CUPRINS Capitolul I Introducere Capitolul II Instituţia publică Prezentarea instituţiilor publice Scurt istoric asupra instituţiei publice Caracterizare generală Autoritatea executivă Managementul instituţiei publice Definirea actului managerial Componentele externe ale managementului public Funcţia publică Concluzie – modele de analiza structurală Capitolul III Comunicarea în instituţiile publice lementele procesului de comunicare! Funcţii ale comunicării Modele de comunicare Comunicarea manageriala ca avanta" strategic #ariere $n calea comunicării Modalităţi de comunicare Canalele de comunicare %eţele de comunicare %elaţiile publice Capitolul IV Elaborarea deciziei în instituţiile publice &ntroducere Definiţia deciziei Condiţiile elaborării deciziei 'ipuri de decizii Decizia administrativă Metode (i te)nici utilizate $n managementul public Capitolul Capit olul V Motivarea Motivarea i de!in de!inirea irea posturilor posturilor in insti instituţia tuţia publică Forme de motivare Modalităţi de $ncetare a funcţiei publice Analiza postului Pregătirea profesională a funcţionarilor publici Capitolul VI Recrutarea i selecţia de personal în instituţiile publice &ntroducere Politica de personal $n instituţiile publice %ecrutarea funcţionarilor publici *umirea funcţionarilor publici Capitolul VII Mana"ementu Mana"ementull carierei Definiţia carierei Comportamente (i atitudini Stadiile carierei Strategiile de carieră
Capitolul VIII #ezvoltarea i evaluarea personalului &ntroducere valuarea performanţelor anga"aţilor Pregătirea profesională a funcţionarilor publici Capitolul I$ Mana"ementu Mana"ementull stres%ului Definiţia stres+ului Simptomele stres+ului Factori de stres ,ărţuirea la locul de muncă &ndicatorii de stres $n cadrul organizaţiei Servicii de consiliere pe probleme de stres #unăstarea la locul de muncă Capitolul $ Mana"ementul timpului &ntroducere Modalităţi de -pierdere a vremii. Concluzii Capitolul $I Mana"ementu Mana"ementull con!lictului &ntroducere Definirea conflictului 'ipuri de conflicte Surse de conflict Modele de conflict Modul de manifestare tapele parcurse Strategii $n managementul conflictelor
de
conflicte
Capitolul $II Structuri or"anizaţionale Structuri (i reţele /ocabularul structurii organizaţionale Structuri de comunicare $n cadrul grupului Structuri participativ+democratice mai eficiente 'ipuri de organizaţii bazate pe structuri Performanţele organizării $n reţea $n ce prive(te implementarea de politici Capitolul $III Cultura or"anizaţională Definiţia Caracterizare Cultura organizaţiei Cultura $ntreprinderii Capitolul $IV Mana"ementu Mana"ementull diversităţii &ntroducere Capitolul $V C&eltuielile publice Definiţia Clasificaţia *ivelul c)eltuielilor publice Analiza eficienţei c)eltuielilor publice Detalierea tipurilor de c)eltuieli publice
Capitolul $VI Mana"ementu Mana"ementull sc&imbării &ntroducere tapele procesului de sc)imbare %ezistenta la sc)imbare Managementul sc)imbării Capitolul $VII Inte"rarea în Uniunea Europeană Scurt istoric 0biectivele 1!! &nstituţiile uropene %elaţiile economice Primirea de noi membri Aderarea %om2niei la 1!! Bibliografie Teste Răspunsuri Anexe
Capitolul I INTRODUCERE Lucrarea Managementul instituţiilor publice îşi propune să definească instituţia publică, serviciul public, funcţionarul public şi nu în ultimul rând actul managerial. Am considerat că este util să prezentăm, printre altele: altele: • • •
procesul de comunicare procesul de elaborare a deciziilor managementul resurselor umane cu componentele sale esenţiale: recrutarea şi selecţia de personal dezvoltarea şi evaluarea personalului motivarea şi definirea posturilor evoluţia în carieră. structura organizaţională cultura organizaţională managementul sc!imbării. o o o o
• • •
"n capitol capitol separa separatt este este dedicat dedicat c!eltu c!eltuiel ielilo ilorr public publicee pentru pentru că în ultimă ultimă instan instanţă ţă managem management entul ul insti instituţ tuţiil iilor or publice publice vrea vrea să demons demonstre treze ze că utiliz utilizare areaa raţion raţională ală a resurselor resurselor:: umane, materiale, materiale, financiare financiare poate să conducă la funcţionarea funcţionarea corectă corectă a instituţiilor publice. Aceasta înseamnă în primul rând rezolvarea problemelor individului şi ale comunităţii.
Modelele teoretice sunt reprezentări ideale ale realităţii. #mportant este ca realitatea viitoare să se configureze în raport cu nevoile oamenilor. $ursul se adresează tuturor celor interesaţi: • • •
studenţi specialişti funcţionari publici.
Menţionăm că informaţiile %economice şi legislative& sunt la nivelul nivelul lunii iulie '(().
Capitolul II INSTITUŢIA PUBLICĂ 1. PREZENTAREA INSTITUŢIILOR PUBLICE Institu Instituţiil ţiilee publice publice reprezint reprezint !ns!"blul !ns!"blul structur structuril#r il#r #r$!niz!t #r$!niz!te% e% cre!te cre!te &n s#ciet!te s#ciet!te pentru pentru $esti#n! $esti#n!re! re! !'!ceril#r publice. Instituţiile publice% &n sensul bir#cr!tic pe c!re &l !u &n ziu! (e !stzi% reprezint sin$urul "#( (e #r$!niz!re s#ci!l)ec#n#"ic ! st!tului c!re p#!te '!ce '!ţ pr#*#cril#r "#(ernitţii "#(ernitţii +nu"rul "!re !l p#pul!ţiei% (i*ersit!te! ,i c#"ple-it!te! ne*#il#r u"!ne ce se cer s!tis'cute. Cee! ce '!ce (in instituţiile instituţiile bir#cr!tice instru"ente instru"ente e'iciente este c!r!cterul l#r r!ţi#n!l / #bser*! 0!- eber / "!ni'est!t &n cele p!tru (i"ensiuni princip!le !le !cest#r!2 • • • •
p#t "!ne*r! un nu"r nu"r "!re (e s!rcini3 pun !ccent pe cu!nti'ic!re3 cu!nti'ic!re3 #pere!z &ntr)un "#( pre*izibil% st!n(!r(iz!t3 pun !ccent pe c#ntr#lul c#ntr#lul !supr! cel#r !n$ren!ţi !n$ren!ţi &n siste"ul siste"ul instituţiil#r. instituţiil#r.
4ntr)un st!t (e"#cr!tic ele !u ur"t#!rele 'uncţiuni2 'uncţiuni2 • • •
pre$tire! ,i !(#pt!re! !(#pt!re! (e !cte n#r"!ti*e3 punere! &n e-ecut!re ! le$il#r3 le$il#r3 supr!*e$5ere! punerii &n e-ecut!re ! 5#tr6ril#r lu!te l! ni*el p#litic.
O instituţie instituţie public 7*in(e8 bunuri bunuri ,i ser*icii c!re !si$ur '!cilitţi '!cilitţi precu"2 ser*icii (e telec#"unic!ţii% telec#"unic!ţii% electricit!te% !pr#*izi#n!re! cu $!ze ,i !p!% tr!nsp#rt +ci 'er!te% !eriene% n!*!le% tr!nsp#rtul public urb!n% ser*icii 'in!nci!re +bnci% +bnci% c#"p!nii (e !si$ur!re. Obiecti*ul Obiecti*ul unei instituţii publice este ser*ire! interesului interesului public. Sunt situ!ţii &n c!re iniţi!ti*! p!rticul!r nu p#!te !c#peri cerinţele s#cietţii ,i (e !cee! sunt neces!re instituţii speci'ice. 9. SCURT ISTORIC AL INSTITUŢIEI PUBLICE A$re$!re! c#"unitţil#r u"!ne l! ni*elul un#r siste"e n!ţi#n!le ! c#n(us l! !p!riţi! pri"el#r $u*erne.
Pentru $esti#n!re! situ!ţiei l! ni*el terit#ri!l !u '#st neces!re '#r"e !("inistr!ti*e. Pute" enu"er! !ici2 • •
•
Siste"ele !("inistr!ti*e sin E$iptul !ntic3 Siste"ele !("inistr!ti*e (in ti"pul (in!stiei :!n +9;< &.e.n. / 99; e.n.% c!re su$er!u p#rnin( (e l! preceptele c#n'uci!niste% c#n'uci!niste% "#(ul (e !cces !l in(i*iziunil#r in(i*iziunil#r l! $u*ern!re +c!lit!te! in(i*izil#r in(i*izil#r ,i nu p#ziţi! s#ci!l3 I"periile !("inistr!ti*e !("inistr!ti*e $rec ,i r#"!n c#ntr#l!te (e l! centru prin le$i ,i pr#ce(uri.
0#(elu 0#(elull tr!(i tr!(iţi# ţi#n!l n!l (e !("in !("inist istr!ţ r!ţie ie publi public c (!te!z (!te!z (e l! "i=l# "i=l#cul cul sec#lu sec#lulu luii !l >I>)le >I>)le!% !% struct structur urile ile (e"#cr!tice (ez*#lt6n(u)se #(!t cu !p!riţi! st!tului "#(ern. S)! trecut !st'el (e l! siste"ele (e !("inistr!ţie b!z!te pe l#i!lit!te! '!ţ (e un in(i*i( +re$e% "inistru etc. l! siste"e !("inistr!ti*e &n c!re in(i*i(ul este (e*#t!t st!tului &n r!p#rt cu c#"p#nentele siste"ului le$isl!ti*. 4n ulti" ulti"!! p!rte p!rte ! sec#l sec#lulu uluii !l >I>)l >I>)le! e! !u '#st '#st neces! neces!re re re'#r" re'#r"ee !s#ci! !s#ci!te te cu "# "#(el (elul ul tr!(i tr!(iţi# ţi#n!l n!l (e !("inistr!ţie. ?. CARACTERIZARE @ENERAL
Instituţiile publice au deţinut pentu !ult" #e!e un ol i!potant $n !a%oitatea ţ"ilo de&#oltate' da' odat" cu pi#ati&aea uno se#icii publice' unele instituţii au tecut $nt(un plan secunda) Aceste instituţii sunt i"p#rt!nte pentru c2 • •
Acti*it!te! l#r este (epen(ent (e sect#rul $u*ern!"ent!l3 0!n!$e"entul sect#rului public c#ntr#le!z !cti*it!te! #r$!niz!ţiil#r cu sc#p lucr!ti*.
4n c!(rul !cest#r instituţii instituţii !*e" &n *e(ere ,i p#liticil p#liticilee s#ci!le% s#ci!le% in(ustri!l in(ustri!lee ,i (e in*estiţ in*estiţii. ii. 4n c!zul &n c!re c#ntr#lul $u*ern!"ent!l este pre! ri$i(% instituţiile publice &,i pier( st!tutul (e entitţi in(epen(ente% !st'el c nu "!i sunt rent!bile pentru public. Sunt situ!ţii &n c!re instituţiile publice nu p#t 'i c#ntr#l!te e'icient i!r r!n(!"entul l#r este in'eri#r c#"p!niil#r pri*!te. Este #p#rtun c! !tunci s se pun pr#ble"! pri*!tizrii un#r ser*icii publice. !c "!n!$erii (in #r$!niz!ţiile pri*!te !u &n *e(ere% &n pri"ul r6n(% pr#'itul% sc#pul "!n!$e"entului public este s!tis'!cere! s!tis'!cere! interesului $ener!l. $ener!l. Succesul instituţiil#r publice (epin(e ,i (e "#(ul &n c!re @u*ernele *#r $si "ec!nis"ele (e "#ti*!re ,i c#ntr#l !(ec*!te 'r ! i"ple"ent! pr#ce(uri ri$i(e l! ni*elul 'iecrei entitţi publice.
A* Se#iciile publice
C!r!cteristicile l#r sunt 2 • • • •
S!tis'!c # ne*#ie s#ci!l3 Se cree!z (es'iinţe!z prin (ecizie !("inistr!ti* (e "!n!$e"ent3 Re$i"ul l#r =uri(ic este re$le"ent!t (e re$uli !le (reptului public3 Se re!lize!z prin st!bili"ente publice3 etc.
Ser*iciile publice p#t !si$ur! ser*icii precu" !pr#*izi#n!re! cu !p% electricit!te% $!z% telec#"unic!ţii% c#nsi(er!te esenţi!le pentru ec#n#"ie% &n !ns!"blu. Sunt situ!ţii &n c!re !cti*itţile (e interes nu !p!rţin ser*iciului public. Sunt c#nsi(er!te ser*icii publice nu"!i !cti*itţile c!re s!tis'!c ne*#i s#ci!le !preci!te (e putere! p#litic c! 'iin( (e interes public +'urniz!te c! ser*icii &n reţe!. e "ulte #ri% $u*ernele !c#r( '!cilitţi $rupuril#r (ez!*!nt!=!te. Aceste ser*icii i"pun in*estiţii iniţi!le "!ri c#n(uc6n( l! ten(inţe "#n#p#liste. Prin n!tur! l#r% !ceste ser*icii p#t !*e! un i"p!ct p#litic. C#ntr#lul susţinut prin re$le"entri !si$ur c##r(#n!re! instituţiil#r publice. E-ist riscul% (in c!uz! $esti#nrii (e'ectu#!se (e'ectu#!se ! resursel#r 'in!nci!re% c! bu$etele s !ib (e su'erit.
B* Co!paniile publice se !'l &n c#"petiţie (irect cu c#"p!niile pri*!te2 bnci% c#"p!nii (e !si$ur!re% !eriene% petr#liere. Pentru ! sti"ul! c#"petiţi! ,i pentru ! "enţine c#ntr#lul un#r r!"uri str!te$ice% $u*ernele c#ntr#le!z !ceste c#"p!nii. Sunt ţri% &n c!re c! re st!tul (eţine "#n#p#lul !supr! c#"p!niil#r2 • •
pr#(uct#!re (e "!,ini3 "!,ini3 (e !lc##l ,i tutun.
Ap!r !st'el (i'erenţieri &n (ez*#lt!re! siste"el#r 'isc!le (e l! ţ!r l! ţ!r. E-ist p!tru "#ti*e c!re (eter"in e-istenţ! c#"p!niil#r publice 2 • • • •
"ini"!liz!re! er#ril#r (e pe pi!ţ3 cre,tere! rent!bilitţii ec#n#"ice3 '!cilit!re! pl!ni'icrii centr!liz!te ! ec#n#"iei3 sc5i"b!re! n!turii ec#n#"iei.
Sect#rul public ! !*ut &nt#t(e!un! ,i !lte sc#puri (ec6t cele 'in!nci!re. Orice $u*ern !re !ut#rit!te! (e ! se i"plic! &n t#!te sect#!rele ec#n#"iei% cee! ce presupune ,i cre!re! (e c#"p!nii pr#prii. Interesul public a fost întotdeauna o prioritate care presupunea angajarea celor mai competente persoane pentru a forma o elită administrativă adm inistrativă care să acţioneze în conformitate cu legea şi precedentele
existente.
C* E+e!ple , !odele C#n'#r" "#(elului tr!(iţi#n!l% tr!(iţi#n!l% # !("inistr!ţie !("inistr!ţie 'uncţi#ne!z sub c#ntr#lul '#r"!l !l elitei p#litice. E-ist un siste" strict (e ier!r5ie bir#cr!tic% cu #'ici!litţi !n#ni"e "#ti*!te (e interesul public ,i c!re susţin p!rti(ele !'l!te l! $u*ern!re. $u*ern!re. Te#riile l!ns!te l! s'6r,itul sec#lul !l >I>)le! s)!u "enţinut nesc5i"b!te ,i !u '#st utiliz!te p6n l! s'6r,itul sec#lului !l >>)le! &n "!=#rit!te! ţril#r #cci(ent!le. L! &nceputul !nil#r D; $u*ernele !u &nceput s c!ute rspunsuri l! "!rile pr#ble"e s#ci!le ,i ec#n#"ice !prute. S)! c#nst!t c rspunsurile r!pi(e ,i 'le-ibile% l! sti"uli (in ce &n ce "!i *!ri!ţi% sunt neces!re &ntr)# s#ciet!te (in!"ic. *+emplificare Modelul birocratic -eberian
eber !re &n *e(ere ,!se principii !le siste"ului bir#cr!tic "#(ern% (eri*!te (in c#nceptul (e !ut#rit!te le$!l r!ţi#n!l2 •
principiul terit#riil#r terit#riil#r st!bile st!bile !'l!te sub # =uris(icţie =uris(icţie speci'ic. speci'ic. Sunt st!bilite &n $ener!l prin le$i s!u re$ul!"ente !("inistr!ti*e.
•
principiul ier!r5iei ier!r5iei #'ici!le ,i ! ni*elel#r ni*elel#r (e !ut#rit!te. !ut#rit!te. Presupun # sub#r(#n!re ! c!(rel#r in'eri#!re cel#r superi#!re.
•
"!n!$e"entul bir#cr!ţiei "#(erne. Se b!ze!z pe (#cu"ente scrise% 7(#s!re8 ce sunt pstr!te.
•
"!n!$e"entul bir#cr!tic. Presupune # pre$tire (e speci!lit!te.
• •
pers#!nele i"plic!te i"plic!te &n !ceste !cti*itţi le pun pe pe pri"ul pl!n. "!n!$e"entul bir#cr!tic ur"e!z !nu"ite le$i% "!i "ult s!u "!i puţin st!bile s!u e-5!usti*e% c!re p#t 'i in*!li(!te. in*!li(!te.
Cun#,tinţele cel#r ce '!c p!rte (in (#"eniu trebuie s inclu( =urispru(enţ!% "!n!$e"ent !("inistr!ti* ,i (e !'!ceri. C#"p!r!ţie "#(el Feberi!n cu !lte "#(ele 2 0OEL EBER
0OEL @ULICG
0OELUL LEIS
• •
•
•
•
re$ul!"ente cl!re ri$i(it!te c#"unic!re "!n!$er)sub#r(#n!t (i"ensiune e-!$er!t ! #r$!niz!ţiei c#n(ucere unipers#n!l ier!r5ie cl!r (e'init
•
•
•
• •
rezul ezultt!tel !telee (uc pr#"#*!re
l!
e*!lu!re !n$!=!ţi (up rezult!te !tenţie "!re l! c##r(#n!re% c#"unic!re ,i c#n(ucere *!l#ri *!l#ri'ic 'ic!re !re p#ten p#tenţi! ţi!ll cre!ti* sub#r(#n!t sub#r(#n!t tipuri (e #r$!niz!ţii / 'uncţie (e l#c ,i #biecti*e
"!n!$er per'#r"!nt RATIONAL
• • •
•
le!(ers5ip c#n=unctur!l r#l "rit le!(ers5ip #r$! #r$!ni niz! z!ţi ţi!! !si$ !si$ur ur structur! pentru e-er e-erci cit! t!rre! put puteri erii p#litice inst instit ituţ uţi! i! (ete (eter" r"in in sc5i"br sc5i"brii &n structur structur!! p#liticului p#liticului
•
BIROCRATIC
STIINTIHIC
D* Conclu&ii E*#luţi! s#cietţii ! i"pus "!i "ulte tipuri (e siste"e !("inistr!ti*e. !c &n siste"ul bir#cr!tic tr!(iţi#n!l% pers#n!lul rspun(e! l! sti"uli si"pli 'r s i! (ecizii% !stzi se !c#r( # "!i "!re i"p#rt!nţ "!n!$e"entului (ec6t !("inistr!ţiei% rezult!tel#r (ec6t "i=l#!cel#r. 4n situ!ţii (e criz e-ist p#sibilit!te! c! !ut#rit!te! pers#n!l s i! l#cul re$ulil#r i!r 'uncţi#n!rii publici s 'ie #bli$!ţi s se supun un#r '!ct#ri (e putere. Aceste crize p#t !=ut! siste"ul (e #r$!niz!re bir#cr!tic. Este cl!r c !ce!st !(!pt!re c#ntribuie l! (ez*#lt!re! siste"ului (e #r$!niz!re bir#cr!tic. Acest siste" este '#r"!t (in pr#ce(uri (e rutin (!r ,i (in peri#!(e (e criz c!re !si$ur !p#i% peri#!(ele (e st!bilit!te. Sc5i"brile iniţi!te &n !("inistr!ţiile !("inistr!ţiile publice i"pun2 • • • • •
in*estiţii &n te5n#l#$ii (e *6r'3 re(e'inire! rel!ţiil#r cu clienţii3 re#r$!niz!re! "uncii3 utiliz!re! "!n!$e"entului c!litţii3 c!"p!nii (e in'#r"!re. . AUTORITATEA E>ECUTIJ
Este reprezent!t (e instituţiile !("inistr!ţiei publice centr!le c!re !lturi (e celel!lte instituţii reprezint autoit"ţi l! ni*el centr!l2
A* Rolul -u#enului Tr!ns'erul t#t "!i !ccentu!t (e resurse ,i (e 'uncţii ctre sect#rul pri*!t &i !'ecte!z &n "#( e*i(ent pe cei c!re lucre!z &n sect#rul public s!u se b!ze!z pe !cest!. 0!n!$erii instituţiil#r publice sunt pre#cup!ţi (e 'elul &n c!re sunt pri*ite !ceste !cti*itţi (e ctre c#"unit!te. A(epţii "#(elului unei pieţe libere% c#nsi(er c $u*ernele sunt une#ri i"plic!te &n !cti*itţi in!(ec*!te ,i c r#lul l#r trebuie re(us (r!stic. 4n le$tur cu !cti*it!te! $u*ernel#r sunt (e !ctu!lit!te "!i "ulte te"e2 • •
•
•
•
$u*ernele !u # "ulţi"e (e r#luri ,i sc#pul l#r este $reu (e e*!lu!t3 sect#rul public !'ecte!z &ntre!$! ec#n#"ie ,i s#ciet!te. Hr un c!(ru le$!l nici !cti*it!te! pri*!t nu !r pute! 'uncţi#n!3 re$ul!"entele% t!-ele% in'r!structur!% st!n(!r(ele% c#n(iţiile (e !n$!=!re% in'luenţe!z (eciziile lu!te pe pieţele pri*!te3 sect#rul public !re un r#l i"p#rt!nt &n st!bilire! st!n(!r(el#r (e *i!ţ2 c!lit!te! ,c#lil#r% spit!lel#r% ser*iciil ser*iciil#r #r c#"unit!r c#"unit!re% e% "e(iul "e(iul &nc#n=ur &nc#n=urt#r% t#r% tr!nsp#r tr!nsp#rtul tul public% public% le$e! ,i #r(ine!% #r(ine!% urb!nis" urb!nis"ul% ul% pr#tecţi! c#nsu"!t#rului3 c#nsu"!t#rului3 e'icienţ! ec#n#"iei n!ţi#n!le% r!t! te5n#l#$izrii% sc5i"brile structur!le ,i preţurile sunt in'luenţ!te in'luenţ!te (e !cti*it!te! $u*ernului. $u*ernului.
B* .uncţiile de ba&" ale -u#enului / • • • • • • • • •
c##r(#n!re! !cti*itţii !ut#ritţil#r !ut#ritţil#r !("inistr!ti*e3 !("inistr!ti*e3 punere! &n e-ecut!re ! !ctel#r !ctel#r le$isl!ti*ului3 le$isl!ti*ului3 !si$ur!re! unei in'r!structuri in'r!structuri ec#n#"ice3 'urniz!re! (e bunuri ,i ser*icii publice3 rez#l*!re! ,i inter"e(iere! c#n'lictel#r s#ci!le3 "enţinere! c#"petiti*itţii3 c#"petiti*itţii3 pr#tecţi! resursel#r resursel#r n!tur!le3 !si$ur!re! !ccesului "ini" !l in(i*izil#r in(i*izil#r l! bunurile ,i ser*iciile ec#n#"ice3 st!bilit!te! ec#n#"ic.
Pentru re!liz!re! !cest#r! $u*ernul '#l#se,te ur"t#!rele "i=l#!ce 2
o o
o
'urniz!re! (e bunuri ,i ser*icii 'in!nţ!te (e l! bu$et3 susţinere! sect#rului pri*!t &n "sur! &n c!re !cest! !si$ur bunurile ,i ser*iciile neces!re s#cietţii3 re$le"entri le$!le c!re per"it s!u interzic !nu"ite !cti*itţi &n ec#n#"i! e c#n#"i! pri*!t.
R#lul R#lul st!tului st!tului se *! "!r$ini &n *iit#r *iit#r l! cel (e "e(i!t#r "e(i!t#r c!re s per"it in(i*izil#r in(i*izil#r s),i s!tis'!c s!tis'!c ne*#ile ne*#ile &ntr)# "!i "!re "sur. !t#ri! "!n!$erului public nu este nu"!i (e ! !le$e str!te$ii ,i (e ! le i"ple"ent!% ci ,i (e ! p!rticip! &ntr)un siste" (e $u*ern!re (e"#cr!tic% &n c!re *!l#rile publice sunt re!rticul!te ,i recre!te &n "#( c#ntinuu. K. 0ANA@E0ENTUL INSTITUŢIEI PUBLICE
A* Pe&entae 0eneal" Tr!nziţi! spre ec#n#"i! (e pi!ţ (eter"in # tr!ns'#r"!re ,i &n c!lit!te! !("inistr!ţiei% c#n(uc6n( l! pr#'esi#n!lis" pr#'esi#n!lis" +cee! ce &nse!"n # instruire instruire per"!nent ! 'uncţi#n!ril#r 'uncţi#n!ril#r publici publici l! un &n!lt ni*el. ni*el. 0ANA@E0ENTUL PUBLIC2 • • • • •
stu(i!z pr#cese ,i rel!ţii (e "!n!$e"ent se b!ze!z pe principii ,i le$itţi este (eter"in!t ,i (eter"in2 *!l#ri ec#n#"ice% p#litice % s#ci!le% cultur!le &nce!rc s!tis'!cere! interesului public sp#re,te ni*elul (e per'#r"!nţ per'#r"!nţ &n #r$!niz!re! ,i 'uncţi#n!re! instituţiil#r publice.
B* De1iniţia !ana0e!entului public ANSA0BLUL pr#cesel#r ,i rel!ţiil#r (e "!n!$e"ent% bine structur!te% e-istente &ntre c#"p#nente !le siste"ului !("inistr!ti* % prin c!re % &n re$i" (e putere public% se !(uc l! &n(eplinire le$ilepr#cesele (e !cţiune% ,is!u se pl!ni'ic% #r$!nize!z% c##r(#ne!z% $esti#ne!z ,i c#ntr#le!z !cti*itţi ce s!tis'!c interesul public.
C* Caacteisticile 2i pincipiile !ana0e!entului public CARACTERISTICILE 0ANA@E0ENTULUI PUBLIC 1. INTE@RATOR Sc#pul2 'un(!"ent!re s#luţii (e per'ecţi#n!re ,i r!ţi#n!liz!re siste" !("inistr!ti* !("inistr!ti* 9. POLITIC Este in'luenţ!t (e '!ct#rul p#litic. Trstur! (#"in!nt ! "!n!$e"entului public este t#c"!i c!r!cterul su p#litic. ?. EE-ist instituţii cu c#"petenţ "!teri!l $ener!l ,i instituţii cu c#"petenţ speci!l2 IJERSITATE instituţii centr!le ,i l#c!le. .CO0PLE PLE> Reune,te ele"ent ente speci'ice "!n!$e" e"en enttului (in (i'erite (#"enii !p!rţin6n( 6n( sect#rului public2 public2 &n*ţ"6nt% &n*ţ"6nt% cultur% snt!te snt!te etc . K . E SINT SINTEZ EZ Prei Prei!! (in (in !lte !lte (#"e (#"eni niii c#nc c#ncep epte te%% "e "et# t#(e (e%% te#r te#rii ii ce sunt sunt '#l# '#l#si site te cu succ succes es (e 'uncţi#n!rii publici.
PRINCIPIILE 0ANA@E0ENTULUI PUBLIC LE@ALITŢII REST RESTRU RUCT CTUR URR RII II HLE>IBILITŢII PERHECŢIONRII CONUCERII AUTONO0E
C!(rul le$!l &n c!re se (es',#!r !cti*it!te! Sc#p Sc#pul ul 2 cre cre!r !re! e! unui unui !p!r !p!r!t !t !(" !("inis inistr tr!t !ti* i* e'ic e'icie ient nt A(!pt!re r!pi( l! sc5i"bri I"puse (e (e sc5i"brile c# c#ntinue A(!pt!re! siste"ului l! c#n(iţiile (e ti"p ,i l#c Se &"bin cu c#n(ucere! unit!r pentru ! nu c(e! &n bir#cr!tis" CONUCERII CONUCERII UNITARE UNITARE Sub#r(#n Sub#r(#n!re! !re! instituţ instituţiil# iil#rr !("inist !("inistr!ţie r!ţieii unele unele '!ţ (e !ltele / ier!r5ie bine (e'init
Relaţii inte stuctuile siste!ului de ad!inistaţie RELATII 3) INTERNE
CU CINE Intre 2 Aut#ritţile Puterii E-ecuti*e Le$isl!ti*e • •
•
4) E5TERNE
u(ect#re,ti
Intre 2 A("inistr!ţie A("inistr!ţie ,i 2
•
ON@)uri A$enţi Ec#n#"ici
•
Pers#!ne 'izice% etc.
•
D* 6ana0e!entul co!ponentelo intene pesupune / •
•
•
Or$!niz!re2 "!n!$erul st!bil este # c#n(iţie pentru structur! ,i pr#ce(urile (e c##r(#n!re !le !cti*itţii cut6n( s recruteze pers#!n! ce! "!i p#tri*it p#tri*it pentru un !nu"it p#st3 E'icienţ! #r$!niz!ţiei (epin(e &n pri"ul r6n( (e "e"brii si% (e cun#,tinţele ,i pre$tire! l#r% (e c!lit!te! pr#cesului (e recrut!re ,i selecţie% (e (irecti*ele st!bilite (e "!n!$e"ent3 Siste"ele in'#r"!ţi#n!le "!n!$eri!le susţin c#n(ucere! &n lu!re! un#r (ecizii ,i &n cu!nti'ic!re! e'icienţei.
E* 6ana0e!entul 1inancia Pentru #rice !cti*it!te (e interes public sunt neces!re '#n(uri c!re sunt !tr!se prin siste"ul (e i"p#zite ,i t!-e. N!tur! ,i li"itele !cti*itţii $u*ern!"ent!le sunt (eter"in!te (e c#nsistenţ! bu$etului. Tr!nz!cţiile
$u*ern!"ent!le% p#litic! (e ec5ilibr!re ! ec#n#"iei n!ţi#n!le sunt susţinute (e ctre Bu$et. Bu$etul este ,i un (#cu"ent p#litic pentru c cerere! este "!i "!re (ec6t Bu$etul +e-ist criterii (e rep!rtiţie (e l! Bu$et. Sunt (e "enţi#n!t trei ele"ente2 • • •
!l#c!re! +r!p#rtul (intre sect#rul public ,i cel pri*!t3 (istribuire! (istribuire! +&ncerc!re! $u*ernului $u*ernului (e ! ec5ilibr! *enitul "e(iu3 'urniz!re! (e in'#r"!ţii !(ec*!te.
Huncţiile 'in!nci!re !le bu$etului sunt2 • •
e*!lu!re! c5eltuielil#r sect#rului public pri*!t3 !cţiune! c! instru"ent le$isl!ti* ,i (e c#ntr#l.
.* 6ana0e!entul esuselo u!ane 0!n!$e"entul resursel#r u"!ne st!bile,te un !nu"it set (e pr#ce(uri pri*in(2 pri*in(2 • • • •
recrut!re! ,i selecţi! (e pers#n!l3 "#ti*!re! ,i (e'inire! p#sturil#r3 (ez*#lt!re! ,i e*!lu!re! pers#n!lului3 pers#n!lului3 e*#luţi! &n c!rier.
Te#ri! lui eber !*e! &n *e(ere% rel!ti* l! !ce!st te"2 • • •
!n$!=!re! pe *i!ţ3 !si$ur!re! unei pensii3 c#nstruire! unei c!riere &n interi#rul instituţiil#r instituţiil#r publice.
Instituţiile Instituţiile publice !u &n *e(ere &n prezent2 • • • • • • • • •
recrut!re! (up "erit3 re!liz!re! unei unitţi interne3 recrut!re! in(epen(ent% 'r c#ntr#l $u*ern!"ent!l3 re$le"ent!ri c!re (escur!=e!z recrut!re! 7strinil#r8 7strinil#r8 &n p#ziţii superi#!re3 pr#iecte le$isl!ti*e le$isl!ti*e &"p#tri*! c#nce(ieril#r c#nce(ieril#r !rbitr!re3 !rbitr!re3 # structur ier!r5ic! ! p#sturil#r3 p#sturil#r3 un siste" st!bil (e #r(#n!re s!l!ri!l3 pr#"#*!re &n 'uncţie 'uncţie (e e'icienţ3 !si$ur!re! pensiil#r. pensiil#r.
-* 6ana0e!entul pe1o!anţei Pentr Pentruu "sur! "sur!re! re! per'#r per'#r"!n "!nţel ţel#r #r sect#r sect#rulu uluii publi publicc sunt sunt neces! neces!ri ri in(ic! in(ic!t#r t#rii speci speci'ic 'ici.i. Trebui Trebuiee 'cut 'cut (istincţi! &ntre e'icienţ! cl!sic ,i c!lit!te! ser*iciului public.
0!n!$erii trebuie s &n(epline!sc ur"t#!rele c#n(iţii 2 •
• •
s !ib # *iziune cl!r ! #biecti*el#r ,i ! "i=l#!cel#r (e re!liz!re ! !cest#r!% s "s#!re !ceste per'#r"!nţe &n r!p#rt r!p#rt cu #biecti*ele3 #biecti*ele3 s &nţele!$ c!re sunt resursele ,i cile cele "!i e'iciente (e ! le in*esti3 s (eţin in'#r"!ţii (espre p#sturi% pre$tire ,i !ccesul l! e-pertiz! (e speci!lit!te3
7 * Intedependenţe cu alte do!enii ale 2tiinţei
<. EHINIREA ACTULUI 0ANA@ERIAL E-ist "!i "ulte "#(ele !le c#n(ucerii2 0intzber$% H!M#l ,i SteF!rt. H!M#l c#nsi(er c #per!ţiunile (in &ntreprin(eri p#t 'i $rup!te &n ,!se c!te$#rii2 • • • • • •
Oper!ţiuni te5nice +pr#(ucere% '!bric!re% tr!ns'#r"!re3 Oper!ţiuni c#"erci!le +cu"prri% *6nzri% sc5i"buri3 Oper!ţiuni 'in!nci!re 'in!nci!re +cut!re! ,i &ntrebuinţ!re! &ntrebuinţ!re! c!pit!luril#r3 c!pit!luril#r3 Oper!ţiuni (e p!z3 Oper!ţiuni c#nt!bile +in*ent!r% bil!nţ% preţ% st!tistic% etc.3 Oper!ţiuni !("inistr!ti*e +pre*e(ere% #r$!niz!re% c#n(ucere% c #n(ucere% c##r(#n!re% c#ntr#l.
pe#edeea' ea' o0ani& o0ani&ae aea' a' conduce conduceea' ea' H!M H!M#l st!b st!bil ile, e,te te cinc cincii !cti !cti*i *it tţi ţi (e b!z b!z !le !le c#n( c#n(uc ucer erii ii22 pe#ede coodonaea 2i contolul) A) Pe#edeea A pre*e(e! &nse!"n2 • •
! pre$ti *iit#rul3 ! !cţi#n! &n c#nsecinţ.
Pr#$r!"ul (e !cţiune se b!ze!z pe2
• • •
resursele &ntreprin(erii3 &ntreprin(erii3 n!tur! ,i i"p#rt!nţ! #per!ţiil#r &n curs3 p#sibilitţile p#sibilitţile (e *iit#r.
B) O0ani&aea St!bilire! resp#ns!bilitţil#r 'iecrui "e"bru !l #r$!niz!ţiei% "#(ul (e el!b#r!re ! (eciziil#r% un set (e rel!ţii '#r"!le c!re s susţin sc#purile #r$!niz!ţiil#r% s '!ciliteze pre$tire! ,i i"ple"ent!re! pl!nuril#r / !ceste! sunt ele"ente pe c!re "!n!$e"entul trebuie s le !ib &n *e(ere.
C) Conduceea Pentru ! c#n(uce e'icient "!n!$erul trebuie s2 • • • • • •
cun#!sc pers#n!lul pentru ! pute! p#ziţi#n! #!"enii &n p#sturile p#sturile &n c!re pr#(uc "!-i" e'icienţ3 cun#!sc n!tur! c#ntr!ctel#r (intre &ntreprin(ere ,i !$enţii si3 c#n(uc prin e-e"plul pers#n!l3 inspecteze peri#(ic c#rpul s#ci!l3 nu se l!se !bs#rbit (e !"nunte3 '!c s pre(#"ine unit!te!% !cti*it!te!% iniţi!ti*! ,i (e*#t!"entul.
A c#n(uce &nse!"n2 ! 'i e-e"plu% ! inspir!% ! sti"ul!% ! insu'l! si"ţul (!t#riei.
D) Coodonaea C##r(#n!re! &nse!"n *eri'ic!re! &nc!(rrii !cti*itţil#r re!liz!te l! ni*el (ep!rt!"ent!l &n pl!nul $ener!l !l instituţ instituţiei% iei% *!l#ri'i *!l#ri'ic!re! c!re! 'lu-ulu 'lu-uluii in'#r"!ţ in'#r"!ţi#n!l i#n!l%% c#rel!re! c#rel!re! c5eltuieli c5eltuielil#r l#r cu c#"p#nen c#"p#nentele tele resursel# resursel#rr 'in!nci!re% ! *6nzril#r cu pr#(ucţi!% ! !pr#*izi#nrii cu c#nsu"ul.
E) Contol C#ntr#lul c#nst &n *eri'ic!re! re!lizril#r ,i ! ter"enel#r pre*zute% ! bunei (es',urri ! pr#$r!"ului !(#pt!t% ! #r(inel#r (!te ,i ! respectrii principiil#r !("ise. Sunt "!i "ulte 'eluri (e c#ntr#l.
8 Contol ad!inistati# Jeri'ic!re! pr#$r!"ului% !plic!re! lui% *eri'ic!re! respectrii principiil#r.
8 Contol co!ecial Jeri'ic!re! resursel#r intr!te ,i ie,ite +c!ntitţi% preţuri ! in*ent!rel#r +c#rectitu(ine! l#r% ! respectrii !n$!=!"entel#r.
8 Contolul te9nic
Jeri'ic!re! "ersului #per!ţiil#r% ! strii ec5ip!"entului.
8 Contolul 1inancia Jeri'ic!re! re$istrel#r (e c!s% ! resursel#r% ! &ntrebuinţrii '#n(uril#r. Cele cinci 'uncţiuni "!n!$eri!le &nt6lnite l! H!M#l2 pre*e(ere% #r$!niz!re% c#n(ucere% c##r(#n!re ,i c#ntr#l !u # "!re i"p#rt!nţ &n e*!lu!re! per'#r"!nţel#r unui "!n!$er. O !lt !b#r(!re ! pr#cesului "!n!$eri!l !p!rţine lui :enrM 0intzber$. 0intzber$ (e'ine,te (e'ine,te r#lurile pe c!re "!n!$erul trebuie s le =#!ce &n c!(rul #r$!niz!ţiei ,i &n !'!r! ei. E-ist intepesonale' olui in1o!aţionale in1o!aţionale 2i olui olui deci&ionale deci&ionale (e'!lc!te trei trei "!ri "!ri $rupe $rupe (e r#luri r#luri22 olui intepesonale' !st'el2 •
r#luri interpers#n!le 'i$ur reprezent!ti*3 li(er3 le$tur3 r#luri in'#r"!ţi#n!le in'#r"!ţi#n!le "#nit#r3 (i'uz#r purtt#r (e cu*6nt2 cu*6nt2 r#luri (ecizi#n!le !ntrepren#r +iniţi!t#r3 +iniţi!t#r3 '!ct#r (e s#luţi#n!re ! perturb!ţiil#r3 perturb!ţiil#r3 '!ct#r (e !l#c!re ! resursel#r3 ne$#ci!t#r. o o o
•
o o o
•
o o o o
ROLURI INTERPERSONALE
A) .i0u" epe&entati#" Managerul este formal pe poziţia ierarhică cea mai înaltã iar activităţile specifice acestui rol sunt mai ma i degrabă acele activităţi în care managerul m anagerul apare ca simbol al instituţiei.
B) Lide 0!n!$erul 0!n!$erul c!t!lize!z c!t!lize!z #r$!niz! #r$!niz!ţi! ţi! prin !cti*it!te! !cti*it!te! s!. Huncţi! Huncţi! (e c#n(ucere c#n(ucere i"plic i"plic rel!ţii rel!ţii interper interpers#n! s#n!le le &ntre li(er ,i sub#r(#n!ţi. R#lul (e li(er este cel "!i i"p#rt!nt r#l% 'iin( prezent &n t#!te !cti*itţile "!n!$erului. Trebuie 'cut (i'erenţ! &ntre li(erul in'#r"!l c!re c#n(uce un $rup in'#r"!l ,i c!re se i"pune prin pers#n!lit!te! ,i c5!ris"! s! ,i li(erul '#r"!l c!re c#n(uce un $rup s#ci!l ,i este nu"it (e # !ut#rit!te
superi#!r. R#lului unui li(er este (e ! re!liz! # c#"p!tibiliz!re &ntre ne*#ile in(i*i(u!le ,i ţelurile #r$!niz!ţi#n!le.
C) Le0"tu" R#lul (e le$tur se "!ni'est pe #riz#nt!l &n rel!ţi! cu (i*er,i in(i*izi in(i*izi ,i #r$!niz!ţii (in !'!r! celei pe c!re # c#n(uce. Acest! (#b6n(e,te # p#ziţie speci!l c!re)i per"ite s &ntreţin le$turi speci'ice. 0!n!$erul &,i &ntre,te !cest r#l prin (ez*#lt!re! reput!ţiei s!le. R#lul (e le$tur reprezint # p!rte esenţi!l ! !cti*itţii unui "!n!$er / le$tur! "e(iului cu #r$!niz!ţi! s!. ROLURI INHOR0AŢIONALE 0!n!$erul #cup # p#ziţie centr!l &n 'lu-ul unui !nu"it tip (e in'#r"!ţie. Cule$ere! in'#r"!ţiei neces!re el!b#rrii (eciziei &ntr)# #r$!niz!ţie re*ine "!n!$erului% (!t#rit !ccesului unic !l !cestui! l! in'#r"!ţi! e-tern ,i intern.
A) 6onitoi&ae 0!n!$erul "#nit#rize!z #r$!niz!ţi! #bţin6n( in'#r"!ţii c!re s)i per"it s &nţele!$ ce se &nt6"pl% s (etecteze sc5i"brile% s i(enti'ice pr#ble"ele ,i #p#rtunitţile. #p#rtunitţile. Tipurile (e in'#r"!ţii pri"ite (e "!n!$eri p#t 'i2 • • • • • • •
#per!ţiuni interne% r!p#!rte% #bser*!ţii pers#n!le% etc. e*eni"ente e-terne2 in'#r"!ţie pri*it#!re l! clienţi3 c#nt!cte pers#n!le3 in'#r"!ţie (espre c#"petiţie% !s#ci!ţi% 'urniz#ri3 in'#r"!ţie (espre sc5i"brile pieţei3 !n!lize.
A*!nt!=ul "!n!$erului "!n!$erului c#nst ,i &n !ccesul l! in'#r"!ţi! *erb!l pe c!re # p#!te pr#ces!. O bun p!rte (in in'#r"!ţie este retr!ns"is. P!rte! st#c!t este pr#ces!t pentru ! (ez*#lt! p#ziţii (e *!l#!re pentru #r$!niz!ţi! s!% pentru ! !'l! pr#ble"ele ,i #p#rtunitţile s!le. C#ntr#lul in'#r"!ţiei este cee! ce (e#sebe,te un "!n!$er per'#r"!nt (e unul neper'#r"!nt. P#ziţi! (e "!n!$er ,i c#ntr#lul in'#r"!ţiei sunt insep!r!bile.
B) Di1u&ae Accesul l! in'#r"!ţie &l '!ce pe "!n!$er s =#!ce un i"p#rt!nt r#l (e (i'uz!re ! !cestei!. In'#r"!ţi! este (e (#u 'eluri2
•
•
.actual .actual"" / +e-.2 c#rect s!u inc#rect. 0!n!$erul pri"e,te "ult in'#r"!ţie '!ctu!l prin &ns,i p#ziţi! lui. De #al #aloae ae / ţine (e pre'erinţe. Sunt !'ir"!ţii (e *!l#!re &n #r$!niz!ţie pentru ! #rient! sub#r(#n!ţii &n lu!re! (eciziil#r. A'ir"!ţiile (e *!l#!re sunt 'cute (e "!n!$er c! rspunsuri speci'ice l! &ntrebri speci'ice.
C) Put"to de cu#:nt Acest r#l se re'er l! tr!ns"itere! (e in'#r"!ţii "e(iului s#ci#)ec#n#"ic. 0!n!$erul este # !ut#rit!te '#r"!l. El trebuie s *#rbe!sc &n nu"ele #r$!niz!ţiei. uc6n( !cest r#l "!n!$erul trebuie s !ib &n *e(ere (#u $rupuri in'#r"!le2 • •
$rupul (e c#n(ucere3 publicul #r$!niz!ţiei #r$!niz!ţiei / 'urniz#ri% 'urniz#ri% #r$!niz!ţii (e c#"erţ% c#"erţ% !$enţii $u*ern!"ent!le% $u*ern!"ent!le% clienţi% pres.
Pl!nurile #r$!niz!ţiei% p#liticile ,i rezult!tele sunt tr!ns"ise (e "!n!$er ctre cele (#u $rupuri. ROLURI ECIZIONALE ecizi ecizi!! este este c#"p# c#"p#nen nent! t! cruci! cruci!l l ! !cti*i !cti*itţ tţii ii "!n!$e "!n!$eri! ri!le. le. 0!n!$e 0!n!$erul rul i! (ecizi (eciziii prin prin r#lur r#lurile ile (e !ntrepren#r% '!ct#r (e s#luţi#n!re ! pr#ble"el#r% '!ct#r (e !l#c!re ! resursel#r ,i ne$#ci!t#r.
A) Antepeno 0!n!$erul !cţi#ne!z c! iniţi!t#rul iniţi!t#rul ,i (esi$nerul sc5i"brii sc5i"brii c#ntr#l!te &n c!(rul #r$!niz!ţiei.
B) .acto de soluţionae a con1lictelo Acţiune! "!n!$erului p#!te 'i &n 'uncţie (e tipurile (e c#n'licte e-istente2 • • •
C#n'licte &ntre !n$!=!ţi ,i !n$!=!t#ri / $re*e3 i'icultţi &ntre #r$!niz!ţii3 Pier(eri (e resurse.
C) .acto de alocae a esuselo Al#c!re! resursel#r este # !cti*it!te e-tre" (e i"p#rt!nt prin c!re2 ti"pul% b!nii% ec5ip!"entele% resursele u"!ne% sunt utiliz!te #pti" &n r!p#rt cu #biecti*ele #r$!niz!ţiei.
D) Ne0ociato Ne$#ciere! se p#!te purt! &n c!(rul #r$!niz!ţiei 'ie &n "#"ente (e criz% 'ie !cti*it!te! (e zi cu zi ,i !re &n *e(ere rel!ţi#nri speci'ice !t6t cu "e"brii instituţiei c6t ,i cu "e(iul e-tern. C5i!r (!c "!n!$erii !u c!" !cele!,i pre#cupri% cerinţele% c#nstr6n$erile ,i #pţiunile speci'ice #ricrei
"unci (i'erenţi!z rezult!tele !cti*itţii l#r +"#(elul lui SteF!rt. SteF!rt !re &n *e(ere ur"t#!rele ele"ente2 •
cerinţele +cee! ce trebuie s '!c (eţint#rul p#stului p#stului i"puse (e ,e'ul (irect3 i"puse (e c#le$i3 i"puse (e e-teri#r3 i"puse (e siste"3 i"puse (e sub#r(#n!ţi3 !ut#i"puse. c#nstr6n$erile c#nstr6n$erile +'!ct#rii interni ,i e-terni c!re li"ite!z !cţiunile ! cţiunile (eţint#rului (eţint#rului unui p#st li"itrile &n pri*inţ! resursel#r3 resursel#r3 re$le"entrile le$!le3 !c#r(urile sin(ic!le3 li"itrile te5n#l#$ice3 !"pl!s!re! "!n!$erului &n c!(rul #r$!niz!ţiei3 p#litic! ,i pr#ce(urile pr#ce(urile speci'ice speci'ice (in #r$!niz!ţie3 !titu(ine! ,i !,teptrile #!"enil#r. #pţiunile !cti*it!te! c#ncret c!re trebuie re!liz!t3 "#(ul &n c!re trebuie pr#ce(!t3 "#"entul &n c!re se re!lize!z !cti*it!te!3 iniţi!ti*ele pe c!re le p#!te pr#"#*!. o o o o o o
•
o o o o o o o
•
o o o o
Cele trei "#(ele #'er unui "!n!$er p#sibilit!te! (e !,i !n!liz! !cti*it!te! (in "!i "ulte perspecti*e% Un "!n!$er e'ic!ce este un c#n(uct#r c!re reu,e,te s2 • • • •
!l#ce #pti" resursele resursele e-istente e-istente +"!teri!le% u"!ne% t#p3 t#p3 pl!ni'ice !cti*it!te!3 #r$!nizeze "#ti*eze e'icient e'icient #!"enii3 c#ntr#leze &ntre$ pr#cesul.
eci trebuie s ,tie ,i p#!te rspun(e l! &ntrebrile2 cine ce un(e c6n( cu" pe cine . CO0PONENTELE E>TERNE ALE 0ANA@E0ENTULUI PUBLIC Pr#cesul (e (esc5i(ere ,i (in!"iz!re ! p#liticii publice ! c#n(us l! sc5i"b!re! (e !titu(ine ! $rupuril#r (e presiune% c!re sunt p!rte p!rte !cti* ! pr#cesului pr#cesului (ecizi#n!l. eci% "e(iul e-tern in'luenţe!z siste"ul bir#cr!tic. 0!n!$e"entul instituţiil#r publice se (ez*#lt ,i &n r!p#rt (e2 •
'#rţele e-terne3
• •
c#"p#nenţ! p#litic3 #rient!re! ec#n#"ic. . HUNCŢIA PUBLIC
A Pe&entae 0eneal" St!tutul 'uncţi#n!ril#r publici% intr!t &n *i$#!re l! (ece"brie 1% reprezint le$e! c!(ru ! 'uncţiei publice &n R#"6ni!. Ace!st le$e se &nscrie pe lini! tr!(iţiei (in peri#!(! interbelic ! R#"6niei% =usti'ic6n(u)se =usti'ic6n(u)se ,i cu !r$u"ente !r$u"ente (e (rept c#"p!r!t.
Statut al 1uncţi 1uncţiona onai ilo lo pu publ blic icii &nţele !c prin Statut &nţele$e" $e" !ns!"b !ns!"blu lull (e re$uli re$uli re'eri re'erit#! t#!re re l! situ!ţ situ!ţi! i! 'uncţi#n!ril#r% pin 1uncţie public" &nţele$e" situ!ţi! =uri(ic ! pers#!nei 'izice in*estit le$!l cu !tribuţii &n re!liz!re! re!liz!re! c#"petenţ c#"petenţei ei unei !ut#ritţi !ut#ritţi publice publice +!ns!"bl +!ns!"blul ul (reptur (repturil#r il#r ,i #bli$!ţi #bli$!ţiil#r il#r c!re '#r"e!z '#r"e!z c#nţinutul =uri(ic (intre pers#!n! 'izic in*estit ,i #r$!nul (e st!t c!re ! in*estit)# &n 'uncţi! public. T#!te !ceste (repturi ,i #bli$!ţii sunt cre!te ,i #r$!niz!te &n *e(ere! re!lizrii puterii publice. Trsturile 'uncţiei publice2 •
•
• •
•
(repturile ,i #bli$!ţiile 'uncţi#n!ril#r publici sunt st!bilite pe c!le unil!ter!l (e ctre #r$!nele st!t!le prin n#r"e =uri(ice3 (repturile ,i #bli$!ţiile pre*zute &n st!tut / c! !tribuţii !le 'uncţiei (e st!t / sunt e-ercit!te &n *e(ere! re!lizrii puterii publice sunt2 c#ntinuit!te! e-ercitrii !cestei 'uncţii3 cel in*estit cu # 'uncţie public se !'l &ntr)un r!p#rt (e sub#r(#n!re '!ţ (e cel c!re l)! in*estit cu !ce!st 'uncţie cel in*estit cu # 'uncţie public se !'l &ntr)un r!p#rt (e !ut#rit!te '!ţ (e terţi +e-e"plu2 "!$istr!ţii c!re sunt in*estiţi cu !tribuţi! (e ! !plic! le$e!
B* Clasi1icaea 1uncţiei publice / •
(in punctul (e *e(ere !l i"p#rt!nţei 'uncţiei (istin$e" (istin$e" &ntre 2 'uncţii (e c#n(ucere 2 'uncţii (e e-ecuţie2 (in punctul (e *e(ere !l (#"eniului (e e-ercit!re ! 'uncţiei publice 2 'uncţii ci*ile3 'uncţii cu c!r!cter "ilit!r 3 (in punct (e *e(ere !l re$i"ului !plic!bil2 'uncţii cr#r! li se !plic re$i"ul =uri(ic pre*zut &n St!tut / c! (rept c#"un3 'uncţii cr#r! li se !plic re$i"uri speci!le pre*zute / pe l6n$ St!tutul 'uncţi#n!ril#r / &n !lte St!tute speci!le3 (in punctul (e *e(ere !l n!turii 'uncţiei2 'uncţii (e c#n(ucere e-clusi* !("inistr!ti*e +e-. "inistru% (irect#r% secret!r $ener!l 'uncţii (e c#n(ucere (e speci!lit!te +e-. c#nt!bil% in$iner. o o
•
o o
•
o o
•
o o
C* Deptuile 2i obli0aţiile 1uncţionailo publici repturi2 • • • • • • • • • •
(reptul l! #pinie +!rt. ?< (in St!tut 3 (reptul (e !s#ciere sin(ic!l +!rt. ? (in St!tut 3 (reptul l! $re* / &n c#n(iţiile le$ii +!rt. ? (in St!tut3 (reptul l! un s!l!riu pentru "unc! prest!t +!rt. ; (in St!tut (reptul (e cu"ul (e 'uncţii +!rt. K9 (in St!tut 3 (reptul l! c#nce(iu +!rt. ? (in St!tut 3 (reptul (e per'ecţi#n!re +!rt.? (in st!tut 3 (reptul l! uni'#r" +!rt. 1 (in St!tut3 (reptul l! pr#tecţie +!rt. <% % K; (in St!tut 3 (reptul l! pensie +!rt. % (in St!tut3
Obli$!ţii 2 • • • • • • • •
#bli$!ţi! &n(eplinirii &n(eplinirii !tribuţiil#r +!rt. KK (in st!tut3 #bli$!ţi! (e 'i(elit!te '!ţ! (e instituţie +!rt. K<. (in St!tut 3 #bli$!ţi! (e rezer* &n "!ni'est!re! #piniil#r #piniil#r p#litice +!rt. K (in St!tut3 #bli$!ţi! (e sub#r(#n!re ier!r5ic! +!rt. K% <9 (in St!tut3 #bli$!ţi! (e ! pstr! secretul +!rt. K% <; (in St!tut3 #bli$!ţi! (e (e"nit!te +!rt. <1 (in St!tut3 #bli$!ţi! (e rspun(ere +!rt. K3 #bli$!ţi! (e per'ecţi#n!re pr#'esi#n!l +!rt. < (in St!tut.
Per'ecţi#n!re! ,i pre$tire! pr#'esi#n!l ! 'uncţi#n!ril#r este nu nu"!i un (rept (!r ,i # #bli$!ţie. . CONCLUZIE / 0OELE E ANALIZ STRUCTURAL J#" prezent! p!tru "#(ele c!re su$ere!z (!r nu (irecţi#ne!z tipurile (e p#litici publice2 publice2
A* 6ODELUL ;ELITIST< escrie p#litic! public &n ter"enii pre'erinţel#r ,i *!l#ril#r unei elite (#"in!nte &n c!re nu se re'lect *#inţ! p#p#rului ci "!i (e$r!b interesele% senti"entele% *!l#rile unui nu"r '#!rte "ic (e #!"eni c!re p!rticip l! pr#ces +p#licM / "!Qin$ pr#cess. Sc5i"brile !p!r c6n( elitele &,i re(e'inesc pr#priile interese ,i &,i "#(i'ic pr#priile *!l#ri. Elitele p#t 'i &n(rept!te ctre public ,i bunst!re! "!sel#r p#!te 'i un !spect i"p#rt!nt &n lu!re! (eciziil#r. 0#(elul *e(e "!sele c! 'iin( p!si*e% !p!tice ,i puţin in'#r"!te &n ce pri*e,te p#liticile publice. publice. Opini! public este "!nipul!t u,#r &n &n "!ss)"e(i! (#"in!t (e elite. Ast'el c#"unic!re! c#"unic!re! &ntre "!se ,i elite se '!ce uni(irecţi#n!l.
B* 6ODELUL PLURALIST ESCRIE p#litic! public (rept rezult!t pr#(us !l c#"petiţiei% ne$#cierii ,i c#"pr#"isului &ntre "ulte
$rupuri s#ci!le (i'erite Sunt in(i*izi / puţini l! nu"r / c!re p#t p!rticip! l! !ctul (e p#litic public prin $rupuri (e presiune. P#litic! public re'lect &n #rice "#"ent un ec5ilibru !l in'luenţei rel!ti*e ! $rupuril#r (e interes. C#"unic!re! se '!ce (e =#s &n sus prin inter"e(iul $rupuril#r $rupuril#r (e interese% !l p!rti(el#r ,i "!i !les prin inter"e(iul inter"e(iul !le$eril#r.
C* 6ODELUL OLI-AR7IC Presupune c! resursele iniţi!le pentru cercet!re% stu(iu% pl!ni'ic!re ,i '#r"ul!re ! p#liticil#r publice sunt #bţinute(eri*!te (in !*uţi! pers#n!l. Ace!st !*uţie este c!n!liz!t spre 'un(!ţii% uni*ersitţi% $rupuri (e pl!ni'ic!re ! p#liticil#r p#liticil#r +p#licM pl!nin$ sub '#r"! c#ntr!ctel#r% c#ntr!ctel#r% ! sub*enţiil#r sub*enţiil#r etc. eci(enţii% #!"enii in'luenţi sunt prezenţi ,i &n c#nsiliile (e !("inistr!ţie !le !cest#r 'un(!ţii etc% pentru ! super*iz! "#(ul &n c!re sunt '#l#site !ceste '#n(uri.
D* 6ODELUL < AD=OCAC> COALITION < I"p#rt!nţ! te#retic ! r#lului i(eil#r ! lu!t !"pl#!re #(!t cu !ccentu!re! '!ct#ril#r c#$niti*i &n pr#cesul p#liticil#r% p#liticil#r% &n speci!l &n lucrrile lui Peters :!!s !supr! c#"unitţil#r c#"unitţil#r episte"ice. Acest! ! (e'init c#"unitţile episte"ice c! # reţe! (e pr#'esi#ni,ti &ntr)un (#"eniu% cu !ut#rit!te b!z!t pe c#"petenţ ,i e-pertiz recun#scute ,i # pretenţie (e !ut#rit!te !supr! cun#!,terii rele*!nte l! ni*elul p#liticil#r (in !cel (#"eniu s!u !rie (e pr#ble"e8. C!r!cteristic pentru !ceste c#"unitţi sunt2 • • • • •
un set &"prt,it (e cre(inţe n#r"!ti*e3 cre(inţe c!uz!le &"prt,ite3 n#ţiuni c#"une !supr! *!li(itţii3 pr#iecte c#"une !supr! !supr! *!li(itţii3 pr#iecte c#"une (e p#litici. p#litici.
Ab#r(!re! c#"unitţil#r episte"ice este e'icient &n (escriere! "#(ului &n c!re (eci(enţii% "!rc!ţi (e c#n(iţii (e nesi$ur!nţ!% !=un$ s),i !si$ure (eciziile l! c#"unitţile (e e-perţi. Sunt c6te*! pr#ble"e (e !b#r(!re ! rel!ţiei cun#!,tere / p#litic 2 •
•
prin (e'iniţie se presupune # rel!ţie cl!r &ntre cre(inţele #piniile c!uz!le ,i *!l#ri / &nse"n6n( !st'el c! sunt &"prt,ite !"bele c#ncepte. !ccentu!re! !supr! circu"st!nţel#r &n c!re c#"unitţile episte"ice e-istente in'luenţe!z (eci(enţii / nu !b#r(e!z c#n(iţiile c#n(iţiile &n c!re se '#r"e!z ele &nsele. &nsele.
Ce! "!i in'luent te#rie c!re '!ce #per!bil c#nceptul (e i(ei&n*ţ!re &n pr#cesul p#liticil#r este "#(elul (ez*#lt!t (e S!b!tier / A(*#c!cM C#!liti#n Hr!"eF#rQ8 / ACH. 4n*ţ!re! #rient!t ctre p#litici este (e'init c! sc5i"bri pe ter"en lun$ !le intenţiil#r c#"p#rt!"ent!le ,i c#$niti*e rezult!te (in e-perienţ% i"plic!te &n !tin$ere! s!u re*izuire! #biecti*el#r p#liticil#r8. p#liticil#r8. Pre"isele (e b!z !le ACH sunt2 •
•
&nţele$ere! sc5i"brii p#liticil#r necesit # perspecti* "!i lun$ / # (ec!( s!u c5i!r "!i "ult / (up S!b!tier3 unit!te! !n!lizei este subsiste"ul p#liticil#r3 p#liticile p#t 'i interpret!te c! seturi (e pri#ritţi
*!l#rice ,i !su"pţii c!uz!le% s!u siste"e (e #pinii8. 0#(elul ACH !re c6te*! *ulner!bilitţi2 •
•
•
•
re(e'inire! !ct#ril#r i"plic!ţi &n pr#cesul p#liticil#r (uce l! "!i "ulte pr#ble"e (ec6t e c!p!bil s rez#l*e. ACH !re pr#ble"e le$!te (e c!r!cterul (e !$ent8 c6n( e *#rb! (e ! !(#pt! (ecizii (e p#litici +:#ber$3 +:#ber$3 se c#!$ule!z c#nceptul unui siste" (e #pinii% 'c6n( (i'icil (istin$ere! in'luenţel#r in(epen(ente !le 'en#"enel#r !n!litice &n pr#cesul p#liticil#r publice. Siste"ele (e #pinii !u # structur trip!rtit 2 cele (in "iezul8 !(6nc sunt 'un(!"ent!le% i"plic6n( #pinii (e b!z #nt#l#$ice ,i n#r"!ti*e% cu" !r 'i percepere! n!turii u"!ne ! pers#!nel#r% #piniile (in "iezul p#liticil#r8 se re'er l! !n$!=ri 'un(!"ent!le n#r"!ti*e ,i l! percepţii c!uz!le &ntr)# c#!liţie (intr)un (#"eniu s!u subsiste" (e p#litici3 c#nţine !specte secun(!re c!re i"plic interpretri !le #piniil#r rel!ti*e l! c#nte-tele speci'ice% !(ic ACH se bazează pe pre"is! c #piniile (in "iezul !(6nc !l p#liticil#r p#liticil#r reprezint princip!lul princip!lul li!nt c!re ţine &"preun # c#!liţie3 ACH nu !c#r( !tenţie *!ri!bilel#r instituţi#n!le. Instituţiile sunt rel!ti* st!bile pe ter"en lun$% !tenţi! !c#r(!t sc5i"bril#r (e p#litici &n ti"p &ntr)# =uris(icţie (#"eniu pr#*#!c c#n'uzie !supr! r#lului instituţiil#r.
Capitolul III CO6UNICAREA ?N INSTITUŢIILE PUBLICE 1. ELE0ENTELE PROCESULUI E CO0UNICARE C#"unic!re! / sc5i"bul (e in'#r"!ţii% i(ei ,i senti"ente / ! '#st (e'init c! un pr#ces inte interp rper ers# s#n! n!ll (e tr!n tr!ns" s"it iter eree ,i rece recepţ pţie ie (e si"b si"b#l #lur urii c!re c!re !u !t!, !t!,!t !tee &nţe &nţele lesu suri ri.. C#"unic!re! este (eci !cel 'en#"en c!re per"ite cre!re! (e le$turi &ntre #!"eni% &ntre instituţii ,i &ntre instituţii ,i #!"eni% le$turi !se"nt#!re un#r punţi in*izibile (e esenţ in'#r"!ţi#n!l. 0!n!$erul este pers#!n! cu !ut#rit!te !supr! unei #r$!niz!ţii s!u ! unei subunitţi ! !cestei! ,i c!re trebuie s &,i !su"e un! s!u "!i "ulte (intre 'uncţiunile "!n!$eri!le i(enti'ic!te (e :. H!M#l2 pl!ni'ic!re% #r$!niz!re% c#n(ucere% c##r(#n!re ,i c#ntr#l. C#"unic!re! este *it!l &n 'iec!re (intre ele. Unii speci!li,ti !u !=uns l! c#ncluzi! c ele"entele "!n!$eri!le i"p#rt!nte sunt2 •
•
•
co!unicaea +sc5i"b (e in'#r"!ţii (e n!turi (i'erite pe c!le #r!l ,i scris% c!re #cup !pr#-i"!ti* # trei"e (in ti"pul (e lucru3 !ana0e!entul tadiţional +pl!ni'ic!re% lu!re (e (ecizii ,i c#ntr#l% c!re #cup !pr#-i"!ti* t#t # trei"e (in ti"pul (e lucru3 coe coela lae eaa +inter!cţiune!% t#t prin c#"unic!re% cu cei (in =ur% (in interi#r ,i e-teri#rul #r$!niz!ţiei% #r$!niz!ţiei% c!re #cup &n =ur (e # cinci"e (in ti"p3
•
!ana !ana0e 0e!en !entu tull esu esusel selo o u!ane u!ane +"#ti*!re&ncur!=!re% +"#ti*!re&ncur!=!re% s'tuire(isciplin!re% s'tuire(isciplin!re% "!n!$e"entul c#n'lictului% c#n'lictului% !n$!=!re ! n$!=!re (e pers#n!l. +Re!l "!n!$ers8% 1
T#!te !ceste !ceste !cti*itţi !cti*itţi speci'ice speci'ice !cti*itţi !cti*itţiii "!n!$eri! "!n!$eri!le le !u c! principi principiuu 'un(!"en 'un(!"ent!l t!l c#"unic!re!. 9. HUNCŢII ALE CO0UNICRII Pentru re!liz!re! #biecti*el#r s!le "!n!$erul se *! b!z! pe ur"t#!rele 'uncţii !le c#"unicrii2 •
•
•
•
!uncţia !uncţia de informare informare " #r$!niz!ţiile !u ne*#ie (e inter!cţiuni &n "e(iul e-teri#r
&n c!re 'uncţi#ne!z ,i &n "e(iul interi#r &ntre prţile ei c#"p#nente. Cei "!i i"p#rt!nţi sunt #!"enii. 0!n!$erul este pus &n '!ţ! "#nit#rizrii l! (#u 'eluri (e in'#r"!ţie2 in1o!aţia e+ten" / tri"is ,i pri"it prin inter"e(iul !cti*itţil#r (e "!rQetin$% recl!"!% !pr#*izi#n!re% rel!ţii publice etc. ,i in1o!aţia inten" / c!re circul prin c!n!lele '#r"!le ,i ne'#r"!le (e c#"unic!re. !uncţi !uncţia a de comand comandă ă şi instruir instruiree !ce!st 'uncţie ! c#"unicrii se re'er l! "#(! "# (!li lit tţi ţile le prin prin c!re c!re "! "!n! n!$e $eri riii se !si$ !si$ur ur c #!"e #!"eni niii ,i (ep! (ep!rt rt!" !"en ente tele le !cţi#ne!z c#ntinuu &n (irecţi! #biecti*el#r #r$!niz!ţiei. !uncţi !uncţia a de influe influenţa nţare re şi convin convinger gere e îndrum îndrumare are şi sfătui sfătuire re prin !ce!st 'uncţie se re!lize!z "#(uri speci'ice (e c#ntr#l !supr! in'#r"!ţiei ,i !supr! c#"p#rtrii "e"bril#r #r$!niz!ţiei. !uncţia !uncţia de integrare integrare şi menţinere menţinere " 'uncţie ce trebuie pri*it sub ur"t#!rele !specte2 pstr!re! #r$!niz!ţiei #r$!niz!ţiei &n st!re #per!ţi#n!l #per!ţi#n!l prin cursi*it!te! cursi*it!te! in'#r"!ţiei3 '#l#sire! c#rect ! c!n!lel#r (e c#"unic!re pentru ! e*it! &ncrc!re! cu in'#r"!ţie inutil3 s#rt!re! ,i *eri'ic!re! (!tel#r3 inte$r!re! prţil#r &n &ntre$ prin r!p#rt!re! l#r l! !cest! ,i l! c#nte-tul &n c!re prţile trebuie s 'uncţi#neze. o o
o
Interes!ţi% (e str!te$i! #r$!niz!ţiei ,i t#t prin c#"unic!re !ce,ti! p#t 'i "#ti*!ţi. T#t prin c#"unic!re "!n!$erul p#!te !si$ur! circul!ţi! in'#r"!ţiei3 in'#r"!ţi! c#rect ,i util trebuie s !=un$ l! l#cul p#tri*it &n "#"entul p#tri*it !st'el c e'#rturile tutur#r s se c##r(#neze &ntre ele. ?. 0OELE E CO0UNICARE Pe (e # p!rte "!n!$erii ,tiu c succesul l#r (epin(e &n "!re "sur (e !bilit!te! l#r (e ! c#"unic!. Pe (e !lt p!rte% cel "!i !(ese!% "!n!$erii nu ,tiu ce &nse!"n # c#"unic!re perfectă şi eficientă. Unii Unii !'ir" !'ir" c (!c% (!c% !n$!=! !n$!=!ţi ţiii ,i)!r ,i)!r &nţele &nţele$e $e bine bine "!n!$e "!n!$erii rii%% #r$!ni #r$!niz!ţ z!ţiil iilee !r 'uncţi 'uncţi#n #n!! "!i u,#r. u,#r. T#tu,i T#tu,i ne&nţ ne&nţele ele$er $erile ile88 s)!r s)!r pute! pute! (#* (#*e(i e(i utile% utile% precu" &n c!zul !n$!=!tului c!re percepe critic! s!rc!stic ! unui "!n!$er c! pe # su$est su$estie. ie. O !se"en !se"ene! e! ne&nţ ne&nţele ele$er $eree !r pute! pute! "enţin "enţinee te"p# te"p#r!r r!r p!ce! p!ce!8. 8. 4n $ener! $ener!l%l%
c#"p c#"p#r #rt! t!"e "ent ntel elee c#"u c#"uni nic!ţ c!ţi# i#n! n!le le !le !le "! "!n! n!$e $eri ril# l#rr se circ circu" u"sc scri riuu unui unui!! (int (intre re ur"t#!rele "#(ele2 "#(elul SĂ-EATA ,i "#(elul DANS)
6odelul s"0eat" c#respun(e sc5e"ei S5!nn#n)e!*er ! c#"unicrii c#n'#r" crei! p!rtenerii !u r#luri bine (e'inite +e"iţt#r ,i recept#r i!r recept#rul percepe "es!=ul e-!ct &n '#r"! ,i cu c#nţinutul (#rit (e e"iţt#r.
+AAPTARE (up "#(elul S5!nn#n / e!*er Se #bser* c &n !ce!st sc5e" sin$ur! '#r" ! retr#!cţiunii c#"unicrii este 7'ee() b!cQ8)ul3 stu(iile recente !u !rt!t &ns c pute" *#rbi ,i (e # retr#!cţiune (e tip 7'ee() '#rF!r '#rF!r(8. (8. i'ere i'erenţ nţ!! (intre (intre cele cele (#u (#u n#ţiu n#ţiuni ni este este ur"t# ur"t#!re !re!2 !2 'ee()b 'ee()b!cQ !cQ)ul )ul intr intr &n 'uncţiune (up !tin$ere! 'in!litţii% #'erin( in'#r"!ţii !supr! 'elului cu" ! '#st recept!t "es!=ul +'lu-ul in'#r"!ţi#n!l in'#r"!ţi#n!l ce p#rne,te (e l! recept#r l! e"iţt#r ,i !supr! 'elului cu" trebuie recept!t "es!=ul +'lu-ul in'#r"!ţi#n!l se p#rne,te (e l! e"iţt#r l! recept#r3 'ee()'#rF!r()ul intr &n 'uncţiune pre*enti*% !nticip6n( # !nu"it e*#luţie ,i pe b!z! !cestei !nticipri pers#!n! !cţi#ne!z pentru ! &"buntţi ,!nsele (e ! !tin$e #biecti*ele (#rite.
6odelul 6odelul dans' dans' !,! cu" !r!t ,i nu"ele% este &nte"ei!t pe # c#"p!r!ţie &ntre (!ns ,i c#"unic!re% &ntre cele (#u tipuri (e inter!cţiuni e-ist6n( nu"er#!se !se"nri. I!t (#!r c6te*!% (intre cele "!i i"p#rt!nte2 • • • •
• •
•
•
C#"unic!re! e '#l#sit '#l#sit &n sc#puri sc#puri "ultiple3 "ultiple3 C#"unic!re! i"plic i"plic # bun c##r(#n!re c##r(#n!re ! &nţelesuril#r3 C#"unic!re! presupune presupune c!p!cit!te! (e ! !nticip! re!cţiile re!cţiile cel#rl!lţi3 C6n( c#"unic!re! c#"unic!re! se &ntrerup &ntrerupe% e% nu e &nt#t(e!u &nt#t(e!un! n! rezult!tu rezult!tull ne&nţele$ ne&nţele$eril# eril#r% r% ci "!i (e$r!b 'iin(c unul (in p!rteneri nu !re c!p!cit!te! (e ! pre*e(e! re!cţiile celuil!lt. C#"unic!re! e $u*ern!t (e re$uli3 E-ist E-ist (#u tipuri tipuri (e re$uli re$uli c!re 'uncţi 'uncţi#n #ne!z e!z &n c#n*er c#n*ers!ţ s!ţii ii / re$uli re$uli (e interpret!re ,i re$uli (e re$l!re. C#"unic!t C#"unic!t#rii #rii (eţin un repert#riu repert#riu (e !bilit!ţi !bilit!ţi c!re p#t trece (inc#l# (inc#l# (e ni*elul ni*elul c#n,tient3 C#"unic!re!% p#!te 'i pri*it pri*it c! # !cti*it!te sc5e"!tiz!t3 sc5e"!tiz!t3
•
Reu,it! &n c#"unic!re% c#"unic!re% e # 'uncţie ! $r!(ului $r!(ului (e c##r(#n!re% c##r(#n!re% ! "#(ului &n c!re c!re ,ti s te !(!ptezi l! "e(iu ,i l! p!rtener. . CO0UNICAREA 0ANA@ERIAL CA AJANTA STRATE@IC
C#"uni C#"unic!r c!re! e! "!n!$e "!n!$eri ri!l !l e'icie e'icient nt este este unul unul (intr (intree instr instru" u"ent entele ele str!te str!te$i $iil# il#rr (e sc5i"b!re ! #r$!niz!ţiei. 4n "ulte (intre #r$!niz!ţiile (in ec#n#"iile per'#r"!nte se c#nst!t &n prezent ten(inţ! (e (escentr!liz!re ! structurii #r$!niz!ţi#n!le #r$!niz!ţi#n!le ,i trecere! (e l! ce! (es',ur!t pe *ertic!l l! ce! (es',ur!t pe #riz#nt!l3 e-ist ten(inţ! (e !(#pt!re ! principiil#r T0 +T#t!l u!litM 0!n!$e"ent% ! i(eii &"puternicirii ,i i"plicrii !n$!=!ţil#r ,i ! lucrului &n ec5ipe. C#"unic!re! intern e'ic!ce (e*ine un ele"ent c5eie !l str!te$iei #r$!niz!ţiei. C!r!cteristicile esenţi!le !le !cestei! (e*in !st'el2 • •
c#"unic!re! trebuie s !ib l#c 'r &ncet!re ,i prin #rice "i=l#!ce3 c#"uni c#"unic!r c!re! e! trebu trebuie ie s 'uncţi 'uncţi#ne #neze ze l! ni*el ni*el e"#ţi e"#ţi#n! #n!ll "!i (e$r!b (e$r!b (ec6t (ec6t intelectu!l.
C#"unic!re! "!n!$eri!l inclu(e !specte c#"ple-e c#rel!te cu pr#cesul (e sc5i"b!re nu nu"!i &n c#"unic!re! intern% cu !n$!=!ţii% ci ,i &n c#"unic!re! e-tern% cu 'urniz#rii% in*estit#ri% in*estit#ri% etc. C#"unic!r C#"unic!re! e! e-tern% e-tern% i"pune i"pune e'#rtul e'#rtul spre (ez*#lt!re! (ez*#lt!re! (eprin(e (eprin(eril# ril#rr (e c#"unic!r c#"unic!ree "!n!$eri!l "!n!$eri!l &ntre &ntre culturi culturi #r$!niz! #r$!niz!ţi#n ţi#n!le !le ,i n!ţi#n!l n!ţi#n!lee (i'erite. (i'erite. Se #bser* #bser* sc5i"bri sc5i"bri 'un(!"ent!le &n c#"p#rt!re! presei ,i ! !u(it#riului !u(it#riului #r$!niz!ţiei2 •
• • • • •
!p!riţi! un#r pr#ble"e e-tre" (e c#"ple-e +E-. resp#ns!bilit!te! #r$!niz!ţiei '!ţ (e "e(iu3 ne*#i! (e tr!nsp!renţ ! siste"ului (e (ecizii3 ne*#i! (e ! c#"unic! t#tul ,i i"e(i!t3 cre(ibilit!te! intern ,i e-tern ! c#n(uceril#r #r$!niz!ţiil#r3 ne*#i! sc5i"brii percepţiei in*estit#ril#r '!ţ (e #r$!niz!ţie3 ne*#i! p!rteneri!tului cu sin(ic!tele.
E-ist (i'erenţe &ntre (eprin(ere ,i !ptitu(ini2 • •
(eprin(ere! p#!te 'i '#r"!t% (ez*#lt!t ,i per'ecţi#n!t3 !ptitu(ine! este # !bilit!te &nnscut.
0!n!$e 0!n!$erul rul trebu trebuie ie s),i s),i &nsu &nsu,e! ,e!sc sc !nu"i !nu"ite te (epri (eprin(e n(eri% ri% c#"p# c#"p#rt! rt!"en "ente te ,i te5nic te5nicii speci'ice. Te5nicile 'un(!"ent!le (e c#"unic!re% p#t 'i $rup!te &n2 • •
te5nici (e recepţi#n!re ! "es!=el#r3 te5nici (e interpret!re ! "es!=ului3
te5nici (e re(!re ! "es!=el#r.
•
K. BARIERE &n CALEA CO0UNICRII B!rierele !p!r &n t#!te "#(urile (e c#"unic!re. Aici pute" enu"er!2 percepţi!% e"#ţiile% &ncre( &ncre(ere ere!! ,i cre(i cre(ibil bilit! it!te! te!%% (i'icu (i'icult ltţil ţilee (e !scult !scult!re !re%% 'iltr! 'iltr!=ul =ul%% supr! supr!&n &ncr crc!r c!re! e! cu in'#r" in'#r"!ţi !ţii%i% l#cul l#cul ,i ti"pu ti"pul%l% z$#"# z$#"#tel telee ,i "e(i! "e(i! select select!t !t.. C#"un C#"unic! ic!re! re! nu p#!te p#!te 'i sep!r!t (e pers#n!lit!te! pers#n!lit!te! #!"enil#r. Ace!st re!lit!te este e-e"pli'ic!t (e ur"t#rul $r!'ic2 1.
1;; 1;;
in'# in'#r" r"!ţ !ţie ie
iniţi!l 9.
@) .
;
percepţie
3
edae
K
K. <.
<< K
<. 0OALITŢI E CO0UNICARE
A) #omunicarea orală Situ!ţiile speci'ice (e c#"unic!re "!n!$eri!l #r!l sunt ur"t#!rele2 •
•
•
#omunicarea faţă în faţă cu # pers#!n !re !*!nt!=ul c este (irect ,i c per"ite
'#l#sire! tutur#r "i=l#!cel#r *erb!le ,i n#n*erb!le (e c#"unic!re. e !se"ene! p#!te 'i inter!cti*% per"iţ6n( !=ust!re! "es!=el#r pe p!rcurs% pe b!z! 'ee()b!cQ) ului *erb!l ,i n#n*erb!l. #omu #omuni nicar carea ea inte interp rper erso sona nală lă est este i"p#r p#rt!n t!nt &n situ situ!ţ !ţiii (e e*!l e*!luu!re !re ! per'#r"!nţei ,i "#ti*!re% (e (!re (e instrucţiuni% instrucţiuni% (e rez#l*!re (e c#n'licte% (e ne$#cier ne$#cieree etc. C#"unic! C#"unic!re! re! interpers interpers#n!l #n!l '#c!liz!t '#c!liz!t pe c#nstrui c#nstruire! re! (e rel!ţii rel!ţii interpers#n!le interpers#n!le este neces!r &n pr#cesul (e &n(ru"!re ,i s'tuire ! !n$!=!ţil#r. #omunicarea managerială în grup !re 'uncţiuni c!r!cteristice cu" sunt2 !=ut l! (e'inire! $rupului% spri=in pr#cesul (e i"ple"ent!re ! (eciziil#r ,i sc5i"brii. O comunicarea în faţa unui auditoriu$ e! !re c! '#r" ! c#"unicrii &n $rup este comunicarea sc#p '#r"!re! unei i"!$ini pr#prii% ! $rupului s!u ! #r$!niz!ţiei.
C#"unic!re! #r!l% c! "#( (e c#"unic!re ! "!n!$erului% trebuie s ţin c#nt (e "ulţi '!ct#ri (e c#nte-t cu" !r 'i2 cultur! #r$!niz!ţi#n!l% e-perienţele !*ute (e ! lun$ul c#"unicrii !nteri#!re% (i*erse "#ti*e c!re st!u l! b!z! rel!ţiil#r pers#n!le% s#ci!le ,i
pr#'esi#n!le. A(res!re! #r!l !re c! '#r"e speci'ice "!i i"p#rt!nte prezentarea briefingul raportul de situaţie şi raportul final. %rezentările p#t !*e! l#c &n interi#rul #r$!niz!ţiei s!u &n e-teri#rul ei. 4n c!zul
prezentril#r &n interi#rul #r$!niz!ţiei se presupune% &n $ener!l% c !u(it#riul !re c!r!c c!r!cte teri rist stic icii c#"u c#"une ne.. 4n le$ le$tu tur r cu prez prezen ent tri rile le &n '!ţ! '!ţ! unui unui !u(i !u(it# t#ri riuu e-te e-tern rn #r$!niz!ţiei% p#t !pre! (#u pr#ble"e i"p#rt!nte2 •
•
(i'icult!te! !(!ptrii prezentrii ,i ! *#rbit#rului *#rbit#rului l! !u(it#riul ,i c!(rul e-tern% "!i puţin cun#scute3 cun#scute3 '!z! (i'icil ! &ntrebril#r ,i rspunsuril#r. rspunsuril#r.
C6te*! (in ne!=unsurile 'rec*ente% &n le$tur cu prezentrile !t6t interne c6t ,i e-terne% p#t 'i2 •
•
•
•
prezentrile sunt c#n'uze +in'#r"!ţi! +in'#r"!ţi! trebuie !st'el #r$!niz!t &nc6t s p#!t 'i ur"!t ,i &nţele!s prezentrile sunt pre! lun$i +c#ncizi!% !lturi (e cl!rit!te% este &nt#t(e!un! !preci!t p#ziti* prezentrile sunt nec#n*in$t#!re nec#n*in$t#!re +!u(it#riul trebuie c#n*ins c in'#r"!ţi! in'#r"!ţi! este i"p#rt!nt ,i c !r$u"entele sunt c#recte stilul (e prezent!re ! in'#r"!ţiil#r in'#r"!ţiil#r este (e'icit!r.
&riefingul este # prezent!re "!i scurt cu sc#p (e rezu"!re ! un#r in'#r"!ţii s!u cu sc#p
(e in'#r"!re l! zi pri*in( !cti*itţi (e !'!ceri% pr#iecte &n (es',ur!re% pr#$r!"e s!u pr#ce(uri.
C! '#r"!t% brie'in$ul este (e #bicei # c#"unic!re &ntr)un sin$ur sens% (e l! *#rbit#r spre !u(it#riu3 pr#cesul (e in'#r"!re p#!te s i"plice ,i !u(it#riul. !u(it#riul. 'aportul !re c! sc#p !n!liz! situ!ţiei unei !cti*itţi s!u pr#iect ,i c#nst &n prezent!re! (e
in'#r"!ţii rele*!nte pentru # !nu"it '!z ! !cest#r! s!u pentru 'in!liz!re! l#r. •
•
'aportul de situaţie se '!ce '!ce prin printr tr)# )# preze prezent nt!r !ree (e ?;) ?;);; "inu "inute te.. Sc#pu Sc#pull
r!p#rtul r!p#rtului ui (e situ!ţie situ!ţie este (e ! '!"ili!riz '!"ili!riz!! !u(it#ri !u(it#riul ul cu st!re! l! zi ! pr#iectul pr#iectului ui s!u !cti*itţii ,i% une#ri% s '!c re'eriri l! pr#iecţii &n *iit#r. 'aportul final este # prezent!re '#r"!l "!=#r (e ;)<; "inute% (estin!t !n!lizei "uncii l! &ntre$ul pr#iect% (e l! &nceput p6n l! s'6r,it. Are c! sc#p rec# rec#"! "!n( n(!r !re! e! pent pentru ru lu!r lu!re! e! un#r un#r (eci (ecizi ziii s!u s!u rez# rez#l* l*!r !re! e! unei unei pr#b pr#ble le"e "e%% prezent!re! unui rezult!t rezult!t 'in!l !l "uncii "uncii &n c!(rul unui pr#iect. pr#iect.
Situ!ţiile nepre*zute (e c#"unic!re #r!l !p!r 'rec*ent &n !cti*it!te! (e c#"unic!re ! "!n!$erului. C!lit!te! !cestei '#r"e (e c#"unic!re p#!te cre,te (!c !*e" &n *e(ere '!ptul c peri#!(! (e $r!ţie +inter*!lul (intre &ntreb!re ,i rspuns 'urnize!z ti"pul neces!r pentru ! (eci(e !supr! i(eil#r ce se *#r e"ite ,i pentru ! lu! (ecizii le$!te (e "es!=.
Alt tip (e c#"unic!re #r!l este ce! prin tele'#n . Aspectul (istincti* !l !cestei c#"unicri este lips! (in "es!= ! ele"entel#r (e n!tur n#n*erb!l. Ace!st! $enere!z # (ist!nţ psi5#l#$ic psi5#l#$ic '!ţ (e interl#cut#r interl#cut#r c!re (uce &n "#( 'iresc l! un c#nţinut (epers#n!liz!t !l "es!=ului. C#"unic!re! cu "!ss)"e(i! p#!te &"brc! '#r"e (i'erite2 • • •
inter*iurile inter*iurile e-clusi*e e -clusi*e ,i sp#nt!ne3 c#"unic!tele (e pres3 c#n'erinţele (e pres.
Pl!nurile str!te$ice !le #r$!niz!ţiei trebuie s inclu( ,i un pl!n &n le$tur cu rel!ţiile (e c#"unic!re cu "!ss)"e(i!.
B) #omunicarea în scris C!r!cteristicile pe c!re trebuie s le p#se(e un "es!= scris pentru ! 'i e'icient sunt ur"t#!rele2 • • • •
trebuie s 'ie u,#r (e citit3 trebuie s 'ie c#rect3 trebuie s 'ie !(ec*!t (irecţiei (e tr!ns"itere3 trebuie s 'ie bine $6n(it.
4n!inte (e ! c#"unic! ce*! trebuie s st!bili" sc#pul pentru c!re *re" s tr!ns"ite" un "es!=. Trebuie s cl!ri'ic" (!c2 • • •
este #p#rtun tr!ns"itere! "es!=ului3 re!cţi! (e rspuns este '!*#r!bil3 "es!=ul tr!ns"is !re ,!nse s),i !tin$ sc#pul.
P!sul ur"t#r &n pr#cesul (e scriere este cl!ri'ic!re! ,i siste"!tiz!re! $6n(uril#r &n le$tur cu "!teri!lul pe c!re !" (ecis c este #p#rtun s)l scrie". scrie". Acest pr#ces cuprin(e ur"t#!rele '!ze2 • • •
$ener!re!3 siste"!tiz!re!3 #r$!niz!re! "!teri!lului.
Ulti"ul p!s c#nst &n scriere! pr#priu)zis ! "es!=ului% &ncep6n( cu re(!ct!re! lui ,i c#ntinu6n( cu e(it!re! ,i punere! lui &n '#r"! !(ec*!t. Este e-tre" (e i"p#rt!nt s c#n,tientiz!" '!ptul c ! $6n(i ,i ! scrie sunt (#u pr#cese (i'erite. 4n $ener!l% et!p! (e $6n(ire c#nstituie !pr#-i"!ti* ; (in ti"pul neces!r &nt#c"irii unui "es!= scris% i!r et!p! ! (#u!% (e scriere pr#priu)zis% pr#priu)zis% restul.
C#"unic!re! &n scris !=ut #!"enii s (e*in "!i siste"!tici &n $6n(ire. Stu(iere! !tent ! se"ni'ic!ţiei% pentru ! cun#!,te precis nu!nţele% este # c#n(iţie ! c!litţii "es!=ului.
C) #omunicarea non(verbală 4n c#"unic!re! #r!l +(irect% '!ţ &n '!ţ% #!"enii tr!ns"it "es!=e prin inter"e(iul e-presiil#r '!ci!le% "#(ul!ţiil#r *#cii% $esturil#r ,i ! p#sturii c#rpului. A(ese! nu sunte" c#n,tienţi (e $esturile n#!stre ,i (e e'ectele pe c!re le !u !ceste! !supr! interl#cut#rului. interl#cut#rului. 4n c!(r c!(rul ul c#"u c#"uni nic cri riii n#n) n#n)*e *erb rb!l !lee pute pute" " s !n!l !n!liz iz" " ,i "e "e(i (iul ul &n c!re c!re !re !re l#c l#c c#"unic!re!. Este '#!rte i"p#rt!nt s ,ti" &n ce "e(iu p#!te !*e! l#c un (i!l#$ s!u !ltul. A"bientul c#ntribuie l! # bun (es',ur!re ! ,e(inţel#r s!u &ntre*e(eril#r (e #rice 'el. At6t !cţiunile &n'ptuite c6t ,i cele nere!liz!te tr!ns"it un "es!=. 0!n!$erul c!re uit s "ulţu"e!sc unui sub#r(#n!t s!u s se ţin (e # pr#"isiune% pr#"isiune% c#"unic ce*!. Pentru ! &nţele$e i"p#rt!nţ! ,i c#"ple-it!te! c#"unicrii prezent" "!i =#s princip!lele c!n!le (e c#"unic!re2 . CANALELE E CO0UNICARE
A Pe&entae E+e!ple caacteistici P#,t
Scris#ri% r!p#!rte
2iA#anta%e
De&a#anta%e
"e"#)uri% &nre$istrri per"!nente. 0es!=e Necesit sp!ţiu (e (ep#zit!re. c#nsec c#nsec*en *ente te ctre ctre t#ţi t#ţi pri"i pri"it#r t#rii. ii. P#t 'i Lips Lips!! i"pl i"plic icr rii ii pers pers#n #n!l !le. e. citite ,i li se p#!te rspun(e l! "#"entul J# J#llu" e-ce e-cesi si*. *. Rs Rspun puns p#tri*it. p#tri*it. &nt6rzi!t
0i=l#!ce 0es! 0es!=e =e e)"! e)"!il il%% '!-) '!-)R!pi R!pi(e (e%% cu un c#ns c#nsu" u" re(u re(uss (e 56rt 56rtie ie%% P#sibil nu"!i &ntre &ntre cei c!re '!c electr#nice uri% c#n'erinţe *i(e# rspunsul p#!te 'i i"e(i!t (!c recept#rul p!rte (in reţe!. Peric#lul se !'l pe linie. !(ese! c#st "!i puţin scur$erii (e in'#r"!ţii (ec6t tri"iterile p#,t!le. c#n'i(enţi!le
4nt6lnire! ! (#u s!u "!i "ulte pers#!ne. 0ec!n 4ntruniri 0ec!nis is"e "e e'ec e'ecti ti*e *e (e c#nc c#ncen entr tr!r !ree !C#n C#nsu" su" "!re !re (e ti"p i"p Nu e'#rturil#r pentru tr!ns"itere! t#!te (iscuţiile prezint H#r"!le)Ne'#r"!le in'#r"!ţ in'#r"!ţiil# iil#r% r% s#luţi# s#luţi#n!re! n!re! pr#ble"el pr#ble"el#r% #r% i"p#rt!nţ pentru t#ţi Pl!ni'ic!te) (#cu"ent (#cu"ent!re! !re! (eciziil# (eciziil#rr etc. P#t !si$ur! !si$ur! p!rticip!nţii. p!rticip!nţii. !c nu sunt Nepl!ni'ic!te !n$! !n$!=! =!re re!! $rup $rupul ului ui '!ţ '!ţ (e #bie #biect cti* i*el elee structur!te p#t 'i "!ne*r!te &n Structur!te) st!bilite. sc#p sc#pul ul e*it e*itr rii ii lur lurii ii un#r un#r Nestructur!te (ecizii. Se p#!te #bţine un rspuns i"e(i!t. Nu se '!c &nre$istrri &nre$istrri scrise. C#n*#rbiri 0#(!l 0#(!lit! it!te te c#ncre c#ncret% t% tele'#nice i"e(i!t ,i (irect (e Asi$ur un tip (e c#nt!ct pers#n!l Nu per"it 'ee()b!cQ *izu!l *izu!l tr!ns"itere s!u #bţinere (e in'#r"!ţii C#nsu" (e ti"p. H!ţ H!ţ &n '!ţ !ţ Cel Cel "!i util tiliz!t iz!t ,iCel Cel "! "!ii util utiliz iz!t !t ,i #bi, #bi,nu nuit it c!n! c!n!ll (e #bi,nuit c!n!l (e c#"unic!re. C!n!lul cel "!i pre'er!t Nu se '!c &nre$istrri scrise c#"uni c#"unic!r c!re. e. C!n!lu C!n!lull cel "!i pre'er!t Surs! "es!=ului s!u e"iţt#rul% este # pers#!n% c!re (#re,te s c#"unice cu # !lt pers#!n)recept#rul. pers#!n)recept#rul. Pentru ! c#"unic!% surs! tr!(uce &nţelesul pe c!re *re! s)l tr!ns"it &n si"b#luri. Acest pr#ces (e tr!(ucere i"plic !t6t si"b#luri *erb!le c6t ,i n#n)*erb!le% 'rec*ent # c#"bin!ţie ! !cest#r!. Recept#rul% l! r6n(ul su% *! (ec#(! si"b#lurile si"b#lurile pri"ite tr!ns'#r"6n(u)le &ntr)un &nţeles perceput. ec#(i'ic!re! este pr#cesul prin c!re "es!=ele recepţi#n!te sunt tr!nsl!t!re &n ter"eni +si"b#luri ce !u se"ni'ic!ţie pentru (estin!t!ri. Speci!li,tii !u ten(inţ! s c#(i'ice "es!=ele &ntr)un li"b!= c!re este &nţeles (e !lţi speci!li,ti (in !cel!,i (#"eniu% (!r "!i puţin (e public. public. 4ntre e"iţt#r ,i recept#r% "es!=ul p#!te 'i "#(i'ic!t (!t#rit un#r 7b!riere8. Aceste! p#t 'i cl!si'ic!te &n (i*erse c!te$#rii2 'izice% lin$*istice% '!ct#ri pers#n!li. B!rierele 'izice ţin &n $ener!l (e "e(iu +!custic% lu"in% (ist!nţ! etc. B!rierele lin$*istice p#t ţine (e li"b! *#rbit% (!r ,i (e *#c!bul!r% put6n( !p!re (i'icultţi &n recept!re! "es!=ului (!c !cest! este tr!ns"is &ntr)un li"b!= (e speci!lit!te &n c!re se '#l#sesc cu*inte pre! puţin uzu!le. H!ct#rii pers#n!li p#t 'i (e "!i "ulte tipuri2 • •
•
•
#mplicarea pozitivă ! celui c!re recepte!z "es!=ul3 #mplicarea negativă +c5i +c5i!r !r &n!i &n!int ntee (e ! rece recept pt!! "e "es! s!=u =ul% l% inte interl rl#c #cut ut#r #rul ul !re ce*! &"p#tri*! subiectului subiectului s!u ! e"iţt#rului. e"iţt#rului. Ameninţarea statutului +situ!ţi! &n c!re un (irect#r nu "!i !scult #pini! unui sub!ltern% pentru si"plul si"plul '!pt c este c#ntr!r #piniei #piniei s!le3 resupuneri subiective +7cre( c *re! ce*! (e l! "ine% !lt'el nu "i)!r *#rbi...83
•
Agenda ascunsă +7(!c st!u (e *#rb cu el p#!te !'lu ce*! ,i (espre ce !u ei (e $6n( s '!c &n *iit#r8.
4n pr#cesul c#"unicrii re!cţi! pe c!re # !re recept#rul '!ţ (e "es!=ul tr!ns"is (e surs este un "ec!nis" prin c!re e"iţt#rul *eri'ic (!c "es!=ul tr!ns"is ! '#st perceput c#rect (e ctre recept#r +'ee(b!cQ. Acest! este un ele"ent !l pr#cesului (e c#"unic!re e-tre" (e i"p#rt!nt &n ter"eni (e e'icienţ. e '#!rte "ulte #ri% cel c!re tans!ite "es!=ul uit s *eri'ice (!c &nţelesul recept!t este este !cel!,i !cel!,i cu &nţel &nţelesu esull tr!ns tr!ns"is "is.. Un pri" pri" ele"en ele"entt este este 'ee() 'ee()b!c b!cQ)u Q)ull n#n)* n#n)*erb erb!l. !l. E"iţt#rul trebuie s 'ie !tent l! "es!=ele n#n)*erb!le n#n)*erb!le tr!ns"ise (e ctre recept#r. Tr!ns"itere! "es!=el#r se p#!te re!liz! prin "i=l#!ce *erb!le ,i n#n)*erb!le. E-ist # "!re *!riet!te (e "i=l#!ce c!re p#t 'i utiliz!te. O !preciere ! !cest#r "i=l#!ce &n r!p#rt cu $r!(ul (e c#nsistenţ !l c#"unicrii este prezent!t &n 'i$ur! (e "!i =#s2
6i% 6i%loace de de co co!u !unnicae -adul de co consist sisteenţ" a !e !esa%elo RIDICAT iscuţii 7'!ţ &n '!ţ8 C#n*ers!ţii tele'#nice Scris#ri"e"#rii P#,t! *#ice +*#ice)"!il P#,t! electr#nic +e)"!il #cu"entele scrise • • • • • •
•
#cu"entele nu"erice
SCĂUT
Co!paaţie co!unicae oal"(scis"/ CO0UNICAREA OR ORAL
CO0UNICAREA SC SCRIS
V @r @r!( ri(i i(ic!t c!t (e (e per pers# s#nn!li !liz!re z!re
V @r! @r!(( ri ri(ic!t ic!t (e '#r '#r" "!li !liz!re z!re
V Hee()b!cQ i"e(i!t
V Hee()b!cQ &nt6rzi!t
V Nu se &nre$istre!z
V &nre$istr!re per"!nent
V E'ic E'icie ienţ nţ pent pentru ru "e "es! s!=e =e si" si"pl plee
V E'ic E'icie ienţ nţ pent pentru ru "es "es!= !=ee c#"p c#"ple le-e -e
V Pier(ere !cur!teţe
V Pstr!re !cur!teţe
V In'# n'#r"!ţ r"!ţiie n#n n#n)*er *erb!l !l (isp# sp#nibi ibil V In'#r '#r"!ţi !ţie n#n)*er )*erb! b!ll in(isp#nibil in(isp#nibil s!u re(us
E-ist p!tru criterii &n r!p#rt (e c!re se !preci!z c!lit!te! c#"unicrii2
3* apiditatea sesi&"ii eoilo' pin 1olosiea cone+iunii in#ese 2i coectaea lo 4* elaboaea !esa%elo $n 1uncţie de paticulait"ţile speci1ice destinatailo @* capacitatea de a tans!ite !ulte in1o!aţii si!ultan F* bo0"ţia li!ba%ului li!ba%ul #ebal $n apot cu cel nu!eic*) 4n situ!ţiile &n c!re este neces!r un ti"p &n(elun$!t pentru !n!liz! in'#r"!ţiil#r pute" c#nsi(er! c#"unic!re! inc#nsistent. inc#nsistent. e cele "!i "ulte #ri c#"unic!re! '!ţ &n '!ţ este ce! "!i e'ic!ce pentru c #'er rspuns 'ee(b!cQ r!pi(. Ast'el se p#!te *!li(! &n ti"p re!l "es!=ul tr!ns"is. 4n !cest tip (e c#"unic!re un r#l i"p#rt!nt &l !u2 • • •
li!ba%ul utili&at tonul #ocii e+pesia 1eţei)
B Canalele de co!unicae $n instituţiile publice 0e(iile prin c!re se tr!ns"it in'#r"!ţiile (e l! e"iţt#r l! recept#r reprezint c!n!lele (e c#"unic!re. E-ist (#u tipuri (e c!n!le2 • •
1o!ale in1o!ale)
Prin c!n!le '#r"!le se tr!ns"it 'lu-urile in'#r"!ţi#n!le in'#r"!ţi#n!le #'ici!le. 4n r!p#rt cu (irecţiile (e pr#p!$!re ! 'lu-uril#r in'#r"!ţi#n!le% c#"unic!re! este (e "!i "ulte tipuri2 • • • •
#etical" descendent" #etical" ascendent" oi&ontal" oblic")
#omunicarea verticală descendentă cuprin(e 'lu-uri (e in'#r"!ţii +"es!=e $ener!te (e
"!n!$erii (e l! ni*elurile cele "!i &n!lte !le instituţiei ,i !(res!te cel#r (e l! ni*elurile in'eri#!re. Ele se "!ni'est &ntre "!n!$eri ,i sub#r(#n!ţi ,i se c#ncretize!z prin (ecizii% instrucţiuni% instrucţiuni% pr#ce(uri% "e"#rii #'ici!le% re$le"entri interne% n#r"e% r!p#!rte% etc. #omunicarea #omunicarea verticală verticală ascendentă se st!bile,te &ntre c#n(ucere ,i sub#r(#n!ţi% 'iin(
c!r!cteriz!t (e 'lu-uri (e in'#r"!ţii #rient!te 7(e =#s &n sus8 &n c!(rul unei #r$!niz!ţii%
pe *ertic!l! siste"ului siste"ului (e "!n!$e"ent. Prin inter"e(iul !cest#r c!n!le (e c#"unic!re sunt 'urniz!te in'#r"!ţii pentru c#ntr#l ,i 'un(!"ent!re! (eciziil#r. #omunicarea #omunicarea orizontală orizontală !p!re &ntre pers#!ne c!re #cup p#ziţii situ!te l! !cel!,i ni*el
ier!r5ic &n siste"ul (e "!n!$e"ent% &ntre c!re e-ist rel!ţii #r$!niz!t#rice (e c##per!re. Acest tip (e c#"unic!re este neces!r pentru c##r(#n!re! (i*ersel#r 'uncţii !le instituţiei. instituţiei. #omunicarea #omunicarea oblică !p!re% (e #bicei &ntre pers#!ne ce #cup! p#sturi situ!te pe ni*eluri
ier!r5ice (i'erite% 'r c! &ntre !ceste! s e-iste rel!ţii (e !ut#rit!te (e tip ier!r5ic.
#analel #analelee in'#r"!le de comunicare se st!bilesc &n $ener!l &ntre pers#!ne (in $rupurile
in'#r"!le. Aceste! sunt '#r"!te (in !n$!=!ţi c!re !u interese c#"une s!u !'initţi. In'#r"!ţ In'#r"!ţiile iile tr!ns'er!te tr!ns'er!te prin !ceste !ceste c!n!le c!n!le sunt ne#'ici!le ne#'ici!le ,i !u un c!r!cter pers#n!l pers#n!l s!u $ener!l3 ele nu sunt *eri'ic!te. O c#n'i$ur!re ne'#r"!l ! c#"unicrii &ntr)# instituţie public # reprezint $ener!re! +l!ns! +l!ns!re! re! z*#nur z*#nuril# il#r. r. Circul Circul!ţi !ţi!! z*#nur z*#nuril# il#rr p#!te p#!te scurci scurcircu rcuit! it! c!n!le c!n!lele le '#r"!l '#r"!lee (e c#"unic!re. L!ns!re! unui z*#n *ize!z 2 • • •
ţint! +#biecti*ul z*#nului3 (ecl!r!ţi! +cee! ce trebuie c#"unic!t "e(iului "e(iului ţint3 surs! +e"iţt#rul. +e"iţt#rul.
L! ni*el #r$!niz!ţi#n!l e-ist ten(inţ! (e e*it!re ! c#"unicrii *e,til#r neplcute c!re p#!te pr#*#c! une#ri une#ri bl#c!re! !cti*itţii !cti*itţii ec#n#"ice% . REŢELE E CO0UNICARE 4n interi#rul #r$!niz!ţiei se c#n'i$ure!z (i*erse $rupuri% pe (e # p!rte &n r!p#rt cu structur! 'ir"ei +(ep!rt!"entele% pe (e !lt p!rte &n r!p#rt cu interesele in(i*izil#r +$rupuri in'#r"!le. Tipurile (e reţele ce se p#t '#r"! &ntr)un $rup l! ni*el #r$!niz!ţi#n!l ce c#n'i$ure!z (i*erse $rupuri% &n r!p#rt cu structur! 'ir"ei +(ep!rt!"entul pe (e # p!rte ,i &n r!p#rt cu interesele in(i*izil#r +$rupurile +$rupurile in'#r"!le pe (e !lt p!rte sunt2 TIP E REŢEA CARACTERISTI CARACTERISTICI CI Tip Tip LAN LANŢ Ţ
V (ez (ez!* !*!n !nt! t!== / (ist (ist#r #rsi siun une! e! "e "es! s!=u =ulu luii (!t (!t#r #r!t !t ser seri! i!li lit tţi ţiii 'lu-ului in'#r"!ţi#n!l (#u pers#!ne !u !cel!,i st!tut 'ee()b!cQ r!pi( % e'icient •
Tip W
•
•
•
•
Tip Cerc •
•
•
Tip R#!t
•
e-ist un $r!( (e centr!liz!re re(ucere $r!( (e inter!cţiune $rup / un "e"bru c#"unic (#!r cu !lţi (#i 'ee()b!cQ (i'icil #r$!niz!re st!bil% s!tis'!cţie "!re "#(el centr!liz!t (e c#"unic!re &n $rup (epen(enţ "!re (e le!(er l! c!lit!te! (eciziei
•
structur st!bil (!r r!pi( (escentr!liz!re c#"unic!re in'#r"!ţie liber i"plic!re e$!l &ntre "e"brii / (ecizii bune 'ee()b!cQ r!pi( ,i e'icient
•
*itez tr!ns"itere in'#r"!ţie "ic
•
•
Tip STEA
nu"r re(us (e le$turi
• •
4n reţe!u! &n ste! t#!te 'lu-urile sunt c#ntr#l!te (e pers#!n! (e l! centru pe c6n( &n reţe!u! cu c#"unic!re inte$r!l +tip LANŢ% in(i*izii p#t c#"unic! &ntre ei si"ult!n. 4n r!p#rt cu $r!(ul (e inter(epen(enţ inter(epen(enţ se '#l#sesc (i*erse tipuri (e reţele2 • •
$r!( re(us (e inter(epen(enţ inter(epen(enţ / reţe!u! STEA3 $r!( "!re (e inter(epen(enţ / reţele se c#"unic!re &n l!nţ. . RELAŢIILE PUBLICE
A De1iniţie #"eniul rel!ţiil#r publice este '#!rte i"p#rt!nt l! ni*elul instituţiil#r publice pentru c #'er p#sibilit!te! p#sibilit!te! !cest#r! (e ! c#"unic! cu publicul. e !se"ene!% prin rel!ţiile publice se p#t tr!ns" tr!ns"ite ite in'#r in'#r"!ţ "!ţii ii (espre (espre tipuri tipurile le (e !cti* !cti*it itţi ţi &n '#l#s '#l#sul ul in(i* in(i*izi izil# l#rr ,i !l c#"unitţil#r% prest!te (e instituţiile publice. 0!rile !s#ci!ţii (e speci!lit!te &n (#"eniul rel!ţiil#r publice (!u "!i "ulte (e'iniţii !cestui (#"eniu2 •
•
Pr!ctic! Rel!ţiil#r Publice este !rt! ,i ,tiinţ! s#ci!l (e ! !n!liz! ten(inţe% (e ! prezice c#nsecinţele l#r% (e ! s'tui li(eri (e #r$!niz!ţii% (e ! intr#(uce intr#(uce pr#$r!"e pl!ni'ic!te (e !cţiune c!re ser*esc !t6t interesul #r$!niz!ţiei c6t ,i !l publicului8 publicului8 Adunarea Mondială a /elaţiilor ublice% 0e-ic# CitM. 1 + Adunarea Rel!ţiile publice sunt un e'#rt c#n,tient ,i siste"!tic% b!z!t pe cercet!re% (e(ic!t c6,ti$rii &nţele$erii ,i st!bilirii ,i "enţinerii &ncre(erii &n r6n(urile publicului8 Asociaţia 0ermană de /elaţii ublice + Asociaţia
•
Rel!ţiile publice sunt e'#rtul (eliber!t% susţinut ,i pl!ni'ic!t (e ! st!bili ,i ! "enţi "enţine ne &nţel &nţele$e e$ere! re! recip recipr#c r#c!! &ntre &ntre # #r$!ni #r$!niz!ţ z!ţie ie ,i pub public licul ul ei8 + #nstitutul 1ritanic de 2pinie ublică
B* Caacteistici • •
•
•
•
•
•
Cele "!i i"p#rt!nte c!r!cteristici !le rel!ţiil#r publice sunt2 delibe delibea aea/ ea/ !cti*it!te! (e rel!ţii publice *ize!z in'#r"!re!% in'luenţ!re! ,i #bţinere! unui rspuns (in p!rte! publicului3 plani1 plani1ica icaea ea// resursele #ricrei #r$!niz!ţii sunt li"it!te ,i (e !cee! trebuie pl!ni'ic!te &n r!p#rt r!p#rt cu i"p#rt!nţ! i"p#rt!nţ! !cti*itţil#r (erul!te3 (erul!te3 pe1o!anţa/ per'#r"!nţ! ec5ipei (e rel!ţii publice ,i rezult!tele ei (eter"in per'#r"!nţ! #r$!niz!ţiei #r$!niz!ţiei client3 co!unicaea co!unicaea bilateal"/ bilateal"/ rel!ţiile publice !u l! b!z prelu!re! in'#r"!ţiil#r (in "e(iul &n c!re #pere!z #r$!niz!ţi!% tr!ns"itere! (e n#i in'#r"!ţii ,i ur"rire! 'ee()b!cQ)ului !cest#r!3 inteesul public/ sc#pul !cti*itţii (e rel!ţii publice este s!tis'!cere! ne*#il#r publicului3 publicului3 di!ensiunea di!ensiunea !ana0eial"/ !ana0eial"/ e'icienţ! !cti*itţil#r (e rel!ţii publice (epin(e (e c!lit!te! "!n!$e"entului. "!n!$e"entului.
4n !ns!"blul (e c#"unicri !le unei #r$!niz!ţii rel!ţiile publice sunt #rient!te ctre interesul public cee! ce nu &nse!"n% c rel!ţiile publice i$n#r interesele #r$!niz!ţiei. #r$!niz!ţiei. Rel!ţiile publice !r pute! 'i (e'inite !st'el2
;Relaţi ;Relaţiile ile publice publice epe& epe&int int"" !ana0e !ana0e!en !entul tul co!unic co!unic"i "iii pe ba&a ba&a intee inteesul sului ui publicG) C* Desciee 0eneal" 0!n!$erul e'icient (e rel!ţii publice trebuie s 'ie &n per"!nent c#nt!ct cu publicul #r$!niz!ţiei% s 'ie c!p!bil s (i'erenţieze &n #rice "#"ent necesitţile (e c#"unic!re !le !cest#r!% s '#r"uleze ,i s tr!ns"it "es!=e &n 'uncţie (e c!r!cteristicile 'iecrui! (intre ele ,i s ur"re!sc re!cţi! l#r l! pri"ire! 'iecrui! (intre "es!=e. Unul (intre c#nceptele (e rel!ţii publice cele "!i *e5icul!te este !cel! (e imagine. I"!$ine! #r$!niz!ţi#n!l este un c#"ple- c#nstituit (in ist#ri! #r$!niz!ţiei% succesele ,i st!bil st!bilit! it!te! te! s! (in punct punct (e *e(ere *e(ere 'in!nc 'in!nci!r i!r%% c!lit! c!lit!te! te! #'erte #'erteii s!le% s!le% reput! reput!ţi! ţi! s! c! !n$!=!t#r% resp#ns!bilit!te! s#ci!l% e'#rturile (e cercet!re etc. I"!$ine! #r$!niz!ţi#n!l este esenţi!l &n rel!ţiile cu pres!% (!r este '#!rte i"p#rt!nt &n rel!ţi! cu 'in!nţ!t#rii +'ie ei in*estit#ri% (#n!t#ri% "e"bri% instituţii 'in!nci!re intern!ţi#n!le etc.. 4n pl!ni'ic!re! (e rel!ţii publice este utiliz!t imaginea dorită )*ish image+. I"!$ine! (#rit este i"!$ine! pe c!re !("inistr!ţi! !("inistr!ţi! 'ir"ei (#re,te s # pr#"#*eze &n interi#rul ,i &n
e-teri#rul s!u. I(enti'ic!re! s! st l! b!z! '#r"ulrii #biecti*el#r (e rel!ţii publice% (e re!lis"ul l#r (epinz6n( &n "!re "sur succesul &ntre$ii !cti*itţi (e rel!ţii publice. 0!n!$e 0!n!$e"e "entu ntull c#"uni c#"unicr crii ii se b!ze!z b!ze!z pe pl!ni' pl!ni'ic! ic!re! re! (e rel!ţi rel!ţiii pub publi lice% ce% c!re c!re se (es',#!r &n cinci et!pe2 • • • • •
i(enti'ic!re! pr#ble"ei3 st!bilire! #biecti*el#r $ener!le3 '#r"ul!re! str!te$iil#r3 str!te$iil#r3 pl!ni'ic!re!% el!b#r!re! "i-ului "i-ului (e rel!ţii publice publice ,i pr#$r!"!re!3 pr#$r!"!re!3 e*!lu!re!.
Identi1 Identi1ica icaea ea poble poble!ei !ei)) Pentru (e'inire! e-!ct ! pr#ble"ei se trece l! cercet!re! #piniil# #piniil#r% r% cun#,tin cun#,tinţel# ţel#r% r% !titu(in !titu(inil# il#rr ,i c#"p#rt!" c#"p#rt!"entul entului ui publicul publicului ui *iz!t. *iz!t. 4n situ!ţi! situ!ţi! pr#"#*rii un#r un#r le$i% "inisterele "inisterele (e res#rt trebuie trebuie s re!lizeze cercetri pentru2 • •
cun#!,tere! !t"#s'erei publicului3 publicului3 in'#r"!re! c#rect.
Stabiliea obiecti#elo) 4n r!p#rt cu rezult!tele cercetrii se pr#pun s#luţii !le pr#ble"ei (e c#"unic!re cu publicul% sub '#r"! un#r #biecti*e. .o!ulaea .o!ulaea state0ii state0iilo/ lo/ !re c! sc#p !tin$ere! #biecti*ului st!bilit +E-. cun#!,tere! c#nţinutului c#nţinutului un#r le$i (e ctre cetţeni. Plani1icaea 2i po0a!aea/ &n 'uncţie (e str!te$iile !(#pt!te% se trece l! el!b#r!re! pl!nului (e !cţiune. Acest pl!n c#nţine instru"entele '#l#site +"i-ul (e rel!ţii publice% #biecti*e inter"e(i!re% ter"ene% resurse utiliz!bile etc. 0i-ul 0i-ul (e rel!ţi rel!ţiii publi publice ce c#nţi c#nţine ne &n $ener! $ener!ll instr instru" u"ent entele ele utili utiliz!t z!tee pentru pentru re!liz re!liz!re !re!! pl!nului (e rel!ţii rel!ţii publice2 • • •
publicitatea lobb, organizarea de evenimente publice etc.
P#n(ere! 'iecrui! (intre ele *!ri!z (e l! un pr#iect l! !ltul% (e l! # #r$!niz!ţie l! !lt!. o
%ublicitatea- este instru"entul (e rel!ţii publice prin c!re #r$!niz!ţi!
l!nse!z "es!=e prin inter"e(iul "i=l#!cel#r (e in'#r"!re &n "!s cu cele "!i "ici c#sturi rel!ti*e. Publicit!te! este l! &n(e"6n! #ricrui tip (e #r$!niz!ţ #r$!niz!ţie% ie% +public% +public% (e !'!ceri !'!ceri s!u n#n)pr#'it n#n)pr#'it.. /elaţiile cu presa sunt unul (intre ele"entele 'un(!"ent!le !le rel!ţiil#r publice ,i se (es',#!r prin inter"e(iul (#s!rel#r (e pres% c#"unic!tel#r (e pres +te-t% i"!$ine '#t#% i"!$ine *i(e#% benzi !u(i#% (iscursuri% c#n'erinţe (e pres..
o
o
o
o
o
o
obb,: l#bbM)ul !re c! sc#p in'luenţ!re! (eciziil#r puterii / Pre,e(inţie%
@u*ern% P!rl!"ent etc. / prin "i=l#!cele speci'ice rel!ţiil#r publice% pentru lu!re! &n (iscuţie ! un#r pr#ble"e (e interes public s!u pentru !(#pt!re! un#r (ecizii. /rganizarea de evenimente publice- este c#stisit#r (!r este unul (intre cele "!i i"p#rt!nte instru"ente (e rel!ţii publice. At6t instituţiile publice% c6t ,i #r$!niz!ţiile (e !'!ceri ,i cele n#n)pr#'it !c#r( # !tenţie speci!l !cestui tip (e c#"unic!re ,i c5eltuie !(ese! # bun p!rte (in bu$etele (e rel!ţii rel!ţii pub publice lice pentru pentru #r$!niz! #r$!niz!re! re! (e c#n'erin c#n'erinţe% ţe% se"in!rii se"in!rii%% "itin$u "itin$uri% ri% "!r, "! r,ur uri% i% cele celebr brr rii !ni* !ni*er ers! s!re re%% e-p# e-p#zi ziţi ţiii (e !rt !rt%% lici licit! t!ţi ţii% i% ser! ser!te te (e bine'!cere% c#ncursuri% c#ncursuri% l!nsri (e c!rte etc. Identitatea imaginii organizaţionale- c#nţine # serie (e ele"ente (e tipul l#$#)ulu l#$#)uluii +l#$#)ur +l#$#)uril#r il#r% % cul#ri% cul#ri% c!r!ctere c!r!ctere +'#r"!tel +'#r"!telee (e liter% liter% tipul tipul (e 56rtie '#l#sit etc.% c!re !p!r pe "!teri!lele (e c#"unic!re2 p!petri!% br#,urile% '#r"ul!rele '#r"ul!rele #'ici!le% crţile crţile (e *izit% p!$ini Feb etc. #onsultanţa- este unul (intre instru"entele (e c!re (epin(e &n ce! "!i "!re "sur! succesul pl!nului (e rel!ţii publice. Este *#rb! (e ser*iciile (e c#nsult!nţ pe c!re "!n!$erii (e rel!ţii publice le !c#r( cel#rl!lţi "!n!$eri "!n!$eri !i #r$!niz! #r$!niz!ţiei ţiei ,i superi# superi#ril# ril#rr ier!r5ici ier!r5ici.. 4n c!zul instituţ instituţiil# iil#rr publice% (eciziile !u prin n!tur! l#r un i"p!ct public (irect un(e succesul unei p#litici s!u i"!$ine! public ! unei pers#n!litţi p#!te (epin(e (e # sin$ur ie,ire &n '!ţ! presei8. 0!n!$erii (e rel!ţii publice !c#r( ser*icii (e c#nsult!nţ cel#rl!lţi "!n!$eri !i #r$!niz!ţiei pentru c (eciziile l#r !u un i"p!ct public. 0facerile publice- e-ist ţri &n c!re se utilize!z p!rteneri!tele (intre 'ir"ele (e rel!ţii publice ,i #r$!niz!ţiile n#n)pr#'it c!re iniţi!z c!"p!nii (e str6n$ere (e '#n(uri. eci% !cti*itţi (e tipul !'!ceril#r publice p#t (es',ur! ,i instituţiile publice ,i c5i!r ,i #r$!niz!ţiile n#n)pr#'it c!re iniţi!z pr#iecte n#n)pr#'it &n !lt (#"eniu. 'elaţiile cu liderii de opinie- !u &n *e(ere pr#"#*!re! un#r p#litici publice. Acest tip (e rel!ţii se b!ze!z pe in'luenţele pe c!re p#t s le !ibe !nu"ite pers#!ne l! ni*el2 p#litic% s#ci!l% ec#n#"ic.
D Instituţia Put"toului de cu#:nt L! ni*el #r$!niz!ţi#n!l #r$!niz!ţi#n!l e-ist instituţi! instituţi! urtătorului de cuvânt (e l! c!re pres! ,i publicul !,te!pt # in'#r"!ţie cre(ibil. 4n !nu"ite situ!ţii 2 • • • • •
lips! (e ti"p ! li(erului unei instituţii% instituţii% !bsenţ! lui (in ţ!r% !*ersiune! s!u te!"! '!ţ (e pres% (e'ectele (e *#rbire% !spectul 'izic s!u st!re! (e "#"ent ! sntţii%
•
instituţiile st!bilesc unul s!u "!i "ulţi purtt#ri (e cu*6nt pentru rel!ţiile cu pres!.
Purtt#rul (e cu*6nt &,i cree!z un st!tut pr#priu% !*6n( # !nu"it !ut#n#"ie ,i (reptul (e ! reprezent! clientul &n li"itele unui "!n(!t.
E* Co!unicaea $n situaţiile de ci&" Sunt instituţii c!re (ispun (e un Manual al situaţiilor de criză ,i # $elulă de criză &n c!(rul crei! e-ist resp#ns!bilitţi pentru 'iec!re tip (e criz. e !se"ene!% se st!bilesc pr#ce(uri c!re c#nţin c#nţin instrucţiuni instrucţiuni (e #per!re pentru pentru 'iec!re situ!ţie (e criz. P#t !pre! e*eni"ente s#ci!l)p#litice% ! cr#r $r!*it!te *!ri!z (e l! "!ni'estri cu" !r 'i $re*ele% "i,crile s#ci!le (e presiune ! strzii% sc5i"b!re! subit ! ec5ipei (e c#n(ucere% p6n l! re*#luţii ,i rzb#!ie% c!t!str#'ele n!tur!le +cutre"ure% inun(!ţii etc. s!u !cci(entele (e !lt n!tur +!cci(entele $r!*e !*i!tice% "!riti"e s!u terestre etc. Ascun(ere! in'#r"!ţiil#r in'#r"!ţiil#r este un "#( (e (ecl!n,!re ! z*#nuril#r. 4n $esti#n!re! unei crize se p#t '!ce er#ri cu ur"ri $reu (e pre*zut +Cutlip% 12 • • • •
ezitrile% c#n(uc6n( l! cre!re! unei i"!$ini (e inc#"petenţ ,i c#n'uzie3 rip#stele% surs (e cre,tere ! tensiunil#r tensiunil#r ,i e"#ţiil#r3 c#n'runt!re!% c#n'runt!re!% #'erin( #p#nenţil#r *izibilit!te ,i # pl!t'#r" (e !t!c3 in'#r"!ţiile in'#r"!ţiile c#ntr!(ict# c #ntr!(ict#rii% rii% se"ni'ic6n( lips (e sincerit!te ,i (e recepti*it!te.
Pl!nul (e !("inistr!re ! unei situ!ţii (e criz +p!rte c#"p#nent ! 0!nu!lului Situ!ţiil#r (e criz (in c!(rul unei c#"p!nii inclu(e 2 • •
• • •
•
• •
•
•
!pr#b!re! pl!nului (e ctre (irect#rul e-ecuti*3 list! pers#!nel#r c!re *#r 'i i"plic!te &n rez#l*!re! crizei ,i c##r(#n!tele !cest#r! +!(res% tele'#n% etc3 list! pers#!nel#r (in c#"p!nie c#"p!nie ce trebuie in'#r"!te i"e(i!t &n c!zul unei crize3 criteriile (e esti"!re ! pier(eril#r p#tenţi!le3 p#tenţi!le3 pl!nul (e re!liz!re ! unei secţiuni (e (#cu"ent!re% cuprinz6n( in'#r"!ţii ,i "rturii3 in'#r"!ţii c#n'i(enţi!le ce nu p#t 'i (i*ul$!te &n!inte (e l!ns!re! pl!nului (e c#ntr!c!r!re ! crizei ,i (e cele "!i "ulte #ri% nici (up !cee!% (!c nu este neces!r3 pr#$r!"ul (e (e !cţiune2 cine% ce ,i c6n(3 sc5i sc5iţ! ţ! l#cu l#culu luii un(e un(e ! sur* sur*en enit it criz criz!% !% # list list (e resu resurs rsee ,i cu neces neces!r !rul ul (e !pr#*izi#n!t3 l#cul (e un(e se *! #bţine !p!r!tur (e c#"unic!re% s#n#riz!re ,i &nre$istr!re pentru pres3 list! criteriil#r (e e*!lu!re ! e'icienţei tr!trii situ!ţiei (e criz.
H C#"unic!re! cu publicul L! ni*elul Instituţiil#r publice p#t !pre! bl#c!=e &n c#"unic!re% &n rel!ţiile cu cetţenii. Rezult (e !ici2 • • •
'rustr!re3 ne"ulţu"ire3 '#r"!re! unei i"!$ini pr#!ste (espre instituţie.
Ap!r (e !se"ene! b!riere i"puse (e !p!riţi! c#rupţiei% cu i"p!ct !supr! i"!$inii ,i !cti*itţii instituţiil#r publice. Pentru 'iec!re !n$!=!t !l unei instituţii publice sunt neces!re st!$ii (e &nsu,ire ! un#r te5nici (e c#"unic!re e'icient l! ni*elul2 • • • •
interpers#n!l3 !ut#prezentrii3 prezentrii instituţiei instituţiei &n rel!ţiile rel!ţiile cu pres!3 prezentrii instituţiei instituţiei &n rel!ţiile rel!ţiile cu p!rtenerii strini. strini.
C#sturile un#r !se"ene! st!$ii pr#(uc bene'icii &n *iit#r pentru c #!"enii !,te!pt (e l! 'uncţi#n!rii publici2 • • • •
c#"petenţ3 ec5ilibru3 (e#nt#l#$ie (e#nt#l#$ie pr#'esi#n!l3 pr#'esi#n!l3 (isp#nibilit!te (isp#nibilit!te l! (i!l#$.
Capitolul I= ELABORAREA DECIIEI ?N INSTITUŢIILE PUBLICE 1. INTROUCERE Atunci c6n( !p!re # pr#ble" este neces!r s 'ie !n!liz!te t#!te *!ri!ntele (e rez#l*!re !le !cestei!. Sunte" &n situ!ţi! (e lu!re ! unei (ecizii. Pentru 'iec!re *!ri!nt sunt !n!liz!te !n!liz!te punctele punctele t!ri ,i punctele punctele sl!be% sl!be% resursel resurselee !l#c!te% !l#c!te% ti"pul ti"pul neces!r% neces!r% riscurile riscurile.. Ale$ere! unei *!ri!nte (intre "ultele #pţiuni p#sibile &n ur"! c#"binrii '!ct#ril#r (e "!i sus &nse!"n lu!re! unei (ecizii. 4n te#riile "!n!$eri!le !p!r &n $ener!l p!tru 'uncţii !le unui "!n!$er2 • • •
Huncţi! (e pl!ni'ic!re +pe ter"en scurt s!u pe ter"en lun$3 Huncţi! (e #r$!niz!re ,i c#n(ucere e'ecti*3 Huncţi! (e c#ntr#l ! !cti*itţii (epuse pentru !tin$ere! #biecti*el#r 'i-!te3
•
Lu!re! (eciziil#r.
Huncţiile enu"er!te "!i sus se e-ercit &n c#n(iţii (e ti"p li"it!t% (e stres ,i presiune. ecizi! este un pr#ces (e sc5i"b!re ! re!litţii% ! resursel#r n!tur!le% 'in!nci!re ,i u"!ne (e c!re (ispune unit!te!% (e !le$eri r!ţi#n!le (intre !ltern!ti*e. 4n el!b#r!re! (eciziei trebuie s !*e" &n *e(ere2 • • • •
!cţiune!3 un rezult!t unic cu!nti'ic!bil3 un inter*!l (e ti"p in*estiţi! "!-i" pentru !tin$ere! sc#pului 9. EHINIŢIA ECIZIEI
Pute" (e'ini (ecizi! !st'el2 un !ct s#ci!l% (eliber!t% !l unei pers#!ne s!u !l unui $rup (e pers#!ne% prin c!re se st!bilesc sc#pul ,i #biecti*ele unei !cţiuni% (irecţiile ,i "#(!litţile (e re!liz!re ! !cestei!% t#!te (eter"in!te &n 'uncţie (e # !nu"it necesit!te% pe b!z! unui pr#ces (e in'#r"!re% re'lecţie ,i e*!lu!re ! "i=l#!cel#r ,i ! c#nsecinţel#r c#nsecinţel#r (es',urrii !cţiunii respecti*e. ?. CONIŢIILE ELABORRII ECIZIILOR Lu!re! unei (ecizii necesit !nu"ite c#n(iţii2 • • •
• •
• • •
trebuie s e-iste unul s!u "!i "ulte #biecti*e c!re trebuie !tinse3 "!i "ulte !ltern!ti*e (e !cţiune trebuie s 'ie l! &n(e"6n! "!n!$erului3 '!ct '!ct#r #rii ii li"i li"it! t!ti ti*i *i ec#n ec#n#" #"ic icii +b!n +b!ni% i% ti"p ti"p%% "u "unc nc %% s 'ie 'ie incl inclu, u,ii &n pl!n pl!nul ul (ecizi#n!l3 'un(!"ent!re! ,tiinţi'ic ! (eciziei3 (ubl (ubl!r !re! e! !ut# !ut#ri rit tţi ţiii '#r" '#r"!l !lee (e !(#p !(#pt! t!re re ! (eci (ecizi ziei ei (e ctr ctree c#ns c#nsil iliu iull &"puterniciţil#r st!tului unit!te (e (ecizie ,i !cţiune3 &nc!(r!re! &n peri#!(! (ecizi#n!l #pti"3 '#r"ul!re cl!r. . TIPURI E ECIZII
in punct (e *e(ere !l conţinutului 1uncţional' deci&iile sunt/ o o o o o
Deci&ii de plani1icae Deci&ii o0ani&aţionale Deci&ii de conducee Deci&ii de sti!ulae a an0a%aţilo' de e+e!plu* Deci&ii de contol)
up ni#elul de elaboae a deci&iilo / o
o
o
Deci&ii Deci&ii state0ice) state0ice) Sunt (eciziile c!re st!bilesc #rientrile (e perspecti*3 ele se i!u &n c#lecti*% *ize!z !ns!"blul !cti*itţii ec#n#"ice ! s#cietţii c#"erci!le. Deci&ii Deci&ii tactice) tactice) Aceste! se i!u pentru # peri#!( "!i "ic (e un !n ,i *ize!z # !cti*it!te s!u # sub!cti*it!te sub!cti*it!te ! s#cietţii c#"erci!le. Deci&i Deci&iii opeaţi opeaţional onale) e) Sunt (ecizii repet!ti*e% (e rutin ,i se re'er l! peri#!(e scurte% c!re *ize!z &n(eplinire! &n(eplinire! #biecti*el#r speci'ice ,i in(i*i(u!le.
4n 'uncţie (e cetitudinea atin0eii obiecti#elo' (eciziile p#t 'i2 o o o
Deci&ii cete Deci&ii incete Deci&ii de isc
4n r!p#rt cu s1ea de cupindee a decidentului (eciziile se cl!si'ic !st'el2 o
o
Deci&i Deci&iii indi#idual indi#iduale) e) Ele Ele sunt sunt !(#p !(#pt! t!te te (e ctr ctree un sin$ sin$ur ur c!(r c!(ruu (e c#n(ucere. Deci&ii colecti#e , !(#pt!te &n $rup.
ETAPELE DECIIEI 6ANA-ERIALE Elaboaea deci&iei !ana0eiale pesupune !ai !ulte etape/ • • • •
(e'inire! pr#ble"ei% ! (#"eniului (e !cti*it!te &n c!re e! ! !prut3 i(enti'ic!re! ele"entel#r neces!re pentru s#luţi#n!re3 s#luţi#n!re3 i(ei pri*in( p#sibilele s#luţii s#luţii +c!re s *in inclusi* (in p!rte! !n$!=!ţil#r3 !n$!=!ţil#r3 !(#pt!re! celei "!i bune s#luţii +pentru !ce!st!% este (e rec#"!n(!t #r$!niz!re! (e $rupuri (e (iscuţie. K. ECIZIA A0INISTRATIJ
A* De1iniţia deci&iei ad!inistati#e 1ecizia administrativă poate fi definită ca un proces complex de alegere a unei varian variante te decizi deciziona onale le din mai multe multe pos posibi ibile le în vedere vederea a realiz realizări ăriii unui unui obiect obiectiv iv al administraţiei publice şi care influenţează activitatea activitatea a cel puţin unei alte persoane din sistem a sistemului administrativ în ansamblul lui sau a societăţii în general.
B* Paticulait"ţi ale deci&iei ad!inistati#e / • •
Rezult (in c#l!b#r!re! ! (i'eritel#r pers#!ne (in c#"p!rti"ente (i'erite3 E-ist un *#lu" "!re (e "unc3
• • •
A*iz!re! # '!c+e un! s!u (#u pers#!ne3 Resp#ns!bilit!te! Resp#ns!bilit!te! !p!rţine "!i "ult#r pers#!ne / titul!re !le un#r 'uncţii publice3 Presupune (erul!re! unui pr#ces &n "!i "ulte et!pe.
C* Ceinţe ale deci&iei ad!inistati#e Orice (ecizie !("inistr!ti* trebuie s rspun( ur"t#!rel#r ur"t#!rel#r cerinţe• • • • •
s" 1ie 1unda!entat" 2tiinţi1ic s" aib" un caacte ealist s" inte#in" $n ti!p util s" 1ie inte0at" $n ansa!blul deci&iilo ad!inistati#e adoptate anteio s" 1ie opotun")
A*6n( &n *e(ere c #r$!nele #r$!nele ,i institu instituţiil ţiilee (e l! ni*el ni*el l#c!l l#c!l cun#sc cun#sc cel "!i bine ne*#ile ne*#ile c#"uni c#"unitţ tţii ii este este neces! neces!rr c! !ceste !ceste!! s !(#pte !(#pte (ecizi (eciziile ile &n le$tu le$tur r cu s#luţ s#luţi#n i#n!re !re!! pr#ble"el#r l#c!le. Este neces!r c! 'uncţi#n!rii publici (in !("inistr!ţi! centr!l% respecti* (in instituţii l#c!le s !ib # *iziune siste"ic% !supr! re!litţil#r (in siste"ul !("inistr!ti* ,i # c!p!cit!te ri(ic!t (e !n!liz ,i sintez ! in'#r"!ţiil#r pr#*enite (e l! !("inistr!ţi! l#c!l ,is!u (e l! cetţeni. Rez#l*!re! Rez#l*!re! situ!ţiil situ!ţiil#r #r (in unit!te! unit!te! !("inist !("inistr!ti* r!ti*)teri )terit#ri t#ri!l !l prin (ecizii (ecizii !le #r$!nel# #r$!nel#rr !("inistr !("inistr!ti* !ti*ee centr!le% centr!le% ier!r5ic ier!r5ic superi#!r superi#!re% e% c#"p#rt c#"p#rt riscul riscul un#r s#luţii s#luţii ne!(ec*!te ne!(ec*!te%% (!t#rit cun#!,terii% nu t#t(e!un! su'iciente (e ctre !cele #r$!ne% ! pr#ble"el#r c!re pri*esc c#lecti*itţile c#lecti*itţile l#c!le. Ier!r5iz!re! (in siste"ul !("inistr!ti* i"pune e-ecut!re! (eciziil#r% lu!te (e #r$!nele (e l! ni*elurile superi#!re% (e ctre #r$!nele (e l! ni*elurile in'eri#!re. Este i"p#rt!nt c! rez#l*!re! pr#ble"el#r (e interes pentru c#"unitţile l#c!le s se '!c (in iniţi!ti*! !("inistr!ţiei l#c!le.
D Tipui de deci&ii ad!inistati#e E-ist "!i "ulte tipuri tipuri (e cl!si'icri !le (eciziil#r !("inistr!ti*e2 !("inistr!ti*e2 •
up situ!ţi! c#ncret l! c!re se re'er2 Deci&i Deci&iii no!ati no!ati#e' #e' c!re se 'un(!"ente!z &n situ!ţiile cu c!r!cter (e $ener!lit!te ,i se re$sesc &n c#nţinutul c#nţinutul (i'eritel#r !cte n#r"!ti*e inte$r!te &n c!(rul $ener!l !l "!n!$e"entului public3 Deci&ii indi#iduale' c!re se 'un(!"ente!z &n situ!ţii c#ncrete% p!rticul!re (e ctre 'uncţi#n!ri publici c!re !u c#"petenţe (ecizi#n!le &n !cest sens. up ni*elul ier!r5ic pe c!re se !'l (eci(entul2 Deci&ii Deci&ii de ni#el supeio' supeio' 'un(!"ent!te (e ctre pre,e(inte% p!rl!"ent% $u*ern3 Deci&ii de ni#el !ediu' 'un( 'un(!" !"en ent! t!te te (e re$u re$ul l (e inst instit ituţ uţii iile le !("inistr!ti*e !("inistr!ti*e situ!te pe ni*elul "e(iu !l "!n!$e"entului3 o
o
•
o
o
Deci Deci&&ii de ni#e ni#ell in1e n1eio io' ' 'un(!" 'un(!"ent ent!te !te &n insti instituţ tuţiil iilee pub publi lice ce (e 'uncţi#n 'uncţi#n!ri !ri pub publici lici !i instituţ instituţiil# iil#rr ,i !ut#rit !ut#ritţil# ţil#rr !("inist !("inistr!ţi r!ţiei ei l#c!le l#c!le situ situ!t !tee pe ni*e ni*elu luri rile le in'e in'eri ri#! #!re re !le !le stru struct ctur uril il#r #r #r$! #r$!ni niz! z!t# t#ri rice ce (in (in !("inistr!ţi! !("inistr!ţi! centr!l ,i l#c!l. up #riz#ntul (e ti"p l! c!re se re'er2 Deci&ii Deci&ii ad!inistati#e ad!inistati#e pe te!en neli!itat neli!itat +(eciziile +(eciziile 'un(!"ent 'un(!"ent!te !te l! ni*el ni*el (e p!rl!" p!rl!"ent ent ,i $u*er $u*ernn c!re c!re &"br! &"br!c c '#r"! '#r"! (ecret (ecretel# el#r% r% le$il# le$il#r% r% #r(#n!nţel#r #r(#n!nţel#r (e ur$enţ etc. Deci Deci&i &iii ad!i ad!ini nist sta ati ti#e #e pe te! te!en en lun0 lun0'' +'un( +'un(!"e !"ent! nt!te te l! ni*elu ni*elull !("inistr!ţiei !("inistr!ţiei centr!le ,i l#c!le. Deci&i Deci&iii ad!ini ad!inista stati# ti#ee pe te!en te!en !ediu' !ediu' +'un( +'un(!"e !"ent! nt!te te l! ni*el ni*el (e $u*ern% (!r ,i l! ni*elul !("inistr!ţiei !("inistr!ţiei l#c!le. Deci&ii cuente' +'un(!"ent!te l! t#!te ni*elurile ni*elurile siste"ului !("inistr!ti* !("inistr!ti* ,i c!re *ize!z #riz#nturi #riz#nturi scurte (e ti"p. up 'rec*enţ! !(#ptrii2 Deci&ii peiodice' !(#pt!te l! !nu"ite inter*!le (e ti"p% re$ul!te% (e ctre #r$!nele !("inistr!ţiei (e st!t. ecizii !le!t#rii% c!re se !(#pt l! inter*!le nere$ul!te (e ti"p% Deci Deci&i &iii uni unice ce'' c!re !u un c!r!cter e-cepţi#n!l% nerepet6n(u)se &ntr)un *iit#r pre*izibil. up !"pl#!re! s'erei (ecizi#n!le ! (eci(entului2 (eci(entului2 Deci&i Deci&iii inte0 inte0ale ale'' c!re se !(#pt (in iniţi!ti*! (eci(entului% un p#sibil repr reprez ezen ent! t!nt nt !l !("i !("ini nist str! r!ţi ţiei ei l#c! l#c!le le%% 'r 'r ! 'i nece neces! s!rr !*iz !*izul ul un#r un#r 'uncţi#n!ri publici (e pe ni*elul ier!r5ic superi#r% respecti* !("inistr!ţi! centr!l. Deci&ii Deci&ii a#i&ate' a#i&ate' ! cr#r !pr#b!re ,i !plic!re sunt c#n(iţi#n!te (e !*iz!re! (e ctre 'uncţi#n!rii publici (e pe ni*elul ier!r5ic superi#r. Se !(#pt &n "#( e-pres l! ni*elul !("inistr!ţiei l#c!le% ,i l! ni*elurile "e(ii !le structurii siste"ului !("inistr!ti*. !("inistr!ti*. up nu"rul pers#!nel#r p!rticip!nte l! pr#cesul (e 'un(!"ent!re2 Deci&ii Deci&ii de 0up' c!re se 'un(!"ente!z !t6t l! ni*elul centr!l% c6t ,i l#c!l !l !("ini !("inistr str!ţi !ţiei% ei% l! el!b#r el!b#r!re !re!! !cest# !cest#r! r! p!rtic p!rticip ip "!i "ulte "ulte pers#! pers#!ne ne reunite &n bir#uri% c#"isii s!u c#nsilii% "inistere% $u*ern% p!rl!"ent. Deci Deci&&ii indi indi#i #idu dual alee sunt sunt 'un( 'un(!" !"en ent! t!te te cu prec prec( (er eree l! ni*e ni*elu lull !("inistr!ţiei !("inistr!ţiei l#c!le. in punct (e *e(ere !l c#nţinutului ,i !l "#(i'icril#r pe c!re le !(uc &n #r(ine! =uri(ic se (istin$2 (istin$2 Deci&i Deci&iii 0eneal 0eneale' e' ce cuprin( re$le"entri% c!re c#ntribuie l! st!bilire! unui c!(ru =uri(ic c#respunzt#r (es',urrii pr#cesel#r (e "!n!$e"ent ,i (e e-ecuţie (in instituţiile publice. Deci&ii speci1ice' c!re st!tue!z # pers#!n% un 'uncţi#n!r public n#"in!l (ese"n!t pentru ! se i"plic! &n pr#cesul (e re!liz!re ! #biecti*el#r c#"p!rti"entului c#"p!rti"entului ,is!u instituţiei instituţiei publice &n !ns!"blu. Deci&ii dete!inate de ceeea de se#icii publice) Aceste! Aceste! cree!z% cree!z% &n bene'iciul p!rticul!ril#r% p!rticul!ril#r% (repturi ,i '!cilitţi% (e e-e"plu (ecizi! (e eliber!re ! !ut#riz!ţiil#r !ut#riz!ţiil#r !("inistr!ti*e. !("inistr!ti*e. o
•
o
o
o
o
•
o
o
•
o
o
•
o
o
•
o
o
o
Deci&ii Deci&ii dete!inate dete!inate de sc9i!b"il sc9i!b"ilee $n stuctua unei instituţii instituţii publice ,i c!re c#n'er 'uncţi#n!ril#r publici un st!tut &n c!re c#e-ist (repturi ,i #bli$!ţii. e e-e"plu% nu"ire! 'uncţi#n!ril#r 'uncţi#n!ril#r publici. in punct (e *e(ere !l c#"petenţei (eci(entului2 Deci&ii e+ecutoii% c!re !u c!r!cter pr!ctic ,i sunt 'un(!"ent!te nu"!i (e !ut#ritţile !("inistr!ti*e. !("inistr!ti*e. Deci&ii de ad!inistae % c!re caracter er teoret teoretic ic pentru c ur"resc c!re !u !u caract pr#cesul (e "!n!$e"ent% prin (es',ur!re! un#r !cti*itţi (e pl!ni'ic!re% #r$!niz!re% c##r(#n!re% $esti#n!re% c#ntr#l ,i prin "#(ul (e !plic!re ! c#nţ c#nţin inut utul ului ui (eci (ecizi ziil il#r #r &n pr#c pr#ces esul ul (e re!l re!liz iz!r !ree ! #bie #biect cti* i*el el#r #r "!n!$e"entului public. +A. An(r#nicescu% 1 o
•
o
o
E Hun(!"ent!re! (eciziei !("inistr!ti*e !("inistr!ti*e Orice (ecizie !("inistr!ti* este (epen(ent (e siste"ul le$isl!ti* &n *i$#!re. C!lit!te! (eciziei (epin(e (e respect!re! le$il#r ,i (e cun#!,tere! c#rect ! !cest#r! (e ctre 'uncţi#n!rii publici. !undame !undamenta ntarea rea juridi juridică că ! (eciziil#r !("inistr!ti*e c#nstituie # c#n(iţie 5#tr6t#!re
pentru !plic!re! l#r.
e&ult ltatu atull un unei ei st:n st:nse se cola colabo bo" "ii $nte $nte di1e di1eit itel elee eci ecizi zi!! !("i !("ini nist str! r!ti ti* * este este e&u co!pati!ente (in c!(rul unui #r$!n !l !("inist !("inistr!ţie r!ţieii (e st!t% st!t% &ntre &ntre #r$!ne #r$!ne (i'erite !le !("inistr!ţiei (e st!t s!u% &ntre #r$!ne !le !("inistr!ţiei (e st!t% pe (e # p!rte% !lte #r$!ne (e st!t% #r$!niz!ţii nest!t!le% cetţeni% pe (e !lt p!rte. +*ezi 'i$ur! (e "!i =#s 4n situ!ţii ur$ente este p#sibil c! !(#pt!re! unei (ecizii s se '!c (e # sin$ur pers#!n.
Pute! Pute! deli!i deli!ita ta dou" cate0o cate0oii ii de patici paticipanţ panţii la 1unda!e 1unda!enta ntaea ea 2i adoptae adoptaeaa deci&iilo ad!inistati#e' $n 1uncţie de/ • •
0#(ul (e i"plic!re3 Ni*elul !("inistr!ti* !("inistr!ti* / p#ziţi! p#ziţi! &n structur! #r$!niz!t#ric. #r$!niz!t#ric.
Dup" !odul de i!plicae $n pocesul deci&ional sunt/ Huncţi#n!rii Huncţi#n!rii publici i"plic!ţi (irect3 Huncţi#n!rii Huncţi#n!rii publici i"plic!ţi in(irect3 Cetţenii c#nsult!ţi ,is!u speci!li,ti i"plic!ţi (irect ,is!u in(irect. o
• • •
Huncţi#n!rii publici se p#t !'l! &n trei c#nte-te2 • • •
(e (ecizie3 (e c#nsult!nţ3 c#nsult!nţ3 (e (ecizie%
4n r!p#rt cu situ!ţi! &n c!re se !'l% $r!(ul (e rspun(ere este (i'erit. Pentru lu!re! un#r (ecizii #pti"e este neces!r c#nsult!re! cetţenil#r (in c#"unitţile interes!te.
?n 1uncţie de ni#elul ad!inistati# pe cae se situea&" $n stuctu"' 'uncţi#n!rii publici p#t 'i $rup!ţi &n două categorii'uncţi#n!ri 'uncţi#n!ri publici (in !("inistr!ţi! ce centr!l3 ntr!l3 'uncţi#n!ri 'uncţi#n!ri publici (in !("inistr!ţi! l#c!l. o
• •
O pri" c!te$#rie # '#r"e!z c#n(uct#rii #r$!nel#r respecti*e% precu" ,i !lte pers#!ne c!re (eţin 'uncţii (e conducee &n structur! (e l! !cest ni*el. +pers#!nele cu (rept (e (ecizie% c!re !(#pt e'ecti* (eciziile !("inistr!ti*e A(!pt!re! (eciziil#r !("inistr!ti*e este (epen(ent ,i (e p!rticip!re! cetţenil#r2 • •
&n #r$!nele (e c#n(ucere c#lecti*3 cu su$estii ,i pr#puneri pentru rez#l*!re! pr#ble"el#r c#"unitţii.
Pr#cesul (e 'un(!"ent!re ! (eciziei !("inistr!ti*e !("inistr!ti*e este comple+ ,i presupune (erul!re! ! opt etape succesive &n c!re sunt i"plic!te "!i "ulte pers#!ne2 • • • • • • • •
iniţiere (ecizie3 (e'inire #biecti* (ecizi#n!l3 (#cu"ent!re!3 select!re !n!liz! in'#r"!ţiei3 c#ntur!re! ,i !n!liz! !ltern!ti*el#r (ecizi#n!le3 !(#pt!re (ecizie3 ur"rire !plic!re (ecizie3 '#r"ul!re c#ncluzii.
.* Abodaea !ana0eial" a pocesului deci&ional Hun(!"ent!re! (eciziil#r r!ţi#n!le &nse!"n2 • •
per"!nent! r!ţi#n!liz!re3 r!ţi#n!liz!re3 e'icienţ ,i e'ic!cit!te / c! re$uli3
• • • • •
siste" c#erent (e c#rel!ţii3 !ltern!ti*e (ecizi#n!le re(use3 c#nsi(er!re! ier!r5iei3 !tr!$ere! un#r pers#!ne cu !nu"ite c!litţi ,i !ptitu(ini3 sti"ul!re% '#r"!re cultur% #r$!niz!ţie public3 etc.
Li"itele (e c#"petenţ !le 'uncţi#n!ril#r 'uncţi#n!ril#r publici sunt (epen(ente (e p#ziţi! &n ier!r5ie. Aut#rit! Aut#rit!te! te! =uris(i =uris(icţi# cţi#n!l n!l ,i !ut#rit! !ut#rit!te! te! "!n!$eri!l "!n!$eri!l% % sunt li"it!te (e speci!liz! speci!liz!re! re! instituţiil#r instituţiil#r publice% respecti* (e ier!r5i! !cest#r!. 4n(e 4n(epl plin inir ire! e! s!rc s!rcin inil il#r #r ,i re!l re!liz iz!r !re! e! #bie #biect cti* i*el el#r #r i"pu i"punn cre, cre,te tere re!! c#"p c#"pet eten enţe ţeii 'uncţi#n!ril#r publici.
-* 6odelul aţional , co!pe9ensi# P#rnin( (e l! necesit!te! re!lizrii un#r (ecizii e'iciente ,i ! unei r!ţi#n!litţi "!-i"e &ntr)# instituţie instituţie public% ! '#st c#nceput "#(elul r!ţi#n!l) c#"pre5ensi* c!r!cteriz!t prin2 •
erul!re pr#ces (ecizi#n!l &n et!pe2 eter"in!re! #biecti*el#r H#r"ul!re! !ltern!ti*e (ecizi#n!le Ale$ere! !ltern!ti*ei "!-i"e 0!-i"iz!re e'icienţ e'ic!cit!te3 Criterii (e b!z 2 e'icienţ / e'ic!cit!te / r!ţi#n!lit!te3 Speci!liz!re !ccentu!t ! 'uncţi#n!ril#r 'uncţi#n!ril#r i"plic!ţi3 C#stul t#t!l3 etc. o o o
• • • •
7* Abodaea politic" a pocesului deci&ional C!r!cteristici2 • • • • •
C#nsi(er!re! #biecti*el#r p#liticii3 E-istenţ! c#!liţiei p#litice3 E-istenţ! p!c5etel#r (e pr#ble"e3 C#nsi(er!re c#st3 erul!re &n et!pe2 re(e'inire! #biecti*el#r ,i "#(!litţil#r (e re!liz!re% #bţinere c#nsens% 'un(!"ent!re! (eciziei !ccept!bile. o o o
4ntr)# s#ciet!te cu p#litic plur!list #biecti*ele p#liticii (in !("inistr!ţi! public sunt $ener!le c#ntribuin( l! #per!ţi#n!liz!re! pr#$r!"el#r !("inistr!ti*e. 0#(elul cre,terii st!bile,te trei etape pentru el!b#r!re! el!b#r!re! (eciziil#r !("inistr!ti*e2 !("inistr!ti*e2
• • •
de1iniea ţeluilo' a obiecti#elo 2i a !odalit"ţilo de eali&ae a acestoa) a%un0eea la un consens) 1unda!entaea unei deci&ii satis1"c"toae' acceptabile)
I* Abodaea le0al" a pocesului deci&ional Ab#r(!re! Ab#r(!re! le$!l le$!l pri*in( pri*in( 'un(!"ent 'un(!"ent!re! !re! (eciziil# (eciziil#rr !("inist !("inistr!ti* r!ti*ee i"pune i"pune lu!re! lu!re! &n c#nsi(er!re ! interesului public pe ter"en +cre!re! unui p!c5et (e le$i c!re s per"it cun#!,tere! ,i s!tis'!cere! interesului public. C!r!cteristici2 • • • • • • •
Pr#ce(ur! speci!l (e !(=u(ec!re3 I(enti'ic!re! '!ct#ril#r situ!ţi#n!li3 situ!ţi#n!li3 C#nsi(er!re! interesel#r p!rti(el#r (in Op#ziţie3 C#rel!re! interesel#r p#litice cu le$isl!ţi!3 Orient!re! ctre s!tis'!cere! interesului p#litic3 C#nsi(er!re! interesului public pe ter"en lun$3 Cre!re! p!c5etel#r (e le$i3 etc. <. 0ETOE XI TE:NICI UTILIZATE 4N 0ANA@E0ENTUL PUBLIC
4n 'uncţie (e #biecti*ele ur"rite% "et#(ele !plic!bile &n !("inistr!ţi! (e st!t se p#t $rup! &n trei c!te$#rii2
6ETODA
CLASI.ICĂRI C#nstr6n$ere C#n*in$ere •
1. E>ECUTARE
•
•
•
9. OR@ANIZARE HUNCŢIONARE
,i
• • •
•
•
? . CERCETARE
• •
•
A* 6etode de e+ecutae
C#interes!re Or$!niz!re ,tiinţi'ic Xe(inţ! C#n(ucere! e'icient J!l#ri'ic!re! e-perienţei &n "unc Str Struct uctur!r r!re! c#r c#resp espunz unztt#!re !re pr#$r!"ului pr#$r!"ului An!liz! (i!$n#stic Si"ul!re! i!$r!"! c!uz)e'ect Altele
!
Pentru ! "#ti*! 'uncţi#n!rii publici ,i cetţenii% st!tul p#!te !c#r(! rec#"pense "!teri!le pentru re!lizri (e#sebite &n pr#pri! !cti*it!te cu !=ut#rul un#r siste"e (e in(ic!t#ri pentru sensibiliz!re! !n$!=!ţil#r ! n$!=!ţil#r instituţiil#r instituţiil#r publice '!ţ (e re!liz!re! interesel#r publice $ener!le. Pentru (eter"in!re! cetţenil#r s respecte ,i s e-ecute (eciziile !("inistr!ti*e% st!tele (e"#cr!tice p#t #'eri c#n(iţii2 p#litice% =uri(ice% ec#n#"ice% s#ci!le% &n c#nc#r(!nţ cu n#r"ele st!tului (e (rept +"et#(! c#interesrii ,i c#n*in$erii s!u "et#(! c#nstr6n$erii c6n( este c!zul. 4n prezent!re! p#liticil#r ec#n#"ice ,i s#ci!le sunt neces!re c!"p!niile (e in'#r"!re.
B* 6etodele de o0ani&ae 2i 1uncţionae C#nsi(er" c este util s '!ce" # prezent!re su"!r ! cinci "et#(e (e #r$!niz!re '#l#site &n !("inistr!ţi! (e st!t2 • • • • •
"et#(! #r$!nizrii r!ţi#n!le ! !cti*itţil#r !("inistr!ti*e3 !("inistr!ti*e3 "et#(! ,e(inţei3 "et#(! c#n(ucerii e'iciente3 "et#(! *!l#ri'icrii e-perienţei &n "unc3 "et#(! structurrii c#respunzt#!re ! pr#$r!"ului pr#$r!"ului 'uncţi#n!ril#r publici.
0enţi#n" c "et#(! ,e(inţei se '#l#se,te ,i l! ni*elul !("inistr!ţiei l#c!le #ri (e c6te #ri este neces!r +(ur!t! ,e(inţei p#!te *!ri! (e l! 1K "inute l! 9) #re &n r!p#rt (e pr#ble"ele (ezbtute3 nu"rul p!rticip!nţil#r p!rticip!nţil#r (epin(e (e "et#(! utiliz!t ,i tipul (eciziil#r !(#pt!te. C!lit!te! (eciziil#r (epin(e (e !cur!teţe! utilizrii "et#(el#r. Pentru (es',ur!re! un#r !cti*itţi e'iciente (e ctre !("inistr!t#rii !("inistr!t#rii publici !ce,ti! trebuie s cun#!sc '#!rte bine2 • • • • •
!cti*it!te! pe c!re # (es',#!r3 re!lit!te! s#ci!l3 interesele s#ci!le3 le$ile speci'ice3 #!"enii cu c!re c#l!b#re!z.
0et#(! structurrii pr#$r!"ului 'uncţi#n!ril#r publici c#n(uce l! sp#rire! e'ic!citţii "uncii l#r prin 2 • • • •
c#n'#rt% cli"!t #r$!niz!ţi#n!l (esc5is% (#t!re te5nic !(ec*!t% etc.
C* 6etodele de cecetae
I"pun !n!liz! / (i!$n#stic prin 2 • • • •
(#cu"ent!re in*esti$!re (#"eniu c!re e !b#r(!t% !n!liz c!uz!l (!te in'#r"!ţii '#l#sin(u)se (i!$r!"! c!uz)e'ect% i(enti'ic!re (e'icienţe ,i !specte p#ziti*e% '#r"ul!re pr#puneri (e per'ecţi#n!re.
Capitolul = 6OTI=AREA HI DE.INIREA POSTURILOR IN INSTITUŢIA PUBLICĂ 1. HOR0E E 0OTIJARE Pr#ble" Pr#ble" c#ntr#*e c#ntr#*ers!t rs!t ! "!n!$e"en "!n!$e"entulu tuluii pub public% lic% "#ti*!re! "#ti*!re! 'uncţi#n 'uncţi#n!ril !ril#r #r (in !cest (#"eniu &nt6"pin &n R#"6ni! (i'icult!te! trecerii (e l! # s#ciet!te &n c!re pre(#"in # i(e#l#$ie (e tip c#lecti*ist +s#ci!list l! # s#ciet!te c!re ! !(#pt!t "!i (e$r!b '#r"! instituţi#n!l (e"#cr!tic% (!r nu ,i esenţ! ei in(i*i(u!list +!su"!re! rspun(erii pentru 'iec!re !cţiune &ntreprins. &ntreprins. Un! (in princip!l princip!lele ele c!uze% c!uze% pentru pentru (is'uncţ (is'uncţi#n! i#n!litţ litţile ile siste"ul siste"ului ui !("inist !("inistr!ti* r!ti* (in R#"6ni!% # reprezint ,i prec!rit!te! p#liticil#r (e pers#n!l. P#liticile (e pers#n!l nu sti"ule!z su'icient 'uncţi#n!rii publici. Ace,ti! sunt tent!ţi s) ,i re!lizeze s!rcinile l! ni*el !ccept!bil. Ace!st "!nier (e c#interes!re c#n(uce l! sc(ere! c!litţii ser*iciil#r publice. Se p#t !*e! &n *e(ere c6te*! '#r"e (e "#ti*!re2 A. !c#r(!re! unui s!l!riu "!i "!re3 B. !*!ns!re! pe p#st s!u 'uncţie3 C. pr#"#*!re! unui siste" (e in(ic!t#ri (e per'#r"!nţ.
A) Acodaea unui salaiu !ai !ae Cu!nti'ic!re! c!litţii !cti*itţil#r &n instituţiile publice este $reu (e re!liz!t. Huncţi#n!rii publici pri"esc (repturile bne,ti &n r!p#rt cu ti"pul lucr!t. Se pune pr#ble"! cu" se p#!te '!ce (i'erenţiere &n r!p#rt r!p#rt (e c!lit!te! "uncii. "uncii. Cl!sele (e s!l!riz!re pentru 'iec!re p#st ,i 'uncţie nu p#t rspun(e t#t!l cerinţel#r re!lit re!litţi ţii.i. Pentru Pentru ! pre&n pre&nt6" t6"pin pin!! "# "#bil bilit it!te !te!! pers#n pers#n!lu !lului lui e-ist e-ist (i*er (i*erse se '#r"e '#r"e (e c#interes!re2 •
sp#rurile s!l!ri!le3
•
pre"iile !nu!le sub '#r" (e $r!ti'ic!ţii c!re se rep!rtize!z &ntre 'uncţi#n!rii publici +se cree!z un cli"!t '!*#r!bil '!*#r!bil lucrului lucrului &n ec5ip% c#l!b#rrii ,i c#ntr#lului c#ntr#lului recipr#c.
B) A#ansaea pe post sau 1uncţie 4n c!(rul c!(rul pr#cesului pr#cesului (e e*#luţie e*#luţie &n c!rier c!rier !*!ns!re! !*!ns!re! pe p#st este !*!nt!=#! !*!nt!=#!s s pentru pentru c 'uncţi#n!rul2 • • • •
cun#!,te speci'icul !cti*itţii3 este "#ti*!t3 este !t!,!t instituţiei3 instituţiei3 &,i &"buntţe,te pre$tire! pr#'esi#n!l% pr#'esi#n!l%
C) Po!o#aea unui siste! de indicatoi de pe1o!anţ" epe&int" un pas ecent $n politica de pesonal a siste!ului ad!inistati# din Ro!:nia) Siste"ul in(ic!t#ril#r (e per'#r"!nţ !re un (ublu r#l2 • •
Sti"ule!z 'uncţi#n!rii publici s #bţin cele "!i bune rezult!te3 Per"ite # e*!lu!re ! c#ntribuţiei 'iecrui! l! rezult!tul 'in!l.
E-ist "!i "ulte "et#(e (e e*!lu!re ! 'uncţi#n!rului 'uncţi#n!rului public2 •
•
(e ctre c##r(#n!t#rul ser*iciului +e-ist # !ltern!ti* (e e*!lu!re c!re c#nst &n c#"plet!re! ! (#u '#r"ul!re / '#r"ul!rul (e e*!lu!re (e ctre c##r(#n!t#r% ,i '#r"ul!rul (e !ut#e*!lu!re% (e ctre !n$!=!t3 printr)un pr#ces (e ne$#ciere se st!bile,te punct!=ul 'in!l3 (e ctre c#le$i +prin !n!liz! ,i e*!lu!re! &n c#lecti*% c#nsecinţele sunt "!i u,#r !ccept!te &n *e(ere! pr#"#*rii pr#"#*rii ,i "!=#rrii (e s!l!rii3
E*!lu!re! este i"p#rt!nt pentru2 • • • •
e*#luţi! &n c!rier3 re!liz!re! pl!nuril#r (e instruire3 0#ti*!re! !n$!=!tului3 cre!re! unei !t"#s'ere pr#pice per'#r"!nţei.
!c e! este (e'ectu#!s p#t !pre! tensiuni &n c!(rul c#lecti*ului c#lecti*ului ,i c#n(iţii (e sc(ere ! per'#r"!nţei. Apreciere! !nu!l nu trebuie s 'ie # (escriere ci # !n!liz ! !cti*itţii (es',ur!te% ! &nsu,iril#r &nsu,iril#r pers#n!le. Utiliz!re! c5esti#n!rel#r p#!te "ri !cur!teţe! !n!lizei.
e #bicei% !ceste !precieri se '!c #(!t pe !n. Structur! unei 'i,e (e !preciere se re$se,te &n Ane-. 9. 0OALITŢI E 4NCETARE A HUNCŢIEI PUBLICE P#tri*it le$ii% p#t 'i "!i "ulte "#(!litţi (e &ncet!re ! 'uncţiei publice2 • • • •
A. (e"isi!3 B. in!ptitu(ine! 'izic3 C. inc#"petenţ! pr#'esi#n!l3 pr#'esi#n!l3 . re*#c!re! (isciplin!r.
A) De!isia Este # situ!ţie st!tut!r c!re &i per"ite 'uncţi#n!rului public &ncet!re! (in 'uncţie prin "!ni'est!re! !c#r(ului pr#priu (e *#inţ. e"isi! trebuie !ccept!t c#n'#r" le$ii (e instituţie s!u (e !ut#rit!te! ier!r5ic.
B) Inaptitudinea 1i&ic" Huncţi#n!rul public p#!te 'i pus &n retr!$ere% pentru in*!li(it!te% 'ie (in #'iciu% 'ie l! cerere! s!% (!r nu"!i (up # pr#ce(ur "e(ic!l st!bilit (e le$e.
C) Inco!petenţa po1esional" Un 'uncţi#n!r este nec#respunzt#r nec#respunzt#r &n ur"t#!rele situ!ţii2 • • •
! c#"is er#ri repet!te3 ! c#"is # er#!re "!=#r3 nu &,i &n(epline,te c!lit!ti* 'uncţi!.
Este $reu (e (#*e(it c !cest! este nec#respunzt#r (in punct (e *e(ere pr#'esi#n!l. 4n !cel!,i ti"p% le$e! speci'ic nu &ncur!=e!z (es'!cere! c#ntr!ctului (e "unc.
D) Re#ocaea disciplina" 4n situ!ţi! &n c!re 'uncţi#n!rul public c#"ite # !b!tere $r!* se pr#(uce re*#c!re! (isciplin!r. E-ist ,i situ!ţii #biecti*e (e re*#c!re2 •
•
re(ucere! nu"rului 'uncţi#n!ril#r 'uncţi#n!ril#r publici c! ur"!re ! pr#cesului (e restructur!re restructur!re (in c!(rul siste"ului3 restricţi#nrile restricţi#nrile bu$et!re.
Ase"ene! (ecizii se i!u prin le$e cu respect!re! principiului st!bilitţii 'uncţi#n!ril#r pe p#sturi ,i 'uncţii. 'uncţii.
Huncţi#n!rii publici p#t 'i (ele$!ţi s!u (et!,!ţi% &n !'!r! l#cului (e "unc iniţi!l% nu"!i &n c#n(iţiile pre*zute (e le$e s!u (e st!tutul% c!re% (e re$ul% este !pr#b!t prin le$e. Huncţi#n!rul public p#!te re'uz! (et!,!re! &n ur"t#!rele c!zuri2 •
• •
(!c (et!,!re! !r ur"! s !ib l#c &ntr)# !lt l#c!lit!te un(e nu i se !si$ur c#n(iţii c#respunzt#!re c#respunzt#!re (e c!z!re3 (!c st!re! sntţii este prec!r ,i nu per"ite e'ectu!re! (et!,rii3 (!c e-ist pr#ble"e '!"ili!le te"einice.
Ap!riţi! 3tatutului funcţionarului public c#ntribuie l! (e'inire! cl!r ! p#ziţiei !cestui! &n c!(rul instituţiil#r instituţiil#r publice ,i &n rel!ţiile cu publicul. St!bil St!bilit! it!te! te! unu unuii siste" siste" ,i e'ic!c e'ic!cit! it!te! te! "!n!$e "!n!$e"en "entu tului lui !cestu !cestui! i! sunt sunt &n "# "#(( (irec (irectt in'luenţ!te (e e-istenţ! unui c!(ru le$isl!ti*e c#respunzt#r% !ctu!liz!t% &n c!re r#lul 'uncţi 'uncţi#n! #n!ru rului lui pub publi licc s 'ie cl!r cl!r (e'in (e'init. it. 4n '#n(% '#n(% 'uncţi 'uncţi#n #n!ru !rull publi publicc este este cel c!re c!re (in!"ize!z un siste" !("inistr!ti* ,i prin !cest! un "!cr#siste". ?. ANALIZA POSTULUI
A* De1iniţia postului P#st P#stul ul p#!t p#!tee 'i (e'i (e'ini nitt c! su" su"!! s!rc s!rcin inil il#r #r rep! rep!rt rtiz iz!t !tee unei unei p#zi p#ziţi ţiii (in (in stru struct ctur ur!! #r$!niz!ţiei8. Ace!st *iziune !supr! p#stului este '#!rte li"it!t% 'iin(c #"ite s i! &n c#nsi(er!re resp#ns!bilit!te! pentru rezult!tele #bţinute% (e c!re !re ne*#ie (eţint#rul p#stului. P#stul (eţinut (e # pers#!n se !'l &n str6ns le$tur cu r#lul pe c!re !ce! pers#!n trebuie s)l e-ercite &n c!(rul p#stului p#stului respecti*. respecti*.
B* Ceaea unui post P#sturile se cree!z pe b!z! un#r criterii st!bilite (e "!n!$er &n r!p#rt cu s!rcinile c!re trebui trebuiee e-ecut e-ecut!te !te ,i sunt sunt rep!rt rep!rtiz! iz!te te pers# pers#!ne !nel# l#rr (in sub#r( sub#r(ine ine%% &n c#nc#r c#nc#r(!n (!nţ ţ cu c#nte-tele e-istente. In'luenţ! ce! "!i i"p#rt!nt &n (ecizi! (e &n'iinţ!re ! unui n#u p#st &n c!(rul structurii este ce! (!t (e #pini! "!n!$erului (e c#"p!rti"ent &n le$tur cu necesit!te! ,i tipul p#stului respecti*. O(!t cu sc5i"b!re! c#n(iţiil#r (e e-ecut!re ! s!rcin s!rcinil# il#r% r% se "# "#(i' (i'ic ic ,i p#stur p#sturile ile%% &n princ princip ip!l !l c! re!cţi re!cţiee l! s#lic s#licit itril rilee $rupul $rupului ui "!n!$eri!l &n c!uz. Anu"ite tipuri (e p#sturi sunt cre!te &ntr)un "#( c#"plet r!ţi#n!l +p#s +p#stu turi rile le c#"p c#"pus usee (in (in !cti !cti*i *it tţi ţi (e ruti rutin n%% (in (in (ep! (ep!rt rt!" !"en ente tele le (e pr#( pr#(uc ucţi ţiee ,i 'uncţi 'uncţi#n #nre, re,ti ti.. P#stu P#sturil rilee se (ez*#l (ez*#lt t pe "sur "sur ce sunt sunt e-ecut e-ecut!te !te s!rcin s!rcinil ilee c!re c!re le c#"pun. Orice p#st p#!te s su'ere sc5i"bri c#nsi(er!bile !tunci c6n( se &ntreprin(e # !n!liz ! #r$!niz!ţiei.
C* Anali&a postului Pentru i(enti'ic!re! princip!lel#r c!r!cteristici !le p#stului% ! #bli$!ţiil#r pe c!re le c#nţine ,i ! !cti*itţil#r "!=#re pe c!re trebuie s le e-ecute (eţint#rul p#stului este neces!r s se '!c !n!liz! p#stului.
Rezult (#cu"entul (e (escriere ! p#stului +nu"it 'i,! p#stului s!u% une#ri% (escriere! &, c!re p#!te s i! (i*erse '#r"e% &n 'uncţie (e tipul p#stului (escris. P#sturile (e p#stului &, rutin cu "ic &nse"nt!te +(e pil( pentru !n$!=!ţii &ncept#ri s!u !i e,!l#!nel#r in'eri#!re se p#t (escrie pun6n(u)se !ccentul pe s!rcinile c!re trebuie &n(eplinite. 4n c!zul p#sturil#r "!n!$eri!le% !ccentul se pune pe rezult!tele l! c!re trebuie s se !=un$.
D* Descieea postului , +Ane-e 4n (escriere! unui p#st este esenţi!l s 'ie !*ute &n *e(ere !nu"ite c!r!cteristici2 •
(enu"ire! p#stului superi#rul i"e(i!t3 rel!ţi! cu !lte p#sturi3 sc#pul $ener!l !l p#stului3 princip!lele #bli$!ţiiresp#n #bli$!ţiiresp#ns!bilitţi s!bilitţi +s!rcini3 +s!rcini3 !ut#rit!te! c#n'erit3 resurse l! (isp#ziţi! (isp#ziţi! (eţint#rului (eţint#rului p#stului3 princip!lele c#n(iţii (e stu(ii ,i c!li'ic!re neces!re pentru #cup!re! p#stului. p#stului. l#c!liz!re! (!t! !n!lizei o o o o o o o
• •
+Surs!2 @.A. COLE% Pers#nnel 0!n!$e"ent% Letts E(uc!t#n!l% t5 E(iti#ns
E* Redactaea 1i2elo de post / +Ane-e 4n re(!ct!re! unei 'i,e% este neces!r s !*e" &n *e(ere2 +! sc#pul $ener!l ,i +b princip!lele #bli$!ţii. #bli$!ţii. 4n re(!ct!re! 'i,el#r (e p#st se !re &n *e(ere prezent!re! #bli$!ţiil#r princip!le &n!inte (e ! se prezent! sc#pul $ener!l. T!belul (e "!i =#s prezint *erbe speci'ice un#r c!te$#rii (e p#sturi2
SPECIALIST POST 6ANA-ER DE LINIE • • • • • •
A pl!ni'ic! A (irecţi#n! A (eci(e A !si$ur! A "enţine A st!bili
SUPERIOR A !n!liz! A pr#pune A c#nsili! A !preci! A rec#"!n(!
A
!n!liz!
•
A *eri'ic! A pune l! (isp#ziţie A ţine e*i(enţ! A &n!int! A prezent!
•
A 'urniz!
•
•
•
•
• •
•
•
•
• •
.UNCŢIONAR
A el!b#r!
retr#specti* H A*!nt!=ele !n!lizei p#sturil#r Princi Princip!l p!lele ele !r$u"e !r$u"ente nte c!re c!re *in *in s =usti =usti'ic 'icee !cti* !cti*it! it!te! te! (e !n!liz !n!liz ! p#stu p#sturil ril#r #r sunt sunt ur"t#!rele2 • •
•
•
•
•
•
E*i(enţi!z ,i cl!ri'ic p#sturile pentru c!re se c!ut n#i !n$!=!ţi3 Hurnize!z 'i,e (e p#st c!re p#t !si$ur! !r$u"ente esenţi!le pentru cei c!re c#n(uc inter*iurile (e selecţie3 Asi$ur p#sibilit!te! (e re(!ct!re ! speci'ic!ţiil#r (e pers#n!l s!u (e r#l% &n sc#puri (e selecţie s!u (e instruire pr#'esi#n!l3 P#!t P#!tee 'urn 'urniz iz!! "! "!te teri ri!l !lul ul ele" ele"en ent! t!rr pe b!z! b!z! cru crui! i! s se '!c '!c e*!l e*!lu! u!re re!! per'#r"!nţei3 Este # c#n(iţie iniţi!l #bli$!t#rie pentru #rice tent!ti* (e e*!lu!re !n!litic ! p#sturil#r3 p#sturil#r3 P#!te P#!te '!cil '!cilit! it! !n!li !n!liz! z! struct structur uril# il#rr #r$!ni #r$!niz!t z!t#ri #rice% ce% prin prin e*i(en e*i(enţie ţiere! re! cl!r cl!r ! unitţil#r ele"ent!re (in c!(rul #r$!niz!ţiei +!(ic ! p#sturil#r3 p#sturil#r3 P#!te '!cilit! e*!lu!re! neces!rului (e instruire.
E-ist ,i !*!nt!=e (irecte pentru !n$!=!ţi2 •
•
•
•
li se p#!te (! # i(ee cl!r &n pri*inţ! princip!lel#r resp#ns!bilitţi pe c!re trebuie s ,i le !su"e3 li se !si$ur # b!z =usti'ic!ti* pentru *iit#!re s#licitri (e "#(i'ic!re s!u &"buntţire &"buntţire ! p#stului (eţinut +(e e-e"plu2 re(e'inire! p#stului3 li se 'urnize!z (!te pertinente cu pri*ire l! "#(!lit!te! (e e*!lu!re ! pr#priil#r per'#r"!nţe3 li se #'er p#sibilit!te! (e ! p!rticip! l! st!bilire! pr#priil#r #biecti*e pe ter"en scurt ,i "e(iu.
Pentru !n!liz! p#stului p#t 'i !*ute &n *e(ere ur"t#!rele !cţiuni2 • • • •
• • • • • • •
e*!lu!re! p#stului% pl!ni'ic!re! #r$!niz!t#ric3 #r$!niz!t#ric3 &n!int!re! ctre c#n(ucere ! unui pl!n (e !ns!"blu3 #bţinere! spri=inului c#n(ucerii3 (iscu (iscut!r t!re! e! !cestui !cestui pl!n pl!n cu "!n!$e "!n!$erii rii (e linie linie ,i cu speci! speci!li li,ti ,tii%i% #per6 #per6n( n(u)s u)see "#(i'icrile neces!re3 s#licit!re! c##perrii reprezent!nţil#r reprezent!nţil#r !n$!=!ţil#r3 &nt#c"ire! sp!ţiului (e (et!liu% ! $r!'icului (e (erul!re3 pre$tire! ,i select!re! unui unui !n!list (e p#sturi3 p#sturi3 !nunţ!re! tutur#r !n$!=!ţil#r i"plic!ţi3 re!liz!re! et!pei pil#t3 !n!liz!re! rezult!tel#r et!pei pil#t ,i (ezb!tere! e*entu!lel#r pr#ble"e3 re!liz!re! pl!nului 'in!l3
•
!n!liz! rezult!tel#r #bţinute.
Pr#$r!"ul (e !n!liz ! p#sturil#r presupune un e'#rt c#nsi(er!bil (e pre$tire% c5i!r ,i &n!inte (e ! 'i pus &n (iscuţi! "!n!$eril#r superi#ri superi#ri ,i ! !lt#r "!n!$eri. Speci'ic!ţi! (e pers#n!l pentru un speci!list &n !n!liz! p#sturil#r trebuie s cuprin( ur"t#!rele cerinţe2
Cuno2tinţe , ni*el !ccept!bil (e cun#!,tere ! #r$!niz!ţiei3 / cun#,tinţe cun#,tinţe $ener!le pri*in( tipurile tipurile (e p#sturi p#sturi susceptibile susceptibile (e ! '!ce #biectul !n!lizei3 / stp6ne,te c!(rul (e'init#riu (e'init#riu !l !n!lizei ce ur"e!z ! 'i &ntreprins.
Aptitudini / c!p!cit!te! (e ! st!bili un r!p#rt r!p#rt cu subiecţii subiecţii inter*ie*!ţi3 / te5nici c#respunzt#!re c#respunzt#!re (e c5esti#n!re3 / c!p!citţi !n!litice3 / c!p!citţi (e '#r"ul!re '#r"ul!re &n scris ,i (e re(!ct!re re(!ct!re ! "!teri!lel#r.
Atitudini / !(#pt # !titu(ine !titu(ine pre*enit#!re% pre*enit#!re% speci'ic r#lului (e '!cilit!t#r83 '!cilit!t#r83 / trebuie s !ib # !b#r(!re !b#r(!re (ipl#"!tic ,i plin plin (e t!ct3 / trebuie s p#!t (escrie (escrie !(e*rul !,! cu" &l *e(e *e(e +inte$rit!te3 / trebuie s !ib c!p!cit!te! (e ! !c#r(! !c#r(! !tenţie c5estiunil#r c5estiunil#r (e (et!liu P#t 'i !*ute &n *e(ere (#u "et#(e (e cule$ere ! (!tel#r2 o o
!n!liz!re! (#cu"ent!ţiei e-istente3 #bser*!re.
-* Inte#iul de anali&" a postului An!listul trebuie s st!bile!sc supr!&ncrc!re!sub&ncrc!re! supr!&ncrc!re!sub&ncrc!re! !cestui!.
ele"entele
(e
b!z
!le
p#stului%
e "ulte #ri% pers#!n! inter*ie*!t *ine cu "ult pre! "ulte in'#r"!ţii% (in c!re "!re p!rte nu este su'icient su'icient (e rele*!nt. Pe l6n$ &ncerc!re! (e ! #bţine in'#r"!ţii c6t "!i (et!li!te pri*in( $enul ,i s'er! (e !c#perire ! p#stului !n!liz!t% !n!listul se str(uie,te t#t#(!t s sesizeze ,i tipicul8 s!u speci'icit!te!8 p#stului respecti*.
7* Descieea postului , pa2ii u!"iţi Pentru (escriere! unui p#st pute" !*e! &n *e(ere2 • • •
• • • • •
• •
c#rel!re! tutur#r (!tel#r esenţi!le re'erit#!re l! p#st3 s#rt!re! (!tel#r esenţi!le &"prţite pe (#"enii (e resp#ns!bilit!te resp#ns!bilit!te &nru(ite3 Y '#r"ul!re! secţiunil#r iniţi!le !le 'i,ei (e (escriere +(enu"ire! p#stului% rel!ţii cu !lte p#sturi etc.3 '#r"ul!re! princip!lel#r resp#ns!bilitţi !le p#stului3 p#stului3 sc5iţ!re! pri"ei *!ri!nte (e '#r"ul!re ! sc#pului $ener!l !l p#stului3 c#"plet!re! restului 'i,ei (e (escriere3 rele*!re! pri"ei *!ri!nte3 tr!n tr!ns" s"it iter ere! e! (#cu (#cu"e "ent ntul ului ui pers pers#! #!ne neii c!re c!re #cup #cup p#st p#stul ul resp respec ecti ti** ,is ,is!u !u "!n!$erului &n sub#r(ine! crui! se !'l% pentru !n!liz ,i #bser*!ţii3 #per!re! (e "#(i'icri !tunci c6n( este c!zul3 re(!ct!re! *!ri!ntei 'in!le.
I* E#aluaea postului A*e" A*e" &n *e(ere *e(ere # c#"p!r c#"p!r!ţi !ţiee siste siste"!t "!tic ic &ntre &ntre p#stu p#sturi% ri% pentru pentru ! re(uce re(uce p#n(e p#n(ere! re! "et#(el#r "et#(el#r !rbitr!re !rbitr!re &n (eter"in (eter"in!re! !re! renu"err renu"errii% ii% prin intr#(ucere! intr#(ucere! unui ele"ent (e #biecti*it!te &n "et#(#l#$i! (e c#"p!r!re ! p#sturil#r. p#sturil#r. Se p#!te re!liz! # ier!r5iz!re !r$u"ent!t ! p#sturil#r% pe b!z! crei! s se p#!t c#nstrui # structur r!ţi#n!l ,i !ccept!bil (e re"uner!re. I!t c6te*! c!r!cteristici i"p#rt!nte !le !cti*itţii (e e*!lu!re ! p#sturil#r2 p#sturil#r2 • • • • • •
se e-!"ine!z p#sturi% nu #!"eni3 st!n(!r(ele (e e*!lu!re ! p#sturil#r p#sturil#r sunt rel!ti*e% nu !bs#lute3 (!tele pri"!re neces!re e*!lurii unui p#st sunt #bţinute prin !n!liz! p#stului3 e*!lurile p#sturil#r sunt re!liz!te pe $rupuri% nu in(i*i(u!l3 e-ist &nt#t(e!un! un !nu"it ele"ent (e subiecti*is" &n e*!lu!re! unui p#st3 e*!lu!re! p#sturil#r !si$ur ele"entele pe b!z! cr#r! p#!te 'i c#nceput # $ril (e re"uner!re.
6etodele de e#aluae a postuilo pot 1i $!p"ţite $n dou" cate0oii / • •
"et#(e !n!litice3 "et#(e n#n)!n!litice. n#n)!n!litice.
Pr#ce(ur! (e !plic!re ! unei !etode analitice se c#"pune (in ur"t#!rele et!pe2 o o
o o o
o
o o o o o
o o o
Se c#n*in sc#purile#biecti*ele sc#purile#biecti*ele ur"rite. Or$!niz!ţi! &,i &ntrune,te pr#priul c#lecti* (e e*!lu!re ! p#sturil#r% (in r6n(urile pr#priil#r pr#priil#r !n$!=!ţi% s!u !n$!=e!z c#nsult!nţi (e speci!lit!te3 sunt !le,i reprezent!nţi !i !n$!=!ţil#r pe l6n$ c#lecti*ul (e e*!lu!re% (!c se c#nsi(er neces!r. Se c#n*in '!ct#rii rele*!nţi !i p#stului. p#stului. Hiec!re '!ct#r este (e'!lc!t pe $r!(e8 s!u ni*eluri8. Hiecr Hiecrui ui '!ct#r '!ct#r +,i 'iecr 'iecrei ei sub(i* sub(i*izi iziun uni i i se !l#c !l#c un c#e'ic c#e'icien ientt (e p#n(ere. 0!i (ep!rte% se !l#c un nu"r (e puncte 'iecrui '!ct#r ,i 'iecrei sub(i*iziuni. Se i(enti'ic p#sturile et!l#n. Se re(!cte!z 'i,ele (e (escriere pentru t#!te !ceste p#sturi et!l#n. Se e*!lue!z 'iec!re p#st et!l#n &n c#n'#r"it!te cu siste"ul (e punct!re. Se ier!r5ize!z p#sturile p#sturile et!l#n &n 'uncţie (e punct!=ul t#t!l !'erent. Se !n!lize!z ier!r5iz!re! iniţi!l ! p#sturil#r et!l#n pentru ! se i(enti'ic! e*entu!lele !n#"!lii. Se c#n*ine ier!r5iz!re! 'in!l ! p#sturil#r et!l#n. Se &nc!(re!z p#sturile r"!se% &n ier!r5i! et!l#n. 4n c!(rul ier!r5iei rezult!te% p#sturile sunt $rup!te &n !,! 'el &nc6t s se e*i(enţieze p#sibilele cl!se (e s!l!riz!re% s!u li se !l#c p#ziţii &ntr)# $ril (e s!l!riz!re% pe b!z! punct!=ului t#t!l !l 'iecrui p#st.
* 6etoda de clasi1icae pin puncta% L! !ce!st! "et#(! trebuie s !*e" &n *e(ere2 •
0ptitudini 2 o o o o o o o o o o o o o
•
pe0"tiea 2i instuiea necesa" !"pl#!re! ,i pr#'unzi"e! e-perienţei cerute3 !ptitu(inile !ptitu(inile s#ci!le neces!re3 !ptitu(inile !ptitu(inile pentru rez#l*!re! pr#ble"el#r3 pr#ble"el#r3 $r!(ul (e iniţi!ti*utiliz!re ! pr#priului pr#priului (iscern"6nt3 $6n(ire i"!$in!ti* +cre!t#!re3 resp#ns!bilitţini*el resp#ns!bilitţini*el (e rspun(ere2 !"pl#!re! resp#ns!bilitţii3 resp#ns!bilitţii3 resp#ns!bilitţi resp#ns!bilitţi speci!liz!te3 c#"ple-it!te! !cti*itţii3 $r!(ul (e libert!te (e !cţiune3 nu"rul ,i tipul c!(rel#r sub#r(#n!te3 li"it! rspun(erii pentru (#triutil!=e ,i inst!l!ţii3 li"it! rspun(erii pentru pr#(use"!teri!le pr#(use"!teri!le c#"p#nente.
2fort / o o
e-i$enţele intelectu!le !le p#stului3 p#stului3 e-i$enţele 'izice !le p#stului3 p#stului3
$r!(ul p#sibil (e stres. #ondiţii de muncă/ (ur!tele #per!ţiunil#r #per!ţiunil#r c!re trebuie e'ectu!te3 n!tur! turbulent s!u st!ţi#n!r ! !cti*itţii3 nu"rul ,i (ur!tele (epl!sril#r3 (epl!sril#r3 (i*ersit!te! sub#r(#n!ţil#r3 sub#r(#n!ţil#r3 presiuni (in p!rte! !lt#r $rupuri3 $rupuri3 !"bient (i'icil s!u i"pre*izibil. i"pre*izibil. o
•
o o o o o o
Siste"ele !n!litice (e e*!lu!re sunt un "i=l#c e'ic!ce (e i(enti'ic!re ! '!ct#ril#r (e p#st esenţi!li% !plic6n( !cest#r! c#e'icienţii (e p#n(ere c#respunzt#ri% c#"p!r6n( p#sturile pe b!z! l#r ,i !si$ur6n( &n 'in!l # c#ncepţie c#erent !supr! *!l#rii rel!ti*e ! tutur#r p#sturil#r p#sturil#r (in $rupul (e lucru stu(i!t. Ast'el% se p#t c#ncepe (i'erenţieri &n siste"ul (e s!l!riz!re% (e # "!nier (e"#nstr!bil "!i ec5it!bil (ec6t prin (eciziile !rbitr!re !le un#r in(i*izi s!u $rupuri cu putere (e in'luenţ. E-ist # le$tur str6ns &ntre subc#"p#nentele (e recrut!re ,i selecţie !le pr#cesului (e recrut!re ,i selecţie +Ane- / sc5e"! pr#cesului pr#cesului . PRE@TIREA PROHESIONAL A HUNCŢIONARILOR PUBLICI Instruire! 'uncţi#n!ril#r publici este (epen(ent (e c#"p#nenţ! (e (ez*#lt!re ,i e*!lu!re ! pers#n!lului (in c!(rul 0!n!$e"entului resursel#r u"!ne. e !se"ene!% "!n!$e"entul (e resurse u"!ne trebuie s ţin se!"! (e c#rel!ţiile (intre pre$tire! pr#'esi#n!l pr#'esi#n!l ,i pr#cesul (e recrut!re ,i selecţie% c!lit!te! p!c5etel#r "#ti*!ţi#n!le% "!n!$e"entul c!rierei. Cele "!i bune le$i !("inistr!ti*e nu (!u rezult!tele !,tept!te (!c nu sunt !plic!te &n intere interesul sul s#cie s#cietţ tţii ii (e ctre ctre 'uncţi 'uncţi#n #n!ri !ri bine bine pre$t pre$tiţi iţi pentru pentru ! (es', (es',ur ur!! !cti* !cti*it itţi ţi speci'ice. Se ne$li=e!z une#ri pre$tire! pr#'esi#n!l ,i "!n!$eri!l ! 'uncţi#n!ril#r ,i se "enţine un nu"r (e pers#n!l "ult "!i "!re (ec6t cel neces!r% &nl#cuin( c!lit!te! prin c!ntit!te. 4n !("inistr!ţi! st!tului nu e-ist 'uncţii publice c!re s nu s#licite nici un 'el (e pre$tire pr#'esi#n!l pr#'esi#n!l ,is!u &n (#"eniul (#"eniul "!n!$e"entului. "!n!$e"entului. C#"petenţ! pr#'esi#n!l ,i ce! &n (#"eniul "!n!$e"entului "!n!$e"entului public sunt !bs#lut neces!re pentru #bţinere! e'icienţei l! ni*elul siste"ului !("inistr!ti* !("inistr!ti* prin pre*izi#n!re! c#respunz c#respunzt#! t#!re re ! e*#luţi e*#luţiil#r il#r *iit#!re *iit#!re%% #r$!niz!r #r$!niz!re! e! !cti*itţi !cti*itţii%i% $esti#n! $esti#n!re! re! resursel resursel#r% #r% "#ti*!re! !n$!=!ţil#r ,i c#ntr#lul "#(ului (e (es',ur!re ! pr#cesel#r. Sunt neces!re sc5i"bri "!=#re &n st!tutul 'uncţi#n!rului public. Ast'el% 'uncţi#n!rul public cu 'uncţie (e c#n(ucere trebuie s (e*in un "!n!$er public. 0enţi#n" ur"t#!rele c!te$#rii (e c#"petenţe2
• • • •
C#"petenţ! pr#'esi#n!l3 pr#'esi#n!l3 C#"petenţ! "!n!$eri!l3 C#"petenţ! p#litic3 C#"petenţ! etic.
Co!petenţa Co!petenţa este capacitatea unei pesoane de a eali&a' eali&a' $n !od coespun&"to coespun&"to 2i cu e1icienţ" !a+i!"' sacinile cae $i e#in) Pr#cesul (e pre$tire ,i per'ecţi#n!re ! 'uncţi#n!ril#r publici p#!te c#n(uce l! cre,tere! c#"petenţei ,i ! per'#r"!nţei !cest#r!. J!l#!re! unui siste" !("inistr!ti* c#nst nu !t6t &n "i=l#!cele "!teri!le ,i 'in!nci!re (e c!re (ispune% c6t "!i !les &n p#tenţi!lul su u"!n. A*6n( &n *e(ere c% &n "!re "sur% re!l re!liz iz!r !re! e! (eci (ecizi ziil il#r #r p#li p#liti tice ce%% pr#$ pr#$re resu sull ec#n ec#n#" #"ic ic#) #)s# s#ci ci!l !l $ene $ener! r!ll (epi (epin( n( (e 'uncţi#n!lit!te! siste"ului !("inistr!ti*% este e-plic!bil !tenţi! (e#sebit c!re trebuie !c#r(!t pre$tirii 'uncţi#n!ril#r publici. Se p#!te p#!te c#nsi( c#nsi(er! er! c pre$ pre$ti tire! re! 'uncţ 'uncţi#n i#n!ru !rulu luii publi publicc este este un pr#ces pr#ces c#"pl c#"plee- ,i c#ntinuu. A*e" &n *e(ere c6te*! '#r"e !le pre$tirii pr#'esi#n!le2 pr#'esi#n!le2 • •
•
•
instruire l! l#cul (e "unc sub c#ntr#lul (irect !l ,e'ului3 p!rticip!re! l! cursuri #r$!niz!te &n c!(rul instituţiei publice s!u &n !ltele precu" ,i &n centrele (e per'ecţi#n!re ! pre$tirii speci!l c#nstituite3 i"plic!re! &n pr#$r!"e pers#n!le (e per'ecţi#n!re% c!re presupun ,i *eri'ic!re! peri#(ic ! cun#,tinţel#r cun#,tinţel#r !si"il!te3 !si"il!te3 p!rticip!re! l! st!$ii (e pre$tire% respecti* speci!liz!re &n ţ!r ,i &n strint!te% &n instituţii instituţii (e &n*ţ"6nt superi#r% inclusi* p#stuni*ersit!r. p#stuni*ersit!r.
Pers#n!lul (in !("inistr!ţi! public centr!l ,i l#c!l c!re p!rticip l! pr#$r!"ele (e per'ecţi#n!re ,is!u speci!liz!re pr#'esi#n!l% pr#'esi#n!l% #r$!niz!te l! Xc#!l! N!ţi#n!l (e Stu(ii P#litice ,i A("inistr!ti*e prin Centrul (e Per'ecţi#n!re ! Huncţi#n!ril#r Publici (in A("inistr!ţi! Centr!l ,i L#c!l este reprezent!t (e2 • •
•
•
•
pre'ecţi ,i subpre'ecţi3 subpre'ecţi3 (irect#ri $ener!li% (irect#rii !(=uncţii !i !cest#r! (in "inistere ,i (in celel!lte #r$!ne centr!le (e speci!lit!te !le !("inistr!ţiei publice% precu" ,i c#nsilierii "ini,tril#r3 ,e'ii ,e'ii (e ser*ic ser*icii ii ,i bir#ur bir#urii (in (in "inis "inister teree ,i (in (in celel! celel!lt ltee #r$!n #r$!nee centr! centr!le le (e speci!lit!te !le !("inistr!ţiei !("inistr!ţiei publice3 ,e'i !i ser*iciil#r publice (escentr!liz!te !le "inisterel#r ,i cel#rl!lte #r$!ne centr!le (e speci!lit!te !le !("inistr!ţiei publice publice ,i !(=uncţii !cest#r!3 (irect#ri $ener!li !i pre'ecturil#r ,i celel!lte c!te$#rii (e pers#n!l (in !p!r!tul te5nic (e speci!lit!te !l pre'ecturil#r3 pre'ecturil#r3
•
•
•
secr secret et!r !rii !i C#ns C#nsil ilii iil# l#rr =u(e =u(eţe ţene ne ,i cei !i C#ns C#nsil ilii iil# l#rr l#c! l#c!le le "u "uni nici cip! p!le le ,i #r,ene,ti3 pers#n!lul c!re e-ercit !tribuţiile st!tului &n (#"eniile strii ci*ile% !ut#ritţile !ut#ritţile tutel!re ,i #cr#tirii "in#ril#r3 !lte !lte c!te$# c!te$#ri riii (e 'uncţi 'uncţi#n #n!ri !ri pub publi lici% ci% l! s#li s#licit cit!re !re!! bene'i bene'ici! ci!ril ril#r% #r% &n li"it li"it!! p#sibilitţil#r p#sibilitţil#r (e instruire. instruire.
Capitolul =I RECRUTAREA HI SELECŢIA DE PERSONAL IN INSTITUŢIILE PUBLICE 1. INTROUCERE Recrut!re! ,i selecţi! sunt subc#"p#nente !le pr#cesului (e recrut!re ,i selecţie (e pers#n!l. C!lit!te! !cestui pr#ces (epin(e (e "#(ul &n c!re se re!lize!z2 • • • • • •
!n!liz! p#stului3 'i,! p#stului3 speci'ic!ţi! (e pers#n!l3 !n!liz! CJ)uril#r3 pre$tire! inter*iuril#r3 inter*iuril#r3 !le$ere! ,i !(!pt!re! testel#r speci'ice l! situ!ţiile re!le.
List! restr6ns se st!bile,te (up *!li(!re! CJ)uril#r pri"ite% &n r!p#rt cu criteriile (e speci'ic!ţie. Pentru bun! (es',ur!re ! pr#cesului "!i sunt neces!re2 •
• • •
c#"p!r!re! speci'ic!ţiil#r p#stului cu e-perienţ! ,i !ptitu(inile celui c!re *! 'i !n$!=!t3 =u(ec!re! c!n(i(!ţil#r c!n(i(!ţil#r (up re!litţi nu (up (up !p!renţe3 !tr!$ere! unui nu"r su'icient (e c!n(i(!ţi c!li'ic!ţi3 !le$ere! un#r te5nici !(ec*!te ,i ! un#r "#(!litţi (e !plic!re.
Pentru ! 'i "#ti*!ţi !n$!=!ţii trebuie s 'ie pre$tiţi ,i s ,tie ce !,teptri !re #r$!niz!ţi!. Pentru recrut!re e-ist trei tipuri (e !$enţi e-terni2 • • •
!$enţiile (e pl!s!re3 e-perţii &n pr#ble"e (e selecţie3 e-perţii &n pr#ble"e (e (epist!re ! c!n(i(!ţil#r. c!n(i(!ţil#r.
Inter*iul (e selecţie% c#"p#nent subiecti* ! !cti*itţii (e selecţie% este c#rel!t cu c#"p#nent! #biecti* ! !cti*itţii (e selecţie +setul (e teste2
• • • •
(e c#"petenţ3 (e pers#n!lit!te3 pers#n!lit!te3 !n!l#$ice3 etc.
Te5nicile (e recrut!re ,i selecţie sunt !lese &n r!p#rt cu sc#pul st!bilit. Ans!"b Ans! "blu lull !tri !tribu buţi ţiil il#r #r%% st!b st!bil ilit itee (e le$e le$e%% c!re c!re #'er #'er p#si p#sibi bili lit! t!te te!! #r$! #r$!ne nel# l#rr (in (in !("inistr!ţi! public s s!tis'!c interesele $ener!le '#r"e!z puteea public". Pers#! Pers#!nel nelee c!re c!re (eţin (eţin 'uncţi 'uncţiii publi publice ce &n !("in !("inist istr!ţ r!ţi! i! (e st!t st!t p#!rt p#!rt (enu" (enu"ire ire!! (e 'uncţi#n!ri publici +sunt nu"iţi (e !ut#rit!te! public c#"petent &n c#n'#r"it!te cu (isp#ziţ (isp#ziţiile iile !ctel#r !ctel#r n#r"!ti*e n#r"!ti*e. . Prest6n( Prest6n( per"!nent per"!nent !cti*itţi !cti*itţi &n '#l#sul '#l#sul c#"unitţ c#"unitţii ii !si$ur 'uncţi#n!re! un#r ser*icii publice.
A* Pincipalele caacteistici ale 1uncţionaului public / • • • • • • • • • •
• •
Prin pers#!n! s! !cţi#ne!z instituţiile !("inistr!ti*e3 !("inistr!ti*e3 Ocup p#sturi3 eţine 'uncţii publice3 Este nu"it (e # !ut#rit!te c#"petent3 Este !les c#n'#r" le$ii3 Este in*estit le$!l cu !tribuţiile 'uncţiei s!le3 Preste!z # !cti*it!te pentru bunul "ers !l unui ser*iciu public3 Are st!tut pr#priu3 Este situ!t pe t#!te ni*elurile ier!r5ice !le instituţiil#r !("inistr!ti*e3 !("inistr!ti*e3 ese ese"n "n!r !re!% e!% nu"i nu"ire re!! s!u s!u !le$ !le$er ere! e! 'unc 'uncţi ţi#n #n!r !rul ului ui treb trebui uiee s se '!c '!c &n c#n'#r"it!te cu (isp#ziţiile (in !ctele n#r"!ti*e3 E-ercit!re! ser*iciului se '!ce &n "#( per"!nent3 Ac#r(!re! unui s!l!riu 'i- pentru p#ziţi! &n #r$!niz!ţie% pentru pre$tire! ,i *ec5i"e! titul!rului3 titul!rului3
In*estire! &ntr)# 'uncţie public !tr!$e% &n speci!l pentru 'uncţi#n!rii publici nu"iţi% # pr#ce(ur speci'ic speci'ic (e (epunere ! =ur"6ntului =ur"6ntului (e cre(inţ. B Cl!si'ic!re! 'uncţi#n!ri publici in punctul (e *e(ere !l co!petenţei deci&ionale% st!bilit (e le$e% 'uncţi#n!rii publici p#t 'i $rup!ţi $rup!ţi !st'el 2 • • •
Huncţi#n!ri (e (ecizie3 Huncţi#n!ri c!re p!rticip l! pre$tire! (eciziil#r3 Huncţi#n!ri c!re p!rticip l! e-ecut!re! (eciziil#r.
Este neces!r s se '!c (istincţi! &ntre 'uncţi#n!rii publici (e (ecizie ,i 'uncţi#n!rii publici (e e-ecuţie. e-ecuţie. Huncţi#n!rii publici c!re p!rticip l! lu!re! (eciziil#r (eţin 'uncţii (e c#n(ucere &n2 • • •
•
!("inistr!ţi! !("inistr!ţi! public centr!l3 !("inistr!ţi! !("inistr!ţi! public l#c!l3 c#"p!rti"entele #r$!niz!t#rice centr!le s!u l#c!le +(irecţiile $ener!le% (irecţiile% ser*iciile3 c#"p!rti"entele (e stu(iu ,i !("inistr!ţi! !("inistr!ţi! public.
Pute" enu"er! !ici2 • • • •
secret!rii $ener!li (in "inistere3 ,e'ii (e (ep!rt!"ent3 (irect#rii $ener!li3 (irect#rii (in c#"p!rti"entele !("inistr!ţiei centr!le ,i l#c!le.
Aceste p#sturi sunt pre*zute prin le$e! nr. 11 11 re'erit#!re l! st!tutul 'uncţi#n!rului public. Hunc Huncţi ţi#n #n!r !rii ii c!re c!re p!rt p!rtic icip ip l! e-ec e-ecut ut!r !re! e! (eci (ecizi ziil il#r #r !("i !("ini nist str! r!ti ti*e *e c#nt c#ntri ribu buie ie l! s!tis'!cere! interesului $ener!l. P#litic! (e pers#n!l !re (#u !ccepţiuni &n "!n!$e"entul public2 •
•
principiile principiile ,i re$ulile (up c!re se re!lize!z &nc5eiere!% "#(i'ic!re! s!u (es'!cere! c#ntr!ctului (e "unc ,i #bli$!ţiile #bli$!ţiile 'uncţi#n!ril#r publici3 principiile principiile ,i re$ulile (up c!re se !u &n *e(ere re!liz!re! c#n(iţiil#r c#n(iţiil#r neces!re &n c!(rul !("inistr!ţiei publice pentru (es',ur!re! !cti*itţii !cţi#n!ril#r publici3
P#litic! (e pers#n!l st!bile,te2 • •
rel!ţiile (in c!(rul !ut#ritţil#r !ut#ritţil#r publice3 recrut recrut!re !re!% !% selecţ selecţi!% i!% pre$t pre$tir ire!% e!% per'ec per'ecţi# ţi#n!r n!re! e! ,i pr#" pr#"#*! #*!re! re! 'uncţi 'uncţi#n! #n!ril ril#r #r publici3
• •
c!litţile neces!re resursel#r u"!ne (in !("inistr!ţie3 "et#(e utiliz!te (e "!n!$eri &n c#n(ucere. 9. POLITICA E PERSONAL &n INSTITUŢIILE PUBLICE
Princip!lele caacteistici ale politicii de pesonal &n instituţiile publice sunt2 •
• •
'un(! 'un(!"en "ent!r t!re! e! pe princi principii piile le etic#) etic#)"# "#r!l r!lee ,i pr#'es pr#'esi# i#n!l n!lee (e !preci !preciere ere%% (e rep!rtiz!re ,i (e pr#"#*!re3 c!r!cterul unit!r pentru t#!te instituţiile instituţiile publice3 situ!re! r!ţi#n!litţii pe pri")pl!n.
P#litic! r!ţi#n!l presupune2 • •
e-istenţ! un#r n#r"e l#$ice% si"ple ,i cl!re3 !(!pt!re! l! "ut!ţiile c!re se pr#(uc &n "e(iul s#ci#)ec#n#"ic.
Politica de pesonal eune2te ansa!blul poceselo de pe0"tie a pesonalului' de pe1ecţionae a pe0"tiii 1uncţionailo publici de ecutae' selecţie' e#aluae' po!o#ae 2i $ncetae din 1uncţie) ?. RECRUTAREA HUNCŢIONARILOR PUBLICI
A * De1iniţia ecut"ii Pin ecutaea 1uncţionailo publici se $nţele0e ata0eea 2i descopeiea unui pesonal cali1icat pentu ocupaea postuilo #acante) Actul (e nu"ire ! unui 'uncţi#n!r &nse!"n2 • • • •
i(enti'ic!re! !cestui! cu "isiune! "!n!$e"entului public3 !bilit!te! (e ! &n(eplini s!rcinile printr)# printr)# pre$tire c#ntinu3 !su"!re! un#r #bli$!ţii sp#rite3 (#rinţ! (e ! se inte$r! &n c#lecti*.
B* Acti#itatea de ecutae c#nţine un pr#$r!" !lctuit (in p!tru et!pe 2 • • • •
!n!liz! cerinţel#r p#stului *!c!nt3 &nt#c"ire! speci'ic!ţiil#r !'erente !cti*itţii &n p#stul liber3 cercet!re! p#sibilitţil#r pri*in( l#curile un(e p#t 'i $siţi p#sibilii c!n(i(!ţi3 !tr!$ere! c!n(i(!ţil#r pentru p#sturile c!re ur"e!z ! 'i #cup!te.
C * De1iniea selecţiei
Selecţia const" $nt(un ansa!blu de pocese de anali&" a calit"ţilo 2i a pe0"tiii po1esionale a candidaţilo' $n scopul nu!iii pe postui 2iJsau 1uncţii publice $n ad!inistaţie a 1uncţionailo publici necesai) Selecţi! se p#!te '!ce &n "!i "ulte "#(uri2 • • •
c!n(i(!tur! prin p#,t +tr!ns"itere! unui CJ3 c#ncursul +(i*erse *!ri!nte3 inter*iurile% inter*iurile% si"ulrile% c#n*ers!ţiile.
6ETO 6ETODE DE J TE7N TE7NIC ICII DE SELE SELECŢ CŢIE IE A .UNC .UNCŢI ŢION ONAR ARIL ILOR OR PUBLICI PER6ANENŢI 1. Testele 9. Pr#be Pr#be (e *eri *eri'ic 'ic!re !re ! cun# cun#,ti ,tinţ nţel# el#r r ?. C#n*#r C#n*#rbir birii cu c!n(i c!n(i(!ţ (!ţii ii . S!tis'!cere S!tis'!cere!! un#r un#r criteri criteriii '#r"!le '#r"!le (e (e ctre ctre c!n(i(!ţ c!n(i(!ţii K. Cercet!re! Cercet!re! re'erin re'erinţel# ţel#rr ,i c!li'ic! c!li'ic!ti*el ti*el#r #r c!n(i(! c!n(i(!ţil# ţil#r r Se utilize!z curent "!i "ulte te5nici ,i "et#(e (e selecţie ! pers#n!lului2 pers#n!lului2 A c#n*#rbire! cu c!n(i(!ţii c!n(i(!ţii recrut!ţi / inter*iul3 inter*iul3 B cercet cercet!re !re!! re'eri re'erinţ nţel# el#rr ,i c!li' c!li'ic!t ic!ti*e i*el#r l#r c!n(i( c!n(i(!ţi !ţil#r l#r / c#"p#r c#"p#rt!" t!"ent ent%% rel!ţi rel!ţii%i% c#"unic!re 3 C s!tis'!cer s!tis'!cere! e! un#r criterii criterii '#r"!le '#r"!le (e ctre ctre c!n(i(!ţi c!n(i(!ţi / !bs#l*ire !bs#l*ire!! unei !nu"ite !nu"ite instituţii (e &n*ţ"6nt superi#r3 pr#bele (e *eri'ic!re ! cun#,tinţel# cun#,tinţel#rr / e-!"en cu c#"isie3 c#"isie3 E testele. Hiec!re (intre "et#(ele enu"er!te p#!te 'i '#l#sit sin$ur s!u c#"bin!t cu celel!lte.
A* #onvorbirea cu candidaţii recrutaţi " interviul Prin !ce!st "et#( se #bţin in'#r"!ţii supli"ent!re &n r!p#rt cu '#r"ul!rele c#"plet!te (e c!n(i(!t. E-ist ,i (ez!*!nt!=e !le !cestei !ce stei "et#(e2 • •
•
(i'icultţi &n c#ncepere! unui siste" unit!r (e !preciere ! c!n(i(!ţil#r3 (i'icult!te! &n respect!re! un#r cerinţe ctre 'uncţi#n!rii i"plic!ţi &n !ce!st !cti*it!te3 c!r!cterul subiecti* !l rezult!tului inter*iului. inter*iului.
B* #ercetarea referinţelor şi calificativelor candidaţilor Prin !ce!st "et#( se p#t #bţine2 • • • •
(et!lii !le c#"p#rt!"entului c#"p#rt!"entului 'uncţi#n!rului3 in'#r"!ţii supli"ent!re (espre !cti*it!te! c!n(i(!tului3 c!n(i(!tului3 in'#r"!ţii (espre rel!ţiile cu c#le$ii3 rel!ţii (espre e'icienţ! s!.
C* 3atisfacerea unor criterii formale de către candidaţi Te5nic! Te5nic! se b!ze!z pe un pr#ce(eu pr#ce(eu "ec!nic "ec!nic utiliz!t utiliz!t &n pr#cesul pr#cesul (e recrut!re recrut!re ,i selecţie. selecţie. Se utilize!z "!i !les l! nu"ire! &n 'uncţii ,i se !re &n *e(ere pre$tire! (e speci!lit!te.
D* %robele de verificare a cunoştinţelor Prin !ce!st te5nic se i(enti'ic pr#'ilul pr#'esi#n!l !l c!n(i(!tului. Pentru ! eli"in! riscurile riscurile se e*i(enţi e*i(enţi!z !z c!litţile c!litţile ,i (eprin(e (eprin(erile rile speci'ice speci'ice 'uncţi#n 'uncţi#n!rulu !ruluii public public prin utiliz!re! un#r teste (e !ptitu(ini !ptitu(ini ,i (eprin(eri. (eprin(eri.
E* 4estele !c nu se c#"bin cu !lte "et#(e riscurile sunt "!=#re. L! selecţi! c!n(i(!ţil#r pentru p#ziţii te5nice p#!te (! rezult!te bune. 0enţi#n" c2 •
•
•
•
Acti#itatea Acti#itatea de selecţie selecţie ! pers#n!lului i"plic respin$ere! un#r c!n(i(!ţi. Sc#pul selecţiei este% (e '!pt% (esc#perire! c!n(i(!tului c!re c#respun(e cel "!i bine p#stului s!u s!u 'uncţiei *!c!nte. Util Utilit itat atea ea selec selecţi ţiei ei p#rne,te (e l! c#nst!t!re! c% &n !("inistr!ţi! public% ur"e!z s 'uncţi#neze un nu"r "!i "ic (e 'uncţi#n!ri% (!r cu # pre$tire pr#'esi#n!l pr#'esi#n!l (e#sebit. Po1ilul presupune !le$ere! un#r 'uncţi#n!ri publici cu # cultur $ener!l c!re p#t re!liz! # "!re *!riet!te *!riet!te (e s!rcini. Utili Utili&ae &aeaa co!bina co!binat" t" a !i%loa !i%loacel celo o presup presupun unee c#n*# c#n*#rbi rbiri ri cu c!n(i c!n(i(!ţ (!ţii% ii% cercet!re! cercet!re! re'erinţe re'erinţel#r l#r ,i ! c!li'ic!ti c!li'ic!ti*el# *el#r% r% precu" precu" ,i s!tis'!cer s!tis'!cere! e! un#r criterii criterii '#r"!le (e ctre !ce,ti!. . NU0IREA HUNCŢIONARILOR PUBLICI
Cu e-cepţi! c6t#r*! pers#!ne c!re% prin !le$ere% (e*in 'uncţi#n!ri publici% "!=#rit!te! 'uncţi#n!ril#r sunt &n*estiţi &n 'uncţie printr)un act ad!inistati# de nu!ie' unilateal +'i$ur! Actele (e nu"ire ! 'uncţi#n!ril#r 'uncţi#n!ril#r publici. O(!t cu nu"ire!% 'uncţi#n!rul public este &n*estit cu !tribuţiile c#respunzt#!re p#stului pentru c!re ! c!n(i(!t.
Atibuţiile Atibuţiile'' sacinile' sacinile' co!petenţele co!petenţele 2i esponsabilit esponsabilit"ţile "ţile 'uncţi#n 'uncţi#n!ril# !ril#rr publici publici sunt st!bilite (e le$e. T#!te pers#!nele c!re &n(eplinesc c#n(iţiile le$ii p#t s c!n(i(eze l! c#ncursul pentru #cup!re! p#stului ,is!u l! 'uncţi! public (ecl!r!t *!c!nt. Pin Pin 1unc 1uncţi ţiee pu publ bliic" se $nţe $nţelle0e e0e ansa ansa!b !bllul sac sacin iniilo' lo' co!p co!pet eten enţe ţelo lo 2i esponsabili esponsabilit"ţilo t"ţilo cu cae sunt $n#estite pesoanele pesoanele dese!nate sau nu!ite pentu a eali&a obiecti#ele co!pati!entului 2iJsau instituţiei din cae 1ac pate) .uncţia !ana0eial" sau de e+ecuţie $n !ana0e!entul public epe&int" ansa!blul sacinilo' co!petenţelo 2i esponsabilit"ţilo cae e#in pesoanelo din siste!ul ad!inistati# de obicei 1uncţionai publici pe!anenţi* pentu a eali&a obiecti#ele pecis de1inite ale co!pati!entului 2iJsau instituţiei especti#e) C!te$#riile (e 'uncţii c!re c#ntribuie l! re!liz!re! unui siste" c#"un (e #biecti*e2 • • • •
!le c#"p!rti"entului3 c#"p!rti"entului3 instituţiei3 siste"ului !("inistr!ti*. !("inistr!ti*. P#t c#n(uce l! cu"ulul (e 'uncţii.
E-ist (i'erenţe &ntre titul!rii 'uncţiil#r publice ,i titul!rii 'uncţiil#r "!n!$eri!le. Pri"ii sunt (e #bicei% reprezent!nţii puterii p#litice% i!r ceil!lţi sunt 'uncţi#n!rii publici pr#'esi#ni,ti. pr#'esi#ni,ti. Titul!rii 'uncţiei publice p#t 'uncţi#n! "!-i" (#u le$isl!ţii pe c6n( titul!rii p#ziţiil#r "!n!$eri!le p#t 'uncţi#n! peri#!(e "!i "!ri (e ti"p. !c &n (reptul public% nu"ire! 'uncţi#n!rului este un !ct !("inistr!ti* unil!ter!l% &n (reptul pri*!t r!p#rturile r!p#rturile (intre p!tr#n ,i 'uncţi#n!r sunt b!z!te pe c#n*enţie. R!p#rturile (intre p!tr#n ,i 'uncţi#n!rul su sunt re$le"ent!te prin c#n*enţie !,! cu" se st!t st!tue ue!z !z &n !rt. !rt. < < &n C#(u C#(ull Ci*i Ci*ill i!r i!r r!p# r!p#rt rtur uril ilee (int (intre re !ut# !ut#ri rit! t!te te!! publ public ic ,i 'uncţi#n!rul public sunt &nte"ei!te pe (isp#ziţiile le$!le ,i pe !ctul !("inistr!ti* (e nu"ire.
Titulai&aea pe o 1uncţie public" nu se e1ectuea&" pe ba&a unui contact' ci a unui act uni unila late teal al de nu nu!i !ie e. Nu!i Nu!ie eaa este este un act ad!in ad!inis ist tati ati## uni unila late tea all cae cae dete!in" e1ecte %uidice' ia nu un act bilateal) Sunt Sunt situ!ţ situ!ţii ii &n c!re c!re prin prin !cte !cte n#r"! n#r"!ti ti*e% *e% (ecizi (eciziii "inis "inister teri!l i!lee s!u prin prin re$ul re$ul!"e !"ent ntee interi#!re (e #r$!niz!re ,i 'uncţi#n!re% se p#t sc5i"b! c#n(iţiile 'r c! 'uncţi#n!rul s !ib *reun (rept (e ! pr#test! &"p#tri*! "surii respecti*e c!re p#!te s)l pre=u(icieze.
Nu!iea $nt(o 1uncţie public" constituie o pocedu" de dept public $n1"ptuit" pin acte ad!inistati#e ia situaţia %uidic" a 1uncţionaului public este statuta" . Huncţi#n!rii publici nu"iţi prin pr#ce(ur! (e (rept public e-ercit putere! public !*6n( (reptul (e !),i &n(eplini 'uncţi! &n c!(rul c#"petenţei st!bilite (e le$e. Actul !("inistr!ti* (e nu"ire% 'iin( un !ct (e putere public% este #p#z!bil tutur#r% (in (!t! publicrii s!le &n 0#nit#rul O'ici!l% respecti* (e c6n( 'uncţi#n!rii publici !u '#st &n*estiţ &n*estiţii cu s!rcinile s!rcinile%% c#"petenţ c#"petenţele ele ,i resp#ns resp#ns!bil !bilitţi itţile le c#respunz c#respunzt#!r t#!ree p#stulu p#stuluii ,i 'uncţiei respecti*e. C#nsti C#nstituţ tuţi! i! R#"6ni R#"6niei ei (in (in !nul !nul 11 11%% &n !rt. !rt. liter! liter! c st!bi st!bile, le,te te c Pre,e( Pre,e(int intele ele R#"6niei !re (rept (e nu"ire &n 'uncţii publice% &n c#n(iţiile pre*zute (e le$e. Nu"ire! se '!ce prin (ecret c!re se public public &n 0#nit#rul 0#nit#rul O'ici!l. C#n'#r" le$ii nu"irile &n 'uncţiile superi#!re &n !("inistr!ţi! centr!l% &ncep6n( (e l! 'uncţi! (e (irect#r% se '!c (e Pre,e(intele R#"6niei% i!r nu"irile &n celel!lte 'uncţii se '!c (e ctre "ini,tri% &n ti"p ce &n !("inistr!ţiile publice l#c!le% &n te"eiul principiului !ut#n#"iei l#c!le% le$ile st!bilesc c! nu"irile 'uncţi#n!ril#r publici s se '!c (e ctre pri"!ri +&n c#"unele c#"unele rur!le ,i #r!,e pe pe b!z (e c#ncurs #r$!niz!t #r$!niz!t p#tri*it le$ii. le$ii. Pute" enu"er! c6te*! tipuri (e !cte !("inistr!ti*e2 !("inistr!ti*e2 • • •
(ecrete !le pre,e(intelui R#"6niei3 (ecrete !le "ini,tril#r% "ini,tril#r% pre'ecţil#r3 (isp#ziţii (isp#ziţii !le pri"!ril#r.
Aceste! !u e'ect =uri(ic ,i #bli$ "!n!$e"entul ,i pers#n!lul (e e-ecuţie s recun#!sc celui nu"it c!lit!te! (e 'uncţi#n!r public. public.
Pin actul de nu!ie' pesoana 1i&ic" dob:nde2te posibilitatea le0al" de a e+ecita atibuţiile unei 1uncţii publice 2iJsau !ana0eiale) C#n(iţiile cerute pentru t#ţi 'uncţi#n!rii 'uncţi#n!rii publici l! nu"ire sunt ur"t#!rele2 ) s !ib c!lit!te! (e cetţe!n r#"6n3
) s 'ie "!=#r3 ) s nu 'i su'erit # c#n(!"n!re pen!l etc. Sunt situ!ţii &n c!re le$e! st!bile,te c#n(iţii speci!le cu" !r 'i 2 ) !cu"ul!re! un#r cun#,tinţe (e speci!lit!te% !test!t printr)# (ipl#" uni*ersit!r. In*estir In*estire! e! s!u (#b6n(ire! (#b6n(ire! !tribuţi !tribuţiil#r il#r 'uncţiei 'uncţiei este ast1el condiţionat" pin le0e de aceast aceast"" !ani1 !ani1est estae ae sole! sole!n" n" de #oin #oinţ" ţ"% pe c!re c!re # '!ce '!ce 'unc 'uncţi ţi#n #n!r !rul ul (epu (epun6 n6n( n( =ur"6ntul (e cre(inţ. cre(inţ. C#n'#r" principiului principiului $ener!l &n "!terie (e 'uncţii publice% nu"ire! 'uncţi#n!rului 'uncţi#n!rului se '!ce cu respect!re! c#n(iţiil#r ,i pr#ce(urii st!bilite &n !ctele n#r"!ti*e. Nu"ire! 'uncţi#n!ril#r 'uncţi#n!ril#r publici este # !cti*it!te !p!rţin6n( pr#cesului (e "!n!$e"ent ,i (e e-ecuţie (in !("inistr!ţie ,i st!bile,te &nceputul peri#!(ei (e e-ercit!re ! s!rcinil#r% c#"petenţel#r ,i resp#ns!bilitţil#r resp#ns!bilitţil#r (e ctre 'iec!re pers#!n inte$r!t &n structur.
Capitolul =II 6ANA-E6ENTUL CARIEREI 1. EHINIŢIA CARIEREI Pentru ! (e'ini c!rier! trebuie s !*e" &n *e(ere2 • • • •
c#ntribuţi! c#ntribuţi! in(i*i(ului l! (ez*#lt!re! pr#priei c!riere3 c#ntribuţi! c#ntribuţi! #r$!niz!ţiil#r &n c!re e*#lue!z3 c#nte-tele pe c!re le intersecte!z3 c!lit!te! le$isl!ţiei speci'ice ,i "!nier! (e !plic!re ! !cestei!.
C!rier! este # succesiune (e !cti*itţi ,i p#ziţii pr#'esi#n!le pe c!re # pers#!n le !tin$e% c! ,i !titu(inile% cun#,tinţele ,i c#"p#nentele !s#ci!te% c!re se (ez*#lt (e)! lun$ul ti"pului. Sunt trei ele"ente i"p#rt!nte pentru ! &nţele$e ce este !cee! # c!rier2 A. C!rier! este un pr#ces (in!"ic &n ti"p% c!re !re (#u (i"ensiuni2 •
•
C!rier! e-tern / succesiune! #biecti* (e p#ziţii pe c!re in(i*i(ul le p!rcur$e &n ti"p C!rier! intern / interpret!re! pe c!re # ( in(i*i(ul e-perienţel#r #biecti*e prin pris"! subiecti*itţii subiecti*itţii s!le
B. C!rier C!rier!! presup presupun unee inter inter!cţ !cţiun iune! e! &ntre &ntre '!ct# '!ct#rii rii #r$!ni #r$!niz!ţ z!ţi# i#n!l n!lii ,i cei in(i* in(i*i(u i(u!li !li.. Percepţi! p#stului c! ,i p#ziţi! !(#pt!t (e ctre in(i*i(% (epin( (e c#"p!tibilit!te! &ntre
cee! ce c#ncepe in(i*i(ul p#tri*it pentru sine +!ptitu(ini% ne*#i% pre'erinţe% ,i cee! ce reprezint p#stul (e '!pt +c#nstr6n$eri% #p#rtunitţi% #bli$!ţii. C. C!rier! #'er # i(entit!te #cup!ţi#n!l3 pr#'esi!% p#ziţi! #cup!t% #r$!niz!ţi! &n c!re lucre!z '!c p!rte (in i(entit!te! in(i*i(ului. O!"enii sunt (i'eriţi &ntre ei (!r% &n !cel!,i ti"p% pute" (eter"in! ,i lucruri pe c!re le !u &n c#"un. Utiliz6n( siste"e (e cl!si'ic!re se p#t i(enti'ic! !se"nri ,i (i'erenţieri &n #rient!re! c!rierei. Orient!re! c!rierei este (eci (eci%% !cel !cel tip! tip!rr rel! rel!ti ti** st!b st!bil il !l t!le t!lent ntel el#r #r%% *!l# *!l#ri ril# l#r% r% !tit !titu( u(in inil il#r #r ,i !cti !cti*i *it tţi ţil# l#rr #cup!ţi#n!le. Orient!re! c!rierei ! unui in(i*i( este i"p#rt!nt !tunci c6n( # r!p#rt" l! pr#'esi! pe c!re !cest! # !re. in c#"p!tibilit!te! cel#r (#u rezult c#nsecinţe i"p#rt!nte pentru in(i*i(% pentru c#"p#rt!"entul ,i !titu(inile s!le l! ser*iciu% c6t ,i pentru st!re! s! (e ec5ilibru ,i s!tis'!cţie. Este esenţi!l c! in(i*i(ul s &,i !le!$ cu !tenţie pr#'esi!3 trebuie s se $6n(e!sc pe ter"en lun$ ce !r &nse"n! "!i c#ncret% c!re sunt !cti*itţile speci'ice% tipurile (e #r$!niz!ţii% #p#rtunitţile% p#sibilitţile (e !),i *!l#ri'ic! p#tenţi!lul n!tur!l3 este p#sibil s e-iste # (i'erenţ &ntre percepţi! (espre ce &nse!"n pr#'esi! respecti* (in !'!r% ,i cee! ce presupune (e '!pt. H#r"!liz!t% !cest lucru este cuprins &ntr)un "#(el c!re cuprin(e2 • •
Oientaea $n caie" 6ediul po1esional) 9. CO0PORTA0ENTE XIi ATITUINI
Re'erit#r l! tipurile (e c!rier e-ist (#u te#rii i"p#rt!nte. Pri"! Pri"! este teoia lui 7olland c!re i(enti'ic ,!se tip!re (istincte (e #rient!re &n c!rier2 con#enţional' atistic' ealist' social' $ntepin&"to 2i in#esti0ati#) Ur"e!z s !n!liz" (et!li!t pe 'iec!re (intre !ceste! 2 A. Pers#!n! c!re !p!rţine tipului c#n*enţi#n!l pre'er &n $ener!l !cti*itţi #r(#n!te% &n c!re e-ist re$uli. Este *#rb! (e #bicei (e !cti*itţi ce presupun #r$!niz!re! in'#r"!ţiei scrise s!u nu"erice% !n!lize ce utilize!z !l$#rit"i ,i &n $ener!l pr#ce(uri st!n(!r( st!bil st!bilite ite (in!i (in!inte nte cu preci precizie zie.. Acest Acest tip presu presupun punee pers#! pers#!ne ne c#n'#r c#n'#r"is "iste% te% #r(#n #r(#n!te !te%% e'iciente ,i pr!ctice3 !ceste! 'iin( prţile p#ziti*e. Ce!l!lt '!ţ ! !cestui tip (e pers#!n% ,i c!re c#"plete!z pri"! p!rte% presupune2 lips! (e i"!$in!ţie% in5ibiţi!% in'le-ibilit!te!. C! ,i (#"eniu% este *#rb! pr#b!bil (espre c#nt!bilit!te ,i 'in!nţe. B. Pers#! Pers#!n! n! ce !p!rţi !p!rţine ne tipul tipului ui !rtist !rtistic ic este este t#t!l t#t!l #pus #pus c! ,i pers#n pers#n!li !lit!t t!tee tipulu tipuluii c#n*enţi c#n*enţi#n!l. #n!l. Ast'el% !ce,ti !ce,ti #!"eni #!"eni pre'er pre'er !cti*itţi !cti*itţile le !"bi$ue !"bi$ue ,i nesiste" nesiste"!tice !tice ce i"plic '#r"e e-presi*e (e scriere ,i e-pri"!re *erb!l s!u *izu!l. e cele "!i "ulte
#ri sunt #!"eni i"!$in!ti*i% intuiti*i% in(epen(enţi 3 &n !cel!,i ti"p sunt (ez#r(#n!ţi% e"#ti*i% nepr!ctici. Cele "!i pr#b!bile sunt $r!'ic! ,i recl!"!. C. Tipul Tipul (e pers#!n pers#!n re!list presupune presupune i"plic!re i"plic!re!! &n !cti*itţi !cti*itţi (e "!nipul! "!nipul!re! re! 'izic 'izic ! #biectel#r. C!litţile p#ziti*e c!r!cteristice sunt2 sp#nt!neit!te% st!bilit!te% si"ţ pr!ctic. Prţil Prţilee "!i puţin puţin bun bunee sunt2 sunt2 ti"i(i ti"i(it!t t!te% e% c#n'# c#n'#r" r"is" is"%% lips! lips! (e intui intuiţie ţie.. #" #"eni eniil ilee c#"p!tibile cu !cest tip (e pers#!n sunt cele &n c!re se cer puţine prest!ţii s#ci!le% ne$#cieri% persu!siuni. persu!siuni. . Tipul #pus celui re!list% este tipul s#ci!l. Pers#!nele !p!rţin6n( !cestui $en se i"plic &n !cti*itţi ce presupun in'#r"!re% !=ut#r!re% (ez*#lt!re! !lt#r!. Sunt pers#!ne s#ci!bile% prieten#!se% !"!bile% (ipl#"!tice (e !cee! este puţin pr#b!bil s se si"t bine &n "e(ii pr#'esi#n!le #r(#n!te% siste"!tiz!te% cu re$uli ri$i(e ,i !cti*itţi structur!te% pre*izibile. #"eniile cele "!i p#tri*ite pentru !st'el (e pers#!ne sunt2 "!rQetin$ul% *6nzrile% instruire!. E. Pers# Pers#!ne !nele le ce !p!rţi !p!rţinn tipul tipului ui &ntre &ntrepri prinz nzt#r t#r sunt sunt #!"eni #!"eni ce pre'e pre'er r lucru lucrull cu !lţi !lţi #!"eni% (!r !u ten(inţ! (e !)i c#ntr#l! ,i c#n(uce / 'r s !=ute ,i s &nţele!$ / '#c!liz!ţi 'iin( pe #biecti*ele #r$!niz!ţi#n!le ,i ec#n#"ice. Pri*in( !spectele p#ziti*e% $si"2 &ncre(ere &n sine% !"biţie% ener$ie% e-tr#*ersie. P!rte! "!i puţin plcut &nse!"n (#"in!re% sete (e putere ,i i"pulsi*it!te. H. Tipul #pus% este cel in*esti$!ti*. Pers#!nele (e !cest $en sunt #rient!te spre !cti*itţi (e #bser* #bser*!re !re ,i !n!li !n!liz. z. Ur"re Ur"resc sc &n $ener! $ener!ll s),i s),i (ez*# (ez*#lte lte pr#pr pr#pri! i! cun#!, cun#!,ter teree ,i &nţele$ere. Cele (#u 'eţe !le !cestui tip (e pers#!n sunt2 #ri$in!lit!te! ,i in(epen(enţ! pe (e # p!rte% (ez#r(ine!% lips! si"ţului pr!ctic% i"pulsi*it!te! i"pulsi*it!te! pe (e !lt p!rte. Ast'el este t#t!l nep#tri*it c! !cest tip (e pers#!n s se #rienteze spre !cti*itţi repetiti*e s!u (e tipul *6nzril#r. P#tri*ite sunt p#ziţiile (e cercet!re% (ez*#lt!re% c#nsult!nt. Cele ,!se tip!re sunt tipuri i(e!le3 t#!te &nsu,irile p#tri*in(u)se &ntre ele eli"in6n( !st'el tensiunile% (u!litţile (e #rice 'el% #rient!re! in(i*i(ului in(i*i(ului 'iin( '#!rte cl!r. O ! (#u! te#rie '#l#sit este teoia ancoelo caieei a lui Sc9ein3 sunt i(enti'ic!te cinci tip!re (istincte (e t!lente% sc#puri% ne*#i ,i *!l#ri &n percepţi! pr#prie% c!re !p!r &n co!petenţa te9nic"J1uncţi te9nic"J1uncţional"' onal"' co!petenţa co!petenţa ur"! pri"el#r pri"el#r e-perienţe e-perienţe pr#'esi# pr#'esi#n!le n!le22 co!petenţa !ana0eial"' !ana0eial"' si0uanţa' si0uanţa' autono!ia 2i ceati#itatea ceati#itatea)) Ter"enul !nc#r8 este '#l#sit pentru ! (ese"n! nuclee c#nsistente speci'ice in(i*i(ului in(i*i(ului ce '!c p!rte (in i(entit!te! #cup!ţi#n!l ! in(i*i(ului ,i cu ti"pul se "!ni'est c! ni,te !nc#re. Ur"e!z s *e(e" ce presupune presupune 'iec!re (intre !ceste !nc#re8. A. Cei ce !u (ez*#lt!t (ez*#lt!t # c#"petenţ c#"petenţ te5nic'uncţi# te5nic'uncţi#n!l n!l sunt sunt #rient!ţi #rient!ţi spre c!rier% c!rier% &n c#ntinu!re% &n 'uncţie (e c#nţinutul e'ecti* !l "uncii ,i nu se p#t tr!ns'er! &ntr)un (#"eniu c!re se &n(eprte!z (e (#"eniul (e b!z.
B. Pers#!n! Pers#!n! c!re c!re ! (ez*#lt!t (ez*#lt!t # c#"pe c#"petenţ tenţ "!n!$e "!n!$eri!l ri!l este este #rient!t #rient!t s !=un$ !=un$ &n p#ziţii c!re &i #'er resp#ns!bilitţi resp#ns!bilitţi pe "sur. "sur. I"p#rt!nt este perspecti*! perspecti*! pe c!re # #'er p#ziţi! #cup!t% nu c#nţinutul c#nţinutul !cti*itţii. C#nte!z #p#rtunit!te! #p#rtunit!te! (e ! (ez*#lt! !bilitţi !n!litice% c#"petenţe interpers#n!le% ,i !lte e-perienţe utile unui *iit#r "!n!$er. C. Si$ur!nţ! este # !nc#r c!re !cţi#ne!z !cţi#ne!z prin #rient!re! spre # p#ziţie p#ziţie st!bil% st!bil% si$ur! si$ur! (in t#!te punctele (e *e(ere. E*#luţi! *iit#!re este cl!r st!bilit pr#'esi#n!l c6t ,i s!l!ri!l. . Cei ce !u (ez*#lt!t (ez*#lt!t !ut#n#"i! !ut#n#"i! c! ,i !nc#r! !nc#r! nu *#r r"6ne r"6ne "ult ti"p &ntr)un &ntr)un (#"eniu speci!liz!t% nu *#r ţine s r"6n nici &ntr)un l#c &n c!re lucrurile sunt cl!re ,i pl!ni'ic!te pe ter"en lun$% &n c!re sc5e"! (e !*!ns!re este st!bilit ,i in'le-ibil. Acest $en (e pers#!n !re ne*#ie (e libert!te ,i (e un "e(iu 'r c#nstr6n$eri. c#nstr6n$eri. In(epen(enţ! In(epen(enţ! ,i libert!te! sunt "!i i"p#rt!nte c5i!r (ec6t !*!ns!re!. E. Recrut Recrut!re !re!! se "!ni'e "!ni'est st c! ,i !nc# !nc#r! r! prin prin !cee! !cee! c in(i* in(i*izi iziii (e !cest !cest tip sunt sunt '#c!liz!ţi pe ! cre! ce*! c!re s reprezinte re!liz!re! l#r e-clusi*3 senti"entul (e s!tis'!cţie *ine nu"!i (in p#sibilit!te! (e ! c#nstrui% ! in*ent! ce*! n#u% ine(it. Aceste !nc#re% pe "sur ce se '#r"e!z (eter"in in'luenţe puternice &n #rient!re! c!rierei. i'erenţele ce rezult (in !ceste te#rii c!re i(enti'ic tip!re sunt (e n!tur s e*i(enţieze '!ptul c #!"enii nu sunt l! 'el ,i !tunci sl#$!nul t#ţi trebuie tr!t!ţi l! 'el8 trebuie re$6n(it. Un c#"p#rt!"ent e$!l p#!te s &"pie(ice *!l#ri'ic!re! resursel#r !t6t (e (i'erite l! 'iec!re. Cee! ce pentru un in(i*i( &nse!"n # ,!ns +s!rcin! (e ! c#ncepe ,i ! i"ple"ent! un siste"% (e e-e"plu p#!te &nse"n! # #c!zie (e 'rustr!re ,i (e senz!ţie (e neputinţ +un in(i*i( cre!ti* *ersus unul cu c#"petenţe te5nice. L! 'el% nu t#ţi #!"enii !u c!p!cit!te! ,i (#rinţ! (e ! c#n(uce pe !lţi3 pu,i &ntr)# !st'el (e situ!ţie cei ce nu !u !st'el (e !bilitţi% *#r 'i 'rustr!ţi ,i inc!p!bili s &n(epline!sc r#lul !,tept!t (e ceil!lţi (e l! el. Se i"pune tr!t!re! (i'erit ! #!"enil#r &n #r$!niz!ţie% ,i !nu"e2 • • •
&nţele$ere! ,i i(enti'ic!re! (i'erenţel#r in(i*i(u!le3 i(enti'ic!re! p#sturil#r c5eie ,i '!ct#ril#r situ!ţi#n!li c#n$ruenţi3 (ez*#lt!re! cil#r (e !c#"#(!re ! #!"enil#r l! '!ct#rii "e(iului pr#'esi#n!l c#n$ruent.
in !cest punct (e *e(ere este i"p#rt!nt c! &n 'iec!re #r$!niz!ţie% "!n!$erii (!c (#resc s pstreze #!"enii *!l#r#,i% s '#l#se!sc ce !u ei "!i bun &n '#l#sul #r$!niz!ţiei% (6n(u)le ,i l#r p#sibilit!te! s se (ez*#lte ,i s 'ie s!tis'cuţi pr#'esi#n!l trebuie s !n!lizeze !tent !t6t ne*#ile #r$!niz!ţiei c6t ,i pe cele !le 'iecrui in(i*i( &n p!rte. 0enţi#n" c "!n!$e"entul c!rierei presupune i"plic!re! in(i*i(ului% ! #r$!niz!ţiei ,i ! c#nt!ctel#r. At6t #!"enii c6t ,i c!rierele l#r sunt &n per"!nent sc5i"b!re.
In(i*i(ul trece printr)# succesiune (e st!(ii !le *ieţii bi#s#ci!le3 e-ist c#"p#rt!"ente% !,teptri% ne*#i speci'ice 'iecrui st!(iu% !cest '!pt in'luenţ6n( ,i r!p#rt!re! l! c!rier ! in(i*i(ului. St!(iile sunt "#"ente st!bile3 !ceste! sunt &ns rec#nsi(er!te% ur"6n( # tr!nziţie ,i trecere! l! st!(iul ur"t#r. ?. STAIILE CARIEREI
Pute! de1ini stadiile caieei ca tipae 0eneale ale po0eselo' obli0aţiilo esenţiale 2i sc9i!b"ilo din acti#it"ţile olului po1esional . Aceste st!(ii succesi*e sunt 2 • • • • •
e-pl#r!re!% st!biliz!re!% !*!ns!re!% "enţinere!% 'in!lul c!rierei.
E-pl#r!r E-pl#r!re! e! reprezint reprezint c#n'runt c#n'runtri ri &ntre &ntre *iziunil *iziunilee nere!list nere!listee '#r"!te '#r"!te &n !(#lescenţ !(#lescenţ ,i lu"e! re!l. In(i*i(ul cun#!,te ,i !le$e (in r#lurile e-pl#r!te. 4n !cest ti"p &,i (esc#per ,i (ez*#lt t!lente% !bilitţi% interese% *!l#ri. Este un "#"ent i"p#rt!nt &n '#r"!re! i(entitţii pr#'esi#n!le ,i !le$erii unui (#"eniu. C6te*! (in ele"entele i"p#rt!nte &n !ce!st peri#!( sunt2 eţeaua social"' !entoul' discipolul) Reţe!u! s#ci!l este $rupul (e c#le$i c!re #'er 'ee()b!cQ ,i in'#r"!ţii $ener!le (espre #r$!niz!ţie ,i !cti*itţi. 0ent#rul este # pers#!n "!i &n *6rst (in #r$!niz!ţie ,i c!re =#!c un r#l i"p#rt!nt pentru cel !'1!t l! &nceputurile &nceputurile c!rierei. 0ent#rul este pers#!n! c#"petent nu nu"!i &n cee! ce pri*e,te c#nţinutul !cti*itţii% (!r &nţele$6n( "!i "ult% !*6n( # *iziune (e !ns!"blu% ,i !*6n( c!litţile pers#n!le neces!re% p#!te tr!ns'er! ,tiinţ! (e ! '!ce lucrurile ctre cine*! "!i t6nr. Nu este *#rb! nu"!i (e !)i rez#l*! s!rcinile ,i (e !)l !=ut!3 ci (e !)1 &n*ţ! s '!c !cest lucru sin$ur &n cele (in ur". 0ent#rul c#nstituie un "#(el pentru (iscip#l. Pentru ! 'i "ent#r sunt neces!re c!litţi pers#n!le r!re3 !cest pr#ces (e &n*ţ!re% (e tr!ns'er (e Qn#F)5#F8 !re l#c &ntr)un "#( n!tur!l. Este ne*#ie (e &nţelepciune% (e 'le-ibilit!te ,i% &n plus% (e c#"p!tibilit!te &ntre "ent#r ,i (iscip#l. C6te*! (in 'uncţiile c#"un !ccept!te !le "ent#rului sunt2 "#(el!re! r#lului% !ccept !ccept!re !re ,i c#n'ir c#n'ir"!r "!re% e% c#nsil c#nsilier ier.. St!bi St!biliz liz!re !re!! c#nst c#nst &n (#b6n (#b6n(ir (ire! e! unu unuii $r!( $r!( (e cun#,tinţe% (e e-pertiz &ntr)un (#"eniu. A*!ns!re! ,i "enţinere! ur"e!z (up st!biliz!re! &n (i*erse r#luri #cup!ţi#n!le ,i presupune '#c!liz!re! '#c!liz!re! pe #biecti*ele c5eie% re!liste re!liste !le c!rierei. Hin!lul c!rierei p#!te s &nse"ne # peri#!( (e cre,teri c#ntinue &n st!tut ,i in'luenţ &n #r$!niz!ţie% s!u # peri#!( petrecut &n cel "!i &n!lt ni*el (e resp#ns!bilit!te resp#ns!bilit!te ,i st!tut. Un c#ncep c#nceptt t#t "!i '#l#si '#l#sitt este este cel (e c!rie c!rier r el!st el!stic ic83 83 se re'er re'er l! per"! per"!nen nent! t! pre#cup!re ! in(i*i(ului in(i*i(ului pentru c!rier! s!% 'ie "ereu !cti*% s cun#!sc c!re sunt
c#"petenţele s!le c! ,i #p#rtunitţile pentru cine*! cu pre$tire! ,i e-perienţ! s! !,! &nc6t s se !'le "ereu &n z#n! &n c!re este &n(reptţit s se !'1e. 4n !cel!,i ti"p trebuie s e*#lueze ,i s cre!sc c#ntinuu (in punct (e *e(ere pr#'esi#n!l. Se *#rbe,te c5i!r (espre "!n!$e"entul c!rierei c! (espre !("inistr!re! unei !'!ceri pr#prii. . STRATE@IILE E CARIER Str!te$iile (e c!rier &,i pr#pun !nticip!re! pr#ble"el#r ,i pl!ni'ic!re! pe ter"en lun$. C6te*! (in !ceste str!te$ii sunt2 A. Cunoa2te(te pe tine $nsuţi / ,i c!re pr#pune # !n!liz !tent ! #rientrii c!rierei% ! punctel#r sl!bet!ri% sl!bet!ri% ! l#cului &n c#"p!nie. c#"p!nie.
Cunoa2te 2te(ţi (ţi !edi !ediul ul po1e po1esi sion onal al / cun#sc6n( "e(iul% pr#ble"ele ec#n#"ice% B. Cunoa c#"p!niile c#"petit#!re% se p#t !nticip! !t6t e*eni"entele neplcute c6t ,i #c!ziile. Ur"rin( se"n!lele (in (#"eniul (e !cti*it!te ,i cule$6n( un per"!nent 'ee()b!cQ nu p#ţi 'i lu!t prin prin surprin(ere. surprin(ere. ?n0i%e2te( 2te(ţi ţi eputaţi eputaţiaa po1esi po1esional onal"" / &nse!"n s &ţi e*i(enţiezi !bilitţile ,i C. ?n0i%e re!lizrile% t#t cee! ce te in(i*i(u!lize!z% ce (e"#nstre!z c!litţi speci!le% p#sibilit!te! (e ! in*esti ,i c!p!cit!te! (e ! 'in!liz! pr#iecte. . R"!:i !obil' #andabil' !eeu $n e#oluţie / &nse!"n s ur"re,ti c#resp#n(enţ! c#resp#n(enţ! &ntre c#"petenţele pers#n!le ,i cele cut!te pe pi!ţ! '#rţei (e "unc% ! cel#r u,#r tr!ns'er!bile. E. .ii at:t specialist c:t 2i 0enealist / trebuie (ez*#lt!t un (#"eniu (e e-pertiz% (e speci! speci!lit lit!te !te (!r trebu trebuie ie pstr pstr!t !t # !nu"e !nu"e 'le-ib 'le-ibili ilit!t t!tee ,i nu trebu trebuie ie s te pl!'# pl!'#nez nezi.i. Stp6nire! unui (#"eniu '#!rte restr6ns te '!ce in'le-ibil ,i *ulner!bil.
Docu!entea&" eu2itele eu2itele popii / &nse!"n s p#ţi #'eri (#*!(! ! cee! ce !i H. Docu!entea&" re!liz!t% rezult!tele ,i re!lizrile i(enti'ic!bile sunt "!i *!l#r#!se &n pi!ţ! '#rţei (e "unc. Pe0"te2te $ntotdeauna un plan de e&e#" e&e#" 2i 'ii $!t! s !cţi#nezi @. Pe0"te2te !cţi#nezi / c!re se le!$ '#!rte bine cu celel!lte in(ic!ţii (e ! 'i "ereu !cti*. :. 6enţine(te $n 1o!" 1inancia" 2i psi9ic" / &nse!"n s !i "ereu !si$ur!t !si$ur!t # b!z% un c#n'#rt ,i un ec5ilibru &n pl!n psi5ic ,i "!teri!l. Aceste str!te$ii pri*esc pe in(i*i(3 (e ce!l!lt p!rte se !'1 #r$!niz!ţi! c!re trebuie s se pre#cupe !t6t (e ne*#ile s!le interne c6t ,i (e c!rier! !n$!=!ţil#r C#nsiliere! pentru c!rier &nse!"n !pelul l! # surs e-tern pentru !i !=ut! pe !n$!=!ţi s e-pl#reze !ltern!ti*e ,i s i! (ecizii. 3istemele de informaţii (espre c!rier% cuprin( pr#$r!"e c!re c!ut &n c#"puter in'#r"!ţii% re'erinţe (espre ten(inţele pe pi!ţ! "uncii 2
o
o
o
o
!l#n !l#n!re !re!! ,i e*!lu! e*!lu!re! re! !bilit !bilitţi ţil# l#rr &nse! &nse!"n "n c 'iec!r 'iec!ree !n$!=! !n$!=!tt s &,i &,i cun#!sc c#"petenţele ,i $r!(ul (e !(ec*!re l! e-i$enţele p#stului3 In'#r"!ţii (espre (irecţi! str!te$ic ,i rezult!tele ec#n#"ice !le 'ir"ei / &nse!"n c !n$!=!ţii cun#sc st!re! 'ir"ei% un(e se pl!se!z &n (#"eniu% c!re este situ!ţi! c#"p!r!ti* cu 'ir"ele c#"petit#!re3 Spri=in e-tins pentru e(uc!ţie ,i instruire% cuprin( bursele ,i instruire! e-tins &n c!(rul c#"p!niei3 Hle-ibilit!te! l#cului (e "unc / !c#l# un(e #r$!niz!ţi! cere '1e-ibilit!te% trebuie s ,i #'ere "!i "ult putere ,i "!i "ult sp!ţiu (e "!ne*r &n r#lurile (in c!rter!.
In(i*i(ul &,i pr#pune c! #biecti* # c!rier% #r$!niz!ţi! &,i pr#pune s pstreze #!"enii *!l#r#,i. Pentru c! lucrurile s se &nt6"ple !,! trebuie !*ute &n *e(ere (i'erenţele in(i*i(u!le &n !preciere! !n$!=!ţil#r ,i (istribuire! r#luril#r3 trebuie s nu uit" c #!"enii ,i c!rierele l#r sunt (in!"ice. Pe (e # p!rte succesul c!rierei cere #!"enil#r s 'ie el!stici3 #r$!niz!ţiile p#t '!cilit! succesul c!rierel#r ,i p#t c#ntribui l! (ez*#lt!re! !n$!=!ţil#r pstr6n(u)i !st'el !c#l# un(e este ne*#ie (e ei. 0unc! !re cinci r#luri i"p#rt!nte i"p#rt!nte &n *i!ţ! #"ului2 o o o
o
o
*enitul pentru #bţinere! unui ni*el ,i st!n(!r( (e *i!ţ ri(ic!t 3 petrecere! ti"pului ti"pului ,i c5eltuire! ener$iei 3 #bţinere! i(entitţii ,i ! unui st!tut / surs! respectului (e sine ,i un "#( (e ! #bţine recun#!,tere! !lt#r! 3 ne*#i! (e !s#ciere% un "#( (e !),i '!ce prieteni% ! '!ce p!rte (intr)un $rup 3 surs! unui sc#p &n *i!ţ / un "#( (e ! (! un sc#p ,i un &nţeles *ieţii prin ser*icii 'cute !lt#r!% !cte (e cre!ţie% e-pri"!re! eului% e-peri"ent!re! un#r n#i lucruri.
i*ersit!te! !cţiunil#r u"!ne '!ce neces!r !n!liz! "#ti*el#r c!re)l &n(e!"n pe un in(i*i( s !le!$ un tip (e "unc ,i nu !ltul. Stu(iul "#ti*!ţiei este # c#"p#nent (e interes c#"un !t6t pentru #r$!niz!ţie c6t ,i pentru cercett#ri% !ntren#ri. Or$!niz!ţiile c#nte"p#r!ne !c#r( # !tenţie (e#sebit "#ti*!ţiei (e#!rece !stzi "!i "ult c! #ric6n( trebui trebuiee s 'ie pr#(u pr#(ucti cti*% *% c#"pet c#"petiti iti* * l! ni*el ni*el $l#b! $l#b!l.l. Te#rii Te#riile le "un "uncii cii enunţ! enunţ!te te (e cercett#ri pe b!z! un#r stu(ii sunt te#rii b!z!te pe ne*#i ,i te#rii pr#cesu!le. 0!sl#F c#nsi(er c 'iinţele u"!ne !u cinci seturi (e ne*#i c!re sunt !r!n=!te &ntr)# ier!r5ie 2 A Ne*#i 'izi#l#$ice 3 B Ne*#i (e si$ur!nţ 3 C Ne*#i (e !p!renţ 3 Ne*#i (e sti" 3
E Ne*#i (e &"plinire. C6n( ne*#ile (e l! un !nu"it ni*el (in ier!r5ie sunt s!tis'cute% in(i*i(ul &,i &n(re!pt !tenţi! spre ni*elul superi#r ur"t#r. Se #bser* !st'el c i"plicit !ce!st! &nse!"n c # ne*#ie ne*#ie s!tis' s!tis'cu cut t nu "!i este este un "# "#ti* ti*!t# !t#rr e'ic!c e'ic!ce. e. 4n(!t 4n(!t ce cine*! cine*! !re resur resurse se 'izi#l#$ice su'iciente ,i se si"te &n si$ur!nţ% !cel! nu *! "!i cut! '!ct#rii c!re s!tis'!c !ceste ne*#i% ci se *! #rient! spre !lte surse (e "ulţu"ire. up 0!sl#F% sin$ur! e-cepţie (e l! !ce!st re$ul sunt ne*#ile (e !ut#)&"plinire. El cre(e! c! !ceste! sunt ne*#ile (e (ez*#lt!re8 ,i (e*in (in ce &n ce "!i puternice pe "sur ce sunt s!tis'cute. Al(er'er ! (ez*#lt!t # !lt te#rie b!z!t pe ne*#i% nu"it te#ri! ER@. E! pr#*ine (in cl!si'ic!re! ne*#il#r 'cut (e 0!sl#F ,i '!ce c6te*! ip#teze (i'erite (espre rel!ţi! (intre ne*#i ,i "#ti*!ţie. Nu"ele ER@ pr#*ine (e l! c#"pri"!re! siste"ului '#r"!t (in cinci c!te$#rii !l lui 0!sl#F &ntr)unul cu trei c!te$#rii / ne*#i le$!te (e e-istenţ% rel!ţii ,i (ez*#lt!re. C#ntribuţi! lui Al(er'er l! &nţele$ere! "#ti*!ţiei este reprezent!t (e (i'erenţele &ntre te#ri! ER@ ,i ier!r5i! ne*#il#r. 0!i &nt6i te#ri! ER@ nu presupune c # necesit!te (e r!n$ in'eri#r trebuie s!tis'cut &n!inte c! # necesit!te "!i puţin c#ncret s (e*in #per!ţi#n!l. Ast'el% te#ri! ER@ nu pr#pune # ier!r5ie ri$i( ! necesitţil#r ,i !nu"iţi in(i*izi% c! ur"!re ! pre$tirii ,i e-perienţei l#r% p#t cut! rel!ţii s!u (ez*#lt!re c5i!r (!c ne*#ile l#r e-istenţi!le nu sunt s!tis'cute. in !cest "#ti*% te#ri! ER se p!re c rspun(e l! # "!i "!re *!riet!te (e (i'erenţieri in(i*i(u!le &n cee! ce pri*e,te structur! "#ti*!ţi#n!l. 4n !l (#ile! r6n(% !ce!st te#rie !'ir" c% (!c ne*#ile (e ni*el superi#r nu sunt s!tis'cute% *! cre,te (#rinţ! in(i*izil#r (e !),i s!tis'!ce ne*#ile (e ni*el in'eri#r. Se #bser* c !ce!st! este # (i'erenţiere "!=#r '!ţ (e 0!sl#F. Ne*#ile (e re!liz!re% !'iliere% putere sunt stu(i!te (e 0cClell!n( cu # rele*!nţ speci!l pentru c#"p#rt!"entul c#"p#rt!"entul #r$!niz!ţi#n!l. #r$!niz!ţi#n!l. Te#riile (e re!liz!re% !'iliere% putere sunt stu(i!te (e 0cClell!n( cu # rele*!nţ speci!l pentru c#"p#rt!"entul c#"p#rt!"entul #r$!niz!ţi#n!l. #r$!niz!ţi#n!l. Te#riile pr#cesu!le !le "#ti*!ţiei "uncii se c#ncentre!z !supr! "#(ului cu" !p!re "#ti*!ţi!. Sunt el!b#r!te (#u te#rii i"p#rt!nte !le "#ti*!ţiei b!z!te pe pr#ces 2 te#ri! !,teptril#r ,i te#ri! ec5itţii. I(ee! I(ee! (e b!z b!z c!re c!re strb! strb!te te te#ri te#ri!! !,tept !,teptri ril# l#rr este este c#n*in c#n*in$er $ere! e! c "# "#ti* ti*!ţi !ţi!! este este (eter"in!t (e rezult!tele pe c!re #!"enii le !,te!pt c! ur"!re ! !cţiunil#r l#r l! l#cul (e "unc. C#"p#nentele (e b!z sunt2 rezult!tele% instru"ent!lit!te!% *!lenţ!% !,tept!re!% '#rţ!. Te#r Te#ri! i! ec5i ec5it tţi ţiii este este # te#r te#rie ie pr#c pr#ces esu! u!l l c!re c!re !'ir !'ir" " c "# "#ti ti*! *!ţi ţi!! &,i &,i !re !re surs surs!! &n c#"p!r!re! e'#rturil#r pe c!re cine*! le '!ce &ntr)un !nu"it p#st ,i ! rec#"pensel#r pe c!re le #bţine% cu e'#rturile ,i rec#"pensele !ltei pers#!ne s!u $rup. inc#l# (e !ceste ne*#i ce trebuie s!tis'cute ,i c!re se ier!r5ize!z &n "#( (i'erit (e l! # pers#!n l! !lt!
un r#l i"p#rt!nt &n c!rier! unei pers#!ne &l !re ,i "e(iul pr#'esi#n!l% sc5i"brile c!re sur*in &n c6"pul "uncii (!t#r!te "!i "ult#r ele"ente2 re(ucere! resursel#r% cun#!,tere!% sc5i"bri &n cre(inţele s#ci!le% p#litice ,i ec#n#"ice% #biceiuri% e(uc!ţi!. C!rier! este # succesiune e*#luti* (e !cti*itţi ,i p#ziţii pr#'esi#n!le pe c!re le !tin$e # pers#!n c! ,i !titu(inile% cun#,tinţele cun#,tinţele ,i c#"petenţele !s#ci!le% c!re se (ez*#lt (e)! lun$ul ti"pului. C!rier! in'luenţe!z "!i "ulte !specte !le *ieţii unei pers#!ne 2 • • • • • • • • • • • •
c6ţi b!ni *! c6,ti$! 3 ce 5!ine *! purt! 3 ce bene'icii *! !*e! &n ur"! slu=bei 3 pentru ce #r$!niz!ţie #r$!niz!ţie c#"p!nie *! lucr!3 #!"enii cu c!re *! intr! &n le$tur 3 ce "unc *! prest!3 un(e *! lucr! 3 c6t ti"p *! lucr! 3 ce resp#ns!bilitţi *! !*e! 3 ce lucruri *! &n*ţ! 3 ce !bilitţi &i trebuie 3 ce interese pers#n!le &,i *#r $si e-presi! &n "unc.
C!ri C!rier er!! este este un !spe !spect ct i"p# i"p#rt rt!n !ntt !l *ieţ *ieţii ii unui unui #" ,i cupr cuprin in(e (e "! "!ii "u "ult ltee st!( st!(ii ii22 e-pl#!t!re!% st!biliz!re! 3 !*!ns!re! ,i "enţinere!% 'in!lul c!rierei. Orient!re! c!rierei cu t#!te i"plic!ţiile ! reprezent!t punctul (e interes !l cercett#ril#r c!re !u el!b#r!t te#rii le$!te (e i(entit!te! #cup!ţi#n!l ! in(i*i(ului. Te#ri! !nc#rel#r c!rierei stipule!z c pe "sur ce pers#!n! se cun#!,te "!i bine ,i c!pt # i(entit!te #cup!ţi#n!l "!i cl!r se '#r"e!z percepţi! unui tip!r (istinct !l t!lentel#r% sc#puril#r% ne*#il#r ,i *!l#ril#r pr#prii. In(i*i(ul este centr!t pe "unci (e tipuri (e !cti*it!te cu" !r 'i 2 c#"petenţ! te5nic 'uncţi#n!l% c#"petenţ! "!n!$eri!l% si$ur!nţ!% !ut#n#"i! ,i cre!ti*it!te!. Te#ri! "#ti*!ţi#n!l !re &n *e(ere ne*#ile ,i sc#purile in(i*i(ului (in punct (e *e(ere c#$niti*. A(!pt!re! *#c!ţi#n!l este e-presie ! pr#cesului (e "#ti*!re ,i !(!pt!re ! pers#!nei c!re c!ut r#luri s 'ie c#"p!tibile cu ele ,i s se re#rienteze (up unele sc5i"bri s!u pier(ere! unei p#ziţii !nu"e. Aceste r#luri *#c!ţi#n!le p#t 'i e-ecut!te &n (i'erite !rii !le s#cietţii +"unc% '!"ilie% c#"unit!te% *!c!nţ. R#lurile prin "unc sunt i"p#rt!nte (e#!rece celel!lte p#t 'i re!liz!te (!c # pers#!n! &,i c6,ti$ e-istenţ! prin "unc. R#lul #"ului &n s#ciet!te este s "unce!sc s),i !(uc c#ntribuţi! l! e*#luţi! s#cietţii. Pentru ! ptrun(e &ntr)un !nu"it $rup s!u #r$!niz!ţie% #r$!niz!ţie% pentru ! !*e! un !nu"it r#l% st!tut% e(uc!ţi! este esenţi!l &n !cest sens.
0et#(ele (e !le$ere ! c!rierei sunt !st'el (epen(ente (e cee! ce ! &n*ţ!t in(i*i(ul s '!c ,i cu" s '!c ,i (e c6t (e "ult # c!rier (e succes este i"p#rt!nţ! pentru el. E-ist (#u "et#(e (e !le$ere% un! tr!(iţi#n!l ,i un! "#(ern &n c!re c#"p#nentele c!re sunt lu!te &n c#nsi(er!re sunt !cele!,i (!r &ntr)# #r(ine puţin in*ers!t.
SLUBA =IAŢA
CARIERA CARIERA
=IAŢA SLUBA
in perspecti*! siste"ului (e *!l#ri #!"enii se #riente!z (i'erit &n c!rier. Tipurile (e convenţ nţio iona nal l arti artist stic ic real realis ist t soci social al pers#n!lit!te lu!te &n c#nsi(er!re sunt2 conve întreprinzător investigativ.
Nici # pers#!n nu reprezint (#!r un tip (e pers#n!lit!te ci # c#"bin!ţie (e (#u p#!te trei tipuri (e pers#n!lit!te. S!tis'!cţi! &n "unc este !st'el (epen(ent (e # "ulţi"e (e c!r!cteristici pers#n!le cu i"plic!ţii (e#sebite. H!ct#rii c!re c#ntribuie l! s!tis'!cţie sunt (i*er,i% (!r &n !cel!,i ti"p ,i cu c#nsecinţe en#r"e &n c!z (e ins!tis'!cţie pr#'esi#n!l!. pr#'esi#n!l!. S!tis'!cţi! este un !spect i"p#rt!nt !l *ieţii (e#!rece c#ntribuie l! percepere! reu,itei s!u nereu,itei &n c!rier!*i!ţ!. O c!rier c!rier (e succes succes este este c#n(i c#n(iţi# ţi#n!t n!t ,i (e i"plic i"plic!re !re!! c#n(u c#n(ucer cerii ii #r$!ni #r$!niz!ţ z!ţiei iei prin prin (ep!rt!"entul (e resurse u"!ne &n pl!ni'ic!re! c!rierei% c#nsiliere! in(i*i(ului. Este (e (#rit c! iniţiere! pr#!speţil#r pr#!speţil#r !n$!=!ţi s 'ie 'cut (e un "ent#r (in c!(rul #r$!niz!ţiei% #r$!niz!ţiei% # pers#!n c!re este resp#ns!bil ,i c!re cun#!,te "ersul lucruril#r &n c#rp#r!ţie &i *! !=ut! s se inte$reze ,i s '!c '!ţ e*entu!lel#r pr#ble"e. 4n #rice #r$!niz!ţie "!n!$erii se carierelor anga4aţilor : c#n'runt cu # serie (e pr#ble"e pri*in( dezvoltarea carierelor anga4aţilor • • •
"!n!$e"entul !n$!=!ţil#r l! "i=l#cul c!rierei 3 "!n!$e"entul "uncit#ril#r "uncit#ril#r "!i &n *6rst 3 "!n!$e"entul pr#ble"el#r pr#ble"el#r "unc '!"ilie.
Pl!ni'ic!re! 'iecrei c!riere este # !lt resp#ns!bilit!te ! "!n!$e"entului ,i &nse!"n ! (ez*#lt! ,i i"ple"ent! pr#$r!"e c!re trebuie s 'ie c#"p!tibile cu speci'icul !'!cerii% cu structur! #r$!niz!ţiei ,i cu !spir!ţiile !n$!=!ţil#r. Ulti"! p!rte ! lucrrii este stu(iul (e c!z c!re !n!lize!z ten(inţele% "ut!ţiile c#nceptului c#nceptului (e c!rier! c!rier! &n sp!ţiul sp!ţiul r#"!nesc. r#"!nesc. Sunt !n!liz!te !n!liz!te t#!te t#!te ele"entele ele"entele i"plic!te i"plic!te &n (ez*#lt!r (ez*#lt!re! e! c!rierei% "#(ul &n c!re in'luenţe!z reu,it! &n c!rier.
Capitolul =III DE=OLTAREA HI E=ALUAREA PERSONALULUI
1. INTROUCERE E*!lu!re! ,i (ez*#lt!re! #r$!niz!ţi#n!l se r!p#rte!z un! l! ce!l!lt &n sensul c% &n ur"! un#r rezult!te nes!tis'ct#!re !le e*!lurii pers#n!lului% (intr)# #r$!niz!ţie se p#!te 5#tr& &ntreprin(ere! (e !cţiuni &n sensul instruirii !cestui!% !l (ez*# (ez*#lt ltrii rii c!p!ci c!p!citţ tţil# il#rr s!le s!le "!n!$e "!n!$eri! ri!le. le. Pe (e !lt !lt p!rte% p!rte% rezul rezult!t t!tele ele #bţin #bţinut utee (e pers#n!l &n ur"! ur"! un#r !st'el (e tr!inin$uri tr!inin$uri p#t 'i% 'i% l! r6n(ul l#r e*!lu!te. e*!lu!te. Necesitţile (e instruire instruire !p!r (in p!tru (irecţii (irecţii princip!le2 princip!le2 • • • •
pr#ble"ele n#il#r n#il#r !n$!=!ţi3 (e'icienţele (in !cti*it!te! !n$!=!ţil#r ! n$!=!ţil#r sc5i"b!re! #r$!niz!ţi#n!l #r$!niz!ţi#n!l cerinţele e-pri"!te l! ni*el in(i*i(u!l.
Pentru ! s!tis'!ce &n "#( e'icient !ceste cerinţe% este ne*#ie (e # !b#r(!re siste"!tic% p!rcur$6n(2 e*!lu!re! per'#r"!nţei% te#ri! &n*ţrii% princip!lele (i'erenţe &ntre "#(ul cu" sunt instruiţi #!"enii ,i "#(ul &n c!re &n*!ţ 'iec!re% ele"entele 'un(!"ent!le !le instr instruir uirii ii siste" siste"!ti !tice% ce% i(enti i(enti'ic 'ic!re !re!! necesi necesitţ tţil# il#rr (e instru instruire ire +!(ic +!(ic (e &n*ţ! &n*ţ!re re%% pr#iect!re! ,i i"ple"ent!re! !cti*itţil#r (e instruire ,i ! instruirii instruirii pe b!z (e c#"pet c#"petenţ enţ% % e*!lu! e*!lu!re! re! !cest# !cest#r!% r!% princi princip!l p!lele ele ele"en ele"ente te !le siste" siste"el# el#rr (e (ez*# (ez*#lt! lt!re re "!n!$eri!l. 9. EJALUAREA PERHOR0ANŢELOR AN@AAŢILOR Nu"!i # p!rte "in#r ! !cti*itţil#r speci'ice "!n!$e"entului "!n!$e"entului (e pers#n!l se #cup (e e*!lu!re! !n$!=!ţil#r l! ni*el in(i*i(u!l. Aceste !cti*itţi sunt &n pri"ul r6n( cele (e selecţie ,i e*!lu!re% (!r "!i cuprin( ,i c5estiuni (e s#luţi#n!re ! recl!"!ţiil#r ,i c!zuri (isciplin!re. 4n t#!te celel!lte c!zuri% !tenţi! se c#ncentre!z nu !supr! in(i*izil#r% ci !supr! p#sturil#r% structuril#r #r$!niz!t#rice% pr#ce(uril#r s!u $rupuril#r $rupuril#r (e pers#!ne. E*!lu!re! per'#r"!nţel#r !n$!=!ţil#r se c#ncentre!z !supr! pr#ce(uril#r% i!r pl!ni'ic!re! '#rţei (e "unc ,i ne$#ciere! c#lecti* se c#ncentre!z !supr! in(i*izil#r c#nsi(er!ţi c! $rupuri. E*!lu!re! in(i*izil#r (in punct (e *e(ere !l per'#r"!nţei !cti*itţii l#r pr#'esi#n!le presupune # !nu"it c!lit!te ! =u(ecţii "!n!$eri!le% c!re !,e!z # "!re resp#ns!bilit!te resp#ns!bilit!te pe u"erii "!n!$eril#r "!n!$eril#r i"plic!ţi. Este # s!rcin s!rcin pe c6t (e (elic!t% pe !t6t (e c#"ple- c#"ple- Orice Orice !b#r(! !b#r(!re re siste siste"!t "!tic ic ! e*!lu e*!luri riii per'#r per'#r"!n "!nţei ţei *! &ncepe &ncepe cu c#"ple c#"plet!r t!re! e! unui unui '#r"u '#r"ul!r l!r !(ec*! !(ec*!t.t. Ace!st Ace!st et!p et!p pre$ pre$ti tit#! t#!re re *! 'i ur"!t ur"!t (e un inter* inter*iu iu%% &n c!re c!re "!n! "! n!$e $eru rull ,i !n$! !n$!=! =!tu tull supu supuss e*!l e*!lu uri riii (isc (iscut ut p#si p#sibi bili lit tţi ţile le (e &"bu &"bun nt tţi ţire re ! per'#r"!nţei. Inter*iul se 'in!lize!z printr)# (ecizie (e !cţiune c#ncret% pe c!re ur"e!z s)# e-ecute !n$!=!tul% 'ie (e unul sin$ur% 'ie &"preun cu "!n!$erul su. Ace!st Ace!st !cţiun !cţiunee se "!teri "!teri!li !lize!z ze!z sub '#r" '#r"!! unu unuii pl!n pl!n (e &"bun &"bunt tţir ţiree ! p#stul p#stului% ui% pr#"#*!re! pe !lt p#st p#st s!u # "!=#r!re s!l!ri!l. s!l!ri!l.
N#ţiune! (e e*!lu!re ! per'#r"!nţeiD se re'er (e #bicei l! e*!lu!re! !cti*itţii c!(rel#r s!u ! "!n!$eril#r% nu l! ce! (epus (e "uncit#ri. E-ist (#u "!ri c!te$#rii (e e*!lu!re2 • •
c#n*enţi#n!l c#n*enţi#n!l +'#r"!l3 nec#n*enţi#n!l nec#n*enţi#n!l +in'#r"!l. +in'#r"!l.
E*!lu!re! neconvenţională este e*!lu!re! e*!lu!re! c#ntinu c#ntinu ! per'#r"!n per'#r"!nţei ţei unui !n$!=!t% !n$!=!t% 'cut 'cut (e "!n!$erul su &n cursul !cti*itţii #bi,nuite. Acest tip (e e*!lu!re este !()5#c% b!z6n(u)se &n !cee!,i "sur pe intuiţie% ,i pe (#*ezi c#ncrete !le rezult!tel#r #bţinute3 prin !ce!st! este un pr#(us secun(!r !l rel!ţiei c#ti(iene &ntre "!n!$er ,i sub#r(#n!tul sub#r(#n!tul su. E*!lu!re! convenţională este "ult "!i r!ţi#n!l ,i #r(#n!t (ec6t ce! nec#n*enţi#n!l. Ne *#" re'eri "!i (ep!rte l! "et#(! c#n*enţi#n!l% c#n*enţi#n!l% !(ic e*!lu!re! per'#r"!nţei !n$!=!tului &ntr)un "#( siste"!tic ,i pl!ni'ic!t. Or$!niz!ţiile re!lize!z pr#ce(uri (e e*!lu!re (in (i*erse "#ti*e2 / pentru ! i(enti'ic! i(enti'ic! ni*elul per'#r"!nţei per'#r"!nţei &n "unc! ! unui unui !n$!=!t3 / pentru ! !'l! c!re sunt punctele punctele t!ri ,i sl!be sl!be !le unui !n$!=!t3 / pentru ! per"ite per"ite !n$!=!ţil#r s),i &"buntţe!sc &"buntţe!sc per'#r"!nţ!3 per'#r"!nţ!3 / pentru ! !si$ur! # b!z pentru siste"ul (e rec#"pens!re ! !n$!=!ţil#r &n 'uncţie (e c#ntribuţi! !(us (e ei l! &n(eplinire! &n(eplinire! #biecti*el#r #r$!niz!ţiei3 / pentru !)i "#ti*! "#ti*! pe !n$!=!ţi l! ni*el in(i*i(u!l3 in(i*i(u!l3 / pentru ! le !'l! necesitţile necesitţile (e instruire instruire ,i per'ecţi#n!re pr#'esi#n!l3 pr#'esi#n!l3 / pentru ! !'l! c!re este p#tenţi!lul p#tenţi!lul l#r (e per'#r"!nţ3 per'#r"!nţ3 / pentru ! #bţine #bţine in'#r"!ţiile in'#r"!ţiile neces!re &n pl!ni'ic!re! succesiunii. succesiunii. Sist Siste" e"ul ul (e e*!l e*!lu! u!re re ! pers pers#n #n!l !lul ului ui este este util utiliz iz!t !t pent pentru ru ! !tr! !tr!$e $e !ten !tenţi ţi!! !sup !supr! r! per'#r"!nţei !n$!=!ţil#r% !n$!=!ţil#r% !*6n( c! sc#p2 • •
rec#"pens!re! ec5it!bil ! !cest#r!3 i(enti'ic!re! cel#r cu p#tenţi!l (e pr#"#*!re s!u tr!ns'er.
0!n!$erii sunt rspunzt#ri pentru #bţinere! rezult!tel#r (#rite. Aceste rezult!te se #bţin prin !("inistr!re! !("inistr!re! resursel#r u"!ne% "!teri!le ,i 'in!nci!re ce trebuie "#nit#riz!te. 0#nit#riz!re! &nse!"n st!bilire! un#r seturi (e n#r"e% cu!nti'ic!re! per'#r"!nţel#r re!liz!te ,i lu!re! "suril#r cu*enite. 4n pri*inţ! resursel#r u"!ne% !cest lucru presupune
lu!re! "suril#r neces!re pentru &"buntţire! per'#r"!nţei prin "i=l#!ce (e instruire ,i (e !sistenţ% !(ic prin (ez*#lt!re "!n!$eri!l8. Pentru 0c@re$#r+1<;2
% !(ic un stil "!n!$eri!l c!re p#rne,te (e l! ip#tez! c #!"enii sunt inst!bili% inc!p!bili s),i !su"e rspun(eri ,i% prin ur"!re% trebuie strict supr!*e$5e!ţi ,i c#ntr#l!ţi. !c (iscuţi! se re'er "!i (e$r!b l! !spectele pr!ctice ,i c#ncrete (ec6t l! 'il#z#'i! "!n!$eri!l% pr#ble"! princip!l c!re se pune c#nst nu &n =usti'ic!re! i(eii (e e*!lu!re ! per'#r"!nţei% ci &n &ntreb!re! &ntreb!re! (!c !ce!st e*!lu!re este c#rect ,i ec5it!bil. i'icultţile le$isl!ti*e &nt6"pin!te &n e*!lu!re! per'#r"!nţei sunt le$!te (e 2 • • •
(#cu"ent!ţi! (e e*!lu!re3 stilul &n !b#r(!re! e*!lurii3 e *!lurii3 cultur! #r$!niz!ţiei.
!c !*e" # cultur c!re '!*#rize!z c#ntr#lul ,i cu!nti'ic!re! c!pit!lului u"!n% !tunci este '#!rte pr#b!bil s se i"pun un siste" (e e*!lu!re ! p!rticip!nţil#r% (!r c!re *! c#nţine cel puţin unele criterii "sur!bile pe b!z! cr#r! s p#!t 'i =u(ec!t per'#r"!nţ!. 4ntr)un !lt tip (e situ!ţie% un(e se &ncur!=e!z !titu(ine! (esc5is ,i p!rticip!ti*% #rice siste" este (iscut!t "!i &nt6i cu cei i"plic!ţi% !*6n( (rept rezult!t p#sibil # rez#l*!re &n c#"un ! pr#ble"el#r% ,i "!i puţin # c5e"!re l! #r(ine8 &n '!ţ! superi#rului (irect. E-ist "ulte "#(!litţi prin c!re se p#!te !lctui un '#r"ul!r (e e*!lu!re. Aspectele c5eie r"6n t#tu,i% (e 'iec!re (!t !cele!,i% (up cu" ur"e!z2 • • •
centrul (e !tenţie !l e*!lurii% !(ic p#stul s!u pers#!n! c!re &l (eţine3 criteriile (e per'#r"!nţ !lese3 siste"ul (e n#t!re ! per'#r"!nţei. per'#r"!nţei.
!c &n centrul !tenţiei se !'l p#stul% ,i nu pers#!n! c!re &l #cup% '#r"ul!rul (e e*!lu!re cere (e #bicei e*!lu!t#rului s c!ute "!i (e$r!b $r!(ul (e reu,it &n re!liz!re! #biecti*el#r p#stului (ec6t s '!c #bser*!ţii cu pri*ire l! !tributele pers#n!le pe c!re le (eţine #cup!ntul p#stului. Ac#l# un(e &n centrul !tenţiei se !'l pers#!n!% ,i "!i puţin p#stul% situ!ţi! se in*erse!z / e*!lu!t#rul !re c! s!rcin s prezinte "!i (e$r!b # situ!ţ situ!ţie ie ! c!lit c!litţi ţil# l#rr ,i !titu !titu(in (inil# il#rr (eţin (eţint#r t#rulu uluii p#stul p#stului ui (ec6t (ec6t ! succes succesulu uluii rel!ti rel!ti** &nre$istr!t (e !cest! &n #bţinere! (e rezult!te. Subiectul centr!l !l e*!lurii (eter"in tipul (e criterii pe b!z! cr#r! este =u(ec!t per'#r"!nţ!% precu" ,i siste"ul (e n#t!re ce ur"e!z ! 'i '#l#sit. 4n '#r"u '#r"ul!r l!rele ele c!re c!re s#lici s#licit t "!i (e$r!b (e$r!b in'#r" in'#r"!ţi !ţiii (espre (espre pers#! pers#!n n (ec6t (ec6t (espre (espre per'#r"!nţ! !cestei! pe p#st p#st se pune !ccentul pe2
• • • •
criterii $ener!liz!te3 siste"e $ener!liz!te (e n#t!re ! per'#r"!nţei3 c!litţile in(i*i(u!le% ,i "!i puţin rezult!tele #bţinute3 &ntrebrile cu rspunsuri "ultiple% "ultiple% c! "et#( (e (escriere ! per'#r"!nţei. per'#r"!nţei.
Pri"! (i'icult!te &nt6"pin!t &n c!(rul unei !st'el (e "et#(#l#$ii "et#(#l#$ii este ce! (e cu!nti'ic!re. e e-e"plu% cu" p#!te un "!n!$er s !precieze% &n "#( c#rect% c!litţile (e c#n(uct#r s!u (e $6n(ire =u(ici#!s% !le unui sub#r(#n!t Ce! (e)! (#u! (i'icult!te rezi( &n $r!(ul (e rele*!nţ. e e-e"plu% c6t (e i"p#rt!nte sunt% pentru reu,it! &n !cti*it!te% s6r$uinţ! ,i !tenţi! l! c#sturi A "unci (in $reu nu este sin#ni" cu ! "unci e'icient3 i!r pru(enţ! &n "!te "! teri riee (e c#st c#stur urii p#!t p#!tee (e*e (e*eni ni un (ez! (ez!*! *!nt nt!= !=%% (!c (!c (esc (escur ur!= !=e! e!z z iniţ iniţi! i!ti ti*! *! s!u s!u c!p!cit!te! (e ! lu! (ecizii. O ! trei! (i'icult!te c#nst &n !cee! c "!n!$erii c!re c#"ple c#"plete! te!z z '#r"u '#r"ul!r l!rul ul trebui trebuiee s se b!zeze b!zeze pe i"pr i"presi esiii subie subiecti cti*e% *e% &n l#c l#c (e (!te (!te c#ncrete. +Pentru e*!lu!re! per'#r"!nţel#r !n$!=!ţil#r *ezi '#r"ul!rul (e e*!lu!re cu !ccent pe c!litţile in(i*i(u!le Ane- / sc5e"e. Pentru "ulte #r$!niz!ţii% ce! "!i bun c!le (e ! !=un$e l! re!lit!te este prin pl!s!re! &n centru centrull !cti*i !cti*itţ tţii ii (e e*!lu! e*!lu!re re ! s!rcin s!rcinil# il#rr ,i resp#n resp#ns!b s!bil ilit itţi ţil#r l#r !'eren !'erente te p#stu p#sturil ril#r. #r. Accentul se pune pe rezult!te% prin c#"p!r!ţie cu n#r"ele prest!bilite ,i (up lu!re! &n c!lcul ! &"pre=urril#r &n c!re s)!u re!liz!t. Cee! ce se &nţele$e prin re!lit!te8 (epin(e p!rţi!l (e percepţiile cel#r i"plic!ţi% !(ic (e "#(ul &n c!re *(8 ei lucrurile% ,i p!rţi!l (e (!tele #biecti*e% !(ic (e in'#r"!ţiile c!re p#t 'i *eri'ic!te (e # terţ p!rte. Printre "et#(ele #rient!te spre rezult!te se nu"r! ,i pr!ctic!% (in ce &n ce "!i uzit!t% (e e*!lu!re ! !n$!=!ţil#r &n b!z! unui c#ntr!ct8 &nc5ei &nc5ei!t !t pe # peri#! peri#!( ( (e un !n< !n< luni% luni% c!re c!re stipul stipule!z e!z !nu"it !nu"itee #biec #biecti* ti*ee precis precise% e% c#n*enite &ntre !n$!=!t ,i "!n!$erul su. +Jezi '#r"ul!rul (e e*!lu!re #rient!t spre rezult!te Ane- / sc5e"e Un '#r"ul '#r"ul!r !r (e e*!lu! e*!lu!re re per"i per"ite te i(enti i(enti'ic 'ic!re !re!! !spect !spectel# el#rr rele*! rele*!nte nte !le p#stu p#stului lui ,i st!bil st!bilire ire!! un#r un#r #biect #biecti*e i*e " "sur sur!bi !bile% le% cu !=ut#r !=ut#rul ul cr#r! cr#r! s se e*!lue e*!lueze ze per'#r per'#r"!n "!nţ! ţ! #cup!ntului p#stului% p#stului% (e # "!nier ec5it!bil ,i c#rect. Criteriile (e e*!lu!re p#t 'i #rient!te 'ie &n (irecţi! pers#n!litţii% 'ie &n ce! ! rezult!tel#r. 4n c!(rul 'iecrei! (intre !ceste (#u #rientri% e*!lu!t#rii trebuie &n c#ntinu!re s "s#!re8 per'#r"!nţ! in(i*i(u!l% lucru pe c!re &l p#t '!ce cu !=ut#rul unei! s!u "!i "ult#r sc!le (e n#t!re. Princip!lele *!ri!nte e-istente sunt (up cu" ur"e!z2 St!n(!r(ele trebuie s se re'ere l!2 • • •
Cantitate C:t de !ulţiK* Calitate C:t de bineK* Ti!p P:n" c:ndK*
•
Costui Cu ce peţK*
E-e" E-e"pl plul ul ilus ilustr tre! e!z z "e "et# t#(# (#l# l#$i $i!! su$e su$er! r!t t (e :u :u"b "ble le ,i (e !lţi !lţi p!rt p!rtiz iz!n !nii !i "!n!$e"entului prin #biecti*e. 4n !cest e-e"plu% t#!te p#sibilele criterii (e per'#r"!nţ p#t 'i "sur!te &n ter"eni c!ntit!ti*i. Se p#t utiliz! ,i st!n(!r(e c!lit!ti*e. Trebuie &ntreţesut in'luenţ! un#r '!ct#ri cu" !r 'i structurile (e re"uner!re% !r5itectur! p#stului% sc5e"ele (e (isp#nibiliz!re ,i supr!*e$5ere! sect#!rel#r pr#(ucti*e% pr#(ucti*e% pentru ! se !=un$e l! perspecti*e *erit!bile *erit!bile (e sc5i"b!re. Criteriile (e e*!lu!re p#t 'i #rient!te 'ie &n (irecţi! pers#n!litţii% 'ie &n ce! ! rezult!tel#r. !r% &n c!(rul 'iecrei! (intre !ceste (#u #rientri% e*!lu!t#rii trebuie &n c#ntinu!re s "s#!re8 per'#r"!nţ! in(i*i(u!l% lucru pe c!re &l p#t '!ce cu !=ut#rul unei! s!u "!i "ult#r sc!le (e n#t!re. Princip!lele *!ri!nte e-istente sunt (up cu" ur"e!z2 •
Scale de notae liniae sau 0a1ice , un(e e*!lu!t#rul !re &n '!ţ # list (e c!r!cteristici s!u #bli$!ţii !'erente p#stului ,i trebuie s bi'eze s!u s &ncercui!sc n#t! c#respunzt#!re (e pe # sc!l nu"eric% !l'!betic s!u !lt $en (e $r!(!ţie ele"ent!r. I!t c6te*! e-e"ple2
Iniţi!ti*
A
B
C
E
+E-celent Iniţi!ti*
1
9
?
+Ine-istent +Ine-istent
+Sczut Iniţi!ti*
K +Ri(ic!t
E-celent Bun 0e(ie Sl!b
Scale co!pota!entale sau be9a#ioiste , un(e e*!lu!t#rul !re &n '!ţ # list cu ele"entele c5eie !le p#stului% pentru c!re e-ist 'ie # serie (e n#ţiuni (e i(enti'ic!re% 'ie nu"!i '#r"ul!re! cel#r (#u tipuri e-tre"e (e c#"p#rt!"ent p#sibil. O !lt sc!l% re'erit#!re l! rel!ţiile cu clienţii% !r pute! prezent! # serie (e !titu(ini p#sibile '!ţ (e client% &ncep6n( (e l! ce! "!i bun , spre e-e"plu Se #cup &nt#t(e!un! (e clienţi &ntr)# "!nier p#litic#!s ,i e'icient8 ,i ter"in6n( cu ce! "!i pr#!st: Apr#!pe nep#litic#s '!ţ (e clienţi ,i t#t!l ine'icient8.
Set de e&ultateJobiecti#e i!puse) Rapoate libe edactate edactate , !(ic 'r ! 'i neces!r respect!re! unui tip!r i"pus% un(e e*!lu!t#rii rspun( l! &ntrebrile (in '#r"ul!rul (e e*!lu!re sub '#r"! unui "!teri!l (e tip eseu.
Sc!lele cel "!i (es utiliz!te &n pr!ctic sunt cele lini!re c5i!r (!c "et#(ele #rient!te spre rezult!te ,i cele sub '#r" (e r!p#!rte scrise &,i !u p!rtiz!nii l#r (ecl!r!ţi &n r6n(ul "!i "ult#r c#"p!nii. Un !lt tip (e !b#r(!re% pe c!re &nc nu l)!" "enţi#n!t (el#c% este auto(e#aluaea% un(e !n$!=!ţii &n c!uz 'ie re(!cte!z un r!p#rt !nu!l8 cu pri*ire l! !cti*it!te! (epus% 'ie rspun( l! &ntrebrile '#r"ul!te &ntr)un (#cu"ent (e e*!lu!re.
Inte#iul Inte#iul de e#aluae e#aluae este &nt6lnire! #'ici!l% '!ţ &n '!ţ% (intre (eţint#rul p#stului ,i "!n!$erul su% &n cursul crei! sunt (iscut!te (!tele (in '#r"ul!rul '#r"ul!rul (e e*!lu!re ,i &n ur"! crui! se i!u !nu"ite (ecizii i"p#rt!nte &n le$tur cu s!l!riul% pr#"#*!re! &n 'uncţie ,i instruire! pr#'esi#n!l / spre e-e"plu. u(ec6n( (up stu(iile !-!te pe c5estiune! e*!lurii% "!=#rit!te! "!n!$eril#r (etest #bli$!ţi! (e ! c#n(uce pr#ce(urile !nu!le (e e*!lu!re ! pers#n!lului pers#n!lului (in sub#r(ine. 0!nier! &n c!re "!n!$erul !b#r(e!z un inter*iu (e e*!lu!re *! 'i puternic in'luenţ!t (e *iziune! pr#prie !supr! sc#pului ur"rit prin inter*iu. Inter*iurile (e e*!lu!re p#t s ur"re!sc "!i "ulte sc#puri2 • • • • • • • •
s e*!lueze per'#r"!nţ! recent ! !n$!=!tului3 s (e'ine!sc i(ei (e &"buntţire ! !cti*itţii pe p#st3 s i(enti'ice pr#ble"ele ,is!u s e-!"ineze p#sibilele #c!zii !'erente p#stului3 s !"eli#reze c#"unic!re! &ntre superi#r ,i sub#r(#n!ţii sub#r(#n!ţii si3 s 'urnizeze !n$!=!tului 'ee(b!cQ &n le$tur cu per'#r"!nţ! s! pe p#st3 s !si$ure !r$u"ent!ţi! neces!r pentru re*izuire! s!l!riil#r3 s i(enti'ice p#tenţi!lul (e per'#r"!nţp#sibilitţil per'#r"!nţp#sibilitţilee (e pr#"#*!re s!u tr!ns'er3 s i(enti'ice neces!rul (e instruire ,i per'ecţi#n!re pr#'esi#n!l. pr#'esi#n!l.
E*i(ent% unele (intre sc#purile enu"er!te "!i sus presupun c! "!n!$erul ,i sub#r(#n!tul sub#r(#n!tul su s (iscu (iscute te &"pre &"preun un pr#bl pr#ble"e e"ele le c#"une c#"une%% celui celui e*!lu e*!lu!t !t "!i "u "ult lt (6n(u) (6n(u)i)s i)see s &nţele &nţele!$ !$ c e-ist e-ist p#sib p#sibil ilit itţi ţi (e &"bu &"bunt ntţi ţire re ! situ!ţ situ!ţiei iei.. Altele Altele%% &ns% &ns% presu presupun pun !ccent !ccentu!r u!re! e! (i'ere (i'erenţ nţei ei (e p#ziţ p#ziţii ii &ntre &ntre cei (#i% (#i% "! "!n!$ n!$eru erull !cţi# !cţi#n6n n6n(( &n c!lit! c!lit!te te (e reprez reprezent ent!nt !nt !l !cel#r !cel#r!! (in e,!l#n e,!l#nul ul super superi# i#r% r% c!re c!re tr!ns" tr!ns"ite ite spre spre tre!pt tre!pt!! (e =#s ! pir!"i(ei !precierile !precierile !cest#r!. Restul se &nc!(re!z un(e*! un(e*! &ntre !ceste (#u e-tre"e. e-tre"e. ?. PRE@TIREA PROHESIONAL A HUNCŢIONARILOR PUBLICI E'icienţ! ser*iciil#r publice (in !("inistr!ţi! (e st!t este (eter"in!t ,i (e c!lit!te! pers#n!lului. pers#n!lului. Un siste" !l !("inistr!ţiei !("inistr!ţiei publice% &nc!(r!t cu su'iciente resurse "!teri!le ,i 'in!n 'in!nci! ci!re% re% (!r cu 'uncţi 'uncţi#n! #n!ri ri nepre$ nepre$ti tiţi ţi pr#'es pr#'esi#n i#n!l !l ,i "!n!$e "!n!$eri! ri!l%l% nu #bţin #bţinee rezult!tele pr#puse. Cele "!i bune le$i !("inistr!ti*e nu (!u rezult!tele !,tept!te (!c nu sunt !plic!te &n intere interesul sul s#cie s#cietţ tţii ii (e ctre ctre 'uncţi 'uncţi#n #n!ri !ri bine bine pre$t pre$tiţi iţi pentru pentru ! (es', (es',ur ur!! !cti* !cti*it itţi ţi speci'ice.
Sunt situ!ţii &n c!re c#n(ucere! siste"ului !("inistr!ti* !("inistr!ti* &n R#"6ni! ne$li=e!z pre$tire! pr#'esi#n!l ,i "!n!$eri!l ! 'uncţi#n!ril#r 'uncţi#n!ril#r ,i "enţine un nu"r (e pers#n!l "ult "!i "!re (ec6t cel neces!r% &nl#cuin( c!lit!te! prin c!ntit!te. T#!te 'uncţiile publice s#licit pre$tire pr#'esi#n!l ,is!u &n (#"eniul "!n!$e"entului. "!n!$e"entului. Este Este neces! neces!r r # pre$t pre$tir iree speci! speci!l l pentru pentru e-erci e-ercit!r t!re! e! 'uncţ 'uncţiil iil#r #r publi publice% ce% &n *e(ere *e(ere!! '#l#sirii cun#,tinţel#r cun#,tinţel#r #bţinute &ntr)# !nu"it r!"ur ! !cti*itţii. Este neces!r s se !c#r(e !tenţie pre$tirii pr#'esi#n!le ! 'uncţi#n!ril#r% c!re e-ercit 'uncţii (e c#n(ucere% c6t ,i ! 'uncţi#n!ril#r 'uncţi#n!ril#r c!re #cup 'uncţii (e e-ecuţie. C#"petenţ! pr#'esi#n!l ,i ce! &n (#"eniul "!n!$e"entului "!n!$e"entului public sunt !bs#lut neces!re pentru #bţinere! e'icienţei l! ni*elul siste"ului !("inistr!ti* !("inistr!ti* prin pre*izi#n!re! c#respunz c#respunzt#! t#!re re ! e*#luţi e*#luţiil#r il#r *iit#!re *iit#!re%% #r$!niz!r #r$!niz!re! e! !cti*itţi !cti*itţii%i% $esti#n! $esti#n!re! re! resursel resursel#r% #r% "#ti*!re! !n$!=!ţil#r ,i c#ntr#lul "#(ului (e (es',ur!re ! pr#cesel#r. Huncţi#n!rul public cu 'uncţie (e c#n(ucere trebuie s (e*in un "!n!$er public. Ur"t#!rele c!te$#rii (e c#"petenţe !le 'uncţi#n!ril#r 'uncţi#n!ril#r publici sunt e-tre" (e i"p#rt!nte2 A. C#"petenţ! pr#'esi#n!l3 pr#'esi#n!l3 B. C#"petenţ! "!n!$eri!l3 C. C#"petenţ! p#litic3 . C#"petenţ! etic.
Co!pete Co!petenţa nţa este c!p!cit!te! unei pers#!ne (e ! re!liz!% &n "#( c#respunzt#r ,i cu e'icienţ "!-i"% s!rcinile c!re &i re*in. Per'#r"!nţ! este (epen(ent (e c#"petenţ i!r per'#r"!nţ! unui "!n!$er public in'luenţe!z in'luenţe!z per'#r"!nţ! per'#r"!nţ! instituţiei publice. publice. C!r!cteristicile "!n!$erului public sunt !tribute esenţi!le% pr#prii tutur#r 'uncţi#n!ril#r publici c!re (eţin 'uncţii (e c#n(ucere% in(i'erent (e pr#'esi! l#r (e b!z% speci'icul p#stului% respecti* respecti* n!tur! !cti*itţii !cti*itţii (es',ur!te &n siste"ul siste"ul !("inistr!ti*. !("inistr!ti*. Orice 'uncţi#n!r public trebuie s !ib # pre$tire $ener!l% speci'ic (#"eniului &n c!re lucre!z. Atin$ere! un#r per'#r"!nţe (e ctre 'uncţi#n!rii publici p#!te 'i rezult!tul unui pr#ces per"!nent c!re c#n(uce c#n(uce l! c#"petenţ pr#'esi#n!l. pr#'esi#n!l. Ace!st! se &"bin &n "#( !r"#ni#s cu c#"petenţ! "!n!$eri!l , respecti* c!p!cit!te! unui 'uncţi#n!r public (e ! c#n(uce un $rup (e pers#!ne% un (#"eniu (istinct% # instituţie public s!u un siste" siste" '#r"!t (in "!i "!i "ulte instituţii instituţii speci!liz!te.
Pentru 'uncţi#n!rii publici cu 'uncţii (e c#n(ucere% c!re trebuie s !cţi#neze c! "!n!$eri publici% sunt neces!re c6te*! c!r!cteristici esenţi!le in(i'erent (e pr#'esi! l#r (e b!z% ni*elul ier!r5ic pe c!re se situe!z% respecti* speci'icul !cti*itţii. C#"petenţ!% respecti* per'#r"!nţ!% "!rc5e!z "#"entul 'in!l !l unui pr#ces per"!nent (e pre$tire ,i per'ecţi#n!re ! pre$tirii 'uncţi#n!ril#r publici &n (#"eniul (e speci!lit!te ,i !l "!n!$e"entului% "!n!$e"entului% &n speci!l. J!l#!re! unui siste" !("inistr!ti* c#nst nu !t6t &n "i=l#!cele "!teri!le ,i 'in!nci!re (e c!re (ispune% c6t "!i !les &n p#tenţi!lul su u"!n3 re!liz!re! (eciziil#r p#litice% pr#$resul pr#$resul ec#n#"ic#)s#ci!l $ener!l (epin( (e 'uncţi#n!lit!te! 'uncţi#n!lit!te! siste"ului siste"ului !("inistr!ti*. !("inistr!ti*. 0ulti(i"ensi#n!lit!te! ,i c!r!cterul (e sintez !l "!n!$e"entului public (eter"in # speci!liz!re ! 'uncţi#n!ril#r publici pe p#sturi ,i 'uncţii publice , (eter"in6n( # pre$tire $ener!l (i*ersi'ic!t c!re se (ez*#lt prin r#t!ţi! pe p#sturi ,i 'uncţii ! 'uncţi#n!ril#r publici. Pre$tire! pers#n!lului pentru instituţiile instituţiile publice se re'er l!2 • • •
'uncţiile publice (e c#n(ucere (e ni*el superi#r3 'uncţiile publice (e speci!lit!te3 'uncţiile publice pentru c!re este neces!r (#!r pre$tire! "e(ie.
Este Este neces!r neces!r # pe0"tie !edie , (e b!z% pe c!re trebuie s # !ib #rice 'uncţi#n!r public% in(i'erent (e p#stul ,is!u 'uncţi! public pe c!re le #cup. L! !ce!st! se !(!u$ pe0"tiea de specialitate , &ntr)un (#"eniu (istinct ,i nu nu"!i pentru 'uncţi#n!rii pe0"ti "tiea ea $n do!en do!enii iile le !ana0 !ana0e! e!en entu tulu luii 2i publici cu 'uncţii (e c#n(ucere% pe0 psi9osociolo0iei) Se p#!te p#!te c#nsi( c#nsi(er! er! c pre$ pre$ti tire! re! 'uncţ 'uncţi#n i#n!ru !rulu luii publi publicc este este un pr#ces pr#ces c#"pl c#"plee- ,i c#ntinuu. C#"ple-it!te! rezult (in succesiune! treptel#r (e &n*ţ"6nt pe c!re un 'uncţi#n!r public trebuie s le p!rcur$ i!r c#ntinuit!te! (in pre#cup!re! pentru per'ecţi#n!re! c#ntinu c#ntinu.. Le$e! pri*in( pri*in( per'ecţi# per'ecţi#n!re! n!re! pre$tir pre$tirii ii pr#'esi# pr#'esi#n!le n!le c#nţine c#nţine c6te*! c6te*! 1o!e de pe1ecţionae a pe0"tiii po1esionale/ • •
•
•
instruire l! l#cul (e "unc sub c#ntr#lul (irect !l ,e'ului3 p!rticip!re! l! cursuri #r$!niz!te &n c!(rul instituţiei publice s!u &n !ltele precu" ,i &n centrele (e per'ecţi#n!re ! pre$tirii speci!l c#nstituite3 i"plic!re! &n pr#$r!"e pers#n!le (e per'ecţi#n!re% c!re presupun ,i *eri'ic!re! peri#(ic ! cun#,tinţel#r cun#,tinţel#r !si"il!te3 !si"il!te3 p!rticip!re! l! st!$ii (e pre$tire% respecti* speci!liz!re &n ţ!r ,i &n strint!te% &n instituţii instituţii (e &n*ţ"6nt superi#r% inclusi* p#stuni*ersit!r.
E-ist (#u "!niere (e ! pri*i e*#luţi! 'uncţi#n!ril#r publici2
• •
(i'erenţiere! 'uncţi#n!ril#r 'uncţi#n!ril#r publici &nc (e l! recrut!re! l#r &n c!(rul siste"ului3 !le$er !le$ere! e! 'uncţi 'uncţi#n #n!ri !ril# l#rr cu !nu"it !nu"itee !ptitu !ptitu(in (ini%i% cun#,t cun#,tin inţe ţe c5i!r c5i!r (!c (!c nu !u # pre$tire speci!l pentru pentru #cup!re! p#stului p#stului respecti*. respecti*.
4n ulti" ulti" inst!nţ inst!nţ c#nte!z c#nte!z rezult!tu rezult!tull !cti*itţ !cti*itţil#r il#r (es',ur (es',ur!te. !te. Acest! Acest! trebuie trebuie s 'ie 'un(!"entul pentru (eter"in!re! *enituril#r *enituril#r 'uncţi#n!ril#r 'uncţi#n!ril#r publici.
A* Pe0"tiea !edie Un in(i*i( cu pre$tire "e(ie nu *! pute! rez#l*! &n *iit#r pr#ble"ele c#"ple-e !prute% 'r # pre$tire speci'ic. N#ile tipuri (e te5n#l#$ii% te5n#l#$ii% c#"p!tibiliz!re! le$isl!ţiei r#"6ne,ti cu ce! eur#pe!n i"pun e'#rturi (e#sebite &n instruire! per"!nent. Ocup!re! (e ctre c!n(i(!ţii cu stu(ii superi#!re ! 'uncţiil#r pentru c!re este su'icient pre$tire! "e(ie (e speci!lit!te speci!lit!te !r &nse"n! # c5eltui!l c5eltui!l supli"ent!r (e resurse. resurse. Sunt situ!ţii &n c!re #cup!re! un#r p#sturi ,i 'uncţii publice% c!re necesit pre$tire superi#!r (e ctre pers#n!l cu stu(ii "e(ii (e speci!lit!te este # re!lit!te. Pre$tire! 'uncţi#n!ril#r (in !("inistr!ţie !("inistr!ţie se p#!te re!liz! &n2 • •
instituţiile instituţiile !("inistr!ti*e3 !("inistr!ti*e3 ,c#li !("inistr!ti*e. !("inistr!ti*e.
Huncţi#n!rii cu e-perienţ p#t c#ntribui l! pre$tire! tineril#r 'uncţi#n!ri ,i l! rez#l*!re! un#r situ!ţii c#"ple-e &"preun cu !ce,ti!.
2coli ad!inis ad!inistat tati#e i#e pentru Pe l6n$ l6n$ insti instituţ tuţiil iilee !("ini !("inistr str!ti !ti*e *e se "!i p#t p#t #r$!n #r$!niz! iz! 2coli '#r"!re! 'uncţi#n!ril#r cu pre$tire "e(ie. 2colii supe supei ioa oae e de pe0 pe0"t "ti iee ! 'uncţi 4n unele ţri s)!u cre!t 2col 'uncţi#n #n!ri !ril#r l#r pentru pentru !("inistr!ţie &n c!(rul institutel#r institutel#r !("inistr!ti*e. 4n cee! ce pri*e,te R#"6ni!% este util cre!re! un#r instituţii (e &n*ţ"6nt pentru '#r"!re! 'uncţi#n!ril#r publici publici cu pre$tire "e(ie% pentru c p#sturile p#sturile ,i 'uncţiile publice sunt #cup!te (e "ulte #ri (e #!"eni cu pre$tire "e(ie.
B* Pe0"tiea uni#esita" Recrut!re! 'uncţi#n!ril#r publici cu pre$tire uni*ersit!r se p#!te '!ce prin !tr!$ere!2 • •
un#r !bs#l*enţi (in &n*ţ"6ntul superi#r =uri(ic3 !tr!$ere! pers#n!lului (in &n*ţ"6ntul superi#r ec#n#"ic#)!("inistr!ti*. ec#n#"ic#)!("inistr!ti*.
4n*ţ"6ntul superi#r ec#n#"ic% prin speci!lizrile &n (#"eniile "!n!$e"entului public ,i !("inistr !("inistr!ţiei !ţiei%% !si$ur !si$ur # pre$tir pre$tiree $ener!l $ener!l c#respun c#respunzt#! zt#!re re n#il#r n#il#r pers#!ne pers#!ne c!re ur"e!z s),i (es',#!re !cti*it!te! &n siste"ul !("inistr!ţiei (e st!t.
C* Pe0"tiea postuni#esita" pe0"tie 2i pe1ecţionae po1esional" po1esional" ! pers#n!lului 4n R#"6ni! R#"6ni! e-ist e-ist un siste! de pe0"tie (in !("inistr!ţi! public l#c!l '#r"!t (in cursuri p#stuni*ersit!re. C!(rul =uri(ic este '#r"!t (in2 • • •
•
•
•
• •
•
•
C#nstituţi! C#nstituţi! R#"6niei3 C#(ul 0uncii !(#pt!t &n 9;;?3 Le$e! nr. 911 pri*in( per'ecţi#n!re! pre$tirii pr#'esi#n!le +!rt. 1 Buletinul O'ici!l nr. ?113 :#tr6re! @u*ernului nr. K1 pri*in( utiliz!re! '#n(uril#r (e c#ntr!p!rti( $ener!te (e !=ut#!rele !c#r(!te R#"6niei (e Uniune! Eur#pe!n +pct. <. 1 (in Ane-% 0. O. nr. ?1<13 ?1<13 Le$e! Le$e! &n*ţ &n*ţ"6n "6ntu tului lui nr. 1 1K K +C!p. +C!p. IJ E(uc!ţ E(uc!ţi! i! per"!n per"!nent ent 0.O. 0.O. nr. 1<1K3 :.@. nr. K91K pri*in( #r$!niz!re! Xc#lii N!ţi#n!le (e Stu(ii P#litice ,i A("inistr!ti*e% A("inistr!ti*e% 0.O. nr. 1<<1K3 Le$e! A("inistr!ţiei Publice L#c!le nr. <113 Or(inul Or(inul 0inister 0inisterului ului Hin!nţel# Hin!nţel#rr nr. 1? 1?1 1K K pentru pentru !pr#b!re! !pr#b!re! cl!si'ic!ţ cl!si'ic!ţiei iei in(ic!t#ril#r in(ic!t#ril#r pri*in( 'in!nţele 'in!nţele publice. 0#nit#rul O'ici!l O'ici!l nr. 1K91<3 :.@. nr. 1?911< pentru "#(i'ic!re! ,i c#"plet!re! :.@. nr. K91K. 0. O'ici!l. nr. ???1<3 ???1<3 Le$e! nr. 11 pri*in( st!tutul 'uncţi#n!ril#r publici.
4n c!(rul Pr#$r!"ului P5!re)ELO@% pentru !("inistr!ţi! public l#c!l (in R#"6ni!% ! '#st c#nceput siste!ul de pe0"tie 2i pe1ecţionae po1esional" a epe&entanţilo ale2i 2i a 1uncţionailo din ad!inistaţia public" local" . Pr#$r!"ul (erul!t &n peri#!(! 1?)1 s)! (es',ur!t sub c#n(ucere! unui C#"itet (e C##r( C##r(#n! #n!re re '#r"! '#r"!tt (in (in reprez reprezent ent!nţ !nţii !i cel#r cel#r trei trei #r$!ni #r$!niz!ţ z!ţii ii ne$u* ne$u*ern ern!"e !"ent nt!le !le !le !ut#ritţil#r !ut#ritţil#r !("inistr!ţiei publice l#c!le +As#ci!ţi! Pre,e(inţil#r C#nsiliil#r C#nsiliil#r u(eţene (in R#"6ni!% He(er!ţi! 0unicipiil#r (in R#"6ni! ,i He(er!ţi! Or!,el#r (in R#"6ni!% !i P!rl!"entului ,i !i un#r "inistere ,i (ep!rt!"ente !le @u*ernului +ep!rt!"entul pentru A("inistr!ţie Public L#c!l% ep!rt!"entul pentru Inte$r!re Eur#pe!n ,i C#nsiliul pentru C##r(#n!re% C##r(#n!re% Str!te$ie ,i Re'#r" Re'#r" Ec#n#"ic. S)! cre!t # reţe! n!ţi#n!l (e centre terit#ri!le% !*6n( pers#n!lit!te =uri(ic% cu 'in!nţ!re (in *enituri e-tr!bu$et!re% !'l!te sub !ut#rit!te! !("inistr!ţiei publice l#c!le. Centrele terit#ri!le #r$!niz!te pe principiul !ut#n#"iei l#c!le sunt spri=inite &n !cti*it!te! l#r nu"!i (in punct (e *e(ere (i(!ctic ,i "et#(#l#$ic (e ctre ep!rt!"entul pentru
A("inistr!ţie Public L#c!l ,i "inisterul (e res#rt% prin Xc#!l! N!ţi#n!l (e Stu(ii P#litice P#litice ,i A("inist A("inistr!ti r!ti*e% *e% prin !*iz!re! re$ul!"en re$ul!"entel# tel#rr (e #r$!niz!r #r$!niz!ree ,i 'uncţi# 'uncţi#n!re n!re pr#puse ,i !pr#b!te (e c#nsiliile c#nsiliile (e !("inistr!ţie !le !cest#r!% precu" ,i &n #r$!niz!re!% !pr#b!re! ,i (es',ur!re! pr#$r!"el#r (e pre$tire. ep!rt!"entul (e A("inistr!ţie Public L#c!l spri=in centrele ,i prin inter"e(iere! inclu( inclu(eri eriii !cest# !cest#r! r! &n programe de asistenţă te!nică intern!ţi#n!l% !*6n( c! speci'ic re'#r"! &n !("inistr!ţi! public l#c!l% i!r c! p!rtener @u*ernul R#"6niei% precu" ,i (e aliniere ! l#r l! Reţe!u! Eur#pe!n ! Or$!niz!ţiil#r (e H#r"!re% c!re 'uncţi#ne!z pe l6n$ C#nsiliul Eur#pei +E.N.T.O.C.E.. L! pr#$r!"ele (e per'ecţi#n!re #r$!niz!te (e Xc#!l! N!ţi#n!l (e Stu(ii p#litice ,i !("inistr!ţie p!rticip2 • •
•
•
•
• •
•
pre'ecţii ,i subpre'ecţii3 subpre'ecţii3 (irect#rii $ener!li% (irect#rii !(=uncţii !i !cest#r! (in "inistere ,i (in celel!lte #r$!ne centr!le (e speci!lit!te !le !("inistr!ţiei publice% precu" ,i c#nsilierii "ini,tril#r3 ,e'ii ,e'ii (e ser*ic ser*icii ii ,i bir#ur bir#urii (in (in "inis "inister teree ,i (in (in celel! celel!lt ltee #r$!n #r$!nee centr! centr!le le (e speci!lit!te !le !("inistr!ţiei !("inistr!ţiei publice3 ,e'ii ,e'ii ser*i ser*icii ciil# l#rr publi publice ce (escen (escentr! tr!liz liz!te !te !le "ini "iniste sterel rel#r #r ,i cel#rl cel#rl!lt !ltee #r$!ne #r$!ne centr!le (e speci!lit!te !le !("inistr!ţiei publice publice ,i !(=uncţii !cest#r!3 (irect#rii $ener!li !i pre'ecturil#r ,i celel!lte c!te$#rii (e pers#n!l (in !p!r!tul te5nic (e speci!lit!te !l pre'ecturil#r3 pre'ecturil#r3 secret!rii C#nsiliil#r =u(eţene ,i cei !i C#nsiliil#r C#nsiliil#r l#c!le "unicip!le ,i #r,ene,ti3 pers#n!lul c!re e-ercit !tribuţiile st!tului &n (#"eniile strii ci*ile% !ut#ritţile !ut#ritţile tutel!re ,i #cr#tirii "in#ril#r3 !lte !lte c!te$# c!te$#ri riii (e 'uncţi 'uncţi#n #n!ri !ri pub publi lici% ci% l! s#li s#licit cit!re !re!! bene'i bene'ici! ci!ril ril#r% #r% &n li"it li"it!! p#sibilitţil#r p#sibilitţil#r (e instruire. instruire.
E-tin(ere! !cestei '#r"e (e pre$tire !r !(uce nu"!i bene'icii instituţiil#r publice ,i nu &n ulti"ul r6n( "e"bril#r c#"unitţil#r c#"unitţil#r l#c!le.
CAPITOLUL I5 6ANA-E6ENTUL STRES(ULUI 1. EHINIŢIA STRES)ULUI Re$ul! (e !ur ! c#nte"p#r!neitţii #cci(ent!le / 7Ti"e is "#neM8 / prese!z #"ul zilel#r n#!stre l! # c#ntinu 7'u$8 (up succes% (up &n(eplinire! c6t "!i "ult#r #biecti*e &ntr)# peri#!( c6t "!i scurt. Hiin( # resurs li"it!t% e! ! '#st tr!t!t c! #rice !lt resurs li"it!t (esc#perit (e #" (e)! lun$ul ist#riei / ! &nceput s 'ie e-pl#!t!t l! "!-i". Tensiune! !ce!st! c#ntinu l! c!re sunt supuse pers#!nele c!re lucre!z% precu" ,i !lţi '!ct#ri ce *#r 'i (iscut!ţi &n c#ntinu!re% ( n!,tere 'en#"enului $ener!liz!t !l stresului.
e !cee! (in ce &n ce "!i "ulţi !n$!=!t#ri &ncep s !c#r(e # !tenţie "!i "!re (ec6t &n trecut trecut e'ecte e'ectel# l#rr pr#(u pr#(use se (e stres stres !supr !supr!! pers# pers#n!l n!lulu uluii l#r. l#r. Ce este este stresu stresul l Ce! "!i p#tri*it (e'iniţie (e'iniţie !r sun! c!" !,!2 eacţiile ad#ese' $n plan psi9ic 2i 1i&iolo0ic' pe cae le ae o pesoan" atunci c:nd nu este capabil" s" 1ac" 1aţ" solicit"ilo la cae este supus". Stres)ul este (ecl!n,!t "!i puţin (e pr#ble"ele e-terne cu c!re ne c#n'runt"% c6t (e "#( "#(ul ul &n c!re '!ce" '!ţ +s!u nu reu,i" s '!ce" '!ţ !cest#r pr#ble"e. pr#ble"e. Ast'el% Ast'el% "!=#rit!te! #!"enil#r se c#n'runt cu # "!re (i*ersit!te (e '!ct#ri (e presiune &n cursul &ntre$ii l#r e-istenţe% i!r (espre unii s)!r pute! spune c sunt sti"ul!ţi ,i (!u "!-i"u" (e r!n(!"ent (#!r c6n( se !'l sub tensiune8% "!i !les l! ser*iciu. !r% (in "#"entul &n c!re &ncet" s '!ce" '!ţ &n "#( !(ec*!t tensiunii% si"pt#"ele (e stres *#r &ncepe s),i '!c !p!riţi!. 9. SI0PTO0ELE STRES)ULUI Si"pt#"ele i!ediate (e stres se p#t "!ni'est! sub '#r" (e2 in(i$estie% !"eţeli. (ureri (e c!p% (ureri (e sp!te% pier(ere! p#'tei (e "6nc!re% ins#"nii ,i irit!bilit!te sp#rit. ?n ti!p , printre si"pt#"e se p#t nu"r!2 b#li !le siste"ului c!r(i#*!scul!r% ulcer $!stric% (epresii ner*#!se ,i !lte &"b#ln*iri &"b#ln*iri $r!*e. ?. HACTORI E STRES 4ntr)un !"plu stu(iu cu pri*ire l! stres% (es',ur!t &n !nii 1<; +:#l"es ,i R!licQ% "!=#rit!te! e*eni"entel#r (e *i!ţ puse &n le$tur cu p#sibil! !p!riţie ! stres)ului +(e e-e"plu2 (ecesul s#ţuluis#ţiei% (i*#rţul% "#!rte! unei ru(e !pr#pi!te% !cci(ente s!u b#li !le pers#!nei &n c!uz% pier(ere! l#cului (e "unc% pensi#n!re!% sc5i"b!re! situ!ţiei e+istenţei ţei casnice casnice 2i sociale sociale , ,i nu l! ser* 'in! 'in!nc nci! i!re re etc. etc. !u l#c l#c &n c!(r c!(rul ul e+isten ser*ic iciu iu.. Per'#r"!nţ! pr#'esi#n!l *! 'i% (up t#!te pr#b!bilitţile% in'luenţ!t ne$!ti* (e e-istenţ! c!snic ,i s#ci!l. Stresul reprezint # re!cţie pers#n!l ,i subiecti* l! tensiune% (eci (epin(e (e percepţi! 'iecrui in(i*i(% !t6t !supr! (i"ensiunii pr#ble"ei cu c!re se c#n'runt% c6t ,i ! c!p!citţii pers#n!le (e !)i '!ce '!ţ. Un !lt '!ct#r (e stres l! ser*iciu &l c#nstituie "#(ul &n c!re in(i*izii percep p#sibilele rezult!te !le !cti*itţil#r l#r pr#'esi#n!le% "!i !les (in punct (e *e(ere !l reu,itei s!u nereu, nereu,ite iteii rel!ti rel!ti*e. *e. 4n c!zul c!zul &n c!re c!re rezul rezult!t t!tele ele sunt sunt c#nsi( c#nsi(er! er!te te !t6t !t6t incer incerte% te% c6t ,i i"p#rt!nt i"p#rt!ntee +spre +spre e-e"plu% e-e"plu% se"n!re! se"n!re! unui c#ntr!ct i"p#rt!n i"p#rt!nt%t% el!b#r!re el!b#r!re!! unu unuii r!p#rt r!p#rt cruci!l% s!u pur ,i si"plu !bilit!te! (e !)i '!ce pe pl!c ,e'ului (irect8% e-ist "ult "!i "ulte ,!nse (e !p!riţie ! stresului. . :RŢUIREA LA LOCUL E 0UNC :rţuire! !'ecte!z (reptul 'iecrui! (intre n#i (e ! ni se respect! (e"nit!te! pers#n!l l! l#cul (e "unc. C6n( c#le$ii% s!u superi#rii% ne supun l! presiuni e-!$er!te c!re &n "#( e*i(ent ne pr#*#!c # st!re (e (isc#n'#rt psi5ic% psi5ic% !tunci% l! pri"! *e(ere% s)!r pute! spune c !*e" (e ! '!ce cu un c!z (e 5rţuire. I!t (e'iniţi! '#r"ul!t (e C#"isi! Eur#pe!n% &n c!(rul Rec#"!n(rii cu pri*ire 1! pr#te=!re! (e"nitţii 'e"eil#r ,i brb!ţil#r &n "e(iul pr#'esi#n!l +n#ie"brie +n#ie"brie 11 11 st!bile,te2
7... St!tele "e"bre trebuie s i! "suri c#ncrete pentru ! institui re$ul! c#n'#r" crei! #rice c#"p#rt!"ent (e n!tur se-u!l s!u b!z!t pe !p!rtenenţ! l! un !nu"it se-% c!re !'ecte!z (e"nit!te! 'e"eil#r ,i brb!ţil#r l! l#cul (e "unc% inclusi* c#"p#rt!"entul superi#ril#r superi#ril#r ,i !l c#le$il#r (e ser*iciu% este in!ccept!bil% (!c2 •
•
•
pers#!n! *iz!t c#nsi(er c respecti*ul c#"p#rt!"ent c#"p#rt!"ent este ne(#rit% =i$nit#r ,i (ep,e,te li"itele rez#n!bilului3 rez#n!bilului3 respin$ere! (e ctre pers#!n! *iz!t ! c#"p#rt!"entului respecti*% s!u !ccept!re! lui (e ctre pers#!n! *iz!t... este utiliz!t &n "#( e-plicit c! "#ti* !l unei (ecizii ce !'ecte !'ecte!z !z p#sibi p#sibilit lit!te !te!! pers#! pers#!nei nei respec respecti ti*e *e (e ! !*e! !*e! !cces !cces l! pre$ pre$ti tire re pr#'esi#n!l... pr#'esi#n!l... &nc!(r!re &n "unc... pr#"#*!re% s!u c! "#ti* pentru #rice !lt $en (e (ecizie (e ser*iciu3 cree!z un "e(iu pr#'esi#n!l in5ib!nt% in5ib!nt% #stil s!u u"ilit#r pentru pers#!n! *iz!t (e c#"p#rt!"entul c#"p#rt!"entul respecti*.
Atenţi! ce! "!i "!re ! '#st !c#r(!t 5rţuirii (e n!tur se-u!l% pe c!re 'e"eile / &n princip!l% (!r nu &n e-clusi*it!te e-clusi*it!te / # su'er (in p!rte! brb!ţil#r. :rţuire! se p#!te &ns (ecl (ecl!n !n,! ,! ,i (in (in c!uz c!uz!! pre= pre=u( u(ec ecţi ţil# l#rr r!si r!si!l !lee s!u s!u reli reli$i $i#! #!se se%% ! !p!r !p!rte tene nenţ nţei ei s!u s!u ne!p!rtenenţei l! un !nu"it sin(ic!t% precu" ,i (in c!uz! !titu(inil#r "!ni'est!te '!ţ (e tineri% pers#!ne 5!n(ic!p!te s!u "e"bri !i !lt#r $rupuri "in#rit!re. "in#rit!re. Pentru !n$!=!t#rii c!re nu i!u "suri &"p#tri*! c!zuril#r (e 5rţuire% c#nsecinţele sunt (e (#u tipuri 2 •
•
sunt p!sibili (e ! rspun(e &n '!ţ! unui tribun!l (e "unc +(e e-e"plu% &n b!z! le$il#r pri*it#!re l! (iscri"in!re! se-u!l ,i l! rel!ţiile &ntre r!se s!u ! unei inst! inst!nţe nţe ci*il ci*ilee +(e e-e"p e-e"plu lu%% pentru pentru &ncl &nclc!r c!re! e! #bli$! #bli$!ţii ţiil#r l#r c#ntr! c#ntr!ctu ctu!le !le% % i!r c#sturile un#r !st'el (e pr#ce(uri p#t 'i (estul (e ri(ic!te3 &n !l (#ile! r6n(% e-ist t#!te ,!nsele c! per'#r"!nţ! pr#'esi#n!l ! #r$!niz!ţiei l#r s !ib (e su'erit% (in c!uz! tensiunil#r interne% ! 'luctu!ţiei "rite (e pers#n!l% ! cre,terii !bsenteis"ului !bsenteis"ului ,i ! unui "#r!l sczut &n pl!n $ener!l.
An$!=!t#rul p#!te lu! ur"t#!rele "suri2 el!b#r el!b#r!re !re!! ,i publi public!r c!re! e! unei unei (ecl!r (ecl!r!ţi !ţiii cl!re cl!re (e p#liti p#litic c &n pri*in pri*inţ! ţ! !ceste !cesteii c5estiuni% c!re s cuprin( e-e"ple (e'init#rii !le n#ţiunii (e 5rţuire ,i !le e'ectel#r !cestei!% s cl!ri'ice n#r"ele (e c#"p#rt!"ent pe c!re !n$!=!ţi trebuie s le respecte% precu" ,i pen!lizrile pre*zute pentru &nclc!re! l#r3 !si$ !si$ur ur!r !re! e! unui unui sist siste" e" c#re c#resp spun unzt zt#r #r ,i 'unc 'uncţi ţi#n #n!l !l (e c#"u c#"uni nic! c!re re%% prin prin inter"e(iul crui! !n$!=!ţii s p#!t recl!"! &n "#( c#n'i(enţi!l #rice c!z (e 5rţuire3 !si$ !si$ur ur!r !re! e! unui unui sist siste" e" 'unc 'uncţi ţi#n #n!l !l (e " "su suri ri (isc (iscip ipli lin! n!re re !(ec* !(ec*!t !te% e% prin prin inter"e(iul crui! c#ntr!*enienţii s p#!t 'i tr!t!ţi 'er"% (!r c#rect3 !si$ur!re! c#n(iţiil#r neces!re pentru c! !cuz!ţiile (e 5rţuire s 'ie !nc5et!te ,i rez#l*!te 'r &nt6rziere3 !si$ur!re! un#r ser*icii c#respunzt#!re (e c#nsiliere% !t6t pentru recl!"!nţi% c6t ,i pentru cei !cuz!ţi (e 5rţuire3 •
•
•
•
•
•
p#pul!riz!re! p#pul!riz!re! &n cel "!i &n!lt $r!( ! (ezi(er!tel#r #r$!niz!ţiei% #r$!niz!ţiei% pri*it#r l! c!zurile (e 5rţuire &ntre !n$!=!ţi.
K. INICATORII E STRES &n CARUL OR@ANIZAŢIEI Stresul p#!te c#n(uce l!3 • • • • •
ni*eluri ri(ic!te (e &"b#ln*ire &"b#ln*ire ,i !bsenteis"3 sc(ere! pr#(ucti*itţii ,i inc!p!cit!te! (e !tin$ere ! #biecti*el#r i"puse3 cre,tere! r!tei !cci(entel#r ,i ! celei (e er#!re3 nu"r crescut (e c#n'1icte interne &ntre !n$!=!ţi3 r!t e-!$er!t ! 'luctu!ţiei (e pers#n!l.
C#sturile pr#*#c!te #r$!niz!ţiei !r pute! 'i subst!nţi!le% (eci c#n(ucere! superi#!r !re t#t interesul s i"ple"enteze "suri (estin!te s re(uc ni*elul (e stres% pentru c! #r$!niz!ţi! &n &ntre$ul ei s 'uncţi#neze c#respunzt#r. c#respunzt#r. 0surile pe c!re c#n(ucere! le p#!te lu! pentru ! re(uce stresul &n r6n(urile '#rţei (e "unc% !r pute! 'ie &"prţite &n (#u "!ri c!te$#rii2 A. "suri (e pre*enire ! stresului3 B. "suri (e re(ucere ! stresului. Pri"ele !u c! sc#p eli"in!re! p#tenţi!lului (e situ!ţii stres!nte% &n ti"p ce ulti"ele &nce!rc s "enţin stresul &ntre li"ite rez#n!bile% !tunci c6n( se c#nst!t !p!riţi! lui. A"bele c!te$#rii (e "suri sunt puse &n pr!ctic "!i (e$r!b l! ni*el #r$!niz!ţi#n!l (ec6t in(i*i(u!l. in(i*i(u!l.
A * Pe#eniea stesului de c"te o0ani&aţie Pre*enire! stresului este $reu (e !tins% pentru #rice #r$!niz!ţie snt#!s ,i !cti*. E-ist &ns unele "suri ce p#t 'i lu!te pentru ! 'urniz! !n$!=!ţil#r sti"ulentele neces!re% 'r ! pr#*#c! # !cu"ul!re !cu"ul!re cr#nic (e stres. I!t c6te*! e-e"ple2 e-e"ple2 •
•
• • •
(e'inire! p#sturil#r &ntr)# "!nier c!re s per"it un $r!( "!-i" (e e-ercit!re ! c#"p c#"pet eten enţe ţel# l#rr ,i (isc (iscer ern n"6 "6nt ntul ului ui pr#p pr#pri riuu (e ctr ctree (eţi (eţin nt# t#ru rull p#st p#stul ului ui%% inc#rp#r6n( s!rcini su'icient (e *!ri!te ,i (e (i'icile pentru !)i "enţine interesul tre!z3 c#ncepere! !cti*itţii !st'el &nc6t (eţint#rul p#stului s !ib un !nu"it $r!( (e resp#ns!bilit!te% resp#ns!bilit!te% #'erin(u)i)se su'icient !ut#rit!te ,i per"iţ6n(u)i)se s i! p!rte l! (eciziile c!re &i in'luenţe!z !cti*it!te!3 &ncur!=!re! c!(rel#r superi#!re &n ! !(#pt! stiluri p!rticip!ti*e (e c#n(ucere3 &ncur!=!re! spiritului (e ec5ip3 &ncur!=!re! c#"unicrii între (ep!rt!"ente)sect#!re% precu" ,i pe *ertic!l% (e)! lun$ lun$ul ul l!nţ l!nţul ului ui ier! ier!r5 r5ic ic "! "!n! n!$e $eri ri!l !l%% prec precu" u" ,i !si$ !si$ur ur!r !re! e! unui unui 'ee( 'ee(b! b!cQ cQ
•
•
c#nstructi* ctre 'iec!re in(i*i( +pri*in( rezult!tele "uncii% e*!lu!re! (e pers#n!l etc.3 (ele$!re! !ut#ritţii (e (ecizie &n !,! 'el &nc6t l! 'iec!re ni*el !l #r$!niz!ţiei #!"enii s p#!t lu! p!rte l! (eciziile c!re le in'1uenţe!z "unc! ,i p#sibilitţile (e pr#"#*!re3 (ez*#lt!re! unei culturi #r$!niz!ţi#n!1e &n c!re !titu(ine! '!ţ (e !n$!=!ţi este un! p#ziti*%
B* 6"sui de educee a stesului • • •
• •
re(ucere! nu"rului (e sc5i"bri i"puse 'iecrui in(i*i( s!u 'iecrei ec5ipe3 li"it!re! c#"ple-itţii pr#ce(ur!le ,i (e !lt n!tur &n e-ecut!re! s!rcinil#r3 !si$ur!re! p#sibilitţii c! !n$!=!ţii s),i p#!t e-pri"! #piniile &n '!ţ! cui*! / ,e'% c#le$i% c#nsilieri c!li'ic!ţi3 !si$ur!re! (e '!cilitţi s#ci!le ,i sp#rti*e3 !si$ur!re! (e '!cilitţi "!teri!le% cu" !r 'i "!s! l! c!ntin ,i $rupuri s!nit!re !(ec*!te.
<. SERJICII E CONSILIERE PE PROBLE0E E STRES
Consilieea la locul de !unc" este situaţia $n cae o pesoan" utili&ea&" un set de !etode sau co!petenţe pentu a a%uta alt" pesoan" s"(2i 0:ndeasc" o0ani&at 2i s"( 2i asu!e esponsabili esponsabilitatea tatea popiilo popiilo deci&ii' deci&ii' indi1eent dac" este #oba de 9ot":i 9ot":i pi#itoae la #iaţa po1esional" sau la cea pi#at") 4n "ulte c!zuri% (e,i sunt sincer bine intenţi#n!ţi ,i &nţele$t#ri% c#le$ii (e "unc p#t '!ce% 'r s),i (e! se!"!% re"!rci s!u su$estii ne!*enite pentru pers#!n! !'1!t sub stres. in "#"ent ce "!=#rit!te! "!n!$eril#r nu p#se( nici t!lent% nici pre$tire speci!l &n "!terie (e c#nsiliere% t#t ce se p#!te cere (e l! ei &n !ce!st pri*inţ !r 'i c!p!cit!te! (e !) ,i (! se!"! (!c un !n$!=!t !re s!u nu ne*#ie (e c#nsiliere. Hiec!re in(i*i( (eţine p#tenţi!lul (e !),i (ep,i pr#priile pr#ble"e% c#nsiliere! (6n(u)i p#sibilit!te! p#sibilit!te! (e !),i (esc#peri rezer*ele interi#!re% (e ! i(enti'ic! #c!ziile e-teri#!re ,i (e ! le utiliz! pe !"6n(#u pentru ! (ep,i cu succes situ!ţiile $ener!t#!re (e stres. C#nsiliere! reprezint un pr#ces &n c!re c#nsilierul &l !=ut pe clientul su2 • • •
s" identi1ice poble!a s" ad!it" cae a 1i e&ol#aea ideal" sau de pe1eat s" ia $n consideae !odalit"ţile pin cae s(a putea eali&a e&ultatele doite)
Or$!niz!ţiile c!re !si$ur ser*icii (e c#nsiliere pentru !n$!=!ţii l#r # p#t '!ce l! ni*el intern% intern% prin utiliz!re! utiliz!re! pr#priil pr#priil#r #r c#nsilier c#nsilierii c!li'ic!ţi c!li'ic!ţi%% s!u p#t !pel! l! ser*iciil ser*iciilee unei #r$!niz!ţii (e c#nsult!nţ (in e-teri#r. Un! (in "et#(ele c!re se b!ze!z pe !sistenţ e-tern e-tern este este Pr#$r! Pr#$r!"u "ull (e Asiste Asistenţ nţ pentru pentru An$ An$!=! !=!ţi% ţi% &n c!(rul c!(rul crui crui!! !n$!=! !n$!=!t#r t#rul ul
c#ntr!cte! c#ntr!cte!z z # 'ir" 'ir" speci!liz! speci!liz!t t &n ser*icii (e c#nsilier c#nsiliere% e% c!re s 'urnizeze 'urnizeze !sistenţ !sistenţ (e !cest tip pentru pers#n!lul !n$!=!t. C!r!cterul c#n'i(enţi!l !l (iscuţiil#r cu clienţii este $!r!nt!t &n #rice &"pre=ur!re / #r$!niz!ţiei c!re ! c#ntr!ct!t ser*iciile (e c#nsiliere nu i se c#"unic (ec6t nu"rul (e !peluri pri"ite% tipul pr#ble"el#r ri(ic!te ri(ic!te ,i !lte in'#r"!ţii (e n!tur $ener!l c!re nu (uc &n nici un "#( l! i(enti'ic!re! pers#!nel#r &n c!uz. An$!=!t#rii !si$ur un !se"ene! ser*iciu pentru c2 •
•
•
!tunci c6n( !n$!=!ţii sunt ne'ericiţi% nelini,tiţi s!u '#!rte stres!ţi% nu *#r 'i c!p!bili s (e! un r!n(!"ent ri(ic!t l! l#cul (e "unc% plus c s)!r pute! s),i i! "!i "ulte c#nce(ii "e(ic!le ,i c5i!r s),i sc5i"be ser*iciul3 este &n interesul (irect !l #r$!niz!ţiei s pre*in # !st'el (e utiliz!re neec#n#"ic ! resursel#r u"!ne (e c!re (ispune3 !si$ !si$ur ur!r !re! e! un#r un#r ser* ser*ic icii ii c!li c!li'i 'ic!t c!tee (e c#ns c#nsil ilie iere re p#!t p#!tee repr reprez ezen ent! t! un! un! (in (in "#(!litţile (e susţinere ! per'#r"!nţei !n$!=!ţil#r% (e re!liz!re ! #biecti*el#r ec#n#"ice.
. BUNSTAREA LA LOCUL E 0UNC Pr#tecţi! bunstrii este &n $ener!l !c#perit prin le$isl!ţi! cu pri*ire l! pr#tecţi! "uncii ,i ! sntţii. Ast'el% c5estiuni cu" !r 'i !si$ur!re! '!cilitţil#r (e i$ien pers#n!l +t#!let% (u,uri etc.% (e #(i5n% (e ser*ire ! "esei% (e !c#r(!re ! pri"ului !=ut#r ,i !,! "!i (ep!rt (ep!rte% e% sunt sunt !c#per !c#perite ite prin prin pre*e( pre*e(eri eri le$!le le$!le.. 4n sensul sensul !si$u !si$urr rrii ii 'in!nc 'in!nci!r i!re% e% bunst!re! este !c#perit prin siste"ul (e re"uner!re ,i s!l!riz!re. Ast'el% pensiile% pl!t! c#nce(iil#r (e b#!l% !si$urrile (e snt!te ,i !ltele !se"ene!% sunt 'urniz!te c! p!rte ! retribuţiei t#t!le ! !n$!=!ţil#r. Pr#tecţi! bunstrii !n$!=!ţil#r se "!ni'est &n2 • • • •
ca&ui de deces an0a%aţi #:stnici 2i pensionai poble!e de se#iciu poble!e 1a!iliale)
E-ist ,i bene'icii #'erite pur (ezinteres!t ,i *#lunt!r% cu" !r 'i !si$ur!re! $r!tuit ! c#ntr#lului c#ntr#lului st#"!t#l#$ic (e rutin% ! c#ntr#!lel#r c#ntr#!lel#r peri#(ice ,i ! ser*iciil#r (e c#!'#r. Ser*iciile (e pr#tecţie ! bunstrii (e $rup sunt% (e #bicei% sub '#r"! !ccesului l! c!ntin% l! cluburi sp#rti*e s!u cluburi s#ci!le% precu" ,i #r$!niz!re! (e !cti*itţi !()5#c% cu" !r 'i petrecerile (e Crciun +pentru pensi#n!ri% pentru c#piii !n$!=!ţil#r etc.. 4n cee! cee! ce pri*e, pri*e,te te pr#tec pr#tecţi! ţi! "u "unci ncii%i% ! snt sntţi ţiii ,i buns bunstr trii ii !n$!=! !n$!=!ţi ţil#r l#r &n "e(iul "e(iul pr#'esi#n!l% "!=#rit!te! re$ulil#r ele"ent!re sunt stipul!te printr)# '#r" s!u !lt! (e re$le"entri le$!le. Este i"p#rt!nt s se recun#!sc '!ptul c #bli$!ţiile (ecur$6n( (in
le$e nu i"pun% (e #bicei% (ec6t respect!re! un#r st!n(!r(e "ini"!le. Or$!niz!ţiile c!re sunt pre#cup!te (e bunst!re! pr#priil#r !n$!=!ţi *#r !ccept! s !plice ,i spiritul le$ii% nu nu"!i liter! ei% &n "!terie (e e-i$enţe pri*it#!re pri*it#!re l! pr#tecţi! "uncii ,i ! sntţii.
CAPITOLUL 5 6ANA-E6ENTUL TI6PULUI 1. INTROUCERE
con2tienti&ea&" la oa actual" $n Ro!:nia 1aptul c ti"pul este # Sunt puţini cei cae con2tienti&ea&" resurs strict li"it!t ,i% (e,i &n "ulte l#curi se lucre!z sub presiune! (e!()line)uril#r% c#nst!t lips! $ener!l ! unei #r$!nizri cu !(e*r!t e'iciente ,i ! unei &nţele$eri re!le ! *!l#rii ti"pului. Jin! princip!l ! !cestei stri (e '!pt !p!rţine% &n pri"ul r6n(% culturii speci'ic c#"uniste (e c!re r#"6nii nu !u !puc!t &nc s se (eb!r!seze. Ti"pul trece% le!'! "er$e8% (!c # pr#ble" nu se rez#l* (e l! sine% !tunci nici nu "!i "erit rez#l*!t8% p!uzele lun$i ,i (ese% c5ei! "!ril#r succese8% i!t nu"!i c6te*! (intre principiile8 in*#c!te !(ese#ri (e r#"6ni &n le$tur cu "unc! pe c!re # (epun &n c!(rul unei instituţii. !c "!i !(u$" ,i $re!u! "#,tenire8 ! siste"ului bir#cr!tic +c!re nu ! '#st &nc ,i nu *! 'i cur6n( &n'r6nt ,i (i'icult!te! cu c!re n#ile te5n#l#$ii sunt intr#(use intr#(use "!i !les &n &ntreprin(erile (e st!t% ne pute" (! se!"! (e un(e (ecur$ pier(erile i"ense (e ti"p ,i% i"plicit% cele 'in!nci!re% &n instituţiile instituţiile r#"6ne,ti. Ap!rent% lucrurile p!r s se "i,te "!i bine &n c!(rul 'ir"el#r p!rticul!re% un(e sunt st!bilite (e l! bun &nceput principii #cci(ent!le ,i te5n#l#$ii "#(erne (e lucru. !r% (e e-e"plu% c5i!r ,i &n c!(rul !cest#r! 'uncţi#ne!z% (ese#ri% # !lt "ent!lit!te speci'ic r#"6ne!sc2 st!tul peste pr#$r!" !l !n$!=!ţil#r este c#nsi(er!t sin#ni" cu # c!ntit!te "!i "!re (e "unc. 4n sc5i"b% # c#"p!nie p!rticul!r &,i st!bile,te (e l! bun &nceput principiile ,i siste"ul (e lucru% pr#ble"! princip!l r"6n6n( s pstreze &n ti"p !ceste re$uli. Este *#rb! !ici% (e cultur! speci'ic 'iecrei instituţii &n p!rte. O 'ir" p#!te st!bili ,i !nu"ite *!l#ri cu c!re !n$!=!ţii sunt (e !c#r( ,i le respect% (e !cee! este '#!rte i"p#rt!nt r#lul "!n!$eril#r ,i !l (ep!rt!"entului (e resurse u"!ne &n i"ple"ent!re! ,i pstr!re! !cest#r *!l#ri. *!l#ri. Pri"! ,i ce! "!i i"p#rt!nt re$ul pentru '#l#sire! e'icient ! ti"pului # reprezint bun! #r$! #r$!ni niz! z!re re.. e l! stil stilul ul (e lucr lucruu !l 'iec 'iecr rui ui !n$! !n$!=! =!tt &n p!rt p!rtee p6n p6n l! sist siste" e"ul ul (e c#"uni c#"unic!r c!ree &ntre &ntre (ep!rt (ep!rt!"e !"ente nte ,i l! "# "#(u (ull &n c!re c!re "!n!$e "!n!$erul rul $ener! $ener!ll $esti $esti#ne #ne!z !z pr#priul ti"p% ti"p% e-ist "ulţi '!ct#ri '!ct#ri c!re in'luenţe!z e'icienţ! e'icienţ! "uncii. Pentru ! ilustr! t#t !cest siste" (escrie" !cti*it!te! $ener!l ! unei #r$!niz!ţii pentru ! i(enti'ic! nu"er#!se puncte un(e !re l#c # pier(ere (e ti"p. Oric6t (e bine !r 'i pus l! punct un !se"ene! siste"% cei c!re c !re !plic re$ulile instituţiei sunt #!"enii% ,i% !t6t! *re"e c6t !ce,ti! nu c#n,tien c#n,tientize! tize!z z *!l#!re! *!l#!re! "uncii l#r cu t#!te ter"enele ter"enele li"it ,i listele listele cu pr#$r!"ri !'i,!te% !'i,!te% &n "#( si$ur !i (e ! '!ce '!ce cu scur$eri (e ti"p.
9. 0OALITŢI E PIERERE A JRE0II8 OR@ANIZAREA PERSONAL / este pri"ul ,i% p#!te% cel "!i i"p#rt!nt '!ct#r (in c!uz! crui! se pier(e ti"p. E-e"plu 2 •
•
(ez!strul t#t!l (e pe bir#uri% (i*erse 56rtii etc / !tunci c6n( i! "ult ti"p cut!re! (#cu"entel#r. lips! unei #r(ini stricte &n #rice sup#rt (e (ep#zit!re / (#s!re% 'i,iere% !r5i*e% etc.
LIPSA SPAŢIULUI PERSONAL • •
"!i "ulte pers#!ne !u !cces l! !cel!,i bir#u3 p#ziţi#n!re! bir#ului te p#!te e-pune &ntreruperii / c#le$ii s#licit6n(u)ţi !=ut#rul pentru lucruri lucruri "!i ur$ente 3
NERESPECTAREA STRICT A HIXEI E POST •
•
e-ist 'i,! (e p#st pentru 'iec!re !n$!=!t% (!r t#!te !u l! s'6r,it "enţiune!8 #rice !lt !cti*it!te s#licit!t[ !$l#"er!re! cu pre! "ulte s!rcini ! !n$!=!ţil#r
STABILIREA PRIORITŢILOR este necl!r3 •
•
nu se !lctuie,te l! &nceputul 'iecrei zi # list ,i un #r!r cu pr#$r!"!re! !cti*itţil#r% !cti*itţil#r% &ntreruperi (in p!rte! c#le$il#r nu (uce l! respect!re! listei c5i!r (!c e !lctuit. ,e(inţele &n c!(rul cr#r! se st!bilesc #biecti*ele pe peri#!(! ur"t#!re nu !u l#c cu stricteţe.
IENTIHICAREA PRIORITŢILOR •
trebuie s ce(ezi pri#ritţil#r pri#ritţil#r ,e'il#r ,i% !st'el% &nt6rzii cu pr#priile s!rcini.
ATITUINEA HAŢ E COLE@I •
pers#!nele srit#!re srit#!re &,i pier( *re"e!.
CLASIHICRI ALE SARCINILOR •
sunt puţini cei c!re &,i ier!r5ize!z s!rcinile (e l! cele '#!rte i"p#rt!nte ,i '#!rte ur$ente l! cele neesenţi!le.
ALTE TIPURI E 4NT\RZIERI •
'u"!tul3
•
•
siste"ele (e !r5i*!re / nu e-ist !r5i*e l! zi (ec6t &n c#nt!bilit!te +e*entu!l% nu se !lctuiesc liste (e intrri)ie,iri3 intrri)ie,iri3 tr!sul (e ti"p.
CO0UNICAREA INTRE EPARTA0ENTE • • • • • • • • • •
nee'ectu!re! l! ti"p ! rep!r!ţiil#r te5nice3 &nt6rzierile 'rec*ente / nerespect!re! (e!()line)uril#r3 (e!()line)uril#r3 lips! c#"unicrii !(ec*!te / tele'#n% '!-% 7'!ţ &n '!ţ8% &n 'uncţie (e c#n=unctur3 ,e(inţele / lips! l#cului% &ntreruperile etc.3 ti"pul ,e'il#r / &,i pier( *re"e! cu lucruri c!re nu trebuie s le '!c ei3 $re,elile / (e #rice 'el3 c#"unic!re! cu cei (e pe teren / nu p#t 'i c#nt!ct!ţi c6n( e ne*#ie3 c#"unic!re! cu cei (in !'!r! #r$!niz!ţiei3 (ele$!re! "uncii / s!rcinile nu se (!u &nt#t(e!un! pers#!nei p#tri*ite3 lips! #r(inel#r cl!re / ne5#tr6re!. ?. CONCLUZII
Pier(erile "!=#re (e ti"p !p!r t#c"!i (!t#rit in(i*izil#r ,i ! 'elului &n c!re percep ti"pul l#r ,i !l cel#rl!lţi. Pe (e # p!rte% nu li se !(uce !"inte c#nst!nt sc#pul pe c!re &l !u &ntr)un !nu"it l#c (e "unc3 pe (e !lt!% ei &n,i,i $sesc inutil s),i ter"ine tre!b! "!i repe(e% (e#!rece p#t !*e! surpriz! s li se "!i (e! (e lucru &n plus. Trebuie &nţeles &ns% c nici un pr#$r!" nu este &n t#t!lit!te in'le-ibil. El (#!r te !=ut s &ţi pl!ni'ici "!i bine !cti*itţile ,i s !i sub #c5i list!% (in ce &n ce "!i scurt% ! &n(!t#riril#r &n(!t#riril#r pe c!re trebuie s le (uci l! c!pt.
CAPITOLUL 5I 6ANA-E6ENTUL CON.LICTULUI 1. INTROUCERE C#"p#nent inerent ! n!turii *ieţii (e $rup% c#n'lictele !u (in punct (e *e(ere psi5#) s#ci!l !t6t !specte ne$!ti*e c6t ,i p#ziti*e. Ele p#t $ener! !t6t 5!#s c6t ,i pr#$res% !t6t (ezbin!re c6t ,i c#eziune. Un stu(iu e'ectu!t (e ctre As#ci!ţi! A"eric!n (e 0!n!$e"ent ! rele*!t '!ptul c "!n!$e "!n!$erii rii superi superi#ri #ri ,i inter" inter"e(i e(i!ri !ri &,i c#nsu" c#nsu" circ! circ! 9 #re (in ti"pul ti"pul l#r l#r pentr pentruu s#luţi#n!re! un#r situ!ţii c#n'lictu!le. !t#rit !cestui '!pt t#t "!i "ulţi speci!li,ti c#nsi(er "!n!$e"entul c#n'lictului c! 'iin( l! 'el (e i"p#rt!nt c! ,i celel!lte 'uncţii !le "!n!$e"entului. 9. EHINIREA CONHLICTULUI
Con1lictul cupinde o seie de st"i a1ecti#e ale indi#i&ilo cu! a 1i/ nelini2tea' ostilitatea' e&istenţa' a0esiunea desc9is"' pecu! 2i toate tipuile de opo&iţie 2i inteacţiune anta0onist"' inclusi# co!petiţia) ?. TIPURI E CONHLICTE in punct (e *e(ere al esenţei l#r c#n'lictele p#t 'i2 • • • •
esenţi!le +(e subst!nţ $ener!te (e e-istenţ! un#r #biecti*e (i'erite3 !'ecti*e% $ener!te (e stri e"#ţi#n!le c!re *ize!z rel!ţiile interpers#n!le3 interpers#n!le3 (e "!nipul!re3 pseu(#)c#n'licte. pseu(#)c#n'licte.
in punct (e *e(ere al subiecţilo !'l!ţi &n c#n'lict p#t e-ist! ur"t#!rele c!te$#rii (e c#n'licte2 • • • • • • •
c#n'lictul in(i*i(u!l interi#r3 c#n'lictul (intre in(i*izi (in !cel!,i $rup3 (in $rupuri (i'erite3 (in #r$!niz!ţii (i'erite3 c#n'lictul (intre in(i*izi ,i $rupuri3 c#n'lictul inter$rupuri3 c#n'lictul (intre #r$!niz!ţii.
O !lt cl!si'ic!re se p#!te '!ce pe criteriul e1ectelo 0eneale !le !cest#r!% &n2 • •
(istructi*e3 bene'ice.
A(ese!% p!rticip!nţii l! # (isput se !'l i"#biliz!ţi (e !nu"ite (ezec5ilibre (e '#rţe% i(e#l#$ii (i'erite etc.% !*6n( ten(inţ! (e ! e-tin(e !riile (e (ez!c#r(% &n(rept6n(u)se% &n "#( ine*it!bil spre esc!l!(!re! c#n'lictului. Te!"! pri*in( '#rţ! pe c!re !r pute!)# (eter"in!)# p!rte! !(*ers% ne&ncre(ere!% precu" ,i i"p#sibilit!te! (e ! circu"scrie punctele (e (isput '!c t#t "!i (i'icile e'#rturile (e re!liz!re ! unui !c#r(. 4n !cel!,i ti"p% ten(inţ! (e ! recur$e l! !cţiuni (e c#nstr6n$ere (uce l! (i"inu!re! ,!nsel#r (e c##per!re% 'c6n( (i'icil !=un$ere! l! # &nţele$ere "utu!l !*!nt!=#!s. Aceste! sunt conflictele distructive, scp!te (e sub c#ntr#l% c!re nu !u putut 'i s#luţi#n!te l! "#"entul #p#rtun #p#rtun%% 'ie pentru c prţile prţile nu !u "!ni'est!t "!ni'est!t un interes re!l% 'ie c pr#ble"el pr#ble"elee !u '#st !t6t (e $r!*e &nc6t nu s)! putut !=un$e l! # s#luţie !ccept!t (e cei i"plic!ţi. In(i*izii ,i $rupurile c!re sunt "ulţu"iţi cu # !nu"it st!re (e lucruri p#t 'i 'cuţi s recun#!sc pr#ble"ele ,i s le rez#l*e (#!r !tunci c6n( si"t # #p#ziţie% c#n'lictul &n !cest c!z !*6n( un c!r!cter benefic.
$onfl $onflic ictu tull benef benefic ic face face ca indi indivi vizi ziii şi orga organi niza zaţi ţiil ilee să devi devină nă mai mai creat creativ ivee şi mai mai productive. $onflictul împiedică situaţiile de stagnare ale indivizilor şi organizaţiilor, elimină tensiunile şi facilitează efectuarea sc!imbărilor.
C#nsi(er" c este util s prezent" c6te*! (in c!r!cteristicile c#n'lictel#r bene'ice ,i c#n'lictel#r (istructi*e. (istructi*e. +t!belul (e "!i =#s
Con1lict distucti#
Con1lict bene1ic
C#n' C#n'li lict ctul ul este este $ene $ener! r!tt (e er#r er#rii
C#n' C#n'li lict ctul ul este este $ene $ener! r!tt (e c!uz c!uzee "ul "ulti tipl plee
Este scp!t (e sub c#ntr#l% ne'iin( ne'iin(P#!te 'i "enţinut l! un ni*el #n#r!bil. s#luţi#n!t l! "#"entul #p#rtun Pr#ble"ele !u '#st !t6t (e $r!*e &nc6t Se p#!te !=un$e l! # s#luţie !ccept!t (e nu s)! putut !=un$e l! # s#luţie cei i"plic!ţi. !ccept!t. C#"unic!re! (intre c#"petit#ri (e*ine C#"unic!r C#"unic!re! e! (intre (intre c#"petit c#"petit#ri #ri (e*ine (e*ine !ne*#i#!s! ,i ne(e"n! (e &ncre(ere. intens! ,i (e"n! (e &ncre(ere C!p!cit!te! C!p!cit!te! 'iecrei prţi (e ! #bser*! #bser*!Hiec Hiec!r !ree p!rt p!rtee #bse #bser* r* ,i rsp rspun un(e (e l! ,i (e ! rspun(e l! intenţiile celeil!lte intenţiile celeil!lte. este seri#s !'ect!t. Mijloace pentru obţinerea unor avantaje
Acţiuni &n '#rţ% (en!tur!re! re!litţii% C#"petiţie (esc5is in'#r"!ţie trunc5i!t. 2voluţie
Cu c6t c#n'lictul !*!nse!z i!r "izele Cu c6t c#n'lictul !*!nse!z i!r "izele (e*in "!i i"p#rt!nte cu !t6t ,!nsele (e*in "!i i"p#rt!nte% cresc e'#rturile ,i !=un$erii l! # s#luţi#n!re (e*in t#t "!i in*e in*est stiţ iţii iile le cres crescc e-is e-ist6 t6n( n( ,!ns ,!nsee (e re(use !=un$ere l! # s#luţi#n!re. s#luţi#n!re. !actori de influenţă
I"p#r I"p#rt!n t!nţ! ţ! ,i nu" nu"ru rull pun puncte ctel#r l#r (e I"p# I"p#rt rt!n !nţ! ţ! ,i nu" nu"ru rull punc puncte tel# l#rr (e (isput c#"petiţie
Nu"rul ,i i"p#rt!nţ! i"p#rt!nţ! p!rticip!nţil#r p!rticip!nţil#r Nu"rul ,i i"p#rt!nţ! i"p#rt!nţ! p!rticip!nţil#r p!rticip!nţil#r C5eltuielile pe c!re p!rticip!nţii sunt C5eltu C5eltuiel ielile ile pe c!re c!re p!rtic p!rticip ip!nţ !nţii ii sunt sunt (ispu,i s le sup#rte. (ispu,i s le sup#rte. Nu"rul c#nstr6n$eril#r c#nstr6n$eril#r "#r!le Nu"rul c#nstr6n$eril#r c#nstr6n$eril#r "#r!le pe c!re !b!n(#n!te &n ti"pul c#n'runtrii. cei i"plic!ţi se si"t (!t#ri s le respecte 2fecte
E'ec E'ecte te ne$! ne$!ti ti*e *e #biecti*el#r
!sup !supr! r!
re!l re!liz izr rii iiIn(i In(i*i *izi ziii ,i #r$! #r$!ni niz! z!ţi ţiil ilee (e*i (e*inn "! "!ii cre!ti*e ,i "!i pr#(ucti*e pr#(ucti*e
Resursele pers#n!le ,i #r$!niz!ţi#n!le Per" Per"it itee (ist (istri ribu buir ire! e! "! "!ii e'ic e'icie ient nt!! ! se c#nsu" c#nsu" &n c#n(iţ c#n(iţii ii (e #stili #stilit!t t!te% e% resursel# el#r% eli"in tensiunile ,i (ispreţ% e-ist6n( # per"!nent st!re (e '!cilite!z e'ectu!re! sc5i"bril#r. sc5i"bril#r. ne"ulţu"ire 4nc5i(ere! '!bricil#r
Asi$ur! "#ti*!ţi! pers#n!lului (uc6n( l! un c#"p#rt!"ent cre!t#r. Cre,te c#eziune!% $r!(ul (e #r$!niz!re ,i l#i!lit!te! pers#n!lului. pers#n!lului.
in punctul (e *e(ere !l duatei 2i !odului de e#oluţie% c#n'lictele p#t 'i3 • • •
sp#nt!ne !cute c#"ice
. SURSE E CONHLICT Lips! c#"unicrii este (ese#ri # surs (e c#n'lict. 4n !st'el (e situ!ţii% sin$ur! c!le (e s#luţi#n!re ! c#n'lictului # reprezint c##per!re!% c!re per"ite 'iecrei prţi s !'le p#ziţi! ,i !r$u"entele celeil!lte prţi (!c cei !ntren!ţi &n c#n'lict (#resc s c##pereze &n sc#pul $sirii celei "!i !ccept!bile s#luţii. Sc5i"bul (e in'#r"!ţii per"ite 'iecrei prţi s !ib !ib !cces !cces l! r!ţi#n r!ţi#n!"e !"ente ntele le ,i cun#,t cun#,tinţ inţele ele celeil celeil!lt !lte% e% ne&ncr ne&ncre(e e(ere! re!%% c#n'u c#n'uzi! zi! ,i ne&nţele$ere! put6n( 'i !st'el (i"inu!te &n "#( sensibil. *ize!z &n(e#s &n(e#sebi ebi !spect !spectele ele etice% etice% "# "#(!l (!lit itţil ţilee &n c!re c!re !r trebu trebuii s 'ie 'ie 5ezacordul *ize!z e-ercit!t putere!% lu6n(u)se &n c#nsi(er!re pr#bit!te! "#r!l ,i c#rectitu(ine!. Ast'el (e (i'eren(e !'ecte!z !t6t !le$ere! #biecti*el#r c6t ,i ! "et#(el#r.
Unii "!n!$eri !u ten(inţ! (e ! !li"ent! ,i esc!l!(! c#n'lictele interpers#n!le t#c"!i pentru !),i c#ns#li(! p#ziţiile l#r &n c!(rul #r$!niz!ţiei. A"bi$uit!te! in'#r"!ţiil#r% in'#r"!ţiil#r% prezent!re! (e'#r"!t ! re!litţii% (en!tur!re! r!ţi#n!"entel#r cel#rl!lţi sunt princip!lele "i=l#!ce !le "!n!$eril#r inc#"petenţi. resurse limitate limitate l! ni*elu 4n c!zul un#r resurse ni*elull #r$!ni #r$!niz!ţ z!ţiei iei%% (ez*# (ez*#lt! lt!re! re! un# un#rr ele"en ele"ente te structur!le !'ecte!z p#sibilitţile cel#rl!lte (ep!rt!"ente. Rel!ţiile (intre (ep!rt!"entele unei unei #r$!n #r$!niz! iz!ţii ţii sunt sunt (eter" (eter"in! in!te te (e re!cţi re!cţiile ile un# un#r! r! l! necesi necesitţ tţile ile cel#r cel#rl!l l!lte% te% (e c#rectitu(ine! sc5i"bului (e in'#r"!ţii s!u !titu(ine! "e"bril#r unui (ep!rt!"ent '!ţ (e celel!lte (ep!rt!"ente ,i "e"brii !cest#r!.
X!nsele "!i "!ri pe c!re le !u unele $rupuri (e ! !*e! un statut social c#nsi(er!t c#nsi(er!t (e !lţii "!ii #n#r "! #n#r!b !bil il%% c#ns c#nsti titu tuie ie # !lt !lt surs surs (e c#n' c#n'li lict ct stru struct ctur ur!l !l%% +rel +rel!ţ !ţii iile le (int (intre re c#"p!r c#"p!rti" ti"ent entele ele (e pr#(u pr#(ucţi cţiee ,i !("ini !("inist str!ţ r!ţie ie !le "u "ult# lt#rr 'ir"e 'ir"e &ntre &ntre c!re c!re e-ist e-ist inter!cţiuni ,i senti"ente ce (e'inesc # st!re c#n'lictu!l. Ace!st! ! '#st # prezent!re $ener!l ! c!uzel#r p#sibile !le c#n'lictel#r. !c lu" &n c#nsi(er!re tipurile tipurile speci'ice (e c#n'licte &ns% pute" spune c &n cee! ce pri*e,te2 •
•
c#n' c#n'li lict ctel elee interpersonale / princ princip! ip!lel lelee "# "#ti* ti*ee sunt2 sunt2 (i'ere (i'erenţ! nţ! (e pre$t pre$tir iree pr#'esi#n!l3 pr#'esi#n!l3 rezistenţ! l! stres% c!p!cit!te! (e e'#rt3 nec#nc#r(!nţ! (e c!r!cter ,i c#"p#rt!"ent3 5rţuire! se-u!l3 se-is"ul3 c#n'li c#n'licte ctele le intergrupuri / !u c! "#ti*e princip!le2 c#"unic!re! (e'ectu#!s3 sist siste" e"ee (e *!l# *!l#ri ri (i'e (i'eri rite te33 sc#p sc#pur urii (i'e (i'eri rite te33 !" !"bi bi$u $uit itţ ţii #r$! #r$!ni niz! z!ţi ţi#n #n!l !le3 e3 (epen(enţ! (e resurse li"it!te3 in'luenţ! (ep!rt!"ent!l recipr#c% ne"ulţu"ire! '!ţ (e st!tutul pr#'esi#n!l.
K. 0OELE E CONHLICT E-ist "!i "ulte "#(ele te#retice (e c#n'lict. T5#"!s c#nsi(er! c "#(elele (e c#n'lict (escriu 'ie pr#cesul% 'ie structur! unei situ!ţii c#n'lictu!le. 0#(elul pr#cesu!l% el!b#r!t (e P#n(M% p#rne,te (e l! pre"is! c sin$ur! "#(!lit!te (e &nţele$ere ! c#n'lictului este percepere! s! c! un pr#ces "!i (e$r!b (in!"ic (ec6t st!bil s!u st!tic.
A* Con1 Con1llictu ictull laten atentt este este (eter" (eter"in! in!tt (e c#nsec c#nsecin inţel ţelee un#r un#r epis# epis#!(e !(e c#n'li c#n'lictu ctu!le !le !nteri#!re. Printre !ceste! p#t 'i "enţi#n!te2 insu'icienţ! insu'icienţ! resursel#r% (#rinţ! (e ! !*e! "!i "ult "ult !ut#n#"i !ut#n#"ie% e% (e#sebir (e#sebirile ile (intre (intre sc#puril sc#purilee pers#n!le pers#n!le ,i cele !le #r$!niz!ţ #r$!niz!ţiei iei etc. 0e(iul e-tern in'luenţe!z ,i el c#n'lictul l!tent. B* Con1lict Con1lictul ul $nţeles $nţeles !p!re #(!t cu c#n,tientiz!re! e-istenţei un#r c#n(iţii l!tente. Sc#purile s!u #biecti*ele (i*er$ente nu cree!z c#n'lictul !t6t! ti"p c6t !cest lucru nu este e*i(ent. C#n'lictul se "enţine &ntr)# st!re l!tent% cei i"plic!ţi ne!c#r(6n(u)i # i"p#rt!nţ se"ni'ic!ti*. El se tr!ns'#r" &n c#n'lict resi"ţit nu"!i !tunci c6n( ne
#rient" !tenţi! !supr! lui. A,!(!r% p#t e-ist! "!i "ulte c#n'licte (ec6t pute" stp6ni ,i (e !cee! c#n'lictul &nţeles nu (e*ine ne!pr!t c#n'lict resi"ţit.
C* Con1lictul Con1lictul !ani1est se e-pri" prin c#"p#rt!"ent% re!cţiile cele "!i 'rec*ente 'iin( !p!ti !p!ti!% !% !titu !titu(in (ine! e! (r!"!t (r!"!tic ic%% #sti #stilit lit!te !te!! (esc5i (esc5is s s!u !$resi !$resi*i *it!t t!te!. e!. 0!n!$e 0!n!$erii rii%% prin prin "ec!nis"ele pe c!re le !u l! &n(e"6n% p#t s pre&nt6"pine "!ni'est!re! (esc5is ! c#n'lictel#r. !c un c#n'lict c#n'lict ! '#st s#luţi#n s#luţi#n!t% !t% prţile i"plic!te i"plic!te se p#t &n(rept &n(rept!! spre # c##per!re c##per!re33 &n c!z c#ntr!r% c#n'lictul cre,te &n intensit!te% cuprinz6n( prţi s!u pr#ble"e ce nu !u '#st i"plic!te iniţi!l. <. 0#(ul (e "!ni'est!re reclamaţiilor, lor, C#n'lictele se p#t "!ni'est! sub '#r"! c#n'lictel#r (e interese, sub '#r"! reclamaţii a practicilor neloiale în muncă, conflicte de recunoaştere .
Pri"ul tip (e "!ni'est!re !p!re !tunci c6n( ne$#ciere! (intre sin(ic!te ,i p!tr#n!t nu se p#!te s#luţi#n!% nu se p#!te !=un$e l! # &nţele$ere ,i !tunci este neces!r inter*enţi! unui "e(i!t#r. Ce! (e ! (#u! '#r" (e "!ni'est!re / recl!"!ţi! / se re'er l! pr#testele !n$!=!ţil#r (!t#r!te un#r tr!t!"ente c#nsi(er!te inec5it!bile s!u &nclcri !le un#r (repturi. Acest tip (e c#n'licte p#t 'i% te#retic% s#luţi#n!te repe(e (e#!rece e-ist n#r"e precise &n !cest sens. Pr!cticile nel#i!le l! l#cul (e "unc se rez#l* le$isl!ti*% ele presupun6n( c un (rept ! '#st e-ercit!t ile$!l. C#n'lictele (e recun#!,tere se re'er l! re'uzul p!tr#n!tului (e ! recun#!,te (reptul unui sin(ic!t (e ! reprezent! # c!te$#rie p!rticul!r (e lucrt#ri l! s'6r,itul ne$#cieril#r c#lecti*e. . Et!pele p!rcurse (e c#n'licte !p!riţi! sursei $ener!t#!re ! c#n'lictului / st!re (e l!tenţ3 percepere! &n "#( (i'erit (i'erit ! c#n'lictului c#n'lictului / c#n'lict perceput3 perceput3 !p!riţi! e-plicit ! c!r!cteristicil#r strii (e c#n'lict / c#n'lict resi"ţit3 !cţiune! (esc5is "enit s s#luţi#neze s#luţi#neze c#n'lictul / st!re "!ni'est!t3 i*ire! c#nsecinţel#r c#n'lictului. c#n'lictului. • • • • •
Pri"! et!p presupune # c#"p#nent e"#ţi#n!l% cei i"plic!ţi &n c#n'lict &ncep6n( s si"t unii '!ţ (e !lţii #stilit!te ,i tensiune +&n c!zul c#n'lictului (istructi* (istructi* s!u entuzi!s" #ri !"biţie +&n c!zul c#n'lictului c#n'lictului bene'ic. C#n'lictul resi"ţit !re (e=! un c!r!cter pers#n!liz!t% 'iecrui in(i*i( re!cţi#n6n( &n 'elul su. L! !cest "#"ent !cti*it!te! sc!(e &n pr#(ucti*it!te ,i "ult ti"p este c#nsu"!t cu
z*#nu z*#nuri ri ,i !cţiu !cţiuni ni nepr#( nepr#(uct ucti*e i*e.. Liter! Liter!tu tur! r! (e speci! speci!lit lit!te !te rec#" rec#"!n( !n( ,e(in ,e(inţel ţelee c! "#(!lit!te (e (i"inu!re ! presiunii. . STRATE@II &n 0ANA@E0ENTUL CONHLICTELOR Cun#sc6n( esenţ! ,i c!uzele c#n'lictel#r% "!n!$erii le p#t e*it! s!u% !tunci c6n( este neces!r% p#t s #rienteze (es',ur!re! c#n'lictel#r &n c!(rul un#r li"ite c#ntr#l!bile. In(i'erent (e "et#(! c#ncret (e s#luţi#n!re ! c#n'lictel#r% trei !cţiuni preli"in!re !r pute! s (uc l! cre,tere! ,!nsel#r ,!nsel#r (e reu,it2 • • •
(e'inire! precis ! subiectului (isputei3 (isputei3 &n$ust!re! terenului (e (isput3 lr$ire! spectrului p#sibilitţil#r (e rez#l*!re.
state0ia ela+"ii ela+"ii li!itate !ce!st! 4n !nu"ite situ!ţii c#n'lictu!le este rec#"!n(!bil state0ia c#nst &n re!liz!re! un#r &nţele$eri !supr! unui nu"r (e pr#ble"e in(i*i(u!le ce p#t 'i sep!r!te (e !spectele "!i l!r$i ,i "!i i"p#rt!nte !le (isputei% !le cr#r s#luţi#nri sunt "!i (i'icil (e re!liz!t. Se trece !st'el (e l! # situ!ţie (e c#n'lict t#t!l% &n c!re sin$urele !ltern!ti*e (e rez#l*!re sunt *ict#ri! s!u &n'r6n$ere!% l! # (isput cu # $!" "!i l!r$ (e p#sibilitţi p#sibilitţi (e rez#l*!re% (e pe ur"! crei! p#t bene'ici! bene'ici! !"bele prţi. Ale0eea state0iei opti!e de !ana0e!ent al con1lictului tebuie s" aib" $n #edee u!"toii 1actoi/ , seio&itatea con1lictului , c9estiunea ti!pului dac" tebuie e&ol e&ol#at #at u0en u0entt sau nu nu* * , e&ul e&ultat tatul ul consi conside dea att adec adec#a #at t , pu pute tee eaa de cae cae bene1icia&" bene1icia&" !ana0eul , pe1einţele pe1einţele pesonale pesonale , atuuile atuuile 2i sl"biciunil sl"biciunilee pe cae le !ani1est" $n abodaea con1lictului Lu6n( &n c#nsi(er!re $r!(ul (e s!tis'!cere% !t6t ! pr#priil#r interese c6t ,i !le $rupului !(*ers% T5#"!s i(enti'ic cinci "et#(e (e s#luţi#n!re s#luţi#n!re ! c#n'lictel#r2
6odalit"ţi E*it!re
Situaţii conte+tuale ) Pr#b Pr#ble le"! "! este este nei" nei"p# p#rt rt!n !nt t s!u s!u !lte !lte pr#b pr#ble le"e "e "! "!ii i"p#rt!nte !u (e*enit "!i pres!nte )
Nu e-ist nici # ,!ns (e !)ţi s!tis'!ce interesele3
) ecl ecl!n !n,! ,!re re!! unu unuii c#n c#n'l 'lic ictt est estee "!i "!i pl! pl!uz uzib ibil il (ec (ec6t 6t rez#l*!re! pr#ble"ei3 ) Pentru ! ls! #!"enii s se c!l"eze ,i ! !*e! # perspecti* !supr! (es',urrii e*eni"entel#r. e*eni"entel#r. )
Sunt neces!re in'#r"!ţii supli"ent!re. supli"ent!re.
)
C#l!b#r!re
Alţii p#t rez#l*! c#n'lictul &ntr)# "!nier "!i e'icient.
) Pr#ble"ele p!r ! 'i esenţi!le s!u si"pt#"!tice. ) @si @sire re!! un#r un#r s#lu s#luţi ţiii inte inte$r $r!t !t#! #!re re pen pentr truu int inter eres esee (e i"p#rt!nţ "!=#r. )
C6n( #biecti*ul pr#priu este (e ! &n*ţ!.
)
C#"bin!re! #piniil#r #piniil#r c#ntr!(ict#rii. c#ntr!(ict#rii.
) C6,ti$!re! !(eziunii tutur#r prin lu!re! &n c#nsi(er!re ! "!i "ult#r interese ,i re!liz!re! unui c#nsens $ener!l. ) C6n( r!pi(it!te! (ecizi#n!l este (e # i"p#rt!nţ i"p#rt!nţ *it!l. C#"petiţie ) 4n pr#ble pr#ble"e "e i"p#rt i"p#rt!nt !nte% e% &n c!re c!re trebu trebuie ie i"ple i"ple"en "ent!t t!tee !cţiuni nep#pul!re. ) 4n pr#ble"el pr#ble"elee *it!le *it!le pentru pentru 'ir"% 'ir"% c6n( "!n!$erii "!n!$erii sunt c#n*in,i c punctul l#r (e *e(ere este c#rect.
C#"pr#"is
) 4"p#tri*! 4"p#tri*! cel#r c!re pr#'it (e !titu(ine! &n$(uit#!re. &n$(uit#!re. ) Obiecti*el Obiecti*elee sunt i"p#rt!nt i"p#rt!ntee (!r riscul riscul (ecl!n,r (ecl!n,rii ii unui c#n'lict este pre! "!re. ) Op#nenţii cu putere e$!l sunt 5#tr6ţi s pun &n !plic!re i(ei c!re se e-clu( recipr#c. )
Ac#"#(!re
pentru re!liz!re! te"p#r!r ! unui ec5ilibru.
) pentru pentru !si$ur!re !si$ur!re!! unei retr!$eri retr!$eri #n#r!bi #n#r!bile8% le8% !tunci !tunci c6n( c#l!b#r!re! s!u c#"petiţi! nu p#!te (uce l! un rezult!t p#ziti* (in punct (e *e(ere !l s!tis'!cerii pr#priil#r interese. ) C6n( se !=un$e !=un$e l! c#ncluzi! c#ncluzi! c pr#priil pr#priilee r!ţi#n!" r!ţi#n!"ente ente nu sunt c#recte. )
Pentru ! per"ite c! # !lt *!ri!nt "!i bun s 'ie !plic!t.
) Pentr Pentruu ! #bţine #bţine cre(i cre(itt s#ci! s#ci!ll &n perspe perspecti cti*! *! i*irii i*irii un#r un#r pr#ble"e *iit#!re *iit#!re "!i i"p#rt!nte. )
Pentru ! "ini"iz! pier(erile.
)
C6n( situ!ţi! este scp!t (e sub c#ntr#l.
)
C6n( !r"#ni! ,i st!bilit!te! sunt esenţi!le.
Alţi !ut#ri susţin c &n "!n!$e"entul c#n'lictel#r p#t 'i utiliz!te ur"t#!rele str!te$ii2
I0noa I0noaea ea con1lictu con1lictului lui , (!c e-ist peric#lul unui c#n'lict (istructi*% inc!p!cit!te! "!n!$erului (e !)l !b#r(! p#!te 'i interpret!t (rept # esc5i*!re (e l! resp#ns!bilitţile "!n!$eri!le. Toleaea con1lictului , (!c c#n'lictul nu este '#!rte puternic ,i se c#nsi(er c#nsi(er c *! (uce l! cre,te cre,tere! re! per'# per'#r" r"!nţ !nţel# el#rr #r$!n #r$!niz! iz!ţi# ţi#n!l n!lee el p#!te p#!te 'i t#ler t#ler!t3 !t3 resp# resp#ns! ns!bil bilit! it!te! te! "!n!$erului este (e ! ţine &n per"!nenţ sub #bser*!ţie c#n'lictul pentru c! !cest! s nu (e*in (istructi*. (istructi*. 4n lite liter! r!tu tur! r! (e spec speci! i!li lit! t!te te "! "!ii p#t p#t 'i &nt6 &nt6ln lnit itee ur" ur"t# t#!r !rel elee !b#r !b#r( (ri ri &n *e(e *e(ere re!! s#luţi#nrii s#luţi#nrii c#n'lictel#r% c#n'lictel#r% (in perspecti*! !cţiunii "!n!$erului2 /etragerea / "!n!$erul nu "!ni'est interes pentru s#luţi#n!re! s#luţi#n!re! c#n'lictului ,i pre'er s nu se i"plice3 !ce!st str!te$ie este pericul#!s pentru c p#!te (! n!,tere un#r bl#c!=e (e c#"unic!re !t6t pe #riz#nt!l c6t ,i pe *ertic!l &n #r$!niz!ţie. Aplanarea / reprezint str!te$i! '#l#sit (e !cei "!n!$eri c!re c!ut !pr#b!re! cel#r (in =ur% &n l#c s c!ute c! #biecti*ele #r$!niz!ţi#n!le #r$!niz!ţi#n!le s 'ie !tinse3 el *! &ncerc! s &"p!ce pe t#!t lu"e!. 6orţarea / este !b#r(!re! "!n!$erului c!re% spre (e#sebire (e cel (e "!i &n!inte% (#re,te cu #rice preţ s re!lizeze #biecti*ele (e pr#(ucti*it!te ,i *! !pel! l! c#nstr6n$ere% uz6n( e-!$er!t (e putere! cu c!re ! '#st in*estit. $ompromisul / se !'l c! !titu(ine ! "!n!$erului &ntre ce! (e ! (#u! ,i ce! (e ! trei! '#r" (e str!te$ie% !(ese#ri ! (ese#ri 'iin( !tins prin ne$#cieri. $onfr $onfrun unta tare reaa / este sin$ur! !b#r(!re c!re p#!te (uce l! rez#l*!re! (e'initi* (e'initi* ! c#n'li c#n'lictu ctului lui%% lu6n( lu6n( &n c#nsi( c#nsi(er! er!re re !t6t !t6t ne*#i ne*#i!! (e pr#(uc pr#(ucti ti*it *it!te !te c6t ,i pe !cee! !cee! (e c##per!re interu"!n.
Acţiune! Acţiune! pentru pentru c!l"!re! c!l"!re! c#n'lict c#n'lictel#r el#r #r$!niz!ţ #r$!niz!ţi#n!l i#n!lee p#!te p#!te 'i pre*enti pre*enti* * s!u p#!te p#!te sur*eni (up ce c#n'lictul s)! (ecl!n,!t. Ast'el2
A * Reduceea sau li!itaea con1lictului Str!te$ii pe ter"en scurt2 •
arbitrarea (e ctre # c#"isie (e !rbitr!= ! crei 5#tr6re este (e'initi*. 4n c!zul
c#n'lictel#r (e "unc% c#"isi! (e !rbitr!= se c#"pune (in trei "e"bri% list! pers#!nel#r c!re p#t 'i (ese"n!te c! !rbitri st!bilin(u)se st!bilin(u)se # (!t pe !n (e ctre 0inisterul 0uncii ,i Pr#tecţiei S#ci!le% (intre speci!li,tii &n (#"eniul ec#n#"ic% te5nic te5nic%% =uri(i =uri(icc etc.% etc.% cu c#nsul c#nsult!r t!re! e! sin(i sin(ic!t c!tel# el#rr ,i ! C!"ere C!"ereii (e C#"erţ C#"erţ ,i In(ustrie3
• • • •
persuasiune
&ncerc!re! (e c#n*in$ere ! unei prţi s renunţe l! p#ziţi! s!3 constr5ngerea
Str!te$ii pe ter"en lun$2 • • • •
separarea$ medierea$ apelul confruntarea.
O !lt &"prţire ! '#r"el#r (e inter*enţie ! c#n'lictel#r pr#pune trei tipuri princip!le (e str!te$ii2 6egocierea / pr#ces (e c#"unic!re &n sc#pul !=un$erii l! # &nţele$ere &ntre cele (#u
prţi &n c#n'lict% c#n'lict% prin re(ucere! (i'erenţel#r (i'erenţel#r (intre punctele punctele (e *e(ere.
Medierea / pr#"#*e!z c#"unic!re! ctre !tin$ere! unui c#"pr#"is prin e-plic!re! ,i
interpret!re! punctel#r (e *e(ere !le cel#r (#u prţi3 e! presupune e-istenţ! unei ! trei! prţi c!re inter"e(i!z c#"unic!re! c#"unic!re!
0rbitrajul / presupune e-istenţ! e-istenţ! unei ! trei! pers#!ne (e speci!lit!te ,i c!re este in*estit
cu !ut#rit!te (e (ecizie.
B * Soluţionaea con1lictului Se p#!te re!liz! prin2 •
•
•
'i-!re! (e #biecti*e c#"une / &n c#n(iţiile &n c!re # surs "!=#r (e c#n'licte este reprezent!t (e ur"rire! un#r #biecti*e (i'erite% "!n!$erul trebuie s &ncerce s pr#pun #biecti*e !ccept!te &n e$!l "sur (e $rupurile !'l!te &n c#n'lict / restructur!re3 &"buntţire! pr#cesel#r (e c#"unic!re / b!rierele (e c#"unic!re e-istente &ntre "!n!$er ,i ceil!lţi "e"bri !i #r$!niz!ţiei s!u &ntre !ce,ti! (in ur"% trebuie re(u re(use se%% c#"u c#"uni nic!r c!re! e! (int (intre re "e "e"b "bri riii #r$! #r$!ni niz!ţ z!ţie ieii treb trebui uiee sti" sti"ul ul!t !t prin prin intensi'ic!re! sc5i"buril#r in'#r"!ţi#n!le (intre (ep!rt!"ente3 ne$#ciere! inte$r!ti* / esenţ! !cestui pr#ces este c nici un! (in prţi nu trebuie #bli$!t s renunţe l! !spectele pe c!re le c#nsi(er *it!le3 #!"enii trebuie &ncur!=!ţi s $se!sc # s#luţie cre!ti* &n l#cul c#"pr#"isului.
C* Pe#eniea con1lictelo Pre* Pre*en enir ire! e! c#n' c#n'li lict ctel el#r #r se p#!t p#!tee re!l re!liz iz!! prin prin (i!l (i!l#$ #$ s#ci s#ci!l !l (e c!lit c!lit!t !tee &n c!(r c!(rul ul #r$!niz!ţiei. Ace!st! necesit # p!rticip!re !cti* ! !n$!=!ţil#r &ntr)# c#"unic!re !t6t pe #riz#nt!l c6t ,i pe *ertic!l% c!re presupune "!i "ulte ni*eluri2 ni*eluri2
• • •
p!rticip!re! l! l#cul (e (e "unc3 p!rticip!re! &n rel!ţiile rel!ţiile u"!ne pr#priu)zise pr#priu)zise c#interes!re! l#r 'in!nci!r
4n *e(ere! pre*enirii unui c#n'lict (istructi*% "!n!$erul trebuie2 • • •
•
• •
s ce!r prerile #!"enil#r ,i s)i !sculte cu !tenţie3 s !(reseze criticile &ntr)# "!nier c#nstructi* 3 s nu p#rne!sc (e l! pre"is! c ,tie ce $6n(esc s!u ce si"t ceil!lţi cu pri*ire l! !nu"ite subiecte i"p#rt!nte3 i"p#rt!nte3 &n!inte (e ! !(#pt! (ecizii c!re !r pute! !'ect! !cti*it!te! cel#rl!lţi s)l c#nsulte s!u s)l sti"uleze s p!rticipe l! el!b#r!re! l#r3 s &ncur!=eze pers#!nele ,i $rupurile $rupurile c!re se !n$!=e!z &n (ispute c#nstructi*e3 c#nstructi*e3 s &ncerce s $se!sc ci c!re s le per"it !"bel#r prţi (intr)un c#n'lict s prse!sc terenul cu # #!rec!re #!rec!re (e"nit!te.
D* Conclu&ii in !n!liz! (e "!i sus se (esprin( ur"t#!rele c#ncluzii2 c#ncluzii2 • •
•
•
•
c#n'lictul trebuie c#nsi(er!t un !spect ine*it!bil !l *ieţii #r$!niz!ţiil#r3 cei cei "! "!ii "u "ulţ lţii #!"e #!"eni ni c#ns c#nsi( i(er er c#n' c#n'li lict ctel elee c! 'iin 'iin(( ci#c ci#cni niri ri (ist (istru ruct cti* i*e% e% irec#ncili!bile% irec#ncili!bile% &n ur"! cr#r! unii c6,ti$ &n (e'!*#!re! !lt#r!3 un c#n'lict (e ni*el "e(iu este neces!r pentru ! per"ite e*#luţi! pr#cesel#r #r$!niz!ţi#n!le #r$!niz!ţi#n!le ,i ! pre$ti terenul pentru sc5i"b!re3 c#n'lictul p#!te (! n!,tere "#ti*!ţiei (e ! rez#l*! pr#ble"ele c!re !lt'el trec ne#bser*!te% put6n( (uce l! un c#"p#rt!"ent cre!t#r3 &n *iit#r *iit#r este este neces! neces!rr c! "!n!$e "!n!$erii rii s p#se(e p#se(e "!i "u "ulte lte cun#, cun#,tin tinţe ţe (espre (espre p#sibilitţile p#sibilitţile (e rez#l*!re c#nstructi* c#nstructi* ! situ!ţiil#r situ!ţiil#r c#n'lictu!le.
CAPITOLUL 5II STRUCTURI OR-ANIAŢIONALE 1. STRUCTURI XI REŢELE Structur! se re'er l! (i"ensiune! st!tic ! unei #r$!niz!ţii% l! ele"entele s!le in*!ri!bile c!re s)u crist!liz!t &ntr)# c#n'i$ur!ţie st!bil. O c#ntribuţie "!=#r &n pri*inţ! !cestui !spect ! '#st !(us (e 0intzber$ +1% pe b!z! stu(ierii intensi*e ! liter!turii (e spec speci! i!li lit! t!te te e-is e-iste tent ntee &n (#"e (#"eni niu. u. El &,i &,i enun enunţ ţ i(ei i(eile le sub sub '#r" '#r"!! ! p!tr p!truu !spe !spect ctee ele"ent!re ele"ent!re%% cu !=ut#rul !=ut#rul cr#r! cr#r! i(enti'i i(enti'ic c ur"t#!re ur"t#!rele le c!r!cteris c!r!cteristici tici 'un(!"ent 'un(!"ent!le !le !le structurii #r$!niz!ţiei ) •
•
Hun(!"entele #r$!niz!ţiei , !ces !ceste te!! sunt sunt22 +1 +1 c#"p c#"p#n #nen ente tele le (e b!z b!z33 +9 +9 "ec!nis"ele (e c##r(#n!re3 +? siste"ul 'lu-uril#r. P!r!"etrii P!r!"et rii (e pr#iect!re pr#iect!r e , !ce,ti! sunt2
speci!liz!re! p#sturil#r3 p#sturil#r3 '#r"ul!re! c#"p#rt!"entului3 c#"p#rt!"entului3 instruire! pr#'esi#n!l ,i &n(#ctrin!re!3 $rup!re! pe unitţi3 "ri"e! unitţil#r3 unitţil#r3 siste"ele (e pl!ni'ic!re ,i c#ntr#l3 instru"entele instru"entele (e c##r(#n!re3 (escentr!liz!re! pe *ertic!l3 (escentr!liz!re! pe #riz#nt!l. H!ct#rii c#n=unctur!li c#n=unctur! li , 0intzber$ i(enti'ic p!tru '!ct#ri cu prezenţ c#nsec*ent &n c#nsi(er!ţiile (e structur% (up cu" ur"e!z2 *ec5i"e! ,i "ri"e!3 siste"ul te5nic3 "e(iul3 putere!. C#n'i$ur!ţiile C#n'i$ur!ţiil e structur!le , 0intzb 0intzber$ er$ c#nsi( c#nsi(er er c e-ist e-ist cinci cinci *!ri!n *!ri!nte te (e c#n'i$ur!re% c#n'i$ur!re% pe c!re c !re le (e'ine,te (up cu" ur"e!z2 structur si"pl3 bir#cr!ţie pr#'esi#n!l3 pr#'esi#n!l3 '#r" (i*izi#n!r3 (i*izi#n!r3 !(5#cr!ţie. o o o o o o o o o
•
o o o o
•
o o o o
C#n'#r" te#riei lui 0intzber$% 'un(!"entele unei #r$!niz!ţii se c#"pun &n pri"ul r6n( (in p"ţile esenţiale !le !cestei!% pe c!re le i(enti'ic !st'el2 • • • •
•
apexul strategic , !(ic (irect#rii% (irect#rul e-ecuti* ,i pers#n!lul (e c#n(ucere3 linia de mijloc , !(ic "!n!$erii (e #per!ţii(e linie3 nucleul operaţional , !(ic #per!t#rii ,i !lt pers#n!l (irect pr#(ucti*3 tehnos nostruct uctura , !(ic !(ic !n$! !n$!=! =!ţi ţiii (e spec speci! i!li lit! t!te te +inc +inclu lusi si** !n$! !n$!=! =!ţi ţiii
(ep!rt!"entului (ep!rt!"entului (e pers#n!l3 personalul auxiliar , !(ic !(ic !n$! !n$!=! =!ţi ţiii c!re c!re si$u si$ur r ser* ser*ic icii ii (ire (irect ctee lini liniil il#r #r #per!ţi#n!le.
R!n(!"entele cuprin( ,i "ec!nis"ele (e c##r(#n!re ,i cee! ce 0intzber$ nu"e,te siste"ele (e 'lu-8% !"bele 'iin( e-plic!te &n (et!liu puţin "!i (ep!rte.
!ecanis!e s!e pinci pincipal palee de coodona coodonae e pe c!re 0intzb 0intzber$ er$ c#nc5i(e c#nc5i(e c e-ist e-ist cinci !ecani #r$!niz!ţi! le utilize!z &n #per!re! structurii s!le% (up cu" ur"e!z2 •
•
0justarea reciprocă , "ec!nis"ul c!re !si$ur c##r(#n!re! "uncii prin si"plul
pr#ces (e c#"unic!re in'#r"!l8 +(e e-e"plu% !,! cu" se &nt6"pl &n siste"ele #r$!nice8. 3upravegherea )supervizarea+ directă , un(e c##r(#n!re! se re!lize!z prin &nsrcin &nsrcin!re! !re! unei pers#!ne pers#!ne cu !su"!re! !su"!re! resp#ns! resp#ns!bili bilitţii tţii pentru pentru "unc! "unc! !lt#r !lt#r pers#!ne.8 +!,! cu" se pune pune !ccentul &n te#ri! "!n!$eri!l "!n!$eri!l cl!sic.
, un(e un(e c##r(# c##r(#n!r n!re! e! este este intrin intrinsec sec (i*er (i*ersel sel#r #r !cti*i !cti*itţ tţii (e "u "unc nc22 (!t#ri (!t#rit t cerin cerinţel ţel#r #r te5nic te5nicee +speci +speci'i 'ic!ţ c!ţiil iil#r #r pr#ce(uril#r pr#ce(uril#r prest!bilite% pr#$r!"el#r pr#$r!"el#r etc. +!(ic% &n esenţ% un! (in i(eile speci'ice "!n!$e"entului ,tiinţi'ic8. ,tiinţi'ic8.
•
3tandardizarea proceselor de muncă
•
3tandardizarea rezultatelor muncii
•
, un(e un(e c##r(# c##r(#n!r n!re! e! se re!liz re!lize!z e!z prin prin inter"e(iul #biecti*el#r #biecti*el#r (e pr#(ucţie i"puse ,i !l cerinţel#r +(e e-e"plu% e -e"plu% !,! cu" se &nt6"pl! &n !b#r(!re! 0!n!$e"entulu 0!n!$e"entuluii pe b!z! #biecti*el#r8.
3tandardizarea competenţelor profesionale , un(e c##r(#n!re! se re!1ize!z
prin instruire! instruire! !n$!=!ţil#r &n (#"enii (e cun#!,tere cun#!,tere ,i c!li'ic!re precis speci'ic!te. speci'ic!te. Se pre'i$ure!z !st'el cinci tipuri (e c#n'i$ur!ţii / s!u seturi (e c!r!cteristici / c!re p#t ser*i (rept ele"ente centr!le (e !tenţie &n stu(iul #r$!niz!ţiil#r. Cele cinci tipuri (e c#n'i$ur!ţii re(uc nu"rul in'luenţel#r (istincte e-ercit!te (e p!r!"etrii (e pr#iect!re% '!ct#r '!ct#rii ii c#n=un c#n=unctu ctur!l r!lii ,i celel! celel!lte lte c!r!ct c!r!cteri eristi stici) ci)c5e c5eie ie !le #r$!ni #r$!niz!ţi z!ţiei% ei% l! # serie serie (e c#ncepte 'uncţi#n!le c!re p#t 'i utiliz!te &n stu(iere! #r$!niz!ţiil#r. S!u% c! s)l cit" c5i!r pe 0intzber$2 4n 'iec!re c#n'i$ur!ţie structur!l !ltul este "ec!nis"ul (e c##r(#n!re c!re (eţine p#n(ere! (#"in!nt% !lt! este p!rte! (in #r$!niz!ţie c!re =#!c r#lul cel "!i i"p#rt!nt ,i !ltul este tipul (e (escentr!liz!re '#l#sit.8 9. JOCABULARUL STRUCTURII OR@ANIZAŢIONALE i!$r! i!$r!"! "! #r$!ni #r$!niz!ţ z!ţi#n i#n!l !l este este # reprez reprezent ent!re !re $r!'ic $r!'ic ! struc structur turii ii '#r"!l '#r"!lee ! unei unei #r$! #r$!ni niz! z!ţi ţii% i% put6 put6n( n( 'i util utiliz iz!t !t pent pentru ru ! ilus ilustr tr!! rel! rel!ţi ţiil ilee (in (in inte interi ri#r #rul ul ec5i ec5ipe pel# l#r% r% (ep!rt!"entel#r s!u unitţil#r. Pentru ! !n!liz! ,i ! &nţele$e !ceste rel!ţii% ! '#st el!b#r!t # ter"in#l#$ie speci!l. J#" (e'ini ,i e-plic! # p!rte (intre ter"enii utiliz!ţi% utiliz!ţi% pentru ! * !=ut !=ut!! s &nţe &nţele le$e $eţi ţi pr#b pr#ble le"e "ele le c!re c!re p#t p#t !pr !pre! e! !tun !tunci ci c6n( c6n( se !(#p !(#pt t # stru struct ctur ur (e'ectu#!s s!u in!(ec*!t. E-ist ,!pte ter"eni% le$!ţi (e !spectele pe c!re trebui s le lu!" &n c#nsi(er!re • • • • • • •
!"pl#!re! c#ntr#lului3 c#ntr#lului3 ier!r5i!2 #r$!niz!ţiile &n!lte ,i pl!te8 +s!u !scuţite centr!liz!re! ,i (escentr!liz!re!3 speci!liz!re!3 (e'inire! p#sturil#r3 unit!te! (e c#"!n( +c#n(ucere ier!r5iz!t lini!r ,i (ubl! sub#r(#n!re c#"unic!re!.
Structurile #r$!niz!ţi#n!le #r$!niz!ţi#n!le p#t !(#pt! un! (in ur"t#!rele (#u '#r"e2 •
stuctuile iea9ice tadiţionale% &n c!re pers#n!lul este $rup!t (up 'uncţiuni% pr#(use% ser*icii ser*icii s!u !"pl!s!re3
•
stuctuile stuctuile cu linii de subodonae subodonae !ultiple% cu" !r 'i ec5ipele (e pr#iect s!u structur! "!trici!l.
H#r"! !(#pt!t (e #r$!niz!ţie este in'luenţ!t% t#t#(!t% (e centr!liz!re ,i (e speci!liz!re. Oric!r Oric!ree !r 'i e!% struct structur! ur! unei unei #r$!ni #r$!niz!ţ z!ţii ii reprez reprezint int un ec5il ec5ilibr ibruu (e !*!nt! !*!nt!=e =e ,i (ez!*!nt!=e2 • • • • • •
structurile structurile 'uncţi#n!le3 'uncţi#n!le3 structurile structurile pe pr#(use s!u ser*icii3 structurile structurile $e#$r!'ice3 ec5ipele (e pr#iect3 structurile structurile "!trici!le structurile 5ibri(e.
Structur! #r$!niz!ţi#n!l '#r"!l ! unei #r$!niz!ţii (e'ine,te tipurile (e rel!ţii (intre #!"eni ,i (intre p#ziţiile pe c!re le #cup &n #r$!niz!ţie. 0unc! unui "!n!$er este "!i (i'icil ,i "!i c#"ple- c6n( !cti*it!te! sub#r(#n!ţil#r este interc#nect!t. Structur! #r$!niz!ţi#n!l trebuie s per"it # c#"unic!re c6t "!i bun &ntre pers#!nele c!re trebuie s sc5i"be in'#r"!ţii. Pr#ble Pr#ble"el "elee (e struct structur ur p#t p#t li"it! li"it! e'ic!c e'ic!cit! it!te! te! unu unuii "!n!$e "!n!$err ,i ! ec5ipe ec5ipeii s!le. s!le. Un "!n!$er trebuie s),i p#!t (! se!"! (e situ!ţiile &n c!re pr#ble"ele cu c!re se c#n'runt sunt $ener!te (e structuri sl!be s!u in!(ec*!te% pentru ! pute! !(#pt! "surile c#recti*e c#respunzt#!re.
Buns a identi1icat dou" tipui de o0ani&aţii , cea o0anic" 2i cea !ecanicist" , cae pot 1i plasate la e+te!it"ţile unei a+e continue) Burns Burns su$ere su$ere!z !z c #r$!ni #r$!niz!ţ z!ţi! i! trebu trebuie ie s),i s),i !(!pte !(!pteze ze struct structur ur!! pentr pentruu ! se !(!pt! !(!pt! "e(iului &n sc5i"b!re.
Scanaea !ediului este o te9nic" util" de detectae a sc9i!b"ilo din !ediul inten 2i din cel e+ten) Stu(iul lui Burns su$ere!z% t#t#(!t% c e-ist &nc (#u structuri &n #r$!niz!ţie% &n plus '!ţ (e ce! '#r"!l. Ele sunt2 • •
structur! p#litic3 structur! (e c!rier.
0!ne*rele p#litice p#t 'i &nt6lnite &n cele "!i "ulte #r$!niz!ţii.
0sur! &n c!re p#t 'i c#nsi(er!te !ccept!bile s!u neces!re (epin(e (e #r$!niz!ţie ,i (e etic! pe c!re # &"prt,iţi. Reţelele sunt% (e #bicei% ni,te structuri ne'#r"!le% e-istente &n !pr#!pe t#!te #r$!niz!ţiile. Ele sunt '#r"!te (in "#(ele (e rel!ţii ,i c!n!le (e c#"unic!re% c!re &i !=ut pe "!n!$eri s),i &n'ptui!sc #biecti*ele. Structurile (e c!rier s)!u sc5i"b!t &n ulti"ii !ni pentru c% #r$!niz!ţiile !u &nceput s tr!ns'ere in(i*i(ului rspun(ere! pentru pl!ni'ic!re! c!rierei. Cl!rQ ! pr#pus c6te*! "#(ele (e e*#luţie &n c!rier% &n c!re s)!r pute! &nc!(r! ,i ! (*s. Aceste! sunt2 • • • • • • •
triun$5i3 sc!r3 spir!l3 st!ţi#n!r3 tr!nzit#rie3 rute ,i s!lturi3 sp!lier!8. ?. STRUCTURI E CO0UNICARE IN CARUL @RUPULUI
Aut#rii (e speci!lit!te c#nsi(er c e-ist cinci structuri (e c#"unic!re &n c!(rul $rupului 2 • • • •
oata > lanţul cecul 2i eţelele de co!unicae co!plet unite co!pletelM connected*)
4n structur! (e tip 7r#!t!8% un "e"bru !l $rupului p#!te c#"unic! (in centru cu t#ţi ceil!lţi "e"bri% (!r ceil!lţi nu p#t c#"unic! (ec6t cu "e"brul (in centru. W este # !ltern!ti* ! !cestei te"e. Este '#r"!t (in trei spiţe% (#u (intre ele '#r"!te (intr)un l!nţ (e (#u pers#!ne. in n#u% un "e"bru !l $rupului ser*e,te c! centru. 4n l!nţ% "e"brii sunt le$!ţi sec*enţi!l. Un "e"bru (in reţe! p#!te c#"unic! (#!r cu (#i "e"bri c!re sunt i"e(i!t l6n$ el. 0e"brii (e l! c!petele l!nţului nu p#t c#"unic! c#"unic! (ec6t cu # sin$ur pers#!n. i"p#tri*% &n cerc ,i &n reţelele c#"plet unite 'iec!re "e"bru p#!te tri"ite ,i pri"i "es!=e (e l! #ric!re !lt "e"bru. Reţe!u! c#"plet unit pune #rice pers#!n (in cerc &n le$tur cu 'iec!re !lt pers#!n.
Aceste reţele (e c#"unic!re (i'er &n c6te*! c 6te*! ele"ente i"p#rt!nte2 • •
•
*itez! cu c!re in'#r"!ţi! p#!te 'i tr!ns"is3 !cur!teţe! cu c!re in'#r"!ţi! p#!te 'i tr!ns"is3 s!tur!ţi! s!u $r!(ul &n c!re in'#r"!ţi! este (istribuit &nt#c"!i ctre "e"brii $rupului. . STRUCTURI PARTICIPATIJ)E0OCRATICE 0AI EHICIENTE
O0ani&aţiile sunt stuctui de inteacţiune ale oa!enilo inte0aţi $nt(un 0up ale c"ui acti#it"ţi sunt centate pe eali&aea uno obiecti#e co!une speciali&ate) Al#c!re! resp#ns!bilitţil#r% $rup!re! 'uncţiil#r% !l#c!re! puterii (e (ecizie% c##r(#n!re!% c#ntr#lul ,i rec#"pens! &n ur"! (ucerii l! bun s'6r,it ! unei p#litici / t#!te !ceste! reprezint cerinţe 'un(!"ent!le pentru #per!ţi#n!liz!re! c#ntinu ! unei #r$!niz!ţii. K. TIPURI E OR@ANIZAŢII BAZATE PE STRUCTURI Aceste! sunt2 • •
o0ani&aţii pe #etical"' iea9ic(pia!idale cele o0ani&ate pe oi&ontal"' de tip eţea)
Un "#( (e c!te$#riz!re ! #r$!niz!ţiil#r este cel c!re i! &n c!lcul $r!(ul (e centr!lis" pe c!re)l c#nţin. Or$!ni Or$!niz!r z!re! e! &n ste!8% ste!8% (e e-e"p e-e"plu lu este este e-tre" e-tre" (e centr! centr!liz liz!t !t%% t#!te t#!te c!n!le c!n!lele le +(e in'#r"!ţie% putere% (ecizie etc. 'iin( (irecţi#n!te ctre un sin$ur centru (e (ecizie% celel!lte 'iin( peri'erice.
Calitatea stuctuii unei o0ani&aţii #a a1ecta !odul $n cae #a a#ea loc $ndepliniea ceinţelo necesae pentu duceea la bun s1:2it a unui obiecti# politic) Stru Struct ctur ur!! unei unei #r$! #r$!ni niz! z!ţi ţiii repr reprez ezin int t $r!( $r!(ul ul &n c!re c!re ,i "# "#(u (uri rile le &n c!re c!re "e "e"b "bri riii #r$!niz!ţiei suntp#t 'i c#nstr6n,i ,i c#ntr#l!ţi (e #r$!niz!ţie% ,i (istribuţi! !cti*itţil#r ,i resp#ns!bilitţil#r resp#ns!bilitţil#r &n interi#rul interi#rul pr#ce(uril#r pr#ce(uril#r ,i n#r"el#r #r$!niz!ţiei. Pr#cesul (ecizi#n!l &n #r$!niz!ţiile "#(erne nu "!i p#!te 'i unul c#nstruit cu !=ut#rul pe 'un(!"entele e-cesi* (e ri$i(e ,i bir#cr!tice !le structuril#r ier!r5ice +pe *ertic!l. ecizi! trebuie *zut c! rezult!tul un#r "ultiple inter!cţiuni (intre c#"p#nentele unei reţele8% "!i (e$r!b (ec6t b!z!t pe # bir#cr!ţie stu'#!s% e-tre" (e lent &n (ecizii ,i ine'icienţ. escen escentr tr!li !liz!r z!re! e! este este '!*#r! '!*#r!bi bil l (ez*# (ez*#lt ltrii rii #r$!n #r$!niz! iz!ţie ţiei.i. Hle-i Hle-ibil bilit it!te !te!! &n !cţiun !cţiunee ! #r$!niz!ţ #r$!niz!ţiei iei cre,te cre,te (!c este !tribuit !tribuit ni*eluri ni*eluril#r l#r ier!r5ice ier!r5ice in'eri#! in'eri#!re re &nţele$6n &nţele$6n(( prin
#biecti* #biecti* p#litic% p#litic% !ce! 'in!lit! 'in!lit!te te ! !cti*itţi !cti*itţiii #r$!niz!ţ #r$!niz!ţiil# iil#r r instituţ instituţiil# iil#rr pub publice lice c#n'erit c#n'erit prin inter"e(iul inter"e(iul p#liticil#r p#liticil#r publice c!re (eli"ite!z ,i #riente!z #riente!z respecti*! !cti*it!te. !cti*it!te. Ten(inţ! (e (e"#cr!tiz!re ! #r$!niz!ţiil#r% c! ,i !nu"ite #biecti*e pri*in( (ispersi! $e#$r!'ic ,i (i'erenţiere! elect#r!tului% &"pin$ #r$!niz!ţi! spre (escentr!liz!re. <. PERHOR0ANŢELE OR@ANIZRII 4N REŢEA 4N CE PRIJEXTE I0PLE0ENTAREA E POLITICI 4n situ!ţiile &n c!re pr#ble"ele sunt "!i c#"ple-e% reţelele (escentr!liz!te sunt cele "!i e'iciente% (!t#rit nu"rului "!re (e c!n!le (e c#"unic!re (intre "e"bri. Hle-ibilit!te! p!re s 'ie "ult "!i "!re &n c!zul reţelel#r (escentr!liz!te / (esc5i(ere! (in p!rte! p!rte! "e"bril#r / !(!pt!re! c#"p#rt!"entului c#"p#rt!"entului Or$!niz!ţiile centr!liz!te tin( s 'ie ri$i(e ,i &nc5ise l! p#sibilitţi n#i (e rez#l*!re ,i !b#r(!re ! pr#ble"el#r% &n sc#pul rez#l*rii l#r. In'l In'lue uenţ nţ!! $r!( $r!(ul ului ui (e c#" c#"pleple-it it!t !tee ! s!rc s!rcin inii ii (e &n(e &n(epl plin init it !r!t !r!t c stuctuile centali&ate sunt supeioae $n ca&ul sacinilo si!ple' ia cele descentali&ate sunt supeioae $n ca&ul sacinilo co!ple+e)
CAPITOLUL 5III CULTURA OR-ANIAŢIONALĂ 1. EHINIŢIA L! "#(ul $ener!l% cultur! reprezint !ns!"blul (e (e'iniţii pe c!re #!"enii le (eţin l! un !nu"it "#"ent (espre t#t cee! ce e-ist ,i se petrece &n =urul l#r / reprezent!re! !cest#r! (espre lu"e. 4n s'er! culturii se $sesc si"b#luri% n#r"e% le$i% *!l#ri% ritu!luri% "#r!*uri% "ituri. T#!te !ceste! '#r"e!z un stil c!re (e'ine,te &ntr)# "!nier !p!rte 'iec!re #r$!niz!ţie% reprezent6n( # "icr#s#ciet!te% l! ni*el (e #r$!niz!ţie. Cultur! #r$!niz!ţi#n!l #r$!niz!ţi#n!l p#!t 'i (e'init &n "!i "ulte 'eluri. e'iniţiile (e "!i =#s *)!r pute! 'i (estul (e utile pentru ! &nţele$e "!i bine !cest ter"en2 • •
cultur! #r$!niz!ţi#n!l este pers#n!lit!te!8 pers#n!lit!te!8 #r$!niz!ţiei3 cultur! #r$!niz!ţi#n!l este un !ns!"blu (e tr!(iţii% *!l#ri% pr#ce(uri% c#ncepţii ,i !titu(ini c!re cree!z c#nte-tul ! t#t cee! ce '!ce" ,i $6n(i" &n c!(rul #r$!niz!ţiei.
Ter"enul (e cultur #r$!niz!ţi#n!l8 !r pute! cre! # i"presie (e'#r"!t% (espre *i!ţ! #r$!niz!ţi#n!l3 #r$!niz!ţi#n!l3 este neces!r s *eri'ic!ţi (!c i(eile (*s. (espre cultur c#respun( cu !le cel#rl!lţi. Cultur! #r$!niz!ţi#n!l #r$!niz!ţi#n!l p#!te 'i e-pri"!t prin si"b#luri (e pr#'unzi"e ,i si"b#luri (e supr!'!ţ2 •
•
si"b#lurile si"b#lurile (e supr!'!ţ sunt !cele instru"ente c#ncepute speci!l pentru ! cre! #r$!niz!ţiei # !nu"it i"!$ine3 si"b#lurile si"b#lurile (e pr#'unzi"e #'er un in(iciu cu pri*ire l! 'elul &n c!re se lucre!z &n #r$!niz!ţi! respecti*.
Pentru ! pute! !cţi#n! !(ec*!t ,i pentru ! el!b#r! (ecizii c#recte% este #bli$!t#riu s &nţele$eţi cultur! #r$!niz!ţiei &n c!re lucr!ţi. 0#(elul culturii #r$!niz!ţi#n!le% #r$!niz!ţi#n!le% c#nceput (e e!l ,i Genne(M% Ge nne(M% ne !=ut s (eter"in" n!tur! culturil#r ,i subculturil#r &nt6lnite l! ni*el #r$!niz!ţi#n!l. Cl!si'ic!re! culturil#r se '!ce &n 'uncţie (e (#u (i"ensiuni / pr#"ptitu(ine! 'ee(b!cQ)ului ,i $r!(ul (e risc. Cele p!tru tipuri (e (e cultur #r$!niz!ţi#n!l #r$!niz!ţi#n!l sunt2 • • • •
cultua
9. CARACTERIZARE C#nst!trile lui :#'ste(e pri*in( $rupele cultur!le sunt utile &n pr#cesele (e2 recrut!re) selecţie% (e'inire ! p#stului ,i "#ti*!re% (ez*#lt!re! ,i e*!lu!re! pers#n!lului. I!t cu" cl!si'ic! :#'ste(e $rupele cultur!le2
I , -upa latin" !ai de&#oltat" 1. ist!nţ "!re i"pus (e putere
II , -upa latin" !ai puţin de&#oltat" ist!nţ "!re i"pus (e putere
9. @r!( ri(ic!t (e e*it!re ! incertitu(inii incertitu(inii @r!( ri(ic!t (e e*it!re ! incertitu(inii ?. @r!( ri(ic!t (e in(i*i(u!lis"
@r!( sczut (e in(i*i(u!lis" in(i*i(u!lis"
. @r!( "e(iu (e "!sculinit!te Bel0ia' .anţa A0entina' Ba&ilia Spania ltalia*
@r!( "!-i" (e "!sculinit!te Colu!bia' 6e+ic =ene&uela' C9ile Peu Potu0alia
Princip!l! (i'erenţ &ntre !ceste (#u $rupe rezi( &n !titu(inile l#r (i'erite '!ţ (e in(i*i(u!lis"% in(i*i(u!lis"% n!ţiunile "!i puţin (ez*#lt!te pre'er6n( !b#r(rile c#lecti*e.
III , -upa -upa asiat asiatic" ic" !ai de&#ol de&#oltat" tat" ist!nţ "e(ie i"pus (e putere
I= , -upa -upa asiat asiatic" ic" !ai puţin puţin de&#oltat" ist!nţ "!re i"pus (e putere
@r!( ri(ic!t (e e*it!re ! incertitu(inii
@r!( sczut (e e*it!re ! incertitu(inii
@r!( "e(iu (e in(i*i(u!lis" in(i*i(u!lis"
@r!( sczut (e in(i*i(u!lis" in(i*i(u!lis"
@r!( ri(ic!t (e "!sculinit!te Paistan
@r!( "e(iu (e "!sculinit!te
Taian T9ailanda = , -upa c#asi(estic" ist!nţ! "!re i"pus (e putere @r!( ri(ic!t (e e*it!re ! incertitu(inii @r!( sczut (e in(i*i(u!lis" in(i*i(u!lis" @r!( "e(iu (e "!sculinit!te -ecia Ian
India .ilipine Sin0apoe 7on0 on0
Tucia Iu0osla#ia*
Nici un! (in !ceste (#u (#u $rupe nu t#lere!z t#lere!z pre! bine riscurile% (!r n!ţiunile n!ţiunile $er"!nice $er"!nice se #pun "!i "ult (i'erenţieril#r pe b!z (e putere.
=I , -upa 0e!anic" ist!nţ! "!re i"pus (e putere @r!( ri(ic!t (e e*it!re ! incertitu(inii @r!( sczut (e in(i*i(u!lis" in(i*i(u!lis" @r!( "!-i" (e "!sculinit!te Austia Isael -e!ania El#eţia =II -upa an0lo1on" ist!nţ "e(ie i"pus (e putere
=III -upa nodic" ist!nţ "ic i"pus (e putere
@r!( sczut spre "e(iu (e e*it!re ! incertitu(inil#r incertitu(inil#r e*it!re !
@r!( sczut spre "e(iu (e incertitu(inil#r
@r!( ri(ic!t (e in(i*i(u!lis"
@r!( "e(iu (e in(i*i(u!lis"
@r!( ri(ic!t (e "!sculinit!te
@r!( sczut (e "!sculinit!te
Austalia' Noua eeland"
Dane!aca' No#e0ia
Canada' SUA
.inlanda' Suedia
6aea Bitanie
Olanda
llanda A1ica de Sud* Este neces!r # !b#r(!re (e tip c#n=unctur!l ! pr!cticii "!n!$eri!le% cee! ce &nse!"n c structurile #r$!niz!t#rice% #r$!niz!t#rice% stilurile "!n!$eri!le% culturile #r$!niz!ţi#n!le ,i pr#$r!"ele (e sc5i"b!re trebuie adaptate la atibutele cultuale do!inante ale naţiunii 0a&d") 4n st!bilire! (i"ensiunii intern!ţi#n!le intern!ţi#n!le ! !spectel#r cultur!le Ouc5i +11% ! stu(i!t ,i ! c#"p!r!t c!r!cteristicile #r$!niz!ţiil#r =!p#neze ,i !"eric!ne% &n princip!l pentru ! *e(e! (!c !nu"ite pr!ctici% !lese (e el (in ec#n#"i! =!p#nez% pute!u 'i tr!nsl!t!te ,i &n St!tele Unite. El ! (esc#perit ,i unele (i'erenţe &ntre c#"p#rt!"entul #r$!niz!ţiil#r =!p#neze ,i !l cel#r !"eric!ne% (up cu" se p#!te *e(e! (in list! prezent!t &n c#ntinu!re. Ouc5i ! pr#pus !plic!re! ! cee! ce el ! (enu"it 7Te#ri! Z8 +!(ic #pusul Te#riil#r > ,i W !le lui 0c@re$#r% c! "#(!lit!te prin c!re c#"p!niile !"eric!ne !r pute! !(#pt! !nu"ite c!r!cteristici !le "et#(ei =!p#neze (e c#n(ucere ! #!"enil#r. C#n'#r" *iziunii s!le% 'ir"ele !"eric!ne !r pute! #per! sc5i"bri &n ur"t#!rele (irecţii (e "!n!$e"ent !l resursel#r u"!ne ,i !r pute!2 #'eri perspecti*e "!i si$ure (e !n$!=!re ,i p#sibilitţi "!i bune (e re!liz!re &n c!rier. s e-tin( $r!(ul (e p!rticip!re ! !n$!=!ţil#r &n pr#cesul (e lu!re ! (eciziil#r. s se spri=ine &n "!i "!re "sur pe spiritul (e ec5ip ,i pe recun#!,tere! c#ntribuţiei c#ntribuţiei in(i*i(u!le l! e'#rtul c#lecti*. sti"ul! respectul recipr#c &ntre "!n!$eri ,i sub#r(#n!ţii l#r. •
• •
•
Acest tip (e !b#r(!re !r trebui &ns spri=init &ncep6n( (e l! *6r'ul pir!"i(ei ier!r5ice ,i !r necesit! "suri c#respunzt#!re (e c#nsult!re ,i (e instruire pr#'esi#n!l% pr#'esi#n!l% "!i !les pentru "!n!$eri ,i super*iz#ri. super*iz#ri. Nici =!p#nezii nu),i p#t per"ite s !si$ure !si$ure l#cul (e "unc "unc pe t#!t (ur!t! *ieţii !cti*e !cti*e ! !n$!=!ţil#r (e b!z (ec6t (!c utilize!z un '#!rte "!re nu"r (e !n$!=!ţi te"p#r!ri ,i cu n#r" p!rţi!l% !le cr#r c#n(iţii (e !n$!=!re sunt "ult in'eri#!re cel#r !si$ur!te lucrt#ril#r cu n#r" &ntre!$.
?. CULTURA OR@ANIZAŢIEI N#ţiune! (e cultur8% cultur8% !tunci c6n( se !plic unei #r$!niz!ţii% #r$!niz!ţii% ! !=uns s se"ni'ice se"ni'ice siste"ul pre(#"in!nt (e c#n*in$eri ,i *!l#ri pe c!re le pr#'ese!z "e"brii #r$!niz!ţiei respecti*e. Sc5ein (e'ine,te !st'el n#ţiune! (e cultur82
;un tipa de pe!ise ele!entae , in#entate' descopeite sau elaboate de un 0up dat pe !"su" ce acesta $n#aţ" s" 1ac" 1aţ" popiilo poble!e de adaptae la e+teio 2i de inte0ae pe plan inten , cae a 1uncţionat su1icient de bine pentu a 1i consideat #alabil 2i' ca u!ae' pentu a 1i asi!ilat de noii !e!bi ai 0upului ca !odalitate coect" de a pecepe' a 0:ndi 2i a si!ţi $n le0"tu" cu poble!ele especti#e)G O c!r!cteristic 'un(!"ent!l ! (e'iniţiei lui Sc5ein este '!ptul c se c#ncentre!z "!i (e$r!b pe pre"ise% !(ic pe c#"p#rt!"entul i"plicit , , (ec6t pe c#"p#rt!"entul c#"p#rt!"entul e-plicit s!u !'i,!t &n "#( public. Cultur! p#!te 'i (e'init ,i c! un set (ublu s!u bic!te$#ri!l (e *!l#ri% n#r"e ,i c#n*in$eri &"prt,ite &n c!(rul unei #r$!niz!ţii. L! supr!'!ţ se !'l cultua e+plicit" , c!re se "!ni'est &n c5i!r "#(ul (e structur!re ! c#n(ucerii #r$!niz!ţiei ,i &n ret#ric! buletinel#r% buletinel#r% n#ti'icril#r etc. e"ise (e !ce!st!% i!r &n !(6nci"e se !'l # cultu" i!plicit" , "!i !pr#pi!t (e re!lit!te% c!re rezi( &n ip#tezele '#r"ul!te (e c#n(ucere ,i (e !n$!=!ţi &n le$tur cu cee! ce este re!l"ente i"p#rt!nt. A'ir"!ţi! p#!te 'i ilustr!t cu !=ut#rul ur"t#!rel#r (#u e-e"ple. O cultur puternic este !cee! &n c!re pre"isele i"plicite se !r"#nize!z cu cele e-plicite. O cultur sl!b este !cee! &n c!re (i"ensiune! i"plicit se !'l &n (i*er$ent cu ce! e-plicit. Sc5ein *ine cu # !'ir"!ţie e-tre" (e interes!nt2 <.uncţia cultuii $n #iaţa 0upului se sc9i!b" odat" cu !atui&aea acestuiaG% !(#pt6n( (eci% !tunci c6n( (iscut (espre "#(ul cu" e*#lue!z cultur!% i(ee! (e ciclu de #iaţ". A,! cu" spune c5i!r el2 .oţele cae pot s" de&09eţe o cultu" dat" sunt 2i ele susceptibile s" #aie&e' $n 1uncţie de di#esele stadii de e#oluţie a o0ani&aţiei) C#n'#r" #pticii s!le% #rice #r$!niz!ţie p!rcur$e trei peri#!(e "!=#re pe (ur!t! ciclului su (e *i!t2 • • •
na2tee 2i de&#oltae iniţial" sau ti!puie' u!at" de o 1a&" de succesiune #:sta sau peioada de !i%loc a e+istenţei o0ani&aţionale !atuitatea o0ani&aţional"' u!at" de una dinte cele dou" altenati#e posibile/ tans1o!ae sau dest"!ae)
Cultur! unei #r$!niz!ţii p#!te !(ese! s i! n!,tere &n pri"ul r6n( pe b!z! pre"isel#r ,i !titu(inil#r !titu(inil#r pe c!re le "!ni'est pr#priet!rii s!u (irect#rii #r$!niz!ţiei. H!rn5!" pr#pune # cl!si'ic!re ! #r$!niz!ţiil#r #r$!niz!ţiil#r &n 'uncţie (e (#i p!r!"etri esenţi!li2 •
tipul c!pit!lului +public s!u pri*!t
•
#rient!re! +pr#'it)*enituri +pr#'it)*enituri s!u bunst!re s#ci!l.
. CULTURA 4NTREPRINERII
Este un ansa!blu de cedinţe 2i ipote&e 1unda!entale' $!p"t"2ite de !e!bii unei o0ani&aţii' cae opeea&" $nt(un !od incon2tient' cae pe!it s" se e&ol#e poble!e 2i cae tebuiesc tans!ise celo noi) L! ni*elul unei &ntreprin(eri &ntreprin(eri trebuie s !*e" &n *e(ere trei ni*ele (i'erite2 A* CULTURA E5TERNĂ s!u cultur! "e(iului ec#n#"ic ec#n#"ic ,i s#ci!l &n c!re #pere!z &ntreprin(ere!3 B* SUBCULTURILE ?NTREPRINDERII C* CULTURA ?NTREPRINDERII ?N SINE' lu!t c! entit!te% c! $rup s#ci!l cu 'r#ntiere ri$ur#s (eli"it!te A* Cultua e+ten" este cultur! "e(iului n!ţi#n!l% re$i#n!l s!u l#c!l. E! p#!te c!r!cteriz! nu (#!r # ţ!r ci ,i # re$iune s!u # entit!te l#c!l% ţin6n( (e (ec!nt!re! un#r *!l#ri spiritu!le% cutu"e &n cursul ist#riei !cest#r!. Ap!rţin culturii e-terne ,i c!r!cterele s#ci#)cultur!le s#ci#)cultur!le !le ep#cii% c!re p#t 'i tr!nsn!ţi#n!le. tr!nsn!ţi#n!le. ezb!tere! c#nte"p#r!n !supr! (i"ensiunii (i"ensiunii cultur!le ! &ntreprin(eril#r &ntreprin(eril#r ne se #pre,te (#!r !supr! !n!lizei culturii e-terne% ci se #riente!z ,i spre !n!liz! structuril#r cultur!le cultur!le pr#prii 'iecrei! (intre ele. B* Acest lucru ne '!ce s !b#r(" !cu" ni*elul subcultuilo ,i "icr#)culturil#r "icr#)culturil#r $ntepindeii. Acest ni*el (e !b#r(!re !l culturii unei &ntreprin(eri &ntreprin(eri se re'er l! '!ptul c # &ntreprin(ere este un c#n$l#"er!t (e subculturi subculturi c#respunzt#!re $rupel#r s#ci!le c!re # c#"pun2 "uncit#ri% pers#n!l !u-ili!r% c#n(uct#ri% 'uncţi#n!ri% etc. Subculturile Subculturile se c#nstituie c#nstituie prin (i'erenţele &n !b#r(!re! re!litţii (e ctre (i'erite $rupuri s#ci!le% c!re (!u un !ns!"blu (e n#r"e% (e re$uli (e rspuns% l! !$resiune! "e(iului pentru 'iec!re $rup &n p!rte. Ele se '#r"e!z (in culturi !le un#r sub$rupe (ez*#lt!te (ez*#lt!te &ntr)un c!(ru restr6ns +bir#uri% !teliere% l!b#r!t#!re ,i in'luenţ!te (e '!ct#ri c#"uni% &"prt,in( !cel!,i c!(ru (e *i!ţ. Subcultur! c#n(uct#ril#r in'luenţe!z (ecisi* celel!lte subculturi. subculturi. Stu(iul S tu(iul c!r!cteristicil#r subculturil#r subculturil#r '#r"!te &ntr)# &ntreprin(ere &ntreprin(ere este i"p#rt!nt "!i !les &n "!n!$e"entul sc5i"brii% !tunci c6n( se (#re,te "#(i'ic!re! stilului (e c#n(ucere.
C* Cultua unei $ntepindei este un !ns!"blu c!re uni'ic c#"p#nenţele &ntreprin(erii &ntreprin(erii ,i este pr#(usul unei e*#luţii e*#luţii reprezent6n( un "#( (e (escriere ! #r$!niz!ţiei ,i # e-plic!ţie 'un(!"ent!l ! cee! ce se (erule!z &n &ntreprin(ere. Cultur! unei &ntreprin(eri este str6ns le$!t (e ele"entele "!n!$e"entului c!litţii. I!t (e ce este neces!r s (e'ini" !ici principiile lui E(F!r( e"in$2 •
H#r"ul!ţi ,i p#pul!riz!ţi printre s!l!ri!ţii (*s. O ECLARAŢIE SCRIS re'erit#!re l! #biecti*ele ,i sc#purile &ntreprin(erii &n cee! ce pri*e,te c!lit!te!
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
• • •
pr#(usel#r pr#(usel#r ,i ser*iciil#r ser*iciil#r re!liz!te. T#ţi "!n!$erii trebuie trebuie s (e"#nstreze (e"#nstreze &n "#( c#nst!nt ,i pr!ctic interesul pentru !plic!re! !cestei (ecl!r!ţii. Instruiţi)* Instruiţi)* pers#n!lul !supr! tutur#r !spectel#r i"plic!te (e tr!nspunere! &n pr!ctic! ! (ecl!r!ţiei% (!r ,i (e renunţ!re! renunţ!re! l! unele pr!ctici pr!ctici $ener!t#!re (e n#n) c!lit!te. 4ncet!ţi s * "!i b!z!ţi pe c#ntr#lul te5nic 'in!l !l c!litţii ,i !(#pt!ţi "et#(e (e c#ntr#l inter"e(i!r cu !plic!re! "et#(el#r st!tistice (e e*i(enţiere ! nec#n'#r"itţil#r% nec#n'#r"itţil#r% c! b!z pentru st!bilire! "suril#r c#recti*e #pti"e. 4ncet!ţi s "!i !*eţi &n *e(ere l! &nc5eiere! c#ntr!ctel#r (#!r preţul ,i intr#(uceţi cl!uze pri*in( c!lit!te!. A"eli#r!ţi c#nst!nt ,i per"!nent pr#cesele (e pr#(ucţie prest!re speci'ice &ntreprin(erii (*s. Intr#(uceţi Intr#(uceţi pre#cup!re! sub#r(#n!ţil#r sub#r(#n!ţil#r (*s. pentru e(uc!re! ,i instruire! l#r c#ntinu &n sc#pul lucrului bine 'cut8. Iniţi!ţi% instruiţi instruiţi ,i sti"ul!ţi pe t#!te cile pre#cup!re! ,i c#"petiţi! s!l!ri!ţil#r pe b!z! c!litţii "uncii prest!te. prest!te. Eli"in!ţi e*entu!lele te"eri ,i reţineri !le s!l!ri!ţil#r prin cre!re! unui cli"!t (e &ncre(ere ,i (e per"!nent in#*!re &n sc#pul !"eli#rrii c!litţii. Opti"iz!ţi !cţiunile pers#n!lului pers#n!lului (*s. !*6n( c! sc#p !plic!re! ECLARAŢIEI% prin '!cilit!re! '!cilit!re! rel!ţiil#r% eli"in!re! e*entu!lel#r e*entu!lel#r b!riere +(e e-e"plu e-e"plu (intre c#"p!rti"entele &ntreprin(erii &ntreprin(erii ,i !si$ur!re! tutur#r c#n(iţiil#r neces!re pentru c#l!b#r!re ,i tr!nsp!renţ. Renunţ!ţi s "!i s#licit!ţi s!l!ri!ţil#r (*s. cre,tere! pr#(ucti*itţii pr#(ucti*itţii "uncii l#r in(i'erent (e c!lit!te! !cestei!. Eli"in!ţi n#r"ele (e lucru ne'un(!"ent!te ,i intr#(uceţi / prin instruire! !(ec*!t ! s!l!ri!ţil#r / "et#(e (e !"eli#r!re ! n#r"el#r. 4nl#cuiţi 4nl#cuiţi "et#(! c#n(ucerii prin #biecti*e cu stu(iul c!p!bilitţii pr#cesel#r ,i !l p#sibilitţil#r p#sibilitţil#r (e !"eli#r!re ! !cest#r!. H!cilit!ţi ,i sti"ul!ţi "6n(ri! pers#n!lului (*s. pentru c!lit!te! "uncii prest!te. 4ncur!=!ţi pre#cuprile s!l!ri!ţil#r pentru e(uc!ţie ,i !ut#per'ecţi#n!re. !ut#per'ecţi#n!re. Acţi#n!ţi per"!nent ,i perse*erent pentru !plic!re! ECLARAŢIEI prin i"plic!re! &ntre$ului pers#n!l !l &ntreprin(erii. &ntreprin(erii.
CAPITOLUL 5I= 6ANA-E6ENTUL DI=ERSITĂŢII 1. INTROUCERE A" c#nsi(er!t c este util un c!pit#l (e "!n!$e"ent !l (i*ersitţii pentru c l! ni*elul unei instituţii publice publice pute" *#rbi (e (i*ersit!te! cultur!l% r!si!l% (e se-% &n p!r!lel cu (i*ersit!te! cultur!l (e l! ni*elul c#"unitţii l#c!le3 !ce!st! este !n$ren!t% l! r6n(ul ei% &ntr)# lu"e &n c!re ser*iciile publice se intern!ţi#n!lize!z prin sursele (e 'in!nţ!re ,i resursele u"!ne utiliz!te.
Pentru ! e*it! (iscri"inrile (iscri"inrile &n c!(rul $rupuril#r $rupuril#r "in#rit!re se i"pune !si$ur!re! e$!litţii ,!nsel#r l! l#cul (e "unc. C#n'#r" te#riei lui G!n(#l! ,i Hullert#n #r$!niz!ţiile trebuie s respecte ,i s pun &n *!l#!re speci'icul in(i*izil#r &n p!r!lel cu pre#cup!re! pentru $rupuri.
Pincipiile acestei teoii sunt u!"toaele • • • • • •
"isiune ,i *!l#ri3 #per!ţiuni c#recte ,i #biecti*e3 sti"ul!re! unei '#rţe (e "unc #neste ,i c#n,tiente3 !cti*i ,i 'le-ibili3 in(i*i(ul in(i*i(ul &,i centrul !tenţiei3 cultur! &"puternicirii. &"puternicirii.
0#(elul punerii &n *!l#!re ! (i*ersitţii c!r!cteristicil#r c!r!cteristicil#r u"!ne +!lQer !re ur"t#!rele et!pe2 • • • •
•
&nltur!re! cli,eel#r3 &nsu,ire! c!p!citţii le ! ur"ri ,i (epist! (i'erenţele (in c#ncepţiile cel#rl!lţi3 cl(ire! un#r rel!ţii !utentice ,i se"ni'ic!ti*e cu pers#!nele c#nsi(er!te (i'erite3 sp#rire! senti"entului senti"entului in(epen(enţei pers#n!le% ! puterii ,i !ut#ritţii (e ! !cţi#n!3 e-pl#r!re! ,i i(enti'ic!re! speci'icului (e $rup.
4ntr)# lu"e supus pr#cesului $l#b!lizrii trebuie s !*e" &n *e(ere criteriile (e e*!lu!re ! culturil#r n!ţi#n!le +:#'ste(e2 • • • •
(ist!nţ! i"pus (e putere3 !titu(ine! '!ţ (e incertitu(ine3 incertitu(ine3 $r!(ul (e in(i*i(u!lis"c#lecti*is"3 in(i*i(u!lis"c#lecti*is"3 $r!(ul (e "!sculinit!te'e"init!te. "!sculinit!te'e"init!te.
Pentru ! 'uncţi#n! cu e'ic!cit!te ,i pentru !)i tr!t! pe !n$!=!ţi cu c#rectitu(ine% # #r$!niz!ţie trebuie s !ib re$uli ,i pr#ce(uri cl!re% c!re trebuie c#"unic!te tutur#r. Hiec!re in(i*i( este purtt#rul un#r "#(ele (e $6n(ire] si"ţire ,i "!ni'estri p#tenţi!le (#b6n(ite (e)! lun$ul *ieţii s!le. :#'ste(e *! nu"i !ceste "#(uri (e $6n(ire si"ţire s!u !cţiune (rept ^pr#$r!"e "ent!le_ +un ter"en #bi,nuit pentru un !se"ene! pr#$r!" "ent!l este cultur. Sursele un#r pr#$r!"e "ent!le in(i*i(u!le pr#*in (in "e(iile s#ci!le &n c!re cine*! ! crescut ,i ! c6,ti$!t e-perienţ!. Pr#$r!"!re! &ncepe &n s6nul '!"iliei% c#ntinu! &n !ntur!=% l! sc#!l% &n $rupurile (e tineri% l! l#cul (e "unc! ,i &n c#"unit!te! (e *i!ţ!. ist!nţ! i"pus (e putere este "sur! &n c!re s!l!ri!ţii cu putere "!i "ic (in instituţiile ,i #r$!niz!ţiile (intr)# ţ!r !,te!pt ,i !ccept c! putere! s 'ie ine$!l (istribuit.
4n ţrile &n c!re se #bţine un punct!= rel!ti* "ic !l (ist!nţei '!ţ (e putere ,i (!t#rit! ni*elului e(uc!ţiei "!i &n!lt% ele*ii *#r (e*eni "!i in(epen(enţi '!ţ (e pr#'es#ri pe "sur ce !*!nse!z &n stu(ii. 4n ţrile cu (ist!nţ '!ţ (e putere "!re c5i!r (!c ele*ii !tin$ un ni*el e(uc!ţi#n!l &n!lt ei *#r (e*eni (epen(enţi (e pr#'es#ri. 4n ţrile cu (ist!nţ "!re '!ţ (e putere% "!n!$erii ,i sub#r(#n!ţii se c#nsi(er ine$!li. ine$!li. Siste"ul ier!r5ic &ntr)# !st'el (e situ!ţie se p!re c se b!ze!z pe !ce!st ine$!lit!te e-istenţi!l. Or$!niz!ţi! centr!lize!z putere! &n c6t "!i puţine "6ini. e !se"ene! e-ist un $rup (e pers#!ne ce supr!*e$5e!z ,i r!p#rte!z c#n(ucerii (espre !cti*it!te! sub#r(#n!ţil#r. sub#r(#n!ţil#r. Sub#r(#n!ţil#r Sub#r(#n!ţil#r &n $ener!l este (e !,tept!t c! c ! s li se spun ce s '!c. 4n !ceste ţri "uncit#rii !u un ni*el re(us (e e(uc!ţie ,i rel!ţiile l#r cu "!n!$erii sunt 'rec*ent &ncrc!te e"#ţi#n!l. 0!n!$eril#r li se !c#r( pri*ile$ii% i!r ,e'ul i(e!l este un !ut#cr!t bine*#it#r. bine*#it#r. 4n ţrile cu # (ist!nţ "ic '!ţ (e putere% sub#r(#n!ţii ,i "!n!$erii se c#nsi(er unii pe !lţii c! e$!li e-istenţi!li3 siste"ul ier!r5ic !re (#!r un r#l (e ine$!lit!te ! r#luril#r st!bilit st!bilit c#n*enţi#n!l ,i cu" r#lurile se p#t sc5i"b!% cine*! c!re !stzi &"i este sub#r(#n!t sub#r(#n!t "6ine &"i p#!te 'i ,e'. Or$!niz!ţiile sunt (estul (e (escentr!liz!te cu nu"r sczut (e ni*ele ier!r5ice ,i nu"r li"it!t (e pers#n!l (e supr!*e$5ere. 0uncit#rii !u un ni*el &n!lt (e c!li'ic!re ,i !cti*itţile l#r sunt "ult "!i preţuite (ec6t cele (e bir#u. 0!n!$erii trebuie s 'ie !ccesibili ! ccesibili sub#r(#n!ţil#r sub#r(#n!ţil#r ,i un se' i(e!l este un (e"#cr!t plin (e resurse. Aici pri*ile$iile pri*ile$iile ,i si"b#lurile si"b#lurile (e st!tut nu sunt bine *enite. E-ist (i'erenţe "ici (e s!l!riu. O !n!liz ! re!litţii r#"6ne,ti !r su$er! c#ncluzii interes!nte le$!te (e "#(ul &n c!re se p#ziţi#ne!z% re!cţi#ne!z in(i*izii in(i*izii &n r!p#rturile r!p#rturile cu siste"ul. siste"ul. 4n siste"ul &n c!re este pre(#"in!nt (ist!nţ! "ic '!ţ (e putere se re"!rc2 • • • • • • • • • • •
'#l#sire! puterii trebuie trebuie s 'ie le$iti" ,i este supus criteriului (e bine ,i (e ru3 c!li'icrile% *eniturile% putere! ,i st!tusul nu este neces!r s "e!r$ &"preun3 cl!s! (e "i=l#c este "!re3 #!"enii trebuie s !ib (repturi e$!le3 putere! se b!ze!z pe !bilit!re! (e ! (! rec#"pense3 rec#"pense3 "#(ul (e ! sc5i"b! un siste" p#litic este !cel! !l sc5i"brii le$il#r3 utiliz!re! *i#lenţei &n p#litic! intern este r!r3 $u*ernele sunt plur!liste3 (i'erenţieri "ici &n *enituri% re(use ,i (e siste"ul (e t!-e3 reli$iile pre(#"in!nte ,i siste"ele 'il#z#'ice sublini!z e$!lit!te!3 te#riile (e "!n!$e"ent n!ti*e se c#ncentre!z !supr! r#lului s!l!ri!ţil#r.
4n siste"ele cu (ist!nţ "!re '!ţ (e putere se re"!rc2
• • • • • •
#ricine (eţine putere este (rept ,i bun3 c!li'icrile% *eniturile% putere! ,i st!tusul trebuie s "e!r$ &"preun3 cl!s! (e "i=l#c este "ic3 cei (e l! putere sunt !*!nt!=!ţi3 "#(ul (e sc5i"b!re !l unui siste" p#litic este e#oluţia c#n'lictele p#liticii interne c#n(uc spre *i#lenţ.
4ntr)# s#ciet!te c#lecti*ist (iscut!re! per'#r"!nţel#r unei pers#!ne &n "#( (esc5is cu pers#!nele &n c!uz este p#sibil p#sibil s '!c n#t (isc#r(!nt (isc#r(!nt cu n#r"! n#r"! (e !r"#nie ! s#cietţii ,i p#!te 'i resi"ţit! (e sub#r(#n!t c! # pier(ere ! presti$iului. H!"ili! c#nţine (#u perec5i (e *!l#ri ine$!le% (!r c#"ple"ent!re2 printe / c#pil ,i s#ţ / s#ţie. Ulti"ul r#l r#l este re'lect!t &ntr)# &ntr)# p#ziţie &n s#ciet!te s#ciet!te prin sc!l! "!sculinit!te "!sculinit!te / 'e"init!te. Un !spect &n c!re se "!ni'est c#ntr!stul (intre s#cietţile s#cietţile "!sculine ,i cele 'e"inine este l#cul (e "unc (in *i!ţ! unei pers#!ne. 4ntr)# s#ciet!te (e tip "!sculin speci'icul cultur!l tin(e "!i "ult spre ! tri pentru ! "unci &n ti"p ce &ntr)# s#ciet!te (e tip 'e"inin% speci'icul cultur!l !l "uncii este "!i (e$r!b !cel! (e 7! "unci pentru ! tri8. H!"ili! &n interi#rul unei s#cietţi (e tip "!sculin #riente!z c#piii spre !r#$!nţ% !"biţie ,i c#"petiţie. Or$!niz!ţiile (in s#ciet!te! (e tip "!sculin cer rezult!te ,i le rec#"pense!z pe b!z! (e ec5it!te. H!"ili! &ntr)# s#ciet!te (e tip 'e"inin &i #riente!z pe c#pii spre "#(estie ,i s#li(!rit!te% i!r #r$!niz!ţiile &n !ceste s#cietţi rec#"pense!z #!"enii% pr#b!bil% pe b!z! e$!litţii +'iecrui! (up ne*#i.
CAPITOLUL 5= C7ELTUIELI PUBLICE A" !*ut &n *e(ere intr#(ucere! unui c!pit#l (e c5eltuieli publice pentru ! e*i(enţi! "ultitu(ine! "ultitu(ine! (e (irecţii &n c!re sunt (istribuite (istribuite resursele 'in!nci!re publice. Este neces!r s prezent" pe scurt pr#*enienţ! ,i "#(ul (e !l#c!re ! resursel#r 'in!nci!re publice. %%Resursele 'in!nci!re% l! ni*el n!ţi#n!l% cuprin( !ns!"blul resursel#r resursel#r 'in!nci!re !le !ut#ritţil#r !ut#ritţil#r ,i instituţiil#r instituţiil#r publice% resursele &ntreprin(eril#r &ntreprin(eril#r publice ,i pri*!te% resursele #r$!nis"el#r 'r sc#p lucr!ti*% precu" ,i resursele p#pul!ţiei. p#pul!ţiei. J#lu"ul resursel#r 'in!nci!re !le unei s#cietţi (epin( (e "ri"e! pr#(usului intern brut% precu" ,i (e p#sibilit!te! p#sibilit!te! !pelrii l! resurse 'in!nci!re 'in!nci!re e-terne +&"pru"uturi% +&"pru"uturi% !=ut#!re% (#n!ţii8 (#n!ţii8 `. Trebuie s '!ce" (e#sebire! (intre 'in!nţele publice ,i 'in!nţele pri*!te ,i (eci (intre resursele 'in!nci!re !le s#cietţii ,i resursele 'in!nci!re publice.
Resursele !("inistr!ţiei (e st!t% centr!le ,i l#c!le% resursele !si$urril#r s#ci!le (e st!t ,i resursele instituţiil#r instituţiil#r publice cu c!r!cter !ut#n#" sunt c#"p#nente !le resursel#r 'in!nci!re publice. O bun p!rte ! resursel#r 'in!nci!re 'in!nci!re publice este '#r"!t (in *eniturile cu c!r!cter 'isc!l. Alte tipuri (e resurse 'in!nci!re publice sunt2 •
• •
(e trez#rerie / utiliz!te pentru !c#perire! te"p#r!r ! (e'icitului curent !l bu$etului (e st!t3 st!t3 (in &"pru"uturi publice3 e"isiune! bne!sc 'r !c#perire / "i=l#c (e 'in!nţ!re ! (e'icitului bu$et!r cu e'ecte $reu (e esti"!t.
Princip!lele c!te$#rii (e resurse publice sunt2 I.Resursele bu$etului (e st!t2 •
Jenituri curente A. Jenituri 'isc!le A.1. I"p#zite (irecte A.9. I"p#zite in(irecte B. Jenituri ne'isc!le
•
Jenituri (in c!pit!l
II.Resursele bu$etului !si$urril#r s#ci!le sunt2 A. Jenituri 'isc!le A.1. C#ntribuţi! pentru !si$urrile s#ci!le A.9. Alte c#ntribuţii c#ntribuţii B. Jenituri ne'isc!le III. Resursele bu$etel#r l#c!le 1. 9. ?. .
Jenituri Jenituri pr#prii pr#prii +'isc!le +'isc!le ,i ne'isc!le ne'isc!le C#te ,i ,i su"e su"e (e'!lc!te (e'!lc!te (in (in *enitu *enituri ri !le bu$et bu$etulu uluii (e st!t st!t C#te !(iţi# !(iţi#n!le n!le l! unele *enitu *enituri ri !le bu$etului bu$etului (e st!t st!t ,i !le bu$etel#r bu$etel#r l#c!le l#c!le Tr!ns'eru Tr!ns'eruri ri cu (esti (estin!ţie n!ţie speci! speci!l l (e l! bu$etul bu$etul (e (e st!t
IJ. Resursele '#n(uril#r '#n(uril#r speci!le
6inanţe publice8% I. Jcrel% E(. (i(!ctic ,i pe(!$#$ic% +Cl!si'ic!re (in lucr!re! %% 6inanţe Bucure,ti% 9;;1% p!$. ?9.
0enţi#n" c '#n(urile speci!le !u &n *e(ere c#ntribuţii ,i i"p#zite in(irecte2 • • • • •
c#ntribuţi! c#ntribuţi! l! '#n(ul pentru pl!t! !=ut#rului (e ,#"!=3 &nc!sri (in c#"isi#nul *!"!l3 t!-! pentru (ru"uri3 c#ntribuţi! c#ntribuţi! pentru pensi! supli"ent!r3 *enituri ne'isc!le (e'inite &n r!p#rt cu (estin!ţi! 'iecrui '#n(.
Resursele 'in!nci!re publice cu (estin!ţii bine (e'inite se re$sesc &n c!pit#lul (e c5eltuieli publice. 1. EHINIŢIE C#"p#nenţ! 1uncţiei de epatiţie ! 1inanţelo publice% c5eltuielile publice reprezint et!p! ur"t#!re c#nstituirii '#n(uril#r publice publice ,i se re'er l! (istribuire! (istribuire! !cest#r resurse bne,ti ctre (i'erite (i'erite #biecti*e s#ci!le s!u ec#n#"ice ec#n#"ice +re$le"ent!te (e ctre pr#$r!"e pr#$r!"e $u*ern!"ent!le. %%C5eltuielile publice e-pri" rel!ţii ec#n#"ic#)s#ci!le &n '#r" bne!sc% c!re se "!ni'est &ntre st!t% pe (e # p!rte% ,i pers#!ne 'izice ,i =uri(ice% pe (e !lt p!rte% cu #c!zi! utilizrii ,i rep!rtizrii resursel#r 'in!nci!re !le st!tului% &n sc#pul &n(eplinirii 'uncţiil# 'uncţiil#rr !cestui!8. +I. Jcrel% 6inanţe publice% p!$. 1. Aceste c5eltuieli *ize!z (i*erse plţi pentru !tin$ere! #biecti*el#r c#n'#r"e p#liticii st!tului +ser*icii publice $ener!le% !cţiuni s#ci#)cultur!le etc.. 4n 'uncţie (e (estin!ţi! l#r% se p#!te *#rbi (espre c5eltuieli publice +c5eltuielile publice c!re c#nsu"! (e'initi* # 'r!cţiune ! PIB +pltire curente (e instituţiile publice ,i (espre c5eltuieli publice c!re reprezint # !*!ns!re (e PIB +e-pri" c#ntribuţi! st!tului l! pr#(ucere! brut (e c!pit#l (e n!tur "!teri!l s!u ne"!teri!l. in perspecti*! (#"eniului (#"eniului &n c!re sunt re!liz!te c5eltuielile publice% pute" !'ir"! c !ceste! c#nţin &n structur! l#r2 ! c5eltuieli publice efectuate de administraţiile publice centrale de stat b c5eltuieli publice publice ale colectivităţilor locale 3 sociale de stat c c5eltuieli publice finanţate din fondurile asigurărilor sociale ( c5eltuieli publice ale organismelor internaţionale. $!eltuielile publice totale reprezint su"! c5eltuielil#r e'ectu!te (e tipurile (i*erse (e !("inistr!ţii publice. $!eltuielile publice totale consolidate cuprin(2 c5eltuieli publice !le !("inistr!ţiei !("inistr!ţiei publice centr!le +'in!nţ!te +'in!nţ!te (e l! bu$etul (e st!t% st!t% (in '#n(urile '#n(urile securitţii s#ci!le s#ci!le ,i '#n(uri
speci!le plus c5eltuieli publice !le sub(i*iziil#r p#litice ,i !("inistr!ti*e !("inistr!ti*e inter"e(i!re plus c5eltuieli c5eltuieli publice !le !ut#ritţil#r !ut#ritţil#r supr!n!ţi#n!le. supr!n!ţi#n!le. Trebuie 'cut # (istincţie cl!r &ntre c5eltuielile publice ,i cele bu$et!re% !ceste! (in ur" 'iin( # subc!te$#rie. C5eltuielile publice cuprin( &n s'er! l#r2 c5eltuieli bu$et!re% c5eltuieli (in '#n(uri cu (estin!ţie speci!l% c5eltuieli e-tr!bu$et!re ,i c5eltuieli e'ectu!te (in bu$etul trez#reriei publice. 9. CLASIHICATIA c5eltuielil#r publice publice se '!ce pe "!i "ulte criterii2 •
•
•
•
clasificaţia administrativă / pe criteriul instituţiil# instituţiil#rr prin inter"e(iul inter"e(iul cr#r! se
e'ectue!z c5eltuieli publice +"inistere% instituţii publice !ut#n#"e% unitţi !("inistr!ti* !("inistr!ti* terit#ri!le etc.. clasificaţia economică , pe (#u criterii2 criterii2 !l sc#pului &n c!re sunt sunt e'ectu!te plţile +c5eltuieli publice curente s!u (e 'uncţi#n!re ,i c5eltuieli publice (e c!pit!l s!u (e in*estiţii3 in*estiţii3 !l e-istenţei s!u nu ! unei c#ntr!prest!ţii +c5eltuieli publice publice !le ser*iciil#r publice% nu"ite ,i !("inistr!ti*e ,i c5eltuieli publice (e tr!ns'er. clasificaţia funcţională / pe criteriul sect#!rel#r sect#!rel#r (e !cti*it!te ctre c!re sunt sunt rep!rtiz!te resursele 'in!nci!re publice +! &n (#"eniul social 2 &n*ţ"6nt% s!nit!re% #cr#tire s#ci!l etc.3 b &n (#"eniul cercetării3 c &n (#"eniul economic +in*estiţii% +in*estiţii% !c#r(!re! (e sub*enţii ,i '!cilitţi3 ( &n (#"eniul apărării şi siguranţei naţionale3 e &n (#"eniul administrativ public centr!l ,i l#c!l3 ' &n cee! ce pri*e,te (#b6nzile (#b6nzile !'erente datoriei publice. clasificaţia financiară
pe criteriul "#"entului "#"entului e'ecturii ,i ! e'ectului !*ut (e !ceste! +c!eltuielile publice definitive c!r!cteriz!te prin '!ptul c se 'in!lize!z cu plţi l! sc!(enţe 'er"e% certi'ic6n( certi'ic6n( lic5i(!re! t#t!l t#t!l ! !n$!=rii st!tului pentru e'ectu!re! c5eltuielil#r c5eltuielil#r pre*zute pre*zute &n bu$et3 c!eltuieli publice temporare2 "!=#rit!te! sunt #per!ţiuni (e trez#rerie ur"!te (e plţi cu sc!(enţe certe3 c!eltuieli publice virtuale 2 pe c!re st!tul le *! re!liz! &n !nu"ite c#n(iţii (#!r. ,i pe criteriul '#r"e (e "!ni'est!re +cu 'r c#ntr!prest!ţie3 c#ntr!prest!ţie3 (e'initi*e pr#*iz#rii3 pr#*iz#rii3 speci!le $l#b!le clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în reproducţia socială / p#t 'i2 c5eltuieli publice ne$!ti*e +re!le ,i c5eltuieli publice p#ziti*e +ec#n#"ice clasificaţia folosită de instituţiile specializate ale /.6.7. / pe criteriile2 o
o
•
•
! 'uncţi#n!l +c5eltuielile publice sunt &"prţite &n c5eltuieli pentru2 ser*icii publice% !pr!re% e(uc!ţie% snt!te% securit!te s#ci!l% l#cuinţe ,i ser*icii c#"un!le% recre!ţie% cultur ,i reli$ie% !cţiuni ec#n#"ice% !lte sc#puri b ec#n#"ic +c5eltuielile +c5eltuielile publice reprezent6n( reprezent6n( un c#nsu" 'in!l 'in!l ,i c5eltuielile c5eltuielile publice &n sc#pul '#r"rii brute (e c!pit!l
?n Ro!:nia' le$e! bu$etului (e st!t 1 pre*e(e # cl!si'ic!ţie &n c#n'#r"it!te cu ce! utiliz!t (e O.N.U. Ast'el% c5eltuielile publice se &"p!rt (up criteriul ec#n#"ic &n2 •
• •
•
c!eltuieli curente +(e pers#n!l% (e "!teri!le ,i ser*icii% sub*enţii% pri"e% tr!ns'eruri% tr!ns'eruri% (#b6nzi !'erente (!t#riei publice% rezer*e3 c!eltuieli de capital împrumuturi acordate +pentru 'in!lizri (e #biecti*e st!bilite prin c#n*enţii% pentru cre(it!re! cre(it!re! !$riculturii% pentru pentru !c#perire! !rier!tel#r ctre ctre RENEL ,i RO0@AZ. rambursări de credite şi plăţi de dobânzi şi comisioane la credite e-terne ,i interne
up criteriul funcţional % c5eltuielile publice se &"p!rte &n2 • • • • • • • • • •
servicii publice generale apărare, ordine publică şi siguranţă naţională social8culturale servicii şi dezvoltare publică, locuinţe mediu şi ape acţiuni economice alte acţiuni transferuri împrumuturi acordate plăţi de dobânzi şi alte c!eltuieli aferente datoriei publice fonduri de rezervă
?. Ni*elu Ni*elull c5elt c5eltuie uielil lil#r #r publ publice ice p#!te 'i pri*it pri*it (in perspecti*! perspecti*! st!tic +structur +structur (e l! un !nu"it "#"ent "#"ent s!u (in!"ic! +c! e*#luţie te"p#r!r ,i p#!te 'i !n!liz!t ur"rin( in(ic!t#rii2 volumul c!eltuielilor publice, ponderea c!eltuielilor publice în #1, volumul c!e ltuielilor publice ce revine în medie pe un locuitor.
Stuctua c9eltuielilo publice este stu(i!t c#n'#r" cl!si'icril#r '#l#site (e 'iec!re st!t &n p!rte +ce! "!i i"p#rt!nt 'iin( ce! ec#n#"ic ,i ce! 'uncţi#n!l. St!bilire! structurii c5eltuielil#r c5eltuielil#r publice !=ut l! (eter"in!re! (i'erenţel#r (e p#litic 'in!nci!r (intre ţrile (ez*#lt!te% &n curs (e (ez*#lt!re ,i cele &n tr!nziţie% precu" ,i e*#luţi! &n ti"p ! p#n(eril#r !c#r(!te (i*ersel#r c!te$#rii (e c5eltuieli publice &n !cel!,i st!t. Dina!ica c9eltuielilo publice !re &n *e(ere "#(i'ic!re! ! ,!se in(ic!t#ri2 • • • •
cre,tere! n#"in!l ,i ce! re!l ! c5eltuielil#r publice3 sc5i"b!re! r!p#rtului c5eltuielil#r publice &n PIB3 sc5i"b!re! *#lu"ului *#lu"ului "e(iu !l c5eltuielil#r publice publice pe c!p (e l#cuit#r3 sc5i"b!re! structurii c5eltuielil#r publice3
• •
c#rel!ţi! (intre cre,tere! c5eltuielil#r publice ,i cre,tere! PIB3 el!sticit!te! c5eltuielil#r publice r!p#rt!t l! PIB .
!actorii de influenţă !supr! cre,terii c5eltuielil#r publice sunt (e n!tur2 •
•
•
• • •
•
demografică +"#(i'icri ce !u l#c &n nu"rul ,i structur! p#pul!ţiei p#pul!ţiei ce !r trebui s (eter"ine !(!ptri c#respunzt#!re &n p#n(ere! c5eltuielil#r c5eltuielil#r publice3 economică +ce *ize!z &n "#( speci!l 'uncţi! st!tului (e re(istribuire re(istribuire ! resursel#r 'in!nci!re publice (up criteriul e'icienţei e 'icienţei ,i ec5ilibrului3 socială +se re'er l! 'uncţi! (e !r"#niz!re ! *enituril#r "e(ii in(i*i(u!le in(i*i(u!le !p!rţin6n( (i'eritel#r c!te$#rii s#ci!le3 le$!ţi (e urbanizare +'!*#rize!z cre,tere! c5eltuielil# c 5eltuielil#rr publice3 militară +cresc c5eltuielile publice &n e*entu!lit!te! un#r c#n'licte !r"!te3 istorică +perpetu!re! &n ti"p ! un#r pr#ble"e c! (!t#riile publice "#,tenite (e l! un re$i" p#litic l! !ltul s!u c! in'l!ţi!3 politică +se re'er l! c#"ple-it!te! 'uncţiil#r st!tului3
. ANALIZA EHICIENŢEI C:ELTUIELILOR PUBLICE m ăsurabile )prezente sau estimate+ se '!ce raport5nd eforturile financiare la efectele măsurabile !le 'in!nţrii (e ctre st!t ! un#r #biecti*e (e interes public. 0et#(ele (e !preciere ! e'#rturil#r ,i e'ectel#r pe c!re le presupune un pr#iect (e !c#perire ! un#r ne*#i (e interes public *#r 'i (iscut!te l! subpunctul %%0et#(e e*!lu!ti*e ! c5eltuielil#r publice8.
Atunci c6n( pri"ul ter"en !l !cestui r!p#rt cun#!,te un decala4 de ritm / !(ic% &n ciu(! cre,terii ,i (i*ersi'icrii (i*ersi'icrii ne*#il#r cetţenil#r pentru bunuri publice% resursele 'in!nci!re "enite s !c5iziţi#neze !ceste &"buntţiri nu cresc &n !cel!,i rit" / !p!re # insu'icient per"!nentiz!t ! resursel#r. resursel#r. E*!lu!re! e'icienţei c5eltuielil#r c5eltuielil#r publice publice este resp#ns!bilit!te! resp#ns!bilit!te! '!ct#ril#r (e (ecizie !i !p!r!tului p#litic% 'iin( re!liz!t prin utiliz!re! in(ic!t#ril#r in(ic!t#ril#r c#nţinuţi &n bu$etul !nu!l ,i &n pr#$r!"ele pe ter"en "e(iu ,i lun$. Se p#!te #bţine # e'icienţ ! c5eltuielil#r c!re s (uc% i"plicit% l! bunst!re s#ci!l (!c se &nt6lnesc ur"t#!rele c#n(iţii2 e-ist p#sibilit!te! !le$erii% (intre "!i "ulte !ltern!ti*e% ! *!ri!ntei celei "!i ie'tine &n r!p#rt cu e'ectul 'in!l #bţinut !supr! ser*iciului ser*iciului +ce se (#re! &"buntţit3 !re l#c # "#(erniz!re &n pr#(ucere! ser*iciului% ser*iciului% c!re "!-i"ize!z utilit!te! resi"ţit (e c#nsu"!t#r3 preţul pltit pe !cest ser*iciu c6t ,i c#stul &n utiliz!re s 'ie "ini"e3 c#nte-tul ec#n#"ic#)s#ci!l s 'ie pre(ictibil pe peri#!(e (e ti"p &n(e!=uns (e "!ri. O c#nsecinţ ! e-istenţei !cestui tip (e c5eltuieli sup#rt!te (e st!t% este !cee! c !re l#c li"it!re! pieţei &ntreprinzt#ril#r &ntreprinzt#ril#r pri*!ţi s!u% (in !lt perspecti*% (eli"it!re! !cti*itţii ec#n#"ice &ntr)# (i"ensiune ! pieţei libere ,i un! ! statului % &ntr)un sect#r (e piaţă ,i unul (e non(piaţă% c!re ur"re,te &n(eplinire! un#r #biecti*e prest!bilite% prest!bilite% se !re &n *e(ere rep!rtiz!re! resursel#r &ntre utiliz!t#rii c#"petit#ri% pe (e # p!rte% ,i *!l#!re! i"puturil#r% i"puturil#r% pe (e !lt p!rte.
E'icienţ! c5eltuielil#r publice trebuie s i! &n c#nsi(er!re '!ptul c resursele 'in!nci!re publice sunt li"it!te li"it!te ,i (eci ele trebuie s 'ie 'ie #pti"iz!te "!-i"!l. Sunt Sunt i"p#rt!nte &n e*!lu!re! !cestei! (#u *!ri!bile2 • •
eficienţa alocativă a resurselor 9 eficienţa resurselor.
An!liz! e'icienţei !l#c!ti*e ! resursel#r se &nte"ei!z pe conceptul de opti!itate al lui %areto% c!re p#!te 'i #per!ţi#n!liz!t #per!ţi#n!liz!t &n trei (i"ensiuni2 ) eficienţa sc!imbului +per"ite !(!pt!re! structuril#r (e c#nsu" !le in(i*izil#r l! preţurile rel!ti*e3 rel!ti*e3 c#n(iţi! esenţi!l este c! r!t! "!r$in!l "!r$in!l ! substituţiei substituţiei &ntre (#u bunuri bunuri s 'ie e$!l pentru t#ţi c#nsu"!t#rii3 ) eficienţa te!nică +c#"b!tere! &n "#( #pti" ! '!ct#ril#r (e pr#(ucţie% !st'el &nc6t r!t! "!r$in!l (e substituţie &ntre #ric!re (#i '!ct#ri s 'ie e$!l pentru t#!te bunurile pr#(use3 ) eficienţa omniprezentă +presupune +presupune c! r!t! "!r$in!l ! tr!ns'#r"rii tr!ns'#r"rii '!ct#ril#r s 'ie e$!l cu r!t! "!r$in!l c#"un ! substituţiei. substituţiei. 4n pri*inţ! celui (e)!l (#ile! '!ct#r >)e'icienţ! resursel#r% pute" !'ir"! c !cest! se re!lize!z !tunci c6n( se #bţine un c#st "ic &n c#"p!r!ţie cu c#sturile inputuril#r !bs#lut !bs#lut neces!re pr#(ucerii un#r !nu"ite #utputuri. #utputuri. Stu(iile "#(erne !supr! e'icienţei c5eltuielil#r publice rec#"!n( c!2 ser*iciile publice s nu 'ie #'erite ne!pr!t $r!tuit i!r% !c#l# un(e e-ist p#sibilit!te!% ser*iciile publice 'urniz!te (e st!t s 'ie &nl#cuite (e cele pri*!te3 (e !se"ene!% intr#(ucere! (e "ec!nis"e c*!sipi!ţ! +b#nuri% cup#!ne. C! !etode e#aluati#e a e1icienţei c9eltuielilo publice% (in pris"! e'#rturil#r ,i e'ectel#r !cest#r!% enu"er"2 •
•
•
!n!liz! (e tip cost(beneficiu +&n centru se !'l !*!nt!=ul rezult!t (in 'urniz!re! un#r ser*icii publice3 publice3 i!r criteriul (e !preciere ! e'icienţei !cestei! &l reprezint *!l#!re! "ini" ! r!p#rtului c#st bene'iciu ,i "!-i"! ! r!p#rtului in*ers!t / bene'iciu c#st3 c#st3 !n!liz! (e tip cost(eficacitate +nu este # e*!lu!re "#net!r% ci un! re!liz!t pe b!z! unui in(ic!t#r in(ic!t#r c#nstruit &n pre!l!bil3 "et#(e multicriticale +!tunci c6n( e-ist # "ultitu(ine (e criterii% i"p#sibil (e restr6ns prin el!b#r!re! unui in(ic!t#r sintetic% pr#iectele p#t 'i cl!si'ic!te &n $r!(e (e e'ic!cit!te c#n'#r" 'iecrui criteriu &n p!rte3 &n 'in!l% ţin6n(u)se c#nt (e (i'eritele $r!(e (e e'ic!cit!te rezult!te% se #pte!z pentru # s#luţi#n!re s#luţi#n!re e"piric ! !le$erii s!u nu ! pr#iectului3 pr#iectului3
6etoda cost bene1iciu !re c! speci'ic% &n sect#rul public% #biecti*ul "!-i"izrii s#ci!le% spre (e#sebire (e cel pri*!t / &n c!re se ur"re,te "!-i"iz!re! pr#'itului. C#sturile C#sturile ,i bene'iciile s#ci!le !u &n *e(ere% &n plus '!ţ '!ţ (e cele ur"rite (e pr#(uct#rii pr#(uct#rii pri*!ţi e+tenalit"ţile +e'ectul !cţiunil#r unui !$ent ec#n#"ic ec #n#"ic !supr! bunstrii cel#rl!lţi c5i!r (!c !ce!st inter(epen(enţ nu este inclus &n preţ. E-ist !st'el% # cl!si'ic!re ! bene1iciilo 2i costuilo &n2
!c se (#re,te # evaluare anticipată a beneficiului !*e" !*e" l! (isp#ziţie '!ct#rii2 '!ct#rii2 pi!ţ% in(i*izii +este in(ic!t '#l#sire! c5esti#n!rel#r s!u ! e-peri"entel#r (e "!rQetin$% "!rQetin$% e*!lurile in(i*i(u!le +presupune (e(ucere! bene'iciului *iit#r (in !ctu!lul c#nte-t. Pentru # evaluare anticipată a eficienţei sunt el!b#r!ţi in(ic!t#ri pre*izi#n!li ce (irecţi#ne!z &n !*!ns !cti*it!te! ec#n#"ic pentru #bţinere! un#r !*!nt!=e "!-i"e (e pe ur"! resursel#r 'in!nci!re ce ur"e!z ! 'i in*estite. in*estite. Este neces!r c! "#(elele (e !n!liz s i! &n c#nsi(er!re et!pele *!l!bile pentru #rice pr#iect s!u #biecti* ce este pr#pus spre &n(eplinire &n(eplinire / !(ic2 !(ic2 stu(iu% re!liz!re% e-pl#!t!re e-pl#!t!re / !st'el &nc6t s se !le!$ !le!$ !ce! *!ri!nt ! et!pel#r !nteri#r "enţi#n!te "enţi#n!te c!re prezint cel "!i !*!nt!=#s r!p#rt &ntre c#st ,i bene'icii. %ostevaluarea eficienţei #'er &n "#"entul prezent% (up ce pr#iectul ! '#st re!liz!t% i"!$ine! !*!nt!=el#r #bţinute &n ur"! in*estirii in*estirii respecti*el#r resurse 'in!nci!re +c5eltuieli publice. C!lcul!re! e'icienţei ec#n#"ice i"plic '#l#sire! un#r in(ic!t#ri !i utilizrii e'ecti*e ! resursel#r pentru ! pute! 'i c#"p!r!ţi cu rezult!tele pre*zute. Pentru "sur!re! c#sturil#r ,i bene'iciil#r se '#l#sesc c! et!l#n preţurile pieţei nu"!i (!c este !(e*r!t c ni*elurile preţuril#r preţuril#r (e pe pi!ţ sunt &ntr)!(e*r # pl!t !(ec*!t ! unitţil#r "!r$in!le "!r$in!le !le bunuril#r bunuril#r respecti*e. !c nu se &nt6"pl! !cest lucru% nu *#r 'i '#l#site preţurile preţurile (e pi!ţ% ci preţuri " umbră +esti"e!z c#stul re!l !l resursel#r ,i c#sturil#r cu "ult "!i "ult e-!ctit!te. K. et!liere! in'#r"!ţiil#r re'erit#!re l! tipurile (e c5eltuieli publice A. C5eltuielile publice (estin!te !cţiunil#r s#ci!l)cultur!le. Acest tip (e c5eltuieli &,i !u #ri$ine! recent &n i(e#l#$i! i(e#l#$i! p#litic#)ec#n#"ic p#litic#)ec#n#"ic inter*enţi#nist% !prut &n A"eric! (up cel (e)!l (#ile! rzb#i "#n(i!l% !,! nu"it! (#ctrin ! statului bunăstării . Obiecti*ele !ut#ritţii publice &ntr)un !st'el (e st!t sunt2 !si$ur!re! unui *enit "ini"% susţinere! cetţenil#r &n situ!ţii (e'!*#riz!nte +cu" !r 'i b#!l!% btr6neţe!% ,#"!=ul% 5!n(ic!pul% $!r!nt!re! unui ni*el (e tr!i bun pentru &ntre!$! p#pul!ţie% &n r!p#rt cu #
!nu"it list (e ser*icii ,i "ini"!liz!re! e'ectel#r un#r e*eni"ente ce i"plic riscuri s#ci!le. Aceste ser*icii sunt puse l! (isp#ziţi! "e"bril#r s#cietţii &n "#( $r!tuit s!u l! un preţ "ic% #ri sunt !c#r(!te !l#c!ţii% pensii% !=ut#!re ,.!. in(e"niz!ţii prin inter"e(iul inter"e(iul cr#r! p#pul!ţi! s),i p#!t per"ite un st!n(!r( (e *i!ţ (ecent. 4n ţrile (ez*#lt!te% pentru !si$ur!re! !si$ur!re! !cest#r '!cilitţi se c5eltuie,te c5eltuie,te p6n l! K; (in *enitul *enitul n!ţi#n!l. n!ţi#n!l. C5eltuielile publice (estin!te !cţiunil#r (e n!tur s#ci#)cultur!l cuprin( (e #bicei2 sănătate învăţăm5nt cultură şi sport acţiuni dedicate tineretului securitate sau protecţie socială. 4n cee! ce pri*e,te R#"6ni!% c5eltuielile publice s#ci#)cultur!le s#ci#)cultur!le
*ize!z (#"eniile ur"t#!re2 1. 9. ?. . K. <. .
&n*ţ" "6n 6ntt snt!te cultur cultur% % reli reli$i! $i! ,i tiner tineretu etull !sistenţ !sistenţ!! s#ci!l s#ci!l +!l#c!ţii% +!l#c!ţii% pensii% pensii% !=ut#!r !=ut#!re% e% !lte &n(e"ni &n(e"niz!ţii z!ţii !=ut !=ut#r #rul ul (e ,#" ,#"!= != !lte c5eltuieli c5eltuieli pub publice lice s#ci#)cu s#ci#)cultur ltur!le !le pens pensi! i! supl supli" i"en ent! t!r r
Resursele (e 'in!nţ!re pentru c5eltuielile cu !cţiuni s#ci#)cultur!le s#ci#)cultur!le p#t 'i (e n!tur intern s!u e-tern% public s!u pri*!t% (up cu" ur"e!z2 1. 9. ?. . K. <. .
fonduri bugetare +!le st!tului% re$iunil#r% re$iunil#r% pr#*inciil#r% pr#*inciil#r% cotizaţii !le un#r pers#!ne 'izice =uri(ice +'. !si$urril#r s#ci!le% pentru ,#"!=3 fonduri proprii ale organizaţiilor publice publice private +pentru 'in!nţ!re tr!inin$uri3 veniturile instituţiilor social8culturale (in !cti*itţi speci'ice3 veniturile populaţiei +(in t!-e% fondurile organizaţiilor fără scop lucrativ lucrativ +O.N.@)uri% instituţii (e c!rit!te etc.3 finanţări e+terne +r!"burs!bile +r!"burs!bile ,i ner!"burs!bile% ner!"burs!bile% #'erite (e #r$!niz!ţii c!2 UNICEH% UNESCO% B!nc! 0#n(i!l etc..
1 #heltuielile publice pentru învăţăm5nt trebuie s ur"re!sc # (ez*#lt!re ! e(uc!ţiei publice &n c#nc#r(!nţ c#nc#r(!nţ cu cerinţele c#nte-tului c#nte-tului ec#n#"ic#)s#ci!l ec#n#"ic#)s#ci!l pentru ! c#ntribui c#ntribui &n c6t "!i "!re "sur l! pr#$resul s#cietţii. s#cietţii. H!ct#rii c!re (eter"in p#litic! 'in!nci!r &n &n*ţ"6nt sunt2 (e"#$r!'ici +structur! +structur! speci'ic ! p#pul!ţiei% ec#n#"ici +cerere! pentru '#rţ! (e "unc c!li'ic!t ,i !(!pt!re! in#*!ţiil#r in#*!ţiil#r te5n#l#$ice (e ulti" #r ,i nu nu"!i% p#litici +principiile +principiile i(e#l#$ice i(e#l#$ice pe c!re se b!ze!z st!bilire! p#liticii p#liticii ,c#l!re. Structur! Structur! siste"ului (e &n*ţ"6nt (i'er (e l! # ţ!r l! !lt!% c#n'#r" tr!(iţiei st!tel#r respecti*e &ns !ici *! 'i prelu!t &"prţire! re!liz!t (e UNESCO &n &n*ţ"6nt2 pre,c#l!r% pri"!r% secun(!r% superi#r. C5eltuielile publice bu$et!re pentru &n*ţ"6nt &n*ţ"6nt sunt c!n!liz!te &n ce! "!i "!re p!rte ctre "inisterul c#respunzt#r / 0inisterul 4n*ţ"6ntului E(uc!ţiei / (!r ,i ctre !lte "inistere c!re ur"resc s instrui!sc &n (#"eniul speci'ic l#r c!(re c#"petente +0inisterul Aprrii% 0inisterul (e Interne etc.. C5eltuielile publice pentru &n*ţ"6nt p#t 'i pri*ite pri*ite ,i (in perspecti*! perspecti*! c#nţinutului c#nţinutului l#r ec#n#"ic3 &n !cest c!z pute" pute" *#rbi (e2
• •
c!eltuieli curente +(e 'uncţi#n!re ,i &ntreţinere3 c!eltuieli de capital +&nzestr!re! ,i c#nstruire! unitţil#r (e &n*ţ"6nt.
9 #heltuielile publice pentru sănătate reprezint un punct (e interes s#ci!l pentru '!ptul c snt!te! $ener!l ! "e"bril#r s#cietţii &nse!"n &nse!"n bunst!re 'izic ,i "ent!l% c#n(iţii esenţi!le ce '!cilite!z (ez*#lt!re! s#ci!l. Acest tip (e c5eltuieli &nre$istre!z l! ni*el "#n(i!l # ten(inţ cresct#!re +ţrile (ez*#lt!te !l#c &ntre K%K/1;%K (in PIB% cele &n curs (e (ez*#lt!re !tin$ ni*eluri une#ri '#!rte sczute% sub 1. C5eltuielile publice (in !cest sect#r se &"p!rt &n c5eltuieli curente +s!l!rii% "!teri!le (e l!b#r!t#r% "e(ic!"ente etc. ,i c5eltuieli cu c!r!cter (e in*estiţii in*estiţii +c#nstrucţi! ,i util!re! unitţil#r. unitţil#r. A*6n( &n *e(ere sc#pul speci!l pe c!re ,i)l pr#pun !ceste c5eltuieli publice% ser*iciul sntţii publice nu p#!te p#!te 'i tr!t!t (#!r c! # !'!cere c#n(us c#n(us (up le$ile pieţei pieţei / rel!ţi! (intre cerere ,i #'ert !*6n( &n !cest c!z "!i (e$r!b # (i"ensiune u"!nit!r. Siste"ele (e c5eltuieli publice pentru snt!te cun#sc (i'erenţe (e #r$!niz!re &n 'iec!re ţ!r% &n pri*inţ! p#n(erii instituţiil#r instituţiil#r (e st!t s!u pri*!te% (!r cee! ce este c#"un este '!ptul c ele ur"resc &"buntţire! c!litţii *ieţii in(i*izil#r. in(i*izil#r. Sursele (in c!re se #bţine 'in!nţ!re! siste"ului (e snt!te sunt '#n(urile '#n(urile bu$et!re% c#tiz!ţiile (e !si$urri (e snt!te% '#n(uri speci!le pentru snt!te% resurse !le p#pul!ţiei c!re !u '#st c5eltuite &n ip#st!z! (e p!cienţi% !=ut#r (in e-teri#r +O0S% Cruce! R#,ie etc.. ? #heltuieli publice pentru cultură culte activitate sportivă şi tineret c#ntribuie c#ntribuie l! e(uc!re! spiritu!l estetic% "#r!l ! p#pul!ţiei prin !cti*itţi !rtistice% culte% sp#rti*e s!u (i*ertis"ent. Aceste c5eltuieli 'in!nţe!z instituţii cu #biecti*e cultur!l / !rtistice +e(ituri% "uzee% p!tri"#niu cultur!l% cultur!l% bibli#teci bibli#teci cine"!t#$r!'e% te!tre etc. c!re pr#(uc pr#(uc 'ie bunuri "!teri!le "!teri!le (!r (e *!l#!re spiritu!l% 'ie ser*icii (e *!l#!re spiritu!l. Preţul !cest#r pr#(use p#!te 'i sup#rt!t &n t#t!lit!te (e ctre st!t s!u (#!r p!rţi!l prin sub*enţi#n!re. Hin!nţ!re! se '!ce (in resurse bu$et!re inte$r!l% (in *enituri e-tr!bu$et!re ,i !l#c!ţii (e l! bu$et% (in *enituri e-tr!bu$et!re &n t#t!lit!te% +pentru instituţiile instituţiile c!re se p#t !ut#&ntreţine prin !cti*it!te! ec#n#"ic (es',ur!t% (in '#n(uri e-tr!bu$et!re +(e e-e"plu2 H#n(ul Cine"!t#$r!'ic N!ţi#n!l% H#n(ul Cultur!l N!ţi#n!l. Nu trebuie uit!te nici sp#ns#rizrile% (e#sebit (e !*!nt!=#!se pentru cel c!re le pri"e,te / el ne!*6n( !lt #bli$!ţie (ec6t !cee! (e ! (ecl!r! (esc5is nu"ele sp#ns#ril#r sp#ns#ril#r si. C5eltuielile publice (in !ce!st c!te$#rie 'in!nţe!z (e !se"ene! !cti*it!te! reli$i#!s ! cultel#r recun#scute (e st!t +s!l!rii pentru slu=it#rii bisericii ,i pe ce! sp#rti* ,i (e tineret +&n pr#p#rţie (e K &n R#"6ni!. #heltuieli publice pentru securitatea socială &n$l#be!z ur"t#!rele tipuri (e c5eltuieli2 !l#c!ţii% pensii% in(e"niz!ţii% in(e"niz!ţii% !=ut#!re &n !nu"ite c#n(iţii pe c!re pers#!nele ce le pri"esc trebuie s le &n(epline!sc. Ele sunt "enite s eli"ine c6t "!i "ult p#sibil e'ectele riscuril#r 'izice% ec#n#"ice ,i s#ci!le ce pl!ne!z !supr! *ieţii 'iecrui "e"bru
!l s#cietţii. C!r!cteristicile princip!le !le !ctu!lului siste" (e 'in!nţ!re ! !cti*itţil#r le$!te (e securit!te! s#ci!l *ize!z '!ptul c '#n(urile sunt #bţinute #bţinute (in c#tiz!ţii s#ci!le% le$iti"!te s#ci!l prin principiul s#li(!ritţii. s#li(!ritţii. Pentru !ce!st! !c e!st! sunt cre!te pl!nuri s!u p#litici (e re(ucere ! ,#"!=ului ,i srciei% !=ut#!re ! '!"iliil#r &n (i'icult!te (i'icult!te 'in!nci!re% s!u ! pers#!nel#r !'l!te !'l!te &n (i'icult!te 'in!nci!r% 'in!nci!r% s!u ! pers#!nel#r (e'!*#riz!te (e'!*#riz!te +c!re se c#nsi(er ! 'i &n $ener!l c#pii% tineri pr#!spt !bs#l*enţi% pers#!nele &n *6rst% pers#!nele 5!n(ic!p!te. Hin!nţ!re! !cest#r c5eltuieli se '!ce (in ur"t#!rele c!te$#rii (e resurse2 c#ntribuţii !le s!l!riil#r% liber pr#'esi#ni,til#r pr#'esi#ni,til#r ,i p!tr#nil#r3 p!tr#nil#r3 sub*enţii bu$et!re3 '#n(uri speci!le +!cu"ul!te (in (#n!ţii s!u resurse !le ON@. K #heltuielile publice pentru ajutorul de şomaj sunt sunt &n(rept!te ctre !cele pers#!ne c!re nu (ispun te"p#r!r (e un l#c (e "unc prin c!re s),i !si$ure e-istenţ!. 4n !'!r! !=ut#rului (e ,#"!= +nu"it ,i '#r"! p!si* (e &ntr)!=ut#r!re ! pers#!nel#r r"!se 'r lucru% sunt rec#"!n(!te ,i !lte "#(!litţi c!re nu !u # n!tur "!teri!l i"e(i!t c#nstituin( c#nstituin( # &ntr)!=ut#r!re !cti* / cre!re! un#r n#i l#curi (e "unc% ce !si$ur sc(ere! ,#"!=ului pe ter"en lun$. Este (eci pre'er!bil # cre,tere ! prest!ţiil#r prest!ţiil#r !cti*e +'!cilitţi pentru cei ce !n$!=e!z ,#"eri% ,#"eri% &n '!*#!re! s#luţiei s#luţiei (e cre,tere ! *!l#rii !=ut#rului !=ut#rului (e ,#"!= +ce p#!te (uce pe ter"en lun$ l! cre,tere! r!tei ,#"!=ului. C5eltuielile sunt sup#rt!te (in '#n(urile 'ir"el#r ,i resursel#r bu$et!re% ,i sunt pltite bene'ici!ril#r sub (#u '#r"e2 !l#c!ţi! (e ,#"!= +c#nte!z *ec5i"e! &n "unc ,i !=ut#rul (e ,#"!=. < #heltuielile publice pentru asistenţa socială !u c! princip!le '#r"e2 •
a4utorul social pentru persoanele în vârstă
• • •
•
•
a4utorul social pentru persoane cu !andicap
•
• •
"!s! l! un c"in rest!ur!nt s!u c#ntr!*!l#!re! !cestei!. !l#c!ţie c#"pens!t#rie pentru terţe pers#!ne3 !l#c!ţie c#"pens!t#rie pentru c5eltuieli pr#'esi#n!le3 pr#'esi#n!le3 pl!s!"ent '!"ili!l3 pl!s!"ent instituţii instituţii pentru 5!n(ic!p!ţi3 5!n(ic!p!ţi3
•
c!ntine / rest!ur!nt3 !l#c!ţii pentru !=ut#r "e(ic!l3 !=ut#r "e(ic!l l! (#"iciliu3
•
!=ut#r "e(ic!l pentru spit!liz!re.
• •
a4utorul medical +pentru pers#!ne !sist!te !sist!te s#ci!l
!l#c!ţii si"ple +pers#!nele 'r pensie (e peste
T#!te !ceste c5eltuieli "enţi#n!te "!i sus reprezint in#estiţii $n esuse u!ane (e#!rece ele !u c! e'ect (ez*#lt!re! c!p!citţil#r in(i*izil#r% "enţinere! strii 'izice ,i
"ent!le l! ni*ele ri(ic!te cee! ce (uce% i"plicit% l! (ez*#lt!re ec#n#"ic ,i s#ci!l. Pute" spune (eci c c b!nii c5eltuielil#r publice pentru !cţiuni s#ci!l)cultur!le nu reprezint un c#nsu" (e'initi* (e *enit n!ţi#n!l ci% (i"p#tri*% (i"p#tri*% sunt $ener!t#!re (e (ez*#lt!re +%%pr#'it8 s#ci!l. Pentru c! de&#oltaea u!an" s" aib" un caacte duabil% trebuie s 'ie &n(eplinite ur"t#!rele c#n(iţii2 "e"brii "e"brii s#cietţii s !ib p!rte (e # bun st!re ! sntţii% s !ib l#c # !cu"ul!re (e cun#,tinţe l! ni*elul s#cietţii% s e-iste !cces l! resursele c!re !si$ur un st!n(!r( (e *i!ţ (ecent.
B* Asi0u"ile sociale !u !prut iniţi!l c! re!cţie ! !s#ci!ţiil#r (e "uncit#ri c!re !u ple(!t pentru (repturile (repturile l#r% #r$!niz6n(u)se #r$!niz6n(u)se &n sin(ic!te sin(ic!te c!re s)i pr#te=eze &n &n pri*inţ! c#n(iţiil#r (e lucru / i$ien! ,i securit!te! "uncii c! ele"ente c!re s pre*in !=un$ere! l! !cci(ente ce pun pers#!n! &n i"p#sibilit!te (e ! "unci% i!r (!c% (intr)# c!uz s!u !lt!% se !=un$e l! inc!p!cit!te (e "unc% e-istenţ! un#r '#n(uri 'in!nci!re c!re s le !si$ure !cest#r! un tr!i (ecent. Pentru ! &n(eplini #biecti*ele #biecti*ele "enţi#n!te% s)! cre!t un siste" n!ţi#n!l (e !si$urri s#ci!le c!re !re trsturi speci!le +(eri*!te (in c#nte-tul ec#n#"ic &n c!re 'in!nţe!z. Prin !si$urrile s#ci!le se (irecţi#ne!z # 'r!cţiune (in PNB ctre pr#te=!re! pers#!nel#r s!l!ri!te ,i pensi#n!re %%!ctu!le s!u '#ste !n$!=!te !le s#cietţil#r c#"erci!le pri*!te s!u (e st!t% !le re$iil#r !ut#n#"e% ! pers#!nel#r "e"bre &n !s#ci!ţii "e,te,u$re,ti "e,te,u$re,ti #ri !$ric#le% ! &ntreprinzt#ril#r p!rticul!ri ! slu=it#ril#r cultel#r% ! pers#n!lului c!snic% ! pers#!nel#r ce (eser*esc (eser*esc bl#curile (e l#c!t!ri% l#c!t!ri% !tunci c6n( se !'l &n inc!p!cit!te inc!p!cit!te (e "unc. Sunt pre*zute (e le$e # serie (e situ!ţii &n c!re inter*ine pl!t! ctre in(i*izi ! un#r su"e (e !si$urri / pentru "enţinere! strii (e snt!te% !si$ur!re! tr!iului &n c!zul b#lil#r% !cci(entel#r% !cci(entel#r% (ep,irii li"itei li"itei (e *6rst. 4n R#"6ni!% R#"6ni!% sistemul naţional de asigurări cuprin(e2 !si$urrile s#ci!le (e st!t% !si$urrile s#ci!le (in c##per!ţi! "e,te,u$re!sc ,i cel#r in(epen(enţi% !si$urrile s#ci!le !le !s#ci!ţiil#r !$ric#le% !si$urrile s#ci!le !le !$ricult#ril#r cu $#sp#(rie pr#prie% !si$urrile s#ci!le !le !*#c!ţil#r% !si$urrile s#ci!le !le slu=it#ril#r slu=it#ril#r cultel#r. %rincipiile pe c!re este c#nstruit siste"ul n!ţi#n!l (e !si$urri sunt2 • • • • •
•
•
•
unicitatea +e-ist unul sin$ur / e-presie ! s#li(!ritţii s#li(!ritţii s#ci!le 3 obligativitatea +t#!te pers#!nele &nc!(r!te &n "unc bene'ici!z (e ele 3 ocrotirea pe toată perioada de incapacitate de muncă statul este acela care garantează drepturile asiguraţilor asiguraţilor +'#n(urile (e c!re (ispune siste"ul n!ţi#n!l (e !si$urri pr#*in contributivitatea +'#n(urile (in c#ntribuţiile c#ntribuţiile c#"p!niil#r c#"p!niil#r n!ţi#n!le ,i !cel#r! pri*!te% ! re$iil#r !ut#n#"e% !ut#n#"e% ! &ntreprin(eril#r &ntreprin(eril#r "i-te etc.3 egalitatea &n (repturi ! bene'ici!ril#r ce c!( sub inci(enţ! !cel#r!,i c#n(iţii &n(eplinite &n(eplinite 3 ocrotirea cetăţenilor în concordanţă cu etica şi ec!itatea sociala +sunt !c#r(!te c#n'#r" p!rticiprii p!rticiprii pe c!re in(i*izii !u !*ut)# &n (ez*#lt!re! (ez*#lt!re! s#ci!l% ,i c#n'#r" unui r!p#rt ec5it!bil ec5it!bil &ntre s!l!rii ,i pensii / sti"ul!t#r sti"ul!t#r pentru c! ei ce reprezint p#pul!ţi! #cup!t #cup!t 3 pensiile de asigurări sociale scutite de în totalitate totalitate de ta+e
•
• •
imprescriptibilitatea imprescriptibilitatea dreptului la pensie % pers#!nele c!re !u c#ntribuit c#ntribuit l! '#n(ul siste"ului n!ţi#n!l (e !si$urri !u (reptul s ce!r #ric6n( !c#r(!re! pensiei s!u (i'eritel#r in(e"niz!ţii 3 indemnizaţiile şi pensiile şi pensiile nu pot fi cedate altor persoane descentralizarea şi autonomia.
.inanţaea siste!ul naţional de asi0u"i se '!ce cu resurse pr#*enite (in ur"t ur"t#!rele #!rele s'ere2 contribuţii pentru asigurările sociale, contribuţii pentru asigurările sociale a unităţilor particulare, contribuţii diferenţiate ale anga4aţilor şi pensionarilor care merg în centre de tratament şi odi!nă, contribuţii pentru constituirea fondului de şoma4, a a4utorului de integrare profesională şi a alocaţiei de spri4in, alte venituri, contribuţia pentru pensie alimentară în valoare de ;. 4n pri*inţ! 1o!elo (e !c#r(!re ! (i'eritel#r tipuri (e !=ut#!re s#ci!le% "enţi#n"2 pensiile trimiterile la tratament tratament şi odihnă indemnizaţiile şi ajutoarele cheltuieli cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii ajutor de şomaj alocaţie de sprijin sprijin ajutorul de integrare profesională. %ensiile sunt (e "!i "ulte 'eluri :
1. pensi! pensi! pentru pentru "unc! (epus (epus ,i li"it li"it (e *6rst *6rst +pers#!n! +pers#!n! trebuie trebuie s c#respun( c#respun( c#nc#"itent l! (#u c#n(iţii2 s !ib # "ini" *ec5i"e (e "unc !ccept!t / 9K !ni ,i s (ep,e!sc li"it! li"it! (e *6rst l! c!re se presu)pune c # pers#!n pers#!n nu "!i p#!te lucr! l! c!p!cit!te n#r"!l n#r"!l / K<9 !ni3 !ni3 9. pensi! pensi! pentru pentru pier(er pier(ere! e! c!p!citţii c!p!citţii (e "unc "unc (in c!uz! c!uz! un#r !cci(en !cci(ente te s!u b#li b#li pr#'esi#n!le3 pr#'esi#n!le3 ?. pensi! pensi! pentru pentru pier(er pier(ere! e! c!p!citţii c!p!citţii (e "unc "unc &n !'!r! !'!r! pr#cesului pr#cesului "unci "unciii . pens pensi! i! (e ur"! ur"!,3 ,3 K. pens pensi! i! sup supli li"e "ent nt!r !r. . Indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale sociale se cl!si'ic &n "!i "ulte tipuri2 • • • • • • • •
indemnizaţia pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii in(e"niz!ţi! pentru pier(ere! "#"ent!n! ! c!p!citţii (e "unc3 in(e"niz!ţi! &n c!z (e "!ternit!te3 in(e"niz!ţi! (e n!,tere3 in(e"niz!ţi! pentru cre,tere! c#pilului p6n l! *6rst! (e (#i !ni3 !=ut#rul (e ,#"!=3 !=ut#rul (e inte$r!re pr#'esi#n!l3 !=ut#rul &n c!z (e (eces.
C* Asi0u"ile sociale pentu s"n"tate se 'un(!"ente!z pe ur"t#!rele principii2 încadrarea întregii populaţii în sistemul de asigurări sociale de sănătate, solidaritate socială +pl!t! se '!ce r!p#rt!t l! un !nu"it pr#cent (in s!l!riu% prestarea pentru asiguraţi a unei liste de servicii definite, finanţarea autonomă şi ec!ilibrul financiar. Bene'ici!z (e p!c5etul (e ser*icii pers#!nele cu cetţenie r#"6n cu (#"iciliul &n ţ!r
s!u te"p#r!r plec!ţi peste $r!niţ% cetţenii strini s!u !p!trizi c!re !u re,e(inţ! &n R#"6ni!% tinerii ,i c#piii (e "!-i" 9< !ni +&n c#n(iţiile &n c!re sunt &nc!(r!ţi &ntr)# '#r" '#r" (e &n*ţ"6nt ,i nu #bţin *enituri pr#prii% pr#prii% pers#!nele 5!n(ic!p!te 'r *enituri% "e"brii '!"iliei c!re se !'l &n &ntreţinere! unei pers#!ne !si$ur!te% pers#!nele c!re !u #bţinut !cest (rept prin le$ile speci!le. Aceste pers#!ne (e*in !si$ur!te &n "#"entul &n c!re &nc5eie un c#ntr!ct in(i*i(u!l (e "unc. Sursele (e 'in!nţ!re sunt reprezent!te (e c#ntribuţii e$!le !le pers#!nel#r 'izice ,i =uri(ice% sub*enţii sub*enţii (e l! bu$et% !lte *enituri *enituri c!re sunt pltite pltite Casei Naţionale de Asi0u"i pentu S"n"tate. C!s! N!ţi#n!l (e Asi$urri pentru Snt!te !re c! #r$!ne (e c#n(ucere2 !(un!re! $ener!l ! reprezent!nţil#r% c#nsiliu (e !("inistr!ţie +!les (e !(un!re! $ener!l ! reprezent!nţil#r. reprezent!nţil#r. C#ntribuţiile C#ntribuţiile l! CNAS sunt #bli$!t#rii% cu ur"t#!rele e-cepţii2 !cele pers#!ne !'l!te &n c#nce(iu "e(ic!l s!u c#nce(iu (e &n$ri=ire ! c#pilului (e p6n l! < !ni% pers#!nele ce e'ectue!z st!$iul "ilit!r% pers#!nele ce e-ecut # pe(e!ps prin pri*!re (e libert!te% pers#!nele !p!rţin6n( un#r '!"ilii ce nu bene'ici!z (e !=ut#r s#ci!l. s#ci!l.
D* C9eltuielile publice pentu obiecti#e econo!ice' pentu potecţia !ediului 2i cecetae #heltuielile publice destinate obiectivelor economice !u &n *e(ere !cele r!"uri (e
!cti*it!te str!te$ice s!u c!re !u ne*#ie (e resurse 'in!nci!re "!ri +ce !lt'el nu !r pute! 'i !si$ur!te ,i cuprin( re$iile !ut#n#"e% c#"p!niile cu c!pit!l (e st!t% pri*!t s!u "i-t. Inter*enţi! st!tului !re &ns un e'ect c#nstr6n$t#r c#nstr6n$t#r ,i s)! (#*e(it c! pri*!tiz!re! !cti*itţii &n sect#rul public creste rent!bilit!te! &ntreprin(eril#r respecti*e% re!liz6n(u)se # "!i bun !l#c!re ! resursel#r resursel#r &n !cest 'el. A=ut#!rele A=ut#!rele 'in!nci!re !c#r(!te (e st!t &ntreprin(eril#r &ntreprin(eril#r (e interes n!ţi#n!l p#t *eni sub '#r" diecta ! un#r2 subvenţii, investiţii, împrumuturi cu dobândă subvenţionată, a4utoare financiare pentru difuzarea de informaţii şi studii de mar
ec5ilibru n!tur!l ,i pre*enire! (e$r!(rii "e(iului% c!re p#!te 'i c#nsi(er!t un bun public ce trebuie #cr#tit prin le$e. Ce! "!i i"p#rt!nt i"p#rt!nt "sur !(#pt!t &n cee! ce pri*e,te p#lu!re! este !cee! c#n'#r" crei! p#lu!t#rul p#lu!t#rul plte,te plte,te rep!r!ţiile8 neces!re &n ur"! (istru$eril#r (istru$eril#r (e "e(iu pe c!re le)! 'cut. #heltuielile publice pentru cercetare !u in *e(ere ur"t#!rele tipuri2 •
• •
fundamentală +sc#pul este unul $ener!l (e !*!ns!re ! cun#!,terii% 'r #biecti*e speci'ice3 aplicativă +presupune +presupune punere! &n pr!ctic ,i in#*!re! n#il#r cun#,tinţe (#b6n(ite3 de dezvoltare +'#n(!t pe cun#,tinţe (e=! e-istente% e! ur"re,te !plic!re! pr!ctic ! !cest#r! pentru #bţinere! #bţinere! un#r rezult!te rezult!te c!t "!i bune3
Este 'in!nţ!t (in2 '#n(uri bu$et!re in speci!l cercet!re / (ez*#lt!re %!le in(ustriei +&n ţrile (ez*#lt!te !re # p#n(ere (e c5i!r %K (in 'in!nţrile 'in!nţrile pe !cest (#"eniu% !le uni*ersitţil#r uni*ersitţil#r +(e e-e"plu $r!nturile !c#r(!te (e Ac!(e"i! R#"6n% surse e-terne.
E* C9eltuielile pentu se#icii publice 0eneale' odine public"' si0uanţa naţional" 2i ap"ae 3ervicii publice generale )sau autorităţile publice generale+ cuprin( &n structur! l#r2
#r$!nele puterii ,i !("inistr!ţiei publice +instituţi! +instituţi! prezi(enţi!l% #r$!nele puterii le$isl!ti*e centr!le% #r$!nele puterii =u(ect#re,ti% #r$!nele e-ecuti*e centr!le si l#c!le3 #r$!nele (e #r(ine public +p#litie% =!n(!r"erie% $rniceri% p#"pieri% penitenci!re% p!,!p#!rte% !r5i*ele !r5i*ele st!tului. #heltuieli publice pentru apărare 'in!nţe!z 'uncţi! e-tern ! st!tului. Acest tip (e
c5eltuieli se &"p!rt &n (irecte +&ntreţinere! '#rţel#r !r"!te &n ţ!r s!u &n b!zele (in !lte ţri ,i in(irecte +le$!te (e lic5i(!re! ur"ril#r un#r c#n'licte. ` I. Jcrel , , 6inanţe publice% E(. (i(!ctic ,i pe(!$#$ic% Bucure,ti% 9;;1% p!$. ?.
CAPITOLUL 5=I 6ANA-E6ENTUL SC7I6BĂRII 1. INTROUCERE Acest subpunct se *! #cup! cu trecere! &n re*ist ! ur"t#!rel#r #pt te"e% ur"6n( c! !ceste! s 'ie (ez*#lt!te pe p!rcurs2 A. I(enti'ic!re! '!ct#ril#r c!re (ecl!n,e!z sc5i"b!re!3 B. Recun#!,tere! ne*#ii (e sc5i"b!re3 C. Et!pele sc5i"brii3 . i!$n#stic!re! pr#ble"ei3 E. I(enti'ic!re! "et#(el#r ,i !ltern!ti*el#r prin c!re se *! e'ectu! sc5i"b!re!3 H. 4n*in$ere! rezistenţei l! sc5i"b!re3 @. I"ple"ent!re! ,i c##r(#n!re! sc5i"brii3 sc5i"brii3 :. E*!lu!re! rezult!tel#r i"ple"entrii sc5i"brii.
A* De1iniea 1actoilo cae 0eneea&" sc9i!baea Gurt LeFin c#nsi(er sc5i"b!re! c! un ec5ilibru (in!"ic !l un#r '#rţe c!re% pe (e # p!rte% '!c presiuni !supr! !supr! sc5i"brii% sc5i"brii% i!r pe (e !lt p!rte% (eter"in # rezistenţ rezistenţ l! sc5i"b!re. 2chilibrul forţelor schimbării schimbării după 8. e*in
Ele"ente c!re (eter"in sc5i"b!re!
• • •
Pesiuni pentu sc9i!bae Sc5i"b!re! te5n#l#$ic te5n#l#$ic E-pl#zi! cun#!,terii 4n*ec5ire! pr#(usel#r
Ec5ilibru
Ele"ente c!re 'r6ne!z sc5i"b!re!
• • • •
4"buntţire! 4"buntţire! c#n(iţiil#r c#n(iţiil#r (e "unc
•
• •
•
Re&istenţa la sc9i!bae 0ent!litţi &n*ec5ite Bl#c!=e "ent!le ezinteresul Hric! '!t (e n#u Te!"! (e e,ec @r!(ul re(us (e pr#'esi#n!lis" pr#'esi#n!lis" Sc5i"b!re! structurii '#rţei (e "unc
E-ist (#u c!te$#rii (e '!ct#ri c!re in'luenţe!z sc5i"b!re! &n c!(rul #r$!niz!ţiei2 •
.actoi e+teni c!re p#t 1i contolaţi &n "!i "ic "sur (e ctre "!n!$eri.
E-e"ple2 0!n!$erii 'ir"el#r trebuie s rspun( l! sc5i"brile c!re !u l#c pe pi!ţ2 n#ile pr#(use intr#(use (e c#"petit#ri% !"pli'ic!re! publicitţii pr#(usel#r n#i% n#i% re(ucerile (e preţuri preţuri l! (i'erite (i'erite c!te$#rii (e pr#(use pr#(use #ri &"buntţire! ser*iciil#r ser*iciil#r #'erite clienţil#r c!re (#resc s cu"pere pr#(use "!i ie'tine ,i (e # c!lit!te "!i bun. Sc5i"brile &n te5n#l#$ie% prin intr#(ucere! c#"puterel#r ,i r#b#ţil#r r#b#ţil#r in(ustri!li% in(ustri!li% c!re per"it s#luţi#n!re! r!pi( ! un#r pr#ble"e c#"ple-e (e pr#(ucţie ,i (e (e "!n!$e"ent% c#ntribuin( c#ntribuin( l! re(ucere! c#sturil#r c#sturil#r ,i &"buntţire! c!litţii% re'lect!te p#ziti* sub !spect 'in!nci!r. Cre,tere! c#"ple-itţii *ieţii $enere!z siste"e (e c#"unic!ţie c#"ple-e% precu" ,i "ut!ţii &n &n pl!n s#ci!l. H!ct#ri e-terni speci'ici2 #r$!niz!ţiile intern!ţi#n!le +B!nc! 0#n(i!l% H#n(ul 0#net!r Intern!ţi#n!l ,i Uniune! Eur#pe!n. .actoi inteni prin c!re !cţi#ne!z sc5i"brile sc5i"brile &n c!(rul #r$!niz!ţiei. #r$!niz!ţiei. Sunt pr#cesele (e lu!re ! (eciziil#r% (eciziil#r% (e c#"unic!re% rel!ţiile rel!ţiile interpers#n!le% interpers#n!le% le!(ers5ip% stil (e c#n(ucere etc. o
o
o
o
•
Pe l6n$ '!ct#rii enu"er!ţi% e-ist ,i # "ultitu(ine (e ele"ente% c!re prin n!tur!2 c#nţinutului c#nţinutului l#r% $enere!z sc5i"b!re!.
B* Recunoa2teea 2i $nţele0eea ne#oii de sc9i!bae Percepere! cl!r ,i pr#'un( ! ne*#ii (e sc5i"b!re (e ctre "!n!$erii #r$!niz!ţiei este in(ispens!bil in(ispens!bil pr#cesului sc5i"brii. Percepere! sc5i"brii este i"p#rt!nt% (!r nu
su'icient ,i (e !cee! trebuie susţinut (e un c#"ple- (e !cti*itţi ! cti*itţi e'ecti*e (in p!rte! "!n!$eril#r. Prin ur"!re% unul (intre cele "!i i"p#rt!nte !specte este &nţele$ere! (e ctre pers#n!lul #r$!niz!ţiei% "!n!$eri ,i sub#r(#n!ţi% ! ne*#ii (e sc5i"b!re. Pers#n!lul #r$!niz!ţiei trebuie !=ut!t s &nţele!$ c !ctu!l! structur #r$!niz!t#ric trebuie !(!pt!t l! n#ile cerinţe pe c!re le presupune tr!nziţi! spre ec#n#"i! (e pi!ţ% c !ctu!lul siste" in'#r"!ţi#n!l trebuie sc5i"b!t ,i tr!ns'#r"!t &ntr)un instru"ent instru"ent e'ic!ce l! &n(e"6n! "!n!$eril#r% i!r (eciziile !cest#r! !u ne*#ie (e # 'un(!"ent!re p!rticip!ti*% '#l#sin(u)se '#l#sin(u)se "et#(ele ,i te5nicile "#(erne (e "!n!$e"ent. Ace!st et!p% esenţi!l% pentru c presupune% (e '!pt% cre!re! c#n*in$erii resursel#r u"!ne (in #r$!niz!ţie% c !ctu!lul siste" (e "!n!$e"ent ,i !ctu!l! p#litic (e pers#n!l nu sunt c#"p!tibile cu cerinţele pieţei. 4nţele$ere! ne*#ii (e sc5i"b!re presupun% (e !lt'el% cun#!,tere! '!ptului c # c#ntinu!re ! pr#cesel#r (e "!n!$e"ent ,i (e e-ecuţie cu structurile "!i *ec5i &n n#ile c#n(iţii c#n(uce% &n "#( ine*it!bil% "!i (e*re"e s!u "!i t6rziu% l! situ!ţii critice pentru #r$!niz!ţi! respecti*.
C* Etapele sc9i!b"ii 4n *iziune! lui Gurt Le*in% pr#cesul sc5i"brii &n c!(rul #r$!niz!ţiei trebuie s p!rcur$ ur"t#!rele et!pe2 •
•
•
(esc5i(ere! / &n !ce!st et!p se &nce!rc sc5i"b!re! ec5ilibrului &ntre situ!ţi! situ!ţi! (#rit c!re (eter"in sc5i"b!re! ,i ce! e'ecti*!. sc5i"b!re! / &n c!re se intr#(uc tr!ns'#r"rile tr!ns'#r"rile c!re per"it trecere! l! situ!ţi! (#rit. &nc5i(ere! / et!p &n c!re se ur"re,te re!liz!re! n#ului ec5ilibru !l siste"ului. siste"ului. Ace!st et!p p#!te 'i 'cut prin !pel!re! l! re$le"entri% l! cultur! #r$!niz!ţiei% l! structur! #r$!niz!t#ric!. #r$!niz!t#ric!.
0!n!$e"entul sc5i"brii presupune presupune # succesiune siste"!tic (e pr#cese &ns#ţit (e un 'ee()b!cQ per"!nent. I"ple"ent!re! "!n!$e"entului sc5i"bril#r i"plic% &n *iziune! !ut#!rei% ur"t#!rele et!pe2 • • • • • • • •
(e'inire! '!ct#ril#r c!re $enere!z sc5i"b!re!3 recun#!,tere!% &nţele$ere! ne*#ii (e sc5i"b!re3 (i!$n#stic!re! (i!$n#stic!re! pr#ble"el#r c!re i"plic sc5i"b!re!3 i(enti'ic!re! "et#(el#r prin c!re s se e'ectueze sc5i"b!re!3 st!bilire! "#(!litţil#r (e i"ple"ent!re ! sc5i"brii3 &n*in$ere! rezistenţei l! sc5i"b!re3 i"ple"ent!re! sc5i"brii3 e*!lu!re! rezult!tel#r i"ple"entrii sc5i"brii.
D* Dia0nosticaea poble!elo cae i!plic" sc9i!baea Pentru ! !cţi#n!% "!n!$erul trebuie s cun#!sc '#!rte bine situ!ţi! pr#ble" c!re i"plic sc5i"b!re!. Pentru !ce!st! este neces!r p!rcur$ere! unei et!pe c!re presupune # (i!$n#stic!re ! pr#ble"el#r. Princip!lele '!ze !le (i!$n#sticrii (i!$n#sticrii sunt2 •
•
•
•
•
I(enti'ic!re! tipului (e pr#ble". Presupune% &n esenţ% (esc#perire! tutur#r pr#ble"el#r pr#ble"el#r cu c!re se c#n'runt "!n!$erii "!n!$erii #r$!niz!ţiei ,i c!re% (e '!pt% '!pt% (eter"in sc5i"b!re!. Se p#t '#l#si +pentru cun#!,tere! pr#ble"el#r # serie (e "et#(e ,i te5nici2 list! (e pr#ble"e% cuti! cu i(ei% etc. pentru &nceput% se rec#"!n( i(enti'ic!re! !riei (e cuprin(ere ! sc5i"brii ,i tipului !cestei!% respecti* (!c *! 'i t#t!l s!u p!rţi!l% r!pi( s!u lent. 4ns% cu si$ur!nţ c#"ple-it!te! c#"ple-it!te! pr#ble"el#r pr#ble"el#r ,i p#sibilitţile p#sibilitţile #r$!niz!ţiei sunt sunt cele c!re in'luenţe!z (e '!pt pr#cesul (e i"ple"ent!re i"ple"ent!re ! sc5i"bril#r. sc5i"bril#r. H#r"ul!re! si"pt#"el#r si"pt#"el#r p#ziti*e ,i ne$!ti*e pe c!re le $enere!z pr#ble"!. Hr &n(#i!l% #rice pr#ble"% i(enti'ic!t (!u nu% $enere!z (irect s!u in(irect si"pt#!"e p#ziti*e ,i ne$!ti*e. 4n !ce!st '!z trebuie structur!te cl!r !t6t si"pt#"ele p#ziti*e% p#ziti*e% c6t ,i cele ne$!ti*e pe c!re pr#ble"ele !ctu!le le $enere!z% lucru p#sibil (!t#rit !n!lizei e'ectu!te &n '!z! prece(ent. St!bilire! c!uzel#r c!re $enere!z pr#ble"! ,i ! e'ectel#r pe c!re situ!ţiile (e '!pt le !u s!u le p#t !*e! pentru 'iec!re tip (e pr#ble". Esenţi!l &n !ce!st '!z este &nţele$ere! n!turii c!uzel#r c!re !u $ener!t si"pt#!"ele p#ziti*e ,i ne$!ti*e. C!uzele p#t 'i (irecte% in(irecte ' princip!lesecun(!re. princip!lesecun(!re. E'ectele p#t 'i i"e(i!te% i"e(i!te% pe ter"en "e(iu s!u lun$. Preciz!re! "#(!litţil#r prin c!re pr#ble"ele p#t 'i s#luţi#n!te% s#luţi#n!te% precu" ,i ! resursel#r pe c!re le i"plic !cest pr#ces. Princip!lele "#(!litţi (e !cţiune *#r c#n(uce &n !cest 'el l! (i"inu!re!!"pli'ic!re! in'luenţei c!uzel#r c!re !u $ener!t si"pt#!"ele ne$!ti*e% &n pri"ul r6n(% (!r ,i cel p#ziti*e. Ap#i se st!bilesc resursele neces!r! pe c!re le i"plic "#(!litţile (e !cţiune respecti*e ,i pr#cesul (e i"ple"ent!re ! sc5i"bril#r. Esti"!re! rezult!tel#r l! c!re se !=un$e prin rez#l*!re! sc5i"brii. 4n ulti"! '!z se ur"re,te !nticip!re! !spectel#r (e e'icienţ cu!nti'ic!bil ,i necu!nti'ic!bil% c!re *#r !pre! c! ur"!re ! rez#l*rii pr#ble"el#r sc5i"brii. sc5i"brii.
E* Stabiliea !etodelo de i!ple!entaea a sc9i!b"ii Se precize!z ,i se prezint "et#(! s!u $rupul (e "et#(e c!re *#r 'i '#l#site% !t6t pentru !n!liz! pr#ble"el#r% c6t ,i pentru i"ple"ent!re! sc5i"brii. Cele "!i e'iciente "#(!litţi *#r 'i select!te pentru ! e'ectu! sc5i"b!re!.
.* ?n#in0eea e&istenţei la sc9i!bae Este princip!lul #bst!c#l pe c!re &l &nt6"pin sc5i"b!re!. 0#ti*e c!re $enere!z rezistenţ! l! sc5i"b!re2 •
interese pers#n!le3
• • • •
ne&nţele$ere! 'un(!"entel#r sc5i"brii3 t#ler!nţ! l! sc5i"b!re +(ezinteres3 te!"! (e c#nsecinţele sc5i"brii3 ten(inţ! (e !ut#li"it!re ! e'#rtului3 e'#rtului3
Pentru ! "ini"iz! &ns !cest 'en#"en (e rezistenţ l! sc5i"b!re% "!n!$erii !r pute! iniţi! un set (e !cti*itţi% cu" !r 'i2 • •
• • •
pre$tire! "#"entului "#"entului sc5i"brii prin prin (iscuţii cu cei i"plic!ţi &n !cest pr#ces3 pr#ces3 spri=inire! ,i &ncur!=!re! cel#r i"plic!ţi &n pr#cesul sc5i"brii prin p!rticip!re! e'ecti* l! !cest!3 #r$!niz!re! (e (ezb!teri pe pr#ble"!tic! sc5i"brii3 in'luenţ! interpers#n!l3 interpers#n!l3 e-ercit!re! (e presiuni / p#!te $ener! ,i resenti"ente ,i #stilit!te3
- * I!ple!entaea sc9i!b"ii 4n c#n(iţiile &n c!re rezistenţ! l! sc5i"b!re ! '#st &n*ins ur"e!z i"ple"ent!re! pr#priu)zis ! sc5i"brii sc5i"brii ,i 'ee()b!cQ)ul 'ee()b!cQ)ul per"!nent $ener!t $ener!t (e "#(ul!ţiile "#(ul!ţiile '!ct#ril#r c!re # (ecl!n,e!z (e '!pt. 4n !ce!st et!p se el!b#re!z un pl!n (e !cţiune% c!re trebuie s cuprin( "#(!litţile cl!re (e i"ple"ent!re ! sc5i"brii. Ele trebuie !(!pt!te l! speci'icul re!litţil#r (in interi#rul #r$!niz!ţiei #r$!niz!ţiei ,i s '!ciliteze (erul!re! tutur#r !cţiunil#r !cţiunil#r pe c!re sc5i"b!re! le !tr!$e.
7* E#aluaea e&ultatelo i!ple!ent"ii sc9i!b"i Cun#!,tere! in'luenţel#r in'luenţel#r pe c!re sc5i"b!re! le)! !*ut !supr! e'icienţei este un !spect s#ci!l pentru c#ntinu!re! i"ple"entri sc5i"brii. 0!n!$erii c!re (ecl!n,e!z un !st'el (e pr#ces c#"ple- cun#sc '#!rte bine '!ptul c sc5i"b!re! p#!te presupune un inter*!l (e ti"p (up c!re rezult!tele &ncep s !p!r. Ei (e !se"ene! ,tiu c pe p!rcursul i"ple"entrii !p!r ,i !lte pr#ble"e c!re nu !u '#st !nticip!te% c!re trebuie rez#l*!te &n ti"p util% !lt'el (erul!re! pr#cesului &n sine este pus sub se"nul &ntrebrii. T#tu,i% ec5ip! (e speci!li,ti c!re se #cup (e i"ple"ent!re! sc5i"brii p#!te &nt#c"i e*!luri p!rţi!le% peri#(ice pentru ! se &ntri c#n*in$ere! !n$!=!ţil#r c "#(ul (e !cţiune !ste unul bun% (!r c pr#cesul i"ple"entrii este c#"ple- ,i (e (ur!t C! rspuns l! !ceste cerinţe s)! c#ntur!t ! (#u! $ener!ţie ! (ez*#ltrii #r$!niz!ţi#n!le% #r$!niz!ţi#n!le% (enu"it tans1o!aea o0ani&aţional"' (i'erit subst!nţi!l (e prece(ent!. Tr!ns'#r"!re! #r$!niz!ţi#n!l #r$!niz!ţi#n!l i"plic sc5i"bri l! trei ni*eluri. Un pri" ni*el &l comp ortamente ale salariaţilor firmei . Ni*elul !l reprezint schimbarea de atitudini şi comportamente (#ile! (e sc5i"b!re se re'er l! sistemul managerial în ansamblul s!u% i!r ulti"ul *ize!z straturile profunde ale organizaţiei % !le siste"el#r (e *!l#ri% cre(inţel#r% !'ecti*itţii c#"unitţii (e s!l!ri!ţi% e reţinut c ulti"ul ni*el c#nstituie c#nstituie b!z! pri"el#r
(#u. O !lt trstur ! tr!ns'#r"rii tr!ns'#r"rii #r$!niz!ţi#n!le rezi( &n '!ptul c sc5i"brile nu se rezu" l! si"pl! &ntreţinere ! 'uncţi#n!rii #r$!niz!ţiei% ci ele *ize!z re&nn#ire! #r$!niz!ţiei &n !ns!"blul su.
6aticea sc9i!b"ilo o0ani&aţionale ale lui Nadle TIPURILE SC S C7I6BĂRII REACTI=E
A6ELIORATI=E A!oni&ae
STRATE-ICE Reoientae
ANTICIPATE
Adaptae
Reconcepee
L! b!z! !aticei sc9i!b"ilo o0ani&aţionale ! lui =adler se !'l ur"t#!rele !specte2 •
•
din punct de #edee al conţinutului% sc5i"brile #r$!niz!ţi#n!le p#t 1i de $!bun"t"ţie' sau a!elioati#e 2i state0ice) Sc5i"brile (e &"buntţire *ize!z !"eli#rri !le 'uncţi#n!litţii 'uncţi#n!litţii #r$!niz!ţiei &n c!(rul c#ncepţiei ,i c##r(#n!tel#r c##r(#n!tel#r str!te$ice e-istente. Sc5i"brile str!te$ice *ize!z ele"entele (e b!z !le 'ir"ei ,is!u !le siste"ului siste"ului (e putere. putere. din punct de #edee te!poal% sc5i"brile #r$!niz!ţi#n!le p#t 'i 2 eacti#e% !tunci c6n( se #'er s#luţii l! e*eni"ente e-#$ene 1i!ei anticipate% &n situ!ţi! &n c!re sunt pr#$r!"!te &n 'uncţie (e e*#luţiile pre*zute !le "e(iului "e(iului ,i 'ir"ei &n c!uz. o o
in intersecţi! !cest#r c##r(#n!te rezult! cele p!tru tipuri (e sc5i"bri &n cultur! #r$!niz!ţi#n!l #r$!niz!ţi#n!l ,i siste"ul #r$!niz!t#ric2 #r$!niz!t#ric2 • •
•
•
(e a!oni&ae' !(ic &"buntţiri ce !u &n *e(ere e*eni"ente *iit#!re !nticip!te3 (e adaptae' ce c#nst!u &n &"buntţiri re!liz!te c! rspuns l! pr#(ucere! un#r e*eni"ente e-terne ne!nticip!te3 (e eoientae' (e n!tur str!te$ic% re!liz!te &n 'uncţie (e peri#!(! ,i l#cul pr#(ucerii !nu"it#r !nu"it#r e*eni"ente e*eni"ente str!te$ice !nticip!te3 (e econcepee ! #r$!niz!ţiei s!u ! un#r c#"p#nente !le !cestei! $ener!te% (e re$ul!% (e !p!riţi! un#r e*eni"ente &n c#nte-tul 'ir"ei c!re &i !"eninţ e-istenţ!. 4n !ce!st! situ!ţie sunt neces!re sc5i"bri r!(ic!le &n #r$!niz!ţie% ce *ize!z cultur! #r$!niz!ţi#n!l% str!te$i! "!n!$eri!l% siste"ul "!n!$eri!l etc.
Tr!ns'#r"!re! #r$!niz!ţi#n!l #r$!niz!ţi#n!l &nse!"n (eci sc5i"bri pr#'un(e ce !u &n *e(ere c#nc#"itent !r"#nizrile% !(!ptrile ,i re#rientrile #r$!niz!ţi#n!le. #r$!niz!ţi#n!le. Hrec*ent% tr!ns'#r"!re! #r$!niz!ţi#n!l #r$!niz!ţi#n!l i"plic rec#ncepere! #r$!niz!ţiei &n !ns!"blul s!u. Oper!ţi#n!liz!re! tr!ns'#r"rii #r$!niz!ţi#n!le #r$!niz!ţi#n!le este c#n(iţi#n!t% c#n(iţi#n!t% (up #pini! "!i "ult#r speci!li,ti% (e e-istenţ! unui set (e prec#n(iţii2 prec#n(iţii2 • •
"!n!$e"entul 'ir"ei trebuie s se (e(ice sc5i"bril#r3 'iec!re s!l!ri!t este neces!r s 'ie c!p!bil s *izu!lizeze cu" !r!t # #r$!niz!ţie bun ,i pe ce *!l#ri *!l#ri se b!ze!z3
•
• •
•
•
•
•
•
s e-iste !nu"ite c#n(iţii e-#$ene &n "e(iul 'ir"ei &nc6t pr#ble"ele cu c!re se c#n'runt s nu p#!t 'i !b#r(!te ,i s#luţi#n!te utiliz6n( prece(entele "#(!litţi3 pers#!nele c5eie (in 'ir"! 'ir"! s spri=ine spri=ine re!liz!re! sc5i"bril#r #r$!niz!ţi#n!le3 #r$!niz!ţi#n!le3 "!n!$erii ,i speci!li,tii ce re!lize!z sc5i"b!re! s 'ie pre$tiţi ,i (e(ic!ţi unui pr#ces (e lun$ lun$ (ur!t3 re!liz!t#rii sc5i"brii s 'ie c#n,tienţi (e l! &nceput c *#r 'i c#n'runt!ţi cu #p#ziţi!8 l! sc5i"bri3 pe p!rcursul sc5i"bril#r sc5i"bril#r trebuie trebuie s e-iste (isp#nibilit!te! (isp#nibilit!te! (e ! &n*ţ! &n*ţ! l! un "!re nu"r (e pers#!ne3 "!=#rit!te! pers#n!lului pers#n!lului #r$!niz!ţiei s 'ie c#n*ins (e necesit!te! (e ! e'ectu! sc5i"brile prec#niz!te3 #r$!niz!ţi! s 'ie $!t! s '!c !pel l! #rice !sistent ,is!u c#ntribuţie (isp#nibil (isp#nibil ,i util sc5i"brii (in c!(rul ,i (in !'!r! 'ir"ei3 !si$ur!re! !ccesului l! in'#r"!ţiile i"plic!te &n t#!te '!zele sc5i"brii #r$!niz!ţi#n!le. 9. ETAPELE PROCESULUI E SC:I0BARE
Sc5i"brile "!=#re &n #r$!niz!ţie nu !u l#c pur ,i si"plu. 4n'ptuire! 4n'ptuire! sc5i"brii presupune (erul!re! (erul!re! unui !(e*r!t pr#ces pr#ces c#"ple- &n c!re se c#n'runt! c#n'runt! '#rţele c!re e-ercit presiuni pentru sc5i"b!re ,i '#rţele c!re se #pun sc5i"brii. Acest pr#ces cun#!,te "!i "ulte et!pe ,i !nu"e2 •
• •
•
•
• •
c#n,tientiz!re! ne*#ii (e sc5i"b!re ,i trezire! interesului pentru iniţiere! sc5i"brii &n r6n(ul "!n!$eril#r #r$!niz!ţiei3 (i!$n#stic!re! (i!$n#stic!re! situ!ţiei pe b!z! in'#r"!ţiil#r culese ,i !n!liz!te3 i(enti'ic!re! tutur#r '#rţel#r% '#rţel#r% c!re spri=in sc5i"b!re!% c! ,i ! !cel#r! c!re se #pun sc5i"brii3 el!b#r!re! un#r *!ri!nte (e sc5i"b!re% !le$ere! *!ri!ntei #pti"e +s!u ! celei "!i c#n*en!bile3 sc5i"b!re! pr#priu)zis% pr#priu)zis% respecti* !plic!re! *!ri!ntei !lese cu t#!te "surile c!re se i"pun3 (epist!re! un#r e*entu!le ne!=unsuri ,i eli"in!re! !cest#r!3 c#ns#li(!re! c#ns#li(!re! n#il#r *!l#ri c#"p#rt!"ent!le c!re susţin sc5i"brile e'ectu!te.
up Lundbe0 , et!pele pr#cesului (e sc5i"b!re #r$!niz!ţi#n!l sunt ur"t#!rele2 • • • • •
•
•
'!ct#rii e-terni ce '!c p#sibil sc5i"b!re! sc5i"b!re! #r$!niz!ţi#n!l3 '#rţe interne c!re !ccept sc5i"b!re!3 "#(i'ic!re! (e tensiuni interne ,i e-terne incit!t#!re l! sc5i"b!re3 $ener!re! une#ri ! str(uinţei (e ! *izu!liz! # n#u cultur #r$!niz!ţi#n!l3 el!b#r!re! str!te$iei pentru sc5i"b!re pe b!z! *iziunii #r$!niz!ţi#n!le #r$!niz!ţi#n!le +(!c e-ist3 trecere! l! #per!ţi#n!liz!re! pr#$r!"el#r (e !cţiune% (e !se"ene! ! ec5ipei ce le *! re!liz! '#l#sin( ,i le!(ers5ipul3 e'ectu!re! (e sc5i"bri p#tri*it pre*e(eril#r pr#$r!"el#r (e !cţiune3
•
sc5i"b!re! #r$!niz!ţi#n!l. #r$!niz!ţi#n!l.
Re'erit#r l! c#nţinutul !cestui "#(el se i"pune prezent!re! un#r in'#r"!ţii supli"ent!re. supli"ent!re. Ast'el% Lun(ber$ c#nsi(er c '!ct#ri e-terni% ce '!c p#sibil sc5i"b!re!% !cele ele"ente e-#$ene c!re lr$esc s!u &n$uste!z z#n! (e in'luenţ ! #r$!niz!ţiei. 4n !ce!st c!te$#rie se p#t inclu(e !p!riţi! (e not competitors s!u (isp!riţi! !lt#r!% "#(i'icri &n tipul (e te5n#l#$ii speci'ice (#"eniului (#"eniului (e !cti*it!te etc. 4n c!te$#ri! '#rţel#r interne ce '!*#rize!z sc5i"b!re! se inclu( e-istenţ! unui le!(ers5ip centr!t pe sc5i"b!re% p#se(!re! (e ti"p ,i ener$ie ener$ie su'icient su'icient (e ctre "!n!$eri pentru ! e'ectu! e'ectu! sc5i"bri% ni*elul bun (e c#l!b#r!re ,i c##per!re &ntre s!l!ri!ţi% (isp#nibilit!te! (isp#nibilit!te! pers#n!lului (e ! !ccept! sc5i"bri. Tensiunile interne ,i e-terne incit!t#!re l! sc5i"bri se re'er l! cerinţele e-prese !le pieţei s!u c#"unitţii '!ţ (e 'ir"% (#le!nţele st!Qe5#l(eril#r *iz!*i (e (i"inu!re! s!u (ez*#lt!re! #r$!niz!ţiei etc. E*eni"entele c!re (ecl!n,e!z #rient!re! spre # i(e#l#$ie ! sc5i"brii &n cultur ,i structur! #r$!niz!ţi#n!l p#t 'i2 •
•
#p#rtunitţi #p#rtunitţi s!u (is'uncţi#n!litţi (is'uncţi#n!litţi "!=#re &n c#nte-tul 'ir"ei +criz! ec#n#"ic% ec #n#"ic% b##" ec#n#"ic% ec#n#"ic% !p!riţi! unei n#i $ener!ţii $ener!ţii (e te5n#l#$ii. te5n#l#$ii. "ut!ţii &n pr#priet!te! ,is!u "!n!$e"entul 'ir"ei +'uziune! cu !lt 'ir"% re!liz!re! unei s#cietţi "i-te% sc5i"b!re! "!n!$e"entului superi#r !l #r$!niz!ţiei etc..
A"eric!nul -ibb DMe c#ncepe un "#(el p!rţi!l (i'erit '!ţ (e prece(entul% &n(e#sebi prin !cee! c pune un "!re !ccent pe ele"entele ele"entele (e putere ,i !ut#rit!te !ut#rit!te &n c!(rul 'ir"ei. 'ir"ei. C! ur"!re% c#nsi(er! c! !p!re # '!z! critic &n c!re !re l#c lupt! (intre n#ile ,i *ec5ile c#n*in$eri. !c n#ile c#n*in$eri se i"pun% putere! &n #r$!niz!ţie este prelu!t (e # n#u ec5ip "!n!$eri!l% c!re trept!t instituie # n#u si"b#listic #r$!niz!ţi#n!l ,i (ez*#lt # n#u cultur #r$!niz!ţi#n!l. ?. REZISTENŢA LA SC:I0BARE Sc5i"b!re! &nse!"n &n esenţ # tr!ns'#r"!re s!u # "#(i'ic!re ! st!tus)au#)ului% st!tus)au#)ului% # trecere (e l! # st!re (e lucruri l! !lt!% (e l! un set (e c#n(iţii l! !ltul. Sc5i"b!re! &nse!"n% pentru "ulţi #!"eni% nesi$ur!nţ! s!u lips! (e securit!te cu pri*ire l! pr#priul *iit#r% l! l#cul (e "unc% l! rel!ţiile cu ceil!lţi. e !cee! este '#!rte p#sibil c! !ce!st te!" s!u !n-iet!te ! #!"enil#r cu pri*ire l! sc5i"b!re% s)i c#n(uc l! &ncerc!re! (e ! bl#c!% (e ! rezist! intr#(ucerii intr#(ucerii ei. 4ntr)un sens% rezistenţ! l! sc5i"b!re este un 'en#"en p#ziti* (e#!rece e! (#*e(e,te e-istenţ! unui !nu"it $r!( (e st!bilit!te ,i per"ite pre(icţi! c#"p#rt!"entului #r$!niz!ţi#n!l. #r$!niz!ţi#n!l. E'ectele rezistenţei l! sc5i"b!re sunt &ns% &n princip!l ne$!ti*e2 e! p#!te $ener! c#n'licte &n interi#rul #r$!niz!ţiei% #r$!niz!ţiei% (!r "!i !les este # pie(ic &n c!le! c! le! pr#$resului.
A * 6odalit"ţi de educee a e&istenţei la sc9i!bae
Cun#!,tere! ,i &nţele$ere! c!uzel#r ce (eter"in rezistenţ l! sc5i"b!re sunt esenţi!le pentru $sire! "i=l#!cel#r "i=l#!cel#r cele "!i !(ec*!te (e re(ucere s!u c5i!r c5i!r &n'r6n$ere ! !cestei rezistenţe. Un! (in "#(!litţile cele "!i i"p#rt!nte (e re(ucere ! rezistenţei #!"enil#r l! sc5i"b!re este !cee! (e i!plicae a lo $n plani1icaea sc9i!b"ii prin centr!re! !cest#r! !cest#r! !supr! pr#priil#r pr#priil#r senti"ente% !supr! pr#priil#r pr#priil#r nesi$ur!nţe% nesi$ur!nţe% !supr! !supr! pr#priei rezistenţe. rezistenţe. C6n( #!"enii se c#n'runt (esc5is unii cu !lţii% c6n( !u in'#r"!ţii &n l#c (e nesi$ur!nţ% ei p#t s p!rticipe l! sc5i"b!re "!i cur6n( (ec6t s reziste sc5i"brii. O!"enil#r trebuie s li se #'ere ,!ns! (e ! (iscut! ,i ! &nţele$e n!tur! sc5i"brii ,i ! pr#priil#r te"eri (ecl!n,!te (e !ce!st!. O !lt "#(!lit!te (e re(ucere ! rezistenţei #!"enil#r l! sc5i"b!re se !(rese!z !n-ietţii cre!te (e sc5i"b!re. Trebuie c! !ccentul s 'ie pus pe 0"siea suselo de discon1ot ! #!"enil#r ce se te" (e sc5i"b!re ,i nu pe '#l#sire! s!ncţiunil#r s!u !"eninţril#r !"eninţril#r c! "i=l#!ce (e ! c#n*in$e #!"enii s se i"plice &n sc5i"b!re. 4ntr)un pr#ces (e sc5i"b!re% !*6n( &n *e(ere c! #biceiurile% utinele reprezint surse !le rezistenţei l! sc5i"b!re% nu trebuie i$n#r!te "#(elele c#"p#rt!"ent!le c#"p#rt!"ent!le (e "unc ce !u '#st (e=! st!tu!te s!u instituţi#n!liz!te8. instituţi#n!liz!te8. C#"unic!re! este un! (in "#(!litţile (e re(ucere ! rezistenţei l! sc5i"b!re. Rezistenţ! p#!te 'i re(us prin prin co!unicaea cu an0a%aţii% !=ut6n(u)i s &nţele!$ necesit!te! sc5i"brii. Ace!st "et#( este e'icienţ! !tunci c6n( princip!l! c!uz ! rezistenţei este lips! (e in'#r"!ţii ! in(i*izil#r in(i*izil#r &n le$tur cu pr#cesul (e sc5i"b!re. Ti"pul ,i e'#rtul i"plic!te (e !ce!st! t!ctic! sunt princip!lele princip!lele (ez!*!nt!=e !le ei% "!i !les c6n( c 6n( sc5i"b!re! !'ecte!z un nu"r "!re (e #!"eni.
6anipulaea este # !lt "#(!lit!te (e ! re(uce rezistenţ! l! sc5i"b!re. e'#r"6n( '!ptele ,i 'c6n(u)le !st'el s p!r! "!i !tr!cti*e% !scunz6n( !nu"ite in'#r"!ţii neplcute neplcute s!u rsp6n(in( z*#nuri '!lse pentru ! (eter"in! !n$!=!ţii s !ccepte sc5i"b!re! sunt e-e"ple (e "!nipul!re. Ace!st "#(!lit!te este puţin c#stisit#!re% (!r risc!nt (!c #!"enii *#r !'l! c !u '#st pcliţi% cre(ibilit!te! !$entului (e sc5i"b!re sc5i"b!re re(uc6n(u)se l! zer# &n !cest c!z. Pri"ul p!s &n iniţiere! unui pr#ces (e sc5i"b!re &l c#nstituie (i!$n#stic!re!% (i!$n#stic!re!% !(ic $sire! un#r rspunsuri l! &ntrebri (e tipul Ce sc5i"bri sunt neces!re &n #r$!niz!ţie% pentru ! !si$ur! # 'uncţi#n!re "!i e'ic!ce8 Asist" !(ese! l! sc5i"bri (e c!re nu !re ni"eni ne*#ie. Se &nt6"pl (e "ulte #ri s &nţele$e"% (e !bi! (up ce s)! e'ectu!t # sc5i"b!re% c n)! rspuns% pr#ble"el#r pr#ble"el#r re!le
Or$!niz!ţi! este i"plic!t &ntr)un pr#ces (e inter!cţiuni ne&ntrerupte ne&ntrerupte cu "e(iul su. 4n !cest "e(iu% pe l6n$ #r$!niz!ţie% e-ist ,i !lte siste"e / 'urniz#rii% clienţii s!u utiliz!t#rii 'in!li )c!re in'luenţe!z #r$!niz!ţi! ,i% l! r6n(ul l#r% sunt in'luenţ!ţi (e e!. 4n interi#rul su% #r$!niz!ţi! p#!te 'i perceput c! !*6n( p!tru c#"p#nente !'l!te &n inter!cţiune2 s!rcinile% structurile structurile ,i siste"ele #r$!niz!ţi#n!le% #r$!niz!ţi#n!le% cultur! ,i #!"enii / "e"brii #r$!niz!ţiei2 •
•
•
•
3arcinile '#r"e!z c#"p#nent! pri"!r ! siste"ului #r$!niz!ţi#n!l. #r$!niz!ţi#n!l. Ele cuprin(
!cti*itţile c!re trebuie &n(eplinite% c!r!cteristicile !cest#r !cti*itţi% c!ntit!te! ,i c!lit!te! ser*iciil#r s!u pr#(usel#r #'erite (e #r$!niz!ţie 3tructurile ,i sistemele organizaţionale cuprin(2 resp#ns!bilitţile resp#ns!bilitţile ,i liniile (e sub#r(#n!re% sub#r(#n!re% siste"ele in'#r"!ţi#n!le% in'#r"!ţi#n!le% "ec!nis"ele (e "#nit#riz!re ,i c#ntr#l% 'i,ele (e p#st% siste"ele '#r"!le (e retribuire ,i pre"iere% structurile ,e(inţel#r% pr#ce(urile pr#ce(urile (e 'uncţi#n!re etc. C5i!r (!c !ceste trsturi trsturi !le #r$!niz!ţiei #r$!niz!ţiei sunt rel!ti* u,#r (e (escris% ele !=un$ !(ese! s 'ie (ep,ite% inc!p!bile cu lu"e! &n sc5i"b!re. #ultura organizaţională se re'er l! *!l#rile% ritu!lurile% sursele (e putere% n#r"ele ,i l#i!litţile (in #r$!niz!ţie% precu" ,i l! siste"ul ne'#r"!l (e rec#"pens!re s!u pen!liz!re% c!re (eter"in 'elul &n c!re se !cţi#ne!z &n respecti*! #r$!niz!ţie. /amenii *in cu (i'eritele l#r !ptitu(ini% cun#,tinţe% e-perienţe% pers#n!litţi% *!l#ri% !titu(ini ,i c#"p#rt!"ente.
Este neces!r c! #r$!niz!ţi! s !(#pte sc5i"bri pentru ! pute! supr!*ieţui &ntr)un "e(iu (in ce &n ce "!i i"pre*izibil. Or$!niz!ţi! trebuie trebuie s c#nsi(ere sc5i"b!re! # #c!zie '!*#r!bil% (e#!rece # !=ut s se (ez*#lte ,i s pr#spere. Sc5i"brile '!c p!rte (in *i!ţ! "!n!$eri!l ,i #r$!niz!ţi#n!l. Ele p#t 'i i"p#rt!nte% se pr#(uc (in ce &n ce "!i "!i 'rec*ent ,i p#t 'i (ecisi*e (ecisi*e pentru supr!*ieţuir supr!*ieţuire! e! #r$!niz!ţiei. Sc5i"brile p#t #'eri pers#!nel#r i"plic!te (i'erite #p#rtunitţi2 cre,tere! s!tis'!cţiei pr#'esi#n!le% &"buntţire! &"buntţire! c#n(iţiil#r c#n(iţiil#r (e "unc% !"eli#r!re! !"eli#r!re! pr!cticil#r !(#pt!te% !(#pt!te% sp#rire! e'icientei etc. Presiunile e-terne '!*#r!bile sc5i"brii se p#t (!t#r! un#r '!ct#ri s#ci#l#$ici)te5n#l#$ici% s#ci#l#$ici)te5n#l#$ici% ec#n#"ici ,i p#litici +STEP e-ercit!ţi (e "e(iul e-tern &n c!re se !'l #r$!niz!ţi!. Alte
presiuni e-terne e-terne (ecur$ (in cerinţele cerinţele ,i #'ertele pieţei% c#n(iţiile c#n(iţiile (e c#ncurenţ c#ncurenţ ,i sc5i"brile (e c#n(iţii. Presiunile e-terne '!*#r!bile sc5i"brii se situe!z "!i presus (e c#ntr#lul #r$!niz!ţiei. Presiunile interne '!*#r!bile '!*#r!bile sc5i"brii sunt le$!te !(ese! (e cele ce le e-terne. Printre !ceste! se nu"r2 ne*#i! (e ! cre,te pr#(ucti*it!te!% pr#(ucti*it!te!% (e ! &"buntţi ni*elurile ni*elurile (e c!lit!te% (e ! sp#ri *#lu"ul *6nzril#r% *6nzril#r% (e ! &"buntţi ser*iciile% (e ! sp#ri ni*elul (e "#ti*!re ! pers#n!lului pers#n!lului ,i (e !)1 pstr! &n #r$!niz!ţie. #r$!niz!ţie. Presiunile Presiunile interne '!*#r!bile '!*#r!bile sc5i"brii se !'l sub c#ntr#lul #r$!niz!ţiei. E-ist trei !b#r(ri uzu!le pentru $ener!re! presiunil#r presiunil#r interne '!*#r!bile sc5i"brii2 • • •
abodaea de sus $n %os abodaea de %os $n sus abodaea ba&at" pe se#iciile unui e+pet
Hiec!re (intre ele !*6n( (i'erite !*!nt!=e ,i (ez!*!nt!=e. Pentru ! &nţele$e st!re! prezent &n c!re se !'1 #r$!niz!ţi! ,i pentru ! # (escrie pe ce! pre'i$ur!t pentru pentru *iit#r% se p#!te p#!te utiliz! "#(elul (e (e (i!$n#stic!re !l lui N!(ler ,i Tus5"!n. C#"p#nentele esenţi!le !le !cestui "#(el sunt s!rcinile &n(eplinite (e #r$!niz!ţie% structurile ,i siste"ele #r$!niz!ţi#n!le% cultur! !cestei! ,i #!"enii c!re lucre!z &n c!(rul ei. 4n !'!r (e !ceste!% "#(elul sc#!te &n e*i(enţ necesit!te! i(enti'icrii *iziunii c#lecti*e &"prt,ite &n c!(rul #r$!niz!ţiei ,i pers#!nele +s!u $rupurile c!re p#t '!cilit! sc5i"b!re!. Preciz6n( c!re este ni*elul sc5i"brii% pute" '!ce # esti"!re e sti"!re ! (ur!tei i"ple"entrii !cestei! ,i ! c#"ple-itţii ,i (i'icultţii (i'icultţii pr#cesului. Este ne*#ie t#t#(!t% s ne !n!liz" pr#priile re!cţii '!ţ '!ţ (e sc5i"b!re ,i s st!bili" st!bili" c!re este in'luenţ! in'luenţ! !titu(inii pe c!re # !*e" '!ţ (e sc5i"b!re !supr! c!p!citţii n#!stre (e ! # (iri=!. A*e"% !,!(!r% # c!le (e ! !n!liz! '#rţele c!re se "!ni'est ,i c!re p#t '!*#riz! s!u &"pie(ic! # sc5i"b!re pr#pus. Ast'el% !'l" ce '#rţe c!re i"pun sc5i"b!re! trebuie c#ns#li(!te c#ns#li(!te ,i ce '#rţe (e respin$ere trebuie slbite. Op#ziţi! l! sc5i"b!re este un! (intre '#rţele (e respin$ere #bi,nuite. #bi,nuite. Pentru re(ucere! s!u &nltur!re! ei% e-ist "!i "ulte !b#r(ri p#sibile. O sc5i"b!re p#!te !*e! l#c l! unul s!u "!i "ulte (intre ni*elurile enu"er!te (e "!i =#s2 A. in(i*i(u!l3 in(i*i(u!l3 B. (e ec5ip3 C. (e $rup(i*izie3 $rup(i*izie3 . #r$!niz!ţi#n!l. #r$!niz!ţi#n!l. ur!t! ,i (i'icult!te! i"ple"entrii unei sc5i"bri (epin( (irect (irect (e ni*elul l! c!re !re l#c !ce!st!. i!$r!"! c6"pului (e '#rţe +LeFin este un instru"ent !n!litic !n!litic c!re p#!te 'i utiliz!t pentru i(enti'ic!re! i(enti'ic!re! '#rţel#r c!re se #pun ,i c!re i"pun sc5i"b!re!% ! "ri"ii l#r
rel!ti*e ,i ! e*entu!lel#r ele"ente &n '!*#!re! sc5i"brii% c!re !r pute! 'i !tr!se (e p!rte! '#rţel#r c!re i"pun sc5i"b!re!. Printre c!uzele uzu!le !le #p#ziţiei '!ţ (e sc5i"b!re se nu"r2 • • • • • • •
interesul pers#n!l &n$ust &nţele$ere! er#n!t ,i lips! (e &ncre(ere3 (e#sebirile &n e*!lu!re! situ!ţiei3 t#ler!nţ! sczut '!t (e sc5i"b!re3 presiunile presiunile e-ercit!te (e $rupurile $rupurile (e c#le$i3 te!"! (e stresul !s#ci!t sc5i"brii3 e-perienţele ne$!ti*e le$!te (e sc5i"brile trecute
Printre !b#r(rile c!re p#t 'i !(#pt!te pentru re(ucere! #p#ziţiei se nu"r2 • • • • • •
instruire! ,i c#"unic!re!3 p!rticip!re! ,i i"plic!re!3 i"plic!re!3 '!cilit!re! ,i spri=inul3 spri=inul3 ne$#ciere! ,i !c#r(ul3 "!nipul!re! ,i c##pt!re!3 c#erciţi! e-plicit ,i i"plicit.
Peters ,i !ter"!n% &n c!rte! l#r In Se!rc5 #' E-cellence8 +19 !u !tr!s !tenţi! !supr! ! #pt c!r!cteristici pe c!re trebuie s le &n(epline!sc #rice #r$!niz!ţie c!re este (esc5is sc5i"brii% in#*!t#!re 2 • • • • • • • •
#rient!re spre !cţiune3 !pr#piere '!ţ! (e client3 !ut#n#"ie3 pr#(ucti*it!te pr#(ucti*it!te printr)# bun bun !("inistr!re !("inistr!re ! resursel#r u"!ne u"!ne 3 structuri si"ple3 centr!liz!re! pr#ble"el#r esenţi!le3 (escentr!liz!re! !cţiunil#ri"ple"entrii !cţiunil#ri"ple"entrii ,i c#ntr#lului zilnic3 c#ncentr!re! pe puncte '#rte.
4n esenţ% !ccentul trebuie pus pe !c#r(!re! unei !ut#n#"ii c6t "!i "!ri "!n!$e"entului "i=l#ciu. . 0ANA@E0ENTUL SC:I0BRII Sc5i"b!re! este% &n #pini! !ut#ril#r 0cC!l"!n ,i P!t#n% un poces continuu de con1untae' identi1icae' e#aluae 2i acţiune . C5estiune! sc5i"brii reprezint # pre#cup!re c*!si)#bsesi* &n s#ci#l#$i! #r$!niz!ţiil#r% p#!te (in pricin! pricin! i"p#rt!nţei !c#r(!te !c#r(!te lent#rii ,i ri$i(itţii ri$i(itţii bir#cr!tice% bir#cr!tice% s!u ! pr#ble"el#r pr#ble"el#r c#ncrete cu c!re se c#n'runt 'r &ncet!re% !t6t c#n(uct#rii (e &ntreprin(eri% &ntreprin(eri% c6t ,i
resp#ns!bilii resp#ns!bilii re'#r"el#r !("inistr!ti*e. @#ul(ner +1K ne !r!t! cu c!te (i'icultţi se c#n'runt!% (e e-e"plu% &n re#r$!niz!re! &ntreprin(erii in(ustri!le n#ul (irect#r% c!re *re! s r!ţi#n!lizeze 'uncţi#n!re! !cestei!. Nu"rul re'#r"el#r nereu,ite% s!u c!re nu reu,esc (ec6t p!rţi!l% este i"presi#n!nt% i"presi#n!nt% in(i'erent (e #r$!niz!ţie. Prin ur"!re% c! s &nţele$e" "ec!nis"ele sc5i"brii &n c!(rul unei instituţii% instituţii% c6t ,i pe cele !le in#*!ţiei% trebuie lu!t &n c#nsi(er!re c!r!cterul c#nstruit !l sc5i"brii. Sc5i"b!re! nu este n!tur!l% este # pr#ble" c!re necesit cercet!re. Sc5i"b!re! nu trebuie &nţele!s c! # criz ,i nici "c!r c! un si"plu pr#ces (e !(!pt!re s!u (ez*#lt!re% ci "!i (e$r!b c! "!ni'est!re! unei "ultitu(ini "ultitu(ini (e "ut!ţii &n c!(rul instituţiil#r. instituţiil#r. Or$!niz!ţiile c!re reu,esc s &,i "enţin cu succes c#"petiti*it!te! c#"petiti*it!te! pri*esc sc5i"b!re! nu c! pe un e*eni"ent unic% ci c! pe un pr#ces per"!nent% !bs#lut neces!r pentru supr!*ieţuire!% supr!*ieţuire!% (ez*#lt!re! ,i per'ecţi#n!re! l#r. Sc5i"b!re! trebuie perceput c! un ele"ent intrinsec !l unei #r$!niz!ţii ,i trebuie inte$r!t &n 'il#z#'i! ,i &n "#(elele (e !cţiune !le !cestei!.
.actoii cae stau la ba&a sc9i!b"ii E-ist nu"er#,i '!ct#ri c!re st!u l! b!z! sc5i"bril#r. T#t !ce,ti '!ct#ri p#t 'i $rup!ţi &n p!tru "!ri $rupe 2 A. '!ct#ri p#litici3 B. '!ct#ri ec#n#"ici3 C. '!ct#ri s#ci#)cultur!li3 . '!ct#ri te5n#l#$ici. te5n#l#$ici.
.actoi politici Le$isl!ţi! p#litic
C#"petiţi!
I(e#l#$i! p#litic
Hurniz#rii% respecti*
Le$ilere$le"entrile
c#l!b#r!t#rii
intern!ţi#n!le
Reţelele (e sc5i"b *!lut!r
repturile uni*ers!le
R!t! ,#"!=ului
Rzb#!iele
R!tele s!l!ri!le
Re$le"entrile l#c!le
P#litic! ec#n#"ic ! $u*ernului $u*ernului
Siste"ul (e i"p#zite ,i t!-e
P#litic! ec#n#"ic ! !lt#r ţri
Acti*it!te! $rupuril#r sin(ic!le
.actoi econo!ici
P#liticile (e !c#r(!re ! &"pru"uturil#r Sc5i"bri (e st!tut +(e l! st!t l! pri*!t / $r!(ul (e !ut#n#"ie.
.actoi te9nolo0ici Te5n#l#$iile Te5n#l#$iile in'#r"!ţi#n!le in'#r"!ţi#n!le +internetul
.actoi socio(cultuali Ten(inţele (e"#$r!'ice +!n$!=!ţi% c#ntribu!bili
N#i pr#cese (e pr#(ucţie pr#(ucţie
Sc5i"bri !le stilului (e *i!ţ
C#"puteriz!re! pr#cesel#r
Atitu(ine! '!ţ! (e "unc!
Sc5i"bri &n te5n#l#$i! (e tr!nsp#rt. Atitu(ine! '!ţ! (e $rupurile "in#rit!re "in#rit!re Pr#ble"e le$!te (e se@ri=! pentru "e(iu Etic! (e !'!ceri.
Capitolul 5=II INTE-RAREA IN UNIUNEA EUROPEANĂ A" c#nsi(er!t neces!r s '!ce" # su"!r su"!r trecere &n re*ist re*ist ! princip!lel#r Instituţii Instituţii eur#pene ,i ! '!zel#r (e e*#luţie ! Uniunii Eur#pene 'iin( c#n*in,i c *iit#rul *! i"pune sincr#niz!re! !cti*itţil#r (in instituţiile publice r#"6ne,ti cu !cti*itţile speci'ice Instituţiil#r Instituţiil#r publice eur#pene. 1. SCURT ISTORIC Pri*in( (in perspecti*! e*#luţiei ist#rice% sp!ţiul eur#pe!n ! p#rnit s se c#ntureze &n sec#lele !l JII)le! ,i !l JIII)le!% #(!t cu ri(ic!re! c#"unicrii interpers#n!le l! ni*el "!i &n!lt% comunicarea publică +! c#nstituit c#nstituit &nceputul pr#cesului (e $l#b!liz!re. Cu ti"pul% c#ntinentul eur#pe!n ! (e*enit un spaţiu public% !p#i # "niune *uropeană% pentru c! !stzi s se p#!t *#rbi *#rbi c5i!r (e un "!re "!re 3tat *uropean. e ce st!t e#!rece #biecti*ele% "surile puse &n pr!ctic p6n !cu"% precu" ,i pr#iectele U.E. (#*e(esc c !ce!st! nu "!i este% c! l! &nceputurile &n'iinţrii s!le% (#!r # c#"unit!te ec#n#"ic ci ,i # c#"unit!te (e *!l#ri% (repturi ,i #bli$!ţii. Uniune! Eur#pe!n ! prelu!t "ulte (in 'uncţiile (e pr#tecţie !le st!tului tr!(iţi#n!l% tr!(iţi#n!l% #'erin( &n !ce!st pri*inţ $!r!nţii "ult sp#rite '!ţ (e cele pe c!re le pute! #'eri st!tul tr!(iţi#n!l. !c &n c!zul !cestui! (in ur" le$iti"it!te! er! !si$ur!t (e ctre c!r!cterul su n!ţi#n!l% &n c!zul U.E. le$iti"it!te! # c#n'er &nsu,i !ctul (e *#inţ p#litic "!ni'est!t (e ţrile c!re !u !(er!t l! Uniune.
Ziu! (e n!,tere ! U.E. este (!t! (e Q !ai 3Q) Atunci Robet Sc9u!an% "inistrul 'r!ncez (e e-terne% ! 'cut # (ecl!r!ţie public prin c!re !nunţ! "!teri!liz!re! i(eii c#"is!rului pl!ni'icrii pl!ni'icrii (e l! !ce! !c e! *re"e% ean 6onet. Ace!st! c#nst &n unire! &n c#"un ! resursel#r (e crbune ,i (e #ţel (in Hr!nţ! H r!nţ! ,i @er"!ni! &n c!(rul unei #r$!niz!ţii (esc5ise ,i !lt#r ţri eur#pene. Au rspuns !pelului Bel$i!% It!li!% Lu-e"bur$ ,i Ţrile (e #s% '#r"6n(u)se !st'el C#"unit!te! Ec#n#"ic ! Crbunelui ,i Oţelului + CECO. X!pte !ni "!i t6rziu este se"n!t Tatatul de la Ro!a c!re ! pus b!zele unei pieţe c#"une ! cel#r ,!se ţri. Alte st!te s)!u !ltur!t trept!t c#"unitţii2 !ne"!rc!% Irl!n(!% An$li! +1?% @reci! +11% Sp!ni! ,i P#rtu$!li! P #rtu$!li! +1<% +1<% Austri!% Hinl!n(! ,i Sue(i! +1K. enu"ire! (e !stzi% 7Uniune! Eur#pe!n8% ! '#st st!bilit prin Tatatul de la 6aastic9t +3QQ4.
Tatatul de la A!steda! +1% se"n!t% intr!t &n *i$#!re &n 1% !(!u$ l! pre*e(erile celui !nteri#r !nteri#r !("inistr!re! !("inistr!re! c#"un ! 1 (#"enii2 (#"enii2 • • • • • • • • • • •
pi!ţ! unic tr!nsp#rt c#ncurenţ "#ne(! unic% l#curi (e "unc% cultur!% snt!te!% "e(iu% !$ricultur!3 &ntreprin(ere! &ntreprin(ere! (e !cţiuni (e p#litic e-tern c#"une3 c##per!re p#liţiene!sc ,i =uri(ic &n "!terie pen!l% !lte !specte le$!te (e (rept cetţenesc ,i (e c##per!re &n "!terie pen!l% !lte !specte le$!te (e (rept cetţenesc ,i (e c##per!re &n "!terie (e securit!te ,i =ustiţie. 9. OBIECTIJELE U.E.
•
•
Str6n$ere! rel!ţiil#r (intre p#p#!rele p#p#!rele eur#pene ,i cre!re! unui cli"!t (e p!ce ,i unit!te3 Obţinere! printr)# !cţiune c#"un ! pr#$resului pr#$resului ec#n#"ic#)s#ci!l% prin cre!re! unei pieţe interne c#"une ,i c#ezi*e.
?. INSTITUŢIILE EUROPENE A %arlamentul 2uropean !re c! "e"brii pers#n!litţi !lese (in cinci &n cinci !ni% reprezent6n( e"!n!ţi! (e"#cr!tic ! ? "ili#!ne (e cetţeni eur#peni. Princip!lele s!le 'uncţii sunt2 •
administrativă / !(#pt!re! &"preun &"preun cu C#nsiliul Uniunii Uniunii Eur#pene Eur#pene ! le$il#r eur#pene c!re $!r!nte!z le$iti"it!te! (e"#cr!tic ! (irecti*el#r% re$le"entril#r ,i (eciziil#r !(#pt!te3
•
•
bugetară / !(#pt!re! bu$etului bu$etului s!u "#(i'ic!re! "#(i'ic!re! structurii c5eltuielil#r c5eltuielil#r c#"unit!re3 control democratic / !pr#b!re! "e"bril#r "e"bril#r (in C#"isi! C#"isi! Eur#pe!n ,i &"puternicire! &"puternicire! cenz#ril#r.
B #onsiliul 7niunii 2uropene este inst!nţ! princip!l princip!l (e (ecizie (ecizie ! Uniunii% e"!n!ţie e"!n!ţie ! ţril#r "e"bre% c!re &n(epline,te &n(epline,te 'uncţiile ur"t#!re2 • • • • •
•
legislativă +pentru # l!r$ $!" (e c#"petenţe c#"unit!re3 (e coordonare ! p#liticil#r ec#n#"ice !le st!tel#r "e"bre3 (e înc!eiere a unor acorduri internaţionale &n nu"ele uniunii3 (e decizie bugetară3 (e decizie asupra politicii e+terne şi de securitate +c#n'#r"e cu #rientrile C#nsiliului3 coordonare a statelor membre &n cee! ce pri*e,te c#l!b#r!re! p#liţiene!sc ,i =uri(ic.
C #omisia 2uropeană reprezint ,i !pr interesul $ener!l !l Uniunii% "e"brii si 'iin( !le,i (in st!tele "e"bre cu !pr#b!re! P!rl!"entului Eur#pe!n. Huncţiile s!le !u &n *e(ere2 •
•
• •
iniţiativa legislativă +pr#pune pr#iecte (e le$e c!re sunt (iscut!te &n P!rl!"ent ,i C#nsiliu3 instanţa e+ecutivă +se !si$ur c "surile !pr#b!te (e P!rl!"ent ,i C#nsiliu sunt puse &n !plic!re3 !plic!re3 r#lul (e supervizor !l !l respectrii (reptului ,i ! tr!t!tel#r3 r#lul (e reprezentant al ".*. l! sc!r "#n(i!l.
#urtea de 9ustiţie !re r#lul (e ! se !si$ur! c (reptul c#"unit!r este interpret!t ,i !plic!t uni'#r"% &n !cel!,i ti"p e! 'iin( !cee! c!re rez#l* c!zurile (e liti$ii l! (i'erite ni*eluri &ntre st!tele "e"bre. E #urtea de conturi !si$ur $esti#n!re! le$!l ! (isp#nibilitţil#r (isp#nibilitţil#r 'in!nci!re !le bu$etului eur#pe!n. eur#pe!n. H &anca #entrală 2uropeană se #cup (e bun! 'uncţi#n!re ! siste"el#r (e pl!t% "#(el6n( p#litic! "#net!r eur#pe!n. @ #omitetul economic şi social european este pri"ul c#nsult!t &n pr#ble"ele (e p#litic ec#n#"ic#)s#ci!l% ec#n#"ic#)s#ci!l% reprezent6n( interesele interesele s#cietţii ci*ile ci*ile &n r!p#rturile r!p#rturile ei cu C#"isi!% C#nsiliul ,i P!rl!"entul. : #omitetul regional este c#nsult!t &n c5estiunile le$!te (e p#litic re$i#n!l% "e(iu &nc#n=urt#r ,i e(uc!ţie% ur"rin( c! prer#$!ti*ele l#c!le s 'ie respect!te.
I &anca 2uropeană de investiţii % &2I & este instituţi! c!re 'in!nţe!z pr#iectele (e in*estiţii "enite s (ez*#lte ec5ilibr!t Uniune!. Mediatorul 2uropean este un #r$!nis" ce pri"e,te recl!"!ţiile pers#!nel#r c!re cre( c !u '#st ne(reptţite (e instituţiile c#"unit!re. G Pe l6n$ !ceste instituţii instituţii "!i e-ist &nc 1K agenţii europene2 • •
• • • • • • • • • • • •
$*5*62 +Centrul eur#pe!n pentru (ez*#lt!re! '#r"rii pr#'esi#n!le% *"/262"=5 +Hun(!ţi! eur#pe!n pentru !"eli#r!re! c#n(iţiil#r (e *i!ţ% A** +A$enţi! eur#pe!n pentru "e(iu% *>6 +Hun(!ţi! eur#pe!n pentru '#r"!re% 2*5> +Obser*!t#rul +Obser*!t#rul eur#pe!n pentru (r#$uri ,i t#-ic#"!nii% t#-ic#"!nii% *M*A +A$enţi! eur#pe!n pentru e*!lu!re! "e(ic!"entel#r% 2?=# +O'iciul (e !r"#niz!re ! pieţei interne% *"23?A +A$enţi! eur#pe!n pentru securit!te! ,i snt!te! "uncii% 2$@@ +O'iciul +O'iciul c#"unit!r pentru *!rietţi *e$et!le% $d> +Centrul (e tr!(uceri pentru #r$!nis"ele eur#pene% *"M$ +Obser*!t#rul +Obser*!t#rul eur#pe!n pentru 'en#"enele r!siste ,i -en#'#be% *A/ +A$enţi! eur#pe!n pentru rec#nstrucţie% rec#nstrucţie% *63A +A$enţi! eur#pe!n pentru securit!te! !li"entel#r% A*3M +A$enţi! eur#pe!n pentru securit!te "!riti"% A*3A +A$enţi! eur#pe!n pentru securit!te !eri!n.
. RELAŢIILE ECONO0ICE
Piaţa co!un" eur#pe!n s)! (e'init &n princip!l (!t#rit $omitetului economic şi social !s#cierii european +&n'iinţ!t prin Tr!t!tul (e l! R#"!% c!re ! supr!*e$5e!t pr#cesul !s#cierii (i'eritel#r $rupuri (e interese ec#n#"ice. Acest #r$!nis" !re 999 "e"brii pr#pu,i (e $u*ernele n!ţi#n!le ,i nu"iţi (e C#nsiliul U.E. pe p!tru !ni. Uni'ic!re! ec#n#"ic ! '#st (ez*#lt!t &n c#ntinu!re prin str!te$i! c#nceput (e ctre pre"ierul el#res3 !ce!st! !ce!st! pre*e(e! trei et!pe2 •
•
•
li"it!re! tr!ns'eruril#r (e "#ne( ,i '#n(uri ,i &"buntţire! c#nlucrrii (intre bncile centr!le +1 iulie iulie 1; / 1 i!nu!rie i!nu!rie 1 e$!liz!re! ni*elului ec#n#"iil#r (in Uniune! Eur#pe!n prin !("inistr!re! (e'icitel#r bu$et!re ! ţril#r "e"bre +1 i!n.1 / 1 i!n. 1K e"!ncip!re! bncil#r centr!le (e sub !ut#rit!te! $u*ernel#r ţril#r "e"bre +1 i!n. 1K
P#litic! ec#n#"ic ,i "#net!r ! U.E. !re &n *e(ere2 • • •
"#ne( ,i preţ st!bil% c##r(#n!re "!-i" &ntre p#liticile ec#n#"ice !le ţril#r U.E.% eli"in!re! in'l!ţiei ,i (e'icitel#r bu$et!re%
• •
'i-!re! (e r!te (e sc5i"b uni'#r"e% utiliz!re! "#ne(ei eur#pene c#"une.
Siste!ul !oneta euopean ! trecut prin "!i "ulte '!ze2 • •
•
&n pri"! ! '#st c#nceput "#ne(! 7ecu8 +!ctu!lul 7eur#83 s)! ur"rit !p#i c! "ec!nis"ele (e sc5i"b s per"it (iri=!re! 'iecrei "#ne(e n!ţi#n!le ctre *iit#!re! "#ne( unic3 instituire! instituire! un#r "ec!nis"e (e cre(it% 'urniz6n( !=ut#r 'in!nci!r pe ter"en scurt ,i lun$.
2cu ! '#st (e'init c! "#ne( c#"un &n 1% 'iin( i"!$in!t pr#p#rţi#n!l pr#p#rţi#n!l cu ni*elul p#tenţi!lului p#tenţi!lului ec#n#"ic !l 'iecrei ţri "e"bre. "e"bre. 2uro ! (e*enit re!lit!te l! 1 i!n. 1;;9%
&nl#cuin( *!ri!nt! "!i *ec5e ! "#ne(ei unice ,i ! circul!t &n p!r!lel cu "#ne(! n!ţi#n!l ti"p (e 9 luni% &nl#cuin()# &nl#cuin()# !p#i &n &ntre$i"e. K. PRI0IREA E NOI 0E0BRII
A*Di1icult"ţi ale l"0iii U)E) Iluziile ,i eu'#ri! $ener!l le$!te (e !(er!re! l! U.E.% c!re !u c!r!cteriz!t !nii ; l! &nceputul l#r% s)!u risipit cu ti"pul ,i% &n l#cul l#r s)!u inst!l!t c5i!r te"eri s!u &n(#ieli !t6t (e p!rte! ţril#r ce "!ni'est!u iniţi!l interes pentru !(er!re% c6t ,i (in p!rte! ţril#r (e=! "e"bre !le Uniunii. Princip!lele te"eri ce pre#cup st!tele "e"bre !le U.E. sunt le$!te (e '!ptul c2 st!tele n#u inte$r!te !r pute! s reprezinte # !"eninţ!re pentru ec#n#"i! l#r +spre e-e"plu Hr!nţ!% cu un sect#r !$ric#l '#!rte (ez*#lt!t3 c cetţenii st!tel#r n#u inte$r!re *#r e"i$r! "!si* &n ţrile *estice (!t#rit $r!niţel#r (esc5ise3 c &ntr)# Eur#p lr$it @er"!ni! !r pute! #cup! l#cul (e li(er. •
•
•
Pr#cesul lr$irii ri(ic &ns ,i # serie (e &ntrebri (e n!tur pr!ctic !supr! 'uncţi#nrii 'uncţi#nrii uniunii% cu" !r 'i2 • • • • • •
cu" *! 'uncţi#n! U.E. cu 9;)9K (e "e"brii ce principii # *#r $u*ern! ce e-ecuti* *! !*e! ce p#n(ere *#r !*e! ţrile "!i "ici s!u "!i "!ri ce 'el (e rel!ţii *#r 'i &ntreţinute cu ţrile ne"e"bre c!re *! 'i #r$!niz!re! rel!ţiil#r cu st!tele 7peri'erice8 7 peri'erice8 !le Eur#pei
i'icultţile c!re !r pute! inter*eni% &n pri*inţ! ţril#r c!re (#resc !cu" intr!re! &n U.E.% sunt le$!te (e *!l#rile l#r tr!ns"ise% (intr)# peri#!( c#"unist s!u t#t!lit!rist% c!re ! pr#"#*!t # c#n(ucere c#n(ucere (e tip !ut#rit!r% !ut#rit!r% inc#"p!tibil inc#"p!tibil cu *!l#rile ,i siste"ul siste"ul (e"#cr!tic !l pieţei libere. S)!r pute!% (e !se"ene!% !se"ene!% c! (in c!uz! !celei!,i "ent!litţi &n c!re ! '#st supri"!t liber! iniţi!ti* ,i% (e "ulte #ri libert!te! (e ! (eci(e% s !p!r # !titu(ine
p!si* ! p#pul!ţiei p#pul!ţiei n#il#r c!n(i(!te c!n(i(!te / ce !,te!pt% !,! cu" !u '#st #bi,nuite% #bi,nuite% # pr#tecţie pr#tecţie (e l! ni*elurile superi#!re% pe c!re "ec!nis"ul pieţei libere nu # !si$ur. B Pincipiile de acceptae !le st!tel#r c!n(i(!te l! inte$r!re! eur#pe!n2 •
• • • •
Principiul statului de drept ,i ,i !l respectării legii &ntr)un siste" le$isl!ti* uni'#r"% ce !si$ur !pr!re! (repturil#r s#ci#)ec#n#"ice !le in(i*i(ului3 Principiul respectrii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului$ Principiul statului social 3 Principiul pluralismului cultural$ Principiul subsidiarităţii.
C#nsiliul Eur#pe!n (e l! C#pen5!$! ! '#r"ul!t &n 1? ur"t#!re citeii #bli$!t#rii #bţinerii st!tutului (e "e"bru2 •
• •
instituţii instituţii publice c!re $!r!nte!z (e"#cr!ţi!% st!tul (e (rept% (repturile #"ului% respectul '!ţ (e "in#ritţi3 ec#n#"ie (e pi!ţ 'uncţi#n!l ,i *i!bilit!te! &n c#n(iţii (e presiune c#ncurenţi!l3 c!p!cit!te! (e !),i !su"! #bli$!ţiile p#litice% ec#n#"ice ,i "ilit!re ce (ecur$ (in c!lit!te! (e "e"bru. <. AERAREA RO0\NIEI LA U.E.
Pri#ritţile R#"6niei &n cee! ce pri*e,te (e"ersul (e !(er!re (ecur$ (in obiecti#ele pe c!re st!tul n#stru ,i le)! !su"!t &n !cest pr#ces ,i c!re% l! r6n(ul l#r ur"resc% bine&nţeles% lini! tr!s!t (e criteriile Uniunii pentru !(er!re. Obiecti*ele p#liticii (e !(er!re !le R#"6niei sunt2 • • • • •
c#ns#li(!re! c#ns#li(!re! siste"ului siste"ului p#litic ,i ! instituţiil#r instituţiil#r $!r!nte pentru (e"#cr!ţie3 c#nstruire! unei re!litţi ec#n#"ic#)s#ci!le ec#n#"ic#)s#ci!le bene'ice pentru cetţenii ei3 e'icientiz!re! "ec!nis"el#r ec#n#"iei (e pi!ţ3 str6n$ere! c##perrii p#litice% ec#n#"ice ,i cultur!le cu st!tele (e=! "e"bre3 c#ns#li(!re! c#ns#li(!re! rel!ţiil#r ,i i"!$inii intern!ţi#n!le ! R#"6niei.
4n c#nsecinţ% pioit"ţile ţrii n#!stre &n *e(ere! inte$rrii &n U.E. sunt2
A* realizarea proceselor de reformă prin2 • •
•
•
!=ust!re! structur!l l! cerinţele cerinţele pieţei interne ! U.E. ,i l! p#litic! p#litic! !cestei!3 !liniere! l! principiile% n#r"ele ,i !cţiunile p#liticil#r e-terne ,i (e securit!te c#"une +PESC3 !=ust!re! instituţi#n!l instituţi#n!l ,i #per!ţi#n!l ,i &ntrire! c##perrii cu st!tele "e"bre ,i c!n(i(!te3 c#"p!tibiliz!re! c#"p!tibiliz!re! !("inistr!ţiei !("inistr!ţiei publice cu Instituţiile Instituţiile eur#pene.
B* dezvoltarea informării opiniei publice rom5neşti State0ia naţional" de pe0"tie a ade"ii Ro!:niei la U)E) ! '#st !(#pt!t &n 1K l! Sn!$#*% pri"in( !*izul C#"isiei Eur#pene &n 1% !cţiuni ur"!te (e se"n!re! Pateneiatului de adeae) L! 1K 'ebru!rie 9;;; ! '#st l!ns!t #'ici!l l! Bru-elles pr#cesul (e ne$#ciere pentru !(er!re! ţrii n#!stre l! Uniune! Eur#pe!n &n Con1einţa inte0u#ena!ental" U)E) , Ro!:nia) P6n &n !cest "#"ent R#"6ni! ! (esc5is 1 c!pit#le (in (#s!rul ne$#cierii ,i ! &nc5is pr#*iz#riu ,!pte (intre ele. 4n ur"! !cestui (e"ers (e l! Bru-elles% ep!rt!"entul R#"6n (e A'!ceri Eur#pene 'ce! cun#scute &n #ct#"brie #ct#"brie 9;;; rezult!tele rezult!tele (ezb!teril#r. Ast'el% Ast'el% punctele princip!le princip!le c!re *#r =!l#n! (ru"ul ţrii n#!stre ctre !ccept!re! &n U.E. *#r 'i2 • • •
&nc5eiere! cu succes ! pr#cesului &n c!re s)! !n$!=!t l! A"ster(!"3 l!ns!re! unei n#i et!pe &n c#ns#li(!re! U.E. n sensul înc!eierii cu succes a procesului în care s8a anga4at la Amsterdam, /omânia2 &"prt,e,te p#ziţi! "!=#rit!r ! "e"bril#r Uniunii% c#n'#r" crei! 'iec!re st!t trebuie s 'ie reprezent!t printr)un "e"bru &n c!(rul C#"isiei Eur#pene i!r r#lul pre,e(intelui !cestei c#"isii s 'ie sp#rit3 se susţine &n'iinţ!re! unui bir#u e-ecuti* !l c#le$iului ,i ! un#r ec5ipe (e c#"is!ri pe b!z! criteriului te"!tic te"!tic s!u #riz#nt!l3 spri=in pr#punerile pr#punerile (e st!bilire ! unui pr!$ "ini"!l pentru t#!te (eciziile !(#pt!te cu *#t "!=#rit!r li"it!t ,i (e !(#pt!re ! siste"ului (ublei "!=#ritţi +# (ecizie !(#pt!t cu "!=#rit!te c!li'ic!t *! trebui s reune!sc "!=#rit!te! si"pl ! nu"rului (e *#turi !le st!tel#r "e"bre cu "!=#rit!te! si"pl ! p#pul!ţiei Uniunii Eur#pene3 c#nsi(er &nte"ei!t principiul prin c!re "!=#rit!te! c!li'ic!t trebuie s c#nstituie re$ul! i!r un!ni"it!te!% e-cepţi!3 ur"rire! e'ic!citţii ,i le$iti"itţii (e"#cr!tice prin 'uncţi#n!re! 'luent ! instituţiil#r instituţiil#r eur#pene3 spri=in e-tin(ere! pr#ce(urii (e c#(ecizie ! P!rl!"entului Eur#pe!n ,i C#nciului U.E.3 ur"re,te c#ns#li(!re! unui siste" =uri(ic "!i bine !(!pt!t s!rcinil#r s!le3 susţine sp#rire! r#lului C#"itetului ec#n#"ic ,i s#ci!l. Lansarea unei noi etape în consolidarea "niunii *uropene prin i"plic!re! i"plic!re! (irect ! st!tel#r c!n(i(!te presupune c! st!tele "e"bre s creeze # 7Eur#p)putere8% # uniune c#nsistent c#nsistent ,i c#erent c!re s),i #cupe l#cul "erit!t pe scen! "#n(i!l% i!r nu inst!ur!re! unei 7Eur#pe)sp!ţiu8. o
o
o
o
o
o o
•
Pentru !ce!st! trebuie s 'ie &n(eplinite &n(eplinite c6te*! ceinţe% c#n'#r"e cu principiile principiile s#li(!ritţii ,i c#eziunii2 o
e*it!re! crerii (e cluburi e-clusi*iste e-clusi*iste '!ţ (e n#ii *eniţi3
o o
o
st!tu!re! c!r!cterului (esc5is !l uniunii3 tr!nsp!renţ! "ec!nis"el#r instituţi#n!le instituţi#n!le ,i (e'inire! !cest#r! !st'el &nc6t t#!te st!tele nep!rticip!nte iniţi!l l! *re# '#r" (e !s#ciere s 'ie inte$r!te &n ti"p3 !plic!re! principiului un!ni"itţii tutur#r st!tel#r "e"bre.
Hr &n(#i!l e'#rtul (e !liniere l! *!l#rile eur#pene #'er prile=ul un#r re'lecţii le$!te (e r!p#rturile (intre (epen(enţ)in(epen(enţ% !*!nt!=e)(ez!*!nt!=e% pers#n!lit!te) pers#n!lit!te) uni'#r"it!te etc. Ti"pul *! rspun(e l! t#!te &ntrebrile.
BIBLIO-RA.IE 1. ALE>ANRU I / 3tructuri, mecanisme şi instituţii administrative, E(. SMl*i% Bucure,ti 1< 9. ANRES G / >o-ard professionalism in 1usiness Management % L#n(r! 1; Managementul sc!imbărilor, All E(uc!ti#n!l1 ?. ANRONICEANU A. / Managementul E(uc!ti#n!l1
. ANRONICEANU A / Management ublic, E(. Ec#n#"ic 1 K. BARNES C. / Management în t!e ublic 3ector, NW 1? <. BOURN C. , ublic 3ector Management, Br##Q'iel(% 1K . BURACG E. / 2rganizaţional AnalBsis, :ins(!le 1K . CANEA R. / $omunicarea managerială, E(. E-pert% Bucure,ti 1< . COLE @ A. / Managementul personalului, C#(ecs% Bucure,ti 1 1;. INU 0. / $omunicarea% E(. Xtiinţi'ic% X tiinţi'ic% Bucure,ti 1 Administration, / NW 1 11. @ULICG L. / #nstitute of ublic Administration,
19. IOR@OJAN A. / >ratat de drept administrativ, 9 *#l. E( All% A ll% BecQ% Bucure,ti 9;;9 1?. O:NS @. / $omportament organizaţional, E(. Ec#n#"ic% Bucure,ti 1 Motivaţie şi personalitate, NW 1 1. 0ASLO A. / Motivaţie
1K. 0ANOLESCU A. / Managementul resurselor umane, Bucure,ti 1
1<. 0ANA C. / Administraţia publică locală din /omânia, Lu"in! Le-% Bucure,ti 1 1. 0OLOJEANU @. / Analize organizaţionale, E(. Ec#n#"ic% Bucure,ti 1 1. NICOLESCU O. / Management, E(. Ec#n#"ic Bucure,ti 1 1. NE@OITA AL. / Ctiinţa administraţiei, EP% Bucure,ti 1 9;. OLIJER . / ublic Administration, C5ic!$# 19 administrativă de stat, E(. Encicl#pe(ic 91. OROJEANU 0. / #ntroducere în ştiinţa administrativă 1K
99. PAINTER I. / Management în >!e ublic 3ector ' C5!p"!n:!ll 1 9?. PLU0B I. , Managementul serviciilor publice, ASE Bucure,ti 9;;; 9. POPESCU . / Arta de a comunica, E(. Ec#n#"ic% Bucure,ti 1 9K. RAU I. / #nformatica pentru managementul firmei% E(. Al"i Bucure,ti 1 9<. RIEAU> . / LD etre Administratif, P!ris 19 9. SALER P:. / Managerial Leaders!ip, An$li! 1 9. SETTLE G. / American ublic Administration, N 1K Ctiinţific, NW 11 9. TAWLOR H. / rincipiile Managementului Ctiinţific,
?;. JCREL I.% An$5el!c5e @.% Bistrice!nu @5.% 0#,te!nu T.% Berce! H.% B#(in!r 0.% @e#r$escu H. / 6inanţe publice, E(itur! i(!ctic ,i Pe(!$#$ic% Bucure,ri 1 ?1. ALO . / E!at is ublic Administration, NW 1 ?9. EBER 0. / *conomie şi societate, P!ris 11 ??. EISS C. / *valuation /esearc! *ngle-ood $liff, NW 19 PERIOICE2 1. *conomie şi administraţie locală, Nr <))1;)11)19 1 ,i 1)9)?1 9. *+pert 3Bstem for Adm. 5ecision8Ma
LE@I2 1. Le$e! nr. ;9;;1 / Or$!niz!re! ,i 'uncţi#n!re! @u*ernului 9. Le$e! nr. 91K9;;1 / A("inistr!ţi! public l#c!l 5ttp2eb##Qs.unibuc.r# 5ttp2eb## Qs.unibuc.r#StiinteA0"!rin StiinteA0"!rinescuteste.5t" escuteste.5t"
