Program de recuperare pentru coxartroza
Coxartroza este cunoscuta si sub numele de artroza soldului si reprezinta localizarea reumatismului degenerativ la articulatia soldului. Incidenta: Boala este una din cele mai des intilnite artroze, cu o anumita frecventa mai crescuta la barbati decit la femei. Apare mai frecvent dupa virsta de 50 de ani. Cauze: Luxatia congenitala a soldului este una din cauzele importante ale bolii. Ea apare adesea cu caracter ereditar si se transmite pe linie feminina, mai ales la fetite, ca o malformatie a acelei cavitati hemisferice menita sa contina si sa articuleze capul osului femural. Aceasta cavitate nu mai are capacitatea de a cuprinde capul femural, care ramine astfel in afara articulatiei si cind copilul incepe sa mearga malformatia devine evidenta, capul fixindu-se in afara acestei cavitati. Ca simptom al acestei luxatii, se constata ca mersul este schiopatat, dar nu exista dureri. Subluxatia de sold este o alta cauza a bolii. Aceasta reprezinta in fond o luxatie incompleta a acestei articulatii. In timpul mersului capul osului femural tinde sa alunece in sus, ceea ce are ca urmare intinderi ligamentare. Perioade variabile de timp, cei cu subluxatii de sold nu au dureri si nici nu schioapata. Fara examene radiolagice ei isi pot ignora malformatia pina cind apare artroza. In raport cu gradul subluxatiei, cu incarcarea ponderala (gradul de obezitate) si a solicitarilor fizice, coxartroza poate apare dupa 40 de ani, dupa 50 sau dupa 60 de ani. Factori de risc: Procesele artrozice sint determinate in linii generale de factori diferiti, care uneori actioneaza simultan sau cumulativ. Uzura si imbatrinirea articulatiilor se intilnesc si pot grabi transformarea degenerativa a articulatiilor. Artroza este determinata de uzura articulatiilor si acest proces de uzura nu este inevitabil, caci poate fi in mare masura diminuat. Imbatrinirea articulatiilor este in schimb un proces inevitabil si care incepe foarte de timpuriu, chiar din timpul pubertatii, adica inainte ca dezvoltarea oaselor si cresterea in inaltime sa se fi terminat. Diferitele profesiuni, care se bazeaza pe anumite miscari insotite de socuri resimtite de articulatii, determina uzura articulara. Cele mai multe artroze sint cauzate de pozitii "vicioase", denumite tulburari statice, care in timp duc la dureri si la artroze. Majoritatea acestor tulburari statice se transmit ereditar, dar apar evidente la o anumita virsta. Obezitatea este un factor important de supraincarcare articulara. Aceasta boala grabeste uzura si formarea artrozelor. Incetinirea circulatiei locale in articulatie ca urmare a proceselor de ateroscleroza, stagnarea anormala a singelui venos la cei cu varice, colesterolul in singe crescut, cresterea coagulabilitatii singelui se repercuteaza in procesul de nutritie a tesuturilor articulare si vor duce la uzura mai rapida a articulatiilor. Rolul factorilor endocrini a fost pus mult in discutie. Totusi, in masura in care obezitatea este determinata endocrin poate fi luata in consideratie si starea glandelor endocrine.
Tipuri: Se cunosc doua tipuri de boala: - coxartroza primitiva, in toate cazurile cind nu se gasesc anumiti factori predispozanti - cozartroze secundare, cind se gasesc in prealabil modificari anatomice sau de pozitie a articulatiei soldului. Aproximativ in jumatate din cazuri, coxartroza se instaleaza fara modificari radiologice sau leziuni vizibile in prealabil. In asemenea situatii mecanismul de producere a leziunilor soldului este greu de definit, fiind vorba de una sau mai multe dintre cauzele generale ale artrozelor. Simptome: Durerea produsa de aceasta localizare artrozica poate, de multe ori, induce in eroare bolnavul si medicul. Bolnavii acuza deseori ca prim simptom o durere la genunchi, care pot fi normali. In aceste cazuri, este vorba de o iradiere catre genunchi a durerii, determinata de contractia soldului, adica la distanta. Cu timpul durerea este perceputa si la stinghie, in partea interna a radacinei coapsei. Uneori, insa manifestarile dureroase pot fi si in regiunea fesiera, coborind pe fata posterioara a coapsei, creind confuzia cu sciatica obisnuita. Durerea apare in timpul miscarilor soldului si mai ales al mersului si inceteaza la repaus. De multe ori, durerea la mers apare dupa un anumit numar de pasi, sute la inceput, reducindu-se o data cu evolutia. In general, in timpul noptii, cel putin in perioada initiala, durerea inceteaza. Alt simptom caracteristic dominant este limitarea miscarilor. La un examen medical, bolnavul are de la inceput dificultate la extensia sau flexia completa a coapsei pe bazin. Dar mai ales departarea coapselor este dificila de partea bolnava sau de ambele parti, daca coxartroza este bilaterala. Definitorie pentru coxartroza este de asemenea limitarea miscarii de rotatie in afara, cu departarea coapsei de linia mediana. Bolnavul are dificultati la incaltat. Bolnavul nu se poate lasa usor pe vine si se scoala greu de pe scaun, mai ales cind acesta nu este destul de inalt. In formele mai avansate mersul este caracteristic. Cind paseste pe membrul afectat, bolnavul schiteaza o aplecare a capului ca si cum ar saluta, inclinindu-se. Evolutie: Cu timpul intensitatea durerilor si limitarea miscarilor sint tot mai suparatoare. In timp, se ajunge la imposibilitatea miscarilor in articulatia lezata. Daca leziunile sint de o singura parte, mersul este posibil, iar daca sint bilateral, bolnavul nu se poate deplasa.
Obiective generale: - Combaterea durerii; - Evitarea instalarii atitudinilor vicioase; - Mentinerea stabilitatii si a mobilitatii articulare; - Refacerea fortei musculare si a echilibrului; - Reeducarea mersului. Mijloace specifice folosite: - Posturarea articulatiei soldului; - Tractiuni in articulatia soldului; - Mobilizari pasive si autopasive; - Exerc Exerciti itiii activ active e in arti articu culat latia ia cox coxofe ofemur murala ala..
Program de recuperare (60min) :
- Perioada de incalzire: (10 min) 1. Mers cu corectarea tinutei si cu respiratie normala. 2. Mers pe varfuri 4 pasi inspiratie, bratele sus, mers pe toata talpa 4 pasi expiratie. 3. Alergare usoara 2 ture de sala. 4. Mersul pe bicicleta ergometrica. Perioada propriu-zisa: (40 min) Exercitii de postura: 1. Din decubit dorsal pe 1/3 a coapsei se fixeaza saculeti cu nisip pentru evitarea flexumului. 2. Din decubit dorsal pe o bancheta cu gambele atarnate in afara planului de sprijin, pe 1/3 inferioara a gambei se fixeaza saculeti de nisip. 3. Din decubit ventral subiectul se afla cu genunchii flectati la 90° lasand sa cada gambele spre exterior relaxand musculatura, mentinand cateva secunde. 4. Din decubit ventral se fixeaza o greutate pe zona lombosacrata. Exercitii propriu-zise: 1. Din decubit dorsal kinetoterapeutul se afla lateral pe partea afectata, cu mana stanga pe 1/3 superioara a coapsei, iar mana dreapta trece pe sub gamba pacientului si se prinde de antebratul sau drept, executand o usoara tractiune verticala a genunchiului asociata cu miscari de circumductii ale soldului. 2. Din decubit ventral kinetoterapeutul se afla lateral pe partea opusa membrului afectat, cu o mana pe fata posterioara a coapsei, iar cealalta pe fata anterioara a coapsei, executandu-se o usoara tractiune insotita de extensia coapsei. 3. Din decubit dorsal, kinetoterapeutul executa mobilizarea pasiva a articulatiei coxofemurale pe toate directiile de miscare (flexii, extensii, abductii, adductii, rotatii interne/externe, circumductii) 4. Din decubit dorsal subiectul se afla cu talpile pe sol, bratele pe langa corp si executa ridicarea bazinului de pe sol. 5. Subiectul se afla in decubit dorsal si executa ridicarea alternativa a genunchilor la piept, apoi flexia articulatiei coxofemurale. 6. Subiectul se afla in decubit lateral cu membrele inferioare in extensie si rotatie externa, se executa abductia membrelor inferioare impotriva gravitatiei, apoi cu un sac de nisip pe gamba, la sfarsitul miscarii se mentine cateva secunde. 7. Subiectul se afla in decubit ventral cu genunchiul flectat la 90°, kinetoterapeutul opune o rezistenta pe 1/3 inferioara a coapsei, pacientul executand extensia coapsei. 8. Subiectul se afla in patrupedie si executa extensia articulatiei coxo-femurale. 9. Subiectul se afla in ortostatism usor departat cu fata la spalier si executa extensia alternativa a membrelor inferioare si se mentine pozitia. 10. Subiectul se afla in ortostatism, varful picioarelor se apropie, iar calcaiele se departeaza, apoi se face miscarea invers. -
- Perioada de revenire: (10 min) 1. Din pozitia sezand cu palmele pe genunchi, se executa extensii si flexii alternative sau simultane din glezna(varf-calcai). Se repeta de 6 ori. 2. Din pozitia sezand, cu picioarele intinse si ridicate la nivelul scaunului se executa rotiri din glezna. Se repeta de 3x3 ori. 3. Din ortostatism cu palmele pe solduri se executa balansari inainte si inapoi ale cate unui membru inferior. Se repeta de 3x3ori. 4. Din ortostatism se executa scuturarea alternativa a membrelor inferioare. Se repeta 30 de secunde. 5. Alergare usoara.
