CAPITOLUL I GENERALITATI Definirea notiunii de reumatism
Proven Provenin ind d din din greces grecescul cul rheuma, care care inse inseam amna na curg curger ere, e, scur scurge gere re a umor umoril ilor or,, reumatismul este o denumire generica pentru o serie de afectiuni ale aparatului 1ocomotor (in special ale articulatiilor si ale tesuturilor tesuturilor inconjuratoare). Din punct de vedere istoric boala este cunoscuta din antichitate. Hippocrat (sec. V i.Hr.) varbea de artrita. Numele de reumatism i 1-a dat Gallenus (131 - 210 d.Hr.). Abia in sec. al XVIlea Baillou descrie mai corect acest grup de afectiuni, incluzand insa printre acestea guta si tuberculoza articulara. In concluzie, sub termenu1 generic de reumatism sunt incluse numeroase boli, care au unele trasaturi comune, dar care prezinta si numeroase deosebiri. Clasificarea bolilor reumatismale
Clasificarea bolilor reumatismale a creat numeroase dificultati medicinei, deoarece nu exista un criteriu unic dupa care sa se poata face ordine in varietatea nesfarsita a acestor boli. Cea mai acceptabila clasificare la noi in tara (elaborate de Academia de Stiinte Medicale si Ministerul Sanatatii in 1963) imparte reumatismul, ca boala in doua mari categorii: reumatism articular, care intereseaza articulatiile, si reumatismul nearticular sau abarticular, care priveste tesutul conjunctiv. conjunctiv. La randul sau reumatismul articular cuprinde doua mari grupe: •
reumatismul inflamator si infectios
•
reumatism degenerativ
1. Reumatism articular
Artrite (caracter inflamator)
Sokolski Sokolski secu secund ndar ar
- P.C. P.C.E E. (po (poliar liartr trit itaa cro cronica evolutiva sau poliartrita reumatoi reumatoida) da) - Spondili Spondilita ta anchilozanta (caracter - Spon Spondi dilo loze ze Artroze Poliartroze
Artroze degenerativ) 2. Reumatism Reumatism abarticu abarticular lar -
- R. Bouillau Bouillaud d R. infectios
Periatrit Periatritee 1
(nearticular) -
Nevralgii - Nevrite
-
Mialgii - Miozite
-
Neuromialgii
-
Tendinite
-
Bursite
-
Tenosinovite
inflamator sau degenerativ
Artroz Artrozele ele reprez reprezin inta ta cea mai frecve frecvent ntaa boala boala articu articular laraa din intre intreaga aga lume. lume. Dintr Dintree afectiunile artrozice, coxartroza este deosebit de frecventa. In stadiul actual al cunostiintelor noastre putem admite ca artroza soldului este o degradare articulara cu o individualitate definita, caracterizata printr-un dezechilibru morfologic dependent de un dezechilibru functional. functional. De-a lungul anilor aceasta afectiune a fost cunoscuta sub numele de artrita cronica a soldului (coxartrie), artrita deformata, morbus coxae senilis sau juvenilis(in functie de varsta), malum coxae senile, osteoartroza a soldului, soldului, artroza hipertrofica hipertrofica sau degen degenera erati tiva, va, osteoa osteoart rtrit ritis, is, artritis sau artrosis deformans, termeni care sunt utilizati inca si astazi si care au incercat sa defineasca ceea ce numim azi coxartroza. Artrozele cuprind o serie de manifestari care au ca substrat anatomic o degenerescenta mai mult sau mai putin intinsa a tesutului mezenchimal. Acest tip lezional-produs in prim primul ul rand rand prin prin uzura, interese intereseaza aza de predilectie predilectie articulat articulatiile iile memberelor memberelor inferio inferioare are si ale coloanei coloanei vertebrele supuse prin functia lor unei uzuri mai intense. Artroz Artrozele ele sunt sunt afecti afectiuni uni neinfl neinflamat amatoar oaree ale articu articulat latiil iilor or mobile mobile,, caract caracteri erizat zatee prin prin dete deteri rior orar area ea si abra abrazi ziun unea ea cart cartil ilaj ajul ului ui arti articu cula larr prec precum um si prin prin lezi leziun unii hipe hipert rtro rofi fice ce ale ale extremitatilor osoase. Monoarticulare, uneori bilaterale, artrozele cresc ca frecventa paralel cu varsta; neansotite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare, ele se traduc clinic prin dureri, impotenta functionala si prin deformari articulare, iar radiologic prin pensarea spatiului articular, osteofitoza subcondrala si uneori zone circums0rise de osteoporoza. Avand in vedere tendinta actuala de crestere a proportiei subiectilor de varsta a treia, de imbatranire a populatiei, este de asteptat o crestere a prevalentei coxartrozelor. De aceea orice contributie cat de modesta, adusa in planul modalitatilor modalitatilor de tratament si recuperare in aceasta boala, poate fi benefica. numită şi artro artroza za coxo-f coxo-femu emural ralăă sau artroz artrozaa soldu soldulu lui, i, este este o afecti afectiun unee Coxartroza : numită cronica ce reprezinta distrugerea progresiva a cartilajului articular de la nivelul soldului. Este o boala cu un debut lent, o evolutie progresiva, continua care duce in final la anchiloza (blocarea) articulatiei soldului, insotita de dureri foarte mari. Adesea este o boala prezenta persoanelor de varsta a doua si a treia, dar nu este acceptat ca toti oamenii fac artroza, sau ca boala are legatura cu varsta.
2
CAPITOLUL II ANATOMIA ARTICULATIEI COXO-FEMURALE
Aparatul Aparatul locomoto locomotorr este constitu constitutit tit din sistemul sistemul osos osos si sistemul sistemul muscular muscular,, ambele ambele asigu asiguran rand d si deplas deplasare areaa corpu corpulu lui. i. Organe Organele le de legatu legatura ra dintr dintree capete capetele le osoas osoasee se numesc numesc articulatii, forma si structura lor fiind adaptate rolului pe care-1 indeplinesc in organism: -
de a participa la miscarile diferitelor diferitelor segmente ale corpului;
-
de a oferi rezistenta la presiune si tractiune.
Una dintre cele mai importante importante articulatii este articulatia coxo-femurala. Este o articulatie mobila si solida, o diartroza, realizata intre doua suprafete articulare: una sferoida, reprezentata de capul femurului, si cavitatea articulara, reprezentata de acetabulul coxalului. Articulatia soldului la om indeplineste functii complexe de suport a greutatii corporale, permitand in acelasi timp deplasarea corpului. In formarea articulatiei soldului soldului iau parte doua oase : coxalul (care (care impreu impreuna na cu sacrul sacrul formea formeaza za bazinu bazinul) l) si femurul (osul (osul coapsei coapsei ). Ele alcatuiesc articulatia soldului sau coxofemurala. Aceasta articulatie de tip sinovial prezinta suprafete articulare, capsula, ligamente, sinovie, burelet marginal. In osul coxal exista o cavitate denumita cotiloida in care patrunde capul femurului. Extremitatea superioara a femurului prezinta un cap, capul femural si gatul sau colul, care leaga capul femural de corpul osului. Intre capul si corpul femurului se formeaza un unghi deschis care in mod normal masoara 126-130 grade. Orice modificare in deschiderea acestui unghi mareste solicitarea cartilajelor favorizand astfel dezvoltarea artrozei.
3
SISTEM OSOS Cavitate cotiloida (acetabulum)
Descriere cavitatea cotiloida priveste inainte, in afara si in jos. Ea este limitata de un rebod rebod ascutit, ascutit, sprancean spranceanaa cotiloi cotiloida da care prezinta prezinta trei scobitur scobituri. i. Aceste Aceste scobitur scobiturii corespund corespund punctelor de jonctiune ale celor trei piese osoase eare constituie osul coxal: ilionul, pubisul si ischionul. Scobitura Scobitura anterioar anterioaraa ilio-pub ilio-pubiana iana si cea posterio posterioara ara ilio-isch ilio-ischio-p io-pubia ubiana na este larga larga si profunda. La extremitatea anterioara a spancenei colitoide, in vecinatatea suprafetei articulare se afla o mica ridicatura numita tubercul precotiloidian de care se fixeaza fasciculele bandeletei suprapubiene suprapubiene (VALLOIS). Cavita Cavitatea tea cotilo cotiloida ida prezin prezinta ta doua doua parti parti disti distinct ncte: e: una centra centrala la de forma forma patrul patrulate atera ra (deprimata), rugoasa, nearticulara numita fundul cavitatii cotiloide si care se continua in jos cu scobitura ischio-pubiana, ischio-pubiana, orificiu ovalar la barbati, neregulat, triunghiular triunghiular la femei. Osul coxal este un os plat, format din doua lame de tesut compact care acopera un strat de tesut spongios de grosime variabila. Extremitatea superioara a femurului
Extremitatea superioara a femurului este formata de un cap articular, un gat, o mare si o mica tuberozitate.
4
Capul femural (capot femoris) este o suprafata neteda ce reprezinta doua treimi de sfera de raza de 20-25 milimetri, priveste in sus inauntru si putin inainte. El este circumscris de o linie sinuoasa, compusa din mai multe curbe din care se disting mai bine una superioara si alta inferioara, a caror concavitate se dirijeaza in afara pentru a reuni anterior si posterior, formand un unghi ascutit deschis in afara. Acestea fac ca suprafata sa se intinda inspre col mai mult inainte si inapoi decat in sus si jos.
Gatul femural uneste capul cu cele doua tuberozitati. Axa lunga a gatului este inclinata fata de axa lunga a diafizei femurale cu 125o - 135o, iar unghiul format de ele se numeste unghi de inclinatie.
5
patruletara, aplatizat aplatizat dinapoi dinapoi inauntru Marea tuberozitate tuberozitate sau marele marele trohanter trohanter de forma patruletara, se gasesc situate in prelungirea diafizei femurului. Fata externa a marelui trohanter, convexa, este strabatuta de sus sus in jos si si inainte de o escavatie rugoasa rugoasa in forma forma de virgule, virgule, foseta digitala digitala unde se insera muschiul obturator extern. Micul trohanter este o apofiza conica situate la unirea colului cu fata interna a corpului femurului. Ea da insertie muschiului psoas iliac. Suprafete articulare
Acestea sunt de o parte femural, iar de cealalta cavitate cotiloida a osului coxal marita de un fibrocartilaj numit bureletul cotiloidian . Capul femural este acoperit de un fibrocartilaj mai ingrosat in jumatatea superioara decat in cea inferioara si mai mult in centru decat la periferie. Foseta ligamentului rotund nu prezinta cartilaj de acoperire. Cavitatea cotiloida prezinta doua parti distincte: una articulara in forma de semiluna, ale carei extremitati anterioara si posterioara limiteaza scobitura ischio-pubiana. ischio-pubiana. Bureletul cotiloidal este un fibro cartilaj ce inconjoara cavitatea cotiloida. El are in sectiune forma de prisma triunghiulara si prezinta o suprafata aderenta sau bazala prin care se insera insera de marginea marginea acetabulu acetabulului, lui, o suprafat suprafataa interna, interna, concava, articular articulara, a, in continu continuitate itate cu supraf suprafata ata articu articular laraa a cavit cavitati atiii cotil cotiloid oidee si o fata fata extern externaa convex convexaa care care da insert insertie ie capsu capsulei lei articulare. MIJLOACE DE UNIRE
Suprafetele articulare sunt mentinute in contact prin sinoviala, capsula articulara intarita de ligamente si musculatura periarticulara. Sinoviala
Imbraca fata profunda a capsulei articulare si reflecta la insertiile coxale si femurale ale capsulei inconjurand suprafetele articulare. Ea se insera de partea cotiloidinala pe fata externa a bureletului, bureletului, iar de partea femurala, pe portiunea intrarticulara a colului intre insertia capsulei si suprafata cartilajinoasa a capului femural. Capsula articulara
Insertia iliaca a mansonului capsular se face pe spranceana cotiloida si fata externa a bureletului cotiloidian, iar la nivelul scobiturii ischio-pubiene ischio-pubiene pe fata externa a ligamentului ligamentului transvers al acetabulului -
capsula este constituita constituita din doua feluri de fibre:
6
-
fibre longitudinale longitudinale de la coxal la femur, mai bine evidentiate anterior; fibre fibre circulare circulare si anulare anulare care abunda abunda mai ales in partea partea postero postero-inf -inferioa erioara ra si in straturile profunde ale capsulei.
Ligamente
Capsula Capsula articula articulara ra este intarita intarita inainte, inainte, inauntru inauntru si inapoi inapoi prin trei benzi ligamentare ligamentare cunoscute sub numele de: ligamentul ilio-femural, pubo-femural; pubo-femural; ischio- femural. Ligamentul ilio-fenmural ilio-fenmural sau ligamentul BERTIN, are forma de evantai care acopera fata anterioara a capsulei articulare si se insera la nivelu1 osului coxal putin dedesubtul spinei iliace antero antero infer inferioa ioare, re, iar de partea partea femur femurala ala pe linia linia intero interohan hanter terian iana, a, prin prin doua doua portiu portiuni ni bine bine dinstincte: dinstincte: fasciculul superior ilio-trohanterian si fasciculul inferior ilio-trohanterian. Ligamentul pubo-femural , situate pe fata inferioara a capsulei se insereaza in sus pe eminenta ilio-pectime si pe marginea anterioara a santului subpubian de unde fibrele sale merg in jos, in afara si putin putin posterior posterior fixandu-se pe pe partea anterioara a depresiunii depresiunii pretrohanteriene. pretrohanteriene. Ligamentul ischio-femural, situat pe fata posterioara a capsulei articulare, porneste de la nivelul guterei subcotiloidiene de unde se indreapta in sus si in afara, oblic, pe fata posterioara a colului si se insera inainte a fosetei digitale a marelui trohanter. Ligamentul rotund. Considerat ca vestij otogenic al muschilor ambieni, ligamentul rotund se prezinta ca o lama fibroasa lunga de aproximativ 3 cm care se intinde de la foseta capului femural la scobitura ischio-pubiana a osului coxal.
TESUTURILE PERIARTICULARE Muschii soldului
Descriptia anatomica a muschilor ce vin in raport cu articulatia coxo-femurala si care actioneaza asupra ei. Fata anterioara
Fata Fata anteri anterioar oaraa a articu articulat latiei iei coxo-f coxo-femu emural ralee este este in raport raport cu muschi muschiul ul psoas psoas iliac iliac (iliopsoas) de care este separata prin una sau doua burse seroase, care adesea comunica cu sinoviala articulara.
7
Alcatuit in partea superioara din doua portiuni muschiul psoas, inserat pe fata laterala a ultimei vertebre toracale si a primelor patru vertebre lombare si muschiul iliac inserat in fosa iliaca pe care o captuseste; -
-cele doua portiuni se unesc si formeaza un corp muscular comun, care trece succesiv prin regiunea lombara si pelviana, pelviana, iese din bazin prin lacuna musculara si ajunge la coapsa unde se insera printr-un tendon comun pe micul trohanter.
Actiune: Desi muschi pluriarticular, actiunea principala o are asupra articulatiei coxofemurale. Este cel mai important flexor al coapsei pe bazin.
Pe langa actiunea principala de flexor, iliopsoasul mai are o actiune secundara de rotatie externa a coapsei. Inervatie: Iliopsoasul primeste mai multe ramuri scurte din plexul 1ombar si cateva ramuri din nervul femural L2, L3, L4. Muschiul drept anterior (Rectus femoris). Are insertia superioara prin tendonul direct la nivelul spinei iliace antero inferioare, iar prin tendonul reflectat pe spranceana cotiloida in partea supero supero interna. interna. Distal Distal formeaza formeaza tendonul tendonul quadricep quadricepsulu suluii impreuna impreuna cu vastul vastul intern intern (vastus (vastus internus) vastul extern (vastus externus) si cruralul (vastus intermedius). Actiune: Flexor al coapsei pe bazin. Inervatie: Ramura quadricepsului din nervul crucal.
Insertia tia superi superioar oaraa este este la nivelu nivelull spinei spinei iliace iliace antero antero Muschiul croitor (Sartotius). Inser superioare de unde merge oblic in jos si inauntru pentru a se insera in jos pe fata interna a extremitatii superioare a tibiei (pes anserinus). Actiune: Flexor al gambei pe coapsa si flexor abductor si rotator in afara al coapsei pe
bazin. Inervatie: Inervat de ramuri ale nervului femural. Fata superioara
Fata superioara a articulatiei coxo femurale este in raport cu muschiul fesier mic mic (Glu (Glute teus us minimu minimus). s). El se insera insera sub campul campul osos al fosei fosei iliace iliace externe, externe, situate situate inainte inainteaa liniei semicirculare semicirc ulare anterioare: de acolo fibrele converg spre un tendon puternic care se insera pe marginea anterioara a marelui trohanter. Intre acest muschi si trohanter se afla o bursa seroasa. Actiune: Micul fesier este abductor al coapsei. Contractia izolata a fasciculului anterior produce rotatia interna a coapsei. Contractia fasciculului posterior determina rotatia externa a coapsei.
8
Inervatie: Ramura a fesierului inferior. Muschiul fesier mijlociu(Gluteus medius) se insera pe portiunea fosei iliace externa cuprinsa intre cele doua linii semicirculare. De aici fibrele sale converg catre marele trohanter unde printr-un tendon, tendon, larg si plat se insera pe creasta oblica a fetei externe externe a marelui trohanter trohanter.. O bursa bursa seroasa seroasa separa separa fesierul fesierul mijlociu mijlociu de mare trohant trohanter. er. Actiune: E1 este un puternic abductor si rotator inauntru. Este stabilizator lateral al soldului. soldului. Cand isi ia punct fix pe femur, el ridica bazinu1. Are o mare importanta in mers. Fata posterioara
Fata posteri posterioaraa oaraa articulatiei articulatiei coxo-femura coxo-femurale le este acoperita acoperita de muschii muschii rotatori rotatori externi care de sus in jos sunt: triunghiulara cu baza in bazin, Muschiul piramidal (Piriformis). (Piriformis). Muschi alungit, de forma triunghiulara iar varful la marele trohanter. trohanter. El se insera in interiorul bazinului, bazinului, pe fata anterioara a sacrului, in vecinatatea gaurilor sacrate (a 2-a, a 3-a si a 4-a), fasciculele musculare merg in afara, ies din bazin prin marea scobitura sciatica si se termina printr-un tendon pe marginea superioara a marelui trohanter. Actiune: Ca si ceilalti muschi, pelvi-trohanterieni, roteste coapsa afara. Daca coapsa este flectata, este un abductor al acesteia. Ca si abductorul intern este un stabilizator al soldului. Inervatie: Nervul piramidal din plexul sacrat. Gemenii pelvieni (Muschii Gemelli spinalis si tuberalis) sunt muschi subtiri, de forma patrulatera care insotesc portiunea extra pelvina a obturatorului obturatorului intern. Dupa situatia lor fata de acest tendon unul este superior si altul inferior. Gemenul superior este numit spinal, fiindca se inser inseraa pe spina spina sciati sciatica ca iar cel inferi inferior or numit numit si tubera tuberall fiindc fiindcaa se iasera iasera pe tuber tuberozi ozitat tatea ea ischionului. Actiune: Sunt rotatori in afara. Inervatie: Ramuri din plexul sacrat.
insera pe fata intern internaa a membra membranei nei obturat obturatoar oaree si pe Muschiul obturator intern se insera periferia osoasa a gaurii gaurii obturatoare. obturatoare. Actiune: Este un puternic rotator in afara al coapsei. Inervatie: E inervat de nervul obturator intern, ramura dia plexul sacrat.
osos al gaurii. Muschiul obturator extern se prinde pe fata externa a cadrului osos
9
Obturatoare, trece pe sub sub colul femural spre spre fata posterioara a articulatiei articulatiei si se termina printr-un tendon in fundul fundul cavitatii digitale digitale a marelui trohanter. trohanter. Actiune: Este ca si precedentii tot un rotator in afara dar datorita pozitiei sale sub colul femural este un veritabil coaptor articular, fiind principalul stabilizator inferior al soldului. soldului. Muschiul patratul crural (Quadratus femoris) pleaca de la tuberozitatea ischiatica, merge pe partea posterioara posterioara a articulatiei coxo-femurale coxo-femurale si se insera in afara pe creasta intertrohanteriana. Actiune: Un puternic rotator in afara al coapsei. Inervatie: Este inervat de o ramura din plexul sacrat. Acesti muschi sunt acoperiti de muschiu1 mare fesier.
Fata inferioara
Fata Fata iaferi iaferioar oaraa a articu articulat latiei iei coxo-f coxo-femu emural ralee este este in raport raport cu muschi muschiul ul pecti pectineu neu (Pectineus) care se insera in sus pe creasta pectineala si pe ligamentul lui COOPER de unde fibrele lui merg in jos in afara si putin inapoi inapoi si se termina pe creasta pectineala a femurului. Actiune: Este aductor al coapsei, flexor si rotator in afara. Inervatie: E inervat de ramuri din nervul crural. Dedesuptul acestui muschi se etajeaza micul adductor, adductorul mijlociu si adductorul mare. Insertiile lor superioare sunt pe ramura ischio-pubiana ischio-pubiana de unde coboara coboara pe fata interna a diafizei femurale. femurale. Actiune: Sunt adductori ai coapsei si foarte slabi rotitori in afara.
(plexul lombar). Inervatie: Toti adductorii primesc ramuri din nervul obturator (plexul Fata externa
Fata Fata extern externaa a soldu soldului lui este este acoper acoperita ita de expans expansiun iunea ea aponev aponevro rotic ticaa a fascie fascieii lata lata denumita si bandelata lui MAISSIAT, care porneste de la creasta iliaca, acopera fesierul mijlociu si marele trohanter trohanter si coboara coboara pe fata externa externa a coapsei, coapsei, spre gamba. in partea anterioar anterioaraa a acestei lame aponevrotice intr-o dedublare a sa se afla muschiul tensor al fasciei lata care se insera sus pe spina iliaca antero-superioara, iar in jos fibrele sale se confunda cu cele ale fasciei lata. Actiune: Este abductor si flexor al coapsei. Prin conexiunile pe care le are cu fesierul mare, mare, ajuta ajuta la mentin mentinere ereaa pozit pozitiei iei verti vertical calee la tendi tendinta nta de cadere cadere inain inainte. te. Preia Preia presiu presiunea nea 10
exercitata asupra trohanterului impinge capul femural in articulatie devenind stabilizator extern al soldului. Inervatie: Primeste ramuri din gluterul superior.
CAPITOLUL III PARTICULARITATI BIOMECANICE SI CLINICE ALE ARTICULATIEI COXO-FEMURALE Spre deosebire de articulatia scapulo-humerala, foarte mobila, articulatia coxo- femurala are o mobilitate mai redusa, in schimb fiind dotata cu o stabilitate mai mare. Prin centrul geometric al capului femural trec trei axe de miscare, foarte importante in locomotie. -
un ax transversal (frontal) in jurul caruia se efectueaza flexia-extensia; flexia-extensia;
-
un ax sagital, care permite abductia-adductia; abductia-adductia;
-
un ax vertical, care permite miscarile de rotatie interna si externa.
Axul Axul colul colului ui femura femurall este este oblic oblic in sus, sus, inaun inauntru tru si inain inainte te , forman formand d un 'ungh 'unghii de o o inclinatie' de 125' cu axul diafizar si unul de 'declinatie' de 10 -30 (deschis inauntru si inainte ). Diafiza femurala se situeaza deci inapoi a planului frontal vertical, trecand prin centrul capului femural si axa condililor. condililor. Cavitatea cotiloida (acetabulara), de forma semisferica este acoperita de cartilaj numai pe partea partea sa periferi periferica, ca, fundul fundul cavitat cavitatii ii neintrand neintrand in contact contact cu capul femural. femural.
Ea este orientata in afara, in jos si inainte , formand cu orizontala un unghi de 30 o- 40o. Acesta face ca partea superioara superioara a cotilului sa acopere in parte fata externa externa a capului. capului. La nivelul acoperisului cotilului, capul exercita cea mai mare presiune. Capul, colul si diafiza femurala formeaza un ansamblu biomecanic caracterizat prin faptul ca greutatea corpului, repartizata la nivelul capului femural, nu se transmite direct axului diafizar, ci prin intermediul colului femural, care joaca rol de brat de parghie. De aceea baza colului este supusa frecvent la fracturi. Pe spranceana spranceana cotiloidia cotiloidiana na se insera insera un inel fibrocartilagin fibrocartilaginos, os, care sporeste sporeste profunzimea profunzimea cavitatii cotiloide. Capsul Capsulaa articu articular lara, a, un manson manson cilind cilindric ric forma formatt din din tesut tesut fibros fibros este este intari intarita ta prin prin ligamentele ilio-femurale, pubo-femura1, ischio-femural, rotund. In extensie ligamentele sunt intinse si cooptatia coxo-femurala este ferma, in timp ce in flexie ligamentele sunt destinse si capul femural nu mai apare asa de puternic aplicat pe cotil. 11
Articulatia coxo-femuralp este supusa la o presiune permanenta prin tonusul musculaturii periarticulare. S-a demonstrat ca in timpul mersului articulatia coxo- femurala femurala sufera o presiune presiune intermitenta. Astfel, in timp ce greutatea corpului se sprijina pe un singur picior, mijlocul fesier exercita o puternica presiune, coxo-femurala suportand alternativ o presiune de patru ori mai mare decat greutatea corpului. In coxa - valga, marele trohanter fiind prea apropiat de centrul capului femural, presiunea suportata de capul femural la fiecare pas este de 6-7 ori mai mare decat greutatea greutatea corpului. corpului. In cazul articulatiil articulatiilor or sanatoase, sanatoase, presiunea presiunea se transmit transmitee pe intreg intreg capul femural, fiind bine suportata de cartilaj. Ori de cate ori se produce o hiperpresiune concentrata pe o zona mai restransa a capului, ca rtilajul se ulcereaza.
EXAMENUL CLINIC SI FUNCTIONAL AL SOLDULUI
Examenul clinic al soldului trebuie facut sistematic si minutios, pentru a putea depista orice anomalie. Mai intai se efectueaza examenul clinic in ortostatism. In acest caz, se verifica pozitia reperelor oaselor oaselor si a axelor membrului membrului inferior. inferior. •
daca spinele iliace antero-superioare antero-superioare sunt situate la aceeasi orizontala;
•
daca exista o basculare a bazinului intr-o parte sau alta;
•
daca este o inegalitate de lungime a membrelor inferioare;
•
daca exista atitudini vicioase la nivelu1 soldului, genunchiului, picioarelor.
Studiul bazinului se efectueaza mai intai cu pacientul stand pe un taburet, apoi in statiune unipodala. In acest ultim caz trunchiul se inclina de partea piciorului de sprijin cu mijlocul fesier deficitar (semnul Trendelemburg). Trendelemburg). Examenul clinic din pozitia culcat •
Prin palpare atenta atenta se localizeaza localizeaza sediul durerilo durerilorr (inghina (inghinale, le, trohanter trohanteriene iene si ischio-trohanteriene).
Coxopatiile pot fi insotite de iradiatii dureroase posterioare, anterioare, pe genunchi, pe fata interna a coapsei, pe fesierul superior. superior. •
Se apreciaza apoi daca durerea este de tip inflamator (durere continua, cu accentuari nocturne si radiere matinala prelungita) sau de tip mecanic (calmata de repaus si accentuate de ortostatism sau mers).
12
•
•
Se masoara lungimea comparativa a membrelor inferioare in raport cu maleola interna, apoi perimetrul coapsei (masurat la 10 cm deasupra bazei rotulei). Urmeaza palparea tesututului subcutanat si masele musculare, notand grupele hipotone, hipertone, tendinta la retractii, existenta unor tulburari trofice de origine venoasa.
Se efec efectu tuea eaza za apoi apoi bilant bilantul ul fundamentala.
masura rand nd goni goniom omet etri ricc articu articular lar , masu
fiec fiecar aree
misc miscar aree
Se calculeaza calculeaza apoi coeficient coeficientul ul function functional al de mobilitat mobilitate, e, masurandu masurandu-se -se amplitudi amplitudinea nea fiecarei miscari si inmultind-o cu coeficientii mentionati in tabelul urmator: Flexia
Abductia
Rotatia externa
0 - 45o
= coeficient 0,6
45 - 90 o
= coeficient 0,4
Peste 90o
= coeficient 0,1
0 -15o
= coeficient 0,6
15 - 30 o
= coeficient 0,4
Peste 30o
= coeficient 0,1
0 - 30o
= coeficient 0,3
Peste 30o
= coeficient 0,1
Rotatia interna adductia,extensia adductia,extensia
= coeficient 0,2
Totalul (raportat la 100) reprezinta coeficientul functional al articulatiei, care se masoara inainte si dupa recuperarea medico-chirurgicala. medico-chirurgicala. In continuare se face bilantul muscular . Pentru Pentru evaluarea evaluarea flexiei, flexiei, in care sunt implicati implicati muschii muschii flexori flexori (psoasil (psoasiliacul iacul,, dreptul dreptul anterior, croitorul) croitorul) se aplica contrarezistenta pe fata anterioara a coapsei, deasupra genunchiului. genunchiului. Pentru extensie (muschii (muschii extensori extensori fiind fiind fesierii fesierii,, ischio-g ischio-gambi ambierii) erii) contrarez contrareziste istenta nta se aplica pe fata posterioara posterioara a gambei, in timp ce cu mana cealalta se imobilizeaza imobilizeaza bazinul.
13
In abductie, care e asigurata de fesierul mic si mijlociu si de muschii accesori, se aplica rezistenta pe fata externa a genunchiulu genunchiului. i. In adductie (muschii adductori, ischio-gambierii, marele fesier avand rolu1 principal) rezistenta se aplica aplica pe fata interna a genunchiului. genunchiului. Pentru evaluarea rotatiei externe (muschii rotatori fiind fesierii, drept intern si croitorul) rezistenta se aplica deasupra gleznei, ca si in rotttia interna (ischio- gambierii, tensorul fasciei lata). Pentru testarea fortei musculare se determina, prin tatonari progressive la instalatia de scripeti, care este greutatea maxima care, atasatp la membrul inferior intins, poate fi ridicata de 10 ori. Examen Examenul ul clinic clinic funct function ional al se compl complete eteaza aza cu examen examenul ul radio radiogra grafic fic (coxo (coxomet metria ria). ). Parametrii principali principali care trebuie masurati pe radiografia radiografia de fata sunt: a. Unghiul de inclinatie dintre axa diafizei si axa colului femural (normal: 130 o) b. Unghiul de oblicitate al acoperisului cotilului. cotilului. Se repereaza pe fotografie: fotografie: 1) 2)
locul de unire al acoperisului cu fundul cotilului (T); cel mai extern extern punct punct al partii partii condensate condensate a cotilului (E), apoi se masoara unghiul format de dreapta TE si orizontala care trece prin T (sub 10 o)
c. Unghiul de acoperire externa a capului femural de catre cotil. Din centrul capului femural C se ridica o verticala, care face un unghi de peste 25o. d. Axul cotilului prelungit trebuie sa atinga cotilul intern si dedesubtul punctului punctului T. In displazia coxo-femurala impactul cade asupra si in afara punctului T. e. Arcul Arcul cervic cervico-o o-obtu bturat rator or e intre intrerup ruptt in cazul cazul displ displazi aziil ilor or insot insotite ite de sublux subluxati atii. i. f. Unghiul de declinatie a cotilului femural (intre axa colului si axa cotililor femurali), normal de 10 - 15 o, este marit in subluxasii sau luxatii si redus in protruzii. De obicei se efectueaza o radiografie de fata si una de profil.
14
CAPITOLUL IV COXARTROZA Coxartroza denumita si artroza soldului este o artropatie cronica, caracterizata din punct de vedere vedere morfol morfologi ogicc prin prin altera alterari ri degene degenerat rative ive ale cartil cartilaju ajului lui articu articular lar,, asocia asociate te cu leziu leziuni ni proliferative proliferative ale tesutului osos osos subiacent. Considerata multa vreme ca o boala legata de imbaranire, de unde si vechea denumire de morbus coxae senilis, astazi, gratie lucrarilor experimentale si histologice ale lui Rutishauser si ale scolii sale ca si lucrarilor lui Pauwels, se admite ca in coxartroza leziunile sunt expresia adaptarii tesutului osos la factorii de presiune excesiva pe care ii suporta in unele imprejurari articulatia. Aceasta este intr-atat de adevarat incat, daca se suprima aceste conditii defavorabile se constata revenirea osului la starea normala. Coxartroza este una dintre cele mai frecvente artroze si in acelasi timp, una dintre cele mai grave deoarece afectarea sa duce la deficiente serioase in stabilitatea si mobilitatea bolnavului. Se intalneste de obicei la varsta de 50-60 de ani sau chiar la tineri, in caz de malformatie a articulatiei coxofemurale. Inafara denumirii de artroza mai este folosit si termenul de reumatism degenerativ si cel de osteoartrita localizat la articulatia soldului.
Etiologie Coxartroza constituie o boala plurietiologica, dar monopatogenica, expresie a degradarii anatomo functionale a soldului. Afectiunea este intalnita la persoane care depasesc varsta de 40 ani iar frecventa frecventa ei creste odata cu varsta. varsta. Ea interesea intereseaza za in mod egal ambele ambele sexe, cu o usoara usoara predominanta predominanta la sexul feminin. Aproape toate clasificarile etiologice ale coxartrozei fac dinstinctia intre formele primare sau idiopatice si forme secundare.
15
Coxartrozele primare constituie aproximativ jumatate din numarul total si ele debuteaza catre varsta de 60 ani; adesea ele sunt bilaterale, se insotesc de artroze ale altor articulatii, iar radiologic sunt artroze de tip central. •
Ele par sa fie cauzate de factori generali generali,, inca putin putin cunoscuti, cunoscuti, care altereaza altereaza cartilajul cartilajul articular, producand leziuni de uzura precoce la nivelul articulatiilor supuse la eforturi maxime. Coxartrozele secundare sunt acelea la care factorii locali pot sa fie incriminati drept cauze declansatoare ale afectiunii. •
Dintr Dintree coxart coxartroz rozele ele secund secundare are cele cele mai frecve frecvente nte sunt sunt acelea acelea consec consecuti utive ve altera alteraril rilor or mecanicii articulare prin tulburari de statica articulara care pot fi datorate: malformatiilor malformatiilor congenitale coxofemurale - ex. displazia sau luxatia congenitala de sold, coxa vara sau valga, protruzia acetabulara juvenila. deformati deformatiilor ilor coxofemu coxofemurale rale castigate castigate - ex. sechelele sechelele traumatic traumaticee ale capului capului femural sau cotilului dupa fracturi, luxatii, decolare epifizara. O alta categorie de coxartroze secundare sunt acele care, fara sa fie datorate malformatiilor sau tulburarilor de statica articulara, recunosc totusi cauze locale care au alterat sinoviala sau cartilajul articular, elemente pe care se va dezvolta ulterior artroza. Astfel sunt coxartrozele secun secundar daree unei unei coxit coxitee infec infectio tioase ase sau reumat reumatism ismale ale,, condro condromat matoze ozeii sold soldulu ului, i, sinov sinovite iteii traumatice.
Patogenie Functiona Functionalita litatea tea normala normala a unei articulatii articulatii depinde depinde de integrit integritatea atea morfofun morfofunctio ctionala nala a componentelor componentelor sale si de prezenta cantitativ normala a lichidului lichidului sinovial care asigura nutritia nutritia cartilajului si ungerea articulara. Nutritia cartilajului este in mod normal foarte precara depinzand, printre altele, de o serie de factori mecanici de frecare si presiune care favorizeaza patrunderea lichidului sinovial in porozitatile porozitatile cartilajului. Nutritia cartilajului poate deveni deficitara in imobilizarile imobilizarile articulare, precum si in tulburarile de secretie a lichidului sinovial, in particular a acidului hialuronic, de catre celulele sinoviale in porozitatile cartilajului. Perturbarea echilibrului articular in coxartroza poate fi determinata determinata de factori biologici biologici sau mecanici. Primele modificari decelabile in coxartroza se situeaza la nivelul cartilajului care acopera capul femural si acetabulul. Procesul de degenerescenta a cartilajului, in zona in care nu suporta greutatea corpului, provoaca o proliferare activa a vaselor subiacente stratului calcifial al cartilajului, pe care il invadeaza si il transforma in tesut osos. Astfel, in zona neportanta a capului femural si a c otilului otilului au loc procese osteogenetice cu formare de osteofiti. In zona care suporta greutatea corpului, cartilajul degenerat se subtiaza pana la disparitie. 16
Suprafata osoasa neprotejata de cartilaj si supusa unei presiuni enorme se eburnifica, iar sub aceasta zona in grosimea tesutului spongios al capului, apare o densificare osoasa. La acest nivel exista o reactie vasculara accentuata care este responsabila de densificarea si ingrosarea travelor osoase dar care lipseste pe linia de transmitere maxima a presiunii, unde tesutul osos este resorbit si inlocuit cu focare de fibroza si pseudochiste. pseudochiste. De aceea, coxartroza apare ca o tulburare vasculara care modifica natura tesuturilor articulare, in special a cartilajului si a osului si se insot insotest estee de durer durerii si de deform deformari ari mari. mari. Zona Zona de conden condensar saree osoas osoasaa este este in mod mod specia speciall responsabila responsabila de producerea stimulilor stimulilor durerosi.
Simptomatologie Semnele Semnele clinice ale coxartrozei coxartrozei sunt durerea durerea la mers, limitarea limitarea miscarilor miscarilor si atitudinea atitudinea vicioasa a coapsei. simptomul principal. Ea apare dupa dupa o distanta variabila variabila si obliga obliga Durerea la mers este simptomul bolnavul sa se opreasca pentru cateva minute, dupa care reluarea mersului este mai mult sau mai putin usurata. usurata. Durerea dispare la repaus. repaus. Din cauza cauza durer durerii ii mersu mersull este este schiop schiopata atat, t, iar mersul mersul pe teren teren acciden accidentat tat,, urcar urcarea ea sau coborarea scarilor sunt deosebit de penibile. La scularea din pat sau dupa o perioada mai indelungata de stat pe scaun, primii pasi sunt foarte durerosi, iar dupa ce s-a facut incalzirea articulat articulatiei, iei, durerile durerile scad sau inceteaza inceteaza total. total. Sediul Sediul durerii durerii variaza variaza : uneori uneori ea este situata situata la radacina coapsei, pe fata anterioara si se poate sa se intinda pana la genunchi; alteori durerea se gaseste pe fata interna a coapsei in regiunea muschilor adductori. Durerea articulara se explica prin faptul ca suprafetele osoase se preseaza si ,,se freaca’’ una de alta, cartilajul distrugandu-se distrugandu-se astfel se produce o iritatie mecanica ce determina si o inflamatie locala care explica cauza durerii in miscare. Celelalte semne subiective intalnite in coxartroza sunt inconstante. Astfel bolnavii pot sa perceapa uneori, in cursul unor anumite miscari cracmente in articulatia soldului, iar alteori prezenta unor episoade episoade bruste dar pasagere pasagere de blocaj al articulatiei articulatiei soldului. soldului. apare tarziu tarziu in evolut evolutia ia coxart coxartroz rozei ei si este este datora datorata, ta, la incepu inceputt Atitudinea Atitudinea vicioasa apare contracturii musculare datorata incongruentei articulare. Atitudinea vicioasa a soldului este in flexie, adductie si rotatie externa. Astfel flexia coapsei este compensata printr-o hiperlordoza lombara, adductia coapsei printr-o ridicare a bazinului de partea bolnava iar rotatia externa printr-o rotatie cu antepulsia bazinului de partea bolnava. Numai dupa corectarea acestor atitudini de decompensare se v-a aprecia exact amplitudinea atitudinii vicioase a soldului bolnav. Limitarea miscarilor se manifesta prin jena accentuata pe care o resimte bolnavul cand vrea vrea sa-si sa-si incru incrucis ciseze eze genun genunchi chiii sau prin prin impos imposibi ibilit litate ateaa de a se incalt incaltaa de partea partea bolnav bolnavaa ,,semnul pantofului’’; pantofului’’; bolnavul se incalta pe la spate prin flectarea genunchiului. genunchiului.
Limitarea miscarilor pasive este constanta in coxartroza si poate sa fie apreciata prin masurarea unghiurilor. unghiurilor.
17
Flex Flexia ia coap coapse seii poat poatee sa fie fie limi limita tata ta pana pana la 900 sau chiar chiar mai putin, putin, abduct abductia ia este este considerabil limitata si destul de precoce in raport cu flexia. Rotatia interna si mai putin cea externa, sunt limitate, in comparatie cu acelea ale soldului sanatos. sanatos. Dupa un oarecare timp de evolutie a coxartrozei se intalneste in mod constant o hipertrofie hipertrofie a musculaturii coapsei coapsei si a fesei care se datoreaza faptului faptului ca suprafetele articulare nu se mai adapteaza perfect una cu c u cealalta datorate deformarilor deformarilor extremitatilor osoase prin hipertrofie si osteofitoza. Examenul radiologic pune radiologic pune in evidenta evidenta leziunile radiologice radiologice ale coxartrozei: Pensarea spatiului articular care arata uzura cartilajului articular iar in formele incipiente ea poate sa lipseasca. •
Alterarea structurii osoase consta in procesul de condensare osoasa, de atrofie calcara numit osteoscleroza si rarefierea osoasa uneori geodica. •
Osteofitoza consta in formarea unor excrescente osoase numite osteofite care se dezvolta la periferia invelisului cartilaginos si al capului femural. •
Modificarea formei capului femural si a cotilului. Capul femural apare turtit datorita unei infundari infundari in zona de sprijin. Cavitatea cotiloida cotiloida prezinta o inclinare mare ceea ce duce la ovalizarea cotilului. •
Examenul de laborator este redus; VSH, leucocitoza sunt in valori normale, uneori acidul uric este crescut.
SEMNE RADIOLOGICE Examenul radiologic este foarte edificator pentru coxartroza. El prezinta: •
osteoscleroza marginala, cu ingrosarea sprancenei cotiloide.
•
ingustarea spatiului articular
•
hipertrofie osoasa.
Diagnosticul se stabileste pe baza anamnezei, a examenului clinic si a celui radiologic. Principala afectiune cu care se face diagnosticul diferentiat este bursita trohanteriana, care are simpto simptome me aseman asemanato atoare are,, cu iradi iradiere ereaa dureri dureriii spre spre marele marele fesier fesier,, dar nu prezin prezinta ta limit limitare areaa miscarilor in articulatia coxo-femurala. coxo-femurala.
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
18
In baza unor unor masuri masuri terapeut terapeutice ice adecvate, adecvate, evolutia evolutia coxartrozei coxartrozei este lent progresiva, progresiva, agravanta. La multi bolnavi aceasta evolutie se poate intinde pe 10 - 15 ani mai mult, la altii insa evolutia poate fi rapid invalidanta, in 1 - 2 ani. Agravarea coxozelor se exprima in general prin intensificarea durerilor, prin accentuare accentuareaa impotente impotenteii function functionale, ale, ca si prin agravarea agravarea deformar deformarilor ilor:: scurtarea scurtarea membrulu membruluii inferior, deformarea bazinului. Dintre toate artrozele, coxoza are caracterul cel mai invalidant si ireversibil, ireversibil, de unde prognosticul rezervat.
TRATAMENT Obiectivele tratamentului coxartrozelor sunt: -
combaterea durerilor
-
diminuarea redorii si a impotentei functionale
-
mentinerea functiei articulare si recastigarea miscarii (partiale, totale)
-
micsorarea handicapului. handicapului.
In tratamentul coxozelor, ca si a celorlalte artroze se folosesc mai multe mijloace:
1. Masurile igienico-dietetice si educative: -
-
micsorarea micsorarea solicitar solicitarilor ilor articula articulatiei tiei coxo-fem coxo-femurale urale prin evitarea evitarea ortostat ortostatismul ismului ui prelungit, prelungit, a mersului pe scari sau pe teren teren accidentat; dieta echilibrata (hipocalorica (hipocalorica in cazul obezilor).
2. Tratamentul medicamentos, care consta pe de o parte in folosirea unei medicatii antialgi antialgice ce si antiinfl antiinflamato amatorii rii (tratamen (tratamentt simptoma simptomatic), tic), iar pe de alta parte parte in folosire folosireaa unei medicatii ce isi propune sa influenteze pozitiv insusi fondul evolutiv al bolii (medicamente numite de reumatologii americani Direase Modifying Osteo Arthritis Drugs DMOAD). In tabelul urmator prezentam principalele grupe de medicamente folosite in tratamentul artrozelor: I.Tratamentul simptomatic A. cu actiune de scurta durata a)
analgeticele (paracetamo1, tramadol)
19
b)
c)
antiinflamatoarele antiinflamatoarele nesteroidiene: nesteroidiene: ibuprofen, diclofenac, piroxicam, tenoxican, tenoxican, celebrex, movalis, movalis, ketoprofen
indometacin, indometacin,
gel-urile si unguentele: ketoprofen (flexene), diclofenac, Fastum gel,
B. cu actiune de lunga durata a.
corticosteroizii corticosteroizii depozit, intraarticular: triamcilonon triamcilonon
b.
acidul hialuronic hialuronic
II. Medicamentele DMOAD:
-
glucozaminosulfat
-
condroitinsulfat
-
pentosansulfat
-
orgoteina
-
extracte de avocado si soia
-
tetraciclinele
-
terapiile experimentale.
III. Tratamentul balneo-fizioterapic are cele mai largi recomandari cu cele mai eficiente rezultate. Pot fi folosite toate formele si metodele de tratament: electroterapie, hidroterapie, termoterapie ca si kinetoterapia. Tratamentul fizical-kinetic al coxartrozei urrnareste implinirea urmatoarelor obiective: -
combaterea durerii;
-
asigurarea unei bune stabilitati a soldului; soldului;
-
asigurarea unor unghiuri de mobilitate functionale si evitarea instalarii atitudinilor atitudinilor vicioase.
Pentru combaterea durerii, medicina fizica ofera o gama foarte larga de proceduri, totul este ca ele sa fie cunoscute si aplicate individualizat de la caz la caz in functie de mecanismele patogenetice care stau la baza durerii, stabilirea tipului de reactivitate reactivitate al bolnavului, pragul lui de sensibilitate sensibilitate la durere etc.
20
Caldura locala poate fi la fel de utila ca si recele aplicat local sau crioterapia, depinde doar de substratul morfo-patologic morfo-patologic caruia ne adresam.
In criz crizaa dure durero roas asaa se reco recoma mand ndaa repa repaus usul ul la pat, pat, medi medica cati tiee anal analge geti tica ca si decontracturanta, apoi solux albastru urmat de masaje usoare decontracturante, curenti (monofazat) t) fix si perioada perioada lunga. lunga. Dupa ameliorarea ameliorarea durerilo durerilorr si contractu contracturii rii diadinamici (monofaza musc muscul ular aree asoc asocie iem m bail bailee kine kineto tote tera rapi pice ce si duss dussll suba subacv cval al.. Apli Aplica cam m cu prep prepon onde dere rent ntaa kinetoterapia la pat (gimnastica posturala, exercitii izometrice, mobilizarii active ajutate, flexiextensii pe plan orizontal si abductie-adductie pe plan orizontal si apoi usor inclinat). Ceea ce este esential pentru o reducere semnificativa a durerii se leaga de posturarea antalgica . Fie ca lucram cu rece rece local sau cu cald, cald, aceste tratamente trebuie trebuie aplicate in pozitie pozitie de decubit (descarcare articulara) cu soldul intr-o flexie lejera sustinuta pasiv prin perne, sac de nisip etc. (relaxarea musculaturii, locul in ca re nasc stimuli durerosi). Daca exista posibilitatea tratamentului in apa, baia calda generala, baia cu namol, dusul subacval, prin asigurare asigurareaa conditii conditiilor lor esentiale esentiale (descarcar (descarcarea ea articulat articulatiei, iei, relaxare relaxare muscular musculara, a, sedare), calmarea durerilor este mult mai placuta. O incalzire superificiala se poate obtine in cele mai obisnuite conditii fara a fi nevoie de deplasare la un serviciu de fizioterapie: punga cu sare de bucatarie incalzita, perna electrica. Pentr Pentru u incal incalzir zirea ea struct structur urilo ilorr profu profunde nde este este neapar neaparat at nevoie nevoie de aparat aparatur uraa medica medicala la specifica: microunde, unde scurte, ultrasunet. Utilizarea curentului galvanic fie sub forma de galvanizare simpla, fie sub forma de ionogalvanizare reclama o durata mare de timp (in jur de 30 min.), intensitati relativ mari ale curentului, de aici, respectarea cu mare riguozitate a regulilor de aplicatie pentru a evita aparitia arsurilor chimice care vor compromite tot programul de recuperare. Aceleasi precautii se iau pentru orice aplicatie aplicatie de curenti de joasa frecventa. frecventa. Acolo unde exista aparatura necesara, este de preferat utilizarea curentilor de medie frecventa si a curentilor interferentiali. Formulele de lucru antalgic sau excitomotor vor fi alese si/sau alternate in functie de modul in care abordam durerea (simptomatic sau etiopatogenetic). etiopatogenetic). Tot cu scop antalgic se foloseste si ultrasunetul a carui actiune este de maxima eficienta asupra manifestarilor algice si inflamatorii periarticulare ce insotesc de obicei coxartroza. Masajul , pe langa efectul antalgic este si miorelaxant sau, daca se doreste, tonifiant, in functie de manevrele utilizate. Fara a intra in toate detaliile tehnicilor de masaj, pot fi utile cateva consideratii practice. Pozitionarea bolnavului este extrem de importanta deoarece fiecare pozitie permite o mai buna abordare abordare a diferitelor diferitelor structuri.
21
Manevrele de masaj depasesc zona soldului coborand spre genunchi si urcand- spre coloana vertebrala lombara si se adreseaza tuturor structurilor: piele, tesut celular subcutanat, fascii, tendoane si muschi. Impotriv Impotrivaa redorii redorii articulat articulatre, re, al doilea doilea element element important important al deficitu deficitului lui functio functional nal a1 bolnavului, bolnavului, kinetoterapia kinetoterapia este arma terapeutica de baza care permite recastigarea unor amplitudini amplitudini functionale. Ca regula generala, sensul miscarii va fi in sens opus tendintei naturale a bolii de limitare limitare a miscarilor. Asadar, mobilizarea pasiva va insista pe miscarile de extensie, abductie si rotatie interna. Greu Greu de recupe recuperat rat mobili mobilitate tateaa intr-o intr-o articu articulati latiee in care care deja deja redoar redoarea ea s-a instalat. instalat. Mobiliz Mobilizarea area pasiva insoteste masajul, dupa tractiunea si comprimarea articulatiei. Miscarile pasive se efectueaza in diferite axe si planuri, analitic sau global. Cea mai convenabila pozitie de lucru este decubitul dorsal care avantajeaza toate miscarile, cu exceptia extensiei. Acolo unde este posibil, pe langa tehnicile manuale de mobilizare articulara, se recurge si la mecanoterapie in special tractiuni mecanice mecanice - care permit o durata mai mare de actiune si o dozare perfect cuantificata a fortei externe de actiune. Refacerea Refacerea fortei musculare musculare si a echilibrului dintre muschii agonisti si antagonisti antagonisti , in special a muschilor stabilizatori ai soldului soldului (in plan frontal si in plan sagital) trebuie inceputa cat mai precoce si continuata mereu printr-un program de intretinere a tonusului si fortei musculare, chiar daca s-a ajuns la o forta de contractie normala. Se insista asupra tonifierii urmatorilor muschi:
-
-
fesierul mijlociu - stabilitatea soldului soldului in plan frontal; fesierul mare si ischiogambierii ischiogambierii - stabilitate in plan sagital si contracararea flexumului de sold; cvadriceps - pentru a conserva extensia completa de genunchiului. genunchiului.
Odata ce aceste obiective au fost atinse, programul de kinetoterapie devine mai mult global, global, function functional, al, decat analitic analitic,, pentru pentru a reintegr reintegraa articulat articulatia ia coxo-femu coxo-femurala rala in schemele schemele normale de miscare, sau cat mai aproape de normal. Un aspect important ce nu trebuie neglijat il constituie invatarea bolnavului ca in timpul miscarilor active sa poata executa, la inceput sub control constient si mai apoi automat, urmatoarele a ctivitati motorii: -
flexia soldului cu pastarea lordozei fiziologice;
-
adductia adductia soldulu solduluii fara particip participarea area patratul patratului ui lombelor lombelor (adica (adica fara ascensiun ascensiunea ea hemibazinului);
-
rotatie pura, izolata strict in articulatia coxo-femurala, coxo-femurala, fara a rota intreg bazinul.
22
La fel ca si pentru bolnavii cu gonartroza, kinetoterapeutul are obligatia sa faca educatia bolnavului bolnavului privind igiena soldului. -
folosirea obligatorie obligatorie in timpul mersului a unui baston purtat in mana opusa soldului afectat si mai ales utilizarea lui corecta pentru a se realiza efectiv o descarcare a soldului bolnav;
-
evitarea purtarii de greutati;
-
evitarea purtarii incaltamintei cu toc inalt;
-
efectuarea zilnica a unui program minimal de exercitii fizice de intretinere
musculara si articulara; -
evitarea pastrarii prelungite a unor pozitii antalgice( cu flexia soldului) soldului) precum si statul prelungit in fotoliu sau scaune joase; -
pentru odihna se va prefera pozitia de decubit cu gambele usor ridicate deasupra planului patului. patului.
Coxartroza anchilozanta, care este de obicei nedureroasa, va beneficia de un program continuu de kinetoterapie pentru a evita instalarea pozitiilor vicioase. In cazurile de coxartroza secundara a unor afectiunii medicale (SA, PR, infectii specifice sau nespecifice), tratamentul fizical kinetic nu reprezinta decat o parte a tratamentului complex al afectiunii de fond, are un caracter simptomatic si urmeaza in general, evolutia bolii cauzale. 4. Tratamentul ortopedico-chirurgical poat poatee fi prec precoc ocee sau sau tard tardiv iv.. Cel Cel prec precoc ocee se adreseaza bolnavilor cu coxartroze secundare unor anomalii congenitale, ca displazia subluxanta de sold, carora li se efectueaza osteotomii corectoare. Tratament Tratamentul ul ortopedi ortopedico-ch co-chirur irurgical gical tardiv tardiv se adreseaza adreseaza bolnavil bolnavilor or cu artroze artroze de sold evoluate, care nu mai raspund la tratament medical. Acestora li se implementeaza proteze totale de sold. Singurul Singurul tratament tratament curativ curativ este tratament tratamentul ul chirurgic chirurgical: al: interven interventii tii chirurgi chirurgicale cale non protetice (Osteotomiile (Osteotomiile de reaxare-nu se mai practica in aceasta perioada); Intervenţiile Intervenţiile chirurgicale protetice (proteze totale cimentate/necimentate, hemiartroplastia cu proteza bipolara sau A.
23
Proteza de sold necimentata
Proteza de sold necimentata cu suruburi
24
Proteza de sold necimentata cu cerclaj
Proteza resurfacing
CAPITOLUL V ROLUL ASISTENTEI MEDICALE Responsabilitatile esentiale ale asistentei medicale sunt: promovarea si pastrarea sanatatii; prevenirea imbolnavirilor; imbolnavirilor; restaurarea restaurarea sanatatii; inlaturarea inlaturarea suferintei. suferintei. Asistentel Asistentelee medicale medicale creaza o ambianta ambianta in cadrul cadrul careia careia valorile valorile,, obiceiur obiceiurile, ile, religia, religia, credinta individului sunt respectate, este legata prin secretul profesional si analizeaza indea proape informatiile informatiile detinute detinute despre bolnav, in ce masura masura si cui sa le comunice. Asistenta medicala va avea mereu dreptul la interventii autonome, dar mai ales la cele delegate pe care medicul le prescrie. Nu trebuie sa ia niciodata deciziile singura, ci sub stricta indrumare a unui medic cu care trebuie sa se consulte indeaproape pentru sanatatea si mai presus viata pacientilor.
25
Va fi intotdeauna intotdeauna alaturi de pacient, indiferent de starea starea acestuia, va incerca sa-i asigure asigure o buna postura, si mai ales un confort psihic si intelegere. Toate interventiile asistentei trebuie facute cu maxima responsabilitate, cu siguranta si atentie sporita, iar orice neregula trebuie adusa medicului la cunostinta imediat si remediata. A fi nursa inseamna:
sa nu fii nicodata plictisita
sa fii deseori frustata
sa fii inconjurata de probleme
sa ai multe de facut si atat de putin timp
sa porti o responsabilitate foarte mare si sa ai putina autoritate
sa intrii in vietile oamenilor si sa marchezi o diferenta
unii te vor binecuvanta, altii te vor blestema
vei vedea oameni (copii) in starea lor cea mai proasta si in starea lor cea mai buna
nu vei inceta niciodata sa fii uluita de capacitatea oamenilor, de a iubi, de a indura si de curajul lor
vei vedea viata incepand si sfarsindu-se
vei reputa triunfatoare si esecuri devastatoare
vei plange mult
vei rade mult
vei sti ce inseamna sa fii om si sa fii uman. Cu dragoste si incredere, inainte!
(Pro – Nurse, Washington. D.C. USA).
26
Supravegherea Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune. I. Internarea pacientului in spital Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului cu coxartroza, deoarece el se desparte de mediul sau obisnuit si este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini. Aceasta situatie impreuna cu boala ii creeaza anumite stari emotive de care personalul trebuie sa tina seama, menajandu-l cat mai mult. Prim Primul ul cont contac actt cu boln bolnav avul ul este este hota hotara rato torr pent pentru ru cast castig igar area ea incr incred eder erii ii lui, lui, fact factor or indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire in vedere vedereaa recast recastig igari ariii sanata sanatatii tii celui celui intern internat. at. Din acest acest motiv motiv este este impor importan tantt ca person personalu alull serviciului de primire primire sa dovedeasca inca de la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnavul nou nou sosit. Accesul bolnavului in spital se face prin camera de garda. Bolnavul este ajutat sa se dezbrace si apoi ajutat sa se aseze pe masa de consultatie pentru a fi examinat de medicul de garda in vederea stabilirii diagnosticului diagnosticului de internare. 27
Bolnavului cu coxartroza coxartroza se interneaza prin programare programare pe baza biletului de internare internare emis de medicul din policlinica sau biletului de trimitere de la medicul de familie. Bolnavul internat este inregistrat in registrul de internari, tot aici se completeaza foaia de obser observat vatie ie clinic clinicaa si datele datele de ident identita itate, te, numar numar salon salon,, diagn diagnost ostic ic de intern internare are.. In foaia foaia de temperatura sunt trecute diureza, diureza, lichidele ingerate, scaunele, scaunele, dieta, si functiile vitale: vitale: pulsul, TA, temperatura si respiratia. Hainele bolnavului vor fi supuse deparazitarii si dezinfectarii inainte de inmagazinare. Bolnavul imbracat in tinuta de spital; pijama, capot, papuci este condus in sectia de Ortopedie.
II. Asigurarea conditiilor de spitalizare Asistenta medicala asigura primirea bolnavilor internati si se ingrijeste de acomodarea acestora la conditiile de spital, scopul internarii fiind vindecarea si aceasta nu se realizeaza daca nu cream conditii care sa ridice forta de aparare a organismului organismului . Regimul terapeutic de vindecare urmareste izolarea bolnavului de conditiile negative ale mediului care ar putea traumatiza, suprasolicita sau epuiza sistemul nervos central. De aceea bolnavii nou ajunsi pe sectie vor fi cazati in saloane saloane cu pacienti a caror stare de sanatate prezinta o evolutie favorabila, astfel incat din discutiile ce vor avea loc intre pacienti, acesta sa capete incredere in metoda terapeutica aleasa si in personalul care il va ingriji. Saloanele vor fi curate, zugravite in culori deschise odihnitoare, odihnitoare, iluminatul difuz si indirect si se v-a tine tine cont cont de condi conditii tiile le de asepsi asepsiee si antise antisepsi psiee evitan evitandudu-se se astfel astfel contam contamin inare areaa bolnavului bolnavului cu agenti patogeni. Temperatura in salon trebuie sa fie de aproximativ 19-21 grade C, umidificarea umidificarea aerului aerului de 60-65% 60-65% pentru a mentine in bune conditii conditii functia respirato respiratorie rie a pacientului.
28
Vor fi inlaturati factorii iritanti, vizuali, auditivi, olfactivi care produc excitatii negative prin aerisirea salonului de cel putin 2 ori pe zi, mentinerea in stare de curatenie a mobilierului, mobilierului, faiantei, pardoselei . Se aduce la cunostin cunostinta ta bolnavului bolnavului regulamen regulamentul tul de ordine ordine interioara interioara care cuprinde cuprinde atat indatoririle indatoririle bolnavului spitalizat cat si drepturile lui pe durata spitalizarii. Bolnavul este obligat sa respecte ordinea de zi a sectiei pentru a nu-i deranja pe ceilalti. Orele de odihna vor fi respectate cu strictete, mesele vor fi servite la orele programate. Bolnavul trebuie sa declare toate simptomele legate de boala , sa se supuna prescriptiilor medicale iar in timpul vizitei va fi educat sa stea linistit in pat, sa nu deranjeze munca medicului. Este interzis sa faca galagie, murdarie dezordine in salon precum si anexe. Asiste Asistenta nta partic participa ipa la vizita vizita medica medicala, la, consem consemnea neaza za si asigur asiguraa indepl indeplin inire ireaa tuturo tuturor r recomandar recomandarilor ilor medicale medicale privind privind igiena igiena bolnavi bolnavilor, lor, dieta dieta alimentar alimentara, a, preluarea preluarea produsel produselor or biologice pentru pentru efectuarea analizelor de laborator, laborator, administrarea administrarea tratamentelor prescrise. prescrise.
III. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati In conditiile spitalizarii patul reprezinta pentru fiecare bolnav, spatiul in care isi petrece majoritat majoritatea ea timpului timpului din boala si convalesc convalescenta enta de aceea trebuie trebuie sa fie comod, comod, de dimensiu dimensiuni ni potrivite, potrivite, accesibil din ambele parti , usor de manevrat, usor de curatat, pentru ca ingrijirile, ingrijirile, investigatiile investigatiile si tratamentele aplicate bolnavului sa nu fie impiedicate Pregatirea patului si accesoriilor lui
Tipul de pat pat utilizat pe sectia sectia de ortopedie ortopedie este ortopedic, ortopedic, cu lungimea lungimea de 2 m, latimea de 80-90cm. 80-90cm. Inaltimea Inaltimea de la dusumea pana la saltea saltea trebuie trebuie sa fie de 60 cm asa incat sa-i permita bolnavului bolnavului sa poata sa coboare la nevoie din pat, sa poata sta in pozitie sezand, sprijinindu-si sprijinindu-si picioarele comod pe podea. Aceste paturi sunt prevazute cu somiera mobila la care cadranul somierei este de 2,3 sau 4 bucati articulate, dand posibilitatea de asezare a bolnavului in pozitii foarte variate. Patul poate fi prevazut cu urmatoarele accesorii : ·
Saltele ortopedice
29
·
Saltele pentru prevenirea escarelor
·
Perne
·
Paturi confectionate din lana moale usor de spalat
·
Cearsafuri Cearsafur i ; unul simplu si unul plic
·
Una, doua fete de perna
·
Musama si aleza in functie de caz
Auxiliar patul poate fi prevazut cu : ·
Sprijinitor Sprijinitor de perne
·
Rezemator de picioare
·
Aparatoare laterala
·
Coviltir
·
Sustinator Sustinator de invelitoare invelitoare
·
Mese adaptabile la pat
·
Agatatoare pentru usurarea mobilizarii active
ealize zeaz azaa la exte exterrnar narea pacie acien ntulu ului Preg Pregat atir irea ea patu patulu luii fara fara paci pacien entt se reali spitalizat/internarea pacientului in vederea tratarii lui. Materialele necesare sunt: 2 cearsafuri sau un cearsaf simplu si unul plic, 2 fete de perna, 1-2 paturi, 2 perne. Tehnica incepe cu indepartarea noptierelor de langa pat si asezarea unui scaun cu spatar pe care se aseaza in ordinea intrebuintarii lenjeria curata, pernele, patura impaturate corect. Se indeparteaza lenjeria murdara, se aranjeaza salteaua si se pregateste patul. Schimbarea lenjeriei de pat cu pacientul in pat
In cazul bolnavului cu coxartroza dupa interventia chirurgicala starea generala nu permite ridicarea lui din pat iar lenjeria va fi schimbata cu bolnavul in pat. In functie de capacitatea pacientului de a se mobiliza schimbarea patului se poate realiza in lungime si in latime cand pacientul poate fi sprijinit sprijinit in pozitia sezand.
30
Materialele necesare sunt aceleasi ca si la pregatirea patului fara pacient, in plus sunt necesare paravan, sac de rufe murdare, lenjerie de corp curata si materiale necesare pentru efectuarea igienei corporale a pacientului. Tehnica se incepe ca si la efectuarea patului fara pacient, se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii, prioritatii, patura si cearsaful de sub patura se impaturesc impaturesc in trei sub forma de armonica. armonica. Aleza se ruleaza impreuna cu musamaua, fie in latime daca schimbarea se face in lungime, fie in lungime daca schimbarea se face in latime. Cearsaful se ruleaza in lungime cand schimbarea se face in lungime si in latime cand schimbarea se face in latime. Manevrele sunt executate de catre doua asis asiste tent ntee care care se asea aseaza za de o part partee si de alta alta a patu patulu lui. i. Una Una dint dintre re asis asiste tent ntee spri spriji jina na si supravegheaza pacientul iar cea de-a doua aduna lenjeria murdara si o inlocuieste cu una curata. Asigurarea igienei personale corporale si vestimentare a pacientului
Pentru Pentru mentiner mentinerea ea tegument tegumentelor elor intr-o stare stare perfecta perfecta de curatenie curatenie in vederea vederea prevenirii prevenirii unor complicatii cutanate, pentru stimularea functiilor pielii, pentru asigurarea unei starii starii de confort. La internarea in spital, i se da posibilitatea bolnavului sa faca baie sau dus, iar in timpul spitalizarii bolnavul va face baie sau dus, cel putin de 2 ori pe saptamana. Cu aceasta ocazie i se va schimba si lenjeria. Baia generala generala va fi efectuata efectuata obligato obligatoriu riu inaintea inaintea interven interventiei tiei chirurgi chirurgicale cale si inaintea inaintea externarii. Pentru a prevenii accidentele asistenta va programa baia sau dusul dimineata pe nemancate sau seara dupa digestie. Materialele necesare sunt: termometru de baie, sapun, manusi de baie, alcool, lenjerie curata incalzita, casca pentru protejarea parului. Cada fiind spalata si dezinfectata se umple cu apa pe jumatate. Temperatura apei trebuie sa nu depaseasca 37, 38 0C. Pacientul este invitat sa urin urinez eze, e, ajut ajutat at sa se dezb dezbra race ce,, i se prot protej ejea eaza za paru parull iar iar la intr intrar area ea in cada cada asis asiste tent ntaa ii supravegheaza reactia. Rolul Rolul asistentei asistentei este de a supravegh supraveghea ea bolnavul bolnavul astfel incat daca starea pacientulu pacientuluii se altereaza sa poata lua atitudinea corespunzatoare corespunzatoare ce se impune situatiei. Observarea pozitiei pacientului in pat
Bolnavul cu coxartroza poate adopta o pozitie vicioasa datorata durerii si modificarilor aparute la nivelul articulatiei coxofemurale. Pozitia antalgica adoptata de bolnavi poate produce modificari semnificative la nivelul altor articulatii sau la nivelul coloanei vertebrale de aceea se impune corectarea permanenta a viciilor de postura. Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului
Preoperator bolnavul se poate mobiliza singur (activ) si nu necesita ingrijiri speciale din partea cadrelor medicale medii. medii. 31
Pozitia bolnavului bolnavului cu coxartroza este decubit decubit dorsal, decubit decubit lateral pe partea neafectata. Schimbarea pozitiei bolnavului bolnavului cu coxartroza coxartroza se efectueaza de 1-2 asistente asistente (pasiv) care trebuie trebuie sa urmareasca urmatoarele principii: prinderea bolnavului bolnavului se va face precis, sigur, cu toata mana, cu degetele alaturate asezand palma pe suprafata corpului protejand regiunea regiunea dureroasa; asezarea asistentei cat mai aproape de pat cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare, genunchi flectati si coaloana c oaloana vertebrala usor aplecata. Scopul mobilizarii este miscarea bolnavului pentru a prevenii complicatiile ce pot aparea datorita imobilizarii prelungite , din cauza presiunii exercitate asupra tesuturilor cuprinse intre planurile osoase si suprafata dura a patului. Mobilizarea se face in functie de natura boli, starea generala si cuprinde exercitiile pasive si active petru refacerea conditiei musculare, a tonusului muscular, mentinerea mobilitatii mobilitatii articulare, asigurarea asigurarea starii de bine si independenta, stimularea organismului si circulatia sangvina pentru prevenirea tulburarilor locale de circulatie (roseata, edem, edem, escare escare,, necroz necroze) e) si incet incetini inirea rea circul circulati atiei ei in clinos clinostat tatism ism,, formar formarea ea trombo trombozel zelor or si a pneumoniilor pneumoniilor hipostatice. hipostatice. Programul trebuie trebuie respectat cu strictete astfel incat la fiecare 2 h bolnavul sa fie asezat intro alta pozitie decat cea initiala si sa fie consemnat in foaia de ingrijire a bolnavului. bolnavului. Mobilizarea activa a bolnavului se reia la indicatia medicului sub supravegherea stricta a asistentei medicale si evitandu-se ortostatismul prelungit. Captarea eliminarilor
Are drept scop observarea caracterelor fiziologice si patologice dejectiilor, descoperirea modificarilor modificarilor patologice in vederea stabilirii stabilirii diagnosticului. diagnosticului. Materialele necesare sunt: -
proso osoape, ape, aco acoper peritoar toaree de flan lanela, ela,
-
paravan, musama si aleza,
-
mater ateria ialle pent entru toalet aletaa mai mainil nilor,
-
manusi,
-
plos plosca ca,, baz bazin inet et,, uri urina nare re pen pentr tru u fem femei ei si barb barbat ati, i,
-
tavi tavita ta ren renal ala, a, scu scuip ipat ator ori, i, pah pahar ar con conic ic sau sau cut cutie ie Pet Petri ri
Captarea materiilor fecale : asistenta pregateste fizic bolnavul, separa patul de restul salonului cu paravan, protejeaza patul cu musama si aleza , se ridica pacientul si se introduce bazinetul cald sub regiunea sacrala, se acopera cu invelitoarea pana termina actul defecarii, apoi se efectueaza toaleta regiunii perianale, se acopera cu capacul , se strang materialele, se imbraca pacientul, se aeriseste a eriseste salonul, se spala mainile pacientului iar scaunul se pastreaza pentru vizita 32
mediacala. Notarea scaunelor in foaia de temperatura se face prin semne conventionale : Inormal ; - moale ; - apos ; X – mucos ; P – puroi ; S – sangvinolent ; M – melena. Captarea urinei : servirea urinarelor, ca si indepartarea lor se face in mod asemanator cu a bazinetelor. Urinarele pot fi plasate pe suportul de sarma, fixate la marginea patului, iar dupa utilizare se golesc imediat, se spala la jet de apa calda si se dezinfecteaza. Captarea Captarea varsaturilor varsaturilor : pacientul se aseaza in functie de starea sa generala, in pozitie sezand sezand,, decubi decubitt dorsa dorsall cu capul capul intrintr-o o parte, parte, se protej protejeaz eazaa lenjer lenjeria ia cu musama musama si aleza, aleza, se indeparteaza proteza dentara cand este cazul, i se ofera tavita renala, i se ofera un pahar cu apa, se sterge fata, se pastreaza varsatura pentru vizita medicului, se noteaza caracterele varsaturii, frecventa, se spala si se dezinfecteaza recipientele si se pregatesc pentru sterilizare. In cazul bolnavului bolnavului cu cozartroza varsaturile apar frecvent la intoarcerea bolnavului bolnavului din sala de operatie in urma anesteziei.
IV. Supravegherea functiilor vitale si vegetative Functiile vitale
Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura. Ele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala. reprezin inta ta functi functiaa prin prin care care se asigu asigura ra organ organism ismulu uluii oxigen oxigenul ul necesa necesar r Respira Respiratia tia - reprez metabolismului celular si de evacuare a bioxidului de carbon, prin miscari de expansiune si retractie a cutiei toracice toracice rezultat din din arderile celulare. celulare. Frecventa normala a respiratiei este de de 16-18 respiratii/minut respiratii/minut cu usoare modificari in functie de sex. In HTA apare dispneea 12-10-8 respiratii/minut care este o respiratie grea, deficitara si anevoioasa. Dispneea cardiaca reprezinta semnul cardiac al insuficientei ventriculului stang in HTA si se manifesta prin lipsa de aer si tahipnee peste 20 respiratii/minut, polipnee (peste 25 respiratii/minut).
33
Disp Dispne neea ea poat poatee sa apar aparaa numa numaii la efor efort, t, poat poatee fi disp dispne neee de decu decubi bit, t, care care apar aparee in clinosta clinostatism tism sau dispnee dispnee respirato respiratorie rie paroxist paroxistica ica nocturna nocturna,, provocata provocata de resorbti resorbtiaa edemelor edemelor latente instalate in cursul zilei. Asistent Asistentaa medicala medicala va urmari: urmari: frecventa, frecventa, tipul tipul respirat respirator, or, simetria simetria miscarilo miscarilorr si ritmul. ritmul. Urmarirea mecanicii respiratorii se face prin simpla observatie si numararea miscarilor pe minut. Se noteaza in foaia de temperatura temperatura cu pix sau creion verde verde printr-un printr-un punct, punct, stiind ca fiecare linie orizontala reprezinta 2 respiratii si unirea cu o linie a valorii prezentate cu cea anteri anterioar oaraa pentru pentru a obtin obtinee curba. curba. La bolnav bolnavii ii cu coxart coxartroz rozaa nu sunt sunt modifi modificar carii legate legate de respiratie, decat in cazul celor ce prezinta alte afectiuni care pot modifica frecventa, timpul respirator si simetria miscarilor si ritmul. Pulsul - reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara . Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
Valoarea normala la adult este de 60-80 pulsatii/minut; la persoanele de peste 60 de ani 80-95 pulsatii/minut; la nou-nascut 130-140 pulsatii/minut; la copil mic 110-120 pulsatii/minut. Valori patologice: -
puls bra brad dicar cardic sub sub 60 60 pu pulsat satii/ ii/min minut
-
puls tah tahiicard cardic ic pes pestte 80 pulsa ulsattii/mi i/minu nutt.
Asistenta medicala trebuie sa observe la puls: frecventa, ritmul, volumul si tensiunea pulsului, pulsului, celeritatea. Ritmicitate - reprezinta cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele. Amplitudinea - este determinata de masa sanguina evacuata in sistemul circulator arterial in timpul unei sistole Celeritatea - reprezinta rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie.
Pulsul se masoara dimineata si seara, cel mai des la artera radiala. Se noteaza in foaia de temperatura cu pix sau creion rosu, sub forma forma de curba, stiind ca o linie orizontala orizontala corespunde cu 4 pulsatii/minut. Tensiunea Arteriala - reprezinta presiunea presiunea exercitata de sangele sangele circulant asupra peretilor peretilor arteriali. arteriali. Tensiune Tensiuneaa arterial arterialaa este este determinat determinataa de forta forta de contracti contractiee a inimi inimii, i, rezist rezistenta, enta, elasticitatea , calibrul vaselor si vascozitatea sangelui.
34
Valoarea sa variaza in functie de puterea de contractie a inimii, de rezistenta pe care o opun vasele de sange (de ex.vasele inguste, aterosclerotice, determina o crestere a TA). Ea prezinta valoarea maxima in cursul sistolei (TA sistolica sau maxima) si valoarea minima in cursul diastolei (TA diastolica diastolica sau minima). La adult TA maxima variaza intre 120-140mmHg, 120-140mmHg, iar TA minima intre 70-90mmHg. Se considera valori patologice valorile de peste 140mmHg pentru presiunea sistolica sistolica si peste 95 mmHg pentu presiunea presiunea diastolica. Masu Masura rare reaa TA se face face cu tens tensio iome metr tru u cu merc mercur ur sau sau mano manome metr tru u iar iar valo valoar area ea ne informeaza asupra frecventei si ritmului cardiac. In HTA pulsul este tahicardic, deci prezinta o crestere a frecventei pulsului pe minut peste limita normala. In cazul bolnavilor cu coxartroza, TA nu prezinta modificari, modificari, decat in cazul celor cu HTA sau hTA. TA se noteaza in foaia de temperatura valoric si in reanimare grafic cu pix sau creion rosu. organismului de a Temperatura – mentinerea ei in limite normale este necesitatea organismului conserva o temperatura la un grad aproximativ constant, pentru a-si mentine starea de bine. Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si termoliza numit homeostazie. Temperatura se masoara de obicei dimineata la ora 8 si seara dupa ora 17. In cazul in care temperatu temperatura ra este foarte mare, se repeta repeta pentu pentu a nu fi gresita. gresita. Masurarea Masurarea temperatu temperaturii rii se face in general axial in cazul bolnavului bolnavului cu coxartroza coxartroza si se noteaza in foaia foaia de temperatura temperatura sub forma forma de curba cu creion albastru, o linie orizontala corespunzand la 2 subdiviziuni de grad. Asis Asiste tent ntaa preg pregat ates este te mate materi rial alel elee neces necesar aree veri verifi fican cand d functionalitatea functionalitatea si daca mercurul este coborat in rezervor.
inte integr grit itat atea ea
term termom omet etru rulu lui, i,
Valoar Valoarea ea norma normala la variaz variazaa intre intre 36-37 36-37 grade grade C. Avem Avem valor valorii patolo patologi gice ce atunci atunci cand cand temperatura este mai mica de 36 grade C si vorbim de hipotermie iar cand temperatura este mai mare de 37 grade C vorbim de hipertermie, 37-38 grade C- subfebrilitate, 38-39 grade C- febra moderata, 39-40 grade C- febra ridicata, 40-41 grade C- hiperpirexie. Temperatura ridicata la bolnavul operat cu coxatroza ne indica aparitia unei infectii la nivelul plagii sau la proteza. Functiile vegetative
Cuprind diureza, restabilirea restabilirea tranzitului intestinal intestinal si faciesul pacientului. Diureza este procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24h. Prin urina sunt eliminate substante rezultate din metabolismul intermediar proteic inutile si toxice pentru organism. organism. Urina este colectata in vase cilindrice cilindrice gradate cu gat larg sau borcane de 2-4 ltr. gradate pe benzi de leucoplast cu creion dermatograf.
35
Este necesar necesar a se observa observa ritmul mictiunil mictiunilor: or: normal 5-6micti 5-6mictiuni uni /24h barbati barbati si 4-5 mictiuni/24h la femei. Se educa bolnavul sa urineze numai in urinar iar cel imobilizat sa urineze inainte de fecale. Colectarea incepe cu un orar fix pentru toti bolnavii sectiei. Astfel la ora 8 dimineata se urineaza urineaza si se arunca arunca aceasta urina. Se colecteaza colecteaza in vasele vasele gradate toate urinele urinele emise pana a doua zi la ora 8 adaugandu-se si urina acestei emisi. Se citeste gradatia iar cifra indicata este urina emisa in 24 h. Valorile fiziologice la femei 1000-1400 ml/24h, iar la barbati 1200-1800 ml/24 ml/24h.V h.Vor orbim bim de valor valorii patol patologi ogice ce atunci atunci cand cand avem avem : peste peste 3000m 3000ml/2 l/24h 4h-- poliur poliurie, ie, sub 1000ml/24h este vorba de oligurie, iar anuria este atunci cand urina in vezica este absenta. Postoperator mictiunile pot fi spontane sau acestea sa nu aiba loc si sa se produca acumularea de urina urina peste peste volum volumul ul normal normal in vezica vezica urina urinara, ra, ceea ceea ce duce duce la aparit aparitia ia globu globulu luii urinar urinar.. Se intervine prin instituirea de sonda urinara. Diureza se noteaza zilnic in foaia de temperatura prin hasurarea cu creion albastru sau galben, o linie orizontala corespunzand la 200 ml de urina, sau cifric, in foaia de temperatura. Este necesar ca alaturi alaturi de diureza sa se treaca treaca si cantitatea de lichide ingerate ingerate pentru a se putea stabili raportul raportul dintre dintre lichidele ingerate si cele eliminate. eliminate. Diureza la bolnavii cu coxartroza nu prezinta modificari decat in cazul celor cu diferite afectiuni. Tranzitului Tranzitului intestinal intestinal : urmar urmarir irea ea lui lui este este inclu inclusa sa in atribu atributii tiile le asiste asistent ntei ei medica medicale. le. Bolnavul va urma un regim alimentar care sa previna starile de constipatie. Daca totusi acestea vor exista, i se administreaza purgative sau i se vor face clisme evacuatoare. Primul scaun spontan are loc in general in ziua a treia de la interventia chirurgicala. Urmarirea Urmarirea faciesului faciesului : uneori expresia fetei poate traduce durere, anxietate, deprimare, opti optimi mism sm inte intere ress sau sau dezi dezint ntere eress fata fata de boal boala.T a.Teg egum umen ente tele le pot pot fi deas deasem emen enea ea pali palide de,, eritematoase, transpirate sau uscate, in functie de starea bolnavului.
V. Alimentatia bolnavului Oricarui organism ii este necesar sa ingere si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionari. Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte mai multe principii : inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului, asigurarea aportului de vitam vitamine ine si sarur sarurii minera minerale le necesa necesare re metabo metabolis lismul mului ui norma normal, l, favori favorizar zarea ea proces procesul ului ui de vindecare prin crutarea organelor bolnave, prevenirea unei evolutii nefavorabile in bolile latente, consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente. Tinand seama de aceste principii regimul dietetic al bolnavului trebuie astfel alcatuit incat sa satisfaca atat necesitatile calitative cat si cantitative. Bolnavul cu cozartroza fiind in repaus la 36
pat necesita 25 de calorii/Kg corp. Ratia alimentara trebuie sa cuprinda : 400gr glucide/24h (6gr/kg corp / 24 h), 70 gr lipide / 24 h ( 1 gr / kg corp / 24 h ) 70 gr proteine / 24 h ( 1 gr / kg corp / 24 h ). Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal. Necesarul zilnic pe zi este de : 150 mg Vit. C, 25 mg Vit B1, 6 mg Vit. B6, 8mg Vit PP, 20 mg Vit K. Apa si sarurile minerale au deasemenea o importanta deosebita deoarece in apa se petrec toate toate reacti reactiile ile bioch biochim imice ice din organi organism sm iar saruri sarurile le miner minerale ale sunt sunt necesa necesare re ca substa substante nte structurale si catalizatoare. Necesarul variaza intre 2000-3000 ml. Bolnavul Bolnavul cu coxartro coxartroza za care nu prezinta prezinta modificar modificarii de metaboli metabolism sm : obezitat obezitate, e, diabet diabet zaharat, etc. va avea un regim normo caloric impartit dupa un program strict al meselor astfel incat sa se respecte micul dejun, pranzul si cina. Bolnavii supraponderali vor beneficia de un regim hipocaloric redus in glucide si lipide astfel incat sa nu se ajunga la o suprasolicitare a articulatiilor deja afectate. Pacientii cu diabet zaharat vor respecta regimul impus de catre diabetolog. Postoperator pentru a evita aparitia problemelor problemelor de tranzit intestinal in primele 24 h dupa aparitia gazelor, bolnavii vor beneficia de un regim lichid si semilichid. Completarea deficientelor alimentare si de hidratare se vor efectua perfuzabil. La 2- 3 zile postoperator pacientul isi poate relua alimentatia normala daca aceasta nu contravine indicatiilor medicului. In stari de febrilitate cu temperaturi peste 38 o C; pentru fiecare grad peste 38 se va mari aportul de glucide cu 5 %. Bolnavul cu coxartroza ce prezinta HTA i se recomanda un regim alimentar hiposodat. Alimentatia bolnavului la pat
Bolnavul Bolnavul operat operat cu coxartro coxartroza za este alimentat alimentat la pat . Asist Asistenta enta pregatest pregatestee salonu salonull ca pentru alimentarea alimentarea in salon la masa : se asea aseaza za paci pacien entu tull in pozi poziti tiee confo confort rtab abil ilaa atat atat cat ii pem pemis is,, semis semisez ezan and, d, sau sau sezan sezand d cu ajutorul rezematorului de pat sau perne, se pro prote teje jeaza aza len lenje jeri riaa de pat pat cu cu musa musama ma,, se ase aseaz azaa pest pestee musa musama ma un un ligh lighean ean cu apa apa pentru a se spala, -
se in indepar epartteaza eaza mat materi erialel alelee fo folos losite, ite,
se adap adapte teaz azaa masa masa speci special alaa la pat acop acoper erit itaa cu fata fata de masa masa se ase aseaz azaa pe genun genunch chii pacientului, peste peste patura acoperita cu aleza -
se asea aseaza za in jurul rul gatu atului un pros rosop, op,
-
asis asiste ten nta imb imbrraca aca hal halat atu ul de de pr protect tectie ie,, 37
-
se spal spalaa pe pe mai maini ni si serv serves este te masa masa la fel fel ca ca in in sal salon on la masa masa..
Alimentele premise la bolnavii cu coxartroza: supe de zarzavat simple, ciorbe de rosii, toate cu sare putina sau deloc, oua, peste si carne de vita sau pasare, cartofi, morcovi, orez, grasimi vegetale, fructe, sucuri de fructe, ceai de plante si foarte multe branzeturi si lapte pentru intarirea sistemului osos. Calea de hidratare a organismului
La bolnavul cu coxartroza se efectueaza prin perfuzia intravenoasa. Perfuzia Perfuzia intravenoasa intravenoasa reprezinta introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura a solutiil solutiilor or medicamen medicamentoase toase pentru pentru reechilib reechilibrarea rarea hidroele hidroelectrol ctrolitica itica,, hidroio hidroionica nica si volemica volemica a organism organismului ului.. Perfuzia Perfuzia intravenoasa intravenoasa se efectueaza efectueaza in scopul scopul administrarii administrarii medicamentel medicamentelor or la care se urmareste urmareste efectul efectul prelung prelungit, it, hidratare hidratareaa si minerali mineralizarea zarea organism organismului ului,, completar completarea ea proteinelor proteinelor sau a altor componente componente sangvine.
Asistent Asistentaa imbraca imbraca manusi manusi sterile, sterile, pregatest pregatestee solutia solutia de pefuzat, pefuzat, monteaza monteaza aparatul aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi, alege vena, aplica garoul, curata locul cu alcool de la centru in afara, scoate garoul si ataseaza tuburile, fixeaza rata de flux 60 picaturi/minut, menti mentine ne locul locul de perfuz perfuzie, ie, acoper acoperaa cu pansam pansament ent steril steril,, schimb schimbaa punga punga inain inainte te de golir golirea ea completa. Ea noteaza in foaia de observatie lichidele ingerate si cele eliminate pentru a prevenii hiperhidratarea. Alte accidente care mai pot aparea in timpul perfuziei sunt : embolia gazoasa, revarsarea lichidului si coagularea sangelui pe sangelui pe ac .
VI. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului Medi Medica came ment ntel elee sunt sunt prod produs usee de orig origin inee mine minera rala la,, vege vegeta tala la,, anim animal alaa sau sau chim chimic icaa transformate intr-o forma de administrare prescrise de medic. Caile de administrare a medicamentelor in cazul bolnavului cu cozartroza sunt : -
cale caleaa dige digest stiv ivaa – sub sub form formaa tabl tablel elel elor or,, draj drajeu euri rilo lor r
cale caleaa pare parent nter eral alaa – sub forma forma injec injecti tiil ilor or intra intrade derm rmic ice, e, subcu subcuta tana nate te,, intr intram amus uscu cula lare re,, intravenoase executate de asistenta medicala. 38
Calea de administrare este aleasa de medic in functie de scopul urmarit. Prescrierea se face in foaia de observatie si trebuie sa cuprinda numele medicamentului, cantitatea si concentratia, calea de administrare, ora si durata tratamentului, administrarea in raport cu alimentatia. Asis Asiste tent ntaa veri verifi fica ca cali calita tate teaa medi medica came ment ntul ului ui , obse observ rvan and d inte integr grit itat atea ea,, culo culoar area ea medicamentelor solide si tulburarea , opalescenta medicamentelor sub forma de solutie precum si termenul de valabilitate al acestora. Respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a prevenii infectiile intraspitalicesti. intraspitalicesti. Administrarea medicamentelor pe cale orala
Calea orala este calea naturala naturala de administ administrare rare a medicament medicamentelor, elor, acestea putandu putandu-se -se resorbi la nivelul mucoasei bucale si intestinului intestinului subtire sau gros. Medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoasei digestive, patrund in sange si apoi actioneaza asupra unor organe, sisteme, aparate. Tabletele, drajeurile se aseaza pe limba pacientului pacientului si se inghit ca atare atare iar cele care se resorb la nivelul nivelul mucoasei sublinguale sublinguale se aseaza sub limba. Administrarea medicamentelor pe cale parenterala
Calea parenteral parenteralaa sau injectabi injectabila la consta consta in introdu introducerea cerea substant substantelor elor medicamen medicamentoas toasee lichide in organism, prin intermediul unor ace care traverseaza tesuturile, acul fiind adaptat la seringa. Scopul injectiilor consta in testarea sensibilitatii organismului fata de diferite substante si administrarea medicamentelor. Materiale necesare pentru efectuarea injectiei
Pentru pregatirea injectiei asistenta are nevoie de seringi sterile, cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa , ace sterile care se gasesc ambalate cu seringa sau separa separat, t, tampoa tampoane ne steril sterilee din din vata vata sau tifon, tifon, soluti solutiii dezinf dezinfect ectant ante, e, pile pile din din metal metal pentru pentru deschiderea fiolelor, lampa de spirt, tavita renala, garou din cauciuc, pernita si musama . Se pregateste un ac cu diametrul diametrul mai mare pentru aspirarea aspirarea solutiilor solutiilor si altul pentru pentru injectare. Incarcarea siringii
Pentru incarcarea seringii seringii se adapteaza acul pentru pentru aspirat solutia, solutia, acoperit cu protectorul protectorul si se aseaza pe o compresa sterila . Pentru aspirarea continutul continutului ui fiolelor, fiolelor, asistenta asistenta dezinfecteaza dezinfecteaza gatul fiolei, flambeaza flambeaza pila si taie gatul fiolei. Apoi trece gatul fiolei deasupra flacarii, si introduce acul in fiola pentru a aspira solutia. Ulterior schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face. Pentru dizolvarea pulberilor asistenta aspira solventul in seringa, dezinfecteaza dopul de cauciuc si introduce cantitatea de solvent prescrisa. Dupa ce scoate acul, agita flaconul pana la dizolvare. 39
Pentru Pentru aspirarea aspirarea soluti solutiei ei din flaconul flaconul inchis inchis cu dop de cauciuc cauciuc asistenta asistenta dezinfectea dezinfecteaza za dopul de cauciuc, incarca seringa cu o cantitate cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi aspirata, aspirata, introduce introduce acul prin dopul dopul de cauciuc si aspira aspira solutia. solutia. Acul cu care s-a perforat perforat dopul se schimba cu acul pentru injectie. Injectia intradermica se face pentru testarea bolnavului in vederea desensibilizarii in cazul alergenil alergenilor. or. Asitenta Asitenta se spala spala pe maini, maini, dezinfecteaza dezinfecteaza locul injectie injectieii (de obicei obicei pe fata anterioar anterioaraa a antebratu antebratului) lui),, imobiliz imobilizeaza eaza pielea pielea cu policele policele si indexul indexul mainii stangi, stangi, iar apoi patrunde cu bizoul acului care trebuie sa fie indreptat in sus in grosimea dermului si injecteaza lent solutia pana la formarea unei papule cu diametrul de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm. Se retrage brusc acul fara a se tampona locul injectiei.
face posto postoper perato atorr pentr pentru u admin administ istrar rarea ea antico anticoagu agulan lantel telor or Injectia Injectia subcuta subcutanata nata se face (fraxiparina sol. 9500u/ml). Locul de electie este regiunea abdominala. Se inspecteaza regiunea, se dezinfecteaza tegumentele si se formeaza pliul cutanat intre policele si indexul mainii stg., seringa preumpluta cu acul atasat se introduce perpendicular pe pliul cutanat, cu mana dr. Se injec injectea teaza za lent lent antico anticoagu agulan lantu tul, l, iar apoi apoi se retrag retragee brusc brusc si se dezinf dezinfecte ecteaza aza locul locul inject injectiei iei masandu-se usor pentru a favoriza circulatia. Injectia intravenoasa la bolnavul cu coxartroza se executa de obicei in in venele de la plica plica cotului, venele antebratului sau de pe fata dorsala a mainii pentru administrarea antibioticelor, antiinflamatoarelor pentru a prevenii o eventuala infectie postoperatorie. Asistenta dezinfecteaza locul punctiei executa punctia venoasa, controleaza acul in vena si injecteaza lent, tinand seringa in mana stg., iar cu policele mainii drepte apasa pe piston, se verifica periodic daca acul este in vena pentru a evita injectarea solutiei in tesutul perivenos. Pe timpul injectarii asistenta va urmarii locul punctiei si starea generala a pacientului.
VII. Recoltarea produselor biologice si patologice In vederea vederea recoltari recoltariii produsel produselor or biologic biologicee se explica explica bolnavul bolnavului ui necesitate necesitateaa recoltarii recoltarii,, modalitatea si colaborarea pe care trebuie sa o acorde. Sangele se recolteaza dimineata pe nemancate, alimentele modificand compozitia chimica a sangelui. De asemen asemenea ea asiste asistenta nta trebui trebuiee sa stie stie ce instr instrume umente nte si materi materiale ale trebu trebuie ie pregat pregatite ite in vederea recoltarii si modul lor de pregatire, cum sa completeze buletinul de trimitere la laborator si cum sa eticheteze produsele recoltate, sa pastreze si sa transporte produsele recoltate. Pentru efectuarea tehnicii asistenta are nevoie de: 40
-
mater ateria ialle de de pr protect tectiie: man manusi de cau cauci ciu uc,
-
materi materiale ale steril sterile: e: sering seringii si si ace ace de dif diferi erite te marim marimi, i, seru seruri ri test, test, tampo tampoane ane..
nest nester eril ile: e: tavi tavita ta medic medical alaa cura curata ta,, came camera ra umeda umeda,, lame lame uscat uscatee cura curate te,, degr degres esat ate, e, slefuite, pipete Potain, pernita de sustinere a bratului, garoul -
solutii de dezinfectante: al alcool 90 90%
Hemoleucograma se poate realiza prin inteparea pulpei degetului si prin punctie venoasa 2 ml sange venos pe anticoagulant EDTA sau heparina. Examenul sangelui:
• • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • •
Laborator biochimie uree creatinina trigliceride acid uric glicemie colesterol magneziu calciu GOT GPT blirubina blirubina totala sodiu ptasiu fier
Laborator hematologie hemoglobina leucocite eritrocite linfocite eozinofile bazofile hematoerit - 1h trombocite VSH Timp Qwik
Valori admise Valori minime 15 mg/dl 0 ,5 mg/dl 30 mg/dl 2 ,5 mg/dl 65 mg/% 130 mg/dl 1 ,6 mg/dl 8 ,3 mg/dl 15,46 u/l 9 u/l 0 ,2 mg/dl 135 mg/dl 3 ,5 mm/l 50 ug/dl Valori minime
12,1 4300 3 ,9 12 1 0 37 150 3 10,7 41
g/dl ul mii/ul % % % % mii/ul mm/1 h sec.
Valori maxime 45 1,4 170 7,5 110 270 2,3 10,2 46 66 1,3 145 5 170 Valori maxime
17,2 10.800 5,7 50 4 2 50,3 450 12 13,0
• • •
-
INR APTT fibrinogen
0,80 21 200
sec. mg/dl
1,20 27 400
2. Examenul sedimentului urinar
• • • • • • • •
Laborator biochimie densitate PH nitriti proteine glucoza corpi cetonici urobilinogen bilirubina
Examen urina 1002 – 1030 5–6 negativ < 30 mg/dl < 50 mg/dl negativ normal negativ
-
Sediment: rare celule epiteliale, relativ frecvente celule epiteliale rotunde, rare leucocite. Laborator bacteriologie •
urocultura urocultura
•
Proba Addis
•
- negativa
-
hematii - intre intre 1.000.000 1.000.000 si 500.00 / 24 ore
-
leucocite - intre 2.000.000 si 1.000.000 / 24 ore
-
cilindri
- pana la 5000 /24 ore.
Proba BK urina Ionograma se recolteaza 5-10ml sange in sticlute heparinizate
Na+: valori normale – 137-152mEq/l K +: valori normale- 3,8-5,4 mEq/l Cl-: valori normale- 94-111 mEq/l Ca++: valori normale -4,5-5,5 mEq/l Coagulograma
42
-
Fibr Fibrin inog ogen en se reco recolt ltea eaza za 0,5 0,5 ml citr citrat at de Na 3,8% 3,8% si 4,5 4,5 ml ml san sange ge..
Valori normale – 200-400mg% 200-400mg% -
Timp Timp de pro proto tomb mbin inaa se reco recolt ltea eaza za 0,5 0,5 ml oxa oxala latt de de K si si 4,5 4,5 ml sang sange. e.
Valori normale T. Quick-12 ’’-14’’ T. Howell – 1’30’’-2’30’’ Timp Timp de de sang sanger erar aree (Met (Met.. Duke Duke ) se efe efect ctue ueaza aza pri prin n inte intepa pare reaa pulpe pulpeii deget degetul ului ui sau sau a lobului urechii. Se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool, se lasa sa se usuce, se ezecuta punctia capila capilara ra si se porne porneste ste cronome cronometr trul. ul. Cu hirtia hirtia de filtr filtru u se absorb absorb din 30 in 30 se secun secunde de picaturile aparute aparute spontan. Se opreste cronometrul cronometrul cand sangerarea sangerarea inceteaza. Valori normale – 2-4 min. -
Timp de coagulare :
Metoda Millan se efectueaza prin punctia capilara avand nevoie de materiale necesare punctiei capilare si de lame parafinate. Pe lama parafinata se lasa sa cada 2 picaturi de sange pastrand distanta una fata de cealalta. Se pornste cronometrul. Din minut in minut se urmareste coagularea prin inclinarea lamei. Coagularea este terminata cand picatura adera bine de lama si nu se mai deformeaza. Aparitia primelor filamente de fibrina indica coagularea sangelui. Se opreste cronometrul. cronometrul.
Valori normale 6-10min. Metoda Lee-White este mai exacta decat Metoda Millan. Se recolteaza 2 ml sange venos. Se repartizeaza cate 1 ml sange in 2 eprubete de hemoliza care se pun in baia de apa la 370 C. Se porneste cronometrul cand sangele patrunde in eprubeta. Se urmareste coagularea prin inclinarea inclinarea la 450 a eprubetelor. Coagularea este completa cand eprubetele se pot rasturna.
Valori normale : 6-12 min. Glicemie se recolteaza 2ml sange/florura de Na 4 mg
Valori normale : 80-110mg/dl Uree se recolteaza 5-10 ml punctie venoasa
Valori normale : 20-40 mg/100ml Acid Uric se recolteaza 5-10 ml punctie venoasa
Valori normale : 2-6mg% 43
Creatinina se recolteaza 5-10ml punctie venoasa
Valori normale : 0,6-1,20 mg% In general general valoril valorilee normale normale sunt pastrat pastrate, e, uneori uneori acidul acidul uric este este putin putin marit. marit. Aceasta Aceasta afectiune, coxartroza, nu produce modificari ale valorilor sangelui. UROCULTURA stabileste prezenta bacteriilor in urina, astfel recoltarea se face inainte de inceperea tratamentului cu antibiotice si nici nu se vor administra inainte cu 10 zile antibiotice.
Se recol recoltea teaza za aprox aproxima imativ tiv 3-5 ml urina urina intrintr-o o eprub eprubeta eta steril sterila, a, dupa dupa ce s-a elimin eliminat at aproximativ 50 ml urina in toaleta sau in bazinet, fara a intrerupe jetul urinar. Urina colectata este transportata la laborator sau se insamanteaza direct pe mediile de cultura si se introduce la termostat. Pacientul neavand voie sa consume lichide 12h, inainte de recoltare si nu va urina timp de 6h.
VIII. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune Asiste Asistente nteii medica medicale le ii revine revine un rol deoseb deosebit it de import important ant in promov promovare areaa sanata sanatatii tii,, prevenirea imbolnavirilor imbolnavirilor prin educatie in materie de sanatate individuala, individuala, ingrijirea celui bolnav din din punct punct de vedere vedere fizic fizic,, mental mental,, indif indifere erent nt de varsta varsta,, restau restaurar rarea ea sanata sanatatii tii,, inlat inlatura urarea rea suferi suferint ntelo elor, r, aplica aplicarea rea tratam tratament entulu uluii medica medicall si moral moral ceea ceea ce este este foarte foarte import important ant pentr pentru u evolutia pozitiva a bolnavului. bolnavului. Asistenta este primul cadru medical care ia contact cu bolnavul. Ea trebuie sa actioneze in functie de starea bolnavului. Ea va urmari atent semnele vitale. 44
Medicul se bazeaza pe asistenta, care il va informa permanent si exact asupra cazurilor si tot ea este cea care v-a efectua tratamentul indicat de medic. Imediat dupa internare, asistenta medicala discuta cu bolnavul, se intereseaza de motivele internarii, de simptomatologia simptomatologia pe care o prezinta, intocmind foaia de temperatura. Atributiile Atributiile asistentei medicale in asigurarea interventiilor, interventiilor, conduita conduita consta in: repaus la pat in decubit dorsal, se interzice pe cat posibil efortul fizic pentru a impiedica aparitia durerii. Bolnavul Bolnavul cu coxartroza coxartroza internat internat in spital are nevoie de anumite explorarii explorarii speciale speciale in vedere vedereaa stabil stabiliri iriii cu exatit exatitate ate a diagn diagnost osticu iculu lui. i. Pentru Pentru aceasta aceasta i se efectu efectueaza eaza examen examenul ul radiologic, radiologic, electrocardiograma inaintea interventiei. interventiei. Dupa interventie interventie evolutia bolnavului bolnavului este monitorizata monitorizata tot radiologic.
Examenul Radiologic Radiografia este o tehnica de inregistrare inregistrare pe film fotografic special a unei parti parti din corp expus la raze X, avand drep scop studierea morfologiei osului si functionalitatii articulatiei coxofemu coxofemurale rale in vederea vederea stabilir stabilirii ii diagnost diagnosticul icului ui de coxartro coxartroza za primara primara sau secundara secundara care modifica strutura articulatiei si a osului. Explorarea radiologica se efectueaza de medic prin radiografii iar citirea se face la negatostop. Pentru efectuarea acestei tehnici pacientul va fi: -
prega pregati titt psihi psihicc expli explican candui dui-se -se necesi necesitat tatea ea tehn tehnici iciii si condit conditiil iilee in care care se efectu efectueaza eaza
preg pregat atir irea ea fizi fizica ca cons consta ta in dezbr dezbrac acar area ea regi regiun unii ii coxo coxofe femu mura rale le,, se inde indepa part rtea eaza za margelele si lantisoarele de la gat, precum si obiectele radiopace din buzunar, se administreaza bolnavului bolnavului un medicament analgezic in cazul in care miscarile ii provoaca dureri, se administreaza substanta de contrast sau se umple cavitatea articulara cu aer sau oxigen pentru evidentierea cartilajelor articulare daca medicul solicita. Dupa efectuarea tehnicii tehnicii pacientul va fi ajutat ajutat sa se ridice de pe pe masa de radiografie si sa se imbrace apoi este condus la pat. Asistenta Asistenta va completa biletul biletul de trimitere pentru pentru examenul radilogic sau se poate duce cu foaia de observatie iar acesta se va nota in foaia de observatie mentionandu-se mentionandu-se data. Radiografie preoperator :
45
Radiografie Radiografie postoperator :
Electrocardiograma Reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. E.C.G. este o metoda de investigatie extrem de pretioasa in diagnosticul unei cardiopatii in general, in suferinte miocardo-coronariene in special, si totdeauna o metoda de a recunoaste o boala de inima care evolueaza clinic latent Inregistrarea Inregistrarea se face cu aparate speciale numite electrocardiografe electrocardiografe de catre asistenta medicala iar citirea citirea o face medicul. 46
Se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii emotionali si se va transporta de preferinta cu caruciorul cu 10-15 min inainte de inregistrare. inregistrare. Asistenta monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor astfel : -
montarea elect ectrozilor pe pe mem memb bre:
Rosu - mana dreapta Galben - mana stanga Verde - picior stang Negru – picior drept
-
montar ntarea ea elec electtrozil ozilo or prec precor ord dial iali
V1 – spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului V2 – spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului V3 – intre V2 si V4 V4 – spatiul V intercostal stanga pe linia medioclaviculara V5 – la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara anterioara stanga V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga
Asistenta noteaza pe electrocardiograma numele, prenumele, bolnavului, varsta, inaltimea, greut greutate atea, a, data data si ora inregi inregistr strari arii. i. Aceast Aceastaa tehnic tehnicaa se impune impune oricar oricarui ui pacien pacientt inain inainte te de interventia chirurgicala
Transfuzia de sange Dupa interventia interventia chirurgicala bolnavului bolnavului operat datorita datorita pierderii unei cantitati mari de sange i se va administra sange prin transfuzie indirecta cu sange proaspat izo-grup, izo-Rh de la donator cunoscut, prin intermediul flaconului sau pungilor din PVC.
47
Pentru aceasta asistenta pregateste pacientul fizic si psihic precum si materiale necesare punctii venoase, trusa pentru perfuzat sange cu filtru si picurator, sange izo-grup, izo-Rh, materi materiale ale necesa necesare re contr controlu olului lui grupei grupei sangui sanguine, ne, medica medicamen mente te pentru pentru eventu eventuale ale accid accident ente, e, invelitoare de flanela, casoleta cu campuri sterile, aparat de oxigen. Asiste Asistenta nta se spala spala pe maini, maini, imbrac imbracaa manusi manusi steril sterile, e, montea monteaza za aparat aparatul ul de perfuz perfuzat, at, evacue evacueaza aza aerul aerul din tubul tubul aparat aparatul ului ui si poate poate efectu efectuaa proba proba biologi biologica ca Oeleck Oelecker er bolnav bolnavul ul intorcadu-se de la sala cu branula branula fixata prin punctia punctia venoasa Se lasa sa curga 20-30 ml de sange sange prin picurator picurator si se regleaza ritmul la 10-15 10-15 picaturi/min picaturi/min timp de 5 min. min. Daca nu apar semne de incompatibilitate, se continua transfuzia in ritmul stabilit de medic. Se supravegheaza bolnavul in continuare pentru a evita incidentele si accidentele care pot sa apara ( infundarea aparatului cu cheag, iesirea acului din vena, coagularea sangelui venos refulat in ac. )
IX. Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii 2.9.1
Pregatirea preoperatorie
48
Pregatirea pacientului inaintea interventiei chirurgicale este un element major de prevenire a infectiilor postoperatorii, de ea depinzand reusita operatiei si evolutia postoperatorie. postoperatorie. Asistenta medicala are obligatia, ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea de anxiet anxietate ate in care care se gasest gasestee bolnav bolnavul ul inain inaintea tea de operat operatie ie asigu asiguran randu du-l -l ca aneste anestezia zia si interventia sunt benigne si vor avea un rezultat favorabil in ameliorarea durerii si mobilizarii. In cadrul pregatirii preoperatorii un rol deosebit de important il are recoltarea probelor de laborator indicate de medic, urmarirea functiilor vitale si vegetative, observarea unor schimbari in starea bolnavului precum si notarea si introducerea lor in foaia de observatie . In foaie trebuie atasate radiografia efectuata, electrocardiograma. Toate aceste investigatii permit o apreciere a starii viitorului operat. Inaintea interventiei : •
Bolnavul nu mananca cel putin 12 ore inaintea interventiei chirurgicale.
•
Se efectueaza clisma evacuatoare
•
Baia generala este obligatorie obligatorie
•
Se indeparteaza indeparteaza protezele dentare
•
Bijuteriile vor fi predate familiei sau administratiei spitalului.
Este necesara indepartarea lacului de pe unghii si a rujului de pe buze pentru ca fac dificila depistarea semnelor de anorexie manifestata prin cianoza la nivelul extremitatilor. •
•
Golirea vezicii urinare prin mictiune voluntara sau sondaj vezical este obligatorie
•
Se administreaza administreaza medicatia preanestezica indicata indicata de medicul anestezist. anestezist.
•
Se pregatesc documentele: F.O. , analize, radiografii care vor insotii pacientul. pacientul.
Transpotul pacientului in sala de operatie se face insotit de asistenta medicala care are obligatia sa predea pacientul asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte observatii survenite ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala.
Ingrijirile postoperatorii postoperatorii
49
De calitatea acestor ingrijiri depinde in mare masura evolutia postoperatorie si absenta complicatiilor. Ingrijirile postoperatorii incep imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la vindecarea completa completa a bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se acorda in functie de felul anesteziei, de natura interventiei, de complicatiile care au survenit intraoperator intraoperator si de starea generala a bolnavului. bolnavului. Ingrijirea postoperatorie se acorda pentru restabilirea functiilor organismului, asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor. complicatiilor. Dupa interventia chirurgicala bolnavul poate fi transferat la serviciul de terapie intensiva, iar la trezire in patul sau.Transportul pacientului cu coxartroza operata se face in pozitia decubit dorsal. Asistenta va urmarii aspectul fetei, respiratia, pulsul, perfuzia, TA in primele 2 h din 15-15 min, iar in urmatoarele urmatoarele 6 h din 30-30 30-30 min. Instalarea Instalarea operatului operatului se face intr-o intr-o camera aerisita aerisita 0 temperatura este de 18-20 C. Patul este prevazut cu musama si aleza bine intinse, fara perna. Asistenta trebuie trebuie sa supravegheze atat coloratia coloratia pielii, unghiile, unghiile, extremitatile extremitatile mucoaselor cat si starea de agitatie sau de calm a pacientului. Datorita Datorita imobilizarii asistenta asistenta trebuie sa deserveasca mancarea la pat si sa-si ajute pacientii pacientii acolo acolo unde unde este cazul. Reluarea tranzitului tranzitului postoperator postoperator se face de obicei in primele 3 zile. Mobilizarea se face cat mai precoce postoperator. Asistenta trebuie sa tina cont de regulile de asepsie. Plaga postoperatorie va fi protejata cu pansament steril iar la fiecare 2 zile acesta trebuie schimbat. Asistenta asigura confortul fizic si ii calmeaza durerile si tot ea trebuie sa asigure igiena pacientului datorita deficientei efectuarii acesteia. Deoarece bolnavii cu coxartroza se deplaseaza mai greu datorita durerii, asistenta medicala trebuie sa-i ajute in efectuarea nevoilor fiziologice, ducandu-le la pat urinarul sau plosca dar si ajutan ajutandu du-i -i la schimb schimbare areaa pozit pozitiei iei in pat pentr pentru u a preven prevenii forma formarea rea escare escarelo lor. r. Asiste Asistenta nta administreaza personal bolnavului medicamentele prescrise de medic si noteaza in foaie orice modificare de stare a bolnavului. bolnavului.
X. Educatia pentru sanatate Educatia pentru sanatate sanatate este un proces interactiv interactiv ce favorizeaza invatarea invatarea avand ca scop promovarea sanatatii, de prevenie a bolilor, de a ajuta persoana sa dobandeasca mai multa autonomie, de a asigura continuitatea continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu. Asistenta medicala este cea care ajuta omul suferind sa-si mentina un regim de viata pe care l-ar fi avut singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala va incerca sa transpuna elementele educationale in cuvinte pline de caldura, de incredere in sansa vindecarii, va incerca sa transmita bolnavului acea energie divina care aduce in sufletul lui dorinta de viata, optimismul si alunga teama de moarte. Bolnavul trebuie sa simta ca suferinta lui nu ii este indiferenta asistentei medicale, ca aceasta o traieste, ii 50
simte durerea si mai ales in ceea ce face pentru a-l ajuta sa treaca mai intai prin filtrul filtrul daruirii si intelegerii toate reactiile si mai ales simptomele bolii. Profilaxia bolii
Mijloacele ortopedice, fizioterapice, medicamentoase care constituie baza tratamentului conservator al coxartrozei, trebuie completate cu cateva masuri profilactice: -
lupta lupta acti activa va contr contraa obezi obezitat tatii ii resp respect ectand and un regi regim m alime alimenta ntarr hipol hipolipi ipidic dic,, hipop hipoprot roteic eic
evit evitar area ea exces excesul ului ui de obos obosea eala la artic articul ular ara, a, evita evitare reaa statul statului ui in pici picioa oare re si a mers mersul ului ui indelungat, a purtarii de greutati sau a mersului pe teren neregulat iar folosirea bastonului este obligatorie ment mentin inere ereaa unei unei mobil mobilit itat atii artic articul ular aree maxim maximee prin prin gimna gimnast stic icaa medic medical alaa zilni zilnica ca in decubit dorsal, prin practicarea inotului si prin folosirea bicicletei cand este posibil.
XI. Externarea pacientului Momentul externarii externarii bolnavului este stabilit de medic. Sarcina asistentei medicale este de a aduna documentatia documentatia despre bolnav, bolnav, pe baza careia medicul va formula formula epicriza . Asistenta va fixa ora plecarii, va anunta cu 2-3 zile inainte familia bolnavului despre data iesirii din spital. Se vor aprofunda aprofunda impreuna impreuna cu bolnavul bolnavul la indicatii indicatiile le primite primite de la medic, precum precum si recomandarilor cuprinse cuprinse in biletul de iesire din spital. Asistent Asistentaa explica explica pacientul pacientului ui importan importanta ta respectar respectarii ii tratament tratamentului ului prescris prescris de medic, medic, a orarului de administrare, a dozei, precum si a celorlalte recomandari privind regimul alimentar, gimnastica de recuperare recuperare pentru refacerea refacerea tonusul muscular muscular si a functionalitatii functionalitatii articulare. articulare. De toate aceste lucruri depinde evolutia ulterioara a bolnavului. bolnavului.
CAPITOLUL VI 51
CAZURI CLINICE STUDIU DE CAZ I COXARTROZA PRIMARA DREAPTA Pacient: Varsta :
T.M. 55 ani
Ocupatie : mecanic auto Adresa:
Cujmir, Mehedinti
Data internarii : 20.01.2013 Diagnostic : Istoricul Istoricul bolii:
Coxartroza primara dreapta pacientul pacientul in varst varstaa de 57 ani ani se se intern interneaza eaza pentru pentru tratament tratament,, recuperat recuperator. or.
Pacientul acuza dureri in pozitia de ortostatism, greutate la deplasare, impotenta functionala, durere inghinala cu iradire pe fata anterioara a coapsei drepte. Motivele internarii internarii : defici deficitt de deplas deplasare are,, limit limitare areaa misca miscaril rilor or activ active, e, nu poate poate incru incrucis cisaa
picoarele, anxietate. Antecedente heredo – colaterale : neaga Antecedente Antecedente personale (fiziologie (fiziologie si patologie patologie ): TBC pulmonar din 1998, hernie inghinala
operata in 2001. Conditii de viata si de munca: bune Examen fizic :
inaltime 1,75 m, greutate 80 Kg.
Sistem aganglionar: nepalpabil 52
Tegumente si mucoase: normal colorate Obiective terapeutice:
inlaturarea durerii
posibilitatea posibilitatea de deplasare normala
inlaturarea anxietatii
efectuarea corecta a exercitiilor fizice medicale sub supraveghere.
Analize laborator :
Glicemie:
106 mg/dl
Uree:
22 mg/dl
TGO:
44 u.i./l
TGP:
28 u.i./l
HLG:
Hb = 13,8 g/dl, HT =38 g/dl
HDL colesterol:
122 mg/dl
NEVOIA PROBLE PROBLE SURSA DE OBI OBIECT ECTIVE IVE FUNDAMA DIFICULTATE MENTAL A 1 2 3 4 1.Nevoia dificultat modificari de a respira e in a respiratorii si a avea o respira buna postura
sa aiba o buna respiratie
53
INT INTERVE ERVENT NTIII DELEGATE
5 la indicatia medicului se administreaza oxigenoterapie oxigenoterapie si repaos la pat
INTERVE EVALUARE NTII AUTONO ME 6 7 masor in decurs de 3 functiile zile bolnavul vitale ale are o pacientului, respiratie aerisesc normala, salonul, ajut 17 res./min, bolnavul sa torace
se aseze normal, fara intr-o raluri. pozitie confortabila 2. Nevoia de a bea si a manca
alimenta inapetenta, tie ingestie de insuficie lichide nta insuficiente cantitati v si calitativ
3. Nevoia de a elimina
constipat dificultate in a normalizarea administrarea administrarea de ie defeca scaune tranzitului purgative la tari si rare intestinal indicatia medicului - ciocolax 3 tb./zi ulei de ricin
combaterea Administrarea Administrarea la inapetentei, indicatia medicului hidratare perfuzie cu 5% corespunzato glucoza si ser are fiziologic pentru echilibrarea hidroelectrolitica
4. Nevoia greutate Limitarea de a se in miscarilor misca si a miscare datorita avea o buna durerilor la postura mobilizare
sa nu maila indicatia prezinte medicului durere administrez: MOVALIS 2 tb./zi si masaj in zona dureroasa cu IBUPROFEN GEL
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
indepartarea la indicatia asteniei, medicului oboseli elii siadministrez a DIAZEPAM nelinistii tb./seara
Somn dificitar astenie, datorita durerilor oboseala - neliniste - treziri frecvent
54
ma asigur bolnavul ca pacientul respecta are un regimul regim prescris alimentar hipercaloric si hiperglucidi c. urmaresc se reia scaunele si tranzitul frecventa intestinal lor
educarea obiectiv pacientului nerealizat pentru a-si datorita pastra o durerilor pozitie persistente corecta, ajut pacientul sa-si pastreze tonusul mus-chilor prin miscari pasive si active.
ma asigur de 2 seri sa aiba o pacientul se odihna odihneste in 1 corespunza- liniste si nu toare fara mai prezinta epuizare dureri psihica nocturne.
e epuizare 6. Nevoia de se imbraca si a se dezbraca
greutate in a mobilitatea se imbraca membrului si dezbraca inferior
7. Nevoia de pacientul a mentine nu temperatura prezinta corpului in temperatu limite ra normale crescuta
-
sa se poata imbraca si dezbraca singur
sa aiba la indicatia temperatura in medicului limite normale masor temperatura pacientului
8. Nevoia de pacientul pacientul nu nu prezinta a fi curat, prezinta prezinta o leziuni ale ingrijit si a tegumente dificultate pielii, are o pastra tegu- normal referitor la igiena in stare mentele colorate propria buna curate igiena 9.Nevoi a de a evita pericolel e
Durere
Agitatie
neliniste
-
risc de pacientul sa nu accident mai prezinte si de dureri la nivelul complica articulatiilor tiilor
-
ajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace si ii asigur intimitatea corespunzatoare.
-
ii explic temperatura pacientului este in limite necesitatea de normale a-si pastra temperatura in limite normale ma asigur ca igiena pacientul proprie respecta reguli adeguata. de igiena proprie
administrez la indicatia ma asigur ca medicului NOVALIS 3 pacientul nu tb./zi DIUAZEPAM 1 prezinta risc de tb/zi ROMERGAN accidentare
-
10. Nevoia de a comunica
-
-
-
-
-
bolnavul este o persoana comunicativa sociabila, comunica cu personalul medical
11. Nevoia de
-
-
-
-
-
bolnavul este o persoana credin-
55
a actiona conform propriilor propriilor credinte si valori
cioasa si participa la serviciul religios
12. dificultate de incapabilitatea derecapatarea Nevoia de a se realiza a-si termina increderii in a fi preo problemele propria cupat in persoana vederea realizarii
-
13. Nevoia de a se recrea
-
-
14. cerere de Nevoia de informatii a invata sa-si pastreze sanatatea
-
cunostinte insuficiente asupra boliii si a diagnosticului medical
-
sa aiba cunostinte suficiente despre diagnostic si despre satisfacerea propriilor propriilor sale nevoi
Recomandari la externare:
evitarea ortostatismului prelungit efectuarea de exercitii fizice pastrarea greutatii corporale regim hipocaloric si hipoglicemic
56
-
discut cu familia si ii explic ca pacientul are nevoie de sprijinul familiei si incredere -
ii explic ca sanatatea este cea mai importanta si este bine sa citeasca si sa acumuleze cunostinte referitoare la nevoile sale.
-
pacientul are propriile propriile sale activitati recreative
bolnavul este preocupat de starea de sanatate si incearca sa se ingrijeasca
Revine la control peste 2 luni
STUDIU DE CAZ II
CULEGEREA DATELOR : 57
Nume si Prenume: M.L. Varsta: 55 ani Ocupatia: pensionar Grup sangvin: A II Data internarii: 05.02.2013 Data externarii: 15.02.2013 DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Coxartroza dreapta decompensata algic si functional sold stang. ANAMNEZA:
-
Frac Fracttura 1/3 1/3 pro prox ximal imalaa fem femu ur sta stan ng in in 19 1960
-
Amidalectomie in 1990
-
Obezitate
-
Cafea 1/ 1/zi, al alcool ocazional
-
Conditii de de viata no normale
ISTORICUL BOLII : Din relatarile pacientului reiese ca tabloul clinic actual debuteaza cu aproximativ 7 ani. Simptomatologia persista si se intensifica in timp odata cu dezvoltarea unui proces artrozic coxofemural motiv pentru care prezinta in Clinica de Ortopedie pentru tratament de specialita specialitate. te. Pacientul Pacientul se internea interneaza za in regim regim de programar programare, e, iar la internar internaree este stabil stabil respirator si hemodinamic, tranzit intestinal prezent, mictiuni fiziologice, afebril.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA :
Preoperator
-
durere la deplasare
58
-
mers schiopatat
-
neliniste, ag agitatie
Postoperator
-
inte interz rzic icer erea ea ori orica care reii mis misca cari ri a mem membr brul ului ui afec afecta tatt
-
treziri frecvente
-
inflam flamat atiie si si sup supu urati atie la la niv nivel elul ul plagii agii
PROBLEMELE PACIENTULUI :
Preoperator
-
limitarea miscarilor
-
mers dificitar
-
anxietate
Postoperator
-
dificultate de a se misca
-
dificultate de a se odihnii
-
risc de infectie
DIAGNOSTIC DE NURSING Preoperator Limitarea miscarilor cauzate de degenerarea cartilajului si leziunea tesutului osos subiacent, manifestata prin durere la miscare. miscare.
OBIECTIVE
INTERVENTII
Paci Pacien entu tull sa-s sa-sii poat poataa schimba pozitia in pat, sa-si poata misca piciorul in vederea imbracarii imbracarii,, dezbracar dezbracarii ii si incaltarii in special .
59
Administrez medicamentatia prescrisa de medic. Educ pacientul sa nu-si forteze articulatia, sa faca o mobilizare treptata a articulatiei, incurajez pacientul ca dupa interventie toate aceste probleme vor disparea treptat.
EVALUARE In urma medicatiei administrate durerea sa diminuat in intensitate, pacientul isi menajeaza articu articulat latia ia si urmea urmeaza za sfaturile primite
Mers dificitar cauzat de Pacientul sa nu prezinte durere, manifestat dureri, sa se poata schiopatat la deplasare. deplasa in limita posibilitatilor, posibilitatilor, sa nu-si afecteze afectiunea.
Administrez medicamentatia calmanta prescrisa de medic.
Pacientul se deplaseaza incet, cu bastonul, si-a insusit insusit cunostin cunostintele tele de menajare menajare a membrulu membruluii afectat.
Educ pacientul sa-si limiteze deplasarile doar pentru necesitati fiziologice, fara sprijin pe membrul afectat. In timpul odihnei sa protejeze partea afectata.
Anxi Anxiet etat atee cauz cauzat atee de necunoasterea bolii, de interventia chirurgicala chirurgicala manifectata prin neliniste, agitatie.
Pacientul sa fie linistit, sa cunoasca tipul interventiei chirurgicale.
Postoperator
Pacientul sa fie echilibrat cat mai curand posibil sa cuno cunoas asca ca regi regimu mull de viata, sa se poata deplasa cu ajutor pentru nevoile Nevoile fiziologice, fiziologice, fiziologice. igiena locala, alimentatie la pat.
Dificultate in a se misca din cauza operatiei, manifestata prin interzicerea interzicerea miscarii membrului afectat.
Impreuna cu medicul ii explic etapele interventiei chirurgicale: incerc sa-l lini linist stes escc sa-i sa-i expl explic ic utilitate utilitateaa si necesitat necesitatea ea oper operat atie iei. i. Ii insu insufl flu u optimism si incredere. Invat pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare, il ajut sa-si gaseasca pozitii comode. comode.
Pacientul a inteles etap etapel elee inte interv rven enti tiei ei,, este este opti ptimist mist si are are incred creder eree in reu reusita ita operatiei
Dupa efectuarea interventiei pacientul se mobilizeaza treptat.
Administrez medicatia prescrisa de medic.
Dificultate in a se odihni, din cauza dureri dureriii manife manifesta stata ta prin treziri frecvente. frecvente.
Paci Pacien entu tull sa aiba aiba un somn linistit si odih odihni nito tor, r, sa doar doarma ma cel putin 4-5 ore.
60
Aerisesc salonul, ii ofer bolnavului bolnavului un pahar cu lapte cald. Supraveghez bolnavul sa nu doarma pe timpul zilei.Administrez somnifere usoare la indicatia medicului.
Paci Pacien entu tull prezi prezint ntaa un somn somn satisf satisfaca acato torr atat atat cantitativ cat si cantitativ.
Risc de infectie cauzata de aparitia unui serom la nivelul plagii manifestat prin inflamatie si supuratie.
Plaga sa fie curata sa nu Fac toaleta plagii zilnic Plag Plagaa este este cura curata ta.. Nu prezinte semne de cu apa oxigenata, prezinta infectie locala infectie locala. solutie de betadine si si se vindeca fara aplic comprese sterile. complicatii Plaga sa se vindece fara complicatii. Asigur igiena personala a pacientului. Administrez medicatia prescrisa de medic.
Recomandari la externare:
evitarea ortostatismului prelungit efectuarea de exercitii fizice pastrarea greutatii corporale regim hipocaloric si hipoglicemic
Revine la control peste 2 luni
STUDIU DE CAZ III CULEGEREA DATELOR :
Nume si Prenume: L.V 61
Varsta: 68 ani Ocupatia: pensionara Grup sangvin: A II Data internarii: 01.03.2013 01.03.2013 Data externarii: 12.03.2013 DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Coxartroza dreapta decompensata algic si functional. H.T.A H.T.A esentiala. Cardiopatie ischemica.
ANAMNEZA:
-
oper operat ataa in in 198 1989 9 cu cu Tu cuta cutana nata ta regi regiun unea ea naza nazala la
-
obezitate grad IV
-
cafea 1/zi, al alcool ocazional
-
conditii de vi viata normale
simtomatologia debuteaza in urma cu 5 ani. ISTORICUL BOLII : Pacienta relateaza simtomatologia In ultimele 6 luni starea generala s-a agravat afectandu-i mersul motiv pentru care se prezinta in Clinica de Ortopedie pentru tratament de specialitatefiind specialitatefiind programata in 01.03. 2013 . La internare pacienta este stabila respirator si hemodinamic, tranzitul intestinal, mictiuni fiziologice pezente, afebrila.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA :
Preoperator
-
dure durere re acce accent ntua uata ta la sold soldul ul drep drept, t, disc discon onfo fort rt
62
-
insomnie, oboseala
Postoperator
-
imobilizare la pat
-
igiena deficitara
-
agit agitat atie ie,, team teamaa de evo evolu luti tiea ea si si pro progn gnos osti ticu cull bol bolii ii
PROBLEMELE PACIENTULUI :
Preoperator
-
stare generala alterata
-
incapacitate de a se odihni
Postoperator
-
limitarea miscarilor
-
impo imposi sibi bili lita tate teaa de a-si a-si efec efectu tuaa igie igiena na,, imbr imbrac acar area ea,, dezb dezbra raca care reaa
-
disconfort psihic
DIAGNOSTIC DE NURSING Preoperator
Stare generala alterata datorata degenerescentei cartilajului si leziunilor proliferative proliferative ale tesutului subiacent manifectate prin durere la soldul drept, disconfort.
Inca Incapa paci cita tate teaa de a se odihnii cauzata de durere, manifestata prin insomnie.
OBIECTIVE
INTERVENTII
EVALUARE
Pacienta sa nu prezinte durere, sa prezinte o stare de bine si confort. confort.
Administrez medicamentatia antialgica prescrisa de medic.Educ pacienta sa-si caute o pozitie comoda in pat, sa-si limiteze miscarile miscarile sa nu faca eforturi nejustificate. La deplasare sa foloseasca bastonul.
In urma ameliorarii durer rerii, star starea ea pacientei s-a ameliorat ameliorat vizibil vizibil si priveste cu optimism interventia chirurgicala.
Pacienta sa nu prezinte un somn satisfacator, nevo nevoil ilor or sale sale de cel cel puti putin n 5-6 5-6 ore ore
Linistesc pacienta administand medicatia calmanta, la nevoie administrez un sedativ usor, aeri aerise sessc salo alonul. Pent Pentrru
Pacienta prezinta un somn cantitativ si calitativ corespunzator
63
pe noapte.
Postoperator
Limitarea miscarilor cauzate de interventia chirurgicala, manifestate prin imobilizare la pat.
Paci Pacien entu tull sa fie echil echilibr ibrat at cat mai curand curand posib posibil il sa cunoas cunoasca ca regimu regimull de viata, sa se poata deplasa cu ajutor pentru nevoile fiziologice.
Imposibi Imposibilitat litatea ea de a-si efectua igiena imbracarea,dezbracarea, cauzata de imobilizarea la pat manife manifesta stata ta prin prin igiena deficitara, imposi imposibi bilit litate ateaa de a se imbraca si dezbraca.
Pacienta poata igie igiena na si fiziologice cat mai posibil.
sa-si efectua nevo nevoil ilee singura curand
Disconfort psihic datora datoratt imobil imobiliza izarii rii la pat, manifestat prin agitatie, teama de evolutie si prognostic al bolii.
Pacienta sa prezinte o stare de bine, sa fie linistita si sa aiba o educ educat atie ie sani sanita tara ra corespunzatoare.
calmarea durerii pun o buiota cu apa calda la nivelul articulatiei. Educ Educ paci pacien enta ta sa nu faca faca misc miscar arii dupa dupa inte interv rven enti tie, e, alimentez alimentez bolnava bolnava in salon, salon, la pat , o ajut in satisfacerea nevo nevoil ilor or fizi fiziol olog ogic ice. e. Port Port discutii cu pacienta spun spunan andu du-i -i ca este este o star staree temp tempor oral alaa si favo favora rabi bila la in evolu evolutia tia bolii bolii.. Admin Administ istrez rez medicamemtatia prescrisa. Efectuez toaleta bolnavei pe regiuni, ajut bolnava in satisfacerea nevoilor, o ajut sa-si schimbe lenjeria de corp si schimb lenjeria de pat. Administrez medicamentele prescrise de medic.
Port discutii cu pacienta , o linistesc, ii raspund la toate intrebarile, o pun in contact cu alt alte perso ersoan anee care care au suferit o interventie chirurgi chirurgicala cala asemanato asemanatoare are si au o evol evolut utie ie buna buna,i ,iii fac fac o educatie educatie corespun corespunzatoa zatoare re sa evit evitee efor efortu turi rile le fizi fizice ce pe membrul afectat.
CAPITOLUL VII CONCLUZII
64
nevoilor sale.
Pacienta a inteles necesitatea imobiliz imobilizarii arii face miscari pasive si active pentru mobilizarea musc muscul ulat atur urii ii in vederea recapatarii tonusului muscular. In urma recapatarii posibilitatii posibilitatii de a se mobiliza pacienta isi satisface satisface singura singura nevo nevoil ile, e, igie igiena na corporala, alimentatia, imbracarea si dezbracarea. In urma discutii discutiilor lor avute avute si a educatiei sanitare dobandite pacienta este linistita si incr increz ezat atoa oare re in videcare.
Coxartroza este una dintre cele mai frecvente boli care afecteaza populatia varstnica, cu precadere cea feminina. In final, putem spune ca scopul tuturor formelor de tratament este intreruperea lantului evolutiv patogenic al artrozei pentru crearea conditiilor conditiilor de regenerare articulara. Actiunile terapeutice vizeaza suprimarea durerii si a contracturii musculare, cauze ale limitarii amplitudinii miscarilor. Trebui Trebuiee menti mentiona onatt de la incepu inceput, t, ca pana pana in prezen prezent, t, nici nici un tratam tratament ent conser conservat vator or,, ortopedic, fizioterapeutic sau medicamentos, nu are pretentia de a vindeca coxartroza, sau a-i stabiliza evolutia, care inevitabil, va merge spre o agravare pregresiva. Prescriptiile igienico-dietetice, sunt indispensabile pentru toate formele, etiologice, de coxartroza, tuturor stadiilor evolutive ale leziunilor, valabile atat pentru pacientii operati cat si pentru recalcitranti. recalcitranti. Ele se rezuma la: -
evitarea obezitatii;
-
evitarea oboselii articulare, prin evitarea ortostatismului, ortostatismului, a mersului prelungit, prelungit, a purtarii de greutatii. Folosirea bastonului bastonului sau a unei carje, este nu numai utila, dar si inteleapta;
-
menti mentiner nerea ea unei mobilit mobilitati ati articul articulare are maxime, maxime, prin gimna gimnasti stica ca zilnica, zilnica, in decubi decubit, t, prin folosirea bicicletei si pe cat posibil practicarea inotului.
Utilizand metodele si tehnicile de recuperare expuse in lucrarea de fata, bolnavii au sansa ameliorprii evidente a bolii, a reintegrprii in viata familiala, profesionala si sociala.
BIBLIOGRAFIE
65
1. Victor Victor Papilian Papilian – Anatomia Anatomia omului, omului, Ed didactica didactica si pedagog pedagogica, ica, Bucuresti Bucuresti,, 1972 2. Tudor Tudor Sbenghe Sbenghe – Bazele Bazele teoretice teoretice si practi practice ce ale Kinetote Kinetoterapi rapiei ei 3. Boru Borund ndel el Corn Cornel eliu iu – Manual Manual de medicina interna, Editura All,
Bucuresti, 1995
4. Nest Nesto or Rem Remus us - Diagnosticul bolilor reumatismale, Editura Editura Medicala, Bucuresti, Bucuresti, 1972 1972 5. Sute Sutean anu u Ste Stefa fan n - Bolile aparatului locomotor , Editura Medicala 6. Side Sidenc nco o Elen Elenaa Lumi Lumini nita ta - Bilantul articular si muscular , Editura APP, Bucuresti, 1999 7. Tehnici Tehnici speciale speciale de ingrijire ingrijire a bolnavil bolnavilor-s or-sub ub redactia redactia Balta Balta G., Editura Editura Didactica Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983 8. Manual Manual de ingrijir ingrijirii speciale speciale acordate acordate pacienti pacientilor lor de asisten asistentii tii medicali medicali - Sub redactia redactia Lucretia Titirca
66
