Profesori îndrumători:
Realizator:
Prep. Drd. Sebastian Lazăr Conf. Dr. Gabriel Ştefura Bănci
Grupa: 23; An IV; Specializare: Finanţe-
- Iaşi 2006-
Cuprins Capitolul 1 Organizarea şi funcţionarea la Primăria comunei Filipeşti 1.1. Scurt istoric… ……………………………………………………………………….…..pag.4
1.2.
Obiect
de
activitate……………………………………… activitate………………………………………………………………..….pag.6 ………………………..….pag.6 1.3.
Organizarea
internă
a
primăriei
comunei
Filipeşti………………………….pag.8 1.3.1.Organigrama
Primăriei
comunei
Filipeşti…………………………………pag.8 1.3.2. Structură de personal……………………………………………………. ……pag.8 1.3.3.
Răspu spunderi
şi
competenţe
ale ale
personalului
primăriei……………..pag.10 1.3.4. Relaţii cu terţii………………………………………… terţii……………………………………………………………………pag.18 …………………………pag.18 1.3.5. Evoluţia principalilor indicatori la Primăria com. Filipeşti…………………………………………………………………………………… …....pag.20
Capitolul 2
Fundamentarea indicatorilor financiari la Primăria comunei Filipeşti 2.1.Fundamentarea veniturilor la Primăria com. Filipeşti……………………..pag.25
- Iaşi 2006-
Cuprins Capitolul 1 Organizarea şi funcţionarea la Primăria comunei Filipeşti 1.1. Scurt istoric… ……………………………………………………………………….…..pag.4
1.2.
Obiect
de
activitate……………………………………… activitate………………………………………………………………..….pag.6 ………………………..….pag.6 1.3.
Organizarea
internă
a
primăriei
comunei
Filipeşti………………………….pag.8 1.3.1.Organigrama
Primăriei
comunei
Filipeşti…………………………………pag.8 1.3.2. Structură de personal……………………………………………………. ……pag.8 1.3.3.
Răspu spunderi
şi
competenţe
ale ale
personalului
primăriei……………..pag.10 1.3.4. Relaţii cu terţii………………………………………… terţii……………………………………………………………………pag.18 …………………………pag.18 1.3.5. Evoluţia principalilor indicatori la Primăria com. Filipeşti…………………………………………………………………………………… …....pag.20
Capitolul 2
Fundamentarea indicatorilor financiari la Primăria comunei Filipeşti 2.1.Fundamentarea veniturilor la Primăria com. Filipeşti……………………..pag.25
2.1.1.
Fundamentarea
veniturilor
proprii………………………………………pag.27 2.2. Fundamentarea cheltuielilor la Primăria com. Filipeşti…………………..pag.29 2.2. 2.2.1. 1.
Fund Fundam amen enta tare rea a
chel cheltu tuie ieli lilo lorr
de
pers person onal al
chel cheltu tuiieli elilor lor
mat materi eriale ale
……………………………pag.29 2.2.2 .2.2..
Fund Fundam ame entar ntare ea
şi
servicii………………….pag.34 2.2.3.Fundamentarea cheltuielilor de capital………………………………..pag.39
Capitolul 3 Finanţarea primăriei comunei Filipeşti 3.1. Surse proprii de finanţare………………………………………………………….pag.44 3.2. Surse de finanţare alternative…………………………………………………...pag.45 3.3. Finanţarea bugetară…………………………………………………… bugetară……………………… ………………………………………… …………… pag.47 3.3.1. Utilizarea creditelor bugetare……………………………………………pag.52 3.3.2. Plăţi pentru cheltuielile Primăriei com. Filipeşti prin Trezoreria Finanţelor Publice (Trezoreria Operativă Comunală Bacău Est)…………….pag.54
Capitolul 4 Organizarea evidenţei la primăria comunei Filipeşti 4.1.
Formele
evidenţei
contabile……………………………………………………….pag.58 4.2.
Evidenţa
contabilă
Filipeşti……………………..pag.60
în
cadrul
Primăriei
com.
4.2.1.
Contabilitatea
operaţiunilor
legate
de
finanţare………………….pag.61 4.2.3.
Situaţii
financiare………..
………………………………………………….pag.68
Capitolul 1 Organizarea şi funcţionarea la Primăria comunei Filipeşti 1.1. Scurt istoric
Satul este nucleul de organizare a populaţiei fiind un argument al continuităţii reprezentând o comunitate de agricultori, crescători de animale si meşteşugari, care a exprimat în forma cea mai desăvârşită caracterul sedentar al strămoşilor noştri. Obştea româneasca din perioada de trecere la feudalism si din feudalismul timpuriu este dificil de
reconstituit.
Totuşi
in
comuna
Filipeşti
şi
în
împrejurimi
continuitatea de viata este dovedita pentru perioada feudalismului timpuriu prin aşezarea de la Izvoare - Bahna si Aldesti2 unde s-a descoperit material ceramic de tip Dridu. Ceramica cenuşie din sec VIVII din aceasta aşezare se întâlneşte în toate aşezările din Moldova, încadrate in cultura protodridu sau faza timpurie a culturii Dridu. Cercetările arheologice au dovedit existenta unor aşezări omeneşti pe teritoriul comunei Filipeşti, încă din perioada neolitica, după cum releva şantierele arheologice de la „Budaile Blanariu” sau cele de la „Munteni Catargi” Din izvoarele istorice cunoscute mai târziu
întemeierea
comunei ar fi avut loc in secolul XVII, fiind dovedită prin construcţia bisericii din centrul
satului Filipeşti în jurul căreia s-a format apoi
vatra satului. Analizând resursele locale se constată că nu se dispune de ele, fiind o zonă săracă. Printr-o cercetare amănunţită şi un interes ar putea fi descoperite diverse
resurse
şi metode de dezvoltare
economică a zonei. Ocupaţia de baza a locuitorilor este agricultura , pământul
constituind
sursa de bază a procurării
celor necesare
traiului. Suprafaţa totală a comunei este de 6485 ha, dintre care 5311 ha teren agricol şi 1 174 ha teren neagricol. Pe raza comunei principalele unităţi care deservesc populaţia sunt:
primăria,
şcolile generale din cele opt sate,
cele trei dispensare medicale uman si doua veterinare,
agenţia CEC,
oficiul de poştă,
cooperativa de credit,
un sediu Reiffesen Bank. În anul 2001 în toate cele
opt sate s-a reuşit introducerea
reţelei de telefonie sistem RomTelecom. În plan de desfăşurare se afla si Centrul de zi pentru copii proveniţi din familii defavorizate, ce va oferi adăpost pentru aceştia dar si numeroase locuri de munca ceea ce va determina si o creştere a persoanelor salariate ale comunei, in prezent fiind 2377 restul de 1579 fiind nesalarizaţi. Tot pe teritoriul comunei s-au înfiinţat şi societăţi cu domeniu agricol cum ar fi:AGRICOM SERVICE S.A, LIBERTATEA S.A.,UNIVERSAG SRL, AGROFARMEC SRL. În prezent se află în curs de desfăşurare un proiect, cu finanţare de la SAPARD , de alimentare cu apă potabilă a tuturor localităţilor comunei. La această lucrare, care se află într-un stadiu avansat de execuţie, primăria contribuie cu forţă de muncă pentru săpături şi montaj conductă. Sub directa supraveghere a primăriei, în fiecare duminica se desfăşoară un târg unde producătorii îşi pot vinde mărfurile. Activitatea se desfăşoară într-un târg special amenajat de Primărie. Datorită dezvoltării economico-sociale în profil teritorial, precum şi a investiţiilor în derulare, comuna va prospera şi va căpăta o noua înfăţişare.
Clădiri şi utilităţi aferente Primăriei
În prezent Primăria are în patrimoniu următoarele clădiri:
clădirea Primăriei în care se află birourile;
o clădire pentru Căminul Cultural;
o clădire a bibliotecii;
trei clădiri, foste adăposturi de animale care au aparţinut fostului patrimoniu C.A.P. Filipeşti. Clădirea în care se află birourile este o clădire ridicata in anii
1987, recent renovata, având 220 metri pătraţi. În clădire se află opt birouri, două holuri şi o sală de şedinţe si un centru agricol.
1.2. Obiect de activitate Obiectul de activitate al primăriei com. Filipeşti este stabilit prin legea finanţelor publice locale nr. 45/2003 şi legea nr. 500/2002 privind finanţele publice locale. Principalele responsabilităţi ale primăriei sunt:
a) elaborarea si aprobarea bugetelor locale, in condiţii de echilibru bugetar, la termenele si potrivit prevederilor stabilite prin lege
b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea si încasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale unitarilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, in condiţiile legii;
c) urmărirea si
raportarea execuţiei bugetelor locale, precum si rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar;
d) stabilirea si urmărirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local, inclusiv opţiunea trecerii sau nu a acestor servicii in răspunderea unor agenţi economici specializaţi ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora in beneficiul colectivităţilor locale;
e) administrarea eficienta a
bunurilor din proprietatea publica si privata a unitatilor administrativteritoriale;
f) contractarea
directa de împrumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmărirea achitării, la scadenta, a obligaţiilor de plata rezultate din acestea;
g) garantarea de împrumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmărirea achitării, la scadenta, a obligaţiilor de plata rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;
h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, in condiţii de eficienta;
i) stabilirea opţiunilor si a prioritarilor in aprobarea si in efectuarea cheltuielilor publice locale;
j) elaborarea, aprobarea, modificarea si urmărirea realizării programelor de dezvoltare in perspectiva a unitarilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale;
k) îndeplinirea si a altor atribuţii, competente si responsabilitatea prevăzute de dispoziţiile legale.
1.3.
Organizarea
internă a
primăriei
comunei
Filipeşti 1.3.1.Organigrama Primăriei comunei Filipeşti Primar
Viceprim
Compartiment ul Fianciar
Compartiment ul Urbanism şi autorizări construcţii (UAT)
Compartimen t Protecţie socială
Secretar
Compartimen t Registru agricol cadastru
Compartimen t
1.3.2. Structură de personal În conformitate cu cadrul legal în vigoare, organigrama şi numărul de personal din aparatul propriu al Consiliului local şi al serviciilor publice de specialitate, a fost aprobat de către consiliul local prin hotărârea nr. 2/ 30.01.2004, astfel: - numărul de personal :17 angajaţi dintre care 14 funcţionari publici,conduşi de executivii:primar, viceprimar si secretar
Nr.Crt
0
4.
1 Compartiment amenajarea teritoriului, cadastru, lucrări publice, disciplina in construcţii, administrarea domeniului public si privat Consilier Compartiment de stare civila, asistenta sociala, registru agricol, fond funciar,relaţii cu publicul Referent Referent Compartiment financiarcontabilitate, evidenta veniturilor si cheltuielilor, gestiune, încasări buget Referent
5.
1.
2. 3.
7. 8. 9.
Compartimente funcţii
Clas Grad/treap Nivel a ta studii profesional a 2 3 4
Numă Observaţii r postu ri 5 6 1
I
Principal
M
1
Funcţie publica
2
III III
Superior Principal
S M
1 Funcţie publica 1 Funcţie publica 5
III
Principal
Referent
III
Asistent
6. Referent
III
Principal
M
1 3
M M
1
Compartiment de deservire Muncitor calificat
-
TR.III
Paznic
-
Tr.I
M,G
Guard
-
TR.I
M;
Funcţie publica Funcţie publica Funcţie publica
6 G
G
M;
2 1 1
Funcţie contractuala Funcţie contractuala Funcţie contractuala
0 11
1 Bibliotecar Director cămin
-
TR.I
M
- TR.I
S
1 1
Funcţie contractuala Funcţie contractuala
Din numărul de posturi aprobate, se aprobă un număr maxim de posturi aferente funcţiilor publice, pe categorie, clasa şi grad. Din cei 14 funcţionarii publici unul este cu studii superioare de specialitate (inginer agronom), iar restul de 13 persoane cu studii medii de specialitate.
Perfecţionarea profesională şi specializarea
constituie o preocupare permanentă a conducerii instituţiei pentru întreg personalul. Spun permanent, deoarece la nivelul Primăriei Filipeşti, se constată o stabilitate a salariaţilor, aceasta motivată de imposibilitatea existentei unei alternative, aceştia având domiciliul în comuna Filipeşti, precum şi distantele mari (de 23 km şi 45 km) care despart comuna de principalele zone urbane mai apropiate. Astfel, în fiecare an, conform planificării şi în funcţie de sumele alocate prin bugetul local pentru perfecţionarea şi calificarea profesională 2 -3 salariaţi urmează astfel de cursuri, organizate la nivelul instituţiilor publice de către Centrele de perfecţionare a salariaţilor din administraţia publică.
1.3.3. Răspunderi şi competenţe ale personalului primăriei Atribuţiile consiliului local
Consiliul local are iniţiativa şi hotărăşte în condiţiile legii în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice locale sau centrale. Dintre atribuţiile principale ale consiliului local stabilite prin Legea nr. 215/2001 - Legea administraţiei publice locale, amintim:
alege din rândul consilierilor viceprimarul; stabileşte în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;
aprobă statutul comunei precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului;
aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale în condiţiile legii;
aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de interes local;
administrează domeniul public şi privat al comunei; înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local ;
analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de urbanism ale localităţilor, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii, de interes local şi asigură condiţiile necesare reactualizării acestora, etc. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă
hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau
regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului cere o alta majoritate. Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efect de la data aducerii la cunoştinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării. Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte, sau după caz, în nume propriu pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi pentru hotărârile pe care le-au
votat. După constituire, consiliul local îşi organizează comisii de specialitate , pe principalele domenii de activitate. Consiliul local al comunei Filipesti este format din 13 consilieri aleşi împărţiţi în trei comisii de specialitate:
comisia buget finanţe;
comisia pentru administraţie publica locală, juridică, apărarea ordinii si liniştii publice ,a drepturilor cetăţenilor;
comisia pentru învăţământ, cultura ,sport .
Ei se întrunesc atât în şedinţe ordinare cât şi extraordinare. Atribuţiile primarului
Dintre atribuţiile principale ale primarului , stabilite prin Legea nr. 215 / 2001 - Legea administraţiei publice locale, amintim:
asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor;
asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;
întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;
exercita funcţia de ordonator principal de credite;
asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor;
ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre aprobare consiliului local;
conduce serviciile publice
locale şi asigură
funcţionarea
serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelara; supraveghează realizarea măsurilor de asistentă şi de ajutor social;
îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;
propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama,
statul
de
funcţii,
numărul
de
personal şi
regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate;
răspunde de
inventarierea şi administrarea bunurilor
care
aparţin domeniului public şi privat al comunei, etc. În exercitarea atribuţiilor sale primarul
emite dispoziţii
caracter normativ sau individual. Acestea devin după ce sunt aduse
la cunoştinţa publică
executorii
cu
numai
sau după ce au fost
comunicate persoanelor interesate, după caz. Mandatul primarului este de 4 ani. Referent agent agricol:
participă şi colaborează cu organele sanitar-veterinare la datele privind mişcarea efectivelor de animale;
atunci când este cazul participă la recensământul populaţiei, a animalelor şi a terenurilor de pe raza localităţii;
participă la organizarea şi furnizarea de date pentru evidenţa populaţiei, a întocmirii datelor pentru centrul militar conform registrelor agricole;
participă la întocmirea şi verificarea în teren a dosarelor depuse în vederea acordării ajutorului social conform legii 416/2001;
întocmeşte dările de seamă care conţin date centralizate conform registrului agricol şi le prezintă Direcţiei Judeţene de statistică, răspunzând de legalitatea lor;
sprijină şi colaborează cu organele în drept privind aplicarea legii 18/1991;
eliberează la cerere cetăţenilor adeverinţe de stare materială, componentă familială, certificate de înstrăinare, certificate de partaj, adeverinţe de venit agricol, adeverinţe pentru forţele de
muncă, toate datele fiind preluate din evidenţele registrelor agricole;
eliberează conform H.G. nr. 661 certificatele de producător verificând deţinerea suprafeţelor de teren precum şi existenţa produselor pentru care se solicită eliberarea certificatului de producător;
eliberează bilete de adeverire a proprietăţii animalelor conform evidenţelor înscrise în registrul agricol atât la persoane fizice cât şi persoane juridice;
la începutul fiecărui an deschide dosare noi după nomenclator, leagă, numerotează, sigilează dosarele pentru anul expirat şi le predă pentru inventariere şi depozitare;
sprijină sub îndrumarea Consiliului Local lucrările pentru organizarea stânilor şi văcăritului cu date din registrul agricol, participă efectiv la aplicarea în practică a deciziilor luate în Consiliul Local în acest sens;
împreună cu inginerul de la direcţia agricolă ajută la întocmirea documentaţiilor privind acordarea subvenţiilor de la stat pentru producători agricoli;
îndeplineşte şi alte sarcini trasate de primar şi secretar.
Referent asistent social:
în primul trimestru al fiecărui an, primeşte de la fiecare salariat din serviciile publice ale primăriei dosarele cusute, sigilate şi cu filele numerotate, conform normelor tehnice, le inventariază şi depozitează în camera de depozitare a arhivelor;
urmăreşte
clasarea
documentelor
pe
dosare,
conform
nomenclatorului, în toate compartimentele şi înscrie numărul dosarelor în registrul de intrare ieşire;
răspunde de păstrarea documentelor în arhivă, pregăteşte lucrările de selecţionare a documentelor cu termene expirate şi se îngrijeşte de clasarea acestora pe baza aprobărilor legale;
la începutul fiecărui an leagă dosarele pentru anul expirat, le sigilează, le parafează, numerotează şi le pregăteşte pentru inventariere;
ţine evidenţa minorilor aflaţi în plasament de tip familial, a handicapaţilor cât şi a însoţitorilor (asistenţi personali) şi participă la anchete sociale;
identifică şi întocmeşte dosarul copiilor aflaţi în dificultate;
sesizează Comisia pentru Protecţia Copilului pentru luarea unor măsuri de ocrotire;
îndeplineşte şi alte sarcini legate de asistenţa copiilor; execută dactilografierea lucrărilor referitoare la activitatea de secretariat a primăriei;
întocmeşte procesul verbal al şedinţelor Consiliului Local şi al şedinţelor Primăriei şi se îngrijeşte de transmiterea dispoziţiilor la factorii interesaţi, în lipsa secretarului comunei;
participă şi întocmeşte listele electorale şi la realizarea celorlalte operaţiuni tehnico-materiale impuse de desfăşurarea alegerilor;
întocmeşte toate evidenţele şi execută toate operaţiunile prevăzute de lege pentru recrutarea şi încorporarea tinerilor în vederea satisfacerii stagiului militar, în lipsa secretarului comunei;
instrumentează documentele pentru deschiderea procedurii succesorale, răspunde de temeinicia şi legalitatea certificatelor prezentate conducerii pentru semnat;
este responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
ţine registrul de intrare-ieşire a corespondenţei din Primărie;
îndeplineşte şi alte sarcini trasate de conducerea Primăriei.
Referent inspector specialitate:
sprijină producătorii pentru valorificarea superioară a produselor;
urmăreşte realizarea programelor de îmbunătăţiri funciare, conservarea solurilor şi protecţia mediului;
urmăreşte întocmirea de contracte de arendare;
ţine evidenţa imaşurilor pe sate pentru a regla încărcătura de animale pe hectar, preocupându-se în mod deosebit de ameliorarea şi întreţinerea lor;
asigură consultanţă de specialitate la solicitarea cetăţenilor; în colaborare cu specialiştii centrului agricol, participă la efectuarea reglajelor maşinilor agricole pentru lucrările de semănat, întreţinere şi recoltat;
reprezintă cu delegaţii în instanţă comisia comunală pentru aplicarea legii 18/1991 - republicată şi 1/2000;
duce la îndeplinire orice alte sarcini trasate de conducerea Primăriei.
Referent urbanism şi amenajarea teritoriului(UAT):
urmăreşte
respectarea prevederilor legale privind emiterea
certificatelor de urbanism;
urmăreşte respectarea procedurilor legale privind emiterea autorizaţiilor de construire şi desfiinţare;
cu privire la subiectul disciplinei şi amenajării teritoriului: o
informează primarul, lunar, despre deficienţele constatate şi măsurile luate;
o
în cazurile de eludare a legii, încheie procese verbale de constatare a contravenţiilor cu toate datele din formular şi legea nr. 32/1968 modificată; acestea se vor înainta primarului care va aplica amenda şi va stabili măsurile ce se impun;
o
în cazul în care persoanele sancţionate nu s-au conformat în
termenul
din
dispoziţie
din
procesul
verbal
de
contravenţie sau din somaţie, se va adresa primarului pentru a sesiza instanţa de judecată;
în cazul în care Consiliul Local are investiţii – lucrări publice în derulare, va urmări: o
derularea execuţiei să se facă conform graficelor de execuţie aprobate;
o
participă la verificarea lucrărilor ajunse în faza de terminare a execuţiei;
o
sesizarea eventualelor deficienţe apărute în derularea execuţiei lucrării;
o
participă la recepţia lucrărilor terminate;
participă la recepţie, întocmeşte procese verbale şi determină consumurile normate pentru lucrările de reparaţii curente, capitale la Primărie şi instituţiile subordonate;
întocmeşte dările de seamă statistice privind activitatea de urbanism şi orice alte raportări legate de activitatea de urbanism;
se preocupă în permanenţă de aprofundarea legislaţiei în vigoare privind disciplina în construcţii;
la finele anului execută legarea dosarelor, sigilarea, parafarea, numerotarea şi predarea lor la arhiva unităţii;
duce la îndeplinire orice alte servicii trasate de primarul comunei.
Secretar
participă în mod obligatoriu la şedinţele Consiliului Local;
coordonează compartimentele şi activităţile cu caracter juridic, de stare civilă, autoritate tutelară din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;
avizează proiectele de hotărâre ale Consiliului Local, asumânduşi răspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale;
avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului;
urmăreşte rezolvarea corespondenţei în termenul legal;
asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a Consiliului Local şi efectuarea lucrărilor de secretariat;
pregăteşte lucrările supuse dezbaterii Consiliului Local;
asigură comunicarea către autorităţile, instituţiile şi persoanele interesate a actelor emise de Consiliului Local sau de primar în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu prevede altfel;
asigură aducerea
la
cunoştinţă
publică
a
hotărârilor
şi
dispoziţiilor cu caracter normativ;
eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului Local, în afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii;
legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părţi şi confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale, în condiţiile legii;
poate coordona şi alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, stabilite de primar;
îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local ori de primar din acte decizionale.
1.3.4. Relaţii cu terţii
Furnizori
9
Trezoreia operativă Comunală Bacău 8
7
10
6
Primăria com. Filipeşti
11 Populaţie
Consiliul Judeţean Bacău 5
12
3 1
2 4
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău
Prefectura Bacău
1. Se trimit spre aprobare toate deciziile primarului şi hotărârile Consiliului Local; 2. Aprobările deciziilor primarilor şi dispoziţii guvernamentale de implementat; 3. Anual şi trimestrial se înaintează spre verificare dările de seamă contabile şi anexele prin care sunt justificate cheltuielile, monitorizări ale cheltuielilor de personal, înaintează proiectele bugetelor locale echilibrate si anexele la acestea, pentru anul bugetar următor, precum si estimările pentru următorii 3 ani,etc.
4. Aprobări ale diverselor situaţii financiare; 5. Repartizări de credite bugetare, dispoziţii cu privire la modificările survenite în legislaţie şi diverse situaţii; 6. Anual transmite spre aprobare bugetul de venituri şi cheltuieli şi rectificările operate în cadrul acestuia; 7. CEC – ul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii; Situaţia recapitulativă privind plata salariilor pe luna în curs, întocmită separat pentru fiecare capitol bugetar, Note Justificative pentru cheltuielile efectuate, întocmită pe capitole de cheltuieli; ordine de plată pentru virarea din cont pentru impozitul pe salarii reţinut, a CAS şi CASS şi pentru achitarea furnizorilor şi a terţelor persoane cu care intră în contact primăria în desfăşurarea activităţii sale; cererile trimestriale de credite bugetare; 8. Extrase de cont ce reflectă plăţile efectuate în numele primăriei, informări asupra deschiderii de credite bugetare etc. 9. Solicitări de bunuri şi servicii; 10. Facturi fiscale pentru serviciile prestate; 11. Asigurarea sumelor pentru diversele ajutoare primite de la stat, servicii publice, informări cu privire la noile reglementări legale şi proceduri de operare a acestora etc. 12. Plata impozitelor şi taxelor locale datorate, diverse solicitări şi cereri etc. Conform Legii nr. 215/2001 privind Administraţia finanţelor publice locale raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune si oraşe si autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării si solidarităţii in rezolvarea problemelor
întregului judeţ.
relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale si consiliul
judeţean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
1.3.5. Evoluţia principalilor indicatori la Primăria comunei Filipeşti Bugetul local de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual de către primar în condiţiile legii şi în limita sumelor alocate, înainte de începerea perioadei şi este trimis spre aprobare consiliilor locale. Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate
si
paragrafe,
după
caz.
Cheltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata. Numarul de salariati, permanenti si temporari, si fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecarei institutii publice. Numarul de salariati aprobat fiecarei institutii publice nu poate fi depasit. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, in conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investiţiilor. Programele se aproba ca anexe la bugete. Fondurile externe nerambursabile si împrumuturile interne si externe se cuprind in anexe la bugetele locale si se aproba o data cu acestea.
Structura şi evoluţia veniturilor şi cheltuielilor la primăria com. Filipeşti
Denumirea indicatorului
Realizări
(mii lei )
Realizări
Program
2002 8043532 1939687
2003 6396514 1661142
2004 13307343 2534100
1939687 1607130 1505015 359871 145500 70230 119903 23673 37449
1218755 1128400 1093400 274200 109000 54800 7000 6700 37000
2534100 2110000 1800000 876000 152000 44000 680000 100000
109001
746000
804000
1076932 13082 17681 13501
700000 46000 36200 3500
750000 54000 20000 20000
- alte încasări din impozite directe A2. Alte impozite indirecte Impozitul pe spectacole Alte impozite indirecte - taxe extrajudiciare de timbru B. Venituri nefiscale Vărsăminte de la instit. publice - alte venituri privind circulaţia pe
4180 102115 102115 15245 332557 292712 292712
0 1200 35000 35000 35000 90355 30000 30000
310000 310000 424100 320500 320500
drumurile publice Diverse venituri - venituri din recuperarea chelt. de
39845 2306
60355 4000
103600 -
VENITURI - TOTAL Venituri proprii - total Venituri curente A. Venituri fiscale A1. Impozite directe Impozite si taxe de la populaţie -impozit venit .liber- profes. -impozit pe clădiri pers. fizice -T.M.T. persoane .fizice -imp. pe terenuri pers. fizice -alte imp. si taxe de la populaţie Taxa pt. folosirea terenurilor proprietate de stat Impozitul pe clădiri şi terenuri persoane juridice: - impozit pe clădiri - impozit pe teren Alte impozite directe - T.M.T. persoane juridice
judecată, imputaţii, despăgubiri - venituri din amenzi si alte
4
sancţiuni aplicate, potrivit legii Restituiri de fonduri din finanţarea
350 9530
1500 -
-
bugetara a anilor precedenţi Venituri din concesiuni si din
27659
54.855
103600
închirieri Venituri realizate din valorif.
-
-
-
6080045 3878915 2201130
442387 4508972 1588827 2920145
10595243 4687000
877531
500000
5908243
impozitul pe venit V. Subvenţii primite din bugetul de
-
2264000
-
stat VI. Încasări din rambursarea
-
-
-
8043528 4119368 3821000 298368 310121 50400 259721 625265 -
6396514 6041514 3929443 1312815 581000 15000 20000 -
13307343 9951243 6177000 1717000 1355243 96000 1259243 50000 263133 -
514869
496000
815910
2767
473256
130200 3326100
1524323 4075090
1361597 3314515
2626600 5787000
120653
-
462500
bunurilor fostelor CAP II. Venituri din capital III. Venituri cu destinaţie specială IV. Prelevări din bugetul de stat Cote defal. din impozitul. pe salar. Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale Cote şi sume defalcate din
împrumturilor acordate CHELTUIELI - TOTAL A. Cheltuieli curente Cheltuieli de personal Cheltuieli materiale si servicii Transferuri - transferuri consolidabile - transferuri neconsolidabile - burse - ajutoare sociale - alte ajutoare si indemnizaţii - plăţi efectuate în cadrul prog. de dezvoltare -drepturile asistentului personal pt. copii si adulţi cu handicap - ajutor pt. încălzirea locuinţei B. Cheltuieli de capital 1 I. Servicii publice generale
II. Învăţământ III. Cultură, religie - biblioteca com.
IV. Asistenţă socială, ajutoare şi
1140134
20000
1309243
-
-
-
reabilitare pt. minori cu handicap - ajutor social - servicii publice specializate pentru
625625 -
-
393333 100000
protecţia copilului - drepturile asistentului personal
514869
496000
815910
pt. copii şi adulţi cu handicap - alte acţiuni privind asis. socială V. Servicii şi dezvoltare publica şi
982819
627300
181400
200000 200000 6485 205826 65000 -
0 472000 472000 96000 -
indemnizaţii: - centrul pilot de recuperare şi
locuinţe VI. Acţiuni economice - agricultură şi silvicultură - transporturi şi comunicaţii VII. Alte acţiuni economice VIII. Alte acţiuni - PSI IX. Transferuri către alte bugete X. Împrumuturi acordate EXCEDENT
68208 68208 7817 94684 38000 5
Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor:
Evoluţia veniturilor 6% 41% 53%
2002
2003
2004
Evoluţia cheltuielilor 6% 41% 53%
2002
2003
2004
Capitolul 2 Fundamentarea indicatorilor financiari la Primăria comunei Filipeşti 2.1.Fundamentarea veniturilor la Primăria com. Filipeşti
Cadrul juridic
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.45/2003 privind finanţele publice, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr.9/2005.
Lege nr. 500/2002 privind finanţele publice;
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările ulterioare. Veniturile publice locale constituie resursele băneşti care se
cuvin bugetelor locale şi ale instituţiilor publice de interes local, ale serviciilor publice de interes local şi ale bugetelor proprii ale judeţelor în baza unor prevederi legale. Veniturile sunt grupate, în bugetele anuale cu defalcare trimestrială, într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare, precis determinate în funcţie de provenienţa lor. Resursele financiare ale unităţilor - administrativ teritoriale prezintă o anumită diferenţiere de la o perioadă la alta, însă în general sunt următoarele:
prelevări
obligatorii
către
bugetele
locale
sub
forma
impozitelor si taxelor locale stabilite „în limita şi în condiţiile legii” , de către consiliile locale. Acestea reprezintă ponderea cea mai mare în veniturile proprii locale;
prelevări din bugetul de stat
– cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; - transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat.
Transferuri de la alte bugete;
Donaţii şi sponsorizări;
Alte
surse
locale cum ar fi veniturile din confiscări,
concesionări, închirieri sau valorificări de bunuri sau terenuri proprietate publică sau privată a administraţiilor locale etc.
Clasif Clasifica icarea rea venitu venituril rilor or bug buget etelo elorr locale locale – are la bază o multitudine de criterii folosite de teoria şi practica financiar – bugetară. Sunt câteva criterii de recunoaştere generală cum ar fi : După prevederile clasificaţiei bugetare actuale acestea sunt: -
venituri curent fiscale şi nefiscale;
-
venituri de capital;
-
venitu venituri ri din sume, sume, cote cote defalc defalcate ate şi transf transferu eruri ri cu desti destinaţ naţie ie
specială de la bugetul de stat sau de la alţi ordonatori de credite finanţaţi din bugetul de stat; -
venituri din donaţii şi sponsorizări.
După provenienţa bugetară a veniturilor sunt trei mari categorii de
venituri: din încasări proprii, de la bugetul de stat şi de la alte bugete. -
veniturile administraţiei publice locale sunt acele venituri ce se
prevăd, aprobă şi execută în bugete distincte ale comunelor. Aceste veni venitu turi ri sunt sunt defi defini nite te şi clas clasif ific icat ate e prin prin Ordo Ordona nanţ nţa a de urge urgenţ nţă ă a Guve Guvern rnul ului ui nr.4 nr.45/ 5/20 2003 03 priv privin ind d finan finanţe ţele le publ public ice, e, modi modifi fica cată tă prin prin Ordonanţa de Urgenţă nr.9/2005., separat pentru bugetele proprii ale judeţelor, localităţilor, comunelor, oraşelor şi municipiilor; -
venituri provenite de la bugetul de stat care îmbracă mai multe
forme şi anume: o
venituri din cote defalcate ale bugetului de stat (47%
din impozitul pe venit comune, oraşe şi ş i municipii) o
venituri din sume defalcate din unele venituri ale bugetului
statului(din impozitul pe venit şi din TVA); o
subvenţii primite din bugetul statului pentru investiţii finanţe
parţial din împrumuturi externe; o
veni venitu turi ri prin prin trans transfe feru ruri ri cu dest destin inaţ aţie ie spec specia ială lă de la alte alte
bugete (ministere); -
venituri provenite de la consiliile judeţene. Fund Fundam amen enta tare rea a veni venitu turi rilo lorr buge bugete telo lorr loca locale le se baze bazeaz ază ă pe
constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare
in func funcţi ţie e de ca care re se ca calc lcul ulea ează ză impo impozi zite tele le si taxe taxele le afer aferen ente te,, evalu evaluare area a ser servic vicii iilor lor presta prestate te si a venitu venituril rilor or obţinu obţinute te din ace aceste stea, a, precum si pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, in scopul evaluării corecte a veniturilor. Impozitele si taxele locale se aproba de consiliile locale in limitele si in condiţiile legii. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoan persoanelo elorr fizice fizice si juridi juridice, ce, consil consiliil iile e locale locale aprobă aprobă taxe taxe speci speciale ale.. Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din din ac aces este tea a se util utiliz izeaz ează ă inte integr gral al pent pentru ru ac acop oper erir irea ea chel cheltu tuie ieli lilo lorr efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale, precum si pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere si funcţionare ale acestor servicii. Prin Prin regula regulamen mentul tul aproba aprobatt de consil consiliil iile e locale locale,, judeţe judeţene ne si Consil Consiliul iul General al Municipiului Bucureşti, după caz, se vor stabili condiţiile si sectoarele de activitate in care se pot institui taxele speciale, modul de organizare si funcţionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective, modalităţile de consultare si de obţinere a acordului persoanelor fizice si juridice beneficiare.
2.1.1. Fundamentarea veniturilor proprii În cadrul primăriei com. Filipeşti principala sursă de venituri proprii rezultă din taxele şi impozitele locale a căror valoare este stabilită anual de Consiliul local Filipeşti în concordanţă cu prevederile legale în vigoare şi în funcţie de necesarul cheltuielilor de acoperit. În vede vedere rea a ca calc lcul ulul ului ui veni venitu turi rilo lorr prop propri riii prov proven enit ite e din din taxe taxe şi impozite locale anual se întocmeşte o evidenţă denumită „Contabil oper operat ator or rol” rol” prin prin ca care re se debi debite teaz ază ă pers persoa oane nele le fizi fizice ce şi juri juridi dice ce.. Rezultatele obţinute prin această evidenţă se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli, la capitolul venituri proprii, venituri fiscale. În cazul primăriei com. Filipeşti veniturile proprii fiscale sunt:
* Impozitul pe clădiri de la persoanele fizice ; * Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele fizice; * Impozitul pe teren de la persoanele fizice; * Alte impozite impozite şi taxe de la populaţie - Taxa pe teren; * Impozitul pe clădiri de la persoanele juridice; * Impozitul pe teren la persoanele juridice; * Alte Alte impo impozi zite te dire direct cte e - Ta Taxa xa asupr asupra a mijl mijloa oace celo lorr de tran transp spor ortt deţinute de persoanele juridice; -
Impozitul pe terenul din extravilan;
-
Alte încasări din impozite directe;
* Tax Taxe e şi tari tarife fe pent pentru ru elib eliber erar area ea de lice licenţ nţe e şi autor autoriz izaţ aţii ii de funcţionare; * Taxe de timbru pentru activitate notarială; * Taxe extrajudiciare de timbru. Alături de veniturile fiscale primăria mai încasează o serie de taxe locale care sunt venituri în afara bugetului de venituri şi cheltuieli şi care care sunt folo folosit site e pentru pentru chel cheltui tuieli elile le sale sale propri proprii. i. Acest Acestea ea sunt: sunt: taxă pescuit; -
închirieri cămine culturale;
-
taxă păşune;
-
taxă xerox.
-
2.2. Fundamentarea cheltuielilor la Primăria com. Filipeşti 2.2.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal Cadrul juridic
Ordo Ordona nanţ nţa a de urge urgenţ nţă ă nr. nr. 92/2 92/200 004 4 priv privin ind d regl reglem emen enta tare rea a
drepturilor salariale pentru funcţionarii publici pe anul 2002;
Ordo Ordona nanţ nţa a
de urge urgenţ nţă ă a
Guve Guvern rnul ului ui nr.1 nr.106 06/2 /200 004 4 priv privin ind d
stabilirea indemnizaţiilor aleşilor locali;
Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală;
Hotărârea Consiliului Local nr. 44/2004 privind aprobarea statului
de funcţii al aparatului propriu al Consiliului Local.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.45/2003 privind finanţele
publice, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr.9/2005. Conform legislaţiei în vigoare sistemul de salarizare a funcţionarilor publici are in vedere următoarele: a) creare crearea a premi premisel selor or pentru pentru implem implement entare area a din anul anul 2006 2006 a sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici; b) crearea unei ierarhizări a sistemului de salarizare pe categorii, clase, grade profesionale; c) salarizarea in raport cu activitatea depusa, cu importanta si comp co mple lexi xita tate tea a atri atribu buţi ţiil ilor or si resp respon onsa sabi bili lităţ tăţil ilor or prev prevăz ăzut ute e in fisa fisa postului. Sistem Sistemul ul de sal salari arizar zare e cuprin cuprinde de sal salari ariile ile de baza, baza, sporur sporurile ile,, prem premii iile le,, stim stimul ulen ente tele le si alte alte drep dreptu turi ri.. Gest Gestiu iune nea a sist sistem emul ului ui de sala sa lari riza zare re a func funcţi ţion onar aril ilor or publ public icii se as asig igur ură ă de fiec fiecare are ordo ordonat nator or principal de credite, cu încadrarea in resursele financiare si in numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii.
Salariul de baza se stabileşte in funcţie de nivelul studiilor necesare exercitării funcţiei publice si in raport cu categoria si, după caz, cu gradul profesional al funcţiei publice, precum si in raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central si local. Pentru fiecare grad profesional al funcţiei publice de execuţie se stabilesc trei trepte de salarizare. Pentru rezultate deosebite obţinute in activitatea desfăşurata, ordonatorul de credite poate acorda, in limita a 20% din numărul de posturi corespunzătoare funcţiilor publice, prevăzut in statul de funcţii, un salariu de merit lunar, de pana la 15% din salariul de baza, care face parte din acesta si care constituie baza de calcul pentru sporuri si alte drepturi care se acorda in raport cu salariul de baza. Funcţionarii publici care beneficiază de salariu de merit se stabilesc pentru anul 2005, după aprobarea bugetului anual, pe baza rezultatelor obţinute in activitatea desfăşurata in anul 2004. Funcţionarii publici care absolvesc in cursul anului 2005 o forma de învăţământ superior de lunga sau de scurta durata, încadraţi pe funcţii publice cu nivel de studii inferior, se numesc, prin examen, intro funcţie publica de execuţie, un grad profesional si o treapta de salarizare care sa le asigure acestora o creştere de pana la 15% a salariului de baza avut anterior. Examenul se organizează de autoritatea sau instituţia publica in care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public, pe baza unui regulament cadru aprobat prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Sporuri - funcţionarii publici beneficiază de un spor de vechime in munca de pana la 25%, calculat la salariul de baza corespunzător timpului lucrat in program normal de lucru, astfel: Transele vechime in munca între 3 si 5 ani de la 5 la 10 ani
de
Cota salariul de baza 5% 10%
din
de la 10 la 15 ani 15% de la 15 la 20 de 20% ani peste 20 de ani 25% Sporul corespunzător vechimii in munca se plăteşte cu începere de la data de 1 a lunii următoare celei in care s-a împlinit vechimea in munca, prevăzuta la transa respectiva.
Premii - pentru activitatea desfăşurata funcţionarii publici au dreptul la un premiu anual, egal cu salariul mediu lunar de baza realizat in anul pentru care se face premierea. Premiul anual se plăteşte in luna ianuarie 2006. Funcţionarii publici care nu au lucrat tot timpul anului, premiul anual se acorda proporţional cu perioada lucrata si se stabileşte luându-se in calcul media salariilor de baza realizate in perioada in care au desfăşurat activitate, raportat la 12 luni. Ordonatorii principali de credite pot acorda premii lunare in limita de pana la 10% din cheltuielile cu salariile aferente funcţiilor publice prevăzute in statul de funcţii, din economiile realizate prin reducerea cheltuielilor cu salariile, fără a depăşi valoarea economiilor realizate. Premiile se pot acorda in cursul anului funcţionarilor publici care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate in activitate apreciate ca valoroase. Salariile funcţionarilor publici sunt brute si impozabile, potrivit legii. Data plăţii salariului se stabileşte in conformitate cu prevederile legale in vigoare (salariile în sistemul bugetar se plătesc o dată pe lună în intervalul 5-15 al fiecărei luni, pentru luna anterioară, eşalonarea plăţilor pe zile pentru ordonatorii de credite efectuându-se prin ordinul ministrului finanţelor publice). Salariile funcţionarilor publici se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii de plata ale instituţiei publice. Salariile angajaţilor primăriei com. Filipeşti sunt stabilite anual sau ori de câte ori este nevoie în baza unei dispoziţii emise de primarul comunei (OPC) în funcţie de legislaţia în vigoare la momentul respectiv. Dispoziţia este însoţită de un stat de funcţii, unde pentru
fiecare angajat este specificat salariul de bază (tarifar), urmând ca pe baza acestuia contabilul Consiliului Local Filipeşti să ducă la îndeplinire dispoziţia emisă de primar.
Exemplu de calcul pe salariul unui angajat din primărie Conform statului de funcţii al primăriei com. Filipeşti angajatul care ocupă funcţia de Consilier cu probleme de urbanism şi cadastru, clasa I, grad – superior, treapta a-II-a beneficiază de un salariu de bază, stabilit potrivit O.G. nr. 92/2004, în valoare de:
în perioada 01.01.2005 - 01.09.2005
Sb= 884.84 lei;
în perioada 01.10.2005 – 31.12.2005
Sb= 982.30 lei.
1) Pentru luna noiembrie 2005 salariul de bază angajatului primăriei Sb = 982.30 lei. 2) Funcţionarul ocupă o funcţie publică de conducere pentru care beneficiază de o indemnizaţie de conducere (Ic)– 15% = 15% * 982.30 = 147.00 lei 3) Salariul tarifar (St) = ((1) + (2)/ nr. zile lucrătoare) * nr. zile lucrate Nr. zile lucrătoare = 20 Nr. zile lucrate = 20 St = ((982.30 + 147.00)/20)*20 = 1129.30 lei 4) Vechime în cadrul muncii (35 ani) – conform legii beneficiază de un spor de vechime (Sv)de 25% ( St * 25%) = 1129.30 * 25%; Sv = 282.00 lei 5) Salariu brut = (3) + (4) = 1129.30 + 282.00; Sb = 1411.00 lei Salariile personalului primăriei angajate pe bază de contracte de muncă, pe termen nedeterminat au menţionat salariul de bază prin dispoziţia emisă de primar în temeiul Ordonanţei nr. 9/2005 din 21.01.2005 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2005
personalului bugetar salarizat potrivit O.G. nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr.II la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţie de demnitate publică. Primarul com. Filipeşti primeşte lunar o indemnizaţie stabilită de Consiliul Judeţean Bacău în acord cu Legea nr. 154/1998.
Flux
informaţional
generat
de
fundamentarea
cheltuielilor de personal 4 Primarul Com. Filipeşti(OPC)
1
2
Dep. Contabilitate
3
Trezoreria Operativă Comunală Bacău Est
5
7 6 Casierie
1 – lunar întocmeşte foile colective de prezenţă pe care le trimite spre aprobare primarului; 2 – după verificarea datelor din foile colective de prezenţă primarul le aprobă şi le returnează Dep. Contabilitate; 3 - pe baza foilor colective de prezenţă contabilul întocmeşte statele de plată salariale; - întocmeşte o situaţia recapitulativă privind plata salariilor pe luna în curs, întocmită separat pentru fiecare capitol bugetar;
- o Notă Justificativă pentru cheltuielile salariale, întocmită pe capitole de cheltuieli; - emite un CEC pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii; 4 – înainte cu o zi de plata salariilor contabilul prezintă trezoreriei situaţia recapitulativă, cecul şi nota justificativa pentru controlul corectitudinii acestora; 5- extras de cont; 6- după aprobarea documentelor înaintate de primărie operează plata salariilor, sume ridicate de casierul primăriei; 7- casierul primăriei efectuează plata salariilor, întocmeşte registrul de casă şi îl trimite spre verificare Dep. Contabilitate, care îl şi arhivează.
2.2.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi servicii Cadrul juridic Cheltuielile materiale sunt în principal cheltuieli de întreţinere şi gospodărie a sediilor şi spaţiilor unde îşi desfăşoară activitatea primăria dar şi alte cheltuieli specifice(calificare – specializare personal, protocol, protecţia muncii). Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face în raport cu indicatorii specifici fiecărei acţiuni utilizându-se formulare întocmite de Ministerul Finanţelor, dar şi orice alte date din baza proprie de date. Cheltuielile materiale la primărie sunt înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli întocmit anual şi aprobat prin Hotărârea privind aprobarea bugetului pe anul 2005 (Anexa 14 la buget „Detalierea cheltuielilor”). Cheltuielile materiale sunt limitate de veniturile proprii ale primăriei şi cele alocate de Consiliul Judeţean.
Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire – cuprinde fondurile băneşti necesare pentru buna funcţionare a primăriei
reprezentând plăţile pentru încălzit, iluminat şi forţă motrică, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, alte materiale şi prestări de servicii necesare primăriei. Alineatul 24.01 – Încălzit cuprinde fondurile băneşti necesare
achitării furnizorilor de energie termică, gaze naturale şi combustibil, care se evaluează pe baza devizului întocmit în preţuri curente; -
total suprafaţă radiantă;
-
consumul de agent termic/m cub;
-
număr ore încălzire;
-
tariful pentru l gigcal; Elemente de fundamentare : Încălzire (mc* tarif/mc) * 6 luni; Apă rece (mc * tarif/mc); Gaz metan industrial (mc/ tarif/mc). Alineatul 24.02 – Iluminat şi forţă motrică cuprinde cheltuielile
care se vor efectua pentru plata energiei electrice, evaluate conform devizului: -
număr ore iluminat aparatură;
-
număr corpuri iluminat, aparatură;
-
consum de energie electrică;
-
tarif pentru 1 kw.
Elemente de fundamentare : Energie electrică livrată (nr kw * tarif 1 kw) Materiale – tuburi neon, becuri, materiale electrice diferite, cabluri, prize.
Cheltuieli pentru iluminat = nr. ore iluminat şi funcţionare aparatură* iluminat*
nr. consum
corpuri energie
electrică/corp/oră * tarif kw
Alineatul 24.03 – Apă, canal, salubritate cuprinde fondurile
băneşti pentru plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi gunoi, evaluându-se conform devizului:
-
consum apă;
-
tariful pentru l de apă potabilă;
-
tariful pentru servicii de canalizare;
-
tariful pentru servicii de salubritate.
Elemente de fundamentare: Apă rece menajeră (mc*tarif/mc); Gunoi (tone); Canal (mc).
Cheltuieli
cu
apă,
canal, salubritate
= consum
de
apă*tarif/mc+tarif canalizare+tarif salubritate.
Alineatul 24.04 – Poştă, telefon, telex, radio, televizor
cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio şi a cheltuielilor pentru corespondenţi care se evaluează conform devizului: -
cheltuieli cu corespondenţa poştală internă şi externă;
-
număr minute convorbiri şi alte servicii telefonice;
-
tariful pentru abonament servicii telefonice,telex ,fax, alte servicii; tariful pentru abonament radio şi TV.
-
Se ţine cont de nr. posturi telefonice, cheltuieli cu abonamentele telefonice, cheltuieli aferente minutelor vorbite, materiale pentru corespondenţă.
Alineatul 24.05 – Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti
necesare achiziţionării rechizitelor de birou şi se evaluează conform borderoului: - se evaluează în funcţie de necesarul de rechizite de birou şi imprimate tipizate. Baza de calcul o constituie execuţia anului precedent; Specificaţie : hârtie de scris, dosare, pixuri, formulare tipizate, alte materiale.
Alineatul 24.06 –
Materiale pentru curăţenie cuprinde
fondurile băneşti necesare achiziţionării de materiale pentru curăţenie, evaluate conform devizului : -
tipuri de materiale de curăţare necesare (săpun, detergenţi, dezinfectanţi, perii, găleţi);
-
cantitate (buc, kg, l);
-
preţul unitar.
Cheltuieli materiale pentru curăţenie = cantitate * preţ unitar.
Alineatul 24.07 – Alte materiale şi prestări de servicii cuprinde
costul serviciilor de deratizare şi dezinsecţie, materiale pentru apărarea locală antiaeriană şi prevenire incendiilor, materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi, servicii prestate de gardieni publici şi alte cheltuieli de întreţinere a maşinilor de calcul de birou, de multiplicat, a maşinilor de scris, care se evaluează conform devizului:
Articolul 25 - Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional
cuprinde
fondurile
băneşti
necesare
pentru
achiziţionarea
de
carburanţi şi lubrifianţi pentru autovehicule, piese de schimb şi diverse alte materiale pentru întreţinerea mijloacelor de transport şi a utilajelor, conform devizului: Cheltuieli cu carburanţi şi lubrifianţi (cant. * nr luni*tarif/l) Cheltuieli cu piese de schimb pentru autovehicule
Articolul 27 – Reparaţii curente cuprinde fondurile băneşti pentru
efectuare reparaţiilor bunurilor fixe din patrimoniul primăriei conform devizului pentru reparaţii curente
Articolul 28 – Reparaţii capitale se fundamentează pe baza
devizelor pentru reparaţii capitale la imobilele institutului, la perioadele stabilite prin actele normative.
Articolul 30 – Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare
desfăşurării
unor
acţiuni
pentru
calificarea,
perfecţionarea
şi
specializarea profesională a salariaţilor, cheltuielile de protocol, cheltuieli ocazionate de protecţia muncii şi alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.
Exemplu de calcul cheltuieli materiale Pentru anul 2005 primăria com. Filipeşti are înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli materiale şi servicii (folosind ca bază de calcul consumurile înregistrate în anul precedent)în valoare de 20000 lei. In ceea ce priveşte cheltuielile pentru întreţinere şi
gospodărie primăria estimează pentru anul 2005 următoarele:
Încălzit – pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie,
ianuarie, februarie, martie se estimează un consum de 10.000 mc; tarif/mc = 0.5lei/mc.
Încălzire = (10.000 mc * 0.5lei/mc) * 6 luni = 30000 lei Apă rece = (1000 mc * 3.5 lei/mc)= 3500 lei Gaz metan industrial = 3500 mc * 0.4 lei/mc = 1400 lei Total ch. = 34.900 lei
Materiale pentru curăţenie
Detergenţi = (20 kg * 1.5 lei/kg)*12 luni= 360lei Săpun =( 100 buc* 0.6lei/buc)* 12 luni =720 lei Mături = 20 buc*5 lei/buc = 100 lei Praf de curăţat = (35 cutii * 1.7 lei/cutie)* 12 luni = 714 lei Clor = (40 l * 1.9lei/l)* 12 luni= 912 lei Alte materiale = 500 lei Total ch. de curăţenie = 3306l ei
Furnituri de birou
Hârtie de scris = 100 topuri*10lei/top = 100lei Dosare = 200 buc * 0.23 lei/buc= 46lei Pixuri = 100 buc * 1 lei/buc = 100 lei Formulare tipizate = 50 buc* 10 lei/buc = 500 lei
Alte materiale = 700 lei Total ch furnituri de birou = 2346 lei
Alte materiale şi prestări servicii
Cost serviciu de deratizare şi dezinsecţie = 400 lei Soluţii pentru dezinsecţie = 600 lei Plata serviciilor de întreţinere a maşinilor de calcul, de scris şi multiplicat = 1000lei Componente electrice şi electronice = 2000 lei Dischete, cd-uri, toner imprimantă = 2500 lei Total cheltuieli = 6500 lei
Poştă, telefon, telex,radio, televizor
Ch. cu abonamentele telefonice = 10000lei Ch. aferente minutelor vorbite = 30000 lei Materiale pentru corespondenţă = 5000 lei Total ch.= 45000 lei
Iluminat şi forţă motrică Consum mediu lunar = 3500 kw, Tarif/kw = 0.4 lei Ch. iluminat anual = (3500 kw*12 luni) * 0.4 lei/kw = 19200 lei
Apă , canal, salubritate
Apă rece menajeră = 3000mc*1.5lei/mc= 4500 lei Gunoi = 50 t*1lei/t = 50 lei Canal = 1000 mc * 2 lei/mc = 2000 lei Total ch. = 6550 lei TOTAL CH. INTREŢINERE SI GOSPODARIE = 11785 LEI
2.1.3.Fundamentarea cheltuielilor de capital
Cadrul juridic
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.45/2003 privind finanţele publice, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr.9/2005.
Lege nr. 500/2002 privind finanţele publice;
Legea 189/1998 privind finanţele publice locale. Cheltuielile pentru investiţiile comunelor, şi ale instituţiilor şi
serviciilor publice de subordonare judeţeană şi locală, care se finanţează, potrivit legii, din bugetele locale şi din împrumuturi, se înscriu în programul de investiţii al fiecărei unităţi administrativteritoriale, care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. Obiectivele
de
investiţii
şi
celelalte
cheltuieli
asimilate
investiţiilor se înscriu în programul de investiţii, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare
privind
necesitatea
şi
oportunitatea
efectuării
cheltuielilor de investiţii, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale. Ordonatorii
principali
de
credite
stabilesc
priorităţile
în
repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinaţie, asigurând, totodată, utilizarea raţională şi eficientă a acestor fonduri, precum şi realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate. În programul de investiţii se nominalizează obiectivele de investiţii în continuare, precum şi obiectivele de investiţii noi. În programele de investiţii se cuprind într-o poziţie globală, sub denumirea alte cheltuieli de investiţii: achiziţiile de imobile; dotările independente; cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate şi a studiilor de fezabilitate, aferente obiectivelor de
investiţii noi; cheltuielile de proiectare şi de execuţie privind consolidările şi intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale: cutremure, inundaţii, alunecări, prăbuşiri şi tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum şi alte cheltuieli legate de realizarea investiţiilor lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanţă, asistenţă tehnică şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor -, potrivit legii. Poziţia globală se detaliază prin liste separate de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea şi alţi indicatori caracteristici unor asemenea investiţii, şi se aprobă de către consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, o dată cu bugetul local. Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, a căror finanţare se asigură integral sau în completare din bugetele locale, precum şi cele din împrumuturi interne şi externe, contractate direct de autorităţile administraţiei publice locale, se aprobă, după caz, de către consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, a căror finanţare se asigură în completare din transferuri de la bugetul de stat în condiţiile legii precum şi integral sau în completare din împrumuturi externe garantate de Guvern se aprobă, cu acordul prealabil al Ministerului Finanţelor, de către: 1. consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru investiţiile proprii şi pentru cele ale instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei şi 80 miliarde lei; 2. consiliile locale ale municipiilor, pentru investiţiile proprii şi pentru cele ale instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei şi 45 miliarde lei;
3. consiliile locale ale oraşelor, pentru investiţiile proprii şi pentru cele ale instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei şi 35 miliarde lei; 4. consiliile locale ale comunelor şi cele ale sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru investiţiile proprii şi pentru cele ale instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea lor, a căror valoare este cuprinsă între 2 miliarde lei şi 25 miliarde lei. Ordonatorii principali de credite, conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală, care au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite pentru investiţiile proprii a căror valoare nu depăşeşte 2 miliarde lei, aprobă documentaţiile tehnico-economice, cu avizul prealabil al consiliului local, judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz. Documentaţiile
tehnico-economice
pentru
obiectivele
de
investiţii noi, ale căror valori depăşesc plafoanele maxime prevăzute la alin. (6), se aprobă de către Guvern. Documentaţiile tehnico-economice pentru investiţiile destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acţiuni accidentale şi de calamităţi naturale, elaborate şi avizate potrivit dispoziţiilor legale, precum şi notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiţii cuprinse în poziţia globală alte cheltuieli de investiţii se aprobă de către ordonatorii principali de credite. După
aprobarea
documentaţiilor
tehnico-economice
se
realizează actualizarea valorii totale a fiecărei investiţii, potrivit evoluţiei indicilor de preţuri, se face pe răspunderea şi cu aprobarea fiecărui ordonator de credite în calitate de investitor. Valoarea obiectivelor de investiţii noi, după caz, a investiţiilor destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acţiuni accidentale şi de calamităţi naturale, ale căror documentaţii tehnicoeconomice au fost aprobate potrivit competenţelor prevăzute în
prezentul articol, este estimativă până la contractarea execuţiei lucrărilor, conform prevederilor legale privind achiziţiile publice. Cheltuielile de capital se prind în bugetul de venituri şi cheltuieli ca anexă la acesta. Anexa poartă denumirea de Listă obiectivelor de investiţie (Anexa nr. 1), iar investiţiile sunt structurate pe capitole (A, B, C) şi este înaintat Consiliului Local pentru aprobare. Sumele înscrise în lista de investiţii nu trebuie să le depăşească pe cele înscrise în buget.
Exemplu de calcul cheltuieli de capital Pentru anul 2005 Primăria com. Filipeşti are 3 obiecte de investiţii majore în valoare totală de 5811.24 lei. A.
Lucrări în continuare „ Şarpantă şcoală Filipeşti” = 5281.39 lei Surse de finanţare : •
fonduri proprii = 0
•
credite bancare interne = 0
•
credite bancare SAPARD neramb. = 985.90 lei
Total alocaţii bugetare = 266.40 lei – din care de la bugetul local = 266.40 lei B.
Lucrări noi -„Extindere spaţiu şi modernizare sediu Primărie” = 492.46 lei Surse de finanţare : •
fonduri proprii = 29.65 lei
•
credite bancare interne = 123.55 lei
•
credite bancare SAPARD neramb. = 0 lei
Total alocaţii bugetare = 339.26 lei – din care de la bugetul local = 339.26 lei
C. Alte lucrări de investiţii „Achiziţionare laptop şi staţie de amplificare” = 37.39 lei Surse de finanţare : •
fonduri proprii = 0
•
credite bancare interne = 0
•
credite bancare SAPARD neramb. = 0
Total alocaţii bugetare = 37.39lei – din care de la bugetul local = 32.39 lei şi pe seama subvenţiilor din bugetul de stat = 5.00 lei
Capitolul 3 Finanţarea primăriei comunei Filipeşti 3.1. Surse proprii de finanţare Primăria comunei Filipeşti are drept surse proprii de finanţare următoarele categorii de venituri:
1. Venituri curente
a) Venituri fiscale: ☺Impozite directe: * Impozitul pe clădiri de la persoanele fizice ; * Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele fizice; * Impozitul pe teren de la persoanele fizice; * Alte impozite şi taxe de la populaţie - Taxa pe teren; * Impozitul pe clădiri de la persoanele juridice; * Impozitul pe teren la persoanele juridice; * Alte impozite directe - Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele juridice; -
Impozitul pe terenul din extravilan;
-
Alte încasări din impozite directe;
☺
Impozite indirecte:
* Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare; * Taxe de timbru pentru activitate notarială; * Taxe extrajudiciare de timbru.
b) Venituri nefiscale: * Alte venituri privind circulaţia pe drumurile publice; * Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate, potrivit dispoziţiilor legale; * Venituri din concesiuni şi închirieri; * Încasări din alte surse.
2. Venituri din sume, cote defalcate şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat sau de la alţi ordonatori principali de credite finanţaţi din bugetul de stat * Cote defalcate din impozitul pe venit; * Sume defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale; *Sume alocate de consiliul judeţean pentru echilibrarea bugetelor publice;
* Sume defalcate din TVA pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat, creşe, centre judeţene şi locale de consultanţă agricolă, drumuri judeţene şi comunale şi pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului; * Subvenţii primite de bugetele locale pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism.
3.2. Surse de finanţare alternative
Pentru anul 2005 Primăria comunei Filipeşti a avut două surse alternative de finanţare şi anume un credit bancar şi a beneficiat de o finanţare pe bază de proiecte (un program de finanţare externă – Sapard)
Creditul bancar – reprezintă o alternativă a comunităţilor locale de rezolvarea a unor probleme legate de dezvoltarea legală. Cadrul legal de contractare a creditelor bancare este asigurat de O.U.G. nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, Legea datoriei publice nr.313/2004 şi H.G. 158/2005 privind constituirea , stabilirea competenţei şi competenţelor Comisiei de Autorizare a împrumuturilor locale. O.U.G. nr. 45/2003 prevede în mod expres: „consiliile locale şi judeţene pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu şi lung, pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale”. Consiliile locale şi judeţene hotărăsc, la propunerea ordonatorului de credite, contractarea sau garantarea de împrumuturi, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor ce îl compun.
Consiliile
locale
şi
judeţene
pot
garanta
angajarea
de
împrumuturi interne fără garanţia statului, cu aprobarea Comisiei de Autorizare
a
împrumuturilor
locale,
comisie
constituită
din
reprezentanţi ai MFP (4 membri), MAI (2 membri) şi ai structurilor asociative ale administraţiei publice locale (3 membri), respectiv Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România şi asociaţia Comunelor din România. Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor de plată, interne sau externe ale autorităţii administraţiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piaţa internă şi externă de capital. Instrumentele publice locale sunt: - titluri de valori; - împrumuturi de la societăţile comerciale bancare sau de la alte instituţii de credit. Garantarea împrumuturilor – împrumuturile contractate de unităţile administrativ teritoriale sunt garantate de către acestea prin venituri proprii(impozite, taxe, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat etc.) garantarea prin venituri proprii devine valabilă şi se aplică din momentul acordării garanţiei. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat sau garantat, depăşeşte limita de 20% din totalul veniturilor proprii.
3.3. Finanţarea bugetară Folosirea fondurilor din bugetele publice prin punerea lor la dispoziţia ordonatorilor principali de credite bugetare şi apoi la ceilalţi
ordonatori subordonaţi este un act de răspundere ce se face cu respectarea şi îndeplinirea anumitor cerinţe (reguli, principii) :
Cheltuielile pot fi înscrise sau/ şi efectuate din bugetele publice
numai dacă sunt prevăzute în mod expres în acte normative ori autorizări specifice date în baza Legii Finanţelor publice;
Exercitarea unui control financiar preventiv riguros în legătură cu
necesitatea, oportunitatea şi aplicarea unui regim sever de economii în toate sectoarele de activitate;
Fondurile nu se acordă în mod automat, ci numai daca sumele
acordate anterior sunt justificate şi în raport cu nivelul de realizare a indicatorilor bugetari;
Acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse
la dispoziţie din bugete, în intenţia asigurării funcţionalităţii pentru care au fost create instituţiile. Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza bugetelor publice ca balanţe financiare aprobate la dispoziţia consumatorilor de fonduri autorizaţi (ordonatori de credite bugetare) pentru destinaţii bine stabilite, ca expresie a nevoilor acestora. Finanţarea bugetară se derulează diferit la bugetele statului faţă de cele locale, fapt care generează în plan procedural diferenţe de metode, acte necesare, fluxuri informaţionale etc , finanţarea bugetară având drept susţinere metodologică normele MFP privind organizarea şi funcţionarea Trezoreriei. Trezoreria Finanţelor Publice are drept răspundere principală în materie bugetară, execuţia de casă a veniturilor şi cheltuielilor din bugetele publice. In acest sens, la nivelul unităţilor operative pentru execuţia de casă a cheltuielilor sunt derulate procedee şi operaţiuni privind plăţile din bugetele publice în compartimentele(servicii sau
birouri de control) şi evidenţa cheltuielilor, şi uneori casierie tezaur şi contabilitate decontări. Ca tehnică bugetară, deschiderea şi repartizarea de credite bugetare poate fi urmărită din două perspective, în două momente distincte dar succesive, ale finanţării: deschiderea de credite bugetare şi repartizarea de credite bugetare. Deschiderea de credite bugetare reprezintă autorizaţia pe care instituţia care gestionează bugetul public către unitatea operativă a Trezorerie Fineţelor Publice din Bucureşti prin care se dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă din contul bugetar în contul ordonatorului de credite bugetare(la solicitarea acestuia). La unitatea operativă a Trezoreriei din capitală sunt deschise conturi atât pe fiecare buget public al statului cât şi pentru ordonatorii de credite bugetare cu sediul în localitate.
Finanţarea din bugetele de stat
OPC – Preş Consiliului judeţului Bacău
MFP Cerere de deschidere credite bugetare 3 ex. + Notă justificativă + Dispoziţie bugetară de repartizare 1 ex.
Primăria Com. Filipeşti
1.
Trezoreria jud. Bacău
Informarea primăriei cu privire la alimentarea contului său
Trezoreria Operativă Comunală Bacău Est
Preş. Consiliului Judeţean Bacău întocmeşte trimestrial o cerere de deschidere de credite bugetare In 3 ex. pe care o înaintează MFP. Alături de această cerere se întocmeşte o notă justificativă
care cuprinde referiri la cheltuielile bugetare aprobate de la începutul anului; referiri la creditele bugetare deschise (cumulat de la începutul anului) etc. şi dispoziţie bugetară de repartizare a sumelor pe fiecare ordonator în parte. 2. în cadrul MFP se efectuează analiza şi controlul documentelor înaintate de OPC; după verificare MFP consemnează deschiderea de credite bugetare pe numele OPC (1 ex din cerere), efectuează deschiderea de credite şi anunţă OPC despre deschiderea de credite şi repartizarea acestora. 3.
1 exemplar din cererea de credite este înaintat de MFP trezoreriei jud. Bacău care operează sumele din contul de disponibil al bugetului de stat şi transmite unităţii teritoriale la care are deschis contul OPC dispoziţia de repartizare de credite pe ordonatori.
4. Unitatea
teritorială
a
trezoreriei
alimentează
conturile
ordonatorilor conform dispoziţiei de repartizare şi informează ordonatorii cu privire la alocarea disponibilităţilor din contul ordonatorilor.
Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea de mijloace băneşti sau alocarea de fonduri. Deosebirea între finanţarea din bugetul de stat şi cea din bugetele locale constă în aceea că acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilităţilor existente în cont. Primăria are deschis la unitatea teritorială a Trezoreriei ( Trezoreria Operativă Comunală Bacău Est) conturi de disponibil în care sunt consemnate încasările din venituri proprii şi cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare ( sume defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat şi transferuri din acelaşi buget în completare). Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale aparţine ordonatorului principal de credite bugetare (OPC - primarului). Acesta stabileşte
trimestrial, cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu, avându-se în vedere propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii şi transferul din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acoperă plăţile respective. Primarul comunei determină cuantumul creditelor bugetare, în limita cărora urmează a se deschide creditul bugetar pentru trimestrul respectiv pe baza unei „cereri de deschidere de credite bugetare”, luând în calcul o serie de elemente precum: soldul la începutul anului; veniturile proprii la bugetul local prevăzute a se încasa de la începutul anului; cheltuieli care urmează a se efectua în trimestrul de referinţă; credite bugetare deschise de la începutul anului etc. Acest document se întocmeşte în 2 exemplare la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local şi este înaintat compartimentului specializat în gestiunea respectivului buget local, unde se fac verificări în ceea ce priveşte corectitudinea cererii şi încadrarea sumelor solicitate în prevederile bugetului local aprobat anual cu repartizarea pe trimestre cu acoperire din venituri proprii şi subvenţiile ce urmează a fi alocate de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii pentru trimestrul respectiv. După verificare, primarul trimite, către Trezoreria Operativă Comunală Bacău Est, o „comunicare de deschidere de credit” în care se precizează următoarele : trimestrul
pentru care se solicită
deschiderea de credite bugetare, instituţia de administraţie publică pe seama căreia se face deschiderea de credite, suma solicitată, capitolul de cheltuieli , contul în care urmează să apară suma, structura cheltuielilor (curente, de personal şi materiale, de capital). În acelaşi timp primarul repartizează credite bugetare pe seama instituţiilor subordonate, finanţate din bugetul local, prin întocmirea unei „dispoziţii bugetare” pe capitol de cheltuieli cu defalcare pe categorii de cheltuieli care se prezintă o dată cu „comunicarea de deschidere a creditelor”.
Flux informaţional generat de finanţarea din bugetele locale
OPC – Primarul com. Filipeşti
Cerere de deschidere de credite bugetare Comunicare de deschidere de credite
Dispoziţii bugetare de repartizare
Compartiment de specialitate în gestiunea bugetului local din cadrulTrezoreria DGFP- Bacău Operativă Comunală Bacău Est
Cont Buget Local
Trezorerie Bacău Cont Primăria com. Filipeşti (OPC)
Informare asupra deschiderii creditului bugetar trimestrial
OTC
Cont OTC
Primarul înaintează trimestrial cererea de deschidere a creditelor bugetare Compartimentului de specialitate în gestiunea bugetului local din cadrul DGFP- Bacău 2. Compartimentul de specialitate verifică documentaţia şi analizează situaţia veniturilor proprii ale primăriei; 1.
55
După aprobarea cererii de credite DGFP, întocmeşte documentaţia necesară pentru deschiderea de credite bugetare şi înaintează dispoziţia de plată Trezorerie Operative Comunale Bacău Est, pentru operarea plăţii; 4. Trezoreria operează trecerea sumelor de bani aferentă creditului din contul de disponibil al bugetului local în contul Primăriei şi informează primăria asupra existenţei de disponibilităţi în cont; 5. Pe baza dispoziţiei bugetare de repartizare întocmită de primar, trezoreria operează şi alimentează cu sumele de bani aferente conturile ordonatorilor subordonaţi (!atenţie în administraţie nu există relaţii de subordonare între ordonatorii implicaţi) 6. trezoreria informează ordonatorii de credite subordonati de alimentarea conturilor lor de disponibil. 3.
După aprobarea cererii de credite DGFP, întocmeşte documentaţia necesară pentru deschiderea de credite bugetare şi înaintează dispoziţia de plată Trezorerie Operative Comunale Bacău Est, pentru operarea plăţii; 4. Trezoreria operează trecerea sumelor de bani aferentă creditului din contul de disponibil al bugetului local în contul Primăriei şi informează primăria asupra existenţei de disponibilităţi în cont; 5. Pe baza dispoziţiei bugetare de repartizare întocmită de primar, trezoreria operează şi alimentează cu sumele de bani aferente conturile ordonatorilor subordonaţi (!atenţie în administraţie nu există relaţii de subordonare între ordonatorii implicaţi) 6. trezoreria informează ordonatorii de credite subordonati de alimentarea conturilor lor de disponibil. 3.
56
Consiliul Local Filipeşti Către, Trezoreria Bacău Vă rugăm ca începând cu trim. I să se deschidă credite din buget în contul 4455030 în suma de 134.157 lei care se defalcă astfel: d o C
Categoria de cheltuieli
01 Cheltuieli curente 10 Cheltuieli de personal 20 Cheltuieli bunuri si servicii
Cont cap. 025102 22.576 22.576
Cont cap. 025502
Cont cap. 026502 100.000 100.000
Cont cap. 026702 1.411 1.411
Cont cap. 026802 10.000 10.000
Total buget 133.987 133.987
Consiliul Local Filipeşti Către, Trezoreria Bacău Vă rugăm ca începând cu trim. I să se deschidă credite din buget în contul 4455030 în suma de 134.157 lei care se defalcă astfel: d o C
Categoria de cheltuieli
01 Cheltuieli curente 10 Cheltuieli de personal 20 Cheltuieli bunuri si servicii 51 Transferuri 70 Cheltuieli capital 30 Ramb. credite dobânzi şi comisioane
Cont cap. 025102
Cont cap. 025502
Cont cap. 026502
22.576 22.576
Cont cap. 026702
100.000 100.000
1.411 1.411
Cont cap. 026802
Total buget
10.000 10.000
133.987 133.987
170
Ordonator de credite,
170
Şef compartiment financiar contabil
57
3.3.1. Utilizarea creditelor bugetare Creditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite de finanţare în care trebuie să se încadreze ordonatorii de credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli justificate. După deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul să dispună de mijloace băneşti în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în bugetele lor. Efectuarea de cheltuieli bugetare la instituţii impune respectarea unor reguli precizate în prevederile legislaţiei finanţelor publice şi
3.3.1. Utilizarea creditelor bugetare Creditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite de finanţare în care trebuie să se încadreze ordonatorii de credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli justificate. După deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul să dispună de mijloace băneşti în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în bugetele lor. Efectuarea de cheltuieli bugetare la instituţii impune respectarea unor reguli precizate în prevederile legislaţiei finanţelor publice şi anume:
Utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin
bugetul de venituri şi cheltuieli în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru;
Utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli
legal aprobate (fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea ei din bugetul public);
Aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul şefului
departamentului financiar – contabil(sau a înlocuitorului legal). Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite etape tehnice şi anume: angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata. Utilizarea propriu – zisă a creditelor bugetare se realizează prin plăţi în numerar (salarii, burse, avansuri în contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite personalului) şi în conturi bancare ( în cazul relaţiilor cu terţe persoane juridice – achitarea de furnizori, plăţi către bugetele publice etc.). Eliberarea de sume (cu sau fără numerar) din conturile trezoreriei, ale primăriei reprezintă din punct de vedere al execuţiei de casă a bugetelor, plăti de casă sau utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru o anumită perioadă de timp.
Pe parcursul execuţiei financiar – bugetare pot apare cazuri când ordonatorii de credite recuperează sume din plăţile efectuate anterior (facturare la preţuri mai mari decât cele convenite şi contractuale etc.). Dacă aceste sumele provin din finanţarea anului curent, se depun de instituţii în contul de la trezorerie diminuând, în mod corespunzător plăţile de casă deci reîntregind creditele bugetare, operaţiune cunoscută şi sub denumirea de reconstituire a creditelor bugetare. În aceste împrejurări , în planul consemnărilor informaţionale se foloseşte termenul de plăţi nete de casă (diferenţa între plăţile de casă şi sumele apărute în contul din operaţiunile menţionate) care au şi sensul de mărime exactă a finanţării ordonatorilor de credite bugetare. Primarul comunei se justifică fată de instituţiile financiare (care răspund de gestiunea bugetelor publice) pentru sumele primite prin conturile de execuţie bugetară. Pe baza acestor conturi, instituţiile
financiare de specialitate preiau în evidenţa lor cheltuielile efectuate primărie. Pe parcursul execuţiei financiar – bugetare pot avea loc retrageri de credite bugetare aprobate în cazul renunţării la unele acţiuni sau din alte motive, operaţiune care are loc prin folosirea dispoziţiei bugetare de retragere (la iniţiativa ordonatorilor ierarhic superiori). Realizarea de noi acţiuni sau activităţi neprevăzute în etapa elaborării proiectelor de bugete, conduce în practica bugetară la alte modalităţi tehnice de lucru în care sunt utilizate disponibilităţile de credite bugetare rezultate din bugete (inclusiv de venituri şi cheltuieli la instituţii) sau alocarea de mijloace băneşti suplimentare din fondul de rezervă bugetară sau fondul de intervenţii (de la dispoziţia guvernului). În prima situaţie, primăria îşi analizează economiile realizate în bugetele de venituri şi cheltuieli, stabilind suma ce urmează a fi acordată pentru acoperirea nevoilor suplimentare. Majorarea creditelor bugetare la anumite subdiviziuni la bugetul de
venituri şi cheltuieli se mai realizează în cursul execuţiei bugetare, prim efectuarea de virări de credite bugetare. Virarea de credite bugetare este condiţionată în primul rând de existenţa unor economii la alte subdiviziuni de cheltuieli bugetare şi aceasta pentru a nu afecta realizarea acţiunilor la subdiviziunea de unde se preiau banii. Tot în acest sens, există o serie de condiţionări precum: aprobarea să fie acordată începând cu trimestrul III al fiecărui an înainte de angajarea cheltuielilor ; disponibilităţile utilizate să nu provină de la creditele bugetare prevăzute pentru cheltuielile de personal, reparaţii capitale sau din fondul de rezervă bugetară şi să nu conducă la majorarea creditelor bugetare aprobate pentru primărie; să nu aibă ca efect majorarea sumelor prevăzute pentru completarea resurselor proprii ale unor instituţii de stat. Aprobarea virării de credite bugetare este de competenţa MFP şi ordonatorilor de credite bugetare în anumite limite în raport cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Primarul poate aproba virări de credite bugetare între subcapitolele aceluiaşi capitol de cheltuieli (pe care îl gestionează) precum şi între articolele aceluiaşi capitol de cheltuieli. De asemenea, pentru activităţile proprii ale primăriilor, pot aproba virări de credite bugetare de la un alineat la altul în cadrul aceluiaşi articol de cheltuieli. Sunt interzise virările de credite bugetare în situaţii precum: hrană, salarii, investiţii şi reparaţii capitale în primul semestru al anului bugetar şi în perioada 15-31 decembrie. Intervenţiile tehnice asupra utilizării creditelor bugetare au corespondente de acţiune ca: retragerea de credite bugetare în anumite condiţii, blocarea sau deblocare creditelor bugetare.
3.3.2. Plăţi pentru cheltuielile Primăriei com. Filipeşti prin Trezoreria Finanţelor Publice (Trezoreria Operativă Comunală Bacău Est)
Primarul com. Filipeşti dispune plăţi din creditele bugetare deschise sau repartizate astfel:
în
conturile
primăriei,
pentru
efectuarea
cheltuielilor
aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli ;
în conturile instituţiilor pe care le are în subordine pentru
cheltuieli de capital. Plăţile din creditele bugetare se fac la iniţiativa exclusivă a primarului, care răspunde de utilizarea banilor bugetari. Plăţile pot fi dispuse fie în numerar (prin casieriile primăriei), fie prin decontări din cont în cont în favoarea terţilor, care au prestat servicii sau executat lucrări, au livrat mărfuri, alimente, materiale etc. Instrumentele de plată folosite sunt: - cecul pentru eliberarea numerarului; - ordinul de plată prin care primarul dispune efectuarea de plăţi din conturile sale în favoarea furnizorilor sau a bugetelor publice; - factura cu dispoziţie de încasare întocmită de furnizori primărie în cazul livrărilor de mărfuri, combustibil etc. Primăria poate beneficia de garanţia trezoreriei, în favoarea unităţilor furnizoare care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor. Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se înregistrează în conturile deschise ale primăriei pe capitole şi cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de cheltuieli aprobate. Primarul are obligaţia de a prezenta, pe lângă aceste documente şi justificări în scris cu privire la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse. Compartimentele de specialitate ale trezoreriei exercită controlul financiar preventiv asupra efectuării plăţilor de către primari în concordanţă cu documentaţia prezentată, urmărind :
- încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole; categorii de lucrări; - respectarea utilizării creditelor prin plăţi în corespondenţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare; - respectare legislaţiei în vigoare, prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor. Unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice au prevederi distincte pentru plăţi în ceea ce priveşte normele metodologice de organizare şi funcţionare astfel:
dispoziţii generale privind efectuarea de plăţi prin trezorerie din credite bugetare;
deplasări, detaşări şi transferuri la instituţiile publice; cheltuieli
materiale; garanţia bugetară acordată instituţiilor publice; subvenţii şi transferări din bugetul de stat (pentru instituţiile publice pentru bugetele locale, privind bursele pentru elevi şi studenţi; pentru pensii şi ajutoare etc.); cheltuieli de capital; reconstituirea creditelor bugetare şi reîntregirea plăţilor de casă la instituţii;
efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele deschise din bugetul local;
casele de plăţi şi închiderea acestora;
plăţi din conturile de disponibilităţi.
Flux informaţional generat de ridicarea sumelor pentru plata salariilor la primăria com. Filipeşti de la Trezoreria Operativă Comunală 1
Bacău Est Dep. Contabilitate al primăriei
4
Compartimentul control şi evidenţa cheltuielilor al Trezoreriei Operative Comunală Bacău Est 2
3 Casieria Trezoreriei
1. *CEC – ul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii; * Situaţia recapitulativă privind plata salariilor pe luna în curs, întocmită separat pentru fiecare capitol bugetar * Nota Justificativă pentru cheltuielile salariale, întocmită pe capitole de cheltuieli; * ordine de plată pentru virarea din cont pentru impozitul pe salarii reţinut, a CAS şi CASS. 2. În vederea avizării din cont a sumei salariilor Trezoreria verifică şi analizează următoarele: * respectarea numărului de salariaţi aprobat prin statul de funcţii; * respectarea dispoziţiilor legale privind salariile şi a celorlalte drepturi (indemnizaţii de conducere, sporuri); * stabilirea sumelor de plată şi încadrarea acestora în disponibilul de credite bugetare la subdiviziunea cheltuieli de personal; * stabilirea contribuţiilor pentru asigurări sociale, fondul de şomaj şi întocmirea corectă a ordinelor de plată. 3. După realizarea verificării şi introducerea în documente a eventualelor modificări, compartimentul din cadrul trezoreriei vizează cec-ul pentru suma care urmează a fi ridicată de la casa plătitoare din trezorerie şi apoi îl remite casieriei pentru eliberarea sumei; apoi efectuează plata contribuţiilor datorate de primărie BASS, BAS, BS şi FS.
Capitolul 4 Organizarea evidenţei la primăria comunei Filipeşti
4.1. Formele evidenţei economice 1.
Evidenţa operativă
Evidenţa operativă se organizează la nivelul instituţiilor publice precum şi a subunităţilor acestora. Evidenţa operativă înregistrează fenomenele şi procesele economice în mod operativ, adică în cel mai scurt timp de la producerea lor şi la locul apariţiei acestora. Evidenţa operativă este folosită îndeosebi pentru a urmări consumul de
materiale, prezenţa la lucru a salariaţilor, folosirea timpului de lucru, derularea
contractelor
cu
furnizorii
şi
beneficiarii,
circulaţia
numerarului, consumul de energie etc. Evidenţa operativă foloseşte un sistem propriu de instrumente care sunt adaptate scopului urmărit: - registre de comenzi şi contracte; - registre de corespondenţă intrată şi ieşită; - condici de prezenţă la lucru a personalului; - fişe de magazie care oferă informaţii în legătură cu existenţa şi mişcările stocurilor în depozite; - situaţii, tabele, grafice; - aparate şi instalaţii de măsurare şi înregistrare automată a proceselor economice: contoare de apă, energie electrică, gaze naturale, ceasuri de pontaj etc. Deşi furnizează informaţii diverse şi utile necesare conducerii, evidenţa operativă are un caracter limitat, în sensul că nu urmăreşte întreaga activitate a unei organizaţii, ci doar anumite aspecte selectate după criterii subiective. În literatura economică, evidenţa operativă este denumită şi evidenţă tehnico-operativă întrucât utilizează mijloace tehnice de măsurare şi înregistrare automată şi urmăreşte procese şi operaţii cu caracter tehnic.
2. Evidenţa statistică Evidenţa statistică are ca obiect studierea fenomenelor socialeconomice de masă, în interdependenţa lor, cărora le determină mărimea, structura, gradul de răspândire, factorii de influenţă, ritmul de dezvoltare. Comparativ cu celelalte forme de evidenţă economică, statistica
studiază
fenomene
demografice, culturale, sportive.
diverse:
economice,
naturale,
Sub aspectul datelor pe care le foloseşte, statistica este dependentă de celelalte două forme ale evidenţei economice, dar un anumit volum din datele necesare statisticii sunt obţinute prin metode proprii:
recensăminte,
observări
selective,
anchete,
sondaje,
chestionare şi bugete de familie. Informaţiile prelucrate prin metode statistice sunt prezentate prin tabele, grafice, scheme, situaţii comparative. Informaţiile care se obţin prin intermediul statisticii sunt utile în procesul conducerii dar, la nivel microeconomic, au un rol redus comparativ cu cele furnizate de contabilitate. Statistica prezintă de asemenea, neajunsul cunoaşterii parţiale a activităţilor desfăşurate de o instituţie publică, respectiv cu ajutorul statisticii pot fi urmărite doar anumite aspecte, deci şi statistica are un caracter limitat, informaţiile furnizate fiind insuficiente pentru fundamentarea deciziilor.
4.2. Evidenţa contabilă în cadrul Primăriei com. Filipeşti Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum si rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor juridice, trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne cât şi in relaţiile cu creditorii, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.
Reprezintă o formă a evidenţei economice care reflectă acele aspecte ale procesului producţiei sociale ce pot fi exprimate valoric (în bani). Contabilitatea trebuie privită sub două aspecte: unul primar prin care se reflectă în expresie bănească mişcările de valori în unitatea lucrativă şi unul centralizator, prin care se exprimă sintetic existenţele, mişcările, transformările mijloacelor economice, şi a surselor de constituire a acestora. Contabilitate instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, patrimoniul aflat in administrare, precum şi pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului local. Structura patrimoniului instituţiei publice sub cele două aspecte – componenţă materială şi mod de provenienţă – este compusă din elemente patrimoniale de activ şi elemente patrimoniale de pasiv. Elemente patrimoniale de activ sunt : •
mijloacele fixe din dotare ;
•
materiale şi obiecte de inventar ;
•
mijloace băneşti ;
•
decontări cu terţii debitori ;
•
cheltuielile instituţiei. Elemente patrimoniale de pasiv sunt :
•
decontări interne ;
•
decontări cu terţii creditori ;
•
fondurile instituţiei ;
•
finanţări şi credite bancare ;
•
veniturile instituţiei.
4.2.1.
Contabilitatea
operaţiunilor
legate
de
finanţare Potrivit reglementărilor legale, toate unităţile lucrative, indiferent de forma juridică de organizare, care gestionează valori materiale şi băneşti sunt obligate să organizeze şi să desfăşoare întreaga activitate prin conturi, adică să ţină contabilitatea proprie. Obiectivul principal al contabilităţii constă în a oferi o imagine fidelă, clară şi completă cu privire la patrimoniu, rezultate şi situaţia financiară. La instituţiile publice finanţate din bugetul de stat sau local, obiectivul contabilităţii îl constituie patrimoniul public şi privat aflat în administrarea acestuia, veniturile şi cheltuielile bugetare. La Primăria din comuna Filipeşti contabilitatea se conduce în partidă dublă. Trimestrial şi anual se întocmeşte darea de seamă contabilă ce se depune la Direcţia Generală de Finanţe Publice şi Control Financiar de Stat Bacău. Înregistrarea în contabilitate se face pe bază de documente justificative tipice, precum şi pe baza notelor contabile cum este cazul stornărilor. Înregistrările contabile se fac cronologic prin respectarea succesiunii documentelor după data întocmirii sau a intrării în unitate, simultan operându-se în debitul şi creditul unor conturi, folosindu-se formulare utilizate în practica contabilă ( note de plată, extras de cont, bonuri consum pentru materiale, NIR-uri, dispoziţii bugetare, cereri deschidere de credit). La primăria comunei Filipeşti contabilitatea se ţine pe calculator, la sfârşitul lunii elaborându-se balanţa de verificare, balanţă care stă la baza întocmirii dării de seamă. Folosirea sistemelor electronice de calcul pentru executarea lucrărilor contabile este determinată de creşterea volumului de date şi
informaţii destinate să reflecte operativ, exact şi multilateral principalele laturi ale activităţii economice care devine pe zi ce trece mai dinamică, mai complexă şi mai cuprinzătoare. Operaţiunea contabilă
este
prinsă
într-o
notă contabilă.
Operaţiunile efectuate prin contul casei (încasări şi eliberări de numerar) sunt reflectate în nota contabilă 1, operaţiunile legate de salarii sunt reflectate în nota 2, intrările şi ieşirile de materiale în nota 5, cheltuielile efectuate prin bancă în nota 4, iar în nota „diverse” se operează încasările şi plăţile din venituri speciale, reglările de conturi. Finanţarea învăţământului se face prin dispoziţie bugetară. Dispoziţiile bugetare se emit avându-se în vedere încadrarea în prevederile bugetare şi conturile din care se face finanţarea. Finanţarea se face pe conturi distincte: de personal, materiale, capital, burse. Prin intermediul balanţelor de verificare se realizează nu numai un control formal ci şi un control de fond privind corectitudinea şi legalitatea înregistrărilor contabile. Prin egalitatea sumelor debitoare cu cele creditoare, pe care le stabileşte balanţa de verificare se reflectă principiul dublei înregistrări contabile. Balanţa de verificare stă la baza întocmirii bilanţului contabil, aceasta reprezentând sursa principală de cunoaştere efectivă a situaţiei economice, a rezultatelor financiare, ca şi a evoluţiei de ansamblu a unităţii respective, document prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii. O altă componentă a dării de seamă este contul de execuţie care reflectă situaţia veniturilor şi a cheltuielilor pe tipuri de indicatori stabiliţi prin legea bugetului de stat. Detalierea cheltuielilor se face pe capitole şi subcapitole, iar în cadrul capitolelor pe articole şi aliniate. Cheltuielile trebuie să se încadreze obligatoriu în prevederile bugetare.
Controlul asupra operaţiunilor
patrimoniale înregistrate în
contabilitate se efectuează de către persoanele care conduc contabilitatea, care efectuează controlul financiar preventiv şi controlul financiar de gestiune , cenzori sau alte persoane împuternicite de unitatea patrimonială, după caz. De asemenea, controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se efectuează de către organele de control financiar şi fiscal ale statului şi alte organe cu atribuţii de control. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor fondurilor cu aplicaţie specială (fondul constituit pentru acoperirea unor cheltuieli cu caracter economic, fondul pentru pensia suplimentară, fondul pentru plata ajutorului de şomaj)
se conduce cu ajutorul conturilor sintetice de
gradul I şi II, iar în cadrul acestora pe conturi sintetice de gradul III distinct pentru venituri şi distinct pentru cheltuieli. Înregistrările în contabilitate se pot face pe bază de note contabile, de regulă în cazul acelor operaţiuni economice pentru care nu se întocmesc documente justificative. Contabilitatea interferează cu statistica social-economică în special, în toate unităţile patrimoniale dat fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă. Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor, asigură controlul asupra modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele în procesele economice. Fiind una din formele sistemului unitar al evidenţei, contabilitatea poate oglindi întregul proces al producţiei sociale în toate aspectele sale. O particularitate a contabilităţii este că se ţine în etalon bănesc, dar utilizează şi etaloane naturale. În obiectul ei se circumscrie numai ceea ce poate fi exprimat în bani. Contabilitatea trebuie privită sub două aspecte, şi anume unul primar, prin care se reflectă în expresie bănească mişcările de valori în unitatea de învăţământ şi unul centralizator prin care se exprimă
sintetic existenţele, mişcările, transformările mijloacelor economice şi a surselor de constituire a acestora. Totodată, contabilitatea centralizatoare angajează sintetic şi rezultatele finale raportate la o perioadă de gestiune dată (luna, semestrul, an de gestiune). Contabilitatea creditelor deschise la trezoreria centrala precum si a celor repartizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pentru finanţarea cheltuielilor din bugetul asigurărilor sociale de stat se conduce cu ajutorul conturilor în afara bilanţului deschise pe ordonatori de credite secundari şi terţiari, pe capitole şi subcapitole de cheltuieli. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor fondurilor cu aplicaţie specială (fondul constituit pentru acoperirea unor cheltuieli cu caracter economic, fondul pentru pensia suplimentară, fondul pentru plata ajutorului de şomaj)
se conduce cu ajutorul conturilor sintetice de
gradul I şi II, iar în cadrul acestora pe conturi sintetice de gradul III distinct pentru venituri şi distinct pentru cheltuieli. Contabilitatea fondurilor cu destinaţie specială constituite la nivelul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice, precum şi la instituţiile din subordinea acestora, în scopul acoperirii unor cheltuieli în afara bugetului, se asigură cu ajutorul unui cont special în care se evidenţiază: veniturile aferente fondurilor respective, precum şi plăţile efectuate pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute de lege. Contabilitatea
trezoreriei
asigură
de
asemenea,
evidenţa
depozitelor constituite, împrumuturilor de stat, utilizării şi rambursării acestora, dobânzilor aferente, precum şi a plasamentelor efectuate şi a altor operaţiuni financiare. Contabilitatea veniturilor
extrabugetare se organizează şi
conduce pe domenii de activitate în cadrul acestora, pe categorii de activităţi potrivit clasificaţiei bugetare.
Subvenţiile primite de la buget în cazul instituţiilor finanţate parţial din venituri extrabugetare se evidenţiază distinct în cadrul contului de venituri. Înregistrarea veniturilor în contabilitatea instituţiilor publice indiferent de sursa de finanţare a acestora se face pe baza documentelor care atestă crearea obligaţiei de încasare sau în momentul încasării efective a acestora. Stabilirea, evidenţa, urmărirea, controlul şi raportarea veniturilor bugetului de stat şi ale bugetelor locale se fac potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanţelor. Contabilitatea veniturilor fondurilor speciale constituite potrivit legii se organizează şi se conduce pe surse de venituri potrivit bugetului special aprobat. Contabilitatea cheltuielilor finanţate din buget şi din venituri extrabugetare asigură, potrivit legii, atât evidenţa plăţilor de casă, cât şi a cheltuielilor efective, pe structura clasificaţiei funcţionale şi economice. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară sau din contul de disponibil pentru procurarea de materiale, alimente,
medicamente
aprovizionate
de la furnizori, lucrările
executate şi serviciile prestate, procurarea de cecuri cu limită de sumă şi a altor valori reprezintă plăţi de casă. În această categorie se cuprind şi plăţile efectuate prin casierie, direct din încasări, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Contabilitatea sintetică şi analitică a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se organizează distinct pe structura clasificaţiei economice, potrivit bugetului aprobat. Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea instituţiilor publice indiferent de sursa din care au fost efectuate, se face pe baza documentelor justificative, vizate de controlul financiar preventiv şi aprobate de ordonatorul de credite. Ca urmare a faptului că primăria este o instituţie finanţată din bugetul local
organizează şi conduce contabilitatea creditelor
bugetare, a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective pe capitole şi subcapitole de cheltuieli şi, în cadrul acestora pe articole şi alineate. Contabilitatea foloseşte procedee şi mijloace de lucru proprii cum sunt contul, balanţa de verificare, bilanţul contabil, precum şi norme metodologice şi reguli precise stabilite de Ministerului Finanţelor. •
contul reprezintă un mijloc de evidenţă contabilă, procedeu de
lucru specific metodei contabilităţii prin care se ţine evidenţa separată a fiecărui element patrimonial. În conturi se reflectă în expresie valorică, şi uneori şi cantitativă, existenţele de mijloace şi surse economice şi modificările succesive ale acestora, în decursul unei perioadei de gestiune. •
balanţa de verificare este un procedeu prin care se verifică
corectitudinea înregistrărilor în conturi, pe de o parte, şi un mijloc de depistare a erorilor de înregistrare a operaţiunilor economice în conturi, pe de altă parte. •
bilanţul contabil, este un procedeu de lucru specific metodei
contabilităţii, o lucrare periodică de sinteză, sub forma unei situaţii economice, în care sunt puse faţă în faţă, în expresie bănească mijloacele economice (activul) şi fondurile (pasivul), la un moment dat. Sistemul general de conturi specifice instituţiilor publice a fost introdus în 1984 cu modificările care au survenit după decembrie 1989, conform precizărilor Ministerului Finanţelor Publice (în prezent planul general de conturi în vigoare a fost reglementat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1917/2005)şi care s-a aplicat în instituţia publică începând cu acea dată. Sistemul cuprinde 61 de conturi sintetice în cadrul bilanţului şi 10 conturi în afara bilanţului (conturi de ordine şi evidenţă). Conform prevederilor legale, unităţile patrimoniale, au obligaţia să asigure, în condiţiile legii:
•
întocmirea documentelor justificative pentru orice operaţiune care afectează patrimoniul unităţii;
•
•
•
înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale; inventarierea patrimoniului unităţii; întocmirea bilanţului contabil;
•
controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate;
•
furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de unitate. Potrivit legii, documentele justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat, aprobat ori înregistrat în contabilitate, după caz. Înregistrarea operaţiunilor patrimoniale în contabilitate se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau de intrare în unitate şi sistematic, în conturi sintetice şi analitice, cu ajutorul registrului-jurnal şi al cărţii mari, potrivit planurilor de conturi şi normelor emise în condiţiile prevederilor art. 4 din lege. Inventarierea trebuie să cuprindă toate elementele de activ şi de pasiv din patrimoniul unităţii care se înscriu în registrul inventar. Sunt supuse, de asemenea, inventarierii, bunurile aflate temporar în păstrare, custodie sau pentru alte scopuri în unitatea patrimonială, aparţinând altor persoane fizice sau juridice. Registrul - jurnal, registrul – inventar şi cartea mare împreună cu documentele justificative, precum şi bilanţul contabil, întocmite potrivit normelor stabilite, constituie documente oficiale pentru exercitarea controlului asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate şi pot fi admise ca probă în justiţie. Controlul asupra operaţiunilor
patrimoniale înregistrate în
contabilitate se efectuează de către persoanele care conduc contabilitatea, care efectuează controlul financiar preventiv şi controlul
financiar de gestiune , cenzori sau alte persoane împuternicite de unitatea patrimonială, după caz. De asemenea, controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se efectuează de către organele de control financiar şi fiscal ale statului şi alte organe cu atribuţii de control. Informaţiile necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului de stat, precum şi întocmirii balanţelor financiare (balanţa financiară generală a economiei; balanţa de plăţi externe; balanţa de venituri şi cheltuieli băneşti ale populaţiei şi masei monetare; balanţa creanţelor şi angajamentelor externe pe ţări; balanţa formării capitalurilor
pe economie;
balanţa
financiară
a
resurselor
şi
cheltuielilor de investiţii ) şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale, precum şi pentru Sistemul Conturilor Naţionale sunt furnizate de către unităţile patrimoniale prin bilanţul contabil şi dările de seamă statistice, în condiţiile legii. Documentele contabile oficiale, respectiv bilanţul contabil, cartea mare registrul –jurnal şi registrul inventar, potrivit legii se ţin în limba română şi în moneda naţională. Operaţiunile privind investiţiile de capital străin, titlurile de valoare, comerţul exterior, cooperarea economică internaţională, prestările de servicii şi executările de lucrări externe, creditele şi operaţiunile bancare externe, schimbul valutar, disponibilităţile în devize se înregistrează în contabilitate, atât în devize, cât şi în lei, la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectuării lor.
4.2.2. Situaţii financiare Documentul oficial de gestiune al unităţii patrimoniale îl constituie bilanţul contabil, care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor
obţinute. La întocmirea bilanţului contabil se are în vedere ca posturile înscrise să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului Pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute trebuie respectate, cu bună credinţă, regulile privind evaluarea patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile, cum sunt: •
principiul prudenţei, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea
elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului financiar curent sau anterior; •
principiul permanenţei metodelor, care conduce la continuitate
aplicării normelor şi regulilor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate
şi
prezentarea
elementelor
patrimoniale
şi
a
rezultatelor asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile; •
principiul continuităţii activităţii, potrivit căruia se presupune că
unitatea patrimonială îşi continuă în mod normal funcţionarea într – un viitor previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii; •
principiul independenţei exerciţiului financiar,
care presupune
delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului financiar la care se referă; •
principiul intangibilităţii
bilanţului de deschidere a unui exerciţiu
financiar care trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar precedent;
•
principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ şi de
pasiv trebuiesc evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului , precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate. În conformitate cu aceste principii, în buget sunt cuprinse toate veniturile şi toate cheltuielile privind exerciţiul financiar proiectat. Omiterea unor venituri sau cheltuieli poate denatura rezultatele financiare, deciziile strategice şi tactice ale instituţiei publice, precum şi obligaţiile faţă de buget. De aceea, toate fluxurile de intrare şi ieşire de mijloace băneşti vor fi comensurate în mod fundamentat sub aspectul oportunităţii şi economicităţii, prin calcule detaliate. Contabilitatea
unităţilor
patrimoniale
se
organizează
în
compartimente distincte, conduse de către directorul financiar – contabil,
contabilul
şef
sau
altă
persoană
împuternicită
să
îndeplinească această funcţie. Contabilitatea generală, denumită şi financiară, are la bază norme unitare privind organizarea şi conducerea acesteia, prevăzute în lege şi în prezentul regulament, care au caracter obligatoriu pentru toate unităţile patrimoniale, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor necesare atât pentru necesităţile proprii, cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice sau fizice. Contabilitatea de gestiune se organizează de către unitatea patrimonială, ţinând –se cont de următoarele: •
calcularea costurilor;
•
stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor, lucrărilor şi serviciilor executate;
•
întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea şi controlul executării acestora în scopul cunoaşterii
rezultatelor şi furnizării datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea unităţii patrimoniale şi altele. Contabilitatea creditelor bugetare, respectiv a prevederilor din buget în cazul veniturilor extrabugetare plăţilor de casă şi cheltuielilor efective se asigură cu ajutorul “Fişei pentru operaţiuni bugetare”. Contabilitatea
cheltuielilor
finanţate
din
fonduri
speciale
se
organizează şi se conduce pentru fiecare fond special pe capitolele şi subcapitolele clasificaţiei cheltuielilor, potrivit bugetului fondului respectiv. Reflectarea unitară în contabilitate a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articole şi aliniate prevăzute în Clasificaţia economică se asigură cu ajutorul “Îndrumarului” elaborat de ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale în calitate de ordonatori principali de credite cu aprobarea Ministerului Finanţelor. Trezoreria centrală întocmeşte trimestrial şi anual bilanţuri şi conturi de execuţie, pe baza datelor din contabilitatea proprie şi a trezoreriilor din subordine, bilanţul general al trezoreriei, contul de execuţie a bugetului de stat şi a bugetelor locale precum şi alte lucrări pe ansamblul economiei naţionale. Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a prezenta trimestrial şi anual de a prezenta bilanţuri şi conturi de execuţie privind bugetul de venituri şi cheltuieli în structura şi la termenele prevăzute în instrucţiunile Ministerului Finanţelor. Aceeaşi obligaţie au şi toate instituţiile publice de a întocmi şi prezenta organelor ierarhice superioare bilanţuri şi conturi de execuţie. După fundamentarea cheltuielilor pe tipuri de cheltuieli (de personal, materiale şi servicii, de capital) şi pe capitole bugetare (Autorităţi Publice, Cultură, Asistenţă socială, Transporturi, Dezvoltare publică, Agricultură, Alte acţiuni), se întocmeşte bugetul instituţiei venituri pe de o parte, şi cheltuieli pe de altă parte – şi împreună cu
lista de investiţii se supune aprobării Consiliului local, întocmindu-se în acest sens, un proiect de hotărâre. După aprobarea bugetului în cifre absolute, se trece la efectuarea plăţilor, adică la executarea cheltuielilor bugetare. Această acţiune se referă practic la operaţiunile de angajare şi efectuare a plăţilor de casă cuprinzând sumele pe care unităţile bancare le eliberează în numerar sau le virează în contul altor unităţi pe baza dispoziţiilor de plată sau a altor documente legale. Plăţile pentru cheltuieli se efectuează prin Trezoreria Finanţelor Publice (banca unităţilor bugetare). Alimentarea contului se face de către ordonatorul principal de credite prin dispoziţie bugetară (pentru fiecare natură de cheltuieli se întocmeşte o dispoziţie bugetară) la nivelul creditelor deschise pe luna respectivă. După deschiderea creditelor şi alimentarea conturilor, se poate trece la efectuarea plăţilor. Trezoreria eliberează zilnic extrase de cont pentru fiecare cheltuială făcută. Pe baza încasărilor de venituri şi a plăţilor pentru cheltuieli, evidenţiate în conturile corespunzătoare, Trezoreria eliberează zilnic un cont de execuţie. Acest cont de execuţie cuprinde două părţi: în partea de sus apar toate veniturile încasate (pe perioada cumulată şi pe surse de venituri), iar în partea de jos apar cheltuielile realizate pe capitole bugetare, iar în cadrul capitolului pe naturi de cheltuieli (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, cheltuieli de capital). Lunar, trimestrial şi anual suma plăţilor nete de casă înregistrate în aceste fişe trebuie să corespundă plăţilor efectuate prin contul de la bancă. Cu alte cuvinte, suma înscrisă în ultimul rând din coloana “Plăţi de casă” trebuie să coincidă cu suma din extrasul de cont primit de la bancă. Alimentările de cont minus plăţile nete de casă trebuie să dea soldul contului deschis la Trezorerie la sfârşitul perioadei de analiză.
Pe baza înregistrărilor în contabilitate şi a balanţelor de verificare lunare, se întocmeşte, trimestrial (prin centralizarea balanţelor de verificare lunare) şi anual (prin centralizarea bilanţurilor trimestriale), darea de seamă contabilă . Acesta se compune din mai multe
documente: 1. Bilanţ 2. Contul de execuţie bugetară 3. Anexe privind : •
detalierea cheltuielilor
•
disponibil din fonduri cu destinaţie specială
•
contul de execuţie a fiecărui fond special
•
finanţarea bugetară
•
finanţarea investiţiilor
•
obligaţiile de plată restante
•
pagubele materiale
•
indicatori specifici de calcul şi fundamentare a bugetului instituţiei. Ordonatorii principali de credite întocmesc si prezintă spre
aprobare consiliilor locale pană la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor în structura următoare: a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale; prevederi bugetare definitive; încasări realizate; b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plăti efectuate. Alături de contul de execuţie a bugetului propriu se aprobă printr-o hotărâre a Consiliului local şi bilanţul anual. Bilanţul contabil cuprinde în activul său totalitatea mijloacelor financiare aflate în folosinţa instituţiei, iar în pasiv sursele din care s-au procurat mijloacele.
Urmărirea execuţiei bugetului de stat trebuie făcută folosind indicatorii evidenţei contabile bugetare în cadrul fiecărui organ care participă la această execuţie, pe verigile întregului sistem bugetar şi pe scara întregului buget de stat. Pentru satisfacerea acestei cerinţe la scara economiei naţionale funcţionează două forme de evidenţă contabilă bugetară şi anume : •
evidenţă bugetară curentă
•
evidenţă contabilă bugetară centralizată Pe baza datelor evidenţei contabile bugetare curente, periodic,
trimestrial şi anual se întocmeşte evidenţa bugetară centralizată, pe verigi (ordonatori de credite, organe financiare), cumulat de la începutul anului, raportarea făcându-se prin dările de seamă contabile bugetare centralizate, până la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei bugetare, pe întregul buget de stat. Principiile care stau la baza întocmirii dărilor de seamă contabile bugetare sunt următoarele : realitatea şi certitudinea operaţiunilor înscrise în ele. Asigurarea unui conţinut real al tuturor datelor cuprinse în darea de seamă depinde de însăşi exactitatea datelor evidenţei contabile care se realizează printr-o evidenţă la timp, cu înregistrări corecte, complete şi corelarea datelor evidenţei sintetice cu cele din evidenţa analitică Dările de seamă trebuie să fie complete şi corect întocmite , cu toate
datele
şi corelaţiile
cerute
între
conturi
şi
formulare,
respectându-se instrucţiunile date de MF pentru încheierea fiecărui exerciţiu bugetar. Pentru a fi complete dările de seamă trebuie să cuprindă toate datele care intră în componenţa lor şi fiecare formular să fie completat cu toate datele cerute, făcându-se obligatoriu şi corelarea relaţiilor dintre conturile din bilanţ sau dintre formularele anexă şi conturile din bilanţ. Dările de seamă contabile bugetare trebuie să se mai caracterizeze şi prin simplitate şi claritate. Condiţia de simplitate este
îndeplinită atunci când darea de seamă este compusă dintr-un număr redus de formulare, care să conţină numai indicatorii strict necesari, dar cu o putere suficientă de informare. Simplitatea şi reducerea volumului dării de seamă contabile trebuie să constituie o preocupare permanentă a tuturor lucrătorilor contabili. Darea de seamă trebuie să fie întocmită şi înaintată la timp , adică la termenele stabilite prin instrucţiunile MF, pentru ca acestea să poată constitui instrumente eficiente în conducerea şi controlul operativ al activităţii financiare a instituţiei publice. În dările de seamă trebuie să oglindească realitatea faptelor şi puritatea cifrelor pe care la cuprind. Darea de seamă contabilă întocmită de instituţia publică bugetară constituie pentru ordonatorul de credite superior o bază utilă şi sigură pentru analiza sistematică a utilizării mijloacelor bugetare, cu spirit de economie, în limita creditelor bugetare aprobate şi în concordanţă cu nivelul de îndeplinire al indicatorilor specifici activităţii instituţiei respective, fiind o sursă de date pentru întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru perioada viitoare. Fluxurile informaţionale generate de organizarea şi conducerea fiecărei forme de contabilitate Documente contabile primare (bonuri de consum ,state de plata,dispozitii de plata etc intocmite in cadrul diverselor servicii si compartimente)
Note contabile (intocmite in cadrul compartimentulu i financiar contabil)
Balante de verificare (intocmita lunar)
Dare de seama contabila trimestriala ( bilant,cont de executie a bugetului etc)
Dare de seama contabila anuala
