Analiza Comportamentala Fara emotii. Tranza ranzactioneaza. ctioneaza. Castiga!
www.xtb.ro
Finante comportamentale “Oam “Oamen enii ii in fina finant ntel ele e clas clasic ice e sunt sunt ra rationa tionali li (homo econom economicus icus)).
Oamen Oamenii ii in fina finant ntel ele e comport comportam amen enta tale le sunt sunt normali normali” ”
Analiza Fundamentala
Analiza Tehnica
www.xtb.ro
Analiza comportamentala
Decizii Dec izii subiec subiective tive
Actioneaza impulsiv Are obiective clare
Subiectiv Obiectiv
Decizii rationale Ghidat de factori Ghidat psihologici Urmareste Urmarest e optimiza optimizarea rea obiectivelor
OMUL NORMA NO RMAL L Homo Economicus Mode Mo delu lull Ide Ideal al
www.xtb.ro
Este impulsiv, emotiv Fara sentimente, emotii
Influenta emotiilor in procesul de investitii Pierdere
Speranta Pierdere
Profit
Emotii Speranta
Siguranta
Pierderea controlului Indisciplina
Non-rational
www.xtb.ro
Capcane psihologice
FRICA
LACOMIA
GRESELI IN TRANZACTIONARE
www.xtb.ro
Frica Pierdere
Monetizare a pierderii
Oportunitate pierduta
Experiente neplacute
Folosirea ordinelor STOP LOSS
Genereaza speranta ca piata se va intoarce
Piatavaofera intotdeauna ocazii bune!
Pierderea face parte din procesul investitional
Nu ne putem teme de o pierdere stabilita de la inceput
Este asociata cu un discomfort psihologic
Nu trebuie fortata intrarea intr-o tranzactie
Raport beneficii – risc corect
www.xtb.ro
Lacomia Investitorii se gandesc doar la profit, uitand de strategia initiala
Piata arata cat de mult este gata sa ofere.
Concentrarea asupra: Stop Loss
Conserva profiturile deja obtinute
Investitorii pot cadea in capcana numerelor fixe gen: “Inchid dupa ce obtin 10.000 de lei)
Controleaza pierderile
www.xtb.ro
Concentrarea pe siguranta capitalului investit.
Greseli in tranzactionare
EMOTIONALE •
Se corecteaza mai greu
COGNITIVE •
Sunt mai usor de constientizat
www.xtb.ro
Aversiune / Apetit fata de risc a. Castig sigur 700 lei I. Ce alegeti?
b. Castig de 1000 lei cu probabilitate 75%
www.xtb.ro
Aversiune / Apetit fata de risc
a. Pierdere sigura de 700 lei
II. Ce alegeti? b. Pierdere 1000 de lei cu 25% sansa de a nu pierde nimic
www.xtb.ro
Aversiune / Apetit fata de risc Daca ati raspuns:
aversiune la risc fata de profit
I – a
II – b
apetit la risc fata de pierdere
Riscati sa va multumiti cu profituri mici si sa lasati deschise pierderi mari in speranta ca piata se va intoarce in favoarea dvs. Solutie: intotdeauna utilizati STOP LOSS
www.xtb.ro
Actioneaza in detrimentul dvs. inamic pe piete financiare
decizii ce nu au gresite de investitii nici un fundament.
Speranta
•
•
Piata nu reactioneaza cum vrem noi! Isi are propriul mers, iar investitorii trebuie sa se adapteze!
www.xtb.ro
Increderea de sine excesiva - cognitiv ABILITATI DE PREVIZIUNE CERTITUDINEA EVENIMENTELOR VIITOARE
Supraestimare
Tranzactionare excesiva
Subestimarea riscului
Portofolii nediversificate
I. Cat de usor v-a fost sa previzionati caderea pietei imobiliare din Romania? II. Cat de bun sofer sunteti in comparatie cu ceilalti participanti la trafic? •
•
Exista elemente care nu tin de abilitatile dvs de analiza sau previziune. Raportati-va la probabilitati!
www.xtb.ro
Reprezentativitate - cognitiv -
LEGEA NUMERELOR MICI •
Daca actiunea societatii A a dat un randament bun si A activeaza in constructii, atunci si societatea B care este tot in constructii este o investitie buna
COMPARATII FORTATE
•
daca EURUSD a crescut de trei ori dupa publicarea NFP nefavorabil pentru USD, inseamna ca va creste de fiecare data cand se va publica NFP mai scazut ERORI SEMNIFICATIVE IN ANALIZA SAU EVALUARE
I. Linda este studenta la Finante Banci si implicata in societati cu privire la drepturile animalelor. Ce este mai probabil peste 10 ani? a. Linda sa fie functionar intr-o banca b. Linda sa fie functionar intr-o banca si activist in drepturile animalelor
www.xtb.ro
Ancorare, Ajustari - cognitiv -
In situatii neprevazute, oamenii stabilesc : Previziuni prea apropiate de niveluri actuale
Raman la estimarile initiale cand apar elemente noi
“ANCORE” Accepta greu pierderea si mentin tranzactii pierzatoare
Fac previziuni bazate pe randamentele actuale
I. Credeti ca populatia Canadei este mai mare sau mai mica de 20 milioane? II. Care credeti ca este populatia Canadei?
www.xtb.ro
Disonanta Cognitiva - cognitiv Cand apar informatii noi in conflict cu cele deja existente rezulta :
Continua sa investeasca intr-un instrument ce a scazut, pentru a reduce media
DISCOMFORT MENTAL
I. Ati cumparat recent o masina si aflati la radio ca un alt dealer are o oferta identica, dar va mai face cadou un GPS. Cum reactionati? Ce simtiti?
www.xtb.ro
Disponibilitatea - cognitiv -
Oamenii estimeaza probabilitatea unui eveniment bazandu-se pe pe cat de familiar este rezultatul.
Au tendinta de a incadra in tipare
Fac tranzactii in functie de informatii disponibile: prieteni, zvonuri
Se raporteaza la elemente cunoscute si la experienta lor de pana atunci
I. Ce luati in calcul atunci cand vreti sa faceti o tranzactie? Prieteni, Presa, Forumuri de specialitate, Opinia Consultantilor, analiza proprie a graficelor si a informatiilor disponibile?
www.xtb.ro
Atribuirea meritelor - cognitiv -
- Se expun prea mult riscurilor SUCCES <= merit propriu
- Tranzactioneaza excesiv
ESEC <= factori externi
- Aud doar ce le convine - Detin portofolii nediversificate
www.xtb.ro
Iluzia Controlului - cognitiv -
Convingerea nerealista a unor oameni ca pot controla sau influenta anumite rezultate
Ex: Jocul / dependenta de casino
Tranzactioneaza imprudent
Au incredere exagerata in sine
Efecte :
Mizeaza totul pe o mutare
Cand jucati la LOTO, alegeti numerele aleator, sau aveti numere norocoase?
www.xtb.ro
Conservationismul - cognitiv -
- Inflexibili Raportarea la informatii trecute Ignorarea celor noi
- Reactioneaza prea lent
- Se blocheaza cand trebuie sa ia o decizie - Proceseaza mai greu informatiile noi
Cat de repede actionati la aflarea unei vesti negative despre un instrument din portofoliu?
www.xtb.ro
Atasamentul - emotional -
Un om intelept ar trebui sa aiba banii in minte, nu in inima!
ACTIVE DETINUTE
www.xtb.ro
ACELASI ACTIV
Autocontrol - emotional - Tranzactionare emotionala: MARCAREA PROFITURILOR REPEDE CONSUM EXCESIV – in prezent ECONOMISIRE – amanata in viitor
PASTRAREA POZITIILOR PIERZATOARE
LIPSA CONTROLULUI EMOTIILOR MUTAREA STOP LOSS-ului TRANZACTIONARE EXCESIVA, GRABA
Ex. Card Credit, Cumparaturi in rate pentru haine
www.xtb.ro
Optimism exagerat - emotional -
Asociat cu increderea excesiva in fortele proprii
Alte bule speculative
Boomul imobiliar Principiul “Greater Fool”
Oamenii devin foarte optimisti asupra potentialului pietelor, crezand ca investitiile proaste ii vor afecta doar pe altii
www.xtb.ro
Dori Dorinta nta de confi onfirm rmar are e - cognit itiv iv -
- Forte Forteaza aza pietel pietele, e, anali analizel zele e AUD DOAR CE VOR SA AUDA VOR SA AIBA AIBA DREPTATE DREPTATE
- Supraes Supraesti timea meaza za acuratetea previziunil previziunilor or - Resc escriu memo memorria astf astfel el incat ncat aso asociaz ciaza a reus reusiitel tele cu propri propriil ile e abili abilitati tati
www.xtb.ro
Team eama a de regret regret - em emot otion ional al -
Satisfactia castigului 1000 lei
-Sunt Sunt prea prea conse conserv rvat ator orii -Ezita Ezita sa tran tranza zact ctio ione neze ze de teama teama pierde pierderii rii - Tin poziti pozitiile ile pierza pierzatoar toare e prea prea mult mult - Au comportament de turma turma (panica, (panica, boom)
www.xtb.ro
Cum sa imbunatatim stilul de tranzactionare
www.xtb.ro
Pastrarea scenariului initial •
Stab Stabili ilirrea un unor or reguli guli de tran tranza zacction tionar are e
•
Decizii Dec iziile le tre trebuie buie adopta optate te ina inainte inte de a lans la nsa a tran tranza zact ctiile iile
•
Plas Plasar area ea un unui ui STOP STOP LOSS OSS la niv nivel elul ul la care care conside considera ram m ca se infirm infirma a scen scenar ariul iul
•
Tranza zacction tiona am doa doar pe baza regulilo lilorr stabilite
www.xtb.ro
Money management •
•
•
Sa presupunem ca avem un capital de 24.000 RON. Ne propunem sa tranzactionam perechea USDJPY . Expunerea maxima stabilita este de 20% din capitalul initial. Pierderea maxima admisa este de 3% din capitalul initial. USDRON – 3.0000, USDJPY – 81,05 Volumul maxim tranzactionat? Distanta maxima de Stop – Loss?
www.xtb.ro
Money management •
•
•
•
•
•
•
•
Capital initial : 24.000 RON Expunere maxima : 20% * 24.000 = 4.800 RON 1 lot USDJPY – 100.000 USD Marja necesara pentru 1 lot – 1% * 100.000 USD – 1.000 USD = 3.000 RON 4800/3000 = 1,45 – 1,6 loturi Pip cost – 0,01 JPY * 160.000 = 1600 JPY – 59,25 RON. 3% * 24.000 = 720 RON 720/59,25 = 12,15 – 12 pips
www.xtb.ro
www.xtb.ro
Money management •
•
•
•
•
•
•
Nivel recomandat de SL – 19 pips 3% * 24.000 RON = 720 RON 720/19 pips= 37,9 RON Pip cost 1,6 loturi – 59,25 RON Pip cost 37,9 RON – 1,02 loturi – 1 lot USDJPY Volum final – 1 lot, 12,5 % din capitalul initial SL final – 19 pips, 3% din capitalul initial
www.xtb.ro
Strategia eficienta •
•
Pledoarie pentru disciplina si politica coerenta de investitii. Premise : Acceptarea nereusitelor temporare Recunoasterea profiturilor rezonabile in raport cu riscul asumat Acceptarea nivelului de risc potential Adaptarea la intervalul de timp ce ofera confort Adaptarea la nivelul sumei investite •
•
•
•
•
www.xtb.ro
Reguli pentru controlul emotiilor 1.
2.
3.
4.
•
Daca sunt indecis nu deschid pozitia.
•
Niciodata nu ma bazez pe speranta.
•
Intotdeauna iau decizii de investitii individual.
•
Nu deschid niciodata pozitii fortate.
5.
• Voi
6.
• Analizez
7.
•
recompensa periodic efortul meu. greselile pe care le-am comis.
Tot timpul stabilesc un raport strict Risc – Beneficii favorabil.
www.xtb.ro
Reguli pentru controlul emotiilor 8.
9.
10.
11.
12.
13.
•
Nu incerc sa speculez fiecare oportunitate din piata de teama ca o voi pierde.
•
Micsorez pierderile, las profiturile sa creasca si folosesc ordinele Stop Loss.
•
Nu investesc mai mult decat pot pierde..
•
Nu lupt impotriva pietei. Piata are intotdeauna dreptate.
•
Investesc pe piete lichide.
•
Nu voi uita de motivatia mea.Nu voi uita de motivatia mea.
www.xtb.ro
Va multumim pentru timpul si atentia acordata. Echipa X-Trade Brokers Romania.
www.xtb.ro
Mandrie si Regret
Dinamica de Grup
4
3
Perceptia Selectiva 2
Introducere 1
Context
Conceptul de homo economicus, omul economic rational este la baza teoriilor economice cel mai larg aplicate
Context
Pietele si investitorii nu par a demonstra in mod regulat decat o rationalitate limitata.
Context
Luarea deciziei
Finantele comportamentale sunt prezentate ca un camp de cercetare in care sunt studiate aspectele sociale, cognitive si economice si modul in care acestea influenteaza luarea deciziei economice.
Context
Determinarea celor mai importante erori comportamentale pentru a ajuta investitorii sa evite obstacolele si pentru a-i ajuta in ameliorarea performantei portofoliilor lor.
Context
Structura
Realitate
Obiectiv
Investitorul este afectat de indecizie, lipsa de timp, dar si de propriile sale emotii.Pentru a intelege distorsiunile comportamentale, trebuie sa intelegem standardul la care se refera.
Context
Teoria moderna a portofoliului Teoria moderna a portofoliului, introdusa in 1952 de catre Harry Markowitz, furnizeaza baza conform careia sunt construite portofoliile investitoriilor in practica actuala.
Context
Markowitz a aratat, cum, pentru acelasi risc total al portofoliului, se pot obtine randamente mai ridicate investind in active ce prezinta o slaba corelatie a randamentului.
Context
Insa punerea in practica a teoriei diversificarii a lui Markowitz solicita un investitor rational, un homo economicus, al carui singur obiectiv este de a optimiza patrimoniul sau total viitor, oricare ar fi circumstantele de investitii si situatia sa financiara actuala
Context
Piete irationale Contrar homo economicus si teoriei moderne a portofoliului, o lipsa de rationalitate este in mod repetat observata pe pietele mondiale. Bulele pietelor de actiuni sunt un exemplu si se observa faptul ca investitorii continua sa cumpere chiar daca ei stiu ca titlurile sunt in mod net supraevaluate.
Context
Randamentele investitorilor nu corespund randamentelor pietei Investitorii individuali pot deveni victime ale propriilor distorsiuni comportamentale. in medie randamentele investitorilor privati nu corespund randamentelor pietelor. Acest lucru semnifica faptul ca Context investitorii individuali au tendinta de a sub – performa fata de investitorii institutionali cei mai sofisticati si piata in ansamblul sau.
Rationalitate limitata S-a constatat ca Investitorii par sa fie lipsiti de rationalitate, intrun mod foarte sistematic. Insa daca acest comportament este intr-adevar cel putin sistematic , atunci el poate fi analizat. Rezultatele cercetarii comportamentale au demonstrat ca prima masura de luat pentru a evita erorile de investitii imputabile distorsiunilor comportamentale este de a lua la cunostinta de existenta acestor distorsiuni si de a intelege cum ele functioneaza.
Context
Analiza Comportamentului
Fiecare comportament studiat este structurat astfel incat sa se poata raspunda la intrebarile urmatoare:
Ce este o distorsiune si cum o putem explica?
Ce efect are acest comportament asupra portofoliilor?
Cum putem evita sau minimiza efectele negative asupra performantei?
Elemente avansate: analiza aprofundata pentru specialisti
Distorsiuni comportamentale
Opinia oamenilor asupra unui titlu influenteaza modul in care percep noile informatii raportate. Exista tendinta de focalizare pe informatii care sunt confortabile opiniei noastre si de a subestima informatiile contrare.
De asemenea, exista tendinta de conservare a unei opinii negative asupra unei investitii care a angrenat o pierdere, chiar daca aceasta este acum foarte atractiva.
Abordarea distorsiunilor
Folosirea unui sistem de tranzactionare care se bazeaza pe date generate de o analiza tehnica sau fundamentala.
Reactionarea la aceste semnale intr-un mod riguros.
Stabilirea si aplicarea punctelor de referinta stricte pentru excedentele de pierderi.
Exemplu de investitor in actiuni (1) Societatea anunta ca un membru al Comitetului de directie a vândut recent 250000 actiuni. Pretul a scazut acum la USD 85. Event
Stock price
Insider sale
85
SP
QR
# of Shares
200
0
Value
17000
0
Profit/Loss
-1500
-1500
Sursa UBS WMR
SP-”La acest pret, societatea este o veritabila buna afacere. Voi cumpara inca 100 de actiuni, pretul meu mediu de cumparare (achizitie) va fi astfel mai redus. “ QR: ,, Nu stiu daca ceva nu este in regula, dar voi vinde pozitia mea deoarece pragul excedentului de pierderi de cel putin 15% din pretul meu de achizitie este acum atins.
Exemplu de investitor in actiuni (2)
Cursul actiunilor scade la USD 75.
Event
Stock price
Q2 Rezultate
75
SP
QR
# of Shares
200
0
Value
15000
0
Profit/Loss
-3500
-1500
SP-” . Aceasta ar fi o greseala de a vinde la pret atât de scazut. “ QR:,, Piata are, desigur, intotdeauna dreptate si ceva nu a functionat. Din fericire, neam conformat pragului meu de excendent de pierderi.
Exemplu de investitor in actiuni (3) Event
Stock price
Q3 Rezultate
68
SP
QR
# of Shares
0
0
Value
0
0
Profit/Loss
-4900
-1500
.Piata reactioneaza negativ si cursul actiunii se gliseaza la 68 usd SP:-Vinde toate actiunile QR: -Asteapta ca titlurile sa scada. Exemplu de investitor in actiuni (6) –Actiunile cresc la 75 usd QR- cumpara 150 de actiuni acum si voi fixa, inca pragul excedentului de pierderi la cel putin 15 %.
Societatea anunta ca intra pe piata asiatica in puternica dezvoltare . Cursul actiunii re-urca la USD 88. SP:,, Aceasta nu semnifica faptul ca si vor reusi. Nu stiu de ce toti acesti cumparatori cred in aceasta istorie. QR:,, Voi cumpara alte 100 de actiuni.” Cursul actiunii atinge USD 115. SP:,, Voi cauta o alta societate sub-evaluata. QR:,, Sunt fericit ca am cumparat mai mult atunci când au anuntat dezvoltarea lor. Voi creste pragul meu de excedent de pierderi la USD 100 pentru a consolida câstigurile mele.
Atenuarea distorsiunii perceptiei selective
Suntem toti supusi, intr-o anumita masura, perceptiei selective. Investitorul pur rational nu exista. Dar noi putem atenua inconvenientele distorsiunilor noastre aplicând câteva reguli simple:
• Definirea unei metode pentru a determina când trebuie sa cumparati sau sa vindeti un titlu. Definiti ceea ce declanseaza o achizitie si ceea ce declanseaza o vânzare si tineti de metode.
• O limita mai larga trebuie sa fie fixata pentru titluri cu puternica valabilitate, in timp ce plasamentele prudente trebuie sa aiba praguri ale excedentelor de pierderi cele mai stricte .
Comportamentul de grup
• Luarea deciziei in grup este, in esenta, sensibil diferita de ceea a indivizilor. in general, grupurile bine organizate pot lua decizii mai judicioase decât indivizii care actioneaza singuri. Efecte de portofoliu
Dinamica grupului poate avea un impact negativa asupra calitatii deciziilor de investitii si sa genereze prejudicii tuturor investitorilor.
Simptomele gandirii de grup
Gandirea de grup se distinge prin prea multa incredere si iluzia de invulnerabilitate(,, acesta misiune spatiala nu poate esua,,/,,acesta investitie nu poate esua”) in cadrul unui grup. Comportamentul de turma...
In societatea umana, observam comportamentul de turma in situatii diverse : daca un restaurant este gol, si cel vecin este plin, trecatorii au tendinta sa intre in restaurantul plin chiar daca trebuie sa astepte inainte sa fie pusi la masa.
Impactul asupra succesului unei investitii
Dinamica de grup poate avea efecte negative notabile asupra randamentului investitiilor. Nu numai un comportament de turma poate conduce la vanzarea la preturi mici titlurile cumparate la preturi mari dupa explozia bulei ci comportamentul de turma si gandirea de grup pot sa conduca investitorii sa cumpere titluri care nu li se potrivesc.
Mai b ine valorezi in doi decat singu r? Corectitudinea deciziilor luate de catre un grup depinde de modul in care grupul ia deci zii. Urmati cateva reguli simple ce ne pot ajuta in prevenirea efectelor negative cum ar fi gandirea de grup si comportamentul de turma si nu permit sa maximizam discutiile pe care le avem cu ceilalti investitori, vecini si consilieri de investitii:
• In cazul in care va simtiti increzator si confortabil(invulnerabil) cu privire la o investitie dupa o discutie realizata in grup, ar trebui sa ne ferim de efectele posibile ale dimanicii de grup. • In cadrul unui grup insarcinat cu luarea deciziilor, cereti membrului mai putin experimentat de a da primul opinia sa, apoi celui de-al doilea membru mai putin experimentat, etc • Incercati sa ignorati ,,zgomotul” , adica evenimentele/informatiile aleatoare care nu au niciun efect durabil asupra preturilor, chiar daca altii cred ca sunt foarte importante.
Introducere
Acum un an si jumatate, parintii unei persoane cunoscute au incercat sa vanda casa lor. Ei au cumparat casa acum 10 ani cu pretul de 500 000 usd. In ultimii 10 ani, preturile locuintelor din regiunea lor au scazut un pic si ei au avut dificultati in a gasi un cumparator la un pret tinta de 520 000 usd. De fapt, acestia au avut dificultati in a gasi un cumparator care sa accepte sa plateasca 500 000 pentru casa lor.
Investitorii se tem mai mult de pierderi decat sa-si evalueze castigurile
Investitorii incearca sa evite incertitudinile si riscurile
Context
In orice investitie exista incertitudini in ceea ce priveste Context preturile viitoare Investitorii incearca sa fie remunerati Context corespunzator pentru riscurile asumate
Pentru a ilustra acest lucru, luam in calcul urmatoarele scenarii: Scenariul 1: sa investiti intr-un activ ce are o probabilitate de 57% de a genera un castig de 25% si o probabilitate de 43% de a genera o pierdere de 20% Scenariul 2: sa investiti intr-un activ ce are o probabilitate de 8% de a genera un castig de 84% si o probabilitate de 92% de a genera un randament nul 100% 80% 60% e r e d r e 40% i P / g 20% i t s a C 0%
Indivizii prefera sa investeasca in al doilea Context activ, pe care nu se expun la nicio pierdere 57%
43%
8%
-20% -40%
Probabilitate
92%
Cum se obtine Premiul Nobel in patru etape?
Aceasta observatie este in inima teoriei denumite “Teoria perspectivei” dezvoltate de catre Daniel Kahneman si Amos Tversky in 1979. In general, investitorii supra-estimeaza probabilitatea evenimentelor improbabile
Investitorii evalueaza rezultatele in raport cu un anumit punct de referinta
Teoria perspectivei recunoaste patru principii distincte dupa care indivizii evalueaza titlurile
Investitorii vor sa evite pierderile in raport cu acest punct de referinta
Confruntati cu pierderi, investitorii isi schimba in totalitate atitudinea lor in privinta riscului
Castigatorii vand prea devreme iar perdantii prea tarziu Multi investitori refuza sa vanda un titlu aflat in pierdere(cadere) sau daca o fac sunt fara tragere de inima. Pe de alta parte, suntem mandri de decizia noastra de a cumpara un titlu al carui curs creste prin urmare. Prin urmare, o puternica scadere a randamentelor medii ale titlurilor din portofoliu poate fi observata daca titlurile sunt detinute mai mult timp in portofoliu. Titlurile perdante sunt detinute in portofoliu in medie 124 zile inainte de a fi vandute, in timp ce titlurile castigatoare sunt vandute in medie dupa o perioada de detinere de 104 zile. s 50 t s o c r e 40 t f a a . p30 % n i n r 20 u t e R e 10 g a r e v A
45
7.8
5.1
4.5
183-365
>365
0
0-30
31-182 Holding period in days
Trei moduri de a ameliora un portofoliu
In principiu, exista trei mijloace de a aborda distorsiunile comportamentale precum aversiunea la pierderi sau efectul de dispozitie: Analizati portofoliul vostru mai putin adesea in scopul de a evita regretele pe termen scurt aferente pierderilor si concentrati-va pe evolutia pe termen lung; Definiti declansatorii antrenati de stop pierdere (limita inferioara/superioara) chiar din momentul achizitiei titlului in vederea evitarii pastrarii mai mult timp a titurilor perdante; Investiti in produse structurale sau derivate care limiteaza pierderile voastre.
Avalizeaza portofoliul mai putin frecvent
Acest sfat poate parea straniu, pentru ca analiza regulata a unui portofoliu este in general considerata ca o faza inevitabila a investitiei. Totusi, analiza foarte frecventa a unui portofoliu risca sa exagereze accentul pus pe fluctuatiile pe termen scurt ale pietelor financiare, ceea ce poate conduce investitorii sa piarda din vedere obiectivele lor de ansamblu Definirea ordinelor stop-pierderi
Pentru a evita sa ne “agatam” prea mult timp de titluri perdante, se recomanda definirea in avans a ordinelor stop-pierderi (stop-losses) limita inferioara/limita superioara, sub pretul de achizitie(cumparare). In acest fel, unele dintre beneficii sunt blocate si investitia va fi in mod automat vanduta chiar din momentul in care perderile suferite depasesc pragul definit in avans. Din nivelul stop-piederi trebuie sa fie suficient de ajustat cu scopul de a evita o alterare majora a performantei portofoliului
Produse structurate insotite de o protectie a capitalului
Al treilea mod de abordare a aversiunii la pierderi consta in cumpararea protectiei impotriva pierderilor puternice. Acest lucru se poate face cu ajutorul produselor derivate precum optiunile de vanzare sau investind in active via produse structurate care au o protectie partiala sau totala a capitalului. Avantajul acestor investitii rezida din faptul ca investitorul poate profita de cresterea valorii activelor, protejandu-se impotriva pierderilor de o anumita amplitudine. Desigur aceasta protectie are un pret ceea ce vrea sa militeze faptul ca potentialul castig (crestere) al produsului structurat este mult inferior celui produs de investitia directa. Dar numerosi investitori sunt pregatiti sa plateasca acest pret Atentie la teorema limitei centrale
Un factor trebuie sa fie luat in consideratie pentru aceste investitii. Daca durata de viata a produsului structurat este mai scurta decat orizontul de plasament al investitorului, produsul structurat trebuie sa fie reinnoit intr-un alt produs. La scadenta produsului structurat, produsele sunt reinvestite in acelasi produs, pentru o noua durata de 1 an.
Elemente avansate: teama de pierdere pe termen scurt si prima de risc aferenta actiunilor
Este in general admis faptul ca, actiunile sunt in general investitii mai riscante decat obligatiunile sau instrumente ale pietei monetare. Prin urmare, investitorii gandesc ca ar trebui sa fie remunerati pentru marele risc pe care si-l asuma, prin randamente mai ridicate. Investitorii rationali trebuie sa stie asta si sa investeasca pe termen lung. Prin urmare, prima de risc pe care acesti investitori o cer pentru investitiile in actiuni trebuie sa fie foarte redusa, pentru ca este putin probabil ca investitiile in actiuni sub performeaza pietele monetare pe termen lung.
Concluzie
In teorie, investitorii rationali pe termen lung nu ar solicita decat o foarte redusa prima pentru investitiile in actiuni, deoarece este putin probabil ca actiunile sa sub-performeze investitiile pe piata monetara pe termen lung. Cu toate acestea, investitorii pe termen lung precum fondurile de pensii controleaza portofoliul lor in mod regulat. De aceea investitorii sunt in mod constant informati de eventualele pierderi importante pe termen scurt ale actiunilor. Cum investitorii prezinta o aversiune la pierderi, ei solicita o remuneratie corespunzatoare acestor riscuri pe termen scurt si ei nu vor investi in actiuni decat daca au randamente superioare obligatiunilor si investitiilor pe pietele monetare. Aversiunea la pierderi pe termen scurt poate astfel contribui la randamente istorice ridicate ale investitiilor in actiuni.
PERSPECTIVELE ECONOMIEI COMPORTAMENTALE. INCIDENTE ASUPRA
POLITICILOR ȘI ASUPRA CULTURII FINANCIARE
Introducere
Există două perspective cheie în materie de economie
comportamentală care au incidente distincte asupra culturii şi educaţiei financiare (Altman 2009).
Semnificaţia Kahneman-Tversky susţine faptul că,
atunci când indivizii iau decizii, aceştia comit erori şi prejudecăţi într -o manieră sistematică, deoarece acestea sunt ancorate în conexiunile creierului. Erorile
şi prejudecăţile se produc atunci când indivizii se îndepărtează de regulile convenţionale (neoclasice) ale procesului decizional. Educaţia nu ar avea decât puţin efect asupra unui asemenea comportament.
Semnificaţia Simon- March susţine că indivizii sunt psihologic incapabili de a se comporta aşa cum ar dori înţelepciunea convenţională în materie de economie. Prin urmare, aceşti indivizi dezvoltă mecanisme euristice în momentul luării deciziei bazându-se pe experienţa lor.
Teoria economiei convenţionale
Persoanele iau decizii inteligente şi nu le regretă. Alegerile lor releva preferinţe bine informate şi bine considerate.
Se presupune un context ideal al luării deciziei. Educaţia şi formaţia capitalului uman sunt considerate un mijloc important de ameliorare a productivităţii. Cu toate acestea, niciun mecanism teoretic nu a putut să stabilească clar legăturile dintre o educaţie crescută şi cele mai bune decizii.
Economia comportamentală Kahneman-Tversky
Reperele de raţionalitate în luarea deciziei sunt bazate
pe economia comportamentală şi sunt axate pe calcule relative la comportament.
Comenzile rapide în luarea deciziilor sunt considerate ca fiind propice erorilor.
Economia comportamentelor (Simon)
Se presupune faptul că indivizii iau decizii raţionale conform conexiunilor din creierul lor şi conform contextului decizional.
Datele de referinţă convenţionale relative la decizii raţionale sau inteligente sunt adesea respinse. Comenzile rapide în luarea deciziilor sunt de obicei
raţionale chiar şi atunci când acestea merg (se îndreaptă) împotriva reperelor economice convenţionale. Indivizii sunt mai greu de păcălit, dar pot fi induşi în eroare.
Înţelepciunea convenţională
Ansamblul ipotezelor relative la înţelepciunea
convenţională este bine articulat de către Herbert Simon (1987), laureat al premiului Nobel pentru
economie în 1978 pentru contribuţia sa în domeniul apariţiei finanţelor comportamentale.
O ipoteză asociată acestor afirmaţii analitice, este faptul că indivizii cunosc un număr nelimitat de soluţii de schimb la alegerile pe care ei le iau şi că posedă o capacitatea nelimitată de tratare a informaţiilor ce le permite prevederea rezultatelor alegerilor lor. Se presupune faptul că, indivizii fac propriile lor alegeri şi nu sunt influenţaţi de alegerile altora.
Luarea deciziei rapide şi modeste (euristica inteligentă)
Gerd Gigerenzer (2007) a elaborat noţiunea de euristică rapidă şi modestă pentru a pune în evidenţă cum, luarea deciziei ne-conventionale, adesea dictată prin factorii emotivi şi intuitivi, conduc la decizii
eficace şi eficiente.
Se poate vorbi de decizii luate într-o lume complexă în care incertitudinea este foarte răspândită, informaţia
este imperfectă şi asimetrică şi tratamentul informaţiei este costisitor.
Importanța instituţiilor
Friederich Hayek evidenţiază faptul ca instituţiile adecvate sunt esenţiale dacă se doreşte ca alegerile
individuale raţionale, în toată complexitatea lor şi în toată diversitatea lor, sa se reflecte într-un randament optimal. Potrivit acestuia, individualismul este un
sistem în care oamenii fără scrupule pot provoca mai puţin rău.
Erori, prejudecăţi şi euristica iraţională
Oamenii iau decizii destul de proaste în multe cazuri
deoarece aceştia nu acorda atenţia necesară în luarea deciziei lor (ei fac alegeri intuitive bazate pe euristică), nu au niciun autocontrol , le lipsesc informaţii şi au abilităţi cognitive limitate. Prin urmare, indivizii ar trebui să fie încurajaţi să facă alegeri raţionale.
Educaţia financiară şi cultura financiară şi diferitele faţete ale economiei comportamentale
Deoarece emoția și intuiția sunt considerate ca principalii responsabili ai comportamentului irațional în luarea deciziei și, prin urmare, a alegerilor iraționale, educația indivizilor, pentru a corecta factorul emotiv, ar fi o funcție esențială a educației financiare (conform perspectivei economiei comportamentale a lui Kahneman-Tversky).
Pe de altă parte, emoția și intuiția sunt adesea considerate ca jucând un rol pozitiv important în lumea reală a luării deciziei. Cu toate acestea, nu impiedica indivizii sa poata lua decizii proaste (erori raționale) sau că alegerile raționale ale indivizilor nu pot produce rezultate social iraționale.
Una dintre cauzele celor mai proaste decizii de investiţii este informarea defectuoasă. P uterile publice ar trebui să
subvenţioneze această iniţiativă, deoarece aceasta ar fi benefică pentru ansamblul societăţii.
Există argumente sociale în favoarea unei subvenţii din partea puterilor publice pentru a furniza consultanţă financiară completă, pentru a ajuta în ccea ce priveşte prevenirea deciziilor neavizate precum şi a exceselor financiare. De exemplu ar trebui furnizată o ”etichetă” care ar da informaţii consumatorilor în privinţa produselor financiare precum o etichetă nutriţională pe ambalajele produselor alimentare, cu scopul de a ameliora luarea de
decizii financiare (între agențiile de rating și societățile cotate existând pericolul unui conflict de interese)
Economisire vs consum
Numeroși economiști comportamentali susțin că atitudinea față de economisire este în mare parte determinată de modul în care opțiunile de economisire sunt prezentate unui eventual doritor de economisire.
Educația financiară poate influența asupra modificării comportamentelor în privința economisirii conform raționalității limitate, dar nu schimbă caracteristicile comportamentale ale decidentului.
Investițiile în active financiare de-a lungul ciclului economic au traversat perioade de prosperitate și de recesiune marcantă. Numeroși economiști comportamentali au legat bulele și recesiunile de o euristică bazată pe emoții (ce motivează luarea deciziei). Recentul crah al piețelor financiare este un bun exemplu. Lăcomia, spiritul animal (luarea deciziilor determinate de factori psihologici), exuberanța irațională (comportament proactiv al investițiilor care nu se bazează pe factori economici fundamentali).
Economiștii comportamentali care aderă la teoria lui Kahneman și Tversky susțin că eforturile ce vizează atenuarea acestor caracteristici comportamntale, ca de exemplu educația, ar putea reduce amploarea creșterilor și scăderilor extreme al prețului mediu a activelor financiare. În plus oamenii trebuie să învețe din experiențele lor anterioare pentru a nu repeta comportamentele aflate la originea marilor pierderi economice
Pentru ca indivizii raționali să poată lua o decizie optimală, informația disponibilă trebuie să fie de asemenea exactă și posibila (Lewis 2010; Posver 2009; Roubini și Mihu 2010) În SUA, consumatorii raționali au fost, de asemenea, incitați să investească într -o casă ca urmare a ratelor de dobânzi scăzute. Astfel, indivizii cu sau fără o garanție accesorie au subscris consistent la un credit ipotecar având convingerea că ratele de dobândă vor rămâne scăzute (reduse). Nici cumpărătorii, nici vânzătorii nu au prevăzut riscuri importante în acest mediu extern instutițional de hazard moral. Este însă foarte greu să oprești intenția lor și să profite de chilipiruri, atunci când sunt cele mai bune opțiuni disponibile. Abia după aceea putem spune că unele dintre aceste acțiuni au condus la decizii proaste
Este esențial în materie de educație financiară ca părțile terțe să poată atesta acuratețea și integritatea informațiilor financiare furnizate.
Menționăm faptul că nu cu mult timp în urmă cele mai bune agenții de rating au acordat o notă AAA activelor regrupate cu un risc foarte ridicat, precum obligațiunile structurate garantate de creanță (CDO) ce conțineau atât active fără risc cât și active cu risc foarte ridicat. Această practică a dat cosumatorilor falsa impresie că acest gen de active erau judecate ca fiind fără risc de către agențiile private recunoscute și de încredere din întreaga lume.
În acest caz similar educația financiară și a culturii crescută în materie de finanțe nu ar fi putut proteja consumatorii sau să le furnizeze instrumente pentru a lua decizii financiare mai
informate înaintea unei asemenea informații înșelătoare pe care ei o credeau a fi corectă cu bunăcredință.
Instrument neconvențional criticat de adepții teoriei convenționale (Kahneman și Tversky o consideră drept o formă de comportament
irațional).
Este influențată de forțele emoționale (astfel spus, încrederea este de
foarte mult timp utilizată de către decidenți) În absența unor garanții juridice, ea oferă o soluție de alegere secundară. Într -un context de garanții juridice cu raționalitate limitată, euristica de încredere face economii la costurile de tranzacție permițând luarea unei decizii rapide, eficace și eficiente. Încrederea revine la speranța că cealaltă parte a unei operațiuni va ține promisiunile sale, în special că aceasta din urmă este conformă intereselor noastre. Oricare ar fi sensul pare a fi un ingredient cheie a relațiilor de încredere. Dar odată ce încredea s-a înșelat, ea îmbunătățește interacțiunile care ar fi eșuat astfel, îmbunătățește calitatea colaborării și consolidează structura socială. De altfel, apreciem instinctiv încrederea deoarece ne este utilă şi ea a fost utilă pentru strămoşii noştri
Stratagemele Ponzi şi euristica de încredere
Domeniul luării deciziilor financiare oferă un exemplu instinctiv al euristicii de încredere precum şi lacunele raţionalului în utilizarea acestei euristici: schema Ponzi a lui Bernard Madoff (2009).
Stratagema lui Ponzi permite celui care fraudează de a pretinde că poate oferi un randament legitim (dar ridicat) investitorilor, în timp ce în
realitate el se se servește de capitalurile furnizare de clienții săi, noi și cei deja existenți, pentru a plăti acest randament al capitalului investit.
Atât timp cât sunt suficiente noi capitaluri vărsate pentru a finanța fraudos și că nu există prea multe răscumpărări ale plasamentelor pe termen scurt, schema lui Ponzi este viabilă și cel care o gestionează obține importante venituri. Oamenii investesc în acest tip de combinație deoarece au încredere în legitimitatea lor și, în special, în legitimitatea și integritatea indivizilor proprietari și gestionari de fonduri. Rata de randament ridicată promisă (și plătită la îndemână) este la fel de importantă. În acest caz, euristica de încredere este implicată precum și o incitare economică. În plus, investitorii nu știu mereu că puterile publice nu garantează investițiile lor (cel puțin capitalul lor inițial), așa cum o fac în cazul depozitelor de o anumită valoare depusă la bancă. De-a lungul unei perioade de 40 de ani, stratagema a permis lui Madoff să-şi escrocheze clienţii săi cu o sumă mai mare de 40 de miliarde de
dolari. Ea a fost pusă la punct la finele lui 2008 atunci când criza financiară mondială a incitat clienţii să ceară răscumpărarea activelor lor peste ceea ce activele lui Madoff puteau susţine.
Concluzie: teoria economică, cultura în materie de finanțe și politica publică
Teoria lui Kahneman și Tversky este mai bine axată pe politicile care forțează indivizii să -și modifice comportamentul lor pentru a fi mai apropiat de ceea ce experții consideră a fi alegerile ideale. Educația financiară în sine nu ar trebui să aibă o mare influență în fața euristicelor bine ancorate ale luării de decizii care duc la alegeri financiare puțin judicioase. Semnificația adoptată de March și Simon consideră cu mai mult optimism incidența (influența) educației financiare asupra comportamentului în materie de alegeri. Se poate afirma faptul
că o politică publică se poate construi cel mai bine pe bazele abordării economiei comportamentale adoptate de Simon și March.
Educația financiară ar trebui să fie subvenționată atunci când ea duce la beneficii sociale pozitive, cum ar fi ameliorarea
atitudinii indivizilor față de economisire (astfel ii impiedica pe acestia sa ia decizii proaste de plasament). Cu toate acestea,
pentru a îmbunătății luarea deciziei, trebuie mai mult decât simple ameliorări ale educației financiare.
Intervenții politice pentru a îmbunătăți calitatea și cantitatea de informații relevante sunt, de asemenea, cruciale. Aceste intervenții necesită în special, luarea de măsuri de control al calității în ceea ce privește această informație.
