bază 5% 10% 15% 20% 25%
Articolul 10.08 Fond de premii (Fdp). Cuprinde premiile ce se achită lunar în limita a 2% din cheltuielile salariale aferente personalului contractual, premiul anual şi alte premii ce se acordă salariatilor care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate apreciate ca valoare. Fondul de premii se determină în functie de : -- salariile tarifare aferente salariatilor (Fdsb); -- cotele de acordare a gratificatiilor (C%). Fdp = FdSb x C%
Ex: Fdp = 5.000.000 lei x 2%= 100.000lei Dimensionarea cheltuielilor cu salariile se face în cadrul Primăriei Comunei Popricani prin cumularea cheltuielilor aferente fiecărui alineat din cadrul articolului.
2.3.2 CONTRIBUŢIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE
Contribuţia individuală de asigurări sociale, darorate de asiguraţii care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă reprezintă o treime din cota de contribuţie de asigurări sociale stabilite anual pentru condiţii normale de muncă. Baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru angajat o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi avansurile. Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi şi nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al angajiţilor(asiguraţilor) din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 3 salarii medii brute lunar pe economie. Exemplu de calcul :
CAS=Salariul brut x 9.5% Salariul brut=Salariu de încadrare + Sporuri=650 RON CAS=650 RON x 9.5% CAS=61.75 RON Pentru angajator contribuţia de asigurări sociale este de 19,75% x Fond Salarii Brute. Recent, a mai fost introdusă si taxa de 0,75%, care se plăteşte tot de angajator pentru Fondul de Risc si Accidente care se calculează la fondul brut de salarii.
Flux informaţional privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate
Compartimentul buget, finante, contabilitate
Fond salarii
Salariu Brut
Contribuţia salariaţilor la asig. sociale
Contribuţia unităţii la asig. sociale Ordin de plată
Trezorerie Casa naţională de pensii Casa Judeţeană de Pensii
Bugetul asigurărilor sociale de stat
2.3.3 CONTRIBUŢIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE Legea numărul 145 din iulie 1997, Legea Asigurărilor Sociale de sănătate prevede: “Persoanele juridice sau fizice care angajează personal salariat au boligaţia să reţină şi să vireze Casei de Asigurări de Sănătate teritoriale contribuţia pentru sănătate dato-rată pentru asigurarea sănătăţii personalului din unitatea respectivă; au obligaţia să anunţe Casei de Asigurări de Sănătate orice schimbare care are loc la nivelul veniturilor. Persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat au obligaţia plăţii contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate de 7% raportat la fondul de salarii. În ceea ce priveste contribuţia individuală (a angajatului) pentru asigurările sociale de sănătate, aceasta este de 6,5% conform O.U.G. numărul 147 din 31 octombrie 2002, din venitul brut din salarii. Exemplu de calcul :
Pentru angajat: CASS=Salariul brut x 6,5% = 742 x 0,065 = 48,23 RON Pentru angajator: CASS=Fondul de Salarii brute x 7% = 650.000 x 0,07 = 45.500 RON
2.3.4. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR MATERIALE SI DE SERVICIU Fundamentarea cheltuielilor materiale se realizează ca si la cheltuielile de personal tot în conformitate cu clasificatia bugetară, după execuţia anului precedent, actualizată prin indicele de inflaţie. Pentru fundamentarea acestui tip de cheltuieli se au în vedere:
Articolul 24. Cheltuieli pentru întreţinere si gospodărire:
24.01 Încălzit
24.02 Iluminat şi fortă motrică 24.03 Apă, canal şi salubritate 24.04 Poştă, telefon, telex, radio, televizor 24.05 Furnituri de birou 24.06 Materiale pentru curaţenie 24.07 Alte materiale şi prestări servicii
Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament
Reparatii curente
Reparatii capitale
Cărţi şi publicaţii
Alte cheltuieli: -- calificarea, perfecţionarea şi specializarea profesională a
salariatilor -- protocol -- protecţia muncii
Alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale
Combustibil
Cheltuieli specifice fiecărui an Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face în raport cu indicatorii specifici
fiecărei acţiuni utilizându-se şi de această dată formulare întocmite de către Ministerul Finantelor Publice, dar şi orice date din baza proprie de date. Articolul 24 Cheltuieli pentru întretinere şi gospodărire cuprinde fondurile băneşti
necesare pentru buna funcţionare a aparatului propriu a Primăriei Comunei Popricani reprezentând plăţile pentru încălzit, iluminat şi fortă motrică, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, alte materiale şi prestări servicii necesare Primăriei Articolul 24.01 Încălzit cuprinde fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie termică, gaze naturale şi combustibil, care se evaluează pe baza devizului întocmit în preturi curente. Nr
Elemente de fundamentare
Previzionat
Crt 1 Încălzire (mc×tarif/mc)× 6 luni 2 Apă rece (mc× tarif/mc) 3 Gaz metan industrial (mc× tarif/mc) Total cheltuieli de încălzit
125.500 29.500 25.000 180.500
Articolul 24.02 Iluminat şi fortă motrice cuprinde cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice, evaluate conform devizului: Nr Elemente de fundamentare ctr 1 Energie electrică livrată 2
Previzionat 6500
(12500 w × 0,1528 lei/kw) Materiale : -tuburi neon
152
-becuri
125
-materiale electrice diferite -cabluri , prize Total iluminat şi fortă motrică
89 890 15600
Articolul 24.03 Apă, canal, salubritate cuprinde fondurile băneşti necesare pentru plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi gunoi, evaluându-se potrivit devizului: Nr Elemente de fundamentare Previzionat Crt 1 Apă rece menajeră
4150
(mc×tarif/mc) 2 Gunoi (tone) 3 Canal (mc) Total apă canal, salubritate
60 25 4235
Articolul 24.04 Poştă, telefon, telex, radio cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio, şi a cheltuielilor pentru corespondente care se evaluează conform devizului:
Nr Specificatie
Previzionat
Crt 1 Număr posturi telefonice (21) Cheltuieli cu abonamentele 3780 Nr.crt 2 Specificatie UM telefonice Ca Pret unitar Previzionat ( 21×15 RON ×12 luni) nt 3 Cheltuieli aferente impulsurilor 1 Detergenti (x12luni) Kg 20telefonice 2,2 30.445 440 4 Săpun Materiale pentru corespondentă 775 129,5 2 (×12 luni) Buc 185 0,7 Total cheltuieli 3 Clorură de varpoştă, telefon, Kg telex100 1,9 35.000 190 4 Mături Buc 30 3,5 105 5 Perii Buc 60 1,05 6 Tix (×12 luni) Cutii 38 1,15 40,25 7 Alte materiale 132,25 Total materiale de curătenie 1100 Articolul 24.05 Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achizitionării rechizitelor de birou şi se evaluează conform borderoului : Nr
Specificatie
Crt 1 Hârtie de scris 2 Dosare 3 Pixuri 4 Formulare tipizate 5 Alte materiale Total cheltuieli furnituri de birou
Previzionat 4250 725 225 7800 250 14.000
Articolul 24.06 Materiale pentru curătenie cuprinde fondurile băneşti necesare achizitionării de materiale pentru curătenie, evaluate conform devizului:
Articolul 24.07 Alte materiale şi prestări de servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare şi dezinsectie, materiale pentru apărarea locală antiaeriană şi prevenirea incendiilor, materiale şi plata lucrărilor pentru întretinere şi amenajarea spatiilor verzi, serviciile prestate de gardienii publici şi alte cheltuieli de întretinere a maşinilor de calcul de birou, de multiplicat, a maşinilor de scris, care se evaluează conform devizului: Nr Specificatie crt 1 2 3 4 5
Cost serviciu de deratizare şi dezinsectie Solutii pentru dezinsectie Plata lucrărilor de întretinere spatii verzi Servicii prestate de gardienii publici Plata serviciilor de întretinere maşini
de calcul , multiplicat şi de scris 6 Componente electrice şi electronice 7 Dischete şi cartuşe de imprimantă Total cheltuieli
Previzionat 185 115 1750 1950 200 525 67 5400
Articolul 25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter functional cuprinde
fondurile băneşti necesare pentru achizitionarea carburantilor şi lubrefiantilor pentru
autovehicule, piese de schimb şi diverse alte materiale pentru întretinerea mijloacelor de transport şi a utilajelor, conform devizului: Nr
Specificatie
Previzionat
crt 1 Cheltuieli cu carburanti şi lubrefianti 2
(24 l× 12 luni×10 RON/l) Cheltuieli cu piese de schimb
pentru autovehicule Total cheltuieli
2880 2320 5200
Articolul 30 Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfăşurării unor
actiuni pentru calificarea, perfectionarea şi specializarea profesională a salariatilor, cheltuielile de protocol, cheltuielile ocazionate de protectia muncii şi alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale : Nr Elemente de fundamentare
Previzionat
crt 1 Curs de specializare în administratia locală
1000
(4cursanti ×250) 2 Cheltuieli de protocol 3 Protecţia muncii 4 Alte cheltuieli autorizate prin dispozitie legală Total cheltuieli
2500 1000 5000 9500
2.3.5. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL Se efectuează în funcţie de dotările necesare a se realiza în anul respectiv. Se completează lista cu obiectivele de investiţii care va fi aprobată odată cu aprobarea bugetului.Operatiunile privind cheltuielile de capital se derulează prin BCR .
Faţă de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizează prin faptul că: - sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate; - conduc la creşterea patrimoniului public al colectivităţii; - favorizează dezvoltarea locală; - au ca rezultat realizări tehnico-edilitare fără constrângeri în ceea ce priveşte rentabilitatea financiară; - au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în buget; - au efecte economice şi sociale propagate; - implică financiar perioade ce depăşesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul electoral în care s-a luat decizia. Cheltuielile pentru investitii ale oraşului şi ale institutiilor şi serviciilor publice de subordonare locală, care se finanţează din bugetele locale şi din împrumuturi, se înscriu în programul de investitii al Primăriei. Obiectivele de investitii şi celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se înscriu în programul de investitii, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investitii, au fost elaborate şi aprobate conform dispozitiilor legale. Consiliul local stabileşte priorităţile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinaţie, asigurând, totodată, utilizarea raţională şi eficientă a acestor fonduri, precum şi realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate. Investiţiile includ proiecte majore de construcţii şi achiziţionarea de echipamente cu consum ridicat. Propunerile de investiţii trebuie să includă următoarele ;
Numele, descrierea, localizarea şi scopul fiecărui proiect.
Estimarea costurilor inluzând proiectarea, construcţia şi echipamentul.
Impactul invesţiei asupra costurilor materiale şi de întreţinere, incluzând
personalul suplimentar şi echipamentul necesar, precum şi potenţialul de generare a veniturilor rezultat prin investiţii.
Justificare şi priorităţi
Situaţia actuală a planificări şi construcţia proiectului.
În programul de investiţii se vor înscrie cheltuieli pe ani şi etape de execuţie pentru investiţiile în continuare şi pentru cele noi. În liste se vor înscrie cu prioritate obiectivele de investitii începute în anii precedenţi şi neterminate pentru care există condiţii de finanţare până la încheierea exerciţiului bugetar al anului în curs, precum şi investitii de natura consolidărilor şi intervenţiilor pentru prevenirea sau combaterea efectelor produse de acţiuni accidentale. Acestea sunt aprobate însă la poziţia globală ”alte cheltuieli de investiţii”. Sumele care vor fi luate în considerare spre a fi alocate pentru această destinaţie se vor stabili după luarea în considerare a tuturor posibilitătilor de finanţare: surse proprii sau diverse surse atrase. Detalierea cheltuielior serviciilor publice 2010 (mii RON) TOTAL Denumirea indicatorilor
AN
Din care: TRIM.
TRIM.II
I
TRIM.II
I
TRIM.IV
2.005,00 B
1
2
3
4
5
CHELTUIELI - TOTAL(rd.02+91+94+98)
2.093,00
593,00
556,00
503,00
441,00
A.CHELTUIELI CURENTE(rd.03+25+59+63+82)
1.799,00
513,00
476,00
423,00
387,00
TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL(rd.04+19 la 22)
1.422,00
409,00
353,00
349,00
311,00
Cheltuieli cu salariile (rd.5 la rd.18) Salarii de baza Salarii de merit Indemnizatii de conducere Spor de vechime Fond de premii Alte drepturi salariale Contributii pentru asigurari sociale de stat Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj Contributii pentru constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate Deplasari, detasari, transferari (rd.23+rd.24) Deplasari, detasari, transferari în tara Contrib pt asig de acidente de munca si boli profesionale
1.113,00 650,00 16,00 35,00 162,00 100,00 150,00 202,00 28,00 64,00 10,00 10,00 5,00
315,00 165,00 4,00 9,00 40,00 60,00 37,00 60,00 8,00 20,00 4,00 4,00 2,00
271,00 165,00 4,00 9,00 40,00 15,00 38,00 50,00 8,00 20,00 3,00 3,00 1,00
269,00 165,00 4,00 8,00 40,00 15,00 37,00 50,00 7,00 20,00 2,00 2,00 1,00
258,00 155,00 4,00 9,00 42,00 10,00 38,00 42,00 5,00 4,00 1,00 1,00 1,00
TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII
377,00
104,00
123,00
74,00
76,00
197,00 50,00 15,00
54,00 12,00 3,00
67,00 13,00 8,00
38,00 12,00 2,00
38,00 13,00 2,00
(rd.26+32+35+38+46+47+51 la 54)
Cheltuieli pentru întretinere si gospodarie (rd.39 la rd.45) Încalzit Iluminat si forta motrica
Apa, canal, salubritate Posta, telefon, telex,radio, televizor, telefax Furnituri de birou Materiale pentru curatenie Alte materiale si prestari de servicii Materiale si prestari de servicii cu caracter functional Alte cheltuieli (rd.55 la rd.58) Calificarea, perfectionareasi specializarea profesionala a salariatilor Protocol Protectia muncii Alte cheltuieli autorizate prin dispozitiile legale CHELTUIELI DE CAPITAL (rd.92+rd.93)
Investitii ale institutiilor publice
5,00 35,00 27,00 11,00 54,00 52,00 95,00 10,00 25,00 10,00 50,00
2,00 15,00 5,00 2,00 15,00 15,00 26,00 2,00 7,00 2,00 15,00
1,00 15,00 7,00 4,00 19,00 17,00 29,00 3,00 8,00 3,00 15,00
1,00 3,00 7,00 3,00 10,00 10,00 19,00 2,00 5,00 2,00 10,00
1,00 2,00 8,00 2,00 10,00 10,00 21,00 3,00 5,00 3,00 10,00
294,00
80,00
80,00
80,00
54,00
294,00
80,00
80,00
80,00
54,00
Capitolul 3 Finanţarea activităţilor la Primăria Comunei Popricani 3.1 Surse de finanţare În raport cu dispoziţiile generale de drept bugetar, normele juridice mai importante privind finanţele instituţiilor publice prevăd că: “cheltuielile de funcţionare şi de investiţii ale instituţiilor publice sunt finanţate fie din bugetul de stat sau din bugetele locale în funcţie de subordonarea acestor instituţii, fie din venituri extrabugetare şi din subvenţii bugetare, fie numai din venituri proprii bugetare”. Instituţiile publice finanţate integral de al bugetul statului varsă veniturile realizate la bugetul de stat sau bugetele locale, în funcţie de gradul de subordonare. Finanţele moderne tind tot mai mult către diversificarea resurselor de finanţare şi utilizarea unor criterii de dimensionare a nevoilor, bazate pe eficienţă şi calitate. Analiza surselor de finanţare la nivelul fiecărei instituţii permite şi abordarea aspectelor de gestionare a resurselor şi cele privind autonomia financiară a instituţiei. Instituţiile care beneficiază de mijloace extrabugetare întocmesc anual planul de venituri şi cheltuieli privind activiatea autofinanţată. Ele pot cheltui aceste mijloace în baza planului. Valoric, veniturile acţiunilor autofinanţate faţă de veniturile din bugetul local la nivelul Comunei Popricani reprezenta aproximativ 3,2% în anul 2006. La
propunerea conducătorilor acestei instituţii publice se stabileşte prin hotărârea Consiliului Local venituri extrabugetare ce urmează a se încasa în anul următor. În utilizarea resurselor provenite de la bugetul statului, în general se respectă principiul destinaţiei aprobate prin legea bugetară. Finanţarea vizează: cheltuieli curente; cheltuieli de capital. Eficienţa utilizării resurselor şi nivelul standardelor necesare impun ca nivelul finănţării să se efectueze în funcţie de costurile unitare. Ţinându-se cont de propunerile făcute pentru cheltuieli prioritare în activitatea autofinanţată pe care o realizează, atât veniturile cât şi cheltuielile vor avea destinaţii precise şi care sunt efectuate cu respectarea dispoziţiilor legii. Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri extrabugetare rămân la dispoziţia acestora urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Cheltuielile pentru activităţile autofinanţate sunt aprobate de către Consiliul Local. În afară de fondurile băneşti provenite din resursele bugetare a activităţilor autofinanţate, instituţiile bugetare mai gestioneză în anumite situaţii şi mijloace cu destinaţie specială. Aceste fonduri la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se constituie din sumele încasate drept contribuţie bănească pentru servicii de interes local. Se mai pot constitui fonduri cu destinaţie specială şi din sumele primite sub formă de donaţii. Diversele forme de finanţare a colectivităţilor locale pot fi aboradate în funcţie de posibilităţile pe care acestea le oferă realizării unei politici bugetare eficiente. În acest sens este evident că deciziile fiscale autonome ale colectivităţilor locale sunt puţin afectate de politica bugetară promovată la nivelul naţional. Sursele de finantare sunt următoarele:
a) impozitul pe profit; b) impozite şi taxe de la populatie: - impozitul veniturilor liber prof. - impozit pe clădiri - impozit pe teren - taxa asupra mijloacelor de transport;
c) taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat; d) impozite şi taxe de la persoanele juridice: - impozit pe clădiri - impozit pe teren; e)
alte impozite: - taxa asupra mijloacelor de transport; - impozitul pe teren agricol; - alte impozite directe;
f)
impozite pe spectacole;
g)
taxe judiciare;
h)
taxe notariale;
i)
taxe extrajudiciare;
j)
vărsăminte din profitul R.A. (Servicii Comunale S.A.);
k)
vărsăminte de la institutiile publice;
l)
venituri din vânzări de bunuri apartinând domeniului privat;
m)
venituri cu destinatie specială: 1. cote defalcate din impozitul pe venit pentru bugetul local; 2. sume din impozitul pe salarii pentru bugetul local; 3. sume defalcate din TVA: - pentru învătământ; - pentru energie;
n)
subventii de la alte bugete;
o)
donatii şi sponsorizări. Finantarea cheltuielilor curente şi de capital ale institutiei publice de interes
local se asigură astfel: -
integral din bugetul local, în functie de subordonare;
-
din transferuri de fonduri de bugetul general consolidat al Statului;
-
din venituri extrabugetare şi din subventii acordate de la bugetul local, în functie de subordonare;
-
integral din venituri extrabugetare;
-
din veniturile extrabugetare cu destinatie specială pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanta din aceste venituri;
-
din credite nerambursabile acordate comunitătilor locale
de către Uniunea
Europeană prin programele SAPARD, PHARE şi ISPA, Banca Europeană de Investitii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstructie şi Dezvoltare ( BERD), alte institutii financiare şi de credit; -
din donatii, sponasorizări etc., potrivit normelor legale în materie, alte persoane particulare din tară şi străinătate în conditiile legii prin transmiterea gratuită sub formă de donatii a acestora. Institutiile şi serviciile publice, finantate integral din bugetul local, varsă
veniturile realizate la acest buget.
3.2. Modalitati tehnice utilizate in finantarea cheltuielilor bugetare În acţiunea de finanţare a instituţiilor publice sunt implicate în ceea ce priveşte responsabilitatea şi competenţa, instituţii specializate ca: Ministerul Finanţelor, DGFP şi ordonatorii de credite bugetare. Mai întâi are loc elaborarea şi aprobarea proiectului de bugetului local. În vederea întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli este necesară culegerea şi strângerea unor date referitoare la:
indicatori privind acţiunile de bază ale instituţiei, prin care se determină
volumul activităţii, a veniturilor realizate, a cheltuielilor de efectuat; indicatorii pe baza cărora se stabileşte bugetul de venituri şi cheltuieli sunt cei realizaţi în anul de bază, la care se adaugă sau se scad eventualele majorări sau reduceri pentru anul de fundamentare;
executia bugetare a anului anterior care se referă la stabilirea execuţiei
bugetare
nivelul calitativ al realizării indicatorilor pe anul de bază;
normele de cheltuieli care servesc la calculul propunerilor.
6
4
2 Direcţia Ordonator principal de crediteGenerală a1
Finanţelor Publice
1
Primarul Comunei
Ministerul Finanţelor Publice
Popricani
5
3
Alimentarea cu fonduri pentru bugetele locale
1) MFP transmite DGFP pâna la 01.06 a fiecărui an scrisoarea – cadru, aceasta transmiţând în continuare scrisoarea cadru ordonatorilor principali de credite; 2) Ordonatorii principali de credite elaborează şi depun la DGFP, până la 01.07, proiectele bugetelor locale echilibrate şi anexele acestora; 3) DGFP transmite MFP propunerile de proiecte pentru bugetele locale consolidate; 4) MFP transmite DGFP sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile; 5) DGFP transmite ordonatorilor de credite limitele sumelor defalcate. Pe baza veniturilor proprii şi a sumelor repartizate de Consiliul Judetean Botoşani, Primarul, în calitatea sa de ordonator principal de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presă locală sau se afişează la sediul Primăriei. Locuitorii pot depune contestaţii în termen de 15 zile de la dat publicării sau afişării acestuia. Consiliul local aprobă proiectul de buget. 6) Ordonatorul principal de credite – primarul, transmite DGFP, bugetul local aprobat 7) DGFP în termen de 10 zile de la primirea bugetelor locale, întocmeşte şi transmite MFP, bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ.
Ministerul Finanţelor Publice
Ordonator principal de credite Primarul
Guvern
Parlament
Autoritatea administraţiei publice locale
Flux informational generat de finantarea cheltuielilor bugetare
1) MFP va înainta Guvernului, până la data de 01.05 obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi următorii 3 ani, împreună cu limitele stabilite pe ordonatorii principali de credite; 2) Guvernul aprobă proiectul de buget până la data de 15.05 şi informează comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale macroeconomice şi ale finanţelor publice; 3) MFP transmite ordonatorilor principali de credite (primarul) , până la data de 01.06, o scrisoare cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern; 4) Până la 15.06, MFP comunică ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli; 5) Ordonatorii principali de credite, depun până la 15.07 la MFP, propunerile pentru proiectul de buget şi anexele sale, pentru anul bugetar următor şi estimările pentru următorii 3 ani; 6) Camera Deputatilor şi Senatul, îşi aprobă bugetele proprii şi le înaintează Guvernului în vederea includerii în proiectul bugetului de stat; 7) Autorităţile administraţiei publice locale transmit MFP propunerile de transferuri consolidate şi de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Utilizarea efectiva a creditelor bugetare si a fondurilor alocate.Plati pentru cheltuieli Potrivit Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale, modificată, completată şi republicată, finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură prin deschiderea de credite
de către ordonatorii principali ai acestora, în limita creditelor
bugetare aprobate prin bugetele locale şi potrivit destinatiei stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective Plăţile pentru cheltuieli prin Trezoreria Finanţelor Publice sunt urmare a deschiderii şi repartizării de credite bugetare. Plăţile se fac în numerar şi prin virament. Finanţarea acţiunilor bugetare se face prin alimentarea contului disponibil al Primăriei deschis la Trezorerie, cu fonduri, la începutul fiecărui trimestru, moment din care ordonatorul principal de credite – primarul poate trece la executarea cheltuielilor în limita cuantumului de credite bugetare aprobate, folosindu-le potrivit destinaţiei acestora, conform clasificaţiei bugetare aprobate, numai pe măsura folosirii resurselor anterioare puse la dispoziţie, cu respectarea necesităţii, oportunităţii şi legalităţii în regim de economicitate a creditelor avansate. Plătile dispuse prin decontare din contul deschis la Trezorerie de instituţie în favoarea agenţilor economici care au livrat diverse bunuri sau pentru lucrările executate şi pentru serviciile prestate de terţăi reprezintă plăti de casa. În această sumă se includ şi sumele virate din contul de finanţare bugetară privind anul curent pentru deschiderea de acreditive, procurarea timbrelor fiscale şi poştale, tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori, virarea de sume altor unităţi pentru excutarea unor operaţiuni de mandat, etc. În cursul execuţiei bugetare se pot înregistra sume reprezentând recuperări din finanţarea bugetară pe anul curent. Plăţile efectuate din mijloace bugetare, mai puţin reîntregirile de sume în contul de finanţare bugetară, sunt cunoscute sub denumirea de plăti nete de casă . Acestea din urmă evidenţiază volumul exact al finanţării bugetare de care a beneficiat Primăria
pentru realizarea acţiunilor programate. Restituirea sumelor în cont reîntregeşte (diminuează) soldul plăţilor de casă şi reconstituie creditele bugetare. Majorarea creditelor bugetare la o subdiviziune unde apar necesităţi, pe seama disponibilităţilor angajate în exerciţiul bugetar la o altă subdiviziune a clasificaţiei se numeşte virare de credite bugetare . Virarea de credite bugetare presupune şi alte condiţii, interdicţii şi restricţii în timp şi spatiu. Se produce doar în semestrul II, III, IV. Este interzisă în semestrul I şi în perioada 15 - 31 decembrie, când are loc încheierea exercitiului bugetar. Numai anumite instituţii şi persoane pot angaja virării de credite bugetare. Ordonatorul principal de credite poate aproba virarea de credite bugetare de la un subcapitol la altul în cadrul aceluiaşi capitol sau de la un articol la altul în cadrul aceluiaşi subcapitol. Pentru activitatea curentă a instituţiei publice, ordonatorul principal poate aproba virări de la un aliniat la altul în cadrul aceluiaşi articol bugetar. Pe parcursul executiei bugetare se pot produce modificări ale creditelor bugetare, modificări asupra cărora se pronunţă cei care au avut responsabilitatea stabilirii creditelor bugetare. Pot apare şi operaţiuni de blocare şi de deblocare ale creditelor bugetare în situaţia când Ministerul Finantelor consideră ca nerealizaţi unii indicatori sau utilizarea nejudicioasă a unor credite aprobate iniţial. Blocarea poate fi stabilită de către organele de control până la intrarea în legalitate. Se pot face blocări în anumite proporţii stabilite în vederea reducerii sau păstrării deficitului bugetar , prin hotărâre a guvernului, prin Legea bugetara anuala sau prin ordonanţe de rectificare. Deblocarea se poate face pe semestrul II sau trimestrul IV prin justificarea cheltuirii în condiţii legale a creditelor pâna la blocare. Deblocări poate face şi ordonatorul principal de credite pentru ordonatorii subordonaţi. Finantarea activităţii (cheltuirea banului public) la Primăria Municipiului Dorohoi se face numai pe baza documentelor justificative precizate de Legea Contabilitătii, Legea Finanţelor, Legea Finaţelor Publice Locale, Legea Administraţiei Publice Locale, Ordine şi instrucţiuni ale ministrului finanţelor publice, alte acte normative în materie, prin ordonatorii de Credite. Efectuarea cheltuielilor se face numai pe bază de documente justificative care să confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea bunurilor materiale,
prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligatiilor bugetare precum şi a altor obligatii. Primarul – ordonatorul principal de credite întocmeşte şi prezintă spre aprobare Consiliului Local , după caz, până la data de 31 mai al anului următor conturile anuale de executie a bugetelor locale , în următoarea structură:
la Venituri --- prevederi bugetare aprobate initial; --- prevederi bugetare definitive; --- încasări realizate;
la Cheltuieli --- credite aprobate initial; --- credite definitive; --- plăti efectuate.
Primăria Comunei Popricani poate contracta împrumuturi interne sau externe pe termen mediu si lung pentru realizarea de investitii publice de interes local precum şi pentru refinantarea datoriei publice locale. În programul de investitii se nominalizează obiectivele de investitii în continuare precum şi obiectivele de investitii noi. Obiectivele de investitii noi se pot asigura integral sau în completare din bugetele locale precum şi din împrumuturi interne şi externe (aprobate de Consiliul Judetean Iasi) sau se pot asigura din transferuri de la bugetul de stat şi din împrumuturi interne şi externe ( cu acordul Ministerului Finantelor Publice, cu sau fără garantia Guvernului). Împrumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor împrumuturi. Ratele scadente, dobânzile şi comisioanele datorate împrumuturilor contractate se prevăd în bugetul local.
