Monografie Raiffeisen Bank 2013

Cap. I. Prezentarea Raiffeisen Bank

1.1. Prezentarea Raiffeisen Bank : de la înfiinţarea sa pâna în prezent Raiffeisen Bank România este subsidiara Raiffeisen International Bank-Holding AG care, la rândul său, este subsidiara integral consolidată a Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG (RZB) cu sediul în Viena. Fondată în 1927, RZB este a treia cea mai mare bancă din Austria şi entitatea principala a Grupului Bancar Austriac Raiffeisen, cel mai mare grup bancar al ţării din punct de vedere al activelor totale, având cea mai vastă reţea de distribuţie locală. Prima uniune de credit în Anhausen, Germania a fost întemeiată în 1862 de Friedrich Wilhelm Raiffeisen (1818 - 1888), fost primar al mai multor oraşe germane iar în 1886, apare prima uniune bancară Raiffeisen în Mühldorf, Austria. Grupul Raiffeisen este în prezent cel mai mare grup bancar privat din Austria, deţinând o cotă de 25 % din piaţa bancară austriacă şi este structurat pe trei nivele: a) Primul nivel este format din 599 de bănci locale autonome Raiffeisen şi cele 1.719 de sucursale ale acestora, ce oferă o gamă vastă de servicii bancare, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru întreprinderi mici şi mijlocii sau pentru corporaţii multinaţionale. b) Cel de-al doilea nivel este format din băncile regionale (Landesbanken), ai căror acţionari sunt băncile locale, având rolul unor case de compensare. Landesbanken se numără şi printre acţionarii principali ai RZB-Austria, deţinând împreună mai mult de 87 % din capitalul social. c) Cel de-al treilea nivel, RZB-Austria, acţionarul principal al reţelei de bănci din Europa Centrala şi de Est, reprezintă instituţia centrală a grupului bancar, având iniţial scopul de a funcţiona ca o casă de compensaţii inter-regionala, ulterior cunoscând o puternică dezvoltare ca bancă universală atât în Austria cât şi pe plan internaţional. RZB-Austria a fost fondată în 1927 pentru a coordona activităţile şi politicile financiare ale întregului Grup şi este responsabilă cu tranzacţiile şi operaţiunile efectuate în numele grupului la nivel naţional şi internaţional. Deşi acţionează în mod tradiţional în domeniul bancar, oferind întreaga gamă de servicii de bancă comercială şi bancă de investitii, Grupul şi-a dezvoltat şi un număr de filiale specializate în alte tipuri de servicii financiare cum ar fi asigurările (Raiffeisen Versicherung), leasing (Raiffeisen Leasing), fonduri de investiţii (Raiffeisen Private Equity Management AG), societăţi de administrare a investiţiilor (Raiffeisen Kapitalanlagegesellschaft), bănci de credit ipotecar (Raiffeisen Bausparkasse) . Operaţiunile internaţionale ale RZB-Austria se concentrează în principal pe pieţele emergente. Poziţia sa şi legăturile tradiţionale cu Europa Centrala şi de Est au ajutat RZB-Austria să stabilească excelente relaţii cu firmele, băncile şi alte instituţii din această regiune. RZB-Austria şi-a dezvoltat semnificativ activitatea internaţională, reuşind să devină una dintre principalele bănci specializate în pieţele în formare din Europa Centrala şi de Est, fiind în acelaşi timp considerată un pionier în regiune. RZBAustria operează în următoarele cincisprezece ţări din regiune: Ungaria, Slovacia, Polonia,Cehia, România, Bulgaria, Croaţia, Rusia, Ucraina, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru, Slovenia, Kosovo, Belarus şi Albania. Grupul Raiffeisen are una dintre cele mai dense reţele bancare din regiune. Datorită rolului său de deschizător de drumuri în Europa Centrală şi de Est şi prezenţei sale îndelungate în această zonă, Grupul a reuşit să câştige ca şi clienţi ai săi, încă de la începuturi, cele mai renumite companii din aceste ţări şi subsidiarele locale ale unor concerne internaţionale. Având bănci în 14 state din Europa Centrala şi de Est, acum inclusiv în Kosovo şi Belarus, precum şi o reprezentanţă în Lituania, Grupul întâmpină cererile clienţilor săi oriunde îi pot purta afacerile în regiune. În acest sens,

1

Grupul Raiffeisen nu a fost numai cu mult înaintea lărgirii Uniunii Europene, dar a fost la originea unor impulsuri-cheie pentru pieţe aflate la periferia orizontului atenţiei publice. Reţeaua Grupului include şi Europa Occidentală şi celelalte continente. În Asia, RZB este singura bancă austriacă reprezentată în China, cu o sucursală la Beijing şi o reprezentanţă la Hong Kong. Prezenţa Grupului include, de asemenea, o sucursală în Singapore şi reprezentanţe la Seul, Bombay, Ho Chi Minh City şi Teheran. Pe lângă toate acestea, Grupul Raiffeisen este prezent şi în centrele financiare cele mai importante ale lumii, precum şi pe multe alte pieţe dezvoltate. Banca are astfel o sucursală la Londra, o reprezentanţă şi o subsidiară specializată în finanţe la New York. În Europa, clienţii se pot baza pe reprezentanţele Raiffeisen din Paris, Bruxelles şi Milano, precum şi pe filiala din Malta pentru sprijin local. Întreaga activitate a Grupului Raiffeisen a fost recunoscută pe plan international, atât prin premiile primite de-a lungul timpului în întreagă Europă („The World’s Best Internet Banks” – Global Finance, “Best Corporate/Institutional Web Design în Europe” – Global Finance, “Best Corporate/Institutional Internet Bank în Europe” – Global Finance, premii pentru soluţii web în Croaţia, Slovacia, Cehia şi Ungaria, “Premiul Euromoney pentru Excelenţă” inclusiv “Cea mai Bună Bancă în Serbia şi Muntenegru”, “Cea mai Bună Bancă în Slovacia”, “Best Debt House în Slovenia” şi “Best Equity House în Croaţia”, “Banca anului 2003 în Austria, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru şi Slovacia” de către The Banker), dar şi de ratingurile recunoscute de cele mai importante agenţii din lume (Standard & Poor’s Short Term A1 şi Moody’s Short Term P-1, Long Term A1 şi Financial Strength C+, outlook „stabil”, toate în aprilie 2003). Emblema Raiffeisen: de la "Căluţi" la marcă Doi căluţi încrucişaţi completează vârful unui acoperiş de casă, simbol al protecţiei şi al siguranţei. "Căluţii" se regăsesc de sute de ani în tradiţia folclorului european şi reprezintă un simbol al apărării împotriva pericolelor vieţii. Simbolul căluţilor încrucişaţi a devenit în timp cea mai cunoscută şi respectată marcă din Austria.

Istoricul Grupului în România a început în anul 1994 cand RZB Austria a deschis o reprezentanţă la Bucureşti, ulterior fiind înfiinţată şi o filiala bancară deţinută în proporţie de 100% de către –RZB Austria - Raiffeisenbank (România) S.A. Această entitate bancară a devenit operaţională începând cu iulie 1998.

Principalele etape şi evoluţia sa în cadrul sistemului bancar românesc  În iulie 2001 RZB-Austria şi Fondul Româno-American de Investiţii (FRAI) au preluat de la APAPS 98,84% din acţiunile Băncii Agricole, una dintre cele mai mari bănci româneşti deţinute de stat. RZB-Austria deţinea 93,36% din acţiuni. După achiziţie, numele Băncii Agricole a fost schimbat în Banca Agricolă – Raiffeisen SA. Valoarea totală a tranzacţiei se ridica la 52 milioane USD, sumă ce includea angajamentele de investiţii.  În 2002, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor a votat fuziunea celor două entităţi bancare deţinute de RZB Austria în România, Banca Agricolă - Raiffeisen SA şi Raiffeisenbank (România) SA , prin absorbţia celei de-a doua entităţi de către prima. Banca rezultată în urma fuziunii se numeşte Raiffeisen Bank, RZB Austria deţinând 94,14% din acţiunile noii entităţi. În august-septembrie 2002, RZB Austria a desfăşurat o ofertă publică de cumpărare pentru toate acţiunile Raiffeisen Bank tranzacţionate la BVB, în scopul delistării entităţii nou-formate de pe BVB, în urma acesteia societatea devenind, cu acordul Adunării Generale a Acţionarilor, societate de tip închis. În decembrie 2002, Raiffeisen International Bank-

2

Holding AG (RIB) a devenit acţionar majoritar, deţinând 99,2% din acţiuni, după achiziţionarea a 94,2% dintre acţiuni de la RZB şi 5% de la Fondul Româno-American de Investiţii.  La 31 decembrie 2003, activele totale ale Raiffeisen Bank se ridicau la 44.028 miliarde lei, faţă de 26.827 miliarde lei la 31 decembrie 2002. Creşterea de 64% în termeni reali poate fi atribuită în principal creşterii portofoliului de credite nete, de la 10.954 miliarde lei la 28.661 miliarde lei (162%), atât segmentul corporate, cât şi cel de retail cunoscând o dezvoltare semnificativă. Sporirea volumului de credite se datorează dezvoltării activităţii de creditare a băncii prin lărgirea bazei de clienţi şi produse, pe de o parte, creşterii generale a nivelului creditării în sistemul bancar (49% în 2003) şi creşterii economiei româneşti (4,9% in 2003), pe de altă parte. S-a înregistrat un profit de 4,6 milioane euro.  Activele totale se ridicau la 82.079 miliarde lei la 31 decembrie 2004, comparativ cu 44.028 miliarde lei la 31 decembrie 2003. Ca urmare, cota de piaţă a Raiffeisen Bank, privind activele totale, a ajuns la 9,2% în decembrie 2004, banca obţinând un profit net de 28,3 milioane euro. La 31 ianuarie 2004 structura acţionariatului se prezenta astfel: Raiffeisen International Bank-Holding AG – 99,35 %, alţi acţionari (aproximativ 17.750 persoane fizice şi juridice) – 0,65%.  Activele Raiffeisen Bank totalizau 11.135,3 milioane lei la 31 decembrie 2005. Creşterea de 35,7% în termeni nominali a activelor totale a rezultat din investiţiile întreprinse de bancă în sistemele IT, echipamente şi reţeaua de unităţi, precum şi în programe de pregătire a personalului. Raiffeisen Bank a obţinut în anul 2005 un venit net din dobânzi de 444,6 milioane lei. În martie 2005 a avut loc majorarea capitalului social cu aproximativ 40 de milioane EUR.  Activele totale ale Raiffeisen Bank au avut o evoluţie foarte bună în anul 2006 (creşterea lor fiind de 24,5%), ajungând la 13.860 milioane lei la data de 31 decembrie 2006. Numărul total de unităţi Raiffeisen era de 265 la sfârşitul lui 2006 faţă de 215 la sfârşitul anului precedent. La finalul anului 2006, Raiffeisen Bank deţinea: •

15,5% din numărul total de carduri active de pe piaţă, adică 1.403.406;

•

24% din numărul total de carduri de credit de pe piaţă, adică peste 170.000.

 Raiffeisen Bank a încheiat anul 2007 cu un total de 433 de unităţi. Banca a fost apreciată pentru întreaga activitate desfăşurată pe parcursul anului, fiind desemnată „Banca Anului 2007” atât de către Piaţa Financiară pentru segmentul de activitate corporate, cât şi de către Business Press pentru portofoliul diversificat de produse şi servicii oferite.  În ciuda crizei economice, începute încă din vara anului 2007, cu impact negativ asupra evoluţiilor înregistrate în trimestrul al patrulea, anul 2008 a fost cel mai de succes an din istoria Raiffeisen Bank. Banca a introdus în portofoliul de produse creditul fără garanţii materiale destinat finanţării rapide a activităţii curente a intreprinderilor mici şi mijlocii. Reţeaua de bancomate atinge pragul de 1.000 de ATMuri puse la dispoziţia posesorilor de carduri. La finele anului 2008, banca avea o cota de piaţă de 5,7% la activele totale, 5,3% la credite, 9,8% la depozite, 10,9% la plăţi. Criza economică globală şi efectele sale asupra economiilor de piaţă relativ tinere din Europa Centrala şi de Est au pus grupul bancar în faţa unor noi provocări.  În anul 2009, an considerat de consiliul de supraveghere drept unul “extrem” şi “plin de provocări”, banca a obţinut un profit anual de 68,1 milioane EUR, înregistrând o scădere semnificativă faţă de anul trecut, dar cu toate acestea Raiffeisen Bank a obţinut 35% din profitul sistemului bancar românesc, la o cotă de piaţă de peste 6% din activele acestuia, ocupând poziţia a şaptea. Raiffeisen Bank încheie anul cu o reţea de 559 unităţi bancare şi un portofoliu de aproape 2 milioane clienţi, dintre care peste 100.000 IMM-uri şi 6.600 companii medii şi mari. Raportul credite/depozite a fost de 76% (faţă de 73% la sfârşitul anului 2008), iar rata solvabilităţii (incluzând şi profitul exerciţiului) a ajuns la 14,2%, de la 13,6% în 2008.

3

Raiffeisen Bank este desemnată „Banca Anului” de către Business Arena Magazin pentru segmentul de retail şi de către Piaţa Financiară pentru activitatea corporate.  În anul 2010, Raiffeisen Bank a raportat după primele şase luni un profit net de 49,9 milioane de euro, în scădere cu 5% faţă de ianuarie-iunie 2009 şi şi-a redus la jumătate costurile cu provizioanele, la 22,6 milioane de euro. Profitul operaţional al băncii a fost de 83,8 milioane euro, în scădere cu 21 % faţă de primul semestru al anului trecut. Au scăzut şi cheltuielile operaţionale cu 3,7% în euro. Venitul net al Raiffeisen Bank a scăzut în primul semestru cu 12% faţă de 2009, până la 210,4 milioane de euro, ca urmare a diminuării veniturilor obţinute din activitatea de trezorerie. Chiar dacă veniturile au scăzut, banca a reuşit să rămână profitabilă printr-un control mai eficient al costurilor, a subliniat preşedintele său, Steven van Gronigen.

Cap. II. Organizare Raiffeisen Bank 2.1.

Misiunea şi obiectivele Raiffeisen Bank

Misiunea Raiffeisen Bank este aceea de a reprezenta un partener de termin lung pentru toţi clienţii săi, oferind o gamă completă de servicii financiare la standarde ridicate şi generând un Profit pe acţiune peste medie. Oferind produse şi servicii de înaltă calitate, cu o atitudine constant dinamică şi axându-se pe inovare, principalul obictiv al băncii este de a deveni banca de primă opţiune pentru clienţi şi de a fi recunoscută ca fiind liderul pieţei bancare.

2.2. Forma şi structura capitalului şi a acţionariatului Raiffeisen Bank S.A. este o societate pe acţiuni, având un capital social de 1.196,259 milioane lei, integral vărsat, reprezentând 11.962.586.385 de acţiuni, administrată în sistem dualist. Banca se situează pe prima poziţie în ceea ce priveşte mărimea capitalului social, urmată apoi de Banca Transilvania, cu un capital de 1.059,697 milioane lei, de BCR-ERSTE, cu un capital de 792,469 milioane lei şi de BRD-GSG, cu un capital de 696,92 milioane lei. Figura nr. 1 Situaţia capitalului social Capital social

1,200,000 1,000,000 1,196,259 800,000 Mil.Lei

1,059,697

600,000

792,469

696,902

400,000 200,000 0 1 Bănci

Raiffeisen BANK S.A

Banca Transilvania

BCR-ERSTE

BRD-GSG

În funcţie de provenienţa capitalului băncii, Raiffeisen Bank este o bancă cu capital majoritar străin, în proporţie de 99,49%, restul de 0,51% reprezentând capitalul autohton. Structura acţionariatului la Raiffeisen Bank se prezintă astfel:  99,49% - Raiffeisen Bank International AG ;  0,51% - peste 17.500 de acţionari persoane fizice şi juridice .

4

Şi în ceea ce priveşte participarea străină la capitalul social, banca se află tot pe prima poziţie, urmată apoi de Bancpost (84,72%), BCR-ERSTE (69,30%), BRD-GSG (63,34%) şi Banca Carpatica(32,71%). Figura nr.2 Provenienţa capitalului Pondere capital străin

Pondere

100.00% 90.00% 80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00%

99.49%

84.72% 69.30% 63.34% 32.71%

1 Bănci

Raiffeisen BANK S.A

Bancpost

2.3.

BCR-ERSTE

BRD-GSG

Banca Carpatica

Organizarea activităţii

Analizând structura acestei bănci comerciale, este necesară următoarea precizare:Raiffeisen Bank România este membră a Grupului RZB şi subsidiară a Raiffeisen InternationalBank-Holding AG. Astfel, vom avea în vedere: • structura Grupului RZB şi a Raiffeisen International Bank-Holding AG; •structura Raiffeisen Bank România, ca bancă subsidiară. 2.3.1. Aspecte privind Grupul RZB şi Raiffeisen International RZB, Raiffeisen Zentralbank Österreich AG este firma mamă a Grupului RZB şi instituţia centrală a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria.Raiffeisen International este la rândul său o unitate consolidate în întregime a RZB, fiind o companie care adminstrează toate băncile membre ale Grupului RYB, precum şi unităţile subsidiare ale acostora, unde este acţionar majoritar. Conducarea RYB este realizată în sistem dualist, astfel: Consiliul Director (Managing Board) are atribuţii de conducere efective, şi este format din: •Herbert Stepic, Chief Executive Officer; •Martin Grüll, Chief Financial Officer; •Aris Bogdaneris, Retail Banking; •Rainer Franz, Executive Development & Training; •Peter Lennkh, Corporates & Regions; •Heinz Wiedner, Chief Operating Officer. . Consiliul de Supraveghere (Supervisory Board), are atribuţii de control asupra activităţii Grupului RZB şi este format din: •Walter Rothensteiner, Chairman; •Manfred Url, Deputy Chairman; •Patrick Butler;

5

•Karl Sevelda; •Stewart Gager; •Peter Woicke. În ceea ce priveşte structura RZB, aceasta este organizată pe 4 Divizii (Divizia FinancialOperations, Divizia Retail Banking, Divizia Corporates & Regions, Divizia Group IT) ş i u n Departament aflat în subordinea directă a CEO-ului: •CEO are în subordine următoarele subdepartamente: o Communications; o Human Resources; o Internal Audit; o Legal & Compliance; o Management Secretariat; o Executive Development and Training. •Divizia Financial Operations, condusă de către CFO, cuprinde subdiviziile: o Corporate Risk Management; o Group Controlling & Accounting; o Investor Relations; o Retail Risk Management; o Treasury Coordination & Asset Liability Management; o Strategic Portofolio Management; •Divizia Retail Banking, cuprinde: o Affluent Banking; o Cards; o Consumer Banking; o Products and Marketing; o Sales & Distribution; o SME Banking; •Divizia Corporates & Regions, cuprinde: o Corporate Banking CEE; o Corporate Relationships & Banking Alliances; o Product Development; o Raiffeisen Leasing International; o Regional Office; •Divizia Group IT este alcătuită din: o Organisation & Project Office; o Process & Productivity Management; o Shared Service Centres & Country Coordination; Funcţiile RZB sunt legate în mod evident de rolul său de element central al sistemuluide bănci din Grup; astfel, aceste functii sunt: •c o o r d o n a r e a S T R A T E G I C Ă a o p e r a ţ i u n i l o r b ă n c i l o r m e m b r e , p r i n R a i f f e i s e n International, ca entitate subsidiară; •s t a b i l i r e a p o l i t i c i l o r S T R A T E G I C E î n d o m e n i i l e i n v e s t i ţ i o n a l , d e m a r k e t i n g , d e management al riscului, ş.a.

6

•controlul băncilor membre. 2.3.2 Structura Raiffeisen Bank România Conducerea Raiffeisen Bank România este realizată, din 30 aprilie 2013, prin următoarele organisme decizionale: 1.

Consiliul de Supraveghere, ce reprezintă organismul de control;

2.

Directoratul, ce îndeplineşte atribuţiile de conducere pripriu-zise ale Băncii.

Raiffeisen Bank Romania este organizată într-un mid similar celorlalte bănci comerciale din România; astfel se pot distinge 2 nivele: •Unitatea Centrală; •Sucursalele judeţene şi agenţiile locale 2.3.2.1. Organigrama Unităţii Centrale Pentru a înţelege structura Unităţii Centrale, este necesară analiza funcţiilor acesteia: • Elaborează strategia de dezvoltare a băncii; • Stabileşte politica de creditare, dezvoltare sau de fuziune şi achiziţii; • Efectuează studii de marketing; • Acordă servicii de consultanţă şi audit financiar; • Organizează acţiuni de pregătire a cadrelor; • Iniţiază colaborări cu bănci din ţară şi străinătate; • Asigură lichidităţi şi fonduri de creditare unităţilor subordinate; • Stabileşte nivelul dobânzilor şi comisioanelor; • Stabileşte plafoane de credite pentru unităţile subordonate; •Contactează împrumuturi şi plasamente de pe piaţa interbancară; • Asigură echilibrul între resurse şi plasamente

7

Fig.3. Organigrama Unitatii centrale a Raifeisen Bank Romania

Unitatea Centrala este organizata in 5 Divizii (Corporate Banking, Retail Banking, Trezorerie şi Piete de Capital, Operatiuni şi IT, Risc) şi un Departament Special aflat in subordinea Preşedintelui; fiecare dintre cele cinci Divizii este condusa de catre un membru al Directoratului Conducerea Raiffeisen Bank Romania este realizata, din 30 aprilie 20071, prin urmatoarele organisme decizionale: • Consiliul de Supraveghere, ce reprezinta organul de control, şi este compus din: ■ Herbert Stepic - Preşedinte al Consiliului de Supraveghere; ■ Heinz Wiedner - Membru; ■ Martin Grull - Membru; ■ Aris Bogdaneris - Membru; ■ Peter Lennkh - MembruDirectoratul, ce indeplineşte atributiile de conducere propriu-zise ale Bancii; acesta este alcatuit din: ■ Steven van Groningen - Preşedinte; ■ Marinel Burduja - Prim-Vicepreşedinte, Corporate Banking; ■ James D. Stewart, Jr. - Vicepreşedinte, Trezorerie şi Piete de Capital; ■ Razvan Munteanu - Vicepreşedinte, Retail Banking; ■ Carl Rossey - Vicepreşedinte, Operatiuni şi IT; ■ Vladimir Kalinov - Vicepreşedinte, Rise; Unitatea Centrala este organizata in 5 Divizii şi un Departament Special aflat in subordinea Preşedintelui; fiecare dintre cele cinci Divizii este condusa de catre un membru al Directoratului, astfel: 8

Preşedintele - are in subordine directa urmatoarele compartimente: o Control Financiar şi Contabilitate; o Audit; o Juridic şi Conformitate; o Secretariat General; o Resurse Umane; o Relatii Publice. Atributiile acestui departament sunt strans legate de atributiile Preşedintelui; astfel, acest departament trebuie sa organizeze agenda de lucru a intrunirilor Conducerii; efectueaza actele de control financiar şi contabil; stabileşte politica de personal pentru management; verifica legalitatea, oportunitatea şi eficienta operatiunilor strategice ale bancii, ş.a. •

Divizia Corporate Banking, condusa de catre Prim Vicepreşedinte, cuprinde urmatoarele subdivizii: o Clienti Corporativi; o Produse pentru Corporatii şi Know-How Management; o Institutii financiare; o Sector Public; o Dezvoltari Imobiliare Rezidentiale. Aceasta Divizie stabileşte politica strategica a Bancii in ceea ce priveşte relatiile acesteia cu intreprinderile mari şi mijlocii, precum şi cu entitatile publice, centrale sau locale; astfel, asigura servicii de consultanta financiara şi manageriala companiilor partenere; asigura, impreuna cu Divizia Trezorie şi Piete de Capital, negocierea şi procesarea ofertelor de creditare obligatara a entitatilor publice; totodata, efectueaza operatiuni de cooperare cu alte institutii financiare, publice sau private, nationale sau international. •

Divizia Retail Banking, condusa de un Vicepreşedinte, cuprinde subdiviziile: o Marketing şi Comunicare; o Carduri; o Credite Persoane Fizice; o Management Pasive; o IMM; o Proiecte Speciale Retail; o Vanzari şi distributie. Aceasta Divizie are rolul de a stabili şi consolida relatiile Bancii cu intreprinderile mici şi mijlocii, precum şi cu clientii persoane fizice; efectueaza astfel operatiuni de marketing şi promovare a produselor financiare ale Bancii catre aceste segmente ale pietei. Asigura creditarea eficienta a intreprinderilor mici şi mijlocii, asigurandu-le totodata acestora şi consultanta necesara in domeniul financiar. In acelaşi timp, stabileşte politica de emitere de carduri destinate persoanelor fizice, in colaborare cu Divizia Operatiuni şi IT, care asigura suportul logistic. •

•

Divizia Trezorerie şi Piete de Capital, condusa de un Vicepreşedinte, cuprinde urmatoarele subdivizii: o Trezorerie şi Arbitraj; o Managementul Bilantului şi Portofoliului; o Servicii Titluri; o Middle Office.

9

Aceasta Divizie gestioneaza depozitele negociate, tranzactiile de schimb valutar, tranzactiile cu titluri de stat, depozitele pe piata interbancara şi serviciile aferente pietei de capital. Totodata, asigura un management strategic al bilantului in scopul optimizarii venitului net din dobanzi şi a valorii de piata a capitalului propriu. Divizia Operatiuni şi IT, condusa de asemeni de un Vicepreşedinte, cuprinde subdiviziile: o Operatiuni; o Organizare, Dezvoltare şi Management Procese; o Informatica şi Comunicatii; o Logistica; o Securitate Bancara. Divizia OIT asigura dezvoltarea infrastructurii informatice a bancii, precum şi asigurarea şi securizarea traficului de date care se desfaşoara intre filiale şi centrala, dezvoltarea şi diversificarea canalelor alternative de distributie, precum şi punerea la dispozitie a materialelor şi serviciilor necesare desfaşurarii unei bune activitati bancare, respectarea cerintelor de securitate necesare tranzactionarii de fonduri, implementarea şi asigurarea utilizarii eficiente a tehnologiilor IT&C, in ceea ce priveşte transmiterea, prelucrarea şi utilizarea informatiilor ce se manipuleaza in Back Office, in relatiile de trezorerie ale bancii şi in tranzactiile pe care banca le efectueaza pe piata de capital. •

Divizia Rise, condusa de un Chief Risk Officer, cuprinde subdiviziile: o Credit Risc - Corporatii şi IMM; o Consumer Risk; o Grup Risc Control şi Managementul Portofoliului; o Administrare, Control, Garantii; o Restructurare şi Recuperare Credite; o Analiza financiara şi Rating. Operatiunile specifice acestei Divizii sunt cele privitoare la managementul eficient al riscului bancar, avand atributii privitoare la verificarea activitatilor Bancii in ceea ce priveşte acordarea de credite, gestiunea activelor, recuperarea creantelor exigibile şi neonorate la scadenta de catre clienşii bancii; totodata, coopereaza cu Divizia Trezorerie şi Piete de Capital pentru minimizarea, in conditii de eficienta, a riscului bursier. •

Raiffeisen Bank Romania este organizata intr-un mod similar celorlalte banci comerciale din Romania; astfel, se pot distinge doua nivele: • Unitatea Centrala; • Sucursalele judetene şi agentiile locale;

Comparatie intre Centrala Raiffeisen Zentralbank Osterreich şi Centrala Raiffeisen Bank Romania In primul rand, asemanarile dintre acestea sunt date de poltica similara de organizare a structurilor ierarhice de nivel inalt. Astfel, ambele unitati sunt conduse in sistem dualist, avand un Consiliu Director, insarcinat cu conducerea efectiva a Bancii, precum şi un Consiliu de Supraveghere, care are atributii de control. In acelaşi timp, Organigrama acestora este similara, fiecare avand Divizii functionale destinate managementului IT, operatiunilor pe Piata de Capital, clientilor Corporate, operatiunilor de Retail, ş.a.m.d., in acelaşi timp, Preşedintele rezervandu-şi un departament propriu, cu rol de organizare a agendei de lucru ale organelor de conducere, sau de supraveghere a legalitatii şi oportunitatii deciziilor strategice ale Bancii. Un alt punct comun este cel al nivelului deciziilor care se iau in aceste unitati; astfel, caracterul de institutie centrala in sistemele din care fac parte impune ca deciziile care se iau aici sa fie de nivel STRATEGIC, cele tactice fiind lasate in sarcina unitatilor ierarhic inferioare (Banci din Grupul RZB, respectiv din sistemul Raiffeisen Bank Romania.) Pe de alta parte, exista şi deosebiri, mai ales prin prisma marimii acestora (marime data de puterea decizionala a acestora). Astfel, RZB este o institutie de coordonare a unor banci autonome, deciziile sale afectand operatiile Grupului in numeroase tari. Centrala Raiffeisen Romania poate lua decizii ce au efect doar in interiorul Romaniei, in aria sa de putere decizionala. Totodata, Raiffeisen Bank Romania este, la randu-i, subordonata RZB Austria; legatura dintre aceste banci este astfel de la superior la inferior, Raiffeisen Romania coordonandu-şi politicile in acord cu Directivele sau Ordinele RZB. 2.4. Funcţii, activităţi şi operaţiuni bancare Principalele funcţii ale băncii Raiffeisen sunt următoarele:  Atragerea de disponibilităţi de la populaţie şi de la agenţii economici;  Creditarea persoanelor fizice şi persoanelor juridice;  Funcţia de transfer, prin care banca asigură plăţile între entităţile economice din interiorul ţării sau pe plan internaţional. Raiffeisen Bank desfăşoară următoarele activităţi: Atragerea de disponibilităţi de la populaţie şi de la agenţii economici români şi

 străini; 

Deschiderea/ închiderea conturilor de card pentru personae fizice şi juridice; Principalele operaţiuni desfăşurate de către Raiffeisen Bank sunt:

 Deschiderea de conturi pentru administrarea mai facilă şi mai eficientă a banilor clienţilor băncii;  Efectuarea de încasări şi de plăţi;  Transferuri bancare în lei şi în valută; Serviciile ataşate acestora sunt: 11

 my Banking, oferă informaţii financiare privind contul banca personal şi cursul valutar şi cu ajutorul său se pot efectua transferuri intra şi inter bancare.  Raiffeisen Direct, 08008020202 banca este mai aproape de client, fără că acesta să facă cel mai mic efort şi fără să plătească comisioane sau taxe suplimentare;  Sweep, oferă posibilitatea de a transfera automat sumele care depăşesc un nivel prestabilit în alt cont indicat de către client  Smart Tel, oferă informaţii despre cont, care sunt disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS;  Programul Asigurarea ta în caz de incendiu, propune o asigurare de viaţă titularilor de conturi curente în lei, deschise la Raiffeisen Bank  Programul Asigurarea ta în caz de accident, care acoperă decesul şi invaliditatea totală permanentă din accident, 24/24 ore, oriunde în lume iar în cazul în care unul din aceste evenimente se produce, titularul de cont (sau moştenitorii săi dupa caz) va primi o despăgubire de 6000 EUR.  Plăţi directe furnizor, Raiffeisen Bank va plăti, din contul current, clientului toate facturile pentru telefonul fix şi mobil,la gaze, la lumina şi altele;  Credite de prefinanţare a exporturilor, finanţarea comerţului cu bunuri fungibile. 2.5 . Cadrul legislativ general şi specific În desfăşurarea activităţii sale, Raiffeisen Bank se supune reglementărilor şi ordinelor emise de Banca Naţională a României (Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR), de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.99/2006 (Legea bancară), de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.10/2004 (Legea falimentului bancar). În conformitate cu Articolul 25 din Statutul BNR, aceasta “are competenţa exclusivă de autorizare a instituţiilor de credit şi răspunde de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit pe care le-a autorizat să opereze în România, în conformitate cu prevederile Legii nr.58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare”. În desfăşurarea activităţii sale, Raiffeisen Bank dispune de autorizaţie de funcţionare din partea BNR. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.99/2006 (legea bancară) reglementează condiţiile de acces la activitatea bancară şi de desfăşurare a acesteia pe teritoriul Romaniei ( articolul 11 din legea bancară: ”fiecare instituţie de credit trebuie să dispună de autorizaţie potrivit prezentei ordonanţe”), supravegherea prudenţiala a instituţiilor de credit şi a societăţilor de servicii de investiţii financiare şi supravegherea sistemelor de plăţi şi a sistemelor de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare. Totodată, în ordonanţă este prevăzut faptul că instituţiile de credit trebuie să-şi organizeze întreaga activitate în conformitate cu regulile unei practice bancare prudente şi sănătoase, cu cerinţele legii şi ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia. În Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.10/2004, articolul 1, prevede ca “procedura falimentului, reglementată prin prezenţa ordonanţă, se aplică instituţiilor de credit, persoane juridice române, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul în străinătate”. Procedura falimentului se aplică acelei bănci devenite insolvabilă, atunci când aceasta nu a onorat integral creanţele certe, 12

lichide şi exigibile, pe o perioadă de cel puţin 30 de zile, sau când valoarea obligaţiilor băncii depăşeşte valoarea activului său. 2.6. Organismele de control şi reglementare Organismele de control şi reglementare la nivel extern, care supervizează activitatea băncii Raiffeisen sunt: Banca Naţională a României, Ministrul Finanţelor Publice, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului, iar la nivel intern sunt: Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Administraţie, Comitetul de Direcţie, Comitetul de Audit, Auditorul Financiar, Comitetul de Credit, Comitetul de Risc, Comitetul de Administrare a Activelor şi Pasivelor. În scopul coordonării politicii financiare, stabilită de Guvern şi aprobată de Parlamentul României, privind politica valutară, monetară şi de credit, Ministerul Finanţelor Publice colaborează cu Banca Naţională a României pentru elaborarea balanţei de plăţi externe, a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a reglementărilor din domeniul monetar şi valutar. Controlul bancar intern al Băncii Raiffeisen se exercită la nivelul fiecărei unităţi bancare fiind diferenţiat în funcţie de modul de organizare a activităţii şi natura proprietăţii. Acest control se exercită nu numai asupra operaţiunilor efectuate pentru titularii de conturi ci şi pentru operaţiile proprii în scopul descoperirii deficienţelor existente în activitate, având un caracter complex şi vizând verificarea unor obiective ca: •desfăşurarea activităţii privind operaţiunile cu numerar; •păstrarea disponibilităţilor în conturi; •respectarea cadrului legal al operaţiunilor; •modul de efectuare al înregistrărilor în contabilitatea bancară; •activitatea de creditare bancară; •modul de gestionare a valorilor materiale şi băneşti; Controlul bancar intern cuprinde următoarele forme: a) Controlul bancar preventiv ce se realizează asupra operaţiunilor proprii ale unităţilor solicitate a fi efectuate de către titularii de conturi. Acest tip de control se exercită de către conducătorul compartimentului financiar-contabil şi lucrătorii împuterniciţi în acest scop. Obiectivele din cadrul acestui tip de control urmărite de banca Raiffeisen sunt: •

oportunitatea, necesitatea procurării de materiale specifice activităţii bancare;

• respectarea legalităţii efectuării cheltuielilor bancare proprii şi a lucrărilor de investiţii proprii; • respectarea criteriilor privind angajarea personalului, modul de salarizare. b) Controlul ierarhic operativ curent ce se execută la ghişeu. Din punct de vedere al conţinutului economico-financiar se urmăreşte necesitatea, oportunitatea, economicitatea, legalitatea operaţiunilor cuprinse în documentele bancare. Această formă de control are în vedere modul de exercitare ce se manifestă ca o activitate de autocontrol asupra tuturor operaţiunilor bancare; 13

c) Controlul bancar intern ulterior, acesta exercitându-se periodic după ce se efectuează operaţiunile bancare. Acest control este de competenţa şefului compartimentului de contabilitate, directorului băncii, persoanelor cu astfel de atribuţii, precum şi a celor special angajaţi ca revizori bancari. Agenţiile, filialele, sucursalele băncii Raiffeisen sunt verificate în cadrul controlului bancar ulterior de organele de specialitate. Îmbunătăţirea continuă a documentaţiei bancare din punct de vedere a formei, conţinutului circuitului acesteia, exercitarea unui control bancar segmentat şi la obiect, vor contribui la sporirea calităţii activităţii bancare, aceste aspecte reflectându-se direct în activitatea titularilor de cont. 2.7. Prezentarea centralei unităţii bancare şi reţelei teritoriale a băncii În prezent Raiffeisen Bank – Administraţia Centrală este organizată în 5 divizii principale: •

Retail;

•

Trezorerie si pieţe de capital;

•

Corporaţii;

•

Operaţiuni şi IT;

•

Risc. Între funcţiile şi atribuţiile principale deţinute de către unitatea centrală a Raiffeisen Bank

sunt:  Stabilirea politicii de creditare;  Stabilirea politicii de dezvoltare atât la nivel naţional,cât şi la nivel internaţional;  Acordarea serviciilor de consultanţă, audit;  Iniţierea unor colaborări cu bănci din ţară şi din străinătate;  Asigură lichidităţi şi fonduri de creditare unităţilor subordinate;  Stabileşte nivelul dobânzilor şi a comisioanelor;  Stabileşte plafonul de creditare pentru unităţile subordinate;  Asigură echilibrul între resurse şi plasamente;  Elaborează norme pentru fiecare activitate şi serviciu în parte  Angajează, promovează şi concediază personalul de conducere din unităţile subordonate;  Elaborează normele de lucru şi urmăreşte aplicarea lor;  Elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli şi urmăreşte îndeplinirea lor;  Organizează sistemul informaţional, sistemul informatic şi cel statistic al băncii; Fiecare divizie este alcătuită din mai multe direcţii, care la rândul lor, pot fi alcătuite din mai multe departamente, fiecare dintre ele având competenţe şi responsabilităţi specifice. La nivelul agenţiei Raiffeisen Rebreanu:

14

Director Agenţie (Analist Credite PJ)

Casier

Casier

Consilier Retail Clienţi PF

Figura nr.3 - Organigrama agenţiei Raiffeisen Bank Rebreanu

Consilierii clienţi şi ofiţerii tranzacţii clienţi au rolul de a menţine şi dezvolta baza existentă de clienţi. Consilierii clienţi efectuează analiza financiară documentaţiilor de credit pentru persoane fizice în vederea eligibilităţii acestora în conformitate cu criteriile de creditare retail, prezintă produsele Raiffeisen Bank clienţilor/potenţialilor clienţi; identifică nevoile clienţilor, recomandând serviciile şi produsele adecvate ; administrarea bazei de clienţi; înrolarea clienţilor PF; deschidere de cont PF; intervievarea clienţilor persoane fizice în scopul acordării de credite retail; verificarea veridicităţii şi corectitudinii întocmirii documentaţiei furnizate de către clienţi, dealeri sau retaileri după caz. Analistul de credite retail PF: asigură gestiunea creditelor din portofoliul de credite în strânsă legatură cu consilierul de clientelă, pe baza dosarului de credite; întocmeşte şi analizează dosarul de descriere/ reînnoire a angajamentelor băncii; analizează dosarele întocmite (oportunitate comercială, rentabilitate, risc); elaborează propunerilor de creditare, primirea documentaţiei necesare elaborării propunerii de creditare, analiza financiară; elaborează contractele de credit, redactează contractele de credit după primirea notificării; transmite contractul către consilierul de clientele pentru a fi semnat de către client; verifică semnăturile şi împuternicirile; deschide şi urmăreşte dosarele de credit valide, angajamentele (riscuri, neplătite, rentabilitate) şi garanţiile din sfera de responsabilitate; constituirea şi urmărirea garanţiilor, redactarea contractelor de ipotecă, de amanetare, şi a diverselor acte; înregistrarea în arhiva electronică; primirea şi verificarea poliţelor de asigurare; urmărirea conturilor fără mişcare; studiul rentabilităţii clienţilor. Activitatea ofiţerilor tranzacţii clienţi constă în: administrarea bazei de clienţi; verificarea şi administrarea contului; închideri de cont; actualizare informaţii despre clienţi; eliberare extrase şi documente anexate; organizează distribuirea cardului către client, informare client asupra modului de folosire a acestuia şi a codului PIN, eliberează extrase de cont card; promoveaza serviciile de acceptare carduri de către comercianţi; primeşte, verifică şi procesează operaţiuni 15

non-cash pentru PF, IMM şi PFA: plăţi, încasări, servicii Smart-Tel, Western Union; primeşte şi procesează ordinele de schimb valutar în cont ale clienţilor PF şi PJ; verifică rapoartele privind tranzacţiile zilnice efectuate, clasează documentele la dosarele clienţilor; efectuează corecţia/reglarea eventualelor operaţiuni eronate pentru conturile tranzitorii şi de suspensie pentru care este responsabil; execută orice altă sarcină legată de fluxul firesc al activităţii şi misiunii postului. 2.8.

Sistemul informational bancar in Raiffeisen Bank Romania. Aspecte speciale privind Agenţia Rebreanu. Sistemul informational bancar reprezinta totalitatea mijloacelor şi metodelor prin care se realizeaza colectarea, prelucrarea şi transmiterea datelor şi a informatiilor şi reprezinta premisa organizarii şi desfaşurarii eficiente a activitatilor de conducere, coordonare şi control, cat şi a celor reprezentative. In acelaşi timp, sistemul trebuie sa asigure: • depozitarea şi pastrarea datelor şi a informatiilor; • realizarea de sinteze; • realizarea de rapoarte pentru fundamentarea deciziilor. Datele care stau la baza sistemului informational bancar au ca surse atat evidenta operativa, statistica şi contabila, proprie bancii, cat şi evidentele clientilor acestora, in calitate de titulari de conturi. Preluate in sistemul informational, datele se transforma in informatii bancare elementare sau complexe, intermediare sau definitive, operative, postoperative sau previzionale. Ca rezultat al prelucrarii datelor, informatiile bancare se constituie intr-un flux informational care se manifesta atat in cadrul unitatilor bancare, cat şi in afara lor (intre banca şi clienti). Sistemele informational bancare sunt concepute pe doua niveluri: un nivel al aplicatiilor bancare propriu-zise şi altul al suportului de dezvoltare a acestor aplicatii. Organizarea prelucrarilor informatice in cadrul sistemului informatic bancar consta in trei categorii de proceduri: • procedura de inceput de zi - se executa automat şi consta in initializarea fişierelor utilizate in timpul zilei de catre sistem; dupa aceasta faza reteaua de echipamente este pusa la dispozitia utilizatorului pentru a lucra prin intermediul terminalelor la diferite aplicatii ale sistemului; • procedura destinata utilizatorilor in cursul unei zile - se deruleaza pe parcursul programului de lucru cu clientii. Utilizatorul (lucratorul de la ghişeu) poate inregistra in timp real toate operatiunile bancare, care ii sunt repartizate. Aplicatiile efectueaza toate controalele, asigurand consistenta datelor inregistrate, utilizatorul obtinand astfel, in orice moment, starea operaţiunii; • procedura de sfarşit de zi - realizeaza toate prelucrarile determinate de operatiunile din timpul zilei şi editeaza rapoarte care reflecta influente in contabilitate (balante, jurnale de activitate, extrase de cont, liste de solduri, liste de avertizare, situatia dobanzilor şi a comisioanelor). Se efectueaza controale asupra bazei de date ale sistemului şi se salveaza 16

programele şi datele pe suporti de arhivare. Ca rezultat al prelucrarii datelor, informatiile se constituie intr-un flux informational bancar care se desfaşoara atat intre banca şi agentii, filiale, sucursale, centrala cat şi intre banca şi titularii de conturi. Exista informatii reprezentate prin documente care fie reflecta rezultate finale, definitive, fie prezinta informatii necesare prelucrarii pentru obtinerea altor informatii (informatii elementare, informatii complexe). Informatiile elementare se caracterizeaza prin aceea ca precizeaza aspectul direct masurabil cum ar fi: • numerarul incasat sau plati; • cecurile de calatorie achitate etc. Informatiile complexe sunt cele rezultate din prelucrarea datelor primare. In acest fel putem exemplifica informatiile referitoare la: ■ creditele acordate; ■ executia de casa a bugetului satului; ■ activitatea de decontari. Sistemul informational bancar lucreaza ca un sistem de interfata intre sistemul decizional şi cel operativ, avand la baza un mecanism de feed-back. Este structurat pe doua trepte: 1. subsistemul informational organizational care reflecta activitatile asociate intregului organism financiar-bancar prin prisma informatiilor, a sarcinilor umane, a sarcinilor informatice, inclusiv a modalitatilor de functionare (servicii, manageri, legaturi informational directe şi indirecte); 2. subsistemul informational informatizat - transferul automat al datelor prin intermediul sistemelor electronice de calcul şi comunicatie. In vederea organizarii activitatii de prelucrare electronica a datelor la nivelul unitatilor bancare operative se impun urmatoarele masuri: ■ pregatirea bazei de date (identificarea şi inscrierea atat a conturilor analitice la soldul zilei, a conturilor analitice la care se calculeaza dobanzi, cu soldurile cumulate); ■ codificarea tuturor conturilor şi stabilirea cifrei de control; ■ organizarea circuitului documentelor bancare. Gestionarea optima a relatiei cu clientii şi eficientizarea activitatilor, evidenta produselor bancii utilizate de clientii sai, s-a realizat prin implementarea solutiei CRM Siveco Romania. Solutia CRM implementata la Raifffeisen Bank Romania faciliteaza o serie de activitati menite sa contribuie la gestionarea eficienta a relatiilor cu clientii: ■ furnizarea unei imagini de ansamblu asupra clientilor, din perspectiva vanzarilor şi achizitiilor, ■ gestionarea in profunzime a relatiilor cu clientii, contribuind astfel la consolidarea relatiilor de afaceri existente şi dezvoltarea de noi parteneriate de afaceri; ■ creşterea eficientei echipei ; ■ definirea campaniilor de marketing şi vanzari; 17

■ ■

acces rapid la toate datele privind clientii; acces rapid la oportunitatile de business development.

Functiile de baza ale sistemului informational sunt: ■ gestiunea conturilor in lei şi in valuta, a persoanelor fizice şi juridice; ■ urmarirea creditelor in lei şi in valuta acordate clientilor; ■ gestiunea certificatelor de depozit; ■ decontari intra şi interbancare; ■ financiar-contabila şi de personal. Sistemul informational bancar indeplineşte rolul de prelucrare normala/automata a informatiilor transmise de catre sistemul operant, in scopul furnizarii datelor necesare controlului activitatii globale asigurate de catre sistemul de conducere. In sistemul actual de organizare a sistemelor financiar - bancare la nivel national şi international, exista patru tendinte de organizare a subsistemului informational informatizat: ■ Sistem Informatic Standard (SIS); ■ Sistem Expert (SE); ■ Sistem Interactiv de Asistare a Deciziei (SIAD) sau Sistem Executiv (ESS); ■ Sistem Informartic Mixt (SIM). ■ Fluxurile informational ale celor mai importante departamente ale unei institutii financiar bancare: ■ Serviciul creditare; ■ Serviciul informatic; ■ Serviciul tezaur/casierie. Serviciul creditare > asigura indeplinirea sarcinilor rezultate din statutul bancii in domeniul acordarii de imprumuturi pe termene scurte, mijlocii sau lungi, unitatile cooperatiste asociate şi neasociate, altor intreprinderi, societatilor comerciale cu capital de stat sau privat şi persoanelor fizice şi juridice autorizate sa desfaşoare activitate economica pentru realizarea activitatii prevazute in autorizatia de constituire sau pentru activitatea de productie, precum şi producatorilor agricoli, meseriaşilor sau altor particulari care desfaşoara activitate economica pe baza liberei initiative; > colaboreaza cu toate compartimentele din cadrul bancii şi, indeosebi, cu compartimentul tezaur - casierie, compartimentul contabilitate şi cel informatic, cu unitatile bancare din judet, avand in principal, urmatoarele obligatii şi sarcini de munca: ■ stabileşte limita trimestriala de credite in functie de cifra de afaceri, nivelul mediu al stocului de marfuri, materii prime sau produse finite; ■ negociaza cu agentii economici nevoile suplimentare de credite peste nivelul trimestrial stabilit pe baza cererii de credite ale fiecarei unitati; ■ comunica cu inspectorii serviciului contabilitate şi informatic, limita maxima a 18

creditului acordat, termenele, ratele scadente şi destinatia creditului conform contractului de credite; ■ verifica daca documentatia prezentata de agentii economici sau persoane fizice contine toate documentele şi instructiunile centralei bancii pentru acordarea creditelor; ■ verifica garantiile asiguratorii ale solicitantilor de credite; ■ solicita pentru creditele pe termen lung acordate agentilor economici privati şi persoanelor fizice aprobarea centralei bancii pentru fiecare caz, precum şi pentru creditele care depaşesc plafonul de creditare. Serviciul informatic > prelucreaza zilnic pe calculatoare electronice toate documentele contabile primite de la operatorii de la ghişeu şi Compartimentul de Contabilitate, precum decontarile cu unitatile cooperatiei de consum, cooperatiei de credit, agentilor economici şi persoanelor fizice care au deschise conturi la banca; > intocmeşte conform metodologiei stabilite extrasele de cont pentru agentii economici şi persoanele fizice cu conturi deschise la banca şi le preda Compartimentului Contabilitate pentru verificare şi expediere beneficiarilor; > intocmeşte pe calculator, lunar sau ori de cate ori este nevoie, balanta de verificare şi actele contabile solicitate de Compartimentul Contabilitate in vederea realizarii Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al bancii; > in limita disponibilitatilor, executa prestatii pe calculator, pentru agentii economici şi persoanele fizice, contra cost, in vederea utilizarii integrale a capacitatii calculatoarelor electronice de care dispune; > raspunde de executarea lucrarilor proprii pe xerox şi pentru persoanele fizice şi juridice, contra cost, in acest scop organizand evidenta lucrarilor executate pe beneficiari in vederea recuperarii cheltuielilor ocazionate de executarea lucrarilor xeroxate. Ca atributii comune Compartimentului Contabilitate şi Compartimentului Informatic putem mentiona: > asigura securitatea şi secretul operatiunilor, documentelor intocmite de banca, divulgarea secretelor bancii sau a unor operatiuni, fiind sanctionate potrivit prevederilor contractului colectiv de munca; > fac propuneri de rationalizare şi simplificare a evidentei operative şi iau masuri pentru realizarea lor. Compartimentul Tezaur-Casierie Acest serviciu organizeaza şi asigura indeplinirea tuturor sarcinilor trasate de centrala bancii şi de catre Comitetul de Directie al sucursalei Raiffeisen Bank in domeniul operatiilor de tezaur, casierie şi operatii cu numerar şi valuta, avand in principal urmatoarele atributii: > raspunde de organizarea, coordonarea şi aplicarea justa a instructiunilor şi dispozitiilor centralei bancii in domeniul operatiilor de tezaur, casierie şi operatii cu numerar, in mod permanent imbunatatind şi rationalizand lucrarile in conditiile creşterii continue a randamentului muncii;asigura conditiile necesare de munca pentru efectuarea operatiilor de casierie; 19

> organizeaza şi controleaza ca pastrarea şi transportul valorilor gestionate sa se efectueze in conditii de deplina securitate, asigurand respectarea cu strictetea a instructiunilor şi dispozitiilor primite in acest sens; > gestioneaza numerarul din casa de circulatie, precum şi celelalte valori din tezaur şi detine una dintre cheile din tezaurul bancii; > tine evidenta mişcarii imprimatelor destinate vanzarilor, pastrate in tezaur sau in case de fier; > primeşte zilnic şi gestioneaza, de la casierii, ghişeele de incasari şi plati, situatiile operatiilor efectuate şi verifica justetea şi integritatea predarii catre controlul centralizator sau catre casierul central; > centralizeaza in registrul de evidenta numerarul manipulat, operatiile efectuate privind mişcarea numerarului şi transcrierea in registrul de tezaur a valorilor ramase asupra serviciului, controland concordanta intre primiri, ieşiri şi sold; > pastreaza in tezaur dosarele, documentele de casa şi le elibereaza pentru consultare conform dispozitiilor scrise in acest sens; > raspunde de incadrarea corespunzatoare cu personal, verificarea serviciului şi de buna pregatire din punct de vedere profesional. În urma privatizarii, Raiffeisen Bank a trecut la un sistem informational modern şi ales sa lucreze cu o baza de date cu prelucrari on-line, inregistrari automate cu deplina securitate a accesului şi a operatiunilor, sistem care permite interfatari cu alte aplicatii sau institutii. Sistemul a adus o reorganizare a activitatii şi a procedurilor de lucru pe principii noi.

2.8.1. Tipuri de documente şi programe informatice utilizate pentru circuitul informational Sistemul informational ales de banca este sistemul BASIS (sistem informatic prin satelit) care urmareşte: automatizarea operatiunilor bancare; obtinerea unei priviri de ansamblu asupra indicatorilor bancii in orice moment al zilei de activitate; corelarea diverselor compartimente bancare intr-un flux informational coerentcontinuu. Sistemul informational bancar presupune o serie de avantaje care permit asigurarea flexibilitatii şi economicitatii in activitatea bancara propriu-zisa. Printre principalele avantaje putem enumera: existenta unei baze centralizate care este receptata favorabil de clienti prin posibilitatea de a alege unitatea cea mai apropiata momentului tranzactiei şi al efectuarii tranzactiilor de oriunde s-ar afla in tara, indiferent de locul unde are deschis contul; din cauza prelucrarii on-line, clientul percepe o situatie reala a disponibilitatilor in cont, o utilizare eficienta a fondurilor proprii şi transferarea lor in timp real; inregistrarile automate vor asigura clientilor corectitudine şi consistenta asupra contului, administrarea eficienta a fondurilor proprii, plati automate ale facturilor şi ale altor obligatii faţă de terţi. 20

pentru a asigura securitatea operatiunilor, conturile clientilor sunt protejate prin limitarea accesului la acest sistem; exista sisteme de securitate fizice şi logice; posibilitatea de dezvoltare care depinde de piata şi de modul cum avanseaza tehnologia; - permite interfatarea cu alte aplicatii şi institutii; - impun un mod de lucru mai organizat, mai functional şi mai flexibil. Componentele informatice ale sistemului BASIS sunt: • Sistemul MIDAS - prelucrarea tranzactiilor valutare şi interbancare la nivelul central şi sustine trezoreria valutara, contabilitatea generala valutara, tranzactiile interbancare in lei prin BNR şi raportarile catre conducere, interfata cu sistemul SWIFT ST 200; • Sistemul LEO - prelucrare a acreditivelor externe, de finantare a comertului, sustine acreditivele şi garantiile interne şi externe; • Sistemul ICBS - componenta principala de con - banking şi realizeaza sustinerea functionalitatii bancii centrale, client, produs, tranzactii, contabilitate generala şi rapoarte şi este format din urmatoarele subsisteme: -Subsistemulde Securitate care ofera bancii un grad ridicat de control asupra accesului angajatilor la functionarea sistemului; la nivelul acestui subsistem se realizeaza inrolarea utilizarii ICBS şi stabilirea formei de parolare a sistemului; -Subsistemul POD - de prelucrare a batch-urilor de tranzactii şi are ca functie principala corelarea automata şi gruparea, in timpul procesarii de noapte, a informatiilor de la toate subsistemele; permite generarea in back-office a unor tranzactii off-line in scopul regularizarii unor tranzactii eronate sau al transmiterii tranzactiilor catre conturi de contabilitate generala, precum şi prelucrarea pachetelor mari de documente; -Subsistemul Contabilitate Generala - permite consultarea conturilor de contabilitate generala definite in planul de conturi al bancii şi este total integrat cu functiile sistemului ICBS, precum şi cu sistemul MIDAS; -Subsistemul CIF - subsistem de gestionare fişier de informare clienti; este sursa centralizatoare a informatiilor descriptive şi financiare despre client şi este folosit pentru a urmari şi corela toate relatiile clientului cu banca sau cu alti clienti ai bancii; -Subsistemul Termen - permite gestionarea conturilor la termen ale clientilor inrolati in functiile subsistemului CIF, iar in cadrul lui se pot realiza activitatile de: adaugari de conturi la termen, intretinerea unor conturi deschise, modificarea informatiilor initiale, interogarea contului; -Subsistemul Tranzactii - gestionarea conturilor curente şi de economie, in cadrul subsistemului, prin functiile specifice se pot realiza urmatoarele activitati, pe langa cele traditionale: procesarea automata a operatiunilor la nivel de cont, se pot ataşa linii de credit la conturi care prin definitia de produs permit calcularea dobanzii debitoare şi se pot ataşa cecuri barate la conturi care permit acest instrument de plata; -Subsistemul Credite - deschiderea şi administrarea unor conturi de imprumut pentru clientii inrolati in sistemul ICBS, prin functiile subsistemului CIF; in cadrul acestui subsistem se pot realiza: adaugari de conturi de imprumut, intretinerea de conturi deja deschise, inregistrarea garantiei; stabilirea la nivelul contului a graficului de rambursare şi a optiunilor de tragere, procesare a comisionului, interogarea contului.

21

2.8.2.

Circuitul documentelor

Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informational la nivelul intregului sistem bancar, al fiecarei banci in parte, precum şi al tuturor unitatilor subordonate lor. In general, prin circuitul documentelor din cadrul sistemului bancar se intelege mişcarea lor succesiva, din momentul intocmirii (documentele interne) sau prezentarii la ghişeu de catre titularii de conturi (documentele externe), in scopul efectuarii şi inregistrarii operatiunilor in conturi analitice şi sintetice şi pana in momentul arhivarii, in vederea pastrarii lor, sau expedierea acestora clientilor bancii. Mişcarea succesiva a documentelor bancare se realizeaza in cadrul unui circuit bine precizat, care presupune parcurgerea mai multor faze, astfel: primirea documentelor la ghişeu sau intocmirea acestora de catre personalul bancii şi efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ curent, urmarindu-se atat indeplinirea conditiilor de forma, cat şi modul in care s-a respectat cadrul normativ şi disciplina bancara privind continutul operatiunilor solicitate; contabilizarea documentelor, operatiune realizata fie prin transpunerea inregistrarilor in note contabile, fie prin inscrierea directa, pe documentele respective, a conturilor care urmeaza sa efectueze inregistrarea, corespunzator modului in care are loc prelucrarea automata a datelor cu ajutorul echipamentelor electronice; inregistrarea succesiva a documentelor bancare in evidenta contabila şi sintetica; confruntarea datelor din contabilitatea analitica cu cele din contabilitatea sintetica, pentru a se urmari exactitatea operatiunilor efectuate. In acest scop, se foloseşte, ca instrument de evidentiere: balanta de verificare zilnica; clasarea şi pastrarea documentelor, respectiv expedierea acestora titularilor de conturi. 2.8.3.

Trecerea la decontarile in timp real prin intermediul Transfondului

Ceea ce este specific sistemului informational al Raiffeisen Bank este utilizarea decontarilor prin tehnica electronica TransFond. In acest moment, Raiffeisen Bank realizeaza on-line decontari intre clientii proprii. In prezent, prin Transfond se extinde acest sistem şi in relatia cu alte banci, ceea ce inseamna automat un mare beneficiu pentru banca şi pentru clientii sai. Potrivit circularei, activitatile de compensare a platilor şi incasarilor interbancare, de transfer de fonduri intre Raiffeisen Bank şi alte banci (inclusiv cele in regim special de decontare şi cele in faliment), intre Raiffeisen Bank şi Banca Nationala a Romaniei (numai pentru platile şi incasarile administrative ale bancii centrale), intre banci şi casele de compensatii interbancare şi/sau titularii conturilor de decontare autorizati de BNR, precum şi de decontare a acestora, in numele şi pe contul BNR, se vor efectua de centrala şi sucursalele TransFond. Durata operatiunii Transferul sumelor are loc in aceeaşi zi cu efectuarea operatiunii. Primirea sumei de catre banca beneficiarului se face in urmatoarea zi bancara. Exceptie de la aceasta regula o fac sumele transferate catre trezoreria statului, caz in care primirea sumelor de catre Trezorerie se face in termen de 2 zile bancare de la depunerea OPTH-ului (ordin de plata pe hartie pentru Trezorerie). 22

Procedura Transferurile se ordoneaza de catre titularii de cont Raiffeisen Bank pe baza completarii unui ordin de plata care contine datele de identificare a platitorului şi pe cele a beneficiarului platii (pentru persoane fizice: nume şi prenume, simbol cont, unitate bancara; pentru persoane juridice: nume şi prenume, simbol cont, unitate bancara), suma de plata şi ce reprezinta plata. Ordinele de plata depuse la banca intra in compensare la TransFond. In categoria platilor mari se inscriu sumele de peste 500 de milioane lei vechi, iar platile mici sub aceasta valoare. Avantaje Serviciul are ca avantaje reducerea comisioanelor, reducerea timpului de procesare, siguranta tranzactiilor şi pregatirea sistemului pentru interconectarea cu sistemul european. Comisioanele au scazut pentru platile de mare valoare de la 30 RON la 15 RON pe operatiune, iar pentru platile de mica valoare de la 2,2 RON la 1,1 RON. De asemenea, platilede mare valoare sunt efectuate in timp real, cele de mica valoare intr-un interval de la cateva minute la cateva ore, iar sistemul este impenetrabil pentru cei care ar vrea sa profite de eventualele sale slabiciuni. Unul dintre cele mai importante avantaje este acela ca sistemul este compatibil pentru interconectare cu sistemul TARGET, utilizat de Uniunea Europeana. Experienta extinsa şi sistemele informatice performante permit Raiffeisen Bank sa satisfaca atat cerintele generale ale mediului de afaceri din Romania, cat şi pe cele specifice companiei. Raiffeisen International a recunoscut ca unul dintre atuurile Raiffeisen Bank Romania este sistemul informatic. şi in acest moment, Raiffeisen pastreaza avantajul unui sistem competitiv şi on-line. Sunt banci in Romania de talie mica sau medie pentru care e foarte simplu sa aiba sisteme on-line, dar la banci de dimensiune foarte mare apar probleme legate de infrastructura şi de bani. Prin utilizatori on-line se intelege ca tranzactiile clientilor sa fie inregistrate central, in timp real, din toate punctele tarii şi informatiile sa fie vizibile pe toate canalele de distributie. De exemplu, in acest moment, Raiffeisen realizeaza on-line decontari intre clientii proprii. Prin Transfond se extinde acest sistem şi in relatia cu alte banci, ceea ce inseamna automat un mare beneficiu pentru banca şi pentru clientii sai.

23

Cap. III. Norme 3.1. Norma 17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a institutiilor de credit Institutiile de credit sunt responsabile pentru organizarea si controlul intern al activitatii lor, pentru administrarea riscurilor semnificative, precum si pentru organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a acestora. Institutiile de credit trebuie sa asigure aplicarea in mod corespunzator a prevederilor prezentelor norme de catre entitatile cuprinse in perimetrul de consolidare al acestora, astfel incat sa fie create conditiile pentru efectuarea supravegherii pe baza consolidata. Control intern este un proces continuu la care participa consiliul de administratie, conducatorii, precum si personalul institutiilor de credit, prin care se furnizeaza o asigurare rezonabila asupra atingerii obiectivelor stabilite; Conducere operativa resprezinta persoanele care asigura conducerea nemijlocita a compartimentelor din cadrul institutiei de credit, al sucursalelor si al altor sedii secundare; Sistem informational reprezinta ansamblul de fluxuri informationale organizate intr-o conceptie unitara, care asigura legatura dintre nivelul de conducere (decizional) si nivelul de executie (operational); Administrarea riscurilor semnificative –reprezinta un proces focalizat pe analiza profilului de risc, in vederea maximizarii raportului dintre risc si profit in diferite domenii de activitate ale unei institutii de credit; Riscuri semnificative sunt acele riscuri cu impact insemnat asupra situatiei patrimoniale si/sau reputationale a institutiilor de credit; Risc de credit este riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a neindeplinirii de catre contrapartida a obligatiilor contractuale; Risc de tara este riscul asociat riscului de credit, care este determinat de conditiile economice, sociale si politice ale tarii de origine a imprumutatului; Risc de transfer este o componenta a riscului de tara, care apare atunci cand obligatia imprumutatului nu este exprimata in moneda locala a acestuia; Risc de piata reprezinta riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, care apare din fluctuatiile pe piata ale preturilor, ratei dobanzii si cursului valutar; Risc de pret este componenta a riscului de piata, care apare din fluctuatiile pe piata ale preturilor valorilor mobiliare, marfurilor si instrumentelor financiare derivate;

24

3.2. Regulamentul Nr. 8/1996 BNR privind cunoasterea clientelei in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului Institutiile trebuie sa adopte norme interne de cunoastere a clientelei care sa previna folosirea institutiei pentru desfasurarea unor activitati ce au ca scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism. Normele de cunoastere a clientelei, elaborate de fiecare institutie, trebuie sa corespunda naturii, volumului, complexitatii si intinderii activitatii acesteia si sa fie adaptate la gradul de risc asociat categoriilor de clienti pentru care aceasta presteaza servicii financiar-bancare si la gradul de risc al produselor/serviciilor oferite. Normele de cunoastere a clientelei trebuie sa fie aprobate la nivelul organelor de conducere ale institutiei si supuse revizuirii ori de cate ori este necesar, dar cel putin anual. Normele de cunoastere a clientelei trebuie sa fie cunoscute de intregul personal cu responsabilitati in domeniul cunoasterii clientelei, in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului. Verificarea identitatii clientului se realizeaza pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obtinut pe cale ilicita sub un nume fals, cum sunt documentele de identitate, emise de o autoritate oficiala, care sa includa o fotografie a titularului. In situatia in care un client este reprezentat in relatia cu institutia de o alta persoana, care actioneaza ca imputernicit, curator, tutore sau in orice alta calitate, institutia trebuie sa obtina si sa verifice si informatiile si documentele corespunzatoare cu privire la identitatea reprezentantului, precum si, dupa caz, cele referitoare la natura si limitele imputernicirii.

25

Cap. IV. Produse şi servicii 4.1. Persoane fizice 4.1.1. Credite Raiffeisen ofera clientilor sai persoanle fizice urmatoarele categorii de credite: Credit imobiliar Creditul imobiliar-este o modalitate simpla si accesibila de a cumpara o casa dorite cu ajutorul unei sume pe care o imprumuta o banca. La creditul imbiliar nu ai nevoie de nici o garantie suplimentara. Creditul se garanteaza doar cu casa pe care o cumperi (ipoteca de casa). Ratele se vor returna lunar, pe o perioada cuprinsa intre 3 si 20 de ani. Flexicredit Este un credit pentru nevoi personale nenominalizate. Banii se acorda in numerar fara sa fie nevoie sa faci dovada cumpararii unui anumit bun,Anexa nr. 18. Valuta : Lei sau EURO Valoare : intre 300 si 20.000 EURO (sau echivalent in Lei) Perioada: intre 6 luni si 10 ani. Garantii: nu este nevoie de garantie Creditul Masina Ta Este un credit pentru cumpararea de noi masini, romanesti sau straine, sau moto-scutere. Valuta: Lei, EURO sau USD Valoarea: intre 2.000 si 75.000 EURO (sau echivalent in USD sau Lei) Perioada: intre 6 luni si 7 ani Avans : minim 15% din valoarea masinii Garantii: gaj pe masina si asigurare Casco cesionata in favoarea bancii, in cazul in care avansul este mai mic de 25 % din valoarea masinii, se solicita un girant (veniturile acestuia trebuie sa fie cel putin egale cu dublul ratei lunare)

Creditul pentru bunuri de consum Este un credit pentru cumpararea de bunuri diverse (mobila, masini de spalat, aragazuri, televizoare, calculatoare, ferestre cu geam termopan).Anexa nr. 19. 26

Valuta: Lei EURO sau USD Valoare: intre 250 si 5.000 de EURO (sau echivalent in Lei /USD) Perioada: intre 18 luni si 60 luni. Avans: 0% sau orice suma din partea clientului 4.1.2. Depozite Un depozit bancar reprezinta o suma de bani depusa la banca, pe o perioada definita pentru are banca plateste depunatorului o dobanda. TIPURI DE DEPOZITE In functie de criteriile specifice exista mai multe tipuri de depozite: •

in functie de moneda, depozitele pot fi in lei sau in valuta;

•

in functie de modalitatea de plata a dobanzii pot fi: -depozite cu capitalizare: periodic, dobanda se adauga la suma depusa initial -depozite fara capitalizare: lunar, dobanda este virata intr-un cont curent care ii asigura

titularului acces la aceasta; •

in functie de optiunea de reinnoire a depozitului pe acelasi termen ca si cel initial: -daca se opteaza pentru reinnoire automata la sfarsitul perioadei depozitului,

depozitul se prelungeste automat. In plus daca depozitul are optiunea de capitalizare a dobanzii, dobanda se adauga la suma depusa initial. Pentru perioada urmatoare, rata dobanzii se va aplica la suma initiala la care se adauga dobanda obtinuta in perioada precedenta. Nivelul real al dobanzii este mai mare decat dobanda nominala. -daca nu se doreste reinnoirea automata, depozitul va avea scadenta unica, adica suma depozitului se va transfera in contul curent (pentru care se va calcula dobanda la vedere) sau suma va ramane in acelasi cont, fara dobanda; •

in functie de dobanda: -depozite cu dobanda variabila: banca poate modifica rata dobanzii pe perioada

depozitului, in functie de evolutia pietei. -depozite cu dobanda fixa: banca asigura o rata fixa a dobanzii pe perioada depozitului indiferent de evolutia pietei Contul eveniment- cea mai buna solutie de a economisi pentru un eveniment specific. Caracteristici -

cont in lei 27

-

termen de constituire a depozitului: intre 91 si 365 de zile;

-

suma minima de deschidere a contului este 50 lei;

-

depuneri ulterioare minim 150 lei

Contul Bonus- pentru maximum de profit Caracteristici -

depozit in lei pentru persoane fizice;

-

termen de constituire a depozitului: 1 luna. Depozitul se reinnoieste automat la scadenta

-

suma minima pentru deschiderea contului: 150 lei Depozite la termen clasice- alege depozitul preferat Caracteristici -

depozite clasice, in lei, pe termene de 1, 3, 6, si 12 luni, cu sau fara capitalizare;

-

depozite in USD sau EURO, cu capitalizare;

-

suma minima pentru deschiderea contului este accesibila Contul de economii Acces Plus – flexibilitate si profit

Caracteristici - cont in lei pentru persoane fizice; - termen nelimitat; - suma minima de deschidere a contului: 400 de lei - depuneri ulterioare: minim 5000 lei 4.1.3. Carduri Cardul de credit Mastercard in LEI Caracteristici: •

card de debit in lei atasat contului curent, destinat persoanelor fizice, cetateni romani, precum si pentru cetatenii straini care lucreaza in cadrul ambasadelor, consulatelor si reprezentantelor altor tari in Romania sau in cadrul unor organizatii internationale cu sedii in Romania

•

cardul foloseste disponibilul din acest cont, inclusiv linia de overdraft

28

•

permite retrageri numerar la ATM ori POS si cumparaturi la comercianti, in Romania si strainatate

•

card de debit embosat, in lei, pentru persoane fizice

•

utilizare domestica si internationala

•

utilizare in mediul electronic si manual

•

Visa Electron Caracteristici: •

card de debit, in lei, pentru persoane fizice

•

card de plata a salariilor pentru angajatori

•

utilizare domestica si internationala

•

suma minima de deschide de a contului pe card trebuie sa fie 5 lei

Maestro Caracteristici: 

card de debit, in lei, pentru persoane fizice



card de plata a salariilor pentru angajatori



utilizare domestica si internationala



suma minima de deschidere a contului este de 5 lei/cont

Cardul de credit Raiffeisen Bank Gold 

Ce inseamna Gold de la Raiffeisen Bank?



Cumperi ce vrei, oriunde in lume



Clientii beneficiaza de statutul preferential al cardului Gold, bucurandu-se de si mai mult de cumparaturile pe care le doresc, oriunde este afisata sigla MasterCard, cu un commission de 0% pe tranzactie pentru platile efectuate la comercianti in Romania sau strainatate.

29

Eurocard /Mastercard in USD Caracteristici: •

card de debit in USD, pentru persoane fizice cetateni romani,

precum si pentru cetatenii straini care lucreaza in cadrul ambasadelor, consultantelor si reprezentantelor altor tari in Romania sau in cadrul altor organizatii internationale cu sediul in Romania •

utilizarea domestica si internationala

•

suma minima de deschidere a contului : 50 USD Eurocard /Mastercard in EURO Caracteristici: card de debit, in EURO, pentru persoane fizice cetateni romani, deosebit de util



pentru calatoriile in tarile care utilizeaza ca moneda nationala Euro  utilizarea domestica si internationala  suma minima de deschidere a contului : 50 Euro

4.2.

Persoane juridice 4.2.1. Credite

Creditul Capital Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR.) Moneda – RON, EUR, USD Utilizare – Finantarea nevoilor de capital circulant pentru scopuri productive, comerciale sau prestari servicii Creditul Comercial Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR), furnizori ai societatii cu reputatie buna; Moneda – RON Utilizare – pentru activitatile curente a agentilor economici din domeniul productiei, comertului sau serviciilor 30

Avansul in cont curent Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR). Moneda – RON, EUR, USD Utilizare - pentru activitatile curente a agentilor economici din domeniul productiei, comertului sau serviciilor Factoring intern Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR), furnizori ai societatii cu reputatie buna; Moneda – RON Utilizare – acoperirea nevoii de capital circulant (termen scurt), avand la baza cesiunea de creante, dovedite contractual si prin facturi. Credit invest Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR). Moneda – RON, EUR, USD Utilizare – finantarea proiectelor de investitii 4.2.2. Depozite Cont eveniment -

Piata tinta – Intreprinderi Mici si Mijlocii ( pana la 5.000.000. EUR cifra de afaceri anuala.)

-

Moneda – RON

-

Utilizare – pentru fructificarea fondurilor disponibile prin dobanda bonificata

Contul Bonus: pentru maximum de profit -

Caracteristici: depozit in lei pentru persoane fizice termen de constituire a depozitului: 1 luna. Depozitul se reinnoieste automat la scadenta suma minima pentru deschiderea contului: 100 lei

Depozite la termen -

Piata tinta – Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR.) 31

-

Moneda – RON, EUR, USD

-

Utilizare – pentru fructificarea fondurilor disponibile prin dobanda bonificata

4.2.3. Carduri VISA Business Card in RON Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR) Moneda – RON Utilizare – permite atat operatiuni non-cash, cat si retrageri de numerar, in Romania VISA Business Card in USD Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR) Moneda – USD Utilizare – permite atat operatiuni non-cash, cat si retrageri de numerar, in Romania cat si in strainatate VISA Business Card-RON International Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR). Moneda – RON, Utilizare – permite atat operatiuni non-cash, cat si retrageri de numerar, in Romania cat si in strainatate; VISA Business Card – EUR International Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR) Moneda – RON Utilizare – permite atat operatiuni non-cash, cat si retrageri de numerar, in Romania cat si in strainatate Carduri de salarii MAESTRO RON Piata tinta - Intreprinderile Mici si Mijlocii (cifra de afaceri anuala de pana la 5.000.000 EUR). Moneda – RON, cu utilizare international

32

4.3.

Alte servicii

•

Pastrarea valorilor in grupuri sigilate sau in casete

Permite pastrarea in tezaurul cu casete al bancii, a titlurilor, hartiilor de valoare si a altor valori posibil de tezaurizat. Se realizeaza in baza unui contract de depozit sau o conventie de inventar si se percepe o taxa lunara. •

Preschimbarea bancnotelor straine uzate, deteriorate sau scoase din circulatie

Permite preschimbarea la orice sediu BCR a bancnotelor straine uzate, rupte si reconstituite prin lipire pe verso-ul acestora, mototolite, decolorate sau scoase din circulatie. Pentru aceasta operatiune trebuie intocmita o cerere in 3 exemplare si se percepe un comision de 8-10% in functie de gradul de deteriorare a bancnotelor si 50% in cazul monedelor. •

Plati facturi prin ATM

Ofera osibilitatea efectuarii platilor de la orice ATM al BCR, din orice localitate, in orice moment, evitandu-se astfel aglomeratia de la ghisee. In cazul unor carduri in lei nu se percepe comision, iar in cazul celor in valuta, un comision de 2% pentru conversie valutara. •

Instrumente financiare derivate

Sunt destinate oricarui tip de clienti (persoane fizice sau juridice), chiar si altor banci. •

Decontarea electronica a datoriei vamale

Serviciul este destinat clientilor persoane juridice cu activitate de import – export si realizeaza decontarea datoriei vamale prin mijloace informatice, la ghiseele bancii sau prin utilizarea serviciilor MultiCash BCR sau e-BCR, in vederea acordarii de catre autoritatea vamala a liberului de vama.

33

Cap. IV. Procedura de risc Creditarea bancara este o operatiune a unei institutii autorizate, prin care aceasta incheie un contract cu un client, obligandu-se sa ii puna la dispozitie pe o durata limitata de timp, suma necesara, avand dreptul şi beneficiind de contraprestatia dobanzii precum şi de rambursarea creditului, in conditiile prestabilite. Produsele de creditare bancara Raiffeisen Bank pot fi structurate dupa mai multe criterii: > perioada de rambursare (credite pe termen scurt, mediu sau lung); > natura debitorului (persoane fizice, juridice, alte banci, statul); > destinatia (productive - pentru activitate curenta sau investitii, pentru > consum); > calitatea creditului (performante, neperformante). Alte criterii privind detalierea creditelor pot fi: moneda de acordare, numarul creditorilor (sindicalizari, finantari structurate), sistemul de garantare (credit personal sau real), modalitatea de acordare (scontare, leasing, factoring), transferabilitate ş.a. Sursele de informatii utilizate in procesul de fundamentare a programelor de creditare provin din: > programele prioritare vizand dezvoltarea macroeconomica; > prognozele institutiilor specializate şi ale sistemului bancar; > tendintele in materia solicitarilor de credit, bazate pe istoricul, structura şi factorii previzibili de influenta; > politica autoritatii de reglementare şi supraveghere in materie; > strategia de dezvoltare şi prioritatile institutiei de credit. Aspecte privind creditarea bancara. Definirea termenilor Prudenta bancara vizeaza, in primul rand, capacitatea de plata a solicitantilor de credit, in stransa legatura cu dimensiunea şi calitatea afacerilor pe care aceştia le desfaşoara. Avantajul partilor in relatia de credit presupune dimensionarea parametrilor contractuali de o maniera care sa permita derularea in conditii normale a raporturilor banca-client. Angajamentul de restituire a creditului vizeaza un intreg set de proceduri referitoare la acoperirea riscului şi de evaluare, ante şi post-factum, a sistemului de garantii de care dispune debitorul. Posibilitatea de restituire a creditelor trebuie analizata şi din perspectiva trendului de evolutie a economiei, in ansamblul sau. Garantiile pot fi reale (dreptul la retinere de catre creditor a bunurilor ce au facut obiectul creditului, pana la rambursarea integrala ; gajul, cu sau fara deposedare ; ipoteca asupra bunului imobiliar al debitorului ; privilegiul - general (mobiliar) sau special (imobiliar) - conferit prin lege unor creditori, de a avea prioritate la plata, daca detin o garantie asupra patrimoniului debitorului) sau personale (simple sau solidare), constand in angajamente de plata, in situatia de incapacitate a debitorului, luate de catre terti. Termenul de rambursare este nu doar un principiu de baza al creditarii, ci şi un criteriu de clasificare a creditelor şi, in egala masura, un reper de analiza al serviciului datoriei. Mai mult, bancile utilizeaza acest indicator in vederea asigurarii corespondentei dintre durata creditului şi termenele depunerilor pe seama carora se constituie resursele aferente. 34

Dobanda, numita şi „pretul creditului”, este modalitatea de remunerare a fondurilor plasate de banci sub forma de credit şi reprezinta o prevedere obligatorie in orice contract de imprumut. Negocierea dobanzii priveşte nivelul acesteia, periodicitatea (de obicei lunara) şi data platii, dar şi modalitatea de stabilire (fixa, variabila) 4.1 . Decizia de creditare Creditele acordate persoanelor fizice au o procedura relativ simpla de analiza, bazata pe estimarea sigurantei veniturilor curente, de natura preponderent salariala şi pe incadrarea obligatiilor de plata aferente imprumutului solicitat intr-un cuantum de venituri prevazut de normele bancare sau de reglementarile interne. Creditele acordate persoanelor juridice sunt acordate pe baza analizei economicofinanciara a activitatii solicitantului de credit constituie o prima etapa de identificare a capacitatii de rambursare, privita din punct de vedere istoric. Se vor avea in vedere, in acest sens, trei paliere de evaluare şi anume: > Analiza bilantului contabil presupune existenta unei serii de raportari financiare intinse pe minim trei ani, de preferinta auditate şi a balantelor de verificare din ultima sau ultimele luni, in vederea obtinerii unor situatii comparative şi a sesizarii tendintelor de evolutie a indicatorilor relevanti. Fac obiectul analizei urmatoarele categorii de indicatori: imobilizarile corporale şi necorporale, in raport cu sursele lor de acoperire; decontarile, varsamintele, datoriile şi obligatiile fata de terti; costurile şi structura acestora pe categorii. > Analiza profitabilitatii se realizeaza pe baza contului de profit şi pierdere, care permite detalierea veniturilor, cheltuielilor, in general a rezultatelor aferente celor trei fluxuri economice de baza: fluxurile de exploatare; fluxurile financiare; fluxurile extraordinare. La nivel global, profitabilitatea se determina prin agregarea indicatorilor aferenti celor trei categorii de activitati. > Analiza bonitatii solicitantilor de credite se bazeaza tot pe informatii din situatiile financiare, la care se adauga date privind investitiile in curs de realizare. Structurarea analizei privind bonitatea se face pe trei categorii de indicatori: indicatori privind dimensiunea şi structura afacerilor derulate; indicatori privind performantele economico-financiare; indicatori privind investitile solicitantului.

Indicatorii privind performantele economico-financiare, care stau la baza analizei şi evaluarii bonitatii clientilor se prezinta astfel: Solvabilitatea are in vedere capacitatea firmei de a transforma in disponibilitati baneşti in termen de 90 zile stocurile de materii prime şi productie neterminata, pentru a face fata platilor 35

devenite scadente in aceeaşi perioada (salarii, aprovizionari, obligatii financiare, rambursari de credite, etc.) Lichiditatea reprezinta capacitatea unui client de a face fata datoriilor sale, pe termen scurt, prin transformarea rapida a activelor sale circulante in disponibilitati. Gradul de indatorare exprima raportul intre datorii şi capitaluri proprii, respectiv limita pana la care agentul economic este finantat din alte surse decat fondurile sale proprii. Rentabilitatea exprima eficienta activitatii unui agent economic, in sensul capacitatii acestuia de a obtine profit din activitatea desfaşurata. Analiza planului de afaceri şi a cash-flow-ului previzionat nu se rezuma la extrapolarea trendurilor determinate in urma analizei istoricului firmei, ci ia in considerare şi posibilitatile de dezvoltare a afacerii pe seama creditului solicitat. O prima informatie relevanta in acest sens priveşte necesarul de finantare, in orizontul de timp ce va constitui perioada de rambursare a creditului: Finantare totala = active/vanzari x modificarea vanzarlior (previzionata) - pasive/vanzari x x modificarea vanzarlior (previzionata) - (marja de profit - vanzari previzionate) x (1 - indicele dividendului platit) Planul de afaceri trebuie sa contina o serie de elemente obligatorii, cum sunt: obiectivele strategice ale afacerii, analiza SWOT a istoricului şi planurilor de dezvoltare, detalierea coordonatelor specifice: nişa de piata, tehnologie, tehnici de marketing, modalitatea de acoperire a necesarului de finantare, sistemul de monitorizare şi de corectie a abaterilor. El trebuie sa fie insotit de un buget previzionat de venituri şi cheltuieli, pentru fiecare an din orizontul de timp considerat. Fluxul de numerar (cash-flow) este documentul sintetic de evidentiere a evolutiei incasarilor şi platilor, care au ca rezultat variatia soldului de lichiditati de la o perioada la alta. Analiza fluxului de numerar se realizeaza pe urmatoarele coordonate principale: - identificarea principalelor surse generatoare de lichiditati; identificarea factorilor de influenta a capacitatii activitatii clientului de a genera lichiditati; evaluarea capacitatii de rambursare a creditului, de plata a dobazilor şi comisioanelor aferente; elaborarea unor variante de previziune a fluxului de numerar, pornind de la ipoteze de lucru diferite (pesimiste - optimiste - medii). Analiza aspectelor nefinanciare privind solicitantii de credite, deseori ignorata in fundamentarea deciziei de creditare, reprezinta o etapa complementara analizelor cantitative, prin care se intregeşte viziunea bancii asupra riscurilor la care se expune in relatia cu clientii sai. Componenta interna a factorilor de natura calitativa priveşte calitatea managementului firmei, specificul activitatilor şi modalitatea de abordare strategica a afacerilor derulate. Componenta externa a factorilor calitativi are in vedere, in primul rand, segmentul de piata vizat şi nivelul de concurenta, dar şi racordarea la circuitul economic extern. Nu pot fi omise aspectele referitoare la politica generala a statului in domeniul specific de activitate sau in privinta fiscalitatii, nivelul de reglementare al activitatilor desfaşurate, influentele derivand din pozitia geografica şi alte repere de acest gen. Decizia de creditare este o optiune unilaterala a bancii, bazata pe evaluarea multicriteriala 36

a clientului-solicitant in functie de o serie de parametri stabiliti de legislatia in vigoare, de reglementarile bancii centrale şi, in ultima instanta, de normele interne in materie. Credit-scoring-ul, utilizat mai ales in creditarea persoanelor fizice, reprezinta un instrument de evaluare automata, utilizat atat in aprecierea a cererilor de creditare, cat şi a riscului ce poate aparea in derularea creditelor in curs. Evaluarea şi notarea creditului reprezinta un raport detaliat asupra utilizarii fiecarui credit personal. Credit-scoring-ul se bazeaza pe date şi statistici reale şi este, de obicei, mult mai de incredere decat alte metode subiective de judecata.

4.2.

Reperele procesului de creditare

In activitatea de acordare a creditului se iau in considerare urmatoarele repere: 1. Negocierea creditului In aceasta etapa are loc o discutie cu caracter informativ, in care se va urmari obtinerea de informatii cu privire la caracteristici ale clientului: generale (nivelul local, regional, national sau international al firmei ; daca este sau nu in sistemul de cotare la bursa); - financiare (auditare, cifra de afaceri, rentabilitate, solvabilitate); - managementul (experienta şi stabilitatea conducerii, obiectivele strategice); - ramura de activitate (perspective, protectie). Daca in urma discutiei se constata ca solicitantul are un plan de afaceri bun, ca prezinta suficiente garantii asiguratorii, acesta se va putea prezenta cu documentatia necesara pentru intocmirea dosarului de credit. 2. Intocmirea documentatiei de credit Documentatia necesara contractarii unui credit de catre un agent economic cuprinde: - Documente care atesta legalitatea infiintarii firmei; - Cererea de credite semnata de persoanele autorizate din intreprindere; - Contul de profit şi pierderi; - Ultimul bilant contabil; - Balanta de verificare pe ultima luna Situatia stocurilor şi cheltuielilor pentru care se solicita creditarea (cantitati, valori, cauze, termene de valorificare); - Situatia contractelor de livrare; - Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul in curs şi/sau Planul de afaceri; - Grafic de rambursare a creditului şi de plata a dobanzilor; Lista bunurilor materiale şi a valorilor ce constituie garantii asiguratorii pentru creditul solicitat; - Alte documente necesare analizei. 3. Analiza şi evaluarea performantelor agentului economic Pentru acceptarea cererii de credite, rolul hotarator il au performantele economice şi financiare realizate de intreprinderea solicitatoare in perioada imediat precedenta (uneori se cer 37

indicatori şi pentru o perioada mai mare - de circa trei ani) şi cele estimate pentru perioada de angajare a creditului. Luarea in calcul a cererii de credit presupune o analiza concreta a tututor indicatorilor privind bonitatea agentului economic. In acest scop, banca prelucreaza datele din Bilantul inaintat de client. Ratingul de credit reprezinta un calificativ exprimat numeric, aferent calitatii portofoliului de imprumutati al fiecarei unitati bancare teritoriale. A fost introdus pentru evitarea gruparii creditelor cu risc major, determinarea trend-ului calitatii portofoliului şi pentru asigurarea managementului riscului de credite. 4. Analiza afacerii finantate Urmareşte analiza afacerii dupa acordarea creditului. Se au in vedere aspecte ca: posibilitatea mentinerii pietei de desfacere, mentinerea solvabilitatii agentului economic. 5. Analiza garantiilor propuse şi constituirea legala a acestora La acordarea creditelor, ofiterii de credite solicita clientilor, in mod obligatoriu, constituirea de garantii asiguratorii. Pentru aplicarea permanenta a prudentei bancare, banca accepta constituirea uneia sau mai multor garantii: - garantia bancara data de alta banca decat cea care da creditul negociat; - depozitul bancar al firmei (cash-ul colateral); - garantii reale mobiliare cu sau fara deposedare; - contract de asigurare pentru rate si dobanzi; - ipoteca; - cesiunea de creante; - fidejusiunea (cautiunea); - garantia de firma ; Garantia este supusa unei analize privind valoarea sa reala si autenticitatea dreptului solicitantului de credit asupra bunului folosit drept gaj. Astfel, garantia bancara data de o alta banca in favoarea bancii creditoare se verifica in privinta valabilitatii documentului bancar, in privinta valorii, a valabilitatii in timp si a bonitatii bancii emitente. Ipoteca are in vedere bunurile imobiliare ale firmei, iar cesiunea creantele solicitantului de credite asupra altor agenti economici. Pentru a fi acceptate de banca, garantiile trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii: > sa poata fi transformate rapid in lichiditati; > bunurile sa fie in circuit civil; > bunurile gajate sa fie in stare buna; > sa existe piata pentru valorificarea bunurilor ce constituie garantie. Pentru majoritatea garantiilor, banca incheie cu solicitantul de credite contracte de gaj, de depozit bancar, de cesiune sau de garantie imobiliara, specificandu-se baza legala si obligatiile firmelor creditate de a pastra in bune conditii bunurile gajate si de a le folosi, in caz de producerea riscului, la rambursarea creditului primit. Contractele respective insotesc in final contractul de 38

credit ce se incheie cu agentul economic dupa adoptarea deciziei de creditare. In scopul diminuarii riscului de nerambursare a creditului, bancile comerciale solicita beneficiarului de credite si de scrisori de garantie bancara sau sa asigure la societati de asigurare-reasigurare bunurile aduse drept garantie. 6. Intocmirea referatului cu rezulatele analizei efectuate Referatul de credite este format din trei parti: • Partea I - elemente privind creditul; • Partea a II-a - detalii semnificative privind situatia economico-financiara, riscul bancii fata de acestea; • Partea a III-a - riscul si distributia lui in cazul debitorului unic. Dupa verificarea lui de catre seful compartimentelor de credite, referatulse prezinta spre examinare comitetului director al unitatii bancare. In urma verificarii, rezultatul poate fi o „Fisa de analiza pentru aprobarea creditului” sau un „Referat cu prezentarea motivelor de respingere”.. 7. Aprobarea creditului In aceasta etapa se incheie contractul de credit, care va fi intocmit semnat pe fiecare foaie, de catre ambele parti (debitorul si creditorul).

4.3.

in exemplare

Principiile de creditare

Acestea permit reducerea gradului de incertitudine si prin urmare, a riscului implicat in creditare. • Beneficiaza de credite persoanele fizice si juridice care au deschise conturi la unitatile bancii; • Sucursalele, filialele si agentiile acorda credite clientilor care au sediul social sau domiciliul, dupa caz, pe raza teritoriala a judetului in care unitatea bancii isi desfasoara activitatea; • Banca verifica imprumutatii de la acordarea creditului şi pana la rambursarea integrala a acestuia, prin urmarirea situatiei patrimoniale, rezultatelor economico-financiare ale clientilor şi a altor elemente care sa permita evaluarea potentialului economic şi financiar curent şi in perspectiva; • Creditele solicitate, indiferent de valoare şi durata, se acorda cu destinatii precise pe baza de contracte din care sa rezulte clar toti termenii şi toate conditiile, şi daca solicitantii prezinta credibilitate pentru rambursarea creditului şi a dobanzilor la termenele stabilite; • Cererile de credite, indiferent de competenta de aprobare, se analizeaza şi se insuşesc de catre unitatile bancii, pe baza documentelor prezentate de solicitanti; creditele se aproba potrivit competentelor stabilite de Consiliul de Administrate; • Volumul creditelor, destinatia, duratele de creditare, garantiile necesare, dobanzile, conditiile de rambursare a creditelor, precum şi alte clauze se stabilesc prin contractele de credit incheiate in baza negocierii intre banca şi clientii sai; • Volumul total al angajamentelor bancii (credite şi scrisori de garantie) fata de un singur client nu poate depaşi 20% din fondurile proprii ale bancii; • Dupa aprobare, creditele se pun la dispozitia clientilor in conditiile negociate prin contractele de credit incheiate, inregistrand concomitent angajamentul in evidenta extrabilantiera a bancii, 39

• • • •

• •

la data, pe durata şi valoarea prevazute in contract; Pe masura utilizarii creditului, se diminueaza angajamentul din evidenta extrabilantiera şi se urmareşte derularea acestuia, pana la rambursare; Pentru a putea urmari destinatia creditului acordat, acesta nu se elibereaza in numerar decat in cazuri foarte bine justificate cu aprobarea conducerii unitatii bancii; Banca verifica la toti clientii utilizarea creditelor portivit destinatiei, existenta garantiilor şi respectarea celorlalte clauze din contractele de credit; Dupa aprobarea unui credit, banca nu poate anula sau reduce cuantumul acestuia decat in cazuri justificate, determinate de constatarea furnizarii de catre client a unor date nereale şi numai dupa expirarea unui termen de minimum cinci zile calendaristice, care va fi comunicat in scris acestuia. Banca poate intrerupe imediat, fara preaviz, utilizarea de catre client a unui credit aprobat, in cazul in care acesta a incalcat conditiile contractului de credit sau in cazul in care acesta a incalcat conditiile contractului de credit sau in cazul in care situatia economica şi financiara a acestuia nu mai asigura conditii de garantie şi rambursare; Banca nu acorda credite pentru rambursarea altor credite scadente.

4.4. Repere legislative Activitatea de creditare este reglementata prin lege. Principalele repere legislative ale creditarii bancare sunt: • Legea privind activitatea bancara nr.33/1991; • Legea privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome şi societati comerciale nr.15/1990; • Legea privind regimul investitiilor straine nr.35/1991; • Legea privind autorizarea executarii constructiilor şi unele masuri pentru realizarea locuintelor nr.50/1991; • Decret-Lege privind organizarea si desfaşurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative nr.54/1990; • Norma BNR nr. 5/1992 privind imprumuturile mari acordate clientilor de catresocietatile bancare; • Legea 289/2004 referitoare la afişarea dobanzii anuale efective (DAE). Legea permite un nivel de informare minim necesar, pentru a alege creditul potrivit necesitatilor şi exigentelor proprii.

40