Sunt prezentate principiile, strategiile si metodele psihoterapiei cognitiv-comportamentale si modul cum pot fi ele puse in practica in cabinet in beneficiul pacientilor, astfel incat acesti…Full description
Sunt prezentate principiile, strategiile si metodele psihoterapiei cognitiv-comportamentale si modul cum pot fi ele puse in practica in cabinet in beneficiul pacientilor, astfel incat acesti…Full description
teorie si analiza morfologica si sintactica: substantiv, verb, pronume, numeral, adjectiv, articol, adverb, interjectie, prepozitie, conjunctie.Full description
a
Full description
5
studiu de caz Modele epice in romanul interbelic
Full description
spss
Full description
Diploma de disertatie Arhitectura de Interior pe tema Istoriei si evolutiei hanurilor din intreaga lumeDescripción completa
read
Modele de analiză funcțională în terapia cognitiv comportamentală Unul dintre cele mai frecvente este modelul ABC – A=antecedenteA =antecedenteB=beavior!comportamentul simptom" C = consecințe !bene#ciile simptomului" Analiza funcțională ne a$ută să precizăm rolul rolul %i locul locul comportamentului simptom în sistemul de persoanlitate& – precizăm funcția simptomului în sistemul de persoanlitate '& Modelu Modelull propu propus s de ()inn ()inner er – SORC (= (timul !antecedentul * trigger" + = organism !ceea ce se înt,mplă în interiorul nostru – emoții cogniții reacții #ziologice" = reacție – pacientul caută o sursă de securizare în pro.imitate C = consecințe – lini%tire* rela.are& /& Model Model de anal analiz iză ă BASIC ID – ID – propus de Arnold 0asarus * 1ean Coutrouo a mai adăugat EA – Basic IDEA B=behavior – B=behavior – comportamentul simptom * cel pentur care clientul solicit a$utor A= afect – afect – emoții* an.ietate* depresii* vinovăție S = senzații corporale – manifestări neuro#ziologice – palitații* amențeli * transpirații I = interpersonal – calitatea *stilul %i cantitatea relațiilor interpersoanle& – cum anume comportamentele simptom au in2uențat sau in2uențează relațiie interpersonale& 3. 4 lamentările C= cogniții – cogniții – monologul interior al clientului clientului - 5acă voi e%ua sunt un om mort* sunt un nimeni* etc& I = imagerie – imagerie – imaginile care însoțesc comportamentul simptom – scene în care individual se vede umilit sau se confruntă cu un pericol& An.ietatea este un răspuns la un pericol imaginar& !imginația !imginația este o resursă" D = rog – rog – substanțele – medicamente* alte substanțe– cafea* tutun * alcool& E = e!pectații – e!pectații – ce a%teaptă pacientul de la terapie& – a%teptările pot devein predicții ce se auto,mplinesc& A = a"tept#rile terape$t$l$i – ateptări realiste atinse într-un într-un termen rezonabil& Obiective minimal aaptative – aaptative – păstrarea unei doze de teamă pentru a # funcțional %i e6cient& 5e cine anume au fost observate scimbările7 Con%tientizarea scimbărilor au un impact puternic& %rila SECCA S= stim$l& sit$ație E= emoții
C = cogniții C = comportament A = anticipare –apare teama e team#' 8enicile utilizatea în terapia cognitiv-comportamentală ela.area %i desensibilizarea sistematică ela.area este un element nelipsit în orice terapie a an.ietății – deseori doar învăț,nd pacienții să se rela.eze poate rezolva simptomul& 3ste important să realizăm daca teama este produsă de un pericol real sau ireal& 9e punem întrebarea Teama este justifcată de ce se întâmplă în jurul meu? Terapia tulburărilor anxioase – carte recomandată Emoții fundamentale – carte recomandată
(ehnica e rela!are m$sc$lar# progresiv# a lui 1acobson& (implitate – este unul din avanta$ele acestei tenici& :oate # practicată în aproape orice condiții& :rincipiul care stă la baza acestei tenici este acela de a îl provoca pe cleitent să con%tientizeze diferența dintre încordare %i rela.are& (e începe cu m,na dominantă * etc&&&&pană la picioare& (e încordează %i după care se cere să se rela.eze %i să se observe diferența între disconfortul încordării %i confort rela.ării& Antrenament$l a$togen (acest termen depatologizează procedura, nu este un tratament, este un antrenament) propus de (cultz !Andre ;eitzenoper denume%te autoipnoză" 8enică de autorela.are concentrativă !parado.al denumită – dar rela.area se face prin concentrarea asupra unor părți ale corpului %i senzații" (ugetii= formule intenționale* prin care diri$au atenția în anumite zone& (e pot dezvolta capacitpți de control a unor funcții înafara controlului nostru * e.& Cardiovascular& Conține / cicluri- / părți :rima parte – are ca funcție principală inducerea stării de rela.are %i controlul cardiovasculare* respiratorii A doua parte- se apropie de meditația de tip oriental %i seamănă cu ipnoza& 8enici de descoperierea culorii interioare- prin care se disociază de e.terior&
8enici ce aparțin primului ciclu 3ste important cum anume prezentăm antrenamentul autogen – să considere clientul că este o tenică care îl a$ută să depă%ească problema lui* care are relevanță în tratamentul lui& Psihoterapia în medicina internă și generală – carte '& (istemul nervos al omului are două mari părți importantesistemul nervos de relație %i sistemul nervos vegetativ * autonom /& (istemul nervos de relație coordonează funcții a2ate în sfera controlului voluntar& (istemul nervos vegetativ coordonează funcții care sunt înafara controlului voluntar e. organele& & :roblemele pe care le aveți dumneavostră se datorează faptului că (9> nu mai reacționează în concordanță cu situațiile în care vă găsiți la un momet dat& ?& 5e%i am spus că (9> coordonează funcții care nu sunt în sfera controlului voluntar* el poate # controlat într-o manieră indirectă printr-un mi$loc de imagii %i sugestii& @& Antrenamentul autogen este o suită de sugestii %i imagini care au ca principal obiectiv in2uențarea (9>& e!erciții )$namentale – au ca principal obiectiv inducerea unei stări de rela.are& Această stare este trăită de ma$oritatea oamenilor ca senzație de greutate %i căldură& reutatea = di#cultatea de a mi%ca atunci c,nd mu%cii sunt rela.ați& (enzația de plutire – vase le de s,nge au în componența lor #bre musculare- se rela.ează mu%cii %i circulația se îmbunătățe%te& (e poate adera la senzații de u%urare* depinde ce preferă clientul& 3ste indicat să se practice de /- ori pe săptăm,nă în primele săptăm,ni %i după ' pe săptăm,nă& (e practică întins pe spate %i cu brțaele u%or distanțate* o pătură rulată sub cefă %i una mică sub genunci& (e recomandă si palma st,ngă pe ininimă pentru un bun feedbac)& 3ste o poziție de ma.imă vulnerabilitate&&poate induce o senzație de an.ietate în prezența unui terapeut pe care pacientul nu il cuno%te bine& Altă poziție poziia !irjarului – poate # menținută fără încordarea unor grupe musculare ma$ore& enunci u%or depărtați* gambele perpendiculare pe podea* coloana curbată* capul în $os* trunciul puțin aplecat dar nu prea mult să nu solicite mu%cii dorsali& Brațele pe coapse în interior& (e poate utiliza un fotoliu comod cu spr$in pentru coate %i cap& 5urata unui e.erciu complet de antrenament autogen e bine să nu depă% ească '@/ min& 3.ercițiul are părți '&
/& (ugestiile – greutate4 imaginează-ți că brațul tău drept devine in ce *n ce mai greu !evitarea aprecierii absolute" * profund rela.at& (e cufundă confortabil în patulfotoliului în care te a2i& & :artea #nalăecapitulație – repetăm senzațiile pe care le trăie%te cleintul& greutate lini%te rela.are& – cau un rezumat&