Ghidul AMR 2010

Ghidul Arhivelor Militare Române

Statul Major General Serviciul Istoric al Armatei

Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice

GHIDUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE Coordonator: General-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ

Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei Bucureşti – 2010


Autori:

Comandor dr. Marian MOŞNEAGU Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA Dr. Cornel ŢUCĂ Drd. Lucian DRĂGHICI Manuel STĂNESCU

Consultanţi de specialitate: Elena COJUHARI Drd. Vasilica MANEA Nineta NICOLAE Locotenent-colonel Constantin NIŢĂ Dr. Alina PAVELESCU Plutonier Claudiu Constantin POPUŞOI Referenţi ştiinţifici:: Gl. bg. dr. Liviu SCRIECIU Col. (r) Emil ION Tehnoredactare computerizată: Oana BURGHELEA, Mirela CONSTANDA, Cristian ENACHE, Mihaela OLTEANU, Felicia ŢUCĂ, ing. Simona CALCAN Coperta: Cătălin PINTILIE

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MOŞNEAGU, MARIAN Ghidul arhivelor militare române/cdor dr. Marian Moşneagu, lt. col. dr. Petrişor Florea. – Bucureşti: Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2010 ISBN 978-606-524-078-0 I. Florea, Petrişor 930,25:355(498)

Editură recunoscută de C.N.C.S.I.S.

2

CUVÂNT ÎNAINTE Realizarea „GHIDULUI ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE” reprezintă o iniţiativă notabilă a Serviciului Istoric al Armatei, instituţie care, împreună cu Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti şi depozitele intermediare de arhivă, administrează patrimoniul arhivistic militar şi facilitează valorificarea ştiinţifică a acestuia. Lucrarea este în conexiune directă cu precedentul „Ghid de orientare istorico-arhivistică asupra fondului creat de Consiliul Superior al Apărării Ţării (Secretariat) (1924, 1927)”, Bucureşti, 1996 şi inventarele arhivistice „Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de Armistiţiu şi a Tratatului de Pace” (Vol. I 1944-1948, Editura Militară, Bucureşti, 1999 şi Vol. II 1944-1947, 2000). Actualul Ghid al Arhivelor Militare este destinat unui public larg de istorici, cercetători, arhivişti, cadre didactice, studenţi şi petenţi, civili şi militari, români şi străini, fiind un util instrument de lucru menit să înlesnească cunoaşterea organizării şi evoluţiei organismului militar românesc, familiarizarea cu principalele entităţi creatoare de arhivă, documentarea şi aprofundarea investigaţiilor la sălile de studiu. În acelaşi timp Ghidul marchează şi momentul aniversar prilejuit de împlinirea a 90 de ani de la înfiinţarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti şi de sărbătorirea, la 26 iulie, a Zilei Arhivelor Militare. Pentru a crea o imagine de ansamblu asupra acestui vast domeniu arhivistic, autorii prezintă evoluţia organizatorică, profilul tematic şi sfera de competenţă a Serviciului Istoric al Armatei, detaliind multe dintre temele de cercetare şi demersurile ştiinţifice proprii menite să satisfacă diversele solicitări din partea instituţiilor şi structurilor militare şi civile din ţară şi din străinătate, cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere, ale foştilor combatanţi şi urmaşilor acestora, manifestările ştiinţifice organizate sau onorate de arhiviştii militari, precum şi activitatea editorială proprie. În consens cu responsabilităţile profesionale şi atribuţiile specifice instituţiei, autorii prezintă 6200 de fonduri aflate în patrimoniul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militar Istorice Piteşti, oferind totodată, selectiv, şi istoricele creatorilor de fond, respectiv ale regimentelor din organica Armatei României. Inspirată este şi ideea de a oferi o imagine de ansamblu a patrimoniului arhivistic creat de Armata României de-a lungul anilor prin prezentarea şi altor fonduri de arhivă deţinute de Arhivele Naţionale, aferente perioadei 1859-1930, precum şi a unor colecţii deţinute de Biblioteca Naţională a României. Apreciem diversitatea tematică, structura şi utilitatea lucrării şi salutăm profesionalismul, disponibilitatea şi eforturile specialiştilor Serviciului Istoric al Armatei şi ai Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti de a reconfirma transparenţa instituţiei militare printr-o invitaţie elevată şi sinceră la cunoaşterea trecutului Armatei României şi a tradiţiilor de luptă ale poporului român prin recurgerea neîngrădită la sursele adevărului istoric. General-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ Şeful Direcţiei Instrucţie şi Doctrină din Statul Major General 3

PARTEA I ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL

ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI Comandor dr. Marian MOŞNEAGU Evoluţia Serviciului Istoric al Armatei (S.I.A.) se confundă cu însăşi evoluţia Statului Major General (S.M.G.). De-a lungul celor 143 de ani de existenţă, acesta a purtat diferite denumiri: Secţia a II-a Lucrări Istorice (1867; 1870 - 1893), Biroul 3 Istoric (1893 – 1896; 1897 - 1904), Biroul 1 (1896 - 1897), Biroul 4 (1904 - 1906), Biroul 3 Istoric (1906 - 1907; 1918 - 1920), Biroul 6 Informaţii (1907 - 1918), Secţia a VI-a Istoric (1 aprilie 1920 - 1922), Secţia a VIII-a Istoric (1922 - 1927), Secţia a VII-a Istoric (1927 – 30 ianuarie 1928), Serviciul Istoric (30 ianuarie 1928 – 18 martie 1949), Secţia XI Istoric (18 martie 1949 – 1 august 1950), Secţia Istoric (1 august 1950 – 1 aprilie 1959), Secţia Istorie şi Geografie Militară (1 aprilie 1959 – 16 mai 1962), Secţia Studii Istorice (16 mai 1962 – 11 octombrie 1969), Secţia Arhivelor Militare (11 octombrie 1969 – 1 aprilie 1973), Arhivele Ministerului Apărării Naţionale (1 aprilie 1973 – 25 ianuarie 1984), Secţia Arhive (24 ianuarie 1984 – 1 martie 1998), Arhivele Militare Române (1 martie 1998 – 1 decembrie 2000), Serviciul Arhivistic Militar (1 decembrie 2000 – 1 aprilie 2002), Serviciul Arhive şi Documentare Militară (1 aprilie 2002 – 1 mai 2006) şi Serviciul Istoric al Armatei (1 mai 2006 - prezent)1. Necesitatea unei structuri specializate în structura Marelui Stat Major (M.St.M.) a fost resimţită încă de la înfiinţarea acestuia. Astfel, în ,,Monitorul Oastei”, vol. II/1864, apărea următoarea Publicaţie, semnată de ministrul de Război, generalul Alexandru Iacovache2: ,,Având în vedere folosul ce trage ţara şi armata din răspândirea instrucţiei în oaste; având în vedere cât de nimerit este de a se pune în mâna soldatului cărţi de citit care, aducându-i aminte glorioase suvenire şi nobile exemple, să fie în acelaşi timp în raport cu gusturile şi poziţia sa; având în vedere lipsa ce are oastea de o istorie militară a României; având în vedere crearea şcolilor prin regimente, am hotărât un concurs pentru adoptarea a două opere destinate şcolilor regimentare ale corpurilor. Întâia lucrare va cuprinde o adunătură de faptele cele mai însemnate de bravură, de generozitate, umanitate, patriotism, dezinteresare şi eroism prin care ostaşii români s-au deosebit în toate epocile istoriei noastre. Autorii trebuie să se silească a căuta tot ce poate inspira soldaţilor sentimentele cele mai nobile. Nu trebuie să piardă din vedere că (sic!) cartea ce vor face este destinată pentru soldaţi, din care cea mai mare parte are prea puţină instrucţie şi mulţi deloc. Trebuie să fie dar proprie pentru toate inteligenţele şi prin urmare, un stil simplu este de neapărată trebuinţă. Drept model se poate însemna concurenţilor episodul istoric Sobieschi şi plăieşii români (sln.ns.), descris de C. Negruzi şi Circulara din 1 noiembrie 1860 a domnului M. Kogălniceanu, atunci ministru din Năuntru către săteni. Această lucrare va trebui să aibă materia cel puţin a unui volum în 12, imprimat cu Cicero şi gros de 150 pagini. 1 Comandor dr. Marian Moşneagu, „Serviciul Istoric al Armatei – promotorul istoriografiei militare naţionale”, în ,,Gândirea militară românească”, nr. /2009, p. 109-117. 2 Ministrul de Război între 12 octombrie 1863-12 aprilie 1864. 7

Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional

A doua lucrare va fi Istoria militară a României3 (sln.ns.). Această istorie va cuprinde cu amănuntul toate evenimentele militare ale istoriei noastre. Autorii vor insista mai cu seamă asupra epocilor lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, precum şi a acelora în care s-au organizat pentru întâia oară armate regulate. Afară de acestea, autorii vor descrie, pe lângă istoria războaielor Principatelor, tot ce este indispensabil a se cunoaşte din istoria generală a ţărilor. Concurenţii nu trebuie să piardă din vedere că această carte este destinată mai cu seamă la instrucţia subofiţerilor; prin urmare, trebuie a se preciza bine faptele, a nu se dezvolta decât cele care au o adevărată importanţă în analele noastre şi să evite disgresiile politice, cu totul străine destinării acestei lucrări. Pentru amândouă lucrările se vor admite la concurs operele imprimate şi manuscrise. Toate trebuie depuse la Ministerul de Război (Direcţia I, Divizia 1), înainte de 31 decembrie 1864”4. Prin Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867, în cadrul Administraţiei Centrale a Ministerului de Război, sub directa autoritate a acestuia, a luat fiinţă Depozitul General al Războiului, ca direcţie independentă. Acesta era format din Secţia I Harta României. Lucrări topografice interioare şi Secţia a II-a Lucrări istorice. Statistica militară şi lucrări regimentare. Şefii de secţie erau numiţi de domnitor, ceilalţi ofiţeri fiind numiţi de ministrul de Război5. Această structură a avut o existenţă efemeră, fiind desfiinţată prin Î.D. nr. 1163 din 11 august 1867. Prin Înaltul Decret nr. 181 din 3 februarie 1870, regele Carol I a aprobat ,,Regulamentul relativ la serviciul ofiţerilor din corpul de stat major”, prin care s-a stabilit reînfiinţarea Depozitului de Război. Conform art. 68, Secţia a II-a Lucrări istorice şi statistica militară avea ca atribuţii ,,clasarea şi conservarea arhivelor privitoare la operaţii de război. Redactarea oricărei operaţii militare. Istoricul regimentelor de la crearea lor şi, în general, toate lucrările istorice. Adunarea tuturor documentelor necesare pentru istoria militară a României şi a puterilor străine. Lucrări şi opere publicate în străinătate. Conservarea bibliotecii şi arhivei Depozitului. Examinarea lucrărilor şi operelor militare publicate în România şi în străinătate”6. Un regulament ulterior urma să stabilească în detaliu toate chestiunile care reglementau activitatea Depozitului7. 3 Printre lucrările de istorie militară de referinţă pentru perioada de început a istoriografiei militare naţionale se numără ,,Armata Română”, 1902, Locotenent-comandor Constantin Ciuchi, ,,Istoria Marinei Române în curs de 18 secole”, Tipografia Ovidiu, Constanţa, 1906, General Grigore Crăiniceanu, ,,Istoria Armatei Române”, comunicare Academia Română, 1912, N. Ştefănescu-Iacint, ,,Războiul româno-bulgar”, Bucureşti, 1914, General M. Aslan, ,,Memoriu asupra căderii capului de pod Turtucaia”, Iaşi, 1918, General Ion Popovici, ,,Bătălia de la Sibiu”, Roman, 1918, C. Stere, ,,Marele Războiu şi politica României”, Bucureşti, 1918, General I. Culcer, ,,Note şi cugetări asupra campaniei din 1916”, Iaşi, 1919, General C. Găvănescu, ,,Războiul nostru pentru întregirea neamului”, Iaşi, 1919, C.R. Munteanu, ,,Bătălia de la Mărăşeşti”, Bucureşti, 1919, General A. Stoenescu, ,,În ploaia de gloanţe”, Bucureşti, 1919, Maior Răzvan Trăznea, ,,Mărăştii”, Bucureşti, 1919, General Basarabescu, ,,SilistraTurtucaia”, Bucureşti, 1920, Contraamiral N. Negrescu, ,,Rolul Marinei în războiul pentru întregirea neamului”, Bucureşti, 1920, Maior Teodor Radu, ,,Vânătorii de munte”, Târgovişte, 1920, Mircea V. Rădulescu, ,,Războiul neamului românesc”, Bucureşti, 1920, A. Stegărescu, ,,Luptele din Dobrgea, câmpia Munteniei de jos şi din jurul Mărăşeştilor”, Buşteni, 1920, Constantin Kiriţescu, ,,Istoria Războiului pentru Întregirea României 1916-1919”, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1921, General Constantin Ştefănescu-Amza, ,,Istoric grafic al războiului neamului românesc”, Bucureşti, 1921, General C. Teodorescu, ,,Turtucaia”, 1921, General G.D. Mărdărescu, ,,Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei”, Bucureşti, 1922, General A. Teodorescu, ,,Turtucaia, studiu tactic şi cauzele înfrângerii”, Braşov, 1922, General Alexandru Averescu, ,,Operaţiunile de la Flămânda”, Bucureşti, 1923, General Alexandru Averescu, ,,Bătălia de pe Argeş”, Ţara noastră, Cluj, 1923, Dr. G. Miron, ,,Note din războiul pentru întregirea Neamului”, Bucureşti, 1923, Pr. N.V. Hodoroabă, ,,Din războiul de întregire”, Iaşi, 1923, Mih. C. Vlădescu, ,,Generalul Averescu, sămănătorul de ofensive”, Bucureşti, 1923, General D. Iliescu, ,,Documente privitoare la războiul pentru întregirea României”, Bucureşti, 1924, George Lungulescu, ,,Eroismul cavaleriei române”, Bucureşti, 1924, General Sc. Panaitescu, ,,Turtucaia în războiul mondial”, Bucureşti, 1924, Alexandru Dăscălescu, ,,Jurnal operativ de pe câmpul de războiu (cu Reg. 56 Infanterie. Antologie eroică)”, Roman, 1925, I. Ursu, ,,Generalul Grigore Eremia”, Oradea Mare, 1925, M. Văgăonescu, ,,Viaţa în războiu, însemnări zilnice de pe front 1916-1918”, Bucureşti, 1925, Locotenent-colonel V. Nădejde, ,,Istoria Armatei Române. Vol. I Din primele timpuri cunoscute până la întemeierea Principatelor Române”, onorată cu premiul Academiei Române ,,Gheorghe Asache”, Tipografia ,,Cultura Românească“, Iaşi, 1930, General Ion I. Anastasiu, ,,Oastea română de-a lungul veacurilor”, Tipografia M.St.M., 1933, Maior R. Dinulescu din Marele Stat Major, ,,Armata modernă. Concepţiuni moderne în organizarea armatelor”, Editura Ramuri, Craiova, lucrare premiată de Academia Română ş.a. 4 ,,Monitorul Oastei”, vol. II/1864, pp. 44-46. 5 Serviciul Istoric al Armatei (în continuare se va cita S.I.A.), Registrul Istoric al Marelui Stat Major, fila 24. 6 S.I.A., fond Microfilme, rola P.S.E.M. 1208, c. 130. 7 S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 30. 8


Prin Î.D. nr. 158 din 17 ianuarie 1884 a fost aprobat ,,Regulamentul serviciului de stat major”, prin care se menţinea împărţirea M.St.M. în cele trei secţii, în cadrul Secţiei I regăsindu-se ca atribuţiune distinctă ,,jurnalul şi istoricul în timp de pace şi război”8. În organigrama M.St.M. din anul 1893, devenit direcţie superioară în compunerea Ministerului de Război, în conformitate cu noul ,,Regulament asupra serviciului de stat major”, aprobat prin Î.D. nr. 1170 din 13 aprilie 1891, Biroul 3 din cadrul Secţiei I avea ca atribuţii, printre altele, ,,chestiunile statistice şi Istoricul”9. În anul 1896, Istoricul M.St.M. se regăseşte în cadrul Biroului 1 al Secţiei I Organizarea, mobilizarea şi instrucţia armatei10 iar în anul 1897 în cadrul Biroului 311. În anul 1899, denumirea consacrată devine Istoricul campaniilor şi marilor operaţiuni ale armatei”12. În anul 1904, problematica istorică se regăseşte în responsabilitatea Subbiroului B, Biroul 4 din cadrul Secţiei a II-a, cu denumirea ,,Etape. Mijloace de corespondenţă militară şi regulamentele respective. Istoricul campaniilor”13. De la 5 iulie 1904, Biroul VI din cadrul Secţiei a II-a reuneşte ca responsabilităţi ,,Studii istorice, geografice şi statistice. Biblioteca. Redacţia revistei ,,România militară”14. În 1905 în cadrul M.St.M. a fost întocmit ,,Istoricul războiului ruso-japonez”15. În anul 1906, Istoricul campaniilor se găsea printre atribuţiile Biroului 3 din cadrul Secţiei I16, birou care din 1907 s-a numit Istoric şi Bibliotecă, cu compartimentele Studii istorice şi statistică, Referate istorice. Biblioteca, Contabilitatea Bibliotecii ,,România militară” şi Cazarmarea17. De la 25 mai 1907, atribuţiile Biroului 6 Informaţii din cadrul Secţiei a II-a includeau Istoria militară generală. Studii asupra campaniilor moderne; istoria militară naţională; Istoricul organizării armatei române, Istoricul manevrelor şi al taberelor de instrucţie, Istoricul regulamentelor de exerciţii şi manevre ale celor trei arme18. Către sfârşitul anului 1909, Biroul 6 Informaţii încorpora la loc de cinste Istoricul Statului Major General19. Prin Referatul nr. 6660 din 4 iunie 1918, şeful Secţiei a II-a din M.St.M., colonelul Constantin Ştefănescu-Amza20 raporta că în baza informaţiilor furnizate de Biroul 3 Istoric, Serviciul Fotografic al M.C.G. cuprindea ,,albume de fotografii din război, catalogate, filme pozitive de cinematograf cu scene de război, în ambalajul lor special, clişee şi filme negative, material prim şi aparate”, primele urmând să fie predate Biroului Istoric. Închirierea filmelor sau reproducerea lor şi a clişeelor fotografice urma să se facă numai cu aprobarea M.St.M., sumele încasate fiind vărsate în fondul orfanilor de război şi pentru procurarea materialelor necesare Biroului Istoric. 8

Ibidem, f. 73. Ibidem, f. 99. Ibidem, f. 110. 11 Ibidem, f. 116. 12 Ibidem, f. 124. 13 Ibidem, f. 137. 14 Ibidem, f. 139. 15 Ibidem, f. 145. 16 Ibidem, f. 151. 17 Ibidem, f. 157. 18 Ibidem, f. 166. 19 Ibidem, f. 185. 20 Constantin Ştefan s-a născut la 23 iulie 1875, la Budeşti, judeţul Călăraşi. Prin Jurnal al Consiliului de Miniştri, în anul 1904 i s-a aprobat să-şi adauge la numele său patronimic de Ştefănescu, pe acela de Amza (după mama). A absolvit clasele primare la Şcoala Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, Şcoala Fiilor de Militari din Iaşi. Încadrat în Regimentul 1 Geniu, între anii 1903-1905 a fost trimis de Ministerul de Război în Austria la Batalionul 6 Imperial de Pionieri din Klosternenburg, servind cu gradul de locotenent în armata austro-ungară. A îndeplinit funcţiile de inspector general al Armatei şi apoi ministru de Război în guvernul Iorga (1931-1932). A fost preşedinte al Societăţii de Radiodifuziune (1936-1940), vicepreşedinte şi administrator delegat al Societăţii de Industrie Chimică (1940-1944) şi preşedinte al Sindicatului Agricol de Ilfov (1944-1946). A decedat la 13 februarie 1964, la Bucureşti. 9 9

10


Locotenentul Georgescu, fost şef al Serviciului Fotografic la M.C.G., rămânea ataşat la Biroul 3 Istoric pentru folosirea fotografiilor, înlocuindu-l în serviciu pe căpitanul Constantin Zagoritz, căzut prizonier21. Pe Referatul nr. 75 din 5 iunie 1918 al maiorului Jinga referitor la confecţionarea din fondul de război a unor dulapuri speciale necesare conservării diferitelor grupuri de documente ale comandamentelor şi a hărţilor Istoricului, şeful Secţiei a II-a a pus următoarea rezoluţie: ,,Am onoare a înainta acest referat al Biroului 3 Istoric, relativ la înfiinţarea dulapurilor speciale, pentru păstrarea arhivei de campanie a Biroului Istoric. Arhiva operativă a tuturor comandamentelor, anexele ei, hărţi, documente, lucrările Biroului, monografiile etc vor forma pentru viitor tezaurul învăţămintelor ce trebuie a se trage din acest război. De aceea, susţin cererea Biroului 3 a se aproba înfiinţarea acestor dulapuri, în număr de 8 (opt)”22. Acelaşi maior Jinga solicita ca Biroul 3 Istoric să cumuleze arhivele unităţilor desfiinţate după partea I a campaniei, arhiva Armatei I şi a II-a a campaniei (arhiva birourilor de stat major) şi arhiva Corpului 5 Armată (desfiinţat în partea a doua a campaniei, după încheierea păcii). Ca urmare, pentru ca Biroul 3 Istoric să poată corespunde diferitelor cereri şi pentru a putea lucra ulterior pe bază de acte la istoricul campaniei, ofiţerul mai solicita ,,toate arhivele din timpul campaniei ce nu aparţin Armatelor 1-5 Armată şi Diviziilor 1-15, precum şi oricărei unităţi, comandament şi serviciu care a existat în timp de campanie”. În plus, ,,toate comandamentele (Corpurile 1-5, Diviziile 1-15, brigăzile de infanterie, artilerie şi cavalerie), precum şi unităţile şi serviciile care au existat pe timpul campaniei cu acelaşi titlu să trimită la Marele Stat Major Biroul 3 Istoric un dosar cu copie după ordinele primate şi după ordinele date în cursul campaniei, precum şi copie după registrul istoric al comandamentului unităţii sau formaţiunii. Toţii ofiţerii activi obligatoriu şi cei de rezervă benevol să înainteze ierarhic un memoriu al activităţii lor în cursul campaniei, arătând în special chestiunile operative cu critica obiectivă corespunzătoare”. M.St.M. urma să stimuleze cu premii, recompense etc lucrările personale cu caracter istoric, psihologic etc sau de critică obiectivă a diferitelor episoade din campania primului război mondial23. Prin Referatul nr. 241 din 26 iunie 1918, şeful Biroului 3 Istoric, locotenent-colonelul I. Motaş solicita ,,rezumatele birourilor din Marele Cartier General, precum şi acel al unităţilor mari, întrucât cercetarea amănunţită a tuturor dosarelor campaniei nu este posibilă acum”. Cum la Biroul Operaţiilor însărcinat cu această lucrare fusese desemnat locotenent-colonelul Condeescu, coordonat în întreprinderea sa de locotenent-colonelul Ţenescu, se solicita mutarea primului la Biroul Istoric. În rezoluţie, colonelul Ştefănescu-Amza conchidea: ,,Am onoare a înainta acest referat al Biroului 3 Istoric, pe care îl susţin în părţile sale de la nr. 1, 2, 3, 4, adică în sensul a se interveni la Birourile din M.St.M. foste ale M.C.G., şi anume la Biroul Organizării, Biroul Operaţiilor, Biroul Informaţii şi Biroul Transporturilor a se întocmi şi înainta Biroului Istoric o dare de seamă rezumativă şi cronologică, care să servească ca bază de sprijin sau schelet al lucrării, ce se va dezvolta apoi de Biroul Istoric. Cât priveşte însă şi Corpurile de armată şi diviziile să întocmească câte un rezumat istoric aşa cum îl cere Biroul Istoric, nu sunt de aceeaşi părere, căci cred propunerea imposibil de realizat în circumstanţele actuale, şi mai ales în ceea ce priveşte prima parte a campaniei, când foarte multe arhive operative s-au pierdut. De aceea, în locul acestei soluţii, propun ca corpurile de armată şi diviziile să trimită copii de pe registrul/jurnal de operaţii cu anexele şi crochiurile respective, însărcinându-se cu această lucrare un ofiţer, care să nu mai aibă altă însărcinare, luat la nevoie de la un corp de trupă, şi lucrând sub supravegherea şefului de stat major”. La rându-i, şeful S.M.G., generalul Constantin Christescu24 a decis: ,,Se aprobă referatul Biroului, dându-se ordinele necesare. Propunerea Secţiei pentru corpuri de armate şi divizii se admite numai pentru operaţiile campaniei asupra cărora nu s-ar mai avea arhiva necesară”25. 21

S.I.A., fond Microfilme, P II 1 640, c. 751. Ibidem, c. 752. 23 Ibidem, c. 754. 24 Şeful Statului Major General între 3 decembrie 1913-1 aprilie 1914, 1 aprilie-8 octombrie 1918 şi 1 aprilie 1920-8 mai 1923. 25 S.I.A., fond Microfilme, P II 1 640, c. 756-758. 22

10


Întrucât rezumatul istoric al comandamentelor şi diviziilor desfiinţate nu putea fi redactat decât la M.St.M., unde se afla vărsată arhiva acestora, cu referatul nr. 564 din 16 august 1918, generalul Christescu a solicitat detaşarea la Biroul Istoric, pentru maxim patru luni, a unor ofiţeri care au activat în cadrul acestor comandamente şi divizii26. Rezumatul istoric, semnat de comandant şi contrasemnat de ofiţerul desemnat cu redactarea acestuia, urma să fie înaintat Biroului Istoric din M.St.M. până la 1 ianuarie 1919. Cu adresa nr. 307 din 4 iulie 1918, şeful Secţiei a II-a din M.St.M., colonelul Constantin Ştefănescu-Amza, transmitea Diviziilor I şi a II-a necesitatea de a dispune întocmirea istoricului rezumativ al operaţiunilor executate de cele două comandamente. Acesta trebuia să cuprindă ordinea de bătaie a comandamentului şi modificările care au survenit, respectiv ordinele care au stat la baza acestora, situaţia efectivelor, operaţiunile mai importante proiectate, operaţiunile executate, legăturile pe verticală şi pe orizontală, trupele şi unităţile inamicului cu care s-au confruntat, modul de hrănire şi aprovizionare cu muniţii, aprecieri asupra operaţiunilor executate, crochiurile necesare etc. Acest istoric rezumativ urma să fie completat cu o hartă sau schiţă la scara 1/200.000, pe care se va trasa cu negru itinerarul Diviziei pe tot timpul campaniei27. În urma trecerii armatei pe picior de pace, în baza Î.D. nr. 3179 din 28 octombrie 1918, în cadrul Secţiei a II-a Istoric şi Etape se regăseau două birouri - Biroul 3 Istoric, condus de locotenent-colonelul Dumitru Motaş şi Biroul 4 Etape şi Biblioteca M.St.M.28. Prin Referatul nr. 1294 din 10 decembrie 1918 al Biroului 3 Istoric, şeful M.St.M. arăta că deşi Ministerul de Război aprobase înfiinţarea unui post de bibliotecar –arhivar la Biroul Istoric ,,care să ţie firul lucrărilor, deoarece ofiţerii biroului se schimbă destul de des”, din lipsă de personal, Direcţia Personalului nu încadrase funcţia. ,,Cum Biroul Istoric are menirea a primi o mare dezvoltare pe viitor – argumenta generalul – şi a se ocupa nu numai cu istoricul campaniei din 19161918, ci a îmbrăţişa toate chestiunile în legătură cu istoricul armatei române şi din trecutul mai îndepărtat, iar noile provincii dobândite prin acest război lărgind încă câmpul de activitate al acestui serviciu, este nevoie ca bibliotecarul-arhivar al Biroului Istoric să fie un om cu cultură superioară, posedând o diplomă universitară, condiţie care nu este cerută funcţionarilor Ministerului de Război. Domnul Vasile Lambru, licenţiat în Drept de la Facultatea din Bucureşti şi fost magistrat, dorind a ocupa această funcţie, după cum se vede din alăturata petiţiune, cu gradul de şef de birou clasa I, grad echivalent cu cel avut în magistratură, cu onoare vă rog să binevoiţi a aproba această numire pe ziua de 15 decembrie”29. La 11 martie 1919, şeful Biroului Istoric, locotenent-colonelul Dumitru Motaş, solicita crearea Secţiei Istorice în cadrul M.St.M. Principalul argument consta în faptul că Biroul Istoric având de întocmit o lucrare cu totul independentă de lucrările celorlalte secţii, ofiţerul considera că ,,înglobarea lui la una din secţii nu prezintă niciun avantaj, ci dimpotrivă are dezavantajul de a se trece şi înregistra arhiva şi corespondenţa acestui birou pe la o secţie cu care nu poate avea nicio comunitate de lucru”. În plus, argumenta ofiţerul, ,,Pentru a se putea continua lucrările pregătitoare întocmirii rezumatului istoric al campaniei, este nevoie a se dispune deocamdată de personalul strict necesar pentru: clasarea arhivei de război, însărcinându-se cu această operaţiune cel puţin câte un ofiţer pentru fiecare corp de armată şi unul pentru diferite servicii ale armatei; centralizarea rezumatelor istorice ce au început să sosească de la Divizii, precum şi coordonarea lor în timp şi spaţiu; studierea diferitelor reclamaţii privitoare la operaţiuni; redactarea rezumatului istoric al operaţiunilor”. În acest scop, ofiţerul propunea extinderea urgentă a Biroului Istoric, care la data respectivă nu dispunea nici măcar de personalul necesar clasării arhivelor de campanie, clasare care nu putea fi făcută decât de către ofiţeri care să posede cunoştinţe militare suficiente (absolvenţi ai Şcolii Superioare de Război sau ofiţeri care au servit la comandamentele de corp de armată, divizii sau brigăzi). 26

Ibidem, P II 1 640, c. 767. Ibidem, P II 1 606, c.759-760. 28 Ibidem, f. 272. 29 Ibidem, c. 724-725. 27

11


Soluţia era crearea unei Secţii Istorice în cadrul M.St.M., condusă de un colonel, organizată pe trei birouri: Biroul 1 Istoric, Biroul 2 Arhivă şi Biroul 3 Registratură30. Ca urmare, în baza Ordinului de Zi nr. 51 din 14 mai 1919, Secţia a II-a Istoric s-a transformat în Secţia a III-a Instrucţie, Regulamente şi Istoric, având în compunere trei birouri31. Printre acestea figura şi Biroul 3 Istoric, cu trei subbirouri care aveau ca atribuţii: ,,1. Adunarea, clasarea şi coordonarea datelor şi documentelor operative ale tuturor marilor unităţi ale armatei, precum şi întocmirea acestui istoric. Întocmirea istoricului campaniei 1916-1919. 2. Lucrările Comisiei de monografie şi comisii similare. Învăţămintele trase din istoria campaniilor relativ la organizare, instrucţie şi conducere. 3. Supravegherea lucrărilor particulare cu caracter istoric mai vechi ale oştirii române. Monumente istorice, tratamentul prizonierilor şi lucrări ce decurg. Arhiva istorică” 32. În ordinea de bătaie a M.St.M. de la 1 noiembrie 1920 întâlnim Secţia a VI-a Istoric în cadrul Diviziei a II-a, înfiinţată la 1 aprilie 1920, pe baza Referatului nr. 224 din 28 martie 1920, aceasta fiind organizată pe două birouri, Biroul 1 Istoric al Armatei Române şi Biroul 2 Istoric al armatelor străine33. Fiecare birou era încadrat cu trei ofiţeri şi câţiva referenţi. Secţia a început să lucreze efectiv abia în aprilie 1921, când a fost numit un nou şef al secţiei şi s-a trecut la conceperea planurilor pentru întocmirea rezumatelor operaţiilor militare în campaniile 1916-1918 şi 1918-191934. Primii ofiţeri care au încadrat Secţia a VI-a Istoric, după înfiinţarea ei, la 1 aprilie 1920, au fost: colonelul Constantin Tănăsescu – şef de secţie, locotenent-colonelul Constantin Petrovicescu – şef birou, locotenent-colonelul Barbu Pârâială – şef birou, maiorul Aurel Aldea, locotenentul Grigorie Basarabescu şi căpitanul Mihai Vitzu. Celelalte funcţii au fost acoperite prin detaşarea unor ofiţeri de la corpurile de trupă. În cursul aceluiaşi an, colonelul Constantin Tănăsescu a fost mutat la comanda Regimentului 22 Artilerie, fiind înlocuit de colonelul Dumitru Paladă, fost comandant al aceluiaşi regiment, iar în martie 1921, la conducerea Secţiei a fost numit colonelul Laurenţiu Bârzotescu. În anul 1921, Secţia a VI-a din cadrul Diviziei a II-a s-a reorganizat pe trei birouri: Biroul I Istoricul perioadei neutralităţii şi Campania 1916 până la 1 ianuarie 1917, Biroul II Istoricul Campaniei 1 ianuarie 1917 – 1 aprilie 1921 şi Biroul III Campanii vechi şi arhivă35. De la 1 aprilie 1922, întâlnim Secţia a VIII-a Istorică în cadrul Diviziei a III-a, cu două birouri, Biroul 1 Perioada neutralităţii şi operaţiunile până la 1 ianuarie 1917 şi Biroul 2 Operaţiunile de la 1 ianuarie 1971 până la trecerea armatei pe picior de pace36. În 1923, Secţia a VIII-a Istoricul Campaniei are două birouri, Biroul 1 Arhive, Cercetări, Muzeul Militar şi Biroul 2 Studiul Campaniilor37. În această perioadă, Secţia a VIII-a Istoric a completat cu documente din arhivele de război istoricul părţii a doua a campaniei 1 ianuarie 1917 – 1 august 1918, reorganizarea Armatei Române iarna 1916 – 1917, evenimentele şi operaţiunile dintre 27 noiembrie 1916 şi 1 ianuarie 1917 şi ofensiva Armatei a II-a la Mărăşti. De asemenea, a redactat o serie de lucrări cu caracter istoric, precum Acţiunea cavaleriei române în campania 1916 – 1918 (Şarja de la Robăneşti, Acţiunea de la Prunari, Acţiunea Diviziei I şi a II-a Cavalerie în partea a doua a campaniei) şi rezumatul operaţiunilor armatei române în Transilvania (noiembrie 1918 - mai 1919) pentru Ministerul de Externe38.

30

Ibidem, P II 1 524, c. 355-356. S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 273. Ibidem, f. 283. 33 Registrul istoric al Marelui Stat Major. Primul şef al Secţiei a VI-a Istoric a fost colonelul (general din ianuarie 1926) Constantin Tănăsescu. 34 Luminiţa Giurgiu, Manuel Stănescu, Lucian Drăghici, Cornel Ţucă, ,,În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului Istoric al Marelui Stat Major 1920-1945”, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006, p. VII. 35 S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 299-300. 36 Ibidem, f. 318. 37 Ibidem, f. 322. 38 Ibidem, f. 349. 12 31 32


În anul 1924, Secţia a VIII-a Istorică cuprindea Biroul 1 Arhive şi Biroul 2 Studiul campaniilor39. De la 1 octombrie 1927, Secţia a VIII-a Istoric s-a transformat în Secţia a VII-a Istoric, regăsită în structura Diviziei I, cu Biroul 1 Cercetări istorice, Biroul 2 Arhive, Biroul 3 Istoric şi Muzeul Militar Naţional40. La 30 ianuarie 1928, Secţia a VIII-a Istoric (între timp i se schimbase numărul), având în subordine Muzeul Militar Naţional şi Depozitul Central de Arhivă al M.Ap.N., a luat denumirea de Serviciul Istoric, funcţia de şef al acestuia fiind încredinţată unui general, având ca ajutor un colonel. Prima misiune a echipei Secţiei a fost să obţină dispoziţiile necesare pentru adunarea arhivei operative. Astfel, până în anul 1937, Secţia a reuşit să adune 25.558 de dosare, 117 mape de hărţi, 2091 de cărţi, 187 de exemplare ale „Monitorului Oastei” şi 11.250 de registre diverse41. Secţia era informată despre celelalte documente de arhivă rămase la Comandamentele Teritoriale şi despre arhiva preluată la Depozitul de Arhivă al M.Ap.N. de la Otopeni, pe care îl avea în responsabilitate directă. Aşadar, în perioada interbelică, organizarea Serviciului Istoric a fost conformă cu misiunile specifice, urmând exemplul oferit de serviciul similar din armata franceză. De altfel, în 1929, şeful Serviciului, generalul Grigore Constandache42, a efectuat un stagiu de documentare de trei luni la Serviciul Istoric francez. La 1 octombrie 1944, Serviciul Istoric al M.St.M. mai dispunea de 45.864 de dosare, dintre care 35807 priveau numai participarea armatei române la Primul Război Mondial (mai bine de 18000 de dosare fuseseră distruse ca urmare a bombardamentelor). De asemenea, Biblioteca Serviciului dispunea de 3.365 de volume, alte 40.000 fiind referitoare la Primul Război Mondial43. Serviciul Istoric – for tutelar al Muzeului Militar Naţional Una dintre atribuţiile Serviciului Istoric a fost şi „supravegherea conducerii Muzeului Militar Naţional”, instituţie aflată în subordinea M.St.M. şi în coordonarea Serviciului Istoric. Nucleul viitorului Muzeu Militar Naţional l-a constituit Secţia Militară, creată în cadrul Muzeului Naţional prin Decretul nr. 1789 din 22 aprilie 1914, la iniţiativa maiorului Radu R. Rosetti. Conform decretului, cu organizarea secţiei – subordonată administrativ Ministerului de Război – a fost însărcinată o comisie alcătuită din Vasile Pârvan, Al. Tzigara-Samurcaş şi maiorul Rosetti, care s-a preocupat de strângerea pieselor vizate pentru a putea fi expuse. Numeroase alte obiecte de patrimoniu au fost obţinute prin achiziţii directe sau donaţii. În septembrie 1923, Serviciul Istoric a înaintat Ministerului de Război un raport-sinteză cu propuneri detaliate privind conţinutul ştiinţific al tematicii Muzeului Militar, care trebuia „să adune tot materialul privitor la arta şi istoria militară a neamului din tot teritoriul locuit de români” şi, în egală măsură, să înfiinţeze „secţiuni militare pe lângă muzeele regionale din cuprinsul ţării”, să organizeze „în muzeele militare din ţările aliate secţiuni reprezentând armata română în războiul mondial, şi a da posibilitatea ţărilor aliate să organizeze secţiuni militare corespunzătoare în muzeul nostru”44. Ca urmare a acestui raport, prin Decretul 6064 din 18 decembrie 1923 s-au pus bazele Muzeului Militar Naţional. 39

Ibidem, f. 459. Ibidem, f. 624. Arhivele Militare Române (în continuare se va cita A.M.R.), fond 948/52d, dosar nr. 152, f. 2. 42 Generalul Grigore Constandache, fost şef al Serviciului Istoric între 1928-1936, a fost membru al Academiei de Ştiinţe şi al Societăţii de Arheologie şi Numismatică, iar din luna februarie 1928, membru în consiliul de conducere al Muzeului Militar Naţional. A publicat ,,Cavalerismul, originea şi evoluţia sa” (1931), ,,Problema responsabilităţilor războiului 1914-1916” (1933), ,,Reflecţiuni asupra şefului” (1933), ,,Problema războiului” (1936), ,,Fiinţa şi rostul Istoriei” (1936) ş.a. 43 A.M.R., fond 948/53d, dosar nr. 337, f. 11. 44 A.M.R., fond 948/52c, dosar nr. 43, f. 156. 13 40 41


Muzeul şi-a deschis porţile pentru public în anul 1924, fiind amenajate 17 săli şi 8 galerii în care era prezentată istoria militară a poporului român, de la întemeierea principatelor până în anul 1922, anul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, la Alba Iulia. Secţii speciale erau dedicate armelor infanterie, marină, aviaţie, aerostatic, artilerie, geniu şi serviciul sanitar. În primul an de funcţionare, muzeul a fost vizitat de 11.648 de oaspeţi. Activitatea muzeului a fost îndrumată de un Consiliu de conducere, din care au făcut parte profesorii Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, I. Andrieşescu, I. Ursu, Constantin Moisil, C.C. Giurescu, Aurelian Sacerdoţeanu, Vl. Dumitrescu şi generalii Radu R. Rosetti, Constantin Ştefănescu-Amza – socotit întemeietorul muzeului – şi Grigore Constandache. În centrul preocupărilor au stat colecţiile muzeului, asupra cărora s-au făcut studii îndelungate şi amănunţite pentru identificarea, fişarea şi catalogarea pieselor deţinute, precum şi întocmirea unor cataloage şi albume tematice. Printre acestea se numără ,,Albumul uniformelor armatei române (1830-1930)”, catalogul steagurilor, al armelor de foc (neterminat), al clişeelor fototecii ş.a. Dezvoltarea patrimoniului s-a realizat şi prin participarea specialiştilor muzeului la diverse campanii de săpături arheologice, precum cele de la Fedeleşeni, Cristeşti, Turnu Severin, Târgu Mureş etc. Din 1924, Muzeul Militar şi-a alcătuit o bibliotecă proprie, dotată cu lucrări de istorie militară, adăpostite, din 1935, într-un pavilion special construit în acest scop, în Parcul „Carol I”. Muzeul dispunea şi de o secţie fotocinematografică, înzestrată cu filme (peste 42.000 metri de peliculă) şi clişee (peste 17.000, în 1937), înfăţişând momente importante, reconstituite, din Războiul de Independenţă, scene din Primul Război Mondial, diferite solemnităţi militare sau vizite ale reprezentanţilor ţărilor străine în România. Muzeul Militar Naţional a creat secţii militare româneşti în muzee din străinătate, precum în Cehoslovacia, Franţa, Italia, Iugoslavia şi Belgia, dar şi în muzeele regionale din Arad, Timişoara, Sibiu, Cluj, Craiova şi Constanţa. Filialele de la Mărăşeşti45 şi Craiova, inaugurate în 1933, au completat „zestrea” Muzeului. Sub coordonarea specialiştilor Serviciului Istoric a fost organizată Biblioteca M.St.M., aflată, temporar, în subordinea sa, precum şi numeroase expoziţii la Muzeul Militar Naţional. Activitatea documentar-editorială Încă din anul 1915, Secţia Istoric a demarat redactarea istoricului campaniilor Armatei Române în Războiul de Independenţă şi în Războiul pentru Întregire (o cronică foarte valoroasă despre Războiul de Independenţă, existentă deja la M.St.M., a fost capturată de inamic în luna decembrie 1916, cu ocazia ocupării Capitalei. În aceste circumstanţe, deplângând lipsa unei monografii a participării Armatei Române la Războiul de Independenţă, s-a constituit, abia în noiembrie 1941, la iniţiativa generalului Radu R. Rosetti, ministru al Culturii Naţionale şi Cultelor, o comisie desemnată să realizeze o istorie a participării Armatei Române la războiul ruso-româno-turc din 1877-1878, din compunerea căreia făceau parte reprezentanţi ai Academiei Române, ai Ministerului de Externe şi ai Serviciului Istoric al M.St.M.46. Din cauza lipsei fondurilor şi a reeşalonării priorităţilor în cercetarea istorică, comisia, fără a fi reuşit să dea la tipar măcar o parte din preconizata monografie, şi-a suspendat activitatea, la 26 ianuarie 194847. În perioada interbelică, specialiştii Serviciului Istoric au realizat numeroase lucrări, studii şi documentare, printre care reprezentativă rămâne monografia ,,România în războiul mondial 1916-1919”, care a presupus o activitate laborioasă de documentare. Lucrarea, pe care Nicolae Iorga o aprecia ca fiind „bine făcută din punct de vedere militar” şi prin intermediul căreia se 45 Maior Ioan Th. Dumitru, ,,Muzeul Militar Naţional – Secţiunea Mărăşeşti”, în „Buletinul Muzeului Militar Naţional”, Anul II, nr. 3-4/1938-1939. 46 A.M.R., fond 948/52d, dosar nr. 304, f. 8. 47 A.M.R., fond 948/52d, dosar nr. 302, f. 84. 14


puteau cunoaşte „toate mişcările de trupe, toate succesele şi toate neizbânzile”48, a fost astfel structurată: - volumul I: 671 de pagini, cu 42 de anexe, însoţit de un volum de documente de 737 de pagini şi o mapă cu 92 de hărţi şi schiţe; - volumul II: 885 de pagini, cu 12 anexe, însoţit de un volum de documente de 328 de pagini şi o mapă cu 65 de hărţi şi schiţe. - volumul III, partea I: l 112 de pagini, însoţit de un volum de documente de 498 de pagini şi o mapă cu 42 de hărţi şi 64 de schiţe. - volumul III, partea a II-a: 906 de pagini, cu 12 anexe, însoţit de un volum de documente de 475 de pagini şi o mapă cu 43 de hărţi şi schiţe. Primele trei volume tratau doar perioada august – septembrie 1916. Volumul al IV-lea cuprindea operaţiile din perioada octombrie – decembrie 1916, volumul al V-lea era dedicat operaţiilor militare de la 1 ianuarie 1917 pe frontul din Moldova până la pacea de la Bucureşti şi unirea Basarabiei cu România, iar volumul al VI-lea era proiectat să cuprindă operaţiile Armatei Române în Transilvania şi Ungaria (octombrie 1918 - iunie 1920). Primul volum a apărut abia în anul 1934, iar în aprilie 1944 fuseseră publicate doar primele trei volume (al treilea în două părţi) şi era proiectat să apară volumul al IV-lea. La redactarea acestei lucrări monumentale, realizată sub coordonarea generalului Grigore Constandache, şeful Serviciului Istoric în perioada 28 ianuarie 1928 – 31 octombrie 1936 şi ulterior consilier tehnic şi a colonelului Constantin Drăgănescu, şeful Serviciului Istoric între 1 noiembrie 1938 – 10 februarie 1942, au contribuit coloneii Epaminonda Arghiropol, Ioanichie Filimon, Ioan P. Georgescu, Marin Manafu şi Victor Renescu, locotenenţii-colonei Paul Alexiu, Petre Andreescu, Ioan Cristescu, Constantin Drăgănescu, Romulus Dumitrescu, Carol Franc, Alexandru Ioaniţiu, Scarlat Momiceanu, Ioan Muţiu, Isaia Popa şi Emil Procopiescu, Nicolae Stătescu şi Nicolae Tretinescu, căpitan-comandorul Preda Fundăţeanu, maiorii Alexandru Dumitrescu, Gheorghe A. Ionescu şi Vasile P. Nicolau şi căpitanii Ioan Constantinov, Vasile Garaiac, Traian Lărgeanu şi Vasile Nicolau. Serviciul Istoric s-a preocupat de întocmirea unor cronologii pentru secţii, servicii, inspectorate şi unităţi şi a asigurat schimbul de documente de arhivă cu armatele iugoslavă, poloneză, ungară şi cehoslovacă. De asemenea, a selecţionat un volum impresionant de documente din străinătate prin ataşaţii militari, a identificat şi clasat o cantitate imensă de arhivă militară găsită în Banat, Transilvania şi Basarabia, a clasat şi păstrat arhiva câtorva comandamente ruseşti, rămasă la Iaşi şi a tradus foarte multe documente de un real interes istoric. Reprezentanţii Serviciului Istoric au acordat o atenţie sporită strângerii arhivelor referitoare la români, aflate la Viena şi a desfăşurat o muncă intensă de recuperare a unor obiecte de interes istoric risipite în lume, precum două tunuri de cireş care ar fi aparţinut lui Avram Iancu. Iniţial, Serviciul Istoric a depins de şeful M.St.M. (ulterior, rapoartele curente erau adresate primului sau celui de-al doilea subşef al M.St.M.) şi era organizat pe trei birouri cu câte patru ofiţeri, doi desenatori, dactilografi şi traducători. Biroul nr. 4 Studii şi Arhive era mai mare şi gestiona arhiva de la sediul Serviciului, dar şi din teritoriu. În această componenţă, atribuţiile sale de bază erau: să redacteze istoricul campaniilor Armatei Române, să redacteze istoricul M.St.M., începând cu anul 1831, prin Biroul 4; să facă studiul critic al campaniilor pentru a folosi la redactarea doctrinei militare a României. O altă îndatorire a Serviciului a fost să identifice, să trieze, să adune şi să controleze arhivele armatei, instituţia fiind autorizată să emită ordine, dispoziţiuni, recomandări şi să dea aviz la proiectele de lege în domeniu. Pe lângă regulamentele generale, activitatea Serviciului a fost reglementată de „Regulamentul privitor la adunarea şi conservarea arhivelor armatei” („Monitorul Oficial” nr. 11 din 10 iulie 1933) şi „Regulamentul provizoriu referitor la arhivele de război şi Registrul Istoric” (Înaltul Decret nr. 944 din 2 aprilie 1934). 48

„România”, 30 iulie 1938. 15


Serviciul Istoric s-a preocupat constant de redactarea istoricului M.St.M., reuşind să se realizeze o lucrare monumentală de 920 de pagini, cu două schiţe, lista şefilor M.St.M. între anii 1859 şi 1934 – „pentru a se aplica pe placă sintetică” – monografia localului M.St.M. şi multe alte lucrări, parţial dispărute, din nefericire, în timpul bombardamentelor din aprilie 1944, în gara Turnu Severin. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Serviciul Istoric a continuat redactarea volumului IV Istoricul Campaniei 1916, care cuprindea operaţiunile dintre 10 noiembrie – 31 decembrie 1916: Trecerea Dunării şi Oltului de către inamic. Operaţiunile din Muntenia între 10 – 12 noiembrie 1916, Bătălia de pe Argeş şi Neajlov. Operaţiunile din zilele de 12 – 15 (inclusiv) noiembrie 1916, Operaţiunile din Dobrogea între 10 – 20 noiembrie 1916 şi Retragerea. Situaţia în seara de 20 noiembrie 1916 şi operaţiunile din zilele de 21 – 27 (inclusiv) noiembrie 1916, concomitent cu adunarea arhivelor şi a materialului documentar pentru Istoricul evenimentelor din perioada 15 martie 1939 – 21 iunie 1941 şi al Campaniei contra Rusiei Sovietice. Până la 1 februarie 1943 a fost întocmit un ,,Istoric rezumativ al raporturilor istorice dintre români şi ruşi pentru tineretul şcolar” şi un altul, pentru şcolile militare şi s-au pus bazele ,,întocmirii planului unui istoric al pregătirii de război a armatei noastre sub toate raporturile, din 1921 – când armata a trecut pe picior de pace – până în 1941, la începerea actualului război”. Din ordinul Cabinetului Militar al Conducătorului statului a fost redactată lucrarea ,,Valoarea aportului adus de forţele române în Bătălia de la Odessa, în ansamblul dispozitivului aliat de la aripa de Sud a frontului de Est”49. În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, Serviciul Istoric a avut în organică un Birou de Informaţii, care s-a străduit să consemneze date importante despre mişcările extremiste, ponderea şi influenţa lor în societatea românească, despre riscurile la care erau expuse depozitele de arhivă şi patrimoniul Muzeului Militar Naţional. Acest birou a făcut o descriere aproape completă despre distrugerea arhivei aflată în două vagoane de tren, bombardate la Turnu Severin în noaptea de 15/16 aprilie 1944. Multe informaţii preţioase, care se regăsesc în fondul Serviciului Istoric, se referă la arhiva predată comandamentelor sovietice după 12 septembrie 1944 şi la iniţiativa ofiţerilor din Serviciu de a copia jurnalele de operaţii ale unităţilor înainte de a fi luate de sovietici. Activitatea postbelică a Serviciului Istoric al Armatei (1949-1968) La începutul anului 1949, Serviciul Istoric al Marelui Stat Major (M.St.M.) era subordonat pe linia sarcinilor de serviciu celui de-al doilea subşef al M.St.M., generalul-maior Constantin Verdeş50. Prin Ordinul de zi de comandament nr. 88 din 10.03.1949, Serviciul Istoric a luat denumirea de Secţia a 11-a Istoric, cu aceeaşi subordonare. Structura organizatorică a secţiei a rămas neschimbată ca birouri, însă în cadrul fiecărui birou au apărut funcţii noi51. În luna martie 1949, colonelul Ioan N. Popescu, şeful Secţiei a 11-a Istoric a fost mutat la Regiunea 3-a Militară, fiind înlocuit de colonelul Virgil Dumitrescu52. 49

S.I.A., fond Marele Stat Major. Serviciul Istoric, dosar nr. 852/1942, f. 2-5. Detalii privind evoluţia Serviciului Istoric al Armatei în perioada de început în Luminiţa Giurgiu, Lucian Drăghici, Manuel Stănescu, Cornel Ţucă, „În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului Istoric al Marelui Stat Major 1920-1945”, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006. 51 Vezi şi Comandor dr. Marian Moşneagu, „Despre trecutul Armatei României, la timpul prezent şi viitor”, în „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, Anul XIII, nr. 1(47)/2010, p. 2-14. 52 Serviciul Istoric al Armatei, Fond Marele Stat Major, „Registrul istoric al Secţiei Studii Istorice şi Arhivele Ministerului Apărării Naţionale 1949-1968”, f. 2. 16 50


La 23 martie 1949 a fost creat „Biroul registru istoric”, încadrat cu un ofiţer şi un funcţionar civil dactilograf, şef al biroului fiind numit locotenent-colonelul Vladimir P. Tutoveanu. Totodată a fost redus necesarul la Biroul l Studii cu un ofiţer, iar la Biroul 2 Arhive Istorice cu un funcţionar civil dactilograf. La l aprilie, locotenent-colonelul Vladimir Tutoveanu a fost numit operator administrativ al Bibliotecii M.St.M., iar funcţionarul civil Vasile Creţu ca bibliotecar gestionar. În luna mai, plutonierul major Aurel Gh. Morariu a fost detaşat la cursul de pregătire din cadrul Şcolii de Ofiţeri de Administraţie, în vederea acordării gradului de sublocotenent. Principalele activităţi desfăşurate în anul 1949 de către personalul Secţiei a 11-a Istoric au constatat în definitivarea broşurii de popularizare a participării Armatei Române la războiul antihitlerist, întocmirea unui studiu rezumativ al acestei participări destinat cadrelor armatei: fascicola I 23 august - 16 septembrie 1944; fascicola a II-a 17 septembrie - 25 octombrie 1944; fascicola a III-a Eliberarea Ungariei; fascicola a IV-a Eliberarea Cehoslovaciei, întocmirea fişelor rezumative pe zile de operaţiuni (lupte) ale Armatelor l şi 4 Române în războiul antihitlerist şi întocmirea jurnalului de operaţii al M.St.M. pe perioada 1946-1948, lucrare executată împreună cu Secţia Operaţii, şi a registrului istoric al M.St.M. pe anul 1940. Privind activitatea pe linie de arhivă, secţia a continuat munca de triere a arhivei aflată în depozite şi întocmirea registrelor de evidenţă a acesteia. Totodată s-a întocmit tabulatorul arhivei armatei. Ofiţerii din secţie au mai desfăşurat şi alte activităţi legate de popularizarea luptelor duse de trupele române împotriva fascismului. Astfel, locotenent-colonelul Constantin Andriade, şeful Biroului l Studii, a publicat mai multe articole pe această temă în paginile revistei „Cultura militară” şi ziarului „Glasul armatei”. În februarie 1949, lucrarea „Participarea României la războiul împotriva fascismului 1944-1945” a fost înaintată şefului M.St.M. La cererea Secţiei a 4-a a M.St.M., în luna aprilie 1949, Biroul 1 Studii a întocmit o situaţie cu diviziile de infanterie române care s-au distins pe frontul antihitlerist şi în Primul Război Mondial. Situaţia a fost trimisă Secţiei a 4-a pentru a fi folosită ca material documentar. În luna iulie 1949, situaţia depozitelor de arhivă se prezenta astfel: Depozitul de arhivă regional al Regiunii l Militare la Bârlad, Depozitul de arhivă regional al Regiunii 2 Militare la Otopeni, Depozitul de arhivă regional al Regiunii 2 Militare la Floreşti-Cluj şi un subdepozit la Timişoara, Depozitul central de arhivă al M.Ap.N. la Otopeni. Depozitul de arhivă al M.St.M., compus din jurnalele de operaţii şi arhivă istorică din războiul antihitlerist, arhive istorice noi (1921-1944) şi arhive vechi, (valoarea a 25 de vagoane) era adăpostit în clădirea M.St.M. şi la Otopeni. O activitate importantă desfăşurată de Secţia 11-a Istoric pe linie arhivistică a constituit-o organizarea, la 18 iulie 1949, a unei convocări cu toţi şefii de depozite de arhive. Scopul acesteia l-a constituit stabilirea nivelului cunoştinţelor şefilor Depozitelor de arhivă asupra regulamentului arhivelor armatei, comunicarea ordinelor M.St.M. relativ la depozitarea şi conservarea arhivelor, precizarea responsabilităţilor ce revin şefilor de depozite pe linia cercetării arhivei, trierii acesteia şi furnizarea datelor solicitate de eşaloanele superioare. Consfătuirea şi-a atins obiectivele propuse, participanţii realizând un util schimb de experienţă în privinţa activităţii arhivistice în armată. În luna august, cu Ordinul ministrului adjunct al ministrului Ap.N. nr. M 0604 din 9.08.1949, Depozitul central de arhivă al M.Ap.N., depozitele regionale şi subdepozitul Timişoara au fost subordonate Direcţiei Superioare Politice a Armatei (D.S.P.A.), numai din punct de vedere operativ (aprobări pentru cercetarea arhivei, eliberarea actelor de vechime în armată, copii cerute de diferite instanţe de judecată etc.). Din punct de vedere administrativ (asigurarea materială, localuri, amenajări interioare, paza şi încadrarea cu personal), depozitele rămâneau mai departe în subordonarea M.St.M. În decursul anului 1949, secţia a ajutat la pregătirea pentru deschiderea Muzeului Militar Central prin procurarea de date referitoare la armament, procedeele de luptă din epoca lui Ştefan cel Mare, 7 copii de pe ordinele de zi ale comandamentelor sovietice prin care au fost citate trupele române în perioada războiului antihitlerist şi 10 copii de pe ordinele ministrului de Război român. 17


O preocupare principală a secţiei a constituit-o activitatea de centralizare a fondurilor arhivistice aflate la comandamentele de arme, regiuni militare şi formaţiuni, precum şi trierea arhivei. Selecţionarea a fost efectuată de comisii compuse dintr-un ofiţer de la comandamentul căruia aparţinea depozitul de arhivă, un ofiţer de intendenţă, un ofiţer din aparatul politic, un ofiţer de birou şi şeful depozitului de arhivă. În vederea creării unei baze de documentare complete, la Depozitul de arhivă al M.St.M. s-au centralizat registrele jurnale de operaţii ale unităţilor, marilor unităţi şi comandamente participante la războiul antihitlerist, precum şi la războiul antisovietic. Ca urmare a aprobării şi intrării în vigoare a Instrucţiunilor D.S.-50, de la 15 februarie 1950 în cadrul secţiei, în locul Biroului 5 Secretariat a luat fiinţă Biroul 12 Documente Secrete. Tot în cursul lunii februarie, locotenent-colonelul Vladimir Tutoveanu a fost mutat de la Secţia 11 Istoric la Secţia 8 Regulamente, fiind înlocuit de maiorul Alexandru Bălaşa. În luna iulie, colonelul de artilerie Virgil Dumitrescu a fost eliberat din funcţia de şef al Secţiei 11 Istoric. Cu începere de la 12 iulie 1950, şef al Secţiei 11 Istoric a fost numit locotenentcolonelul Nicolae Dobrescu. De asemenea, maiorul Alexandru Bălaşa a fost mutat la Secţia a 8-a a M.St.M53. În conformitate cu Ordinul de zi pe comandament din 1 august 1950, Marele Stat Major a fost reorganizat. Cu această ocazie, Secţia 11 Istoric s-a transformat în Secţia Istoric. În urma acestei reorganizări a secţiei, Biroul Registru Istoric a fost desfiinţat. Până la data desfiinţării, ofiţerii care încadraseră această funcţie întocmiseră registru istoric al M.St.M. până în anul 1948. Din anul 1949 la Marele Stat Major nu s-a mai întocmit acest document. În cursul anulul 1950, ofiţerii din Biroul l Studii au întocmit un istoric rezumativ al participării Armatei Române în războiul împotriva fascismului, cuprinzând: Partea I-a - operaţiunile pentru eliberarea Ardealului 23 august – 10 septembrie 1944 şi Partea II-a - Participarea Armatei Române la eliberarea Ardealului 16 septembrie -25 octombrie 1944. A fost definitivat Registrul istoric al M.St.M. pe anii 1947 şi 1946 şi s-a întocmit, de asemenea, o lucrare sinteză privind participarea trupelor române la eliberarea Ungariei. În luna aprilie s-a întocmit un documentar cerut de ministrul Forţelor Armate referitor la judecarea şi condamnarea generalului Alexandru Socec în perioada Primului Război Mondial, acuzat de părăsire de post în prezenţa inamicului în timpul bătăliei de pe Argeş şi Neajlov, pe când era comandant al Diviziei 2/5 Infanterie. La solicitarea revistei „Cultura militară”, locotenent-colonelul Constantin Andriade a întocmit şi publicat un documentar cu tema „Despre elementele progresiste ale artei militare în trecutul poporului nostru”. La cererea eşaloanelor superioare, secţia a întocmit un documentar cu tema: „Relaţii vechi militare ruso-române de la Marele Principat al Moscovei până la Petru cel Mare” şi broşura de popularizare „Colaborarea sovieto-română în războiul împotriva fascismului”. În vederea îmbogăţirii fondului de documentare al secţiei şi mai ales pentru o descriere obiectivă a luptelor trupelor române în Ungaria şi Cehoslovacia, respectiv stabilirea corectă a numelui localităţilor şi formelor de relief ale ţărilor respective, s-a cerut, prin Biroul Legături Externe, procurarea hărţilor R.P. Ungare şi Republicii Cehoslovacia. Ofiţerii şi subofiţerii din Biroul 2 Arhivă Istorică au lucrat la întocmirea inventarului arhivei din perioada Primului Război Mondial aflată în depozitul M.St.M. La terminarea inventarierii, această arhivă a fost predată pentru păstrare la Depozitul Central M.F.A. Otopeni. Până la data predării, arhiva istorică a M.St.M., însumând circa 10 vagoane, era depozitată în localul Cotroceni şi se ridica. De asemenea, personalul acestui birou a verificat conţinutul jurnalelor de operaţii şi registrelor istorice din perioada 1941-1944, păstrate în Depozitul de arhivă al M.St.M. 53

18

Ibidem, f. 13.


Regulamentele, instrucţiunile şi broşurile vechi aflate asupra secţiilor din M.St.M. au fost strânse şi depozitate la Secţia Istoric. În cursul anului 1950, arhiva ordinară a M.St.M. din perioada 1921-1946 a fost vărsată pentru păstrare la Depozitul central M.F.A. Otopeni. La fel s-a procedat şi cu arhiva austro-ungară din perioada 1850-1914. Secţia Arhivă a luat fiinţă prin Ordinul nr. 122229 din 06.07.1950 al şefului M.St.M. În cursul anului 1950, secţia a funcţionat împreună cu Secţia 11 Istoric a M.St.M., în aceleaşi încăperi, activitatea arhivistică fiind coordonată de şeful Secţiei 11 Istoric. După apariţia ordinului de înfiinţare a Secţiei Arhivă, a început încadrarea acesteia cu personalul prevăzut în statul de organizare. Printre activităţile mai importante desfăşurate de cei trei ofiţeri ai Secţiei Arhivă, s-a numărat începerea strângerii fondurilor de arhivă existente asupra unităţilor. Astfel, sub îndrumarea secţiei au fost ordonate circa 10 vagoane de arhivă aflată la Turnu Severin, arhivă creată de Comandamentul 2 Teritorial în perioada 1920-1944. După terminarea ordonării, arhiva a fost transportată la Depozitul regional nr. 2 Otopeni. În urma înfiinţării, în iulie 1950, a Secţiei Arhivă a M.St.M., Secţia Istoric nu a mai avut sarcini pe linie arhivistică. În perioada de formare a noii secţii, personalul i-a ajutat pe ofiţerii veniţi să încadreze funcţiile pe linie de arhivă. Acest lucru a fost posibil întrucât ambele secţii au funcţionat la început în acelaşi local. Deşi pe tot parcursul anului 1951 secţia a lucrat cu o încadrare necorespunzătoare, totuşi prin străduinţa ofiţerilor prezenţi au fost întocmite o serie de lucrări necesare bunului mers al revistelor militare şi unele documentare solicitate de M.St.M. În acest sens, ofiţerii din Biroul Studii Istorice au redactat lucrarea „Participarea armatei române în războiul antihitlerist eliberarea Cehoslovaciei”, întocmită împreună cu ofiţerii din Secţia Arhivă a M.St.M54. S-a continuat, de asemenea, redactarea registrului istoric al M.St.M. pe anii 1944-1948, strângându-şi materialele de la secţiile şi direcţiile din M.St.M. Sub conducerea locotenent-colonelului Constantin Andriade s-a întocmit un studiu asupra unităţilor participante la războaiele din anii 1877-1878, 1916-1917 şi 1944-1945, conţinând unităţile române care s-au distins în lupte, care a fost pus la dispoziţia Direcţiei Propagandă şi Agitaţie a D.S.P.A. şi Direcţiei Operaţii a M.St.M. De asemenea, la cererea Direcţiei de Contrainformaţii Militare, în luna februarie 1951 a fost întocmit un „Studiu rezumativ asupra evoluţiei organizatorice şi atribuţiunilor Secţiei Informaţii - Contrainformaţii a M.St.M. de la înfiinţare şi până în anul 1945”. În ceea ce priveşte coordonarea revistelor de armă, secţia a întocmit observaţii critice asupra îndeplinirii sarcinilor de către revistele militare pe anul 1951, care au fost înaintate ministrului adjunct şi şef al M.St.M., precum şi o dare de seamă referitoare la activitatea acestor reviste, care a fost prezentată de şeful M.St.M. ministrului Forţelor Armate. Pentru ministrul Forţelor Armate a fost întocmit Ordinul general asupra activităţii revistelor militare în anul 1951 şi sarcinile ce reveneau acestora în anul 1952. În cursul anului 1951, secţia a controlat activitatea publicaţiilor de armă, a studiat şi avizat planificarea generală şi de detaliu a acestora, dând indicaţii colegiilor de redacţie în vederea îmbunătăţirii activităţii pe linia generalizării experienţei pozitive în cadrul fiecărei categorii de armă. Personalul bibliotecii M.St.M. a continuat operaţiunea de triere şi reorganizare a fondurilor de cărţi, pe compartimente, în funcţie de caracterul lor. În vederea completării fondului de documentare al fiecărui comandament de armă şi regiune militară s-au făcut abonamente la publicaţiile militare străine şi cu caracter general pentru anul 1952. Printr-o decizie a Sfatului Popular al Capitalei, în luna ianuarie 1951 a fost formată o comisie de nomenclatură a străzilor, menită să studieze denumirile străzilor din Bucureşti şi să facă propuneri pentru schimbarea celor care nu mai corespundeau (sic!) cu o altă nomenclatură nouă. 54

Ibidem, f. 24. 19


Din partea M.St.M., ca delegat în comisie a fost desemnat locotenent-colonelul Constantin Andriade, şeful Biroului Studii Istorice. La cererea generalului-maior Floca Arhip, locţiitorul şefului M.St.M. şi şef al Direcţiei Operaţii, secţia a întocmit un documentar referitor la operaţiunile de curăţire a Capitalei de trupele hitleriste în perioada 23-28 august 1944. În cursul lunii ianuarie, maiorul inf. Gheorghe A. Nistor din Direcţia Cadre a fost mutat în funcţia de şef al Secţiei Arhivă. Prin numirea şefului secţiei, cu începere de la 1 februarie 1951, aceasta a început să lucreze ca organ central de conducere şi control a activităţii arhivistice (sln.ns.). În vederea reglementării muncii arhivistice în armată, în februarie 1951 au fost trimise organelor centrale M.F.A., comandamentelor de armă şi regiunilor militare, pentru avizare, „Instrucţiunile pentru sistematizarea, trierea şi exploatarea materialelor arhivistice” şi „Instrucţiunile pentru sistematizarea, păstrarea şi folosirea arhivelor militare”, întocmite de Secţia Istoric a M.St.M. Prin Ordinul de zi pe comandament nr. 124 din 5.06.1951, Secţia Arhivă a fost subordonată locţiitorului şefului M.St.M. şi şef al Direcţiei Organizare-Mobilizare, generalul-maior Petre Ivănescu. La 1 martie 1952, ca urmare a modificării statului de pace al M.St.M., Biroul Bibliotecă din Secţia Istoric a fost trecut la Secţia Politică. La 21 iulie 1952, locotenent-colonelul de infanterie Nicolae Dobrescu a fost mutat din funcţia de şef al Secţiei Istoric din M.St.M. în funcţia de şef al Catedrei de pregătire militară a studenţilor la Institutul Pedagogic şi Institutul de Minereuri din Timişoara. Potrivit Ordinului pe M.St.M. nr. 76, la l august 1952 s-a trecut la o nouă reorganizare a Marelui Stat Major. La 15 septembrie 1952, locotenentul Nicolae Matei a fost mutat din funcţia de ajutor II al şefului Biroului 3 apărare antiaeriană a teritoriului din Secţia Operaţii a M.St.M. în funcţia de ajutor II al şefului Biroului l Studii Istorice din Secţia Istoric. La 20 octombrie 1952, locotenenţii majori Constantin A. Stănculescu şi Rotaru V. Mircea, absolvenţi ai Academiei Generale, au fost repartizaţi La Secţia Istoric a M.St.M. în stagiu de încercare. La 28 noiembrie 1952, locotenentul major Rotaru Mircea Vasile a fost numit în funcţia de girant şef al Biroului 2 Coordonare activitate reviste de armă din cadrul Secţiei Istoric. În vederea îmbunătăţirii activităţii revistelor de armă, la 15 mai 1952 secţia a organizat împreună cu D.S.P.A. convocarea organelor de conducere ale revistelor militare, la care, din partea M.St.M. au participat colonelul Ion Tutoveanu, locţiitorul şefului Direcţiei Operaţii, locotenentcolonelul Nicolae Dobrescu, şeful Secţiei Istoric, locotenent-colonelul Constantin Andriade, locotenentul Mihai Dărîngă, locotenentul Gheorghe Oprea din Secţia Istoric şi locotenent-colonelul Ioan Chirilă, şeful Secţiei Cenzură Militară. De la D.S.P.A. au participat maiorul Costache Ranga, şeful Secţiei Presă şi căpitanul Mircea Bolohan din Secţia Presă. De asemenea, au fost prezenţi toţi secretarii de redacţie ai revistelor, un număr de referenţi şi lucrători politici din secţiile politice ale comandamentelor, precum şi ofiţeri delegaţi ai revistelor „Cultura militară” şi „Armata”55. Printre rapoartele prezentate cu acest prilej se numără „Cum a tratat revista problemele pregătirii de luptă” – locotenent-colonel Gheorghe Ştefănescu, „Revista pregătirii de luptă”, „Cum a folosit materialul sovietic în scopul pregătirii artileriştilor” - maior Şerban Lupu, „Revista artileriei”, „Cum s-a preocupat revista de ridicarea nivelului pregătirii militare de specialitate a cadrelor cărora se adresează” - maior Octavian Cocote, „Revista geniului şi căilor ferate”, „Cum a contribuit revista la ridicarea nivelului politico-ideologic al cadrelor” - locotenent Nicolae Dinu, „Revista transmisiunilor”, „Cum a contribuit revista la pregătirea cadrelor în raport cu specificul armei şi ce măsuri a luat pentru publicarea de materiale referitoare la artileria antiaeriană” - maior 55

20

Ibidem, f. 39.


Grigore Stafiescu, „Revista forţelor aeriene militare”, „Cum a tratat revista problema asigurării politice a pregătirii de luptă” - căpitanul de rangul 3 Nicolae Marinescu, „Revista marinei”, „Cum a planificat şi organizat munca pentru a asigura pregătirea militară a sergenţilor şi cartnicilor din forţele armate” – locotenent-colonel Ioan Teodorescu, „Revista sergenţilor şi cartnicilor”, „Ce mijloace a folosit revista în asigurarea legăturii cu cadrele, în recrutarea şi mobilizarea autorilor” maior Ilie Cristea, „Revista Spatele forţelor armate” şi „Cum a organizat colegiul de redacţie munca internă de redacţie pentru ca revista să-şi îndeplinească sarcinile trasate de ministrul Forţelor Armate în anul de instrucţie 1951-1952” - maior Candid S. Cioca, revista „Tanchistul”. A doua zi, locotenent-colonelul Nicolae Dobrescu, şeful Secţiei Istoric a expus referatul cu tema „Activitatea generală a revistelor de armă în cursul anului 1951 şi contribuţia lor la pregătirea de luptă şi de specialitate a cadrelor”. În continuare, colonelul Ion Tutoveanu, locţiitorul şefului Direcţiei Operaţii din M.St.M. a prezentat „Sarcinile ce stau în faţa revistelor militare în anul 1952 în pregătirea militară şi politică a cadrelor”, iar şeful Secţiei Presă din D.S.P.A., maiorul Costache Ranga „Apreciere critică generală asupra revistelor de armă pe anul 1951 privind problemele politico-ideologice şi problemele asigurării politice a pregătirii de luptă, precum şi sarcinile revistelor militare în anul 1952”. De asemenea, maiorul Ioan Rădăşanu din Secţia Cenzură Militară a prezentat „Colaborarea colegiilor de redacţie ale revistelor militare cu organele cenzurii militare pentru a asigura păstrarea secretului militar şi de stat”. În final, colonelul Ion Tutoveanu a apreciat că această convocare şi-a atins scopul propus, ea constituind un bun prilej pentru a se realiza un larg schimb de experienţă în munca redacţională şi un pas înainte pe drumul îmbunătăţirii activităţii revistelor militare. În cursul anului 1952, secţia a primit de la colegiile de redacţie planurile tematice şi articolele pentru fiecare număr în vederea avizării lor. Secţiei îi revenea şi sarcina aprobării componenţei colegiilor de redacţie de la fiecare revistă de armă şi avizarea unor subiecte cu teme istorice care urmau să fie publicate în revista „Cultura militară”. Concomitent cu îndrumarea revistelor de armă, ofiţerii din Secţia Istoric au întocmit şi „Schiţa cu acţiunile militare din Capitală din august 1944” şi „Schiţa cu luptele din jurul Capitalei”, care au fost expuse la Casa Centrală a Armatei în cadrul expoziţiei „Relaţiile militare româno-ruse de-a lungul veacurilor”. La cererea Studioului Cinematografic Bucureşti, secţia a asigurat documentaţia şi materialele necesare turnurii filmului „Nepoţii gornistului”. În anul 1952, revista „Cultura militară” a organizat un concurs de lucrări cu caracter istorico-militar. Pentru aprecierea lucrărilor prezentate la acest concurs, M.St.M. a desemnat o comisie formată din preşedinte – locotenent-colonel Constantin Andriade din Secţia Istoric, locotenent-colonel Ioan Cupşa şi căpitanul Ioan Marin Constantin, ca membri. Comisia a apreciat cu premiul I lucrarea maiorului Mihai Argintaru, intitulată „Bătălia de la Călugăreni” şi cu premiul II lucrarea maiorului Victor S. Atanasiu, cu tema „Bătălia de la Baia”. La cererea Ministerului Afacerilor Externe al Cehoslovaciei, secţia a trimis punctul de vedere şi toată documentaţia în legătură cu eroii români căzuţi în zona Zvolen în perioada războiului antihitlerist, care a servit autorităţilor cehoslovace în vederea ridicării mausoleului de la Zvolen în memoria ostaşilor români căzuţi pentru eliberarea poporului cehoslovac. La sfârşitul anului 1952 s-au întocmit „Observaţii critice asupra activităţii revistelor de armă” înaintate şefului M.St.M., „Darea de seamă asupra activităţii revistelor de armă în 1952” şi „Ordinul general al ministrului Forţelor Armate cu sarcini în anul 1953”. De asemenea, prin grija Secţiei s-au asigurat abonamentele la revistele sovietice pe anul 1953, precum şi abonamente la revistele de armă pentru comandamentele, direcţiile centrale şi unităţile militare. La începutul anului 1952, o comisie formată din ofiţerii secţiei au verificat, decupat şi distrus o parte din tipăriturile militare cu caracter secret aflate asupra personalului. Comisia a predat pentru păstrare la Biroul documente secrete tipăriturile secrete aflate la ofiţeri, iar o parte din paginile revistelor de armă care conţineau date secrete au fost decupate şi distruse prin ardere. 21


Prin Ordinul M.St.M. nr. 58 din 29.05.1952, locotenentul major Gheorghe N. Fulger a fost mutat în Secţia arhivă, şef Biroul l Studii şi Instrucţiuni în cadrul aceleaşi secţii. În cursul anului 1952 au fost întocmite proiectele „Instrucţiunilor privind sistematizarea materialelor arhivistice din depozitele militare de arhivă, trierea şi exploatarea lor” şi „Instrucţiunilor privind organizarea, păstrarea şi folosirea arhivelor militare”. De asemenea, Secţia a luat măsuri pentru ca în cadrul fiecărui depozit să se formeze şi să înceapă activitatea comisiile de triere a arhivei. Concomitent, s-au luat măsuri pentru ca toată arhiva până în anul 1950 aflată asupra unităţilor să fie centralizată la divizii, prin grija şefilor Birourilor documente secrete şi pregătită spre a fi predată la depozitele regionale de arhivă. Tot prin grija secţiei s-au eliberat adeverinţe şi copii după documentele aflate în arhivă referitoare la activitatea unor ofiţeri în perioada războiului şi documente solicitate de instanţele de justiţie care judecau crimele de război. În urma unei noi organizări a M.St.M. cu scopul micşorării efectivelor, în cursul lunii februarie 1953 efectivele Secţiei Istoric au fost reduse la numai 6 ofiţeri şi un angajat civil56. Printre activităţile prioritare ale Secţiei s-au numărat trierea materialului informativ şi contrainformativ din Arhiva M.St.M. pentru identificarea şi predarea documentelor originale din perioada 1919-1944 privitoare la activitatea ilegală a Partidului Comunist Român în armată, selecţionarea şi studierea materialelor documentare referitoare la influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie 1917 asupra Armatei Române (sic!), strângerea materialului documentar pentru întocmirea părţii a 3-a a istoricului rezumativ „Participarea Armatei Române la războiul antifascist” (organizare, dotare, pierderi, funcţionarea spatelui marilor unităţi), întocmirea statutului pentru funcţionarea colegiilor de redacţie ale revistelor de armă, controlul activităţii organizatorice redacţionale şi administrative a revistelor de armă, întocmirea „Instrucţiunilor pentru difuzarea şi evidenţa financiară şi materială a revistelor militare” şi sprijinirea realizării filmului „Nepoţii gornistului” seria 2-a (mai - noiembrie 1953). Biroul 2 s-a transformat în „Biroul 2 arhivă regiuni militare şi cercetări arhivistice”. Cu Ordinul nr. G.L. 009602 din 13.10.1953, Depozitul Central de Arhivă a fost subordonat M.St.M., pe linie de specialitate şi Regiunii 2-a Militară pe linie administrativă. Depozitele regionale de arhivă au rămas subordonate nemijlocit regiunilor militare. De la 15 octombrie 1953, D.S.P.A. nu mai avea atribuţii în ceea ce priveşte conducerea activităţii arhivistice în armată. La data de 3 noiembrie 1953 la D.S.P.A. a avut loc o convocare, la care au participat şeful Secţiei Informare din Direcţia Organizare - Instructaj a D.S.P.A., şeful Secţiei Arhivă din M.St.M. şi şefii depozitelor de arhivă. În cursul anului 1953, ofiţerii din Secţia Arhivă au centralizat la M.St.M. toate volumele din lucrarea „România în războiul mondial 1916-1919”, editată de Secţia Istoric. Din această lucrare s-au oprit câte 50 de exemplare din fiecare volum, care s-au predat cu forme legale la Depozitul Central de arhivă Otopeni, celelalte fiind valorificate în circuitul economic. Hărţile anexe la această lucrare au fost predate Direcţiei Topografice Militare. În anul 1953 au fost strânse şi predate la Depozitul regional de arhivă Otopeni 21 vagoane arhivă mai veche de anul 1949. O activitate deosebită pentru reglementarea activităţii arhivistice desfăşurată de ofiţerii din Secţia arhivă şi Secţia Istoric a constituit-o definitivarea „Instrucţiunilor pentru organizarea, păstrarea şi folosirea Arhivelor militare”. Acest lucru se impunea ca o necesitate majoră, întrucât vechiul Regulament al arhivelor nu mai corespundea noilor condiţii create în armată după anul 1947. La 5 martie 1954, locotenentul major Mircea V. Rotaru a fost numit şef al Biroului 2 Coordonare activitate reviste de armă în Secţia Istoric a M.St.M57. 56 57

22

Ibidem, f. 46. Ibidem, f. 57.


Odată cu noua organizare a M.St.M., la 25 martie 1954, Secţia Arhivă din M.St.M. a fost desfiinţată, începând din luna aprilie 1954, problemele arhivistice în armată fiind rezolvate de Secţia Istoric a M.St.M. prin Biroul Arhivă, în care au fost numiţi ofiţeri din fosta Secţie Arhivă. De asemenea, depozitul de arhivă al M.St.M. a trecut în subordinea Secţiei Istoric. În perioada 25 noiembrie - 3 decembrie 1954 a început mutarea Depozitului de arhivă al M.St.M. din localul aflat în str. Ştirbei Vodă în localul M.St.M. Prin raport adresat şefului M.St.M., Comandamentul trupelor de geniu şi căi ferate a solicitat aprobarea apariţiei separat a „Revistelor geniului” şi „Revistei căilor ferate şi transporturi”, care până în luna februarie 1954 apăreau întrunit. La propunerea Secţiei Istoric, şeful M.St.M. a aprobat apariţia celor două reviste, lunar. În luna martie 1954, Academia Militară Tehnică a solicitat ca „Revista tehnică militară” să apară bilunar, dat fiind volumul mare de materiale scrise de personalul acestei academii (profesori şi ofiţeri-elevi). Secţia Istoric a propus şi şeful M.St.M. a aprobat ca începând din martie 1954 revista să apară bilunar. Pentru reglementarea activităţii publicistice în Forţele Armate ale R.P. Române, în luna mai 1954 la D.S.P.A. a avut loc o consfătuire la care au participat locotenent-colonel Gheorghe Niţu, şeful Secţiei Istoric a M.St.M., maiorul Virgil Atanasiu, redactor responsabil al revistei „Cultura militară” şi ofiţeri din Direcţia Pregătirii de luptă. Participanţii la consfătuire au făcut propuneri privind restructurarea revistelor militare. Ca urmare, prin raportul şefului M.St.M. nr. C.E. 072/1954 s-a cerut aprobarea ca revistele de armă să-şi înceteze apariţia. Prin rezoluţia pe acest raport, ministrul a hotărât ca începând de la l iunie 1954 revistele de armă să-şi înceteze apariţia, iar ca publicaţii militare să-şi continue activitatea, cu apariţie lunară, doar revistele „Cultura militară” în cadrul M.St.M., „Propagandistul şi agitatorul” şi „Viaţa militară” în cadrul D.S.P.A. şi „Revista armelor” în cadrul Direcţiei Pregătire de luptă. Intrată sub coordonarea Secţiei Pregătire operativă din Direcţia Operaţii a M.St.M., revista „Cultura militară”, începând din luna iunie 1954 aceasta a apărut ca organ al Ministerului Forţelor Armate. Prin noua sa organizare din luna aprilie 1954, Secţia Istoric a M.St.M. nu a mai avut ca atribuţii coordonarea activităţii revistelor militare şi a buletinelor secrete de armă, întrucât biroul care răspundea de această activitate a fost scos din statul acestei secţii. În luna august 1954, personalul Secţiei Istoric a pregătit documentarea (jurnalele de operaţii ale armatelor, corpurilor de armată şi diviziilor române care au participat la luptele pentru eliberarea Ungariei de sub jugul fascist) necesară aspirantului Daniel Csatari, şeful Catedrei de Istorie la Şcoala superioară de partid din Budapesta. La sosirea acestuia în ţară în luna septembrie 1954, pe baza documentaţiei pusă la dispoziţie şi-a extras date în legătură cu rolul trupelor române în eliberarea Ungariei. O activitate deosebită au desfăşurat ofiţerii din Biroul Studii Istorice pentru întocmirea unei ample documentări în ceea ce priveşte unităţile române participante la războiul antihitlerist. Astfel, au fost întocmite un tabel cu marile unităţi şi unităţi care au participat la lupte în perioada 23 august 1944 9 mai 1945, numele comandanţilor acestora; ordinea de bătaie a Diviziei Tudor Vladimirescu - Debreţin la 10 februarie 1944 şi tabelul cu marile unităţi şi unităţi şi comandanţii respectivi, citate prin ordine de zi pentru fapte de arme săvârşite în războiul antihitlerist. Aceste lucrări au fost trimise Direcţiei Cadre pentru a fi folosite ca sursă de documentare în elaborarea lucrărilor ce le avea de întocmit în legătură cu aniversarea a 10 ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. La solicitarea Institutului de Istorie al C.C. al P.C.R., Secţia Istoric a întocmit în cursul lunii noiembrie 1954 documentarele „Date extrase din arhiva M.F.A. privind acţiunea Detaşamentului Păuliş împotriva trupelor germano-fasciste în luna septembrie 1944” şi „Curăţirea teritoriului de trupele hitleriste”. Pentru comemorarea a 450 de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare, Secţia Istoric a întocmit împreună cu Academia Militară conferinţa „Izvorul şi importanţa victoriilor militare în timpul domniei lui Ştefan cel Mare”, care a fost difuzată, prin grija D.S.P.A. Direcţia Propagandă şi Agitaţie, tuturor unităţilor şi formaţiunilor militare. 23


În cadrul ciclului „Diviziile româneşti pe frontul antihitlerist”, Secţia a întocmit conferinţa „Acţiunea Grupului 2 Vânători de munte în perioada 17 septembrie -26 octombrie 1944”. În urma înfiinţării Biroului 2 Arhivă, au fost eliberate adeverinţe pentru cetăţenii români şi străini care au satisfăcut stagiul în Armata Română, pentru a le servi la întocmirea dosarelor de pensii. De asemenea, la cererea unor instituţii din ţară, în special organe de judecată şi ale M.A.I., au fost înaintate acestora copii de pe unele documente de arhivă. Pentru facilitarea acestei activităţi, secţia a trimis ordin comisariatelor militare să înainteze până la 15 iunie 1954 situaţia arhivei aflate în păstrarea acestora. Din cauza condiţiilor necorespunzătoare de păstrare şi conservare a arhivei, la sfârşitul anului 1954 s-a luat măsura ca Depozitul regional de arhivă Otopeni să fie mutat la Urziceni. Pentru ca Birourile de arhivă de la regiunile militare să aibă un îndreptar în activitatea lor, Biroul arhivă din Secţia Istoric a întocmit atribuţiile acestora. Secţia Arhivă era subordonată Direcţiei Organizare Mobilizare. Pentru bunul mers al activităţii arhivistice în armată, au fost definitivate „Instrucţiunile asupra mânuirii, evidenţei şi păstrării documentelor de arhiva „I.A.-54”. Sub conducerea secţiei a continuat trierea arhivei mai vechi de 1940 aflată în Depozitul central Otopeni. Ca urmare a intrării în vigoare a noilor registre de evidenţă, s-au inventariat şi au fost trecute pe aceste registre toate jurnalele de operaţii existente în păstrare la Depozitul de arhivă al M.St.M. Împreună cu Comandamentul Marinei Militare, Secţia Istoric a pregătit pentru predare arhiva acestui comandament aflată la Depozitul Tunari. La 15 martie 1954, a avut loc o nouă reorganizare a M.St.M., în noul stat nemairegăsindu-se Secţia Arhivă în Direcţia Organizare-Mobilizare. Pentru conducerea activităţii arhivistice, în armată a fost creat Biroul Arhivă în cadrul Secţiei Istoric a M.St.M. Cu Ordinul M.St.M. nr. 05 din 10.01.1955, locotenent-colonelul (av) Gheorghe M. Niţu a fost desărcinat din funcţia de şef al Secţiei Istoric, fiind mutat profesor de tactica aviaţiei la Şcoala Militară de Aviaţie „Aurel Vlaicu”. Cu acelaşi ordin, şef al Secţiei Istoric a fost numit locotenentcolonelul (A) Leonida Ion58. Ca urmare a încadrării secţiei cu personal corespunzător şi conform statului de organizare, în cursul anului 1955 activitatea desfăşurată a cunoscut o îmbunătăţire substanţială, atât pe linia studiilor istorice, cât şi pe cea privind munca de arhivă. Astfel, în cursul lunii ianuarie, la cererea Direcţiei Superioare Politice a armatei ungare, au fost întocmite materiale în legătură cu acţiunile trupelor române în operaţiile Debreţin şi Budapesta, în raionul Szolnok, pe valea râurilor Bodrog şi Hernad, precum şi în Munţii Bukk. Materialele au fost trimise revistei maghiare „Nephadsereg” pentru a fi publicate la rubrica „Contribuţia Armatei Române la eliberarea Ungariei de sub jugul fascist”. La 1o iunie 1955, Academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-Dej” a solicitat să se pună la dispoziţia grupului de lectori jurnalele de operaţii ale Diviziei „Tudor Vladimirescu” şi cele 4 volume ale lucrării întocmite de Secţia Istoric „Contribuţia Armatei Române la războiul antifascist”. În cursul lunii iulie 1955, s-a întocmit un articol de 40 de pagini referitor la tradiţiile de luptă ale armatei noastre populare, articol pus la dispoziţia Institutului de Istorie Militară din Praga. Tot în aceasta lună, la solicitarea Institutului de Istorie de pe lângă C.C. al P.C.R., ofiţerii cu studii istorice au întocmit şi o situaţie statistică cu privire la numărul morţilor, răniţilor şi prizonierilor din rândul Armatei Române participanţi la Primul Război Mondial. 58

24

Ibidem, f. 69.


Ca urmare a desfiinţării bibliotecii politice a M.St.M., în luna noiembrie 1954, au început lucrările de lichidare a gestiunii, sarcina asigurării cu cărţi a cadrelor urmând să se asigure de către bibliotecile de garnizoană. În urma aprobării ministrului Forţelor Armate, prin Ordinul nr. M 918 din 10 octombrie 1955 au intrat în vigoare „Instrucţiunile asupra mânuirii, evidenţei şi păstrării documentelor de arhivă I.A. 55”. Prin aplicarea noilor instrucţiuni, activitatea arhivistică era reglementată în mod unitar pe întreaga armată, ele constituind un îndrumar preţios pentru personalul care efectua munca în depozitele de arhivă şi la comandamentele de armă, regiuni militare, mari unităţi, unităţi şi formaţiuni. Personalul secţiei a mai întocmit o evidenţă alfabetică a arhivei unităţilor aflate în păstrare în depozitele regionale, evidenţa arhivei unităţilor desfiinţate şi contopite în perioada 1944-1945, inventarele cu arhiva aflată în Depozitul Central M.F.A. Otopeni, Depozitele regionale Urziceni şi Bârlad şi comisariatele militare, situaţia arhivei mai vechi de 1945 existentă asupra comandamentelor şi unităţilor partea introductivă a lucrării „Participarea Armatei Române la războiul împotriva fascismului”. De asemenea, a colaborat cu D.S.P.A. şi colectivele care lucrau la redeschiderea Muzeului Militar Central, a redactat lucrarea „Participarea Armatei Române la războiul ruso-turc din anii 1877-1878” şi a triat documentele privitoare la participarea Armatei Române la războiul ruso-turc din anii 1877-1878 din culegerea de documente întocmită de Serviciul Istoric. Întrucât în anul 1954, când biblioteca istorică a M.St.M. a fost luată în primire de la Secţia Politică, aceasta nu era inventariată, în cursul anului 1955 s-a executat luarea în evidenţă, trierea şi aranjarea cărţilor în noul local din B-dul Dacia nr. 2-4. O parte din arhiva aflată în depozitul M.St.M. a fost predată spre păstrare la Depozitul central de arhivă M.F.A. La cererea generalului-locotenent Maslenikov, au fost trimise pentru consultare de către specialiştii Catedrei de Istoria artei militare a Academiei „Frunze”, jurnalele de operaţii ale Corpurilor 4 şi 6 de Armată Române din august 1944, necesare pentru redactarea lecţiei „Organizarea şi execuţia ruperii apărării inamicului în august 1944 de către marile unităţi şi unităţi de izbire ale Frontului 2 ucrainean”. În vederea întocmirii unei lucrări referitoare la „Acţiunile Diviziei „Tudor Vladimirescu” în războiul contra fascismului”, secţia a intervenit la Direcţia Cadre pentru ca generalul-maior Constantin Ionescu să predea jurnalele de operaţii ale diviziei, care găseau asupra sa. Documentarul întocmit a fost trimis de şeful M.St.M., Secţiei de Istorie Militară a M.St.M. bulgar, împreună cu un alt documentar referitor la acţiunile detaşamentelor de voluntari bulgari, români şi sârbi în secolul al XIX-lea, constituite în România şi care au luptat contra turcilor. În conţinutul Ordinului nr. M.112 din 21.0l.1956, semnat de generalul Iacob Teclu s-a arătat rezultatele bune obţinute în munca arhivistică în armată, lipsurile care mai persistau, precum şi măsurile ce se impuneau a fi luate pentru lichidarea acestora59. În vederea îmbunătăţirii activităţii arhivistice în armată, în ziua de 17 iulie 1956 la Secţia Istoric a avut loc o convocare de instruire cu şefii depozitelor de arhivă şi ofiţerii cu arhiva de la regiunile militare. Cu această ocazie a fost analizată activitatea depozitelor de arhivă şi s-au stabilit măsuri concrete pentru lichidarea neajunsurilor. În vederea executării lucrărilor de triere şi inventariere a arhivei aflată în depozite, şeful M.St.M. a aprobat detaşarea a 220 de militari în termen. În perioada 2-20 aprilie 1956, prin intermediul Institutului Român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, secţia l-a avut ca oaspete pe colonelul Marin Ivanov Mihov, profesor universitar, şeful Catedrei de Istoria U.R.S.S. la Universitatea din Sofia, care a studiat documente referitoare la războaiele ruso-turce din secolul al XIX-lea. La 16 iunie 1956, la cererea Comitetului naţional al localităţii Slavicin din Republica Cehoslovacă, s-a întocmit şi expediat un documentar în legătură cu luptele Regimentului 2 Roşiori român pentru eliberarea acestei localităţi, precum şi militarii căzuţi şi înmormântaţi în cimitirul 59

Ibidem, f. 82. 25


orăşenesc, necesar pentru întocmirea monografiei localităţii cehoslovace cu ocazia sărbătoririi a 700 de ani de la înfiinţare. Conform H.C.M. nr. 1310 din 27 iulie 1956, ofiţerii cu arhiva din Secţia Istoric, împreună cu ofiţerii delegaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au executat trierea arhivei aflată în depozitele armatei în scopul depistării unor dosare de judecată care interesau securitatea statului, dosare care au fost predate pentru păstrarea organelor M.A.I. În conformitate cu dispoziţiunile Ordinului M.F.A. nr. M 127/1956 referitoare la trierea şi distrugerea prin topire a literaturii militare vechi, editată înainte de 23 august 1944 aflată în păstrarea depozitelor militare, din fiecare lucrare s-au oprit câte două exemplare care urmau să fie păstrate permanent de către Depozitul central de arhivă Otopeni. În conformitate cu Ordinul ministrului Forţelor Armate pus în rezoluţie pe nota- raport a şefului M.St.M. nr. CE 0341 din 16.04.1956, pentru întocmirea unei lucrări de „Istoria artei militare româneşti” au fost constituite: 1. Colectivul redacţional de avizare, format din generalulmaior Haralambie Florescu, şeful Direcţiei Operaţii a M.St.M., colonelul Emil Iepure, şeful Secţiei Pregătire operativă în Direcţia Operaţii a M.St.M., colonelul Aurel Ardeleanu din D.S.P.A., locotenent-colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei Istoric şi câte un delegat de la Institutul de Istorie de pe lângă M.St.M., respectiv de la Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. 2. Istoria artei militare a poporului român în orânduirea feudală sec. 14-17: general-maior Constantin Bodea din Academia Militară „I.V. Stalin”, colonel Ion Cupşa, locotenent-colonel Traian Mutaşcu, locotenent-colonel Atanasiu Victor, maior Dumitru Ţuţu, din Academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-Dej” 3. Istoria artei militare a poporului român în orânduirea capitalistă - de la răscoala de la 1821 la primul război mondial inclusiv: colonelul Ion Focşeneanu, şeful Muzeului Militar Central, locotenent-colonel Ion Sandu şi colonel Mihai Cucu din Academia Militară „I.V. Stalin”, maior Dumitru Matei şi locotenent-colonel Gheorghe Niţu din Academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-Dej” 4. Participarea Armatei Române la războiul antifascist: colonel Ion Cupşa, colonel Ion Stănescu, locotenent- colonel Traian Mutaşcu şi locotenent-colonel Ion Dini din Academia Militară „I.V. Stalin”, colonel Eugen Bantea din Academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-Dej” şi maior Aurel Ştefănescu din Secţia Istoric M.St.M. În luna august 1956 s-a întocmit şi trimis un documentar referitor la istoricul Muzeului Militar Central, solicitat de Ambasada R.P. Polone la Bucureşti. De asemenea, la cererea Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti s-a întocmit şi trimis o situaţie cu toate cimitirele unde sunt înmormântaţi militari iugoslavi morţi în Primul Război Mondial pe teritoriul României. Ofiţerii cu studii istorice au mai întocmit un articol de 40 de pagini cu privire la tradiţiile de luptă ale Armatei R.P.R., solicitat de Institutul de Istorie Militară al armatei polone şi un documentar pentru revista „Znamia” care elabora o lucrare referitoare la participarea Armatei Romane la războiul antihitlerist. În cursul anului 1956 a mai fost întocmit proiectul de decret în legătură cu trecerea operelor comemorative de război de la M.F.A. la Ministerul Culturii, a fost avizat proiectul de decret privind înfiinţarea fondului arhivistic al R.P.R. şi a fost redactată o lucrare privind eroii utecişti căzuţi în războiul antihitlerist, cu propuneri pentru acordarea de pensii părinţilor acestora. Prin grija secţiei s-a asigurat difuzarea pe teritoriu a „Instrucţiunilor arhivistice I.A.-55” şi s-a trecut la întocmirea, împreună cu Direcţia Organizare Mobilizare a M.St.M. şi Direcţia Arhivelor Statului, a unui proiect de instrucţiuni pentru sortarea şi inventarierea arhivei din depozitele militare. Şeful Secţiei, locotenent-colonelul Leonida Ion a fost numit consilier militar la filmele „Când se ridică ceaţa” şi „În câmpia de sânge a Mărăşeştilor”, turnate de Centrul de producţie cinematografică Bucureşti. Deoarece condiţiile de depozitare a arhivei în fortul Otopeni erau necorespunzătoare, s-a solicitat M.F.A. aprobarea mutării acestuia la Tunari. Din cauza ploilor, în luna mai 1956 fortul Tunari, destinat noului depozit, a fost inundat şi s-a renunţat la mutarea de la Otopeni. Totuşi, a 26


început să se întocmească documentaţia tehnică în vederea amenajării la Tunari a unor magazii la suprafaţă, urmând ca la terminarea acestora să se mute Depozitul de arhivă de la Otopeni. Conform Ordinului şefului M.St.M. nr. 018 din 05.10.1957, căpitanul de infanterie Antone Marinescu a fost numit ofiţer 2 pentru studii istorice în Secţia Istoric60. La 11 ianuarie 1957, la solicitarea generalului-locotenent Danielo Lekici, redactorul Enciclopediei militare iugoslave, secţia a întocmit şi trimis materiale referitoare la drumul de luptă al Diviziei „Tudor Vladimirescu - Debreţin”, acţiunile Armatei Române în Primul Război Mondial şi participarea Armatei Române la războiul antihitlerist. La 1 februarie 1957, M.St.M. al Armatei polone a solicitat să i s-au trimis articolul „Din tradiţiile de luptă ale poporului român şi ale armatei sale”, pentru a fi publicat în revista militară „Mysl Wiskowa”. Pentru întocmirea unor lucrări de istorie militară, la 19 februarie 1957 s-a aprobat constituirea unui colectiv de cercetări ştiinţifice, sub îndrumarea şefului Secţiei Istoric, prevăzut pe statul anexă la statul de organizare al M.St.M., încadrată cu următorii ofiţeri de rezervă: generalcolonel Dan Gavrilescu, colonel Mihail Focşeneanu, colonel Gheorghe Pătraşcu şi locotenenţicoloneii Nicolae Heliade, Ion Gh. Pană, Eduard Dragomirescu şi Ion Stănciulescu. La 27 martie 1957 s-a finalizat şi înaintat lucrarea referitoare la „Localităţi de pe teritoriul R.P. Române în care au avut loc lupte mai importante contra trupelor hitleriste, mari unităţi şi unităţi luptătoare, cadrul lor şi pierderile suferite”, cuprinzând 60 pagini de text şi schiţele anexe, cu principalele lupte. La 27 aprilie 1957 - secţia a solicitat generalului de armată A.I. Antonov, locţiitorul şefului M.St.M. al armatei sovietice, printr-o scrisoare, copii de pe directivele operative ale Frontului 2 ucrainean şi de pe ordinele de luptă ale armatelor sovietice care au avut în subordonare operativă Armatele l şi 4 române, în perioada războiului antihitlerist, necesare pentru întocmirea lucrării „Participarea Armatei Române alături de armata sovietică la războiul împotriva fascismului”. Pentru a se asigura o conservare corespunzătoare a celor 3000 de volume din fondul de carte al bibliotecii M.St.M. care se găsea depozitat în subsolul fostului local al Spatelui Armatei din Bd. Dacia nr. 2-4, la 15 mai 1957 acesta a fost mutat în încăperile Cazărmii nr. 1254 din Bd. Dacia nr. 1, pavilionul D. Prin Ordinul şefului Marelui stat major nr. C.L. 002000 din 14.05.1957 s-a aprobat înfiinţarea unei grupe de triere a arhivei la Depozitul central de arhivă, formată din 40 de angajaţi civili, care să înlocuiască grupa de triere compusă din 40 de militari din prisosul de contingent şi care urmau să fie lăsaţi la vatră. În perioada 16 mai – 5 noiembrie 1957, locotenent-colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei, a fost detaşat la Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. pentru a participa la întocmirea lucrării „Contribuţia României la războiul antifascist”. La conducerea secţiei a rămas maiorul Aurel Ştefănescu, ofiţer 1 cu studii istorice. La 22 noiembrie 1957, Direcţia Generală a Arhivelor Statului a făcut cunoscut Secţiei că va edita „Instrucţiunile generale pentru organizarea şi funcţionarea arhivelor organelor şi instituţiilor de stat, ale organizaţiilor economice socialiste şi ale organizaţiilor obşteşti” şi „Indicatorul tip cuprinzător al termenelor de păstrare a materialelor comune acelor orcane, instituţii şi organizaţii”. Pentru activitatea arhivistică din armată, Secţia Istoric a comandat 2000 de exemplare. În cursul anului 1957 au mai fost finalizată lucrarea „Bătălia de la Mărăşeşti”, întocmită cu ocazia a 40 de ani de la acest eveniment. De asemenea, cu acest prilej s-a obţinut aprobarea ministrului Forţelor Armate pentru alocarea fondurilor necesare reparării Mausoleelor de la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani de către Direcţia generală de construcţii şi cazarea trupelor. S-a întocmit lucrarea „Armata română în războiul pentru independenţă” dedicată aniversării a 80 de ani de la acest memorabil eveniment şi „Harta cu contribuţia Armatei Române la războiul antihitlerist”. 60

Ibidem, f. 90. 27


La solicitarea Academiei Militare Politice „Gheorghe Gheorghiu-Dej” s-a întocmit lucrarea „Pregătirea şi desfăşurarea din punct de vedere militar a Primului Război Mondial”, iar pentru Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. lucrarea „Contribuţia României la războiul antihitlerist”. La cererea D.S.P.A. şi Direcţiei Operaţii a M.St.M. s-au întocmit lucrările „Ştefan cel Mare, mare comandant de oşti” şi „Arta militară la români pe timpul domnitorului Radu Şerban”. Locotenent-colonelul Leonida Ion a continuat să asigurare materialele necesare turnării filmelor „Când se ridică ceaţa” şi „Bijuterii de familie” iar maiorul Leonida Loghin pentru pelicula „Dincolo de brazi”. Pentru crearea fondului de documentare al secţiei s-au procurat lucrări sovietice de istorie militară, Marea Enciclopedie sovietică, dicţionarele Larousse etc., lucrările editate de Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. şi de Academia R.P. Române. La 27 mai 1958, generalul maior în rezervă Marcel Mihăilescu a fost numit să conducă activitatea colectivului de cercetători ştiinţifici în locul generalului-colonel în rezervă Dan Gavrilescu, decedat. Începând cu 15 iunie 1958, în colectivul de cercetători ştiinţifici a fost cooptat şi colonelul în rezervă Nicolae Răducu61. La 3 februarie 1958 s-a primit de la ataşatul militar cehoslovac la Bucureşti, ca donaţie pentru Secţia Istoric a M.St.M., o colecţie de hărţi cu localităţile din Cehoslovacă unde au dus lupte trupele române în perioada războiului antihitlerist. La 25 mai 1958, secţia a trimis 5 exemplare din lucrarea „Contribuţia României la războiul antihitlerist” şi din „Harta Participarea României la războiul antihitlerist”, ministerelor apărării, muzeelor şi academiilor militare ale ţărilor de democraţie populară. La 17 iunie 1958, Biblioteca istorică a secţiei a fost mutată din localul Dacia nr. 4, în cazarma 1118 din Calea 13 Septembrie, în spaţiul lăsat liber de Direcţia Proiectare a M.F.A. La 2 iulie 1958, ministrul Forţelor Armate a aprobat ca doi inspectori de la D.G.A.S. să scoată fotocopii de pe documentele aflate în Depozitul central de arhivă Otopeni în legătură cu acţiunile trupelor ruse în Moldova în anul 1917 şi ale trupelor române în Basarabia după 1917, date în legătură cu generalul rus Brusilov şi despre emigranţii ruşi în România. În lunile septembrie-octombrie 1958, pentru asigurarea unei mai bune conservări a arhivei, secţia a mutat circa 120 vagoane de arhivă din forturile de la Otopeni şi Tunari, în cazarma 541 Pantelimon. În decursul anului 1958, specialiştii secţiei au întocmit harta „Participarea României la războiul antihitlerist”, un documentar referitor la acţiunile trupelor române pe timpul operaţiilor Budapesta, Viena şi Praga, trimis M.St.M. al Armatei cehoslovace. De asemenea, s-a definitivat şi litografiat la Academia Militară Tehnică lucrarea „Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”. S-au mutat în condiţii optime depozitele de arhivă de la Cluj-Floreşti la Bistriţa Năsăud şi de la Otopeni-Tunari la Pantelimon. În scopul intensificării activităţii de studii şi cercetării ştiinţifice la l aprilie 1959, prin Ordinul M.St.M. C.L. 00918/1959, la M.St.M. a fost înfiinţată Direcţia de Studii şi Cercetări Ştiinţifice (D.S.C.S.), având ca şef pe generalul-maior Gheorghe Lefter62. Secţia Istoric şi-a schimbat denumirea în Secţia Istorie şi geografie militară, intrând în compunerea D.S.C.S. Noua secţie era prevăzută cu două sectoare: Sectorul Studii Istorice şi Sectorul Arhivă, fiecare cu câte doi ofiţeri. Grupa de cercetări ştiinţifice formată din generali şi ofiţeri de rezervă a rămas în continuare sub îndrumarea şefului secţiei. La 9 septembrie, în această grupă a fost cooptat şi generalul-maior în rezervă Constantin Bodea. Colectivul de cercetători ştiinţifici, împreună cu ofiţerii secţiei au întocmit, în perioada februarie 1956 - mai 1959, lucrarea „Participarea armatei noastre la războiul antihitlerist” în mai multe volume şi cu o descriere amplă a acţiunilor de luptă. Într-o primă formă, această lucrare 61 62

28

Ibidem, f. 100. Ibidem, f. 111.


totaliza 1700 pagini şi 130 de scheme. Partea referitoare la marină urma să fie redactată de Comandamentul Forţelor Maritime Militare. Colectivul care a lucrat la redactarea primei forme era format din coloneii Leonida Ion şi Ion Sandu, maiorii Loghin Leonida şi Antone Marinescu, generalii-maiori în rezervă Marcel Mihăilescu şi Dan Grigore, coloneii în rezervă Andrei Miclescu, Panait Gavrilescu, Adrian Niţă şi Nicolae Răducu şi angajaţii civili Elena Alexandru, Silvia Ioniţă, Lina Stoica şi Silviu Cărămănuş. Grupa de cercetători ştiinţifici şi-a desfăşurat activitatea în clădirea din Calea Plevnei nr. 145, iar de la 30 iunie 1959, în localul din Bd. Dacia nr. 4. Până la 31 ianuarie 1959, personalul Bibliotecii M.St.M. reuşise să trieze literatura interzisă. Fondul de cărţi valoroase era aranjat pe rafturi, pe formate, urmând să fie inventariat şi catalogat. Biblioteca M.St.M. funcţiona în Calea Plevnei nr. 145, iar după mutarea grupei de cercetători ştiinţifici în bulevardul Dacia nr. 4, a fost mutată şi ea în această clădire. La 5 iunie 1959, arhiva aflată în Cazarma 541 Pantelimon a fost mutată în Cazarma 961 (Regimentul 19 Artilerie Antiaeriană), compusă din două pavilioane şi 8 barăci. Era a treia mutare executată în perioada 1957-1959. Începând cu luna ianuarie 1959, Depozitul de arhivă M.F.A. a primit indicativul Unitatea Militară 02405 Pantelimon. O activitate importantă a ofiţerilor din Sectorul Studii Istorice a constat în avizarea şi verificarea articolelor referitoare la evenimentele din august 1944 - mai 1945, care urmau să apară în presă în legătură cu aniversarea 15 ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. De asemenea, ei au întocmit o situaţie cu generalii care s-au distins în luptele purtate pe frontul antihitlerist. La solicitarea Muzeului din Arad, la 6 august 1959 secţia a trimis fotocopii de pe documentele de luptă ale şcolilor militare care au luptat contra fasciştilor în zona Arad în toamna anului 1944, urmând ca acestea să fie expuse în muzeu. La 10 noiembrie 1959, Secţia de Istorie şi Geografie Militară a executat pentru Muzeul Militar Central opt schiţe referitoare la acţiunile trupelor române şi sovietice în cursul lunii august 1944. Ca urmare a cererii adresată Ministerului Apărării al U.R.S.S., în cursul anului 1959 s-au primit copii de pe documentele de luptă ale Diviziei de voluntari români „Tudor Vladimirescu”. În vederea realizării unor filme cu tematică istorico-militară, maiorul Antone Marinescu a fost numit consilier militar la filmul „La miezul nopţii va cădea o stea”, iar maiorul Leonida Loghin la filmul „Valurile Dunării”. În luna aprilie 1960, a avut loc o nouă modificare a statului de organizare al Secţiei istorie şi geografie militară, care a rămas în continuare în compunerea D.S.C.S. din M.St.M63. Căpitanul Traian Gavrilă, ofiţer 4 (cu arhiva) în Secţia istorie şi geografie militară a fost mutat la Direcţia organizare-mobilizare a M.St.M., în funcţia acestuia fiind numit căpitanul Gheorghe Cişmigiu. Pentru întocmirea lucrărilor cu caracter istoric, întreaga arhivă operativă a marilor unităţi şi unităţilor care au luptat pe frontul antihitlerist, totalizând 40000 dosare, a fost centralizată şi depozitată în Cazarma din Calea 13 Septembrie. Biblioteca M.St.M. avea 60000 volume. Atât dosarele, cât şi cărţile erau deteriorate în proporţie de 60% din cauza deselor mutări şi a depozitării în clădiri necorespunzătoare. La 6 ianuarie 1960, Comandamentul Forţelor Maritime Militare a înaintat Secţiei spre avizare, „Istoricul Marinei Române”, întocmit de un colectiv format din căpitanul de rangul 1 Dan Nicolaescu, căpitan de rangul 2 Nicolae Istrate, căpitanul de rangul 3 Victor Inceu şi căpitanullocotenent Nicolae Bîrdeanu. La 14 ianuarie 1960, personalul secţiei a selecţionat dosarele aflate în Depozitul central de arhivă pentru Direcţia Centrală de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri în vederea întocmirii unei sinteze statistice comparative. Documentele se refereau la economia ţării înainte de 23 august 1944, bugetul alocat M.Ap.N. pentru nevoile armatei şi alte date referitoare la înzestrarea armatei. 63

Ibidem, f. 123. 29


În vederea îmbogăţirii fondului de documentare al secţiei aflat în localul din 13 Septembrie, la 31 martie 1960 s-au dat dispoziţii tuturor şefilor de arhivă să trieze şi depoziteze separat arhiva referitoare la al Doilea Război Mondial, respectiv jurnalele de operaţii, registrele istorice, ordinele de luptă, decorări, sinteze operative şi tot ce era în legătură cu participarea trupelor la acţiuni militare, separat perioada 23 august 1944 – 9 mai 1945. La l aprilie 1960, Comandamentul Forţelor Maritime Militare a înaintat lucrarea „Contribuţia marinei militare la războiul antihitlerist”, lucrarea urmând să fie inclusă în cea întocmită de secţie şi colectivul de cercetători sub titlul „Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”. În urma reorganizării Forţelor Armate ale R.P. Române din aprilie 1960, o serie de unităţi militare au fost desfiinţate. Ca urmare, la 30 aprilie 1960 secţia a dat ordin ca acestea să predea arhiva la depozitele de arhivă regională, iar registrele istorice, jurnalele de operaţii şi albumele la Secţia Istorie şi geografie militară. La solicitarea ministrului Afacerilor Interne, ministrul Forţelor Armate a aprobat să se selecţioneze şi să se predea M.A.I. documentele de arhivă create de cele 10 curţi marţiale care au funcţionat pe lângă corpurile de armată până în 1947 şi care se refereau la securitatea statului. În conformitate cu Ordinul adjunctului M.F.A. şi şef al M.St.M. nr. C.L. 001360 din l.06.1960, la 15 iunie 1960 s-a aprobat contopirea tuturor depozitelor de arhivă în Cazarma 458 Râmnicu Sărat. Astfel, a luat fiinţă Depozitul de Arhivă al M.F.A., respectiv U.M. 02405 Râmnicu Sărat, subordonat D.S.C.S. din M.St.M. În iulie 1960, Grupa de cercetători ştiinţifici a înaintat spre aprobare şefului D.S.C.S. capitolele l, 2 şi 3 ale lucrării „Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”. Capitolele 4-10 erau bătute la maşină în forma definitivă şi au fost trimise pentru avizare la D.S.P.A., Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. şi Institutului de Istorie al Academiei R.P.R. Capitolele 11 şi 12, repartizate spre a fi întocmite de ofiţerii din Sectorul Studii Istorice al Secţiei istorie şi geografie militară se aflau în următoarea situaţie: - Capitolul 11 - Desfăşurarea generală a operaţiei Budapesta. Rolul trupelor române în această operaţie - era în curs de refacere şi definitivare de către colonelul Ion Sandu; - Capitolul 12 - Luptele Corpului 7 Armată Român în ofensiva pentru eliberarea Budapestei - urma să fie refăcut tot de colonelul Ion Sandu, după terminarea Capitolului 11; - Capitolele 13-24 şi încheierea era întocmite în ciornă şi se băteau la maşină; - Capitolul 25 - Introducerea aparatului politic în armată - era neîntocmit. În cursul lunii iulie 1960 ofiţerii din secţie au întocmit „Tabele cu militarii care au săvârşit fapte de arme în războiul antihitlerist şi au fost citaţi prin ordine de zi”, care urmau să fie incluşi în lucrarea ce se întocmea de colectivul de cercetători ştiinţifici şi secţie. De asemenea, a fost aprobată predarea definitivă Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. a documentelor selecţionate din fondul de arhivă al armatei de ofiţerii din Sectorul Arhivă al secţiei care se refereau la mişcarea muncitorească din perioada 1920-1943. În urma predării Sfatului Popular al Capitalei a Teatrului Armatei, la 30 septembrie arhiva secretă a acestui teatru a fost luată de D.S.P.A. şi predată la Depozitul de arhivă Râmnicu Sărat. La 30 octombrie 1960, Secţia istorie şi geografie militară a intervenit prin Secţia Legături Externe pentru a se procura de la Ministerul Apărării al U.R.S.S.. un tabel cu datele referitoare la numele şi prenumele generalilor şi ofiţerilor sovietici, funcţiile acestora şi unităţile din care au făcut parte pe timpul acţiunilor din România - perioada 20 august – 25 octombrie 1944. La 21 noiembrie 1960, Secţia istorie şi geografie militară a întocmit împreună cu grupa de cercetători ştiinţifici lucrarea „Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”. Între l-5 decembrie 1960 a avut loc la Praga Conferinţa internaţională a istoricilor militari din ţările socialiste, iniţiată de Direcţia Superioară Politică a armatei populare cehoslovace şi organizată de Institutul de Istorie Militară cehoslovac. Armata Română a fost reprezentată de 30


maiorul Leonida Loghin, care a prezentat comunicarea cu tema „Acţiunile de luptă ale Armatei Române în cadrul Frontului 2 ucrainean pentru nimicirea trupelor fasciste de pe teritoriul Cehoslovaciei în timpul războiului antihitlerist”. Conform ordinului adjunctului ministrului Forţelor Armate şi şef al M.St.M. nr. C.L. 007l2 din 15.05.1961, la 15 iunie 1961 Direcţia de studii şi cercetări ştiinţifice a fost desfiinţată. Secţia istorie şi geografie militară a devenit secţie independentă a M.St.M., având aceeaşi organizare şi încadrare ca a l ianuarie 1961. Grupa de cercetători ştiinţifici a trecut sub conducerea secţiei64. Pentru a întări colectivul de cercetători al M.St.M., la 1 septembrie 1961 s-a hotărât ca şi cercetătorii ştiinţifici de la D.S.P.A. să fie aduşi la M.St.M. Noul stat de organizare anexă la statul M.St.M. prevedea două funcţii de cercetători principali istorico-militari şi şefi de grupă, 11 cercetători istorico-militari, l bibliotecar, 3 dactilografi şi l desenator. La 15 decembrie 1961 s-a aprobat reducerea unui post de cercetător principal istoricomilitar şi şef grupă şi două posturi de cercetători istorico-militari, funcţiile desfiinţate fiind înlocuite cu două funcţii de funcţionar principal. În afara lucrării „Participarea armatei române la războiul antihitlerist”, Grupa de cercetători ştiinţifici şi ofiţerii secţiei au mai colaborat la întocmirea monografiei „Insurecţia armată de la 23 august 1944” şi lucrarea „Istoricul luptei antifasciste a poporului român”, care urmau să fie publicate sub egida Institutului de Istorie a partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. La sfârşitul anului 1961, personalul secţiei şi grupa de cercetători a redactat monografia „Acoperirea frontierelor şi participarea armatei române la luptele din Transilvania şi Banat pe timpul pregătirii operaţiei Debreţin (23 august - 5 octombrie 1944)”. Ofiţerii cu arhiva şi arhivarul au lucrat la inventarierea separată a dosarelor operative păstrate în Calea 13 Septembrie, pe două fonduri: fond războiul antihitlerist şi fond războiul antisovietic. La solicitarea Secţiei Propagandă a C.C. al P.M.R. a fost întocmit documentarul „Localităţile unde au avut loc lupte mai importante pe teritoriul patriei în perioada războiului antihitlerist”. În acest an au fost rezolvate 60 000 cereri de eliberare a unor adeverinţe de vechime în armată. La cererea Centrului de Producţie Cinematografică Bucureşti, şeful secţiei, colonelul Leonida Ion a fost numit consilier pentru problemele istorice, iar maiorul Leonida Loghin consilier pentru problemele de instrucţie la realizarea filmelor „Pădurea spânzuraţilor” şi „Oameni urgent căutaţi”. În 1962, secţia era organizată pe două sectoare, Sectorul Studii istorice şi Sectorul Arhivă. Prin noul stat de organizare nr. C.L. 001050/1962, secţia şi-a schimbat denumirea în „Secţia Studii Istorice”65. Personalul secţiei şi grupa de cercetători ştiinţifici au continuat lucrul la monografia „Acoperirea frontierelor şi participarea armatei române la luptele din Transilvania şi Banat pe timpul pregătirii operaţiei Debreţin – 23 august 1944 – 5 octombrie 1944. La 9 aprilie 1962, au fost expediate Muzeului regional al Banatului fotocopii de pe unele documente operative referitoare la acţiunile trupelor române în luptele împotriva ocupanţilor hitlerişti de pe teritoriul Banatului din anul 1944. Între 14 mai - 2 iunie 1962, colonelul Leonida Ion, şeful secţiei s-a deplasat în Ungaria pentru documentare asupra acţiunilor trupelor române pe teritoriul acestei ţări în perioada războiului antihitlerist. Au fost aduse microfilme de pe documentele operative ale Armatelor l şi 2 ungare din perioada 24 august – 15 octombrie 1944, activitatea organizaţiilor de partid din nordul Transilvaniei şi ale Corpului Aerian Român. În ziua de 18 iulie 1962, la ora 15.40, în urma unei ploi torenţiale cu puternice descărcări electrice, la una din magaziile Depozitului de arhivă Râmnicu Sărat s-a produs un incendiu. Din cele 8 vagoane de arhivă existente în magazie, două vagoane au ars complet, două vagoane parţial, iar patru vagoane de arhivă au putut fi recuperate. Pagubele materiale s-au cifrat la 30467 lei. 64 65

Ibidem, f. 139. Ibidem, f. 149. 31


La solicitarea Institutului de Istorie a partidului, a fost întocmit un documentar în legătură cu marile unităţi şi unităţile armatei române care au participat la luptele pentru curăţirea teritoriului în perioada 25 august – 1 septembrie 1944. La solicitarea M.A.I. au fost identificate în arhivă documente referitoare la activitatea generalului nazist Heusinger în perioada războiului antisovietic. Au mai fost întocmite un documentar referitor la generalul rus Pavel Kiseleff, un documentar referitor la unităţile armatei române participante la insurecţia armată din august 1944 şi s-au tradus din limba rusă părţile care privesc România din lucrarea „Marele Război pentru apărarea Patriei”. Colonelul Leonida Ion, locotenent-colonelul Dumitru Matei şi angajatul civil Neculai Condurachi au lucrat o perioadă la Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R., participând la elaborarea lucrării „Contribuţia României la războiul antifascist”. S-a continuat inventarierea cărţilor din Biblioteca M.St.M. din 13 Septembrie şi au fost selecţionate dosarele referitoare la activitatea refugiaţilor polonezi în România. De asemenea, au fost întocmite 17 tabele cu militarii căzuţi în perioada 1877-1878, 1916-1918 şi 1944-1945, al căror nume urma să fie atribuit unor străzi din Capitală şi provincie. Majoritatea lucrărilor de studii istorice efectuate în 1962, au fost întocmite în colaborare cu Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. şi cu D.S.P.A. Astfel, la elaborarea lucrării „Participarea României la înfrângerea Germaniei hitleriste” au participat colonelul Leonida Ion, locotenent-colonelul Leonida Loghin, maiorul Antone Marinescu şi angajaţii civili Gheorghe David şi Panait Gavrilescu. Locotenent-colonelul Dumitru Matei a făcut parte din colectivul Institutului de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. pentru elaborarea lucrării „Lupta maselor populare împotriva monarhiei”. De asemenea, personalul din compartimentul studii istorice a întocmit un documentar şi o sinteză privind „Contribuţia României la războiul antihitlerist”, care au fost puse la dispoziţia Ministerului Afacerilor externe. Au mai fost redactate documentare în legătură cu istoricul unor mari unităţi participante la aplicaţiile de cooperare din luna octombrie 1962, drumul de luptă al Regimentului 92 Infanterie, predat Muzeului Militar Central, arhiva referitoare la lupta maselor populare împotriva fascismului, necesar istoricului sovietic Lebedev. Pe linia activităţii de rezolvare a cererilor, au fost primite 3143 cereri din care 2775 (circa 87%) au fost rezolvate pozitiv şi 350 (13%), negativ. În cursul anului 1963, Secţia a fost subordonată locţiitorului şefului M.St.M., generalullocotenent Constantin Şandru, iar în a doua jumătate a anului prim-locţiitorului şefului M.St.M., generalul-maior Ion Coman66. La 31 ianuarie 1963, biblioteca M.St.M., cu 62715 titluri, a fost transferată Muzeului Militar Central. Din anul 1960, după centralizarea arhivei la Râmnicu Sărat, activitatea personalului depozitului s-a axat pe rezolvarea cererilor - 20000 anual, primirea a 50 de vagoane arhivă de la comandamente de armă, direcţii centrale, mari unităţi şi unităţi şi formaţiuni militare. Cantitatea arhivei, cuprinzând fonduri din perioada 1860-1960, se ridica la 550 vagoane, formată din dosare şi 15 vagoane volante. La 8 martie 1963, maiorul Aurelian Miriţă a luat în primire comanda Depozitului de arhivă al M.F.A. de la căpitanul Nicolae Chiriţă. La 10 iulie 1963 - Ministerul Învăţământului a luat iniţiativa întocmirii unei monografii referitoare la istoricul învăţământului superior din România, capitolul despre dezvoltarea învăţământului tehnic militar fiind repartizat locotenent-colonelului Dumitru Matei din Secţia Studii Istorice.

66

32

Ibidem, f. 162.


La 31 iulie 1963, locotenent-colonelul Leonida Loghin a fost desemnat consilier militar al Studioului cinematografic Bucureşti pentru realizarea filmului artistic „Pădurea spânzuraţilor” după romanul omonim al scriitorului Liviu Rebreanu. Armata Română a fost reprezentată în perioada 22-27 octombrie 1963 la Varşovia la cea de-a II-a sesiune a Academiei de Ştiinţe a R.P. Polone şi M.Ap.N. consacrată războiului de eliberare dus de poporul polonez în anii 1939-1945, organizată cu prilejul aniversării a 20 de ani de la crearea Armatei populare poloneze, de colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei Studii Istorice a M.St.M. şi colonelul Constantin Nicolae de la Institutul de Istorie a Partidului de lângă C.C. al P.M.R. Specialiştii români au prezentat în cadrul sesiunii referatul cu tema „Insurecţia armată antifascistă din august 1944 - începutul revoluţiei populare din România. Participarea armatei române la războiul antihitlerist. Principalele trăsături ale procesului de făurire a Armatei populare române”. La 10 noiembrie 1963 a sosit în România locotenent-colonelul Witold Beganski de la Institutul de Istorie Militară din Varşovia, pentru a studia în Arhivele Militare documente referitoare la refugiaţii polonezi în România în perioada 1939-1940. În acest an, au fost întocmite noile „Instrucţiuni asupra mânuirii, evidenţei şi expertizării arhivei”, au fost inventariate şi opisate arhiva operativă şi dosarele referitoare la lupta partidului în armată în perioada 1921-23 august 1944, a fost întocmit indicatorul anexă la Instrucţiunile arhivistice „I.A.-64” şi a fost inventariată şi pregătită arhiva din Depozitul M.St.M. pentru a fi predată Depozitului de arhivă Râmnicu Sărat. Locotenenţii-colonei Leonida Loghin şi Dumitru Matei şi angajaţii civili Ştefan Stan, Alexandru Neamţu şi Neculai Condurachi au fişat materialul documentar referitor la „Jaful şi atrocităţile trupelor hitleriste în România (1940-1944)”. În colaborare cu Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. colonelul Leonida Ion şi angajaţii civili Alexandru Neamţu, Gheorghe David, Panait Gavrilescu şi Neculai Condurachi au conlucrat la definitivarea lucrărilor „Participarea României la înfrângerea Germaniei hitleriste” şi „Insurecţia armată de la 23 august 1944”. Colectivul condus de a.c. Ştefan Stan a întocmit culegerea de documente în legătură cu activitatea antifascistă în rândurile armatei (1940 – 23 august 1944) şi participarea armatei române în înfăptuirea insurecţiei şi la războiul antihitlerist. Printre alte documentare întocmite se numără „Organizarea comenzii în principalele bătălii din secolele XIX şi XX”, „Efectivele şi pierderile armate în războiul antihitlerist”, „Pierderile provocate de aviaţia anglo-americană şi hitleristă pe teritoriul României”, „Contribuţia Corpului Aerian Român în războiul antihitlerist”, „Situaţie referitoare la militarii sovietici înmormântaţi în cimitirele de pe teritoriul României”, „Situaţia armatei române la darea ordinului de încetare a ostilităţilor faţă de armata sovietică, precum şi raportul de forţe româno-german la acea dată”. S-a asigurat asistenţa de specialitate în calitate de consultanţi la filmele „Pădurea spânzuraţilor” şi „Sărutul de dimineaţă”. În compartimentul arhivă, au fost rezolvate 1137 cereri, din care 1000 pozitiv şi 65 nefavorabil. În anul 1964, Secţia Studii Istorice a fost subordonată pentru lucru generalului-maior Constantin Popa, locţiitorul şefului Marelui Stat Major67. La 14 ianuarie 1964 au fost trimise Muzeului Militar Central „Tabelele cu militarii sovietici înmormântaţi pe teritoriul României in perioada celui de-al Doilea Război Mondial”. Începând cu 6 martie 1964, Neculai Condurachi a început să lucreze la documentarul „Înzestrarea tehnică a armatei în anul 1938”, care a fost înaintat D.S.P.A. La 18 martie 1964, locotenent-colonelul Dumitru Matei a întocmit un documentar privind cetăţenii români de naţionalitate sârbă care în anii celui de-al Doilea Război Mondial au luptat în armata de eliberare iugoslavă condusă de mareşalul Tito. 67

Ibidem, f. 180. 33


Începând cu 19 martie 1964, şeful secţiei, colonelul Leonida Ion a lucrat la Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. la definitivarea lucrării „România în războiul antifascist”. Cu Ordinul nr. M. 67 din 05.10.1964 s-a aprobat intrarea în vigoare, cu data de l ianuarie 1965, a Instrucţiunilor „I.A.-64”. În cursul anului a continuat documentarea în vederea redactării lucrării „Jaful şi atrocităţile săvârşite de trupele hitleriste pe teritoriul României” şi s-au întocmit documentarele „Concepţia manevrelor regale şi a celorlalte manevre executate în perioada dintre cele două războaie mondiale”, „Comenzile de armament efectuate de statul român în perioada interbelică”, „Organizarea armatei române după Regulamentul organic”, „Localităţile mai importante de pe teritoriul R.P.R. în care au avut loc lupte cu trupele hitleriste precum şi descrierea sumară a acestor lupte”, „Harta privind participarea armatei române la războiul antihitlerist”, lucrare executată de locotenent-colonelul Antone Marinescu şi tipărită la Direcţia Topografică Militară, precum şi 12 lecţii în legătură cu acţiunile trupelor române în diferite regiuni ale ţării în perioada insurecţiei din august 1944. Ofiţerii şi cercetătorii istorico-militari din secţie au publicat o serie de articole referitoare la acţiunile trupelor române şi perioada războiului antihitlerist şi au asigurat asistenţă de specialitate la realizarea filmelor „Pădurea spânzuraţilor” (locotenent-colonel Leonida Loghin) şi „Şoseaua nordului” (locotenent-colonel Antone Marinescu). Au mai fost întocmite un documentar în legătură cu denumirea unor străzi care poartă nume de militari, o lucrare referitoare la desprinderea trupelor române pe frontul din Moldova, relaţiile cu trupele sovietice, însumând 150 de pagini dactilografiate, documentarele „Aspecte din articolele publicate în presa străină privind actul de la 23 august 1944”, „Participarea românilor la bătălia de la Varna – 1444”, „Convenţii încheiate între România şi Germania în anii 1939-1944”, precum şi conferinţa „Acoperirea frontierelor ţării în august-septembrie 1944”. Specialiştii secţiei au selectat documentele de arhivă necesare organizării expoziţiei jubiliare de la sala Dalles şi expoziţiei armatei populare. La 1 ianuarie 1965 a intrat în vigoare noul stat de organizare al secţiei cu nr. C.L. 001530/1964, în cadrul Secţiei Studii Istorice fiind mutaţi locotenent-colonelul Costică Ucrain ofiţer 1 pentru studii istorice, maiorul Ion Tudor şi maiorul Constantin Toderaşcu - ofiţeri 2 pentru studii istorice. Funcţiile de ofiţer cu arhiva au fost desfiinţate68. La începutul anului 1965, secţia a întocmit „Dispoziţiuni pentru aplicarea Instrucţiunilor „I.A.-64”, pe care le-a difuzat tuturor comandamentelor de armată, armă, direcţii centrale şi comisariatelor regionale. La 24 martie 1965, în fondul documentar al Depozitului operativ al Secţiei Studii Istorice au fost primite de la Secţia Operaţii 2290 de dosare cuprinzând probleme referitoare la operaţii din anii 1920-1945. Toate acestea au fost incluse în fondul 1200. Începând din luna aprilie 1965, un colectiv condus de locotenent-colonelul Dumitru Matei a trecut la culegerea datelor din arhivă referitoare la întocmirea lucrării „Dezvoltarea Armatei Române în secolul al XIX-lea”, prevăzută în planul de perspectivă al secţiei. Între 14-16 aprilie 1965, la Moscova a avut loc o conferinţă ştiinţifică consacrată celei de a XX-a aniversări a victoriei asupra Germaniei fasciste, la care au participat istorici din Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Cuba, Finlanda, Franţa, R.D. Germană, R.S.F. Iugoslavia, Mongolia, Polonia, România, S.U.A., Ungaria şi U.R.S.S. Din partea ţării noastre a participat o delegaţie formată din Ion Popescu-Puţuri, Gheorghe Zaharia, Walter Roman, N.N. Constantinescu, generalul-maior Constantin Popa şi locotenent-colonelul Leonida Loghin. În Secţiunea a II-a pentru istoria luptei forţelor armate şi istoria artei militare, generalul-maior Constantin Popa a prezentat referatul „Cercetarea arhivistică privind participarea Armatei Române, umăr la umăr cu armata sovietică, la războiul antihitlerist”. 68

34

Ibidem, f. 194.


La 8 mai 1965 a fost redactat un documentar despre Armata României care a fost expediat Editurii militare iugoslave pentru a fi inclus în „Enciclopedia militară”. La 20 mai 1965, angajaţii civili Gheorghe David şi Panait Gavrilescu au întocmit un documentar referitor la „Organizarea şi funcţionarea fostelor cercuri militare din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Turnu Severin”. La 23 iunie 1965, Comitetul de partid raional Zvolen din Cehoslovacia a solicitat un material documentar în legătură cu luptele trupelor române pentru eliberarea localităţilor Viglas şi a raionului Zvolen. La 27 iulie 1965, locotenent-colonelul Dumitru Matei a fost desemnat consilier militar pe lângă Studioul Cinematografic Bucureşti pentru realizarea filmului artistic de lung metraj „Tunelul”, care ilustra un episod din luptele armatei noastre duse împotriva ocupanţilor hitlerişti în august 1944. La 29 iulie 1965, Secţia a întocmit un documentar referitor la organizarea şi funcţionarea Marelui Cartier General român în Primul Război Mondial. Între l – 20 septembrie 1965, la Potsdam a avut loc o conferinţă organizată de M.Ap.N. al R.D. Germane, în vederea pregătirii celei de a X-a aniversări a înfiinţării armatei populare naţionale a R.D. Germane, la care au participat delegaţiile ţărilor socialiste membre ale Tratatului de la Varşovia. Din partea României a participat, ca observator, colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei Studii Istorice. În perioada 29 septembrie – 2 octombrie 1965, generalul-colonel Voronţov şi colonelul Maslenikov au studiat culegerea de documente pregătită de Secţia Studii Istorice şi C.P.S.A. referitoare la participarea Armatei Române în războiul antihitlerist, în vederea elaborării capitolului „Întărirea frăţiei de arme dintre armatele ţărilor Tratatului de la Varşovia”, care urma să fie inclus în lucrarea „50 de ani de existenţă a Forţelor Armate ale U.R.S.S”. Pe parcursul anului au fost întocmite 5 hărţi privind participarea armatei la războiul antihitlerist, care au fost predate Muzeului Militar Central, au fost redactate lecţiile „Acoperirea frontierelor”, „Operaţiile Rpznava, Javorina şi Banska Bystruca-Zvolen”, a fost definitivată o nouă broşură cuprinzând unităţile participante la războiul antihitlerist, documentarele „Relaţiile românosârbe de-a lungul veacurilor. Participarea armatei de eliberare a Iugoslaviei la înfrângerea Germaniei fasciste”, „Participarea armatei române la eliberarea Cehoslovaciei”, „Funcţionarea comandamentului unic pe frontul occidental în cel de-al Doilea Război Mondial”, „Istoricul Marelui Stat Major Român”, „Relaţiile militare româno-germane în perioada 1939-1944”, precum şi traducerea din limba franceză a capitolului „Războiul 1877-1878” din lucrarea „Războaiele unui secol” de căpitan G. Romagny. Locotenenţi-coloneii Leonida Loghin şi Dumitru Matei şi maiorul Ion Tudor au colaborat timp de o lună la Institutul de Istorie al Partidului la definitivarea lucrării „Contribuţia României la victoria asupra Germaniei fasciste” şi a unui volum de memorii ale comandanţilor de mari unităţi şi unităţi pe frontul antihitlerist. La 19 septembrie 1966, maiorul Aurelian Miriţă a fost numit ofiţer 2 pentru studii istorice iar începând cu 8 septembrie 1966, contraamiralul Florea Diaconu a fost numit cercetător militar principal pentru studii istorice în Secţia Studii Istorice69. La sesizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini în legătură cu existenţa asupra acestui minister a 600 metri liniari de arhivă aparţinând fostului Minister al Înzestrării Armatei şi care se referea la anii 1912-1945, la 18 aprilie 1966 secţia i-a delegat pe locotenentcolonelul Dumitru Matei şi Neculai Condurachi pentru a prelua şi preda Depozitului de Arhivă Râmnicu Sărat cele 14.581 dosare. La 25 aprilie 1966, Secţia Studii Istorice a întocmit un documentar referitor la prizonierii de război din perioada războiului antisovietic, din care a rezultat că au fost daţi dispăruţi 287845 de militari. 69

Ibidem, f. 213. 35


Până la 31 august 1948 s-au repatriat din captivitate din U.R.S.S. 144097 prizonieri români. În acest număr sunt incluşi şi foştii prizonieri români încadraţi în Diviziile „Tudor Vladimirescu” şi „Horia, Cloşca şi Crişan”, respectiv 19612 militari. Au rămas cu situaţia neclară 156913 militari români declaraţi dispăruţi pe front în anii 1941-1944. La 5 mai 1966 ofiţerii din secţie au finalizat lecţiile „Acoperirea frontierelor ţării pe timpul insurecţiei armate şi a concentrării forţelor sovietice şi române”, „Acţiunile trupelor române în cadrul operaţiei Roznava” „Armata 1 română în luptele din munţii Javorina”, „Acţiunile trupelor române în cadrul operaţiei Zvolen; Banska-Bystrica” ş.a. La cererea patriarhului României, Justinian la 21 septembrie 1966 a fost întocmită o situaţie privind mormintele militarilor germani înhumaţi în cimitire pe teritoriul patriei noastre. Pe 15 noiembrie 1966, la sediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române a avut loc o consfătuire la care au participat delegaţi de la Institutul de Istorie al partidului, Academia de Studii Social-Politice şi Economice „Ştefan Gheorghiu”. Din partea M.F.A. au participat coloneii Leonida Ion, şeful Secţiei Studii Istorice, Victor Militaru, şeful Muzeului Militar Central şi Gheorghe David, cercetător istorico-militar în Secţia Studii Istorice. În cursul anului au fost finalizate documentarele „Pregătirea operativă a teritoriului în perioada 1920-1945”, „Războiul din Spania”, „Învăţămintele militare rezultate din conflictul sovieto-finlandez”, „Relaţiile dintre comandamentele şi trupele sovietice şi române în războiul antihitlerist”, „Înfiinţarea diferitelor arme în cadrul armatei române”, „Tendinţe actuale ale strategiei occidentale”, „Folosirea mascării şi dezinformării în războaie”, „Din experienţa de luptă a trupelor române pe frontul antihitlerist, privind activitatea de cercetare”, „R.P. Ungară”, „R.P. Polonă”, „R.P. Bulgaria”, R.S. Cehoslovacia”, referatele „Dezvoltarea Armatei Române după Unirea Principatelor”, „Ştefan cel Mare - luptător neînfricat pentru apărarea gliei străbune”, culegerea de documente „Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz” ş.a. În anul 1966 a apărut în Editura Militară lucrarea „România în războiul antihitlerist”, la care au colaborat şase ofiţeri şi cercetători din cadrul secţiei. În cursul anului 1966 au fost soluţionate 1202 cereri. Ca urmare a intrării în vigoare a unui nou stat de organizare a M.St.M., în 1967 secţiei i-au fost adăugate două funcţii de ofiţer 2 (cu arhiva), încadrate de maiorii Dumitru Ionaş şi Aurelian Miriţă70. La 17 ianuarie 1967, ofiţerii din secţie au întocmit un documentar referitor la „Unele date în legătură cu unităţile (detaşamentele) constituite din români pe timpul războiului civil şi contribuţia Armatei Române la războiul antihitlerist” şi un „Tabel cu militarii români internaţionalişti care au luptat în rândurile Armatei Roşii în anii războiului civil, în Marele Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Patriei, precum şi în detaşamentele de partizani pe teritoriul ocupat al Uniunii Sovietice”, care au fost trimise părţii sovietice pentru a le folosi în redactarea unei lucrări editate de Ministerul Apărării al U.R.S.S. La 23 martie 1967, maiorul Ion Tudor a fost numit consilier militar la filmul „Cerul începe la etajul 5”, realizat de regizorul Francisc Munteanu. La 2 iunie 1967, locotenent-colonelul Costică Ucrain a fost desemnat consilier militar la filmele „Răpirea fecioarelor” şi „Răzbunarea haiducilor”. În semestrul I/1967, secţia şi depozitul de arhivă au primit 26882 cereri, din care au soluţionat favorabil 11892. La începutul lunii iulie erau în curs de rezolvare 12643 cereri. La solicitarea amiralului Verner Waldemar, între 4-13 septembrie 1967, Secţia Studii Istorice a primit vizita locotenent-colonelului Rudolf Studanski, directorul Arhivelor Militare ale R.D. Germane, cu sediul la Potsdam, pentru un schimb de experienţă şi studierea documentelor referitoare la activitatea economică, politică şi militară a Wehrmacht-ului în România, în anii 1940-1944. În cursul anului 1967, ofiţerii secţiei au întocmit documentarele „Incidentele de frontieră din vara anului 1940”, „Organizarea şi funcţionarea cercurilor militare în Armata Română”, 70

36

Ibidem, f. 226.


„Organizarea şi funcţionarea şcolilor militare de ofiţeri de rezervă”, „Organizarea şi dezvoltarea Armatei Române de la înfiinţare şi până la Primul Război Mondial”, „Organizarea şi funcţionarea centrelor de instrucţie în Armata Română” şi „Ofiţerul de stat major în trecutul Armatei Române”, „Participarea românilor la evenimentele revoluţionare, din anul 1918, care au avut loc în Cehoslovacia”, „Formarea şi dezvoltarea Armatei Române naţionale în anii 1831-1900”, o culegere de documente referitoare la activitatea Wehrmacht-ului în România 1940-1944 (circa 300 de pagini dactilografiate), 11 lecţii şi conferinţe pe teme ca „Mascarea operativă”, „Organizarea Armatei Române în perioada bătăliei de la Plevna”, „Mărăşeşti, Oituz epopee a luptei poporului român”, „20 de ani de la abolirea monarhiei”, „Personalitatea lui Ştefan cel Mare” ş.a. Compartimentul Arhivă a rezolvat 4100 de cereri, de peste 3 ori mai multe faţă de 1966. De asemenea, în urma reorganizării administrative pe judeţe, s-a centralizat arhiva fostelor comisariate militare regionale şi raionale. Între 13-15 februarie 1968, generalul-maior Constantin Popa, colonelul Leonida Loghin din M.St.M. şi locotenent-colonelul Mihai Arsintescu din C.P.S.A. au participat la sesiunea ştiinţifică festivă de la Moscova, organizată cu prilejul celei de-a 50 aniversări a armatei sovietice. La l martie 1968, numărul cererilor nerezolvate era de 69412. La 20 martie 1968, locotenent-colonelul Antone Marinescu a fost delegat consilier militar pe lângă Studioul Cinematografic Bucureşti, pentru realizarea, în colaborare cu firma vest germană Film-Berlin, a lung metrajului „Bătălie pentru Roma”. În perioada 21-29 martie 1968, colonelul Leonida Ion şi locotenent-colonelul Antone Marinescu a efectuat o vizită în R.D. Germană. La 1 iunie 1968, Secţia Studii Istorice a trimis şefului M.St.M. al Armatei populare a R.D. Germane o culegere de documente privind Wehrmacht-ul în România în perioada 1940-1944. Între 27 iunie - 6 iulie 1968, colonelul Leonida Ion a participat, alături de delegaţi din ţările socialiste europene, precum şi din Anglia, Belgia şi Italia, la simpozionul organizat de Institutul de Istorie Militară din Belgrad, care s-a ţinut la Sarajevo, cu ocazia aniversarii a 25 de ani de la luptele purtate de armata populară iugoslavă pe râurile Neretva şi Sutjeska în vara anului 1943. Pentru aniversarea centenarului generalului francez Ferrie, creatorul radiotelegrafiei militare, Secţia Studii Istorice a pregătit un documentar incluzând fotocopii de pe scrisorile inginerului Emil Giurgea, care a purtat corespondenţă cu generalul francez, coperta cărţii „Radiotelegrafia şi radiotelefonia” de maior Tiberiu Petrescu, cu o prefaţă scrisă de generalul Ferrie, pagina de titlu a cărţii „Descrierea aparatului de recepţie şi transmisiuni în telegrafia fără fir prin undele hertziene”, care se referă la activitatea căpitanului Ferrie, scrisă de locotenentul Constantin L. Bottez, coperta „Revista geniului” din martie 1932 şi articolul „Generalul Ferrie”, de locotenent-cololonelul N. Tiberiu Petrescu, precum şi o mapă cu informaţii din presă, lucrările de specialitate şi din arhivă referitoare la activitatea generalului Ferrie. Pe perioada septembrie-octombrie 1968, maiorul Constantin Toderaşcu a fost numit consultant militar la filmul de lung metraj „Cetatea Neamţului”, la cererea Studioului Cinematografic Bucureşti. La 12 decembrie 1968, locotenent-colonelul Costică Ucrain a fost numit consultant militar pentru probleme de artilerie la filmul „Mihai Viteazul”, epopee istorică realizată de Studioul Cinematografic Bucureşti, după scenariul lui Titus Popovici în regia lui Sergiu Nicolaescu. În anul 1968, personalul secţiei a mai întocmit documentarele „Activitatea fostului general Dănilă Papp”71, „Relaţiile româno-sârbe şi româno-iugoslave”, „Acţiunile Diviziei de voluntari sârbi pe frontul din Dobrogea în anul 1916”, „Cheltuielile efectuate de statul român cu întreţinerea trupelor italiene, a materialului de război de provenienţă italiană, precum şi valoarea tehnicii de război folosită de armata română”72, „Evenimentele istorice desfăşurate pe teritoriul 71 Documentarul a fost solicitat de cetăţeanul american Ioan Crişan a elabora o lucrare despre istoria Transilvaniei, în special a evenimentului unirii cu România din 1 decembrie 1918. 72 Din documentaţie rezultă că statul român a cheltuit în folosul trupelor italiene suma de lei 139151073. Valoarea tehnicii şi bunurilor armatei italiene primite de statul român se ridică la suma de 74997725 lei. 37


patriei determinate de poziţia geografică a României”, „Lucrările cu conţinut militar publicate de ofiţeri şi generali înainte de 23 august 1944”, „Aspecte ale desăvârşirii unităţii naţionale a poporului român în anul 1918”, „Problema frontierelor României înainte şi după Primul Război Mondial”, „Aspecte ale acţiunilor de luptă de la Oradea şi Debreţin ale Diviziilor „Tudor Vladimirescu” şi „13 Munte”, „Ordinele pe care le dădea ministrul apărării naţionale în perioada dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial”, „Convenţii militare în perioada 1877-1910”, „Batalioanele fixe regionale”, „Scurt istoric al formării şi dezvoltării Armatei Române”, „Relaţiile româno-franceze de-a lungul veacurilor”, „Bombardamentele anglo-americane din anul 1944 efectuate asupra teritoriului României”, referatul ştiinţific „Aspecte militare în revoluţia burghezodemocrată din 1948 în Transilvania”, propuneri de denumiri istorice care se pot atribui unor unităţi şi mari unităţi, o nouă broşură cuprinzând marile unităţi şi unităţi române participante la războiul antihitlerist ş.a. Până la 31 decembrie 1968, secţia a primit 6700 cereri din care a soluţionat 6250, 450 fiind în lucru. Arhivele Militare Române între anii 1969-1989 În anii ‘60 a fost reluată cercetarea unor teme de interes pentru istoria militară, însă fără vigoarea şi amploarea celor anterioare războiului. Serviciul s-a concentrat să rezolve cu precădere probleme administrative, de gestionare a arhivelor şi de explicare a evenimentelor de la 23 august 1944, a campaniei antihitleriste şi a „frăţiei de arme“ româno-sovietice73. La 27 ianuarie 1969 a intrat în vigoare un nou stat de organizare a Secţiei nr. 006/1969. ca urmare, Secţia a fost organizată pe două birouri – Biroul 1 Studii Istorice, cu funcţii noi de ofiţer 1, 2 şi 3 şi Biroul 2 Arhivă, cu ofiţer 474. În sarcinile deosebite încredinţate Secţiei s-a numărat amenajarea Muzeului Marinei Române la Constanţa şi a unui Muzeu Militar la Alba Iulia, drept pentru care au fost repartizaţi consultanţi ştiinţifici în cadrul colectivului constituit de C.P.S.A. căpitanul de rangul 1 (r) Dan Nicolaescu, respectiv maiorul Constantin Toderaşcu, pentru a participa la întocmirea tematicii acestora75. La 8 martie 1969, Secţia a difuzat în întreaga armată noile Instrucţiuni arhivistice IA-98, care au intrat în vigoare la 1 iunie 1969. 73 Chiar şi în aceste condiţii, istoriografia militară s-a îmbogăţit cu lucrări memorabile, precum ,,Războiul pentru independenţa naţională, 1877-1878. Documente militare”, Editura Militară, 1971, Nicolae Bârdeanu, Dan Nicolaescu, ,,Contribuţii la istoria Marinei Române. Vol. I din cele mai vechi timpuri până în 1918”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, monografiile general-locotenent Ion Şuţa, ,,Infanteria română”, vol. I, Editura Militară, 1982, colonel dr. Gheorghe Romanscu, colonel dr. Gheorghe Tudor, colonel Mihai Cucu, colonel Ioan Popescu, ,,Istoria infanteriei române”, vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, Florin Zăgănescu, ,,Aviaţia”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, ,,România în primul război mondial”, Editura Militară, 1986, ,,Istoria trupelor de grăniceri”, Editura Militară, 1987, ,,România în anii celui de-al Doilea Război Mondial”, vol. I-III, Editura Militară, 1989, ,,Istoria militară a poporului român”, vol. I-VI, Editura Militară, 1984-1989, colecţia ,,File din istoria militară a poporului român”, ,,Istoria Artileriei Române”, Editura Militară, Bucureşti, 1977, urmate, după 1990, de George Petre, Ion Bitoleanu, ,,Tradiţii navale româneşti”, Editura Militară, 1991, Colonel Vasile Pricop, colonel Gheorghe Suman, colonel Marin Zaharia, ,,Epopeea vânătorilor de munte din armata română”, Editura Militară, 1992, General-maior ing. Constantin Nicolescu, ,,Transporturile şi comunicaţiile în armata română”, Editura Militară, 1992, colonel Petre Zaharia, colonel Emanoil Ene, colonel Florea Pavlov, ,,Istoria armei geniu din armata română”, Editura Militară, 1995, ,,Logistica armatei române în Al Doilea Război Mondial. Campania din Vest (23 august 1944-9 mai 1945), Bucureşti, 1995, Cornel I. Scafeş, Horia Vl. Şerbănescu, Ioan I . Şcafeş, Cornel Andonie, Ioan Dănilă, Romeo Avram, ,,Armata Română 1941-1945”, Editura RAI, Bucureşti, 1996, Cornel I. Scafeş, Horia Vl. Şerbănescu, Cornel Andonie, Ioan I . Şcafeş, ,,Armata Română în Războiul de Independenţă 1877-1878”, Editura Sigma, Bucureşti, 2002, albumele ,,Armata Română în Al Doilea Război Mondial. Romanian Army in World War II”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1995, ,,Marina Română în Al Doilea Război Mondial. Romanian Navy in World War II”, Editura Modelism, Bucureşti, 1996 ş.a.m.d. 74 S.I.A., Registrul Istoric al Secţiei Arhivelor Militare din Marel Stat Major, Vol. II, f. 2. 75 Ibidem, f. 2 v. 38


Printre documentarele întocmite în cursul acestui an s-au numărat „Mareşalii României Alexandru Averescu şi Constantin Prezan”, „Misiunea Diviziei a 8-a Infanterie în Bucovina în anul 1918”, „Şefii Marelui Stat Major în perioada 1932-1936 şi 1945-1969”, trimise Muzeului de Istorie al Armatei austriece din Viena, „Istoricul Aviaţiei Române” cerut de ataşatul militar aero al Turciei la Bucureşti, „Istoricul Regimentului 2 Mecanizat, Regimentului 57 Aviaţie Vânătoare, Şcolii Militare de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie şi Batalionului 21 Vânători de Munte”, „Acţiunile trupelor române pentru eliberarea Ungariei de sub jugul fascist”, „Ceremonia drapelului de stat în diferite state ale lumii şi în România”, „Navele de război şi comerciale române şi germane din perioada 1939-1944”, „Istoricul instituţiei copiilor de trupă în Armata Română (1859-1948)”, „Învăţământul în Armata Română în perioada 1939-1945”, „Lagărele de prizonieri sovietici, sârbi şi alte naţionalităţi care au existat pe teritoriul României, organizate şi administrate de comandamentele militare române în perioada 1941-1944” etc. Şeful Secţiei, colonelul Ion Leonida a participat în perioada 25-28 aprilie 1969, la Colocviul de Istorie Militară organizat la Paris de Comitetul Internaţional de Istorie Militară. S-a numărat, de asemenea, printre participanţii la Simpozionul internaţional cu tema „Rolul organizator şi conducător al partidelor comuniste şi muncitoreşti din centrul şi estul Europei privind organizarea forţelor armate populare şi ducerea luptei armate împotriva ocupaţiei fasciste în anii celui De-al Doilea Război Mondial”, organizat în perioada 25-28 noiembrie 1969 de Institutul de Istorie Militară din Varşovia. Prin Ordinul C.L. 001470 din 11 octombrie 1969, Secţia Studii Istorice a Marelui Stat Major a fost desfiinţată, urmând ca problematica şi atribuţiile acesteia să fie preluate de către Centrul de Studii şi cercetări de Istorie şi teorie militară subordonat C.P.S.A76. Prin acelaşi ordin a fost înfiinţată Secţia Arhivelor Militare, subordonată locţiitorului şefului M.St.M., cu Biroul 1 Documentare, Biroul 2 Arhivă şi Biroul D.S. La 1 mai 1970 au intrat în vigoare „Instrucţiunile privind întocmirea Registrului istoric şi Jurnalului acţiunilor de luptă”, întocmite de şeful Biroului 1 Documentare, locotenent-colonelul Antone Marinescu77. Specialiştii Secţiei Documentare au întocmit documentarele „Istoricul trupelor de paraşutişti din Armata Română”, „Aviaţia Română în timpul celor două războaie mondiale”, la solicitarea unor istorici elveţieni, „Trimiterea pe front a Regimentului 2 care de luptă”, „Istoricul Regimentului 7 Prahova”, „Dotarea Armatei Române cu armament şi tehnică de luptă la 22 iunie 1941”, „Legislaţia privitoare la mobilizarea şi recrutare”, „Acţiunile Armatei Române în războiul antisovietic în perioada 22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942”, „Operaţia „Debreţin””, „Călătoriile de studii organizate în Armata Română în perioada 1859-1944”, „Miniştrii Apărării Naţionale din perioada 1937-1944” etc. Până în luna noiembrie 1970, Secţia a primit două aparate de microfilmare „Dokumator”, un aparat pentru copiat, un aparat de developat, un aparat de mărit şi un aparat de citi. Cu aceste echipamente a demarat, în premieră în Armata Română, operaţiunea de mocrofilmare a arhivei istorice în vederea conservării şi securizării patrimoniului arhivistic militar naţional78. În anul 1970, Secţia Arhivelor Militare şi Depozitul de Arhivă al M.F.A. a primit 97132 cereri, dintre care au fost soluţionate favorabil 88127 cereri79 de asemenea, au fost expertizate 30 de vagoane de arhivă, dintre care 26 de vagoane au fost reintroduse în circuitul economic. La 1 ianuarie 1971, statul de organizare a Secţiei a fost completat cu două funcţii de angajaţi civili şi 7 funcţii de tehnicieni în specialitatea fotoreproducere. Specialiştii Secţiei au întocmit documentare referitoare la „Eroii satului Petreşti, comuna Pânceşti căzuţi în cele două războaie mondiale”, „Luptele desfăşurate de trupele române pentru 76

Ibidem, f. 7. Ibidem, f. 13 v. 78 Ibidem, f. 19. 79 Ibidem, f. 19 v. 77

39


eliberarea localităţii Téglás-Ungaria”, „Relaţiile dintre militarii români şi francezi în decursul istoriei”, „Şefii Marelui Stat Major 1859-1971”, „Acţiunile Armatei 21 Române pe timpul acoperirii frontierei” etc şi au participat la realizarea tematicii Muzeului de Istorie Naţională80. În anul 1971, Secţia a soluţionat circa 4500 cereri. În luna mai 1972, specialiştii Secţiei au pus la dispoziţia cercetătorilor americani Glenn Torrey şi Keith Hitchins de la Universitatea din Kansas-SUA, lucrări şi documente de arhivă referitoare la participarea României la Primul Război Mondial81. În perioada 21-25 august 1972, colonelul Antone Marinescu şi locotenent-colonelul Aurelian Miriţă au participat la lucrările celui de-al VII-lea Congres Internaţional al Arhivelor de la Moscova. În decursul anului, personalul Secţiei a întocmit 38 de lucrări cu 825 pagini, printre care „Istoricul transporturilor militare în Armata Română”, „Schema de organizare şi atribuţiile Subsecretariatului de Stat al Aerului” ş.a. şi a executat 249 zile de control tematic82. În anul 1972 Secţia a rezolvat favorabil 5502 cereri din cele 6021 cereri înregistrate, iar Depozitul de Arhivă al M.F.A. a soluţionat pozitiv 43554 de cereri din totalul celor 46933 de cereri. În anul 1973 Secţia Arhivelor Militare a funcţionat cu o parte din personal în localul Marelui Stat Major din Piaţa Walter Mărăcineanu şi cu o alta în localul din Calea 13 Septembrie83. Secţia a întocmit documentare referitoare la „Pierderile suferite de trupele române în cel de-al Doilea Război Mondial pentru eliberarea Cehoslovaciei”, „Titulatura Diviziei 1 Mecanizate „Tudor Vladimirescu”, „Istoricul Diviziei 1 Blindate Română”, „Situaţia vedetelor blindate „Power” cumpărate de România din Germania în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”, „Memoriul lui Iuliu Maniu adresat lui Hitler şi Mussolini în anul 1940” ş.a. Începând cu luna aprilie 1973, Depozitul de Arhivă al M.F.A.A s-a mutat din garnizoana Râmnicu Sărat în garnizoana Piteşti. La 1 aprilie 1973, Secţia Arhivelor Militare a ieşit din compunerea M.St.M. şi s-a reorganizat în Arhivele Ministerului Apărării Naţionale, cu indicativul U.M. 02600 Bucureşti84. La 5 mai 1973, colonelul Leonida Ion s-a pensionat, la 20 mai 1973 funcţia de şef al Arhivelor M.Ap.N. fiind preluată de colonelul Antone Marinescu. În cursul anului 1973 au fost grupate şi ordonate 574 din cele 1000 fonduri de arhivă existente în colecţia arhivistică din Calea 13 Septembrie iar 132 au fost inventariate. De asemenea, s-au înregistrat 50971 cereri, din care au fost soluţionate favorabil 44300 cereri. În cursul anul 1974 au fost realizate documentare referitoare la „Directivele şi instrucţiunile date de prof. Mihai Antonescu în şedinţa Consiliului Biroului Păcii din iunie 1942”, „Acţiunile Armatei a III-a, Corpului 3 Armată, Diviziilor 2 şi 15 Infanterie şi Comandamentului 110 Infanterie în perioada 20-24 august 1944 pe frontul din Moldova”. În cursul anului au intrat în vigoare noile Instrucţiuni arhivistice IA -7585. La începutul anului 1975, Arhivele M.Ap.N. Bucureşti aveau un efectiv de 35 de angajaţi. În cursul anului, arhiviştii militari au organizat instruiri în 15 centre din ţară, 22 controale în comandamente, direcţii centrale, unităţi şi la depozitul propriu, precum şi un curs de arhivistică cu personalului Depozitului de Arhivă al M.Ap.N. De asemenea, au fost selecţionate 61 de fonduri arhivistice care însumau 150000 de dosare şi s-au întocmit o serie de documentare, printre care „Luptele duse de trupele române în perioada războiului antihitlerist în zona localităţii JihlavaCehoslovacia”, „Militarii români căzuţi în perioada războiului antihitlerist în localitatea TeglasUngaria”, „Evidenţa veteranilor din războiul antihitlerist” ş.a. În cursul anului 1976, Arhivele Militare Române au pus la dispoziţie documente de arhivă profesorului american Glenn Edward Torrey de la Universitatea Kansas - S.U.A., care în 80

Ibidem, f. 28. Ibidem, f. 32 v. 82 Ibidem, f. 36 v. 83 Ibidem, f. 39 v. 84 Ibidem, f. 41. 85 Ibidem, f. 56 v. 81

40


luna august a participat la Consfătuirea istoricilor români şi americani care s-a desfăşurat la Suceava, Comandamentului Artileriei şi locotenent-colonelului (r) dr. Fredrich Christian Stahl din Freiburg - R.F.G86. Printre documentarele întocmite s-au numărat „Pierderile Armatei Române în Primul Război Mondial”, „Acţiunile Armatei Române la Plevna în Războiul de Independenţă 1877-1878”, „Organizarea Subsecretariatului de Stat al Aerului” ş.a. Ca urmare a deteriorării clădirii M.Ap.N. din cauza cutremurului din 4 martie 1977, s-a hotărât evacuarea acesteia şi mutarea tuturor direcţiilor şi secţiilor M.St.M. în localul Armatei a 2-a din Drumul Taberei. Întrucât şi localul aflat în Calea 13 Septembrie a fost afectat de cutremur, s-au luat măsuri pentru mutarea arhivei, microfilmotecii, arhivei de filme militare şi filmotecii M.St.M. în Drumul Taberei, activitatea fiind finalizată la 14 martie 197787. În perioada 3 septembrie – 2 octombrie 1977, colonelul Antone Marinescu, şeful Arhivelor M.Ap.N. a efectuat o campanie de cercetare a arhivei militare din Freiburg - R.F.G., selecţionând 3000 de file de documente de arhivă referitoare la rapoarte ale ataşatului militar al Marinei germane în România din perioada Primului Război Mondial, probleme privind istoricul Dobrogei, în legătură cu perioada de ocupaţie a unei părţi din România de către trupele germane din anii 1916-1918, precum şi la relaţiile militare româno-germane din timpul celui de-al Doilea Război Mondial88. În cursul anului 1977 a fost constituită arhiva de filme militare din preluarea filmelor aflate la Comandamentului Infanteriei şi Tancurilor, totalizând circa 928 acte cu o lungime de 233335 metri peliculă. La 26 aprilie 1978, Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară a predat Arhivelor Militare 827 copii ale unor documente selecţionate din Arhiva M.A.E., referitoare la ajutorul acordat de poporul român militarilor şi civililor polonezi refugiaţi în România în anii 1939-1940, care au fost introduse în fondul 916, dosarele 340 şi 34889. În cursul anului 1979 au fost întocmite documentare referitoare la „Activitatea aviatorilor francezi pe frontul român în Primul Război Mondial”, solicitat de Asociaţia Veteranilor Aviatori din Franţa, „Eroii români din Primul şi Al Doilea Război Mondial căzuţi pe teritoriul judeţelor Constanţa şi Covasna”, „Organizarea şi funcţionarea Secţiei Mobilizare şi Organizarea naţională a Teritoriului MONT”90 ş.a. În perioada 16-20 iunie 1980, colonelul Antone Marinescu a participat la cea de-a VII-a Consfătuire a conducătorilor de arhive din ţările socialiste care a avut loc la Muzeul de Istorie a partidului a mişcării democratice şi revoluţionare din România din Bucureşti, iar între 8-18 august la Conferinţa internaţională de istorie militară din cadrul celui de-al XV-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice91. În cursul anului 1981 au fost finalizate documentarele „Localităţi din Cehoslovacia eliberate de Armata Română pe timpul războiului antihitlerist”, „Istoricul Regimentului 19 Infanterie”, „Cantonamentul trupelor în Armata Română între cele două războaie mondiale”, „Miniştrii Apărării Naţionale şi şefii Marelui Stat Major ai Armatei Române în perioada 1877-1980”, „Apărarea litoralului maritim românesc”, „Schema de organizare, încadrare şi atribuţiile Marelui Cartier General în Primul şi Al Doilea Război Mondial”, „Efectivele şi înzestrarea regimentului de infanterie, cavalerie, grup vânători de munte şi divizia blindată în anii 1941-1942”, „Istoricul paraşutiştilor”, „Istoricul Corpului guarzilor de geniu şi artilerie”, s-au selecţionat documente pentru Muzeul Judeţean Arad şi au fost acordate consultaţi de specialitate realizatorilor filmelor „La răscrucea marilor furtuni”, „Detaşamentul Concordia” şi „Cutia cu libelule”92. 86

Ibidem, f. 68. Ibidem, f. 72 v. 88 Ibidem, f. 75. 89 Ibidem, f. 81 v. 90 Ibidem, f. 93 v. 91 Ibidem, f. 96. 92 Ibidem, f. 97 v. 87

41


În anul 1982, arhiviştii militari au întocmit documentare referitoare la „Istoricul Regimentelor 47 şi 55 Transmisiuni”, consultaţii de specialitate pentru realizatorii filmelor „Aşteptând un tren”, „Pe malul stâng al Dunării albastre” şi „Întoarcerea din iad”. La Depozitul de Arhivă Piteşti a avut loc un schimb de experienţă între personalul Secţiei Arhivelor M.Ap.N. şi personalul Direcţiei Generale a Arhivelor Statului93. În anul 1983, ofiţerii Biroului Arhive au selecţionat 45 fonduri arhivistice, totalizând 145890 dosare şi au fost întocmite documentarele „Istoricul Arhivelor Militare”, „Activitatea de reperare a muniţiilor în Armata Română până în anul 1945”, „Scheme de organizare şi încadrare cu personal a Marelui Cartier General”, „Organizarea şi încadrarea eşalonului I şi II armată, corp de armată în timp de război”, „Militari români în perioada războiului antihitlerist căzuţi şi înmormântaţi pe teritoriul Austriei” şi au fost soluţionate 1033 de cereri94. La 1 iunie 1984 au intrat în vigoare noile Instrucţiuni arhivistice I.A. – 8495. În cursul acestui an au fost selecţionate 115 fonduri arhivistice, totalizând 246815 dosare. Printre documentele întocmite se numără „Planurile de campanie şi ipotezele operative întocmite de M.St.M. în perioada 1913-1940”, „Mobilizarea Armatei Române în anii 1913, 1916 şi 1918”, „Modalităţile de completare a pierderilor şi instruirea tinerelor contingente în timp de război şi operaţia de refacere şi reorganizarea marilor unităţi şi unităţi române în iarna şi primăvara anului 1917”, „Încadrarea şcolii Superioare de Război”, „Organizarea şi compunerea unor direcţii şi inspectorate de armă în perioada 1941-1943”, „Istoricul, organizarea şi atribuţiile inspectoratelor de armată, armatelor şi atribuţiile inspectoratelor de armată, armatelor şi regimentelor militare”, „Categoriile de funcţii din Armata Română prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri de stat major” etc.96. În anul 1985 au fost selecţionate 195 fonduri arhivistice, totalizând 328000 dosare şi au fost întocmite documentarele „Manevrele cu dublă partidă în perioada interbelică”, „Participarea Armatei la construirea Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră”, „Legislaţia privind înfiinţarea şi atribuţiile organelor care s-au ocupat cu înzestrarea Armatei în perioada 1938-1947”, „Conţinutul planurilor de război elaborate de M.St.M. în perioada 1923-1942” şi au fost soluţionate favorabil 935 de cereri dintr-un total de 100397. În cursul anului 1986, au fost soluţionate 764 de cereri din 829 înregistrate. La 16 februarie 1986 colonelul Antone Marinescu a fost trecut în rezervă, începând cu această dată funcţia de şef al Secţiei Arhive din M.St.M. fiind îndeplinită de colonelul Aurelian Miriţă98. În cursul anul 1987 au fost întocmite 16 documentare la Secţia Arhive şi 6 la C.V.PA.M., printre care „Organizarea armatei de uscat în anul 1939”, „Aniversarea zilei unei arme în perioada interbelică şi în prezent”, „Structura organizatorică a Şcolilor de ofiţeri şi subofiţeri la nivelul anului 1939”, „Sistemul soluţionării cererilor în timpul guvernării mareşalului Ion Antonescu”, „Istoricul Secţiei Arhive”, „Înfiinţarea, evoluţia organizatorică şi activitatea Batalionului Sportiv al Clubului Steaua” ş.a. Din luna septembrie 1987, personalul cu studii superioare a fost cooptat în colectivul de redactare a lucrării „Eroii români căzuţi în războiul antihitlerist pe teritoriul naţional, precum şi în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria”. Fondul documentar al Secţiei cuprindea 754 de titluri din toate domeniile de activitate ale armatei. În cursul acestui an a fost pus în funcţiune un nou sistem de microfilmare „Pentakta”99. În cursul anului 1988 personalul Secţiei Arhive a întocmit documentarele „Structura organizatorică a Subsecretariatului de Stat al Aerului (1932)”, „Organizarea şi amplasarea punctelor de comandă la eşaloanele armată, corp de armată, divizie şi regiment (1939-1945)”, 93

Ibidem, f. 103. Ibidem, f. 104-105. 95 Ibidem, f. 105. 96 Ibidem, f. 107. 97 Ibidem, f. 110. 98 Ibidem, f. 113. 99 Ibidem, f. 117. 94

42


„Organizarea şi funcţionarea centrelor de recrutare (1939)”, „Organizarea şi înzestrarea Aviaţiei Militare Române între anii 1918-1922”, „Bombardamentele aviaţiei engleze executate asupra Capitalei şi oraşului Ploieşti (mai-august 1944)”, „Drepturile cuvenite personalului ambarcat pe submarine”, „Organizarea şi activitatea centrelor de instrucţie ale armelor în perioada 1939-1945”, „Preocupări pe linia organizării şi dotării marilor unităţi şi unităţi de tancuri din Armata Română în perioada 1921-1945” ş.a. Fototeca s-a îmbogăţit cu peste 8000 de clişee, fotografii, ilustrate, albume, afişe ş.a100. În cursul anului 1989 au fost întocmite 26 de documentare, printre cele mai importante numărându-se „Organizarea Comandamentului Apărării Litoralului (1960-1961)”, „Organizarea şi efectivele M.St.M. în anii 1939-1940”, „Pierderile României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, „Partizani, membri ai F.L.P., premilitari, luptători antifascişti, civili şi alte categorii de personal decât cel aparţinând forţelor armate”, „Înfiinţarea, organizarea, atribuţiile şi efectivele corpului de armată şi comandamentului teritorial de corp de armată în anii 1939-1940”, „Organizarea şi funcţionarea unităţilor de marş române în perioada celui De-al Doilea Război Mondial”, „Organizarea şi activitatea mişcării iredente maghiare în România în perioada 19391945” ş.a101. Serviciul Istoric al Armatei la începutul mileniului III La 13 iulie 1990 la Bucureşti a fost semnat un Acord între Consiliul Memorial al Holocaustului din Washington şi Ministerul Apărării Naţionale al României pe termen de 10 ani102. În anul 1990 au fost întocmite peste 50 de studii, sinteze, documentare etc. referitoare la „Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile unor structuri de conducere, concepţie sau execuţie precum Consiliul Suprem al Apărării Ţării, M.Ap.N., M.I.A.P.R., M.St.M., Cabinetul Militar al Conducătorului Statului, Casa Militară Regală, inspectoratele de armă, birourile 2, Serviciul Cifru, mari unităţi şi unităţile de gardă, organe ale jandarmeriei, poliţiei militare, pompieri, batalioane disciplinare şi închisori militare”, „Participarea Oştirii la viaţa parlamentară (1921-1938)”, „Relaţia dintre Armată şi biserică şi activitatea confesională în armată (1870-1947)”, „Relaţiile diplomatice şi politico-militare ale României în perioada 1877-1947, bilaterale sau în cadrul unor alianţe”, „Ceremoniale - depunerea jurământului militar, uniformele unităţilor de gardă, defilarea pe sub Arcul de Triumf”, „Instituţia copiilor de trupă în Armata Română”, „Drepturile acordate în trecut veteranilor de război sau celor decoraţi pentru fapte de arme”, „Sărbătorirea Zilei armelor” ş.a103. În cursul acestui an Secţia Arhive a primit 1841 cereri, din care 1765 au fost soluţionate favorabil. În cursul anului 1991, au fost elaborate peste 60 de documentare, studii şi sinteze referitoare la „Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile M.Ap.N., M.C.G., M.St.M., regimentelor grănicereşti, jandarmeriei, poliţiei militare, colegiilor militare, asociaţiilor veteranilor de război, ofiţerilor în rezervă” ş.a., „Tezaurul României transferat în Rusia (1916-1917)”, „Activitatea confesională în armată”, Ceremonialul reînhumării Eroului Necunoscut”, „Liste de eroi”, „Galeria comandanţilor unor organisme militare”, „Datele de înfiinţare, transformare sau desfiinţare ale unor militari”104 etc. De asemenea, au fost înregistrate 5080 cereri, din care 4930 au fost soluţionate favorabil. La 26 iunie 1991, colonelul Aurelian Miriţă a predat funcţia de şef al Secţiei Arhive din M.St.M. maiorului Alexandru Oşca.

100

Ibidem, f. 119. Ibidem, f. 123 v. 102 Ibidem, f. 126 v. 103 Ibidem, f. 130. 104 Ibidem, f. 136-137. 101

43


În cursul anului 1992 au fost realizate 65 de studii, sinteze şi documentare referitoare la evoluţia structurii şi atribuţiile unor organe militare, istoricul unor mari unităţi, unităţi şi formaţiuni, legislaţie militară, conducerea superioară a Armatei în campanie, personalităţi militare etc.105. În anul 1993 au fost elaborate peste 80 de documentare referitoare la „Conducerea superioară a operaţiilor militare între 1913-1945”, „Legislaţia militară”, „Tratate şi convenţii militare din perioada interbelică”, „Înfiinţarea, transformările şi activitatea pe front a unor unităţi şi mari unităţi”, „Miniştrii Apărării Naţionale” şi „Şefii M.St.M. între 1859-1993”, „Situaţia cadrelor militare arestate, judecate, condamnate, trecute în cadrul disponibil sau în rezervă în mod abuziv după 23 august 1944”106 ş.a. În anul 1994 au fost întocmite 43 de documentare107. Prin Ordinul de Zi al Ministrului Apărării Naţionale nr. 11 din 18 iulie 1995, cu prilejul sărbătoririi a 75 de ani de la înfiinţarea Depozitului de Arhivă al Secţiei 8 Arhive a M.St.M., 26 iulie a fost instituită Ziua Arhivelor Militare108. În decursul anului 1995 au fost soluţionate 41127 cereri109. La 1 iunie 1996 a intrat în vigoare noua Lege a Arhivelor Naţionale. În perioada 4 – 8 septembrie 1996, la Bucureşti s-au desfăşurat lucrările Colocviului Internaţional de Arhivistică Militară, prilej cu care a fost lansat volumul „Confruntarea cu secolul XXI – Abordarea provocărilor din domeniul Arhivelor Militare”110. În cadrul proiectului de reorganizare a structurilor militare care se ocupă nemijlocit de gestionarea arhivelor militare, la 30 iunie 1997 s-au iniţiat măsuri pentru înfiinţarea unor depozite intermediare de arhivă pe lângă categoriile de forţe armate şi alte structuri importante ale armatei. La 1 octombrie 1997 s-a lansat iniţiativa apariţiei revistei trimestriale „Document. Buletinul Arhivelor Militare”111, primul număr fiind lansat la 30 septembrie 1998. La 1 martie 1998, Secţia Arhive a Statului Major General şi-a schimbat denumirea în Arhivele Militare Române112. De asemenea, au intrat în vigoare noile Instrucţiuni arhivistice I.A.-98. În anul 1999 au fost finalizate şi aprobate „Instrucţiunile privind redactarea Registrului istoric şi a Jurnalului acţiunilor militare”113. În anul 2000 au fost definitivate volumele inventarului ştiinţific „Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de Armistiţiu şi a Tratatului de Pace”114. La 11 decembrie 2000, Arhivele Militare Române şi-au schimbat denumirea în Serviciul Arhivistic Militar115 iar la 1 aprilie 2002 în Serviciul Arhive şi Documentare Militară116. În anul 2004 a fost constituită Comisia de Heraldică şi Denumiri a Ministerului Apărării Naţionale, din care face parte şi un reprezentant al Serviciului Istoric al Armatei117. În anul 2005, zestrea documentară a Serviciului Istoric al Armatei s-a îmbogăţit prin preluarea fondului de arhivă preluat de Compartimentul Memorialistică al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, cu un număr de 120 unităţi arhivistice118. La 28 ianuarie 2005 a fost constituit Grupul de lucru pentru studierea acţiunilor Armatei în revoluţia din decembrie 1989. 105

Ibidem, f. 147 v. Ibidem, f. 155 v. 107 Ibidem, f. 169. 108 Ibidem, f. 171 v. 109 Ibidem, f. 180 v. 110 Ibidem, f. 182. 111 Ibidem, f. 198 v. 112 Ibidem, f. 201. 113 Ibidem, f. 210 v. 114 Ibidem, f. 217 v. 115 Ibidem, f. 220 v. 116 Ibidem, f. 241 v. 117 Ibidem, f. 272. 118 Ibidem, f. 292 v. 106

44


Revenirea, de la 1 mai 2006, la denumirea de Serviciul Istoric al Armatei, consacrată tuturor instituţiilor similare din armatele ţărilor membre NATO – a reprezentat o reparaţie necesară, de recuperare a unei tradiţii onorante dar şi de restabilire a domeniului de responsabilitate în conformitate cu exigenţele conservării, cercetării şi valorificării tezaurului arhivistic şi a tradiţiilor militare ale Armatei României. Începând cu anul 2008, S.I.A. a realizat, în premieră naţională în domeniul arhivistic, implementarea sistemului informatic de asigurare a managementului integrat al arhivelor militare, menit să realizeze digitizarea şi arhivarea în format electronic a fondurilor de arhivă şi facilitarea cercetării ştiinţifice a patrimoniului arhivistic militar naţional. Concomitent, a fost gestionată activitatea de soluţionare a unui volum impresionant de cereri din partea unor cetăţeni români şi străini privind eliberarea de certificate şi adeverinţe necesare stabilirii calităţii de veterani de război, luptători în formaţiuni de rezistenţă, persecutaţi politic, încadraţi în detaşamente de lucru, salariaţi ai M.Ap.N. etc. Astfel, în perioada 1991-2009 au fost examinate şi soluţionate peste 1.800.000 de cereri şi s-au emis peste 1.250.000 de certificate şi adeverinţe. Activitatea de cercetare ştiinţifică a specialiştilor din sistemul arhivistic militar s-a materializat în publicarea a numeroase culegeri de documente, precum Istoria Statului Major General Român. Documente. 1859 – 1947 (Editura Militară, Bucureşti, 1994), Şefii Marelui Stat Major Român. Destine la răscruce. 1941 – 1945 (Editura Militară, Bucureşti, 1995), Istoria Statului Major General, 1859 -2004. Istorie şi transformare (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2004), Armata Română şi Răscoala din 1907 (Editura Militară, Bucureşti, 2008), Armata Română şi Unitatea Naţională (Editura Pământul, Piteşti, 2008), Înzestrarea Armatei Române, vol. I 1919 – 1930 (Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2000) şi vol. II 1931- 1935 (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008), la care s-au adăugat, la împlinirea unui secol şi jumătate de la înfiinţarea S.M.G., volumul Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009), prima Enciclopedie a Armatei României (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009) şi Albumul Armatei României (Editura Militară, Bucureşti, 2009). De asemenea, membrii consiliului ştiinţific al S.I.A. asigură apariţia trimestrială, din anul 1998, a revistei „Document – Buletinul Arhivelor Militare Române”, iar din anul 2009, a ,,Calendarului tradiţiilor militare”. În scopul perfecţionării şi amplificării cercetării ştiinţifice şi a promovării imaginii Armatei României în ţară şi peste hotare, S.I.A. promovează parteneriate de colaborare cu Academia Română, Arhivele Naţionale, facultăţile de istorie din cadrul Universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Constanţa şi Piteşti, Biblioteca Naţională a României, Institutul de Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Muzeul Aviaţiei, Muzeul Marinei Române ş.a. De asemenea, specialiştii instituţiei organizează anual sesiuni de comunicări ştiinţifice, mese rotunde, dezbateri tematice şi călătorii de studii cu prilejul Zilei Serviciului Istoric al Armatei (17 martie) şi Zilei Arhivelor Militare (26 iulie) şi participă cu regularitate la prestigioase manifestări ştiinţifice organizate pe plan naţional, precum şi la congresele Comisiei Internaţionale de Istorie Militară. Cercetarea patrimoniului arhivistic militar este deschisă tuturor cercetătorilor români şi străini la sediile Serviciului Istoric al Armatei din Bucureşti şi Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice din Piteşti, fondurile disponibile pentru cercetare şi informaţiile de interes public fiind prezentate şi pe site-ul instituţiei, la adresa www.defense.ro/sia/index.htm.

45


CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE PITEŞTI Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA dr. Cornel ŢUCĂ

Evoluţia arhivisticii militare româneşti a fost determinată şi influenţată de dezvoltarea structurilor militare naţionale şi de creşterea rolului armatei ca factor definitoriu de apărare a integrităţii teritoriale şi a independenţei naţionale a statului care a luat naştere după Unirea Principatelor din 1859 şi s-a consolidat după Războiul de Independenţă din 1877. Perfecţionarea structurilor armatei naţionale a avut drept rezultantă firească mărirea volumului de documente create de unităţile militare, situaţie care a condus la obligativitatea de a elabora unele reglementări vizând constituirea lor în anumite tipuri de dosare, evidenţa acestora, folosirea, păstrarea şi conservarea lor. Ca urmare, la 15 septembrie 1860 s-a hotărât – în cadrul procesului de unificare a celor două administraţii – mutarea cancelariei Ministerului de Război din Iaşi la Bucureşti. Prin Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867, pe lângă administraţia centrală a armatei, a luat fiinţă o direcţie nouă, cu denumirea de Depozitul General al Războiului119. Fiecare dintre cele două secţii din compunerea depozitului avea atribuţii precise: prima se ocupa de lucrările de topografie de care armata avea nevoie, cea de-a doua trebuia să adune toate documentele necesare pentru întocmirea istoriei militare. Anul 1869 a fost anul adoptării „Regulamentului Arhivelor Statului”, care avea în conţinut şi dispoziţii referitoare la obligaţiile ministerelor şi instituţiilor diferite în privinţa documentelor de arhivă pe care le creaseră. Un an mai târziu a fost promulgat Înaltul Decret nr. 103 din 21 ianuarie 1870 „…relativ la regularea arhivelor … Ministeriului de resbel …”, care decidea următoarele: „… Art. 1. Atât arhiva generală a ministeriului de resbel cât şi direcţiile zisului minister vor vărsa la arhiva generală a Statului prin îndeplinirea formalităţilor cerute de zisa arhivă generală a Statului, toate dosierele, jurnalele, registrele şi diferite condici pe anii vechi, în cât să nu mai posede nisce aseminea dosiere, jurnale, registre şi diferite condici mai mult de cât numai pe zece ani, şi pe acelea ce încă nu vor fi încetat corespondenţa lor; vărsându-le regulat în viitor din an în an pe cele din anul cel mai vechi …”120. „Regulamentul asupra serviciului interior al Ministerului de Resbel” stabilea atribuţiile şi îndatoririle fiecărei direcţii şi ale unor şefi de compartimente, precum „… directorele general …”, „… directorele de serviciu …” şi „ … şeful de birou …”, inclusiv în ceea ce priveşte lucrul cu documentele. Capitolul al V-lea – „Înregistrarea hârtiilor” – menţiona în termeni cât se poate de 119

„Monitorul Oastei” nr. 10 din 27 martie 1867, p. 115. Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare se va cita C.S.P.A.M.I.), Biblioteca arhivistică, „Monitorul Oastei”, nr. 3/1870, p. 80. 46 120


clari faptul că „… registratorele de direcţiune … este special însărcinat cu conservarea şi îngrijirea dosarelor, registrelor, actelor şi în fine tot ce constitue arhiva Direcţiunii …”121. Aceste prime reglementări au fost ulterior completate cu noi acte normative, cu referire directă la constituirea arhivei, aşa cum este „Regulamentul serviciului registraturei şi al archivelor din administraţia centrală” publicat în 1897, cu aplicabilitate şi în armată122. „… Participarea României la prima conflagraţie mondială, desăvârşirea procesului de formare a statului naţional unitar român au influenţat în mod pozitiv evoluţia instituţiei militare. Anii 1916-1919 au semnificat, pe plan militar, confirmarea valorii deosebite a armatei noastre, au determinat vaste operaţiuni de reorganizare începute chiar în timpul retragerii forţate în Moldova, au marcat o adevărată revoluţie în concepţie şi pe planul dotării. Aceste transformări au condus, în mod obiectiv, la creşterea masivă a cantităţii de documente create în armată, ceea ce a impus, la nivelul conducerii acesteia, studierea şi adoptarea unor măsuri menite să asigure constituirea corectă …”123, evidenţa, prelucrarea şi păstrarea în condiţii cât mai bune a materialului arhivistic, în vederea valorificării ştiinţifice a informaţiilor oferite de experienţa anilor de război şi în intenţia de a elabora şi de a publica o istorie a participării trupelor române la Primul Război Mondial. Iniţiativa centralizării tuturor documentelor operative originale şi a celor care aveau legătură cu mişcările de trupe şi cu luptele, documente care să constituie sursa de informaţie şi baza pentru elaborarea unor lucrări de teorie şi de istorie militară, a aparţinut Secţiei VI Istoric din Marele Stat Major, care a fost înfiinţată la 1 aprilie 1920 şi care, până în 1949, s-a mai numit Secţia VIII Istoric (1922-1927), Secţia VII Istoric (1927-1928), Serviciul Istoric (1928-1949). Pe lângă această secţie, în luna iulie a anului amintit mai sus, a fost constituit un depozit de arhivă istorică – nucleul viitorului depozit de arhivă al armatei –, având misiunea de a păstra documentele operative create de marile unităţi şi de unităţile militare combatante în perioada 19161919 şi de a le folosi pentru cercetarea ştiinţifică. În anul 1923 un nou act normativ stabilea ce urma a se face cu dosarele păstrate 10 ani asupra direcţiilor, deoarece „… ca consecinţă a războiului sau aglomerat lucrările şi deci numărul dosarelor este enorm şi păstrarea lor la direcţiuni sau servicii, pe lângă că cer locale spaţioase dar îngreuiază şi lucrul …”: având denumirea generică de Arhiva generală a Ministerului de războiu, la 1 aprilie 1923 s-a înfiinţat, pe lângă Depozitul de unelte şi materiale, Depozitul de Arhivă al Ministerului de Război în fortul Mogoşoaia, potrivit Deciziei ministeriale nr. 15 din 16 ianuarie124. Arhiva generală a ministerului era constituită din „… dosarele mai vechi de trei ani a direcţiunilor şi serviciilor …”, Secretariatul general avea atribuţiuni în privinţa păstrării şi manipulării acestei arhive, iar „… şeful depozitului de unelte şi materiale de la Mogoşoaia …” era „ … şi şeful depozitului arhivelor …”. Arhiva generală a Ministerului de Război a fost mutată la Obor, pe lângă Depozitul general de imprimate în perioada martie-mai 1931. Deşi armata dispunea deja, încă din primele decenii ale secolului XX, de două depozite separate pentru depozitarea şi conservarea actelor emise şi primite de structurile sale, volumul de arhivă a continuat să se mărească, antrenat de activitatea intensă de modernizare şi reorganizare a instituţiei. O încercare de rezolvare a situaţiei a fost considerată înfiinţarea depozitelor regionale de arhivă pe lângă cele 7 comandamente teritoriale, pusă în aplicare în urma aprobării „Regulamentului arhivelor armatei” prin Decretul Regal nr. 1830 din 20 iunie 1933, publicat în „Monitorul Oastei” nr. 11 din 10 iulie 1933125. Subtitlul cuprinzător şi în termeni precişi al acestui act normativ, rămas în vigoare până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este semnificativ pentru oricine este familiarizat cu arhivistica şi terminologia specifică acesteia: 121

Ibidem, nr. 2/1870, p. 41-59. Ibidem, „Monitorul Oficial” nr. 79/10 iulie 1897, p. 2874-2877. „România în ecuaţia păcii şi a Dictatului”, Culegere de studii şi comunicări prezentate la Sesiunea ştiinţifică dedicată aniversării a 80 de ani de la înfiinţarea Centrului de Cercetare şi Păstrare a „Arhivelor Militare Istorice „General Radu Rosetti”, 28-30 iulie 2000, coordonator: colonel Gheorghe Nicolescu, 2001, Editura Paralela 45, Piteşti, p. 5. 124 C.S.P.A.M.I., fondul Marele Stat Major, Serviciul Istoric, crt. 71/1925, f. 25. 125 Ibidem, Biblioteca arhivistică, „Monitorul Oastei” nr. 11 din 10 iulie 1933, p. 13-32. 122 123

47


„Regulamentul privitor la: - Depozitarea şi conservarea arhivelor Armatei; - Organizarea şi funcţionarea Depozitelor Regionale de Arhivă ale Comandamentelor Teritoriale; - Organizarea şi funcţionarea Depozitului de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale (Obor); - Organizarea şi funcţionarea Depozitului de Arhivă al Marelui Stat Major, Serviciul Istoric …”. La fel, cele şase capitole (61 de articole) pe care a fost structurat acoperă întregul domeniu al arhivisticii militare, începând cu „… Definiţia actului …”, „… Definiţia dosarului …” din „ … Capitolul I. Noţiuni şi definiţiuni …” până la ultimul capitol „ … Controlul arhivelor şi al Depozitului de Arhive …”. Revenind la nou-înfiinţatele depozite regionale, acestea urmau să primească şi să păstreze: „…a) toate arhivele din perioada 01.01.1903-31.12.1912, aflate în prezent asupra tuturor autorităţilor militare ce se găsesc pe teritoriul Comandamentului Teritorial respectiv …; b) Din arhivele de pace după data de 01.04.1921 se vor vărsa de către autorităţile militare …; Dosarele care sunt de utilitate istorică şi care rămân la dispoziţia Marelui Stat Major Serviciul Istoric …”. Unificarea modului de păstrare şi de folosire a documentelor militare urmărită prin promulgarea acestui regulament a fost nuanţată printr-un nou regulament - „Regulamentul provizoriu al arhivelor de război şi registrul istoric” - publicat în aprilie 1934126, cu referire la adunarea, clasarea şi evidenţa documentelor operative, documentaţia necesară pentru redactarea istoricului campaniilor, funcţionarea Serviciului Istoric din Marele Stat Major în campanie. Arhiva generală a Ministerului Apărării Naţionale a fost mutată, încă o dată, de la Obor la fortul Otopeni în toamna anului 1939. Pe toată durata războiului, Serviciul Istoric din Marele Stat Major a derulat o activitate susţinută, concretizată în elaborarea şi emiterea unei serii de ordine circulare şi instrucţiuni, a căror aplicare a şi urmărit-o, în măsura în care a fost posibil: „Instrucţiunile nr. 626 000 relative la clasarea, inventarierea şi vărsarea arhivelor din perioada martie 1939 - 21 iunie 1941 şi a arhivelor operative din campania contra sovietelor” în iunie 1942, „Ordinul Circular nr. 626 300 referitor la constituirea, inventarierea şi predarea arhivelor create în perioada 1939 - 1942” în data de 5 septembrie a aceluiaşi an, urmat la 20 septembrie de „Instrucţiunile nr. 626 900 relative la întocmirea dosarelor de campanie şi a jurnalelor de operaţii. Evacuarea arhivelor la organele de mobilizare”. În octombrie 1943 erau publicate „Instrucţiunile nr. 7 000 relative la clasarea şi păstrarea arhivelor din perioada 01.04.1921 - 15.03.1939; 15.03.1939 - 21.06.1941; de la 22.06.1941 – pe toată durata războiului”, completate cu „Norme pentru întocmirea registrelor istorice şi jurnalelor de operaţii”. Ordinul Circular nr. 7 200 din 17 iunie 1944 al Marelui Stat Major, referitor la „… mărirea dispersării depozitelor de arhivă …” avea în vedere dislocarea acestora „… numai în mediul rural, în localităţi lipsite de importanţă militară, industrială, feroviară …” pentru a proteja arhivele de bombardamentele aeriene şi de eventualele incendii. Anii 1945 - 1947, ani de profunde transformări politico-sociale pentru naţiunile din Europa de Est, au rămas în memoria scrisă a instituţiei Arhivelor Militare drept momentul pierderii definitive a unor dosare şi documente „predate din ordin” Comisiei Aliate de Control sovietice în România: arhiva Cabinetului Militar al Conducătorului Statului, cea creată de unităţile militare ruseşti care au luptat în Moldova în Primul Război Mondial, arhiva creată de Armata Republicii Moldoveneşti şi de Sfatul Ţării. Fostele „depozite regionale de arhivă ale comandamentelor teritoriale” au fost reduse ca număr şi transformate, la 15 iulie 1947, în depozite regionale aferente fiecare unei regiuni militare, potrivit reorganizării teritoriale a armatei, având dislocarea la Timişoara-Regiunea I, la Bucureşti126

48

Ibidem, Fond Marele Stat Major, Serviciul Istoric, nr. crt. 95/1934, f. 20.


Regiunea a II-a, la Floreşti-Cluj-depozitul de arhivă al Regiunii a III-a şi la Bârlad-cel al Regiunii a IV-a127. Cele patru depozite gestionau fondurile de arhivă primite de la unităţile militare din subordinea regiunii militare respective, cu excepţia unităţilor subordonate direct Ministerului Apărării Naţionale şi a unităţilor de aviaţie şi de marină, care îşi predau arhivele la Depozitul de Arhivă - Otopeni al ministerului. La 18 martie 1949 Serviciul Istoric din Marele Stat Major şi-a schimbat denumirea în Secţia 11 Istoric128. În toamna anului 1958 Depozitul de Arhivă Otopeni a fost mutat în comuna Pantelimon. Depozitele regionale şi Depozitul de Arhivă al ministerului au funcţionat ca atare din 1947 până în prima jumătate a anului 1960, când au fost contopite sub numele de Depozitul de Arhivă al Ministerului Forţelor Armate, având garnizoana fixată la Râmnicu Sărat. Noua structură primea, pentru păstrare permanentă, arhivele create de către toate direcţiile din organica ministerului, cele aflate până atunci în gestiunea depozitelor regionale – documentele comandamentelor, marilor unităţi militare – precum şi documentele mai vechi de trei ani create de toate unităţile militare. O nouă schimbare de garnizoană - la Piteşti - a fost ordonată pentru Depozitul de Arhivă al armatei, dislocare executată în intervalul aprilie 1973 - ianuarie 1974. La Piteşti unitatea a ocupat cazarma fostului Regiment de Infanterie 4-Argeş, unde a şi rămas până astăzi. Comparând această perioadă de 37 de ani de stabilitate „locativă” cu celelalte intervale temporale mult mai reduse care au jalonat existenţa Depozitului de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale, este evident cât a fost de benefică, din toate punctele de vedere, atât pentru instituţie, cât mai ales pentru documentele create de armată - adunate, dispersate, regrupate, centralizate de prea multe ori, cu consecinţe nefaste şi ireparabile asupra integrităţii fondurilor de arhivă, a dosarelor şi a documentelor. Tabloul sinoptic al dislocărilor Depozitului de Arhivă al Armatei de la constituirea lui până în 2010 se prezintă astfel: - 1923 – 1931 – fortul Mogoşoaia – 8 ani; - 1931 – 1939 – Obor – 8 ani; - 1939 – 1958 – fortul Otopeni – 18 ani; - 1958 – 1960 – Pantelimon – 2 ani; - 1960 – 1973 – Râmnicu Sărat – 13 ani; - 1973 – 2010 – Piteşti – 37 ani. Până în momentul unificării depozitelor de arhive militare la Râmnicu Sărat, activitatea arhivistică, desfăşurată cu personal redus din punct de vedere numeric, se limita la lucrările de evidenţă şi de gestiune primară a documentelor aflate în păstrare şi la rezolvarea cererilor petenţilor, deoarece operaţiunile de prelucrare a arhivei intrau în atribuţiile unităţii militare creatoare de fond. Sub acest aspect situaţia a rămas, practic, neschimbată şi în timpul celor 13 ani de dislocare la Râmnicu Sărat. Dar anul stabilirii Depozitului de Arhivă al Ministerului la Piteşti a inaugurat prelucrarea pe baze ştiinţifice a fondurilor gestionate şi a celor primite de la unităţi: gruparea, ordonarea, inventarierea şi selecţionarea. De asemenea, dezvoltarea organigramei depozitului - în anul 1973 - a făcut posibilă încadrarea unor specialişti cu studii universitare de istorie şi de filologie şi, drept urmare, efectuarea lucrărilor specifice acestei „ştiinţe speciale a istoriei” - arhivistică: planuri metodice de lucru, note istorice, sinteze şi documentare de istorie militară, editarea unor volume de documente militare şi publicarea unor articole de specialitate. La 1 iunie 1984 unitatea a primit denumirea de Centrul de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare (C.V.P.A.M.), denumire semnificativă în ceea ce priveşte importanţa şi misiunile depozitului. Conform experienţei europene în domeniu în martie 1998 s-au constituit, prin reorganizare: - Arhivele Militare Române (A.M.R.) în compunerea Statului Major General; 127 „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, nr. 1/1998, „Arhivele Militare Române”, colonel Gheorghe Nicolescu, p. 59; 128 Ibidem, p. 60.

49


- Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (C.C.P.A.M.I.), în subordinea Arhivelor Militare Române; - depozitele intermediare de arhivă, pe categorii de forţe, la principalii creatori de arhivă din armată. În martie 2002 unitatea a primit actuala denumire - Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (C.S.P.A.M.I.) . De la constituire până în anul 1973, Depozitul de Arhivă al Armatei a avut ca misiune exclusivă depozitarea şi conservarea fondurilor de arhivă create de unităţile militare. Anul 1973, în care a fost executată dislocarea depozitului în garnizoana Piteşti şi statul de organizare al unităţii a fost extins, reprezintă iniţierea prelucrării ştiinţifice a arhivelor armatei, concretizată în instrumentele de evidenţă primară întocmite, redactarea planurilor metodice de lucru, a notelor istorice ale creatorilor de fond şi asupra fondurilor, a documentarelor interne şi a celor ordonate de eşaloanele superioare. De fapt, colectivul iniţial a fost cel dintâi care a dat coerenţă şi unitate lucrărilor de specialitate, urmărind evoluţia unui creator de fond de la înfiinţare şi până la desfiinţarea sa, punctându-i transformările şi conexiunile cu alte unităţi militare, făcând menţiuni în privinţa cantităţii de unităţi arhivistice, a constituirii dosarelor de către creator şi a stării fizice a documentelor. Participarea la simpozioanele locale cu diferite comunicări ştiinţifice pe teme de istorie militară, editarea – în regim de colaborare – a unor volume de documente militare („Documente privind istoria militară a poporului român”, în două volume, publicată în 1984 sub egida Centrului de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară Bucureşti, cele cinci volume din „Istoria militară a poporului român”, 1984 - 1989, organizarea primei sesiuni de comunicări ştiinţifice la Depozitul de Arhivă al Armatei în mai 1982 şi editarea primului Anuar, care a reunit lucrările personalului unităţii – reprezintă manifestări de cultură care au făcut cunoscute preocupările colectivului din anii 1970-1980 în ceea ce priveşte completarea şi clarificarea unor aspecte şi momente ale istoriei militare. După Revoluţia din decembrie 1989 activitatea specifică – arhivistica militară – s-a focalizat pe rezolvarea cererilor veteranilor de război, ale urmaşelor acestora, ale persoanelor care au executat stagiul militar în unităţi aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, a petiţiilor privind atestarea funcţiilor şi a vechimii în muncă, trecerea imobilelor şi a terenurilor în patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale etc. - potrivit legilor şi ordonanţelor guvernamentale promulgate în intervalul 1990 - 2010. Activitatea arhivistică propriu-zisă a rămas, practic, minimală în condiţiile în care numărul personalului, angrenat majoritar în rezolvarea cererilor, a fost parţial redus, apoi mărit - după anul 2002 dovedindu-se totuşi insuficient pentru controlul acestui aspect de utilitate practică imediată. Concomitent, cercetarea ştiinţifică şi relaţiile cu instituţiile omonime din celelalte ţări au luat formă în volumele tematice de documente, s-au concretizat prin participarea personalului Centrului la simpozioanele internaţionale de istorie militară - Bucureşti 1996 şi 2003 -, la sesiunile de comunicări ştiinţifice şi la aniversările unor instituţii. Vizitele de lucru la arhivele militare din Franţa, Germania, Italia, Turcia, Bulgaria şi din Federaţia Rusă au avut semnificaţia unei deschideri către modernitate, trecută prin comparaţie şi prin efort către înnoire.

50


Revenind la volumele de documente, exemplificăm prin titluri devenite de referinţă în domeniu: „Relaţii militare româno-engleze (1918 - 1947)”, editat în 1998, „Armata Română de la Ultimatum la Dictat - anul 1940 - Documente”, lucrare în trei volume publicată în 2000, „Relaţiile militare româno-germane – 1939 - 1944 - Documente”, volum publicat tot în anul 2000, „Ataşaţii militari transmit …”, lucrare editată în patru volume în perioada 2001-2004.

La 26 iulie 1995 a fost organizată prima aniversare a Centrului - la 75 de ani de la înfiinţare; de atunci data de 26 iulie a fost instituită ca „Ziua Arhivelor Militare”. Din 2003, această zi aniversară este prilejul pentru editarea unui volum de studii şi comunicări, în semn de respect pentru instituţia în sine, longevivă comparativ cu alte structuri ale Armatei şi pentru preocuparea constantă a personalului militar şi civil al Centrului în ceea ce priveşte studierea documentelor militare şi cercetarea ştiinţifică. Tot în sfera manifestărilor culturale se înscrie şi ridicarea unei Troiţe în incinta cazărmii Centrului, sfinţită în octombrie 2007: 51


„… Ordin de Zi pe Unitate nr. 62/26.10.2007 Întru pomenirea jertfelor aduse de ostaşii Regimentului 4 Argeş în războaiele purtate de neamul românesc pentru menţinerea fiinţei naţionale, de la a cărui înfiinţare se împlinesc 130 de ani şi drept mulţumire pentru ajutorul bunului Dumnezeu, personalul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice a ridicat prin contribuţie proprie o troiţă amplasată în faţa clădirii de comandament. Troiţa a fost sculptată din lemn de stejar masiv de către Rodoş Ion, meşter popular din comuna Nucşoara, judeţul Argeş, iar postamentul a fost realizat prin contribuţia firmei S.C. Construct ECI Company 2000 S.R.L. Piteşti. Slujba de Sfinţire s-a făcut în ziua de 26 octombrie 2007 de Sărbătoarea Sfântului Dumitru izvorâtorul de Mir, care a devenit cu acest prilej patronul spiritual al unităţii noastre. Semnează comandantul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, colonel dr. Cornel Carp” 129. În ultimii ani o parte dintre clădirile cazărmii care adăposteşte fondurile de arhivă ale armatei a fost modernizată ca, de exemplu, Sala de studiu, care primeşte, anual, circa 130 de cercetători români şi străini, totalizând 1500 de zile - studiu. Biblioteca Centrului, structurată pe compartimentele Biblioteca arhivistică, Depozitul legal arhivistic şi Biblioteca enciclopedică, are în custodie aproximativ 37000 de volume, fiind un spaţiu de informare de primă importanţă pentru toate faţetele activităţii arhivistice şi de istorie militară specifice acestei instituţii. Biroul Colecţii arhivistice, înfiinţat în anul 2003, are misiunea de a constitui colecţii, de a le păstra, a le studia şi a le completa pe cele deja constituite şi de a răspunde solicitărilor cercetătorilor interesaţi de anumite teme şi subiecte. Punctul muzeistic amenajat din 2003 în Sala de briefing este un bun exemplu al activităţii personalului care încadrează acest birou. Structura care se ocupă de evidenţa informatizată a documentelor, inexistentă înainte de 1990, în decurs de 20 ani s-a dezvoltat rapid, ajungând la o dotare de peste 37 calculatoare, plus aparate de scanare şi de copiere, deservite de personal calificat. Din activitatea acestui compartiment decurg evidenţa informatizată a întregului volum de cereri şi a fondurilor arhivistice, precum şi tehnoredactarea răspunsurilor la cereri, a documentarelor numeroase şi a altor tipuri de lucrări, la fel de numeroase, inclusiv a anuarelor.

Cei aproximativ 91000 de metri liniari de arhivă, constituiţi dintr-o multitudine de fonduri arhivistice, care conţin documente unicate, precum ordine, rapoarte, sinteze, situaţii statistice, registre control nominal, foi matricole, indexuri, jurnale de operaţii, scrisori, cărţi poştale, albume şi colecţii de periodice, documente care dau mărturie, la modul propriu, despre evoluţia organismului militar – parte esenţială a unei naţiuni – îşi aşteaptă cercetătorii. 129

52

„Istoricul Regimentului 4 Dorobanţi „Argeş” (1877 – 1946)”, volum colectiv, Piteşti, Editura Pământul, 2008, p. 240-241.

PARTEA A II-A FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN ORIGINAL LA CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE * FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN COPIE PE MICROFILM LA SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI

FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN ORIGINAL LA CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE Nr. fond 1 2 4 3

Denumire fond

An minim

An Nr. unităţi maxim arhivistice

ACADEMIA MILITARĂ GENERALĂ ACADEMIA MILITARĂ POLITICĂ ACADEMIA MILITARĂ TEHNICĂ ACADEMIA SPATELUI ARMATEI

1949 1949 1949 1948

1979 1971 1970 1953

8255 1296 3175 501

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ AUTONOMĂ A FABRICII DE PULBERI-DUDEŞTI

1896

1948

2665

7

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ AUTONOMĂ ARSENAL ARMATĂ-ROMAN

1939

1946

605

8

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ AUTONOMĂ ARSENAL ARMATĂ-SIBIU

1939

1947

947

9

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ AUTONOMĂ ARSENAL ARMATĂ-TÂRGOVIŞTE

1939

1943

327

ANSAMBLUL ARTISTIC AL ARMATEI APĂRAREA LITORALULUI BAZEI PRINCIPALE APĂRAREA ZONEI MARITIME NR. 214 ARMATA 1 ARMATA A 2-A ARMATA A 3-A ARMATA A 3-A ARMATA A 9-A GERMANĂ ARMATA DE DOBROGEA ARMATA DE DUNĂRE ARSENAL DEPOZIT ARMAMENT SIBIU ARSENALUL AERONAUTIC ARSENALUL ARMATEI BUCUREŞTI ARSENALUL ARTILERIEI SIBIU

1954 1949 1949 1916 1914 1916 1939 1914 1916 1916 1920 1921 1864 1951

1979 1958 1952 1979 1979 1944 1979 1918 1917 1917 1945 1945 1946 1963

826 1424 401 3827 6030 8035 8632 131 95 24 818 487 2478 2480

35

ARSENALUL DEPOZITULUI DE ARMAMENT TÂRGOVIŞTE

1935

1939

156

31 33 32

ARSENALUL GENIULUI ARSENALUL MARINEI MILITARE ARSENALUL MOTOMECANIZĂRII

1921 1913 1943

1949 1947 1949

945 287 263

140

ARSENALUL ŞI DEPOZITUL DE ARMAMENT ROMAN

1936

1938

176

37

ASOCIAŢIA SCRIITORILOR MILITARI ROMÂNI

1940

1941

2

38

ASOCIAŢIA SURORILOR DE CARITATE DE RĂZBOI DIN ROMÂNIA

1929

1946

37

125

X2 18 21 23 24 25 26 28 27 115 2577 29 30 34

∗

Obs. ∗

*

* * *

Fondul continuă după 1979 55

Fondurile de arhivă deschise cercetării, păstrate în original la Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice

Nr. fond

An minim


139

ASOCIAŢIA VOLUNTARĂ "SPRIJINIREA APĂRĂRII PATRIEI"

1953

1961

1654

124

ATELIERELE DE REPARAŢII GENERALE TANCURI ŞI AUTOTUNURI NR.746

1951

1957

431

ATELIERUL ARTILERISTIC NR.156 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.160 TIMIŞOARA ATELIERUL ARTILERISTIC NR.925 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.962 BRĂILA ATELIERUL ARTILERISTIC REGIONAL NR.1 ATELIERUL ARTILERISTIC REGIONAL NR.2

1956 1960 1968 1968 1960 1960

1973 1972 1973 1973 1960 1960

53 14 19 20 34 9

126

ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII AUTO NR.1 (1048)

1956

1958

118

65

ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII AUTO NR.1 GĂEŞTI (705)

1944

1952

299

71

ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII AUTO NR.2 MEDIAS

1956

1960

620

67

ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII AUTO NR.32 CERNĂUŢI

1941

1945

117

68

ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII AUTO NR.33 (6) IAŞI

1941

1951

270

116

ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII MATERIALE PROTECŢIE ANTICHIMICĂ

1958

1961

81

74

ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII MIJLOACE TEHNICE AERODROM NR.834

1951

1958

100

118

ATELIERUL CENTRAL MATERIALE PROTECŢIE ANTICHIMICĂ NR.849

1956

1957

17

135

ATELIERUL DE MINE DRAGAJ NR.744 CONSTANŢA

1952

1956

42

119

ATELIERUL DE REPARAT MATERIALE CHIMICE NR.212

1965

1968

50

39

ATELIERUL DE REPARAŢII AL CORPULUI 1 ARMATĂ

1918

1936

222

40


1916

1935

245

41


1919

1936

364

42


1916

1936

207

44


1916

1935

309

45


1919

1935

189

143/14 61 143/7 143/12 143/16 143/17

56

Denumire fond

Obs.


Nr. fond

Denumire fond

An minim


60

ATELIERUL DE REPARAŢII AL CORPULUI GRĂNICERILOR

1942

1948

176

46

ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT ANTIAERIAN

1949

1951

93

47

ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT MUNIŢII MÂRŞA-AVRIG

1952

1959

891

57

ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT NR.1166 (617; 2)

1951

1958

245

48 123 55 138

ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT NR.121 ATELIERUL DE REPARATII ARMAMENT NR.183 ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT NR.679 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO AVIAŢIE

1960 1960 1951 1948

1968 1967 1958 1951

417 265 68 191

143/4

ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.157 TIMIŞOARA

1961

1973

133

143/11

ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.211 BRĂILA

1968

1973

14

73 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.328 (791) 143/20 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.64 122 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.86

1956 1965 1961

1960 1973 1972

78 29 12

103

ATELIERUL DE REPARAŢII MAŞINI DE LUPTĂ NR.612

1950

1958

88

117

ATELIERUL DE REPARAŢII MATERIALE CHIMICE NR.263

1962

1973

271

95

ATELIERUL DE REPARAŢII MATERIALE NAVALE NR.324 (1172)

1956

1960

198

92 101

ATELIERUL DE REPARAŢII NAVE NR.337 ATELIERUL DE REPARAŢII TANCURI NR.73

1962 1957

1970 1972

61 215

104

ATELIERUL DE REPARAŢII TANCURI ŞI AUTO NR.996 (71)

1954

1959

170

143/1

ATELIERUL DE REPARAŢII TEHNICĂ DE GENIU NR.118

1971

1973

42

143/9

ATELIERUL DE REPARAŢII TEHNICĂ DE GENIU NR.119 DEVA

1971

1974

39

143/6

ATELIERUL DE REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.99 JUCU DE JOS

1970

1973

37

78

ATELIERUL FIX DE REPARAŢII AUTO NR.31 ROMAN (3)

1941

1949

212

121

ATELIERUL MOBIL DE REPARAT RACHETE NR.62 MÂRŞA

1963

1977

181

120

ATELIERUL PENTRU CONFECŢIONAT MIJLOACE DE CONSTRUCŢII MÂRŞA-AVRIG

1951

1956

1458

Obs.

57


Nr. fond

Denumire fond

An minim


98

ATELIERUL PLUTITOR NR.127 (ATELIERUL PLUTITOR NR.2)

1953

1958

140

113 114

AUTOBAZA NR.122 AUTOBAZA NR.386

1959 1951

1979 1958

893 169

1977

1979

106

949/197 BATALIONUL 137 GENIU 144 145 146 147 148 149 150

BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.1 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.2 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.3 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.4 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.5 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.6 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.7

1919 1920 1914 1914 1921 1920 1919

1948 1950 1954 1956 1947 1956 1945

617 497 4170 5735 627 1172 872

171

BATALIONUL APĂRARE CONTRA GAZELOR CÂMPULUNG

1937

1945

109

601

BATALIONUL APĂRARE VALORI NAŢIONALE FINANCIARE

1945

1945

102

152

BATALIONUL APROVIZIONARE ŞI TRANSPORT NR.128 ORADEA

1961

1974

828

153

BATALIONUL APROVIZIONARE ŞI TRANSPORT NR.198

1965

1974

198

949/96

BATALIONUL APROVIZIONARE TRANSPORT NR.127

1961

1979

425

602


1960

1975

360

910

BATALIONUL APROVIZIONARE TRANSPORT NR.168 CONSTANŢA

1961

1974

234

928


1968

1975

68

949/116

BATALIONUL APROVIZIONARE TRANSPORT NR.469 BRĂILA

1968

1974

118

902

BATALIONUL ARUNCĂTOARE FLĂCĂRI NR.342

1968

1979

341

917

BATALIONUL AUTOTUNURI TANCURI NR.1043 BASARABI

1956

1958

12

467

BATALIONUL AUTOTUNURI TANCURI NR.23

1959

1961

160

475

BATALIONUL AUTOTUNURI TANCURI NR.430 (7)

1951

1956

323

1951 1959

1979 1979

771 1030

BATALIONUL CERCETARE BRUIAJ RADIO ELECTRONIC NR.147 BUCUREŞTI

1959

1979

266

BATALIONUL CERCETARE CHIMICĂ DEGAZARE NR.63/109 (42;399)

1950

1964

802

936/4 BATALIONUL CĂI FERATE NR.178 936/1 BATALIONUL CĂI FERATE NR.186 (335) 949/159 169 58

Obs.

* *

*

*

* * *


Nr. fond

Denumire fond

An minim

157

BATALIONUL CERCETARE MOTO NR.86 (1; 322)

1949

1960

394

BATALIONUL CERCETARE NR.101(161) BATALIONUL CERCETARE NR.117 BATALIONUL CERCETARE NR.119 ORADEA BATALIONUL CERCETARE NR.121 CRAIOVA BATALIONUL CERCETARE NR.166

1964 1961 1964 1964 1964

1972 1979 1974 1974 1977

162 209 155 1531 179

160

BATALIONUL CERCETARE NR.169 (COMPANIA 271 CERCETARE)

1959

1971

295

913

BATALIONUL CERCETARE NR.185 CORBUCONSTANŢA

1963

1974

212

BATALIONUL CERCETARE NR.336 MIHAI BRAVU

1968

1979

647

918 BATALIONUL CERCETARE NR.40 BASARABI 949/92 BATALIONUL CERCETARE NR.422

1955 1968

1961 1974

24 234

949/117 BATALIONUL CERCETARE NR.528 BRĂILA

1968

1974

210

BATALIONUL CERCETARE ŞI BRUIAJ RADIO NR.108

1966

1979

303

949

BATALIONUL CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.192

1974

1978

66

201

BATALIONUL CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.306 CRAIOVA

1951

1960

376

198

BATALIONUL CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.4

1949

1951

110

BATALIONUL CONSTRUCŢII ENERGETICE NR.425 CRAIOVA

1969

1979

308

BATALIONUL CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE AMENAJARE PORT NR.1137

1956

1979

765

200

BATALIONUL CONSTRUCŢII LINII NR.22

1941

1945

382

203

BATALIONUL CONSTRUCŢII LINII PERMANENTE NR.740 ABRUD

1952

1953

235

172

BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.1 IANCA

1953

1959

95

176

BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.10 PĂULEŞTIPLOIEŞTI

1953

1958

640

177 178 179 180 181 189 190 187 191

BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.11 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.12 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.13 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.14 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.15 BUZĂU BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.202 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.203 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.21 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.309

1953 1953 1953 1953 1953 1951 1951 1953 1951

1957 1958 1957 1958 1957 1951 1951 1953 1953

555 616 232 1008 359 41 50 20 62

906 936 158 949/82 159

949/103

949/91

949/178 949/6


Obs.

*

*

*

* *

59


Nr. fond

Denumire fond


193 194 196 173 174 175

BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.400 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.431 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.503 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.7 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.8 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.9

1951 1952 1951 1953 1953 1953

1954 1953 1953 1958 1959 1958

94 45 36 476 253 365

922

BATALIONUL DE CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.171

1959

1979

698

923

BATALIONUL DE EXPLOATARE CĂI FERATE NR.165

1955

1962

32

924

BATALIONUL DE EXPLOATARE CĂI FERATE NR.3

1947

1951

32

921

BATALIONUL DE EXPLOATARE CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.107 - AIUD

1960

1962

60

BATALIONUL DE INSTRUCŢIE ECHIPAJ TANCURI SI AUTOTUNURI NR.100 BACĂU

1965

1966

71

1968

1974

9

1953

1955

144

1978

1979

180

BATALIONUL DE INSTRUCŢIE PAZĂ OBIECTIVE SPECIALE NR.98 OTOPENI

1978

1979

77

243

BATALIONUL DESANT PARAŞUTARE NR.36 (597; 246; 1025)

1950

1963

781

905

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.103 (BAZA)

1959

1975

564

908

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.201 ALEXENI

1965

1979

451

220

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.302 (6)

1949

1958

983

221

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.325 GIARMATA

1951

1958

589

222

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.385 (3) PLOIEŞTI

1949

1958

591

223

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.425 CRAIOVA

1952

1963

575

224

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.441 (1) CLINCENI (BUCUREŞTI)

1949

1958

623

226

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.463 (9)

1949

1958

623

949/164

BATALIONUL DE INSTRUCŢIE GRĂNICERI NR.157 BATALIONUL DE INSTRUCŢIE OBSERVARE 568 INTERCEPTARE LOCALIZARE AERONAVE NR.738 BATALIONUL DE INSTRUCŢIE PAZĂ 949/163 AEROPORT NR.99 949/61

949/162

60

An minim

Obs.

*

* *

*


Nr. fond

Denumire fond

An minim


228

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.480 (4) SIBIU

1949

1958

423

229

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.499 (14) OTOPENI

1951

1956

405

230

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.524 SILIŞTEA-GUMEŞTI

1952

1960

183

231

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.526 (5; 6) TURDA

1949

1960

918

236

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.695 BRAŞOV

1952

1953

67

1956

1979

708

949/101 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.76 643

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.8/545 (BAZA 99 DESERVIRE AERODROM)

1951

1960

812

240

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM ŞCOALA FAZA I BUZĂU

1956

1957

56

241

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM ŞCOALA FAZA II

1952

1960

281

248

BATALIONUL DESERVIRE NAVE NR.212

1963

1970

131

251

BATALIONUL DISCIPLINAR NR.120 GĂEŞTI (751)

1952

1960

322

252 253 327 949/5 946 949/7 949/2 949/1 328 329 331 332 333 334 947

BATALIONUL DISCIPLINAR NR.135 CARACAL BATALIONUL DISCIPLINAR NR.457 (135) IAŞI BATALIONUL DRUMURI NR.1 BATALIONUL DRUMURI NR.144 (162) BATALIONUL DRUMURI NR.150 (192, 1085) BATALIONUL DRUMURI NR.167 (1034, 148) BATALIONUL DRUMURI NR.183 CORBENI BATALIONUL DRUMURI NR.195 (1109, 183) BATALIONUL DRUMURI NR.2 BATALIONUL DRUMURI NR.3 BATALIONUL DRUMURI NR.5 BATALIONUL DRUMURI NR.6 BATALIONUL DRUMURI NR.7 BATALIONUL DRUMURI NR.8 BATALIONUL DRUMURI PODURI NR.184 BICAZ

1958 1951 1942 1957 1956 1956 1974 1956 1941 1941 1942 1942 1941 1942 1960

1978 1959 1945 1979 1979 1979 1978 1979 1945 1945 1945 1945 1945 1945 1961

216 401 93 1035 2890 3438 184 942 400 431 122 72 201 93 34

1955

1958

16

1952

1958

408

1949

1959

498

1941 1940

1945 1945

257 196

916 207 202

BATALIONUL ECHIPAJE AUTOTUNURI TANCURI NR.902 BASARABI BATALIONUL EXPLOATARE CĂI FERATE NR.488 BATALIONUL EXPLOATARE CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.553 AIUD (5)

256 BATALIONUL EXPLOATARE NR.15 949/9 BATALIONUL EXPLOATARE NR.2

Obs.

*

* * * *

61


Nr. fond

Denumire fond

603 604 255 205

BATALIONUL EXPLOATARE NR.3 BATALIONUL EXPLOATARE NR.4 BATALIONUL EXPLOATARE NR.6 BATALIONUL EXPOATARE CĂI FERATE NR.335 BATALIONUL EXPOATARE CĂI FERATE NR.544 206 CHITILA (2) 262 BATALIONUL FIX REGIONAL "SOMEŞ" 346 BATALIONUL GARDĂ PALAT 4885 BATALIONUL GENIU AERODROAME NR.170 340 BATALIONUL GENIU FORTIFICAŢII NR.2 BATALIONUL GENIU MARINĂ (REGIMENTUL 338 GENIU MARINĂ) BATALIONUL GENIU NR.18 (PIONIERI) 914 BASARABI 949/114 BATALIONUL GENIU NR.340 342 BATALIONUL GENIU NR.441

An minim


1940 1940 1940 1956

1945 1945 1945 1958

355 65 179 153

1949

1958

469

1943 1931 1942 1940

1945 1947 1979 1943

101 165 1555 163

1940

1949

373

1917

1974

561

1968 1968

1979 1977

583 159

949/118 BATALIONUL GENIU NR.550 BRĂILA

1968

1974

253

306 349 350 351 352 949/56

BATALIONUL GENIU NR.83 (408) BATALIONUL GRĂNICERESC NR.1 BATALIONUL GRĂNICERESC NR.2 BATALIONUL GRĂNICERESC NR.3 BATALIONUL GRĂNICERESC NR.4 BATALIONUL GRĂNICERI NR.104 BOTOŞANI BATALIONUL GRĂNICERI NR.11 MOLDOVA 949/64 NOUĂ BATALIONUL GRĂNICERI NR.179 949/59 (REGIMENTUL GRĂNICERI NR.74 RĂDĂUŢI

1952 1933 1933 1935 1935 1970

1979 1938 1943 1943 1939 1975

751 201 1305 1012 62 194

1965

1974

55

1964

1974

576

949/72 949/36 949/73 949/60 949/74 949/75 949/57 949/76

BATALIONUL GRĂNICERI NR.181 SATU MARE BATALIONUL GRĂNICERI NR.182 OLTENIŢA BATALIONUL GRĂNICERI NR.188 SIGHET BATALIONUL GRĂNICERI NR.189 IAŞI BATALIONUL GRĂNICERI NR.190 ORADEA BATALIONUL GRĂNICERI NR.191 CONSTANŢA BATALIONUL GRĂNICERI NR.193 GALAŢI BATALIONUL GRĂNICERI NR.194 CONSTANŢA

1964 1965 1964 1964 1963 1970 1964 1964

1974 1974 1974 1975 1974 1974 1974 1974

96 137 193 341 172 67 229 438

949/58

BATALIONUL GRĂNICERI NR.197 TURNU MĂGURELE

1964

1974

74

1965 1961 1968 1957

1974 1974 1974 1962

97 49 144 85

1961

1974

40

949/77 949/63 949/79 949/69

BATALIONUL GRĂNICERI NR.199 TULCEA BATALIONUL GRĂNICERI NR.31 ORAVITA BATALIONUL GRĂNICERI NR.335 TIMIŞOARA BATALIONUL GRĂNICERI NR.59 DETA BATALIONUL GRĂNICERI NR.67 DROBETA949/62 TURNU SEVERIN 62

Obs.

*

*

*


Nr. fond

Denumire fond

An minim


949/65 BATALIONUL GRĂNICERI NR.80 CALAFAT

1959

1974

79

BATALIONUL INFANTERIE INDEPENDENT NR.420

1941

1943

43

1942

1945

88

1942

1944

66

1941

1944

83

1941

1943

45

1942

1944

95

1942

1944

33

949/214 405 406 407 408 409 410

BATALIONUL INFANTERIE INDEPENDENT NR.500 BATALIONUL INFANTERIE INDEPENDENT NR.550 BATALIONUL INFANTERIE INDEPENDENT NR.590 BATALIONUL INFANTERIE INDEPENDENT NR.660 BATALIONUL INFANTERIE INDEPENDENT NR.670 BATALIONUL INFANTERIE INDEPENDENT NR.750

411

BATALIONUL INFANTERIE INDEPENDENT NR.760

1941

1944

95

424 425 426 427 419 420 422 423

BATALIONUL INFANTERIE MARINĂ NR.15 BATALIONUL INFANTERIE MARINĂ NR.16 BATALIONUL INFANTERIE MARINĂ NR.17 BATALIONUL INFANTERIE MARINĂ NR.21 BATALIONUL INFANTERIE MOTO NR.26 BATALIONUL INFANTERIE MOTO NR.28 BATALIONUL INFANTERIE MOTO NR.33 BATALIONUL INFANTERIE MOTO NR.438

1940 1940 1940 1940 1949 1949 1949 1951

1944 1944 1944 1941 1951 1951 1951 1955

89 60 34 28 53 61 65 68

414

BATALIONUL INFANTERIE USOARĂ NR.1 "PRINCIPELE CAROL"

1931

1941

435

416 417

BATALIONUL INFANTERIE USOARĂ NR.3 BATALIONUL INFANTERIE USOARĂ NR.4

1931 1932

1941 1942

111 58

927

BATALIONUL INSTRUCŢIE ECHIPAJ AUTOTUNURI TANCURI NR.155

1954

1975

498

478

BATALIONUL INSTRUCŢIE ECHIPAJ AUTOTUNURI TANCURI NR.508

1951

1958

451

481

BATALIONUL INSTRUCŢIE ECHIPAJ TANCURI ŞI AUTOTUNURI NR.639

1954

1958

247

949/68

BATALIONUL INSTRUCŢIE GRĂNICERI NR.37 SIGHET

1968

1974

26

1940

1946

955

1941

1945

131

1943

1951

632

1968

1979

639

430 432 436 X54

BATALIONUL INSTRUCŢIE REPARAŢII AUTO NR.2 (DETAŞAMENTUL MOTO BUZĂU) BATALIONUL INSTRUCŢIE REPARAŢII AUTO NR.4 BATALIONUL INSTRUCŢIE REPARAŢII AUTO NR.8 BATALIONUL INSTRUCŢIE SPORT NR.100

Obs.

* 63


Nr. fond

Denumire fond

An minim

949/191

BATALIONUL LUCRĂRI IRIGAŢII CONSTRUCŢII NR.413 CONSTANŢA

1969

1979

1771

949/157

BATALIONUL LUCRĂRI MINIERE NR.408 "ACŢIUNEA 7000"

1977

1979

404

452

BATALIONUL LUCRU MANGALIA (DETAŞAMENTUL DE LUCRU LACUL)

1950

1956

212

448

BATALIONUL LUCRU NR.930 (DETAŞAMENTUL DE LUCRU NR.9)

1953

1954

103

449

BATALIONUL LUCRU NR.975 (DETAŞAMENTUL DE LUCRĂRI SPECIALE NR.8)

1953

1954

61

357 359 360

BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.1 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.2 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.3

1960 1960 1960

1961 1961 1961

25 31 30

369

BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.39 VINGA-DEJ

1955

1956

248

375 377

BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.466 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.484

1952 1952

1955 1955

251 177

370

BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.53 CONSTANŢA

1955

1958

281

382

BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.645

1952

1953

146

383

BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.646 GELU-ARAD

1952

1955

234

389


1952

1955

264

391

BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.714 GRUIA

1952

1955

173

392

BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.748 PRISTOL-BRĂILA

1952

1955

225

393

BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.754 PRUNDUL BÂRGĂULUI

1952

1955

319

394

BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.766 SĂCĂLAZ

1952

1955

250

371


1952

1960

54

399

BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.869 TÂRGU MUREŞ

1952

1955

210

BATALIONUL PAZĂ AEROPORT NR.125 TIMIŞOARA

1978

1979

65

BATALIONUL PAZĂ AEROPORT NR.155 BATALIONUL PAZĂ AEROPORT NR.163 BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.1 BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.2 BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.3 BRAD BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.4

1975 1978 1932 1932 1942 1942

1979 1979 1945 1945 1945 1945

654 561 578 848 189 266

949/161 X59 X60 211 208 209 210 64


Obs. * *

* * *


Nr. fond

An minim

Denumire fond


212 455 457

BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.5 BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.17 BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.342 (78)

1942 1942 1956

1945 1944 1959

334 53 190

460

BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.570 BUCUREŞTI

1951

1958

287

BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.965 BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.1 BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.2 BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.3 BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.4 BATALIONUL PIONIERI NR.1 BATALIONUL PIONIERI NR.13 BATALIONUL PIONIERI NR.14 BATALIONUL PIONIERI NR.15 BATALIONUL PIONIERI NR.16 BATALIONUL PIONIERI NR.17 BATALIONUL PIONIERI NR.18 (25; 590) BATALIONUL PIONIERI NR.19 BATALIONUL PIONIERI NR.2 BATALIONUL PIONIERI NR.20 BATALIONUL PIONIERI NR.21 BATALIONUL PIONIERI NR.25(461) (GENIU) BATALIONUL PIONIERI NR.27 BATALIONUL PIONIERI NR.3 BATALIONUL PIONIERI NR.30

1952 1922 1925 1937 1939 1913 1917 1916 1919 1917 1919 1917 1919 1913 1919 1919 1939 1939 1916 1939

1953 1949 1944 1945 1945 1945 1944 1944 1974 1940 1940 1940 1944 1944 1944 1944 1974 1945 1949 1945

117 727 250 734 357 406 244 467 728 160 98 213 79 224 296 222 850 194 166 187

286

BATALIONUL PIONIERI NR.31 (BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.31)

1939

1945

102

308

BATALIONUL PIONIERI NR.312 52 PIONIERI) CRAIOVA

1939

1958

591

309

BATALIONUL PIONIERI NR.338 CĂLĂRAŞI (COMPANIA 338 PIONIERI)

1952

1958

154

289

BATALIONUL PIONIERI NR.34

1939

1940

81

310

BATALIONUL PIONIERI NR.346 MIERCUREA CIUC

1955

1958

137

290 312 296 297

BATALIONUL PIONIERI NR.35 BATALIONUL PIONIERI NR.451 ARAD (53) BATALIONUL PIONIERI NR.54 BATALIONUL PIONIERI NR.55

1939 1939 1939 1939

1979 1958 1945 1943

616 488 353 144

318

BATALIONUL PIONIERI NR.550 BUZIAŞ (BATALIONUL 51 GENIU)

1939

1974

907

321

BATALIONUL PIONIERI NR.569 TIMIŞOARA (18) (COMPANIA 18 PIONIERI)

1950

1956

213

462 324 325 326 949/10 263 274 275 276 277 278 279 280 264 281 282 283 284 265 285

(BATALIONUL

Obs.

*

65


Nr. fond

Denumire fond

An minim


Obs.

299 300 322 268 301 302 269 303 270 304 307 271 925

BATALIONUL PIONIERI NR.57 BATALIONUL PIONIERI NR.58 BATALIONUL PIONIERI NR.590 (18) BATALIONUL PIONIERI NR.6 BATALIONUL PIONIERI NR.60 BATALIONUL PIONIERI NR.61 BATALIONUL PIONIERI NR.7 (563) BATALIONUL PIONIERI NR.75 BATALIONUL PIONIERI NR.8 BATALIONUL PIONIERI NR.81 BATALIONUL PIONIERI NR.87 BATALIONUL PIONIERI NR.9 BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.123

1939 1939 1951 1917 1940 1939 1916 1952 1916 1941 1953 1916 1959

1945 1944 1970 1942 1940 1941 1956 1960 1944 1944 1976 1943 1979

272 335 248 242 28 31 232 380 445 232 591 85 836

936/2

BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.334 ORŞOVA

1966

1969

91

247

BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.381 AIUD (1)

1956

1958

65

1949

1979

2248

1946

1951

296

1949

1951

125

949/105 BATALIONUL PONTONIERI NR.136 ALBA IULIA

1961

1979

631

*

949/104 BATALIONUL PONTONIERI NR.204 GIURGIU

1966

1979

167

*

1975

1979

128

1963

1974

291

1963

1975

191

1965

1977

229

1950 1950 1974 1943 1931

1965 1963 1979 1945 1954

1062 649 51 327 1899

1941

1956

745

1943

1956

424

1969

1974

32

936/3 335 336

BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.447(137)(6) BATALIONUL PONTONIERI FLUVII NR.1 BRĂILA BATALIONUL PONTONIERI FLUVII NR.2

BATALIONUL PREGĂTIRE CONDUCTORI AMFIBII BLINDATE NR.172 BUZIAŞ BATALIONUL PROTECŢIE ANTICHIMICA 949/121 NR.173 VASLUI BATALIONUL PROTECŢIE ANTICHIMICĂ 949/106 NR.187 ORADEA BATALIONUL PROTECŢIE ANTICHIMICĂ 926 NR.202 556 BATALIONUL RADIOTEHNIC NR.104 559 BATALIONUL RADIOTEHNIC NR.115 (329) 949/152 BATALIONUL RADIOTEHNIC NR.122 BRĂILA 260 BATALIONUL REGIONAL FIX CODRU 437 BATALIONUL REPARAŢII AUTO NR.345 BATALIONUL REPARAŢII AUTO NR.493 429 (BATALIONUL 1 INSTRUCŢIE REPARAŢII AUTO) 439 BATALIONUL REPARAŢII AUTO NR.515 (6) 949/160

949/78 66

BATALIONUL ŞCOALĂ GRADAŢI INSTRUCŢIE NR.200

*

*

*

*


Nr. fond

Denumire fond

An minim

949/113

BATALIONUL ŞCOALĂ OFIŢERI ŞI SUBOFIŢERI DE REZERVĂ SANITARI FOCŞANI

1965

1975

441

949/119 BATALIONUL ŞCOALA ŞOFERI NR.120

1972

1979

397

949/108 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.140 ORADEA

1972

1974

145

BATALIONUL ŞCOALA ŞOFERI NR.401 CONSTANŢA

1973

1979

162

949/81 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.403 934 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.404

1973 1972

1979 1979

772 42

1972

1974

13

1972

1979

103

949/120

949/107

BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.405 AL DIVIZIEI 11 MECANIZATE CAREI - ARAD

949/100 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.414


949/145 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.416 BUCOV

1972

1979

181

949/90 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.418

1972

1979

128

949/137

BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.420 CRAIOVA

1978

1979

124

949/183

BATALIONUL ŞCOALĂ SUBOFIŢERI AUTO ROMAN

1971

1979

62

915

BATALIONUL TANCURI ŞI AUTOTUNURI NR.85

1959

1961

12

937

BATALIONUL TEHNIC AERODROM NR.177 BACĂU

1969

1979

441

521

BATALIONUL TRANSMISIUNI LUCRU NR.202

1944

1944

18

516

BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.110 SCHITUCONSTANŢA

1956

1962

133

1951 1948 1952

1979 1979 1975

628 823 502

1961

1979

428

1939 1939 1939 1975 1951 1978

1945 1959 1959 1979 1974 1979

127 703 338 1122 418 44

518 496 497

BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.124 (114, 355) BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.13 (1, 437) BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.14 (518) BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.149 519 TIMIŞOARA 501 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.20 502 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.29 (2; 591) 503 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.32 (2, 52, 478) X78 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.34 504 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.34 (25; 448) 949/93 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.343 524

BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.354 BUZIAŞ (BATALIONUL 5 TRANSMISIUNI)

1939

1956

519

526

BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.361 (7)

1939

1956

331

527

BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.368 CARANSEBEŞ (3)

1939

1956

328

529

BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.398

1953

1958

222

530

BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.402 BUCUREŞTI (ORADEA)

1954

1956

80

Obs.

* * * *

* * * *

*

* * *

* *

67


Nr. fond

Denumire fond

931 505 507 539 540 510

BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.424 DEJ BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.43 (513;18) BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.51 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.534 (53) BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.536 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.54 (377) BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.559 (4) 541 CĂLĂRAŞI 542 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.564 (54) 543 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.576 (6) 511 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.68 (34;404) 512 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.74 (327) 949/38 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.8 513 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.88 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.923 545 BUCUREŞTI 514 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.98 (416) 949/179 BATALIONUL TRANSPORT AUTO NR.180 BATALIONUL TRUPĂ - MARELE STAT MAJOR 464 (BATALIONUL DEPOZIT) 570 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.1 579 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.10 580 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.11 581 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.12 598 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.123 582 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.13 583 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.14 584 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.15 585 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.16 586 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.17 587 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.18 588 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.19 571 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.2 589 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.20 599 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.202 590 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.21 591 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.22 592 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.23 593 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.24 594 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.25 595 68

BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.26 "AVRAM IANCU"

An minim


1968 1949 1940 1939 1968 1952

1975 1977 1945 1958 1974 1971

623 701 56 761 125 471

1939

1958

509

1951 1939 1949 1952 1939 1949

1958 1954 1961 1977 1945 1951

352 227 590 669 74 43

1952

1958

307

1950

1959

549

1977

1978

79

1921

1949

449

1923 1923 1923 1923 1955 1939 1939 1939 1939 1939 1939 1940 1921 1940 1955 1940 1940 1940 1940 1942

1951 1946 1949 1948 1958 1945 1951 1947 1951 1946 1945 1945 1948 1979 1959 1979 1979 1947 1979 1951

770 1580 1288 1378 223 853 891 642 980 963 963 299 546 1320 272 1379 1253 398 1066 190

1942

1979

554

Obs.

* * * * *


Nr. fond

Denumire fond

An minim


596

BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.27

1943

1951

219

600

BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.274 BRAŞOV

1955

1959

296

949/83 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.28 597 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.29 572 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.3

1969 1943 1922

1979 1951 1951

505 235 810

BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.30 949/84 DRAGOSLAVELE (COMPANIA 234 ŞCOALĂ ŞOFERI)

1969

1979

662

949/85 573 574 575 576 577 578 949/88 949/89

BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.33 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.4 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.5 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.6 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.7 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.8 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.9 BATERIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.308 BATERIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.321

1969 1921 1921 1921 1923 1923 1923 1970 1970

1979 1949 1951 1951 1949 1949 1949 1979 1978

1362 562 1270 1222 1405 919 1148 23 6

618

BATERIA ARTILERIE COASTĂ NR.5 (BATERIA ARTILERIE COASTĂ NR.260)

1959

1961

77

631 948 660

BATERIA COMANDĂ NR.252 BATERIA COMANDĂ NR.261 TÂRGU MUREŞ BAZA LITORAL NR.298 (1157) MANGALIA

1960 1972 1956

1979 1977 1960

86 23 135

BAZA 141 REPARAT TEHNICA DE GENIU MOGOŞOAIA

1961

1979

396

919

BAZA 255 DE FABRICAT ŞI REPARAT TEHNICĂ DE APĂRARE ANTIAERIANĂ A TERITORIULUI

1959

1979

561

634 636 639

BAZA AERIANĂ NR.1 BAZA AERIANĂ NR.2 BAZA AERIANĂ PIPERA

1940 1940 1933

1941 1945 1940

26 148 95

X88

BAZA APROVIZIONARE-DEPOZITARE MATERIALE SANITAR - FARMACEUTICE

1975

1979

183

BAZA DE APROVIZIONARE DEPOZITARE 949/80 MATERIALE SANITAR - FARMACEUTICE BUCUREŞTI

1958

1976

434

949/196

Obs.

*

*

949/95

BAZA DE FABRICAT ŞI REPARAT INSTALAŢII PREGĂTIRE DE LUPTĂ NR.109

1962

1979

684

904

BAZA DE REPARAŢII ARMAMENT ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.257

1970

1979

186

933

BAZA DE REPARAŢII ARMAMENT NR.135 TÂRGOVIŞTE

1965

1979

247

935

BAZA DE REPARAŢII ARMAMENT NR.183

1960

1974

2296

*

*

*

* *

*

* *

69


Nr. fond

Denumire fond

BAZA DE REPARAŢII TEHNICĂ ANTIAERIANĂ NR.268 BAZA DE REPARAŢII TEHNICĂ TRANSMISIUNI 949/143 NR.191 BAZA DESERVIRE DEPOZITARE DIRECŢIA 949/144 GOSPODĂRIE 672 BAZA FORŢELOR FLUVIALE 665 BAZA LITORAL NR.1144 GIURGIU 659 BAZA LITORAL NR.221 (BAZA 397 LITORAL) 663 BAZA LITORAL NR.581 MANGALIA 664 BAZA LITORAL SULINA NR.607 903

An minim


Obs.

1956

1974

493

1949

1979

1307

1972

1979

5527

1949 1955 1952 1953 1955

1951 1958 1960 1956 1957

74 435 587 13 94

1948

1955

745

1958

1960

435

1949

1960

2029

1962

1979

789

1918

1936

56

1941

1946

330

1941

1947

653

1976

1979

125

1975 1952

1979 1956

712 313

*

949/194 BAZA REPARAŢII AUTO NR.85 CONSTANŢA

1977

1979

294

*

BAZA REPARAŢII AUTOCAMIOANE AUTOSPECIALE NR.184

1955

1979

1562

BAZA REPARAŢII AUTOTRACTOARE NR.102

1975

1979

179

949/115 BAZA REPARAŢII AUTOTRACTOARE NR.102

1955

1974

499

BAZA REPARAŢII AUTOTURISME AUTOSPECIALE NR.144

1965

1979

555

BAZA REPARAŢII AVIOANE NR.322 CRAIOVA

1970

1978

433

1974

1978

73

1955

1956

200

1978

1979

140

1959

1979

824

1949

1974

861

1952

1979

1126

658 653 654 932 671 635 637 X86 X83 676

949/111 X85

949/97 909

BAZA MARITIMĂ NR.283 (SECTORUL 1 MARITIM; GRUP INFANTERIE MARINĂ) BAZA MARITIMĂ NR.36 (214) BAZA MARITIMĂ NR.42 (127, 258) (SECTORUL MARITIM NR.4) BAZA MOBILĂ TEHNICĂ RACHETE NR.95 PLOIEŞTI BAZA NAVALĂ FLUVIALĂ BAZA REGIONALĂ AERIANĂ NR.1 (GRUPAREA DEPOZITE ŞI ATELIERE AVIAŢIE) BAZA REGIONALĂ AERIANĂ NR.3 (GRUP DEPOZITE ATELIERE AERO NR.3) BAZA REPARAŢII ARMAMENT ANTIAERIAN NR.257 BAZA REPARAŢII ARMAMENT NR.183 BAZA REPARAŢII AUTO NR.428 (1048) CRAIOVA

949/112 BAZA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT NR.88 675

BAZA REPARAŢII TRACTOARE NR.345 ROMAN BAZA REPARAŢII UTILAJE HIDROTEHNICE 949/190 GENIU NR.86 644 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.112 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.132 MIHAIL 646 KOGALNICEANU BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.138 647 (BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.474) 70

* *

*

*

* * *

* *

*


Nr. fond 648 649 650 652 949/124 876 5448 878 877 849

Denumire fond BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.142 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.143 BORCEA BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.175 BAZA TEHNICĂ NR.342 BIBLIOTECA CENTRALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE BIROUL ATAŞATI MILITARI - MARELE STAT MAJOR BIROUL ISTORIC NR.3 - MARELE STAT MAJOR BIROUL LEGĂTURĂ ARMATA ROMÂNĂ COMANDAMENTUL SUPREM GERMANMARELE STAT MAJOR BIROUL SPECIAL PLĂŢI EXTERNE - MARELE STAT MAJOR BRIGADA APĂRARE RAION MARITIM NR.24 (222) SULINA

BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXTĂ NR.45 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXTĂ 747 NR.5 949/11 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.1 949/12 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.2 745 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.3 746 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.4 949/8 BRIGADA ARTILERIE ANTICAR NR.1 725 BRIGADA ARTILERIE ANTITANC NR.4 748

726 734 718 723 732 733 721 722

BRIGADA ARTILERIE ANTITANC NR.99 CARACAL BRIGADA ARTILERIE GARDĂ BRIGADA ARTILERIE GREA INDEPENDENTĂ NR.2 BRIGADA ARTILERIE GREA INDEPENDENTĂ NR.26 GALAŢI BRIGADA ARTILERIE GREA INDEPENDENTĂ NR.32 BRIGADA ARTILERIE GREA INDEPENDENTĂ NR.54 BRIGADA ARTILERIE GREA INDEPENDENTĂ NR.8 BRIGADA ARTILERIE GREA INDEPENDENTĂ NR.9

An minim


1956 1959 1964 1963

1979 1975 1979 1970

895 682 349 54

1966

1974

30

1896

1941

438

1918

1918

2

1918

1918

11

1944

1950

50

1956

1960

307

1958

1959

150

1951

1977

1198

1938 1942 1941 1942 1945 1949

1946 1949 1960 1974 1948 1951

196 330 324 1224 167 255

1952

1955

253

1933

1945

80

1916

1951

346

1951

1954

106

1952

1956

82

1951

1955

162

1949

1951

362

1950

1951

172

719 717

BRIGADA ARTILERIE GREA MOTO NR.3 BRIGADA ARTILERIE GREA NR.1

1949 1915

1950 1951

105 296

724

BRIGADA ARTILERIE GREA TUNURI ARMATĂ NR.85

1951

1955

505

Obs. * *

71


Nr. fond 741 731 735 736 679 688 689 690 691 692 693 694 695 696 697 680 698 699 700 X853 701 702 681 703 704 705 706 707 682 683 684 685 686 687 949/136

Denumire fond BRIGADA ARTILERIE MITRALIERE NR.39 BRIGADA ARTILERIE MIXTĂ BRIGADA ARTILERIE MUNTE NR.1 BRIGADA ARTILERIE MUNTE NR.2 BRIGADA ARTILERIE NR.1 BRIGADA ARTILERIE NR.10 BRIGADA ARTILERIE NR.11 BRIGADA ARTILERIE NR.12 BRIGADA ARTILERIE NR.13 BRIGADA ARTILERIE NR.14 BRIGADA ARTILERIE NR.15 BRIGADA ARTILERIE NR.16 BRIGADA ARTILERIE NR.17 BRIGADA ARTILERIE NR.18 BRIGADA ARTILERIE NR.19 BRIGADA ARTILERIE NR.2 BRIGADA ARTILERIE NR.20 BRIGADA ARTILERIE NR.21 BRIGADA ARTILERIE NR.25 BRIGADA ARTILERIE NR.25 - S.M.G.P. BRĂILA BRIGADA ARTILERIE NR.26 BRIGADA ARTILERIE NR.27 BRIGADA ARTILERIE NR.3 BRIGADA ARTILERIE NR.30 BRIGADA ARTILERIE NR.31 BRIGADA ARTILERIE NR.33 BRIGADA ARTILERIE NR.34 BRIGADA ARTILERIE NR.35 BRIGADA ARTILERIE NR.4 BRIGADA ARTILERIE NR.5 BRIGADA ARTILERIE NR.6 BRIGADA ARTILERIE NR.7 BRIGADA ARTILERIE NR.8 BRIGADA ARTILERIE NR.9 BRIGADA ARTILERIE RUPERE NR.17

949/109 BRIGADA ARTILERIE TUNURI NR.8 FOCŞANI

72

An minim


1952 1947 1916 1924 1914 1915 1916 1917 1917 1918 1917 1919 1919 1919 1920 1914 1919 1919 1939 1968 1939 1939 1916 1939 1939 1939 1939 1939 1916 1915 1916 1913 1918 1912 1961

1955 1948 1936 1936 1944 1944 1945 1940 1944 1944 1944 1940 1940 1945 1945 1945 1940 1946 1940 1979 1940 1940 1945 1940 1940 1940 1940 1940 1940 1944 1945 1944 1944 1945 1974

641 98 184 140 238 103 357 77 307 44 79 196 284 165 191 167 249 273 32 169 42 32 154 33 21 37 11 21 151 166 269 300 234 144 1148

1959

1974

1404

730

BRIGADA ARUNCĂTOARE MINE (MIXTĂ) NR.175 GALAŢI

1954

1959

408

727 728 729

BRIGADA ARUNCĂTOARE MINE NR.20 BRIGADA ARUNCĂTOARE MINE NR.267 HUŞI BRIGADA ARUNCĂTOARE MIXTĂ NR.26

1949 1952 1959

1951 1955 1961

320 210 367

Obs.

*


Nr. fond

Denumire fond

772 920 771 765 863 750 752 757 758 769 760 762 770 763 764

BRIGADA CĂI FERATE BRIGADA CĂI FERATE NR.38 BRIGADA CĂI FERATE NR.65 BRIGADA CĂLĂRAŞI NR.11 BRIGADA CARE LUPTA NR.1 BRIGADA CAVALERIE NR.1 BRIGADA CAVALERIE NR.2 BRIGADA CAVALERIE NR.4 BRIGADA CAVALERIE NR.5 BRIGADA CAVALERIE NR.59 BRIGADA CAVALERIE NR.6 BRIGADA CAVALERIE NR.7 BRIGADA CAVALERIE NR.73 BRIGADA CAVALERIE NR.8 BRIGADA CAVALERIE NR.9 BRIGADA DE RACHETE OPERATIVE TACTICE 949/122 NR.32 TECUCI 851 BRIGADA DRAGAJ NR.33 907 BRIGADA DRUMURI NR.35 (20;40) 841 BRIGADA FORTIFICAŢII NR.1 859 BRIGADA GENIU AERONAUTIC 949/177 BRIGADA GENIU NR.45 HOTARELE 949/180 BRIGADA GENIU NR.47 CURCANI-CĂLĂRAŞI

An minim


1919 1959 1950 1925 1945 1930 1930 1929 1929 1951 1941 1937 1951 1941 1941

1951 1979 1958 1929 1947 1951 1951 1940 1942 1953 1942 1941 1953 1941 1941

1182 4263 1364 64 231 742 284 96 320 444 147 263 251 182 133

1961

1978

617

1960 1956 1939 1942 1977 1977

1961 1979 1942 1949 1979 1979

126 4663 620 235 1471 341

773

BRIGADA GRĂNICERI NR.1 GIURGIU (212;19;51) (REGIMENTUL 75 GRĂNICERI)

1915

1975

901

774

BRIGADA GRĂNICERI NR.2 DROBETA-TURNU SEVERIN (191; 27)

1921

1974

928

775

BRIGADA GRĂNICERI NR.3 "MALINI" IAŞI

1930

1974

1353

780

BRIGADA GRĂNICERI NR.311 CONSTANŢA (REGIMENTUL GRĂNICERI NR.311)

1955

1960

206

776

BRIGADA GRĂNICERI NR.4 CONSTANŢA (25; 48) (REGIMENTUL 78 GRĂNICERI)

1931

1974

670

BRIGADA GRĂNICERI NR.5 ORADEA (44) BRIGADA GRĂNICERI NR.9 (6) TIMIŞOARA BRIGADA INFANTERIE FORTIFICAŢII NR.2 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.1 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.207 "CRIŞAN" BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.25 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.4 BRIGADA INFANTERIE NR.1 BRIGADA INFANTERIE NR.10 BRIGADA INFANTERIE NR.11

1943 1960 1940 1948 1951 1949 1949 1916 1916 1916

1974 1974 1942 1949 1954 1951 1951 1943 1944 1944

517 665 387 22 285 338 332 201 78 113

777 949/66 842 949/33 840 839 838 783 792 793

Obs. *

*

* *

73


Nr. fond 794 795 796 797 798 799 800 801 784 802 803 804 805 806 807 808 809 810 811 785 812 813 814 815 816 817 818 819 820 821 786 822 823 824 825 826 827 828 829 830 831 74

Denumire fond BRIGADA INFANTERIE NR.12 BRIGADA INFANTERIE NR.13 BRIGADA INFANTERIE NR.14 BRIGADA INFANTERIE NR.15 BRIGADA INFANTERIE NR.16 BRIGADA INFANTERIE NR.17 BRIGADA INFANTERIE NR.18 BRIGADA INFANTERIE NR.19 BRIGADA INFANTERIE NR.2 BRIGADA INFANTERIE NR.20 BRIGADA INFANTERIE NR.21 BRIGADA INFANTERIE NR.22 BRIGADA INFANTERIE NR.23 BRIGADA INFANTERIE NR.24 BRIGADA INFANTERIE NR.25 BRIGADA INFANTERIE NR.26 BRIGADA INFANTERIE NR.27 BRIGADA INFANTERIE NR.28 BRIGADA INFANTERIE NR.29 BRIGADA INFANTERIE NR.3 BRIGADA INFANTERIE NR.30 BRIGADA INFANTERIE NR.31 BRIGADA INFANTERIE NR.32 BRIGADA INFANTERIE NR.33 BRIGADA INFANTERIE NR.34 BRIGADA INFANTERIE NR.35 BRIGADA INFANTERIE NR.36 BRIGADA INFANTERIE NR.37 BRIGADA INFANTERIE NR.38 BRIGADA INFANTERIE NR.39 BRIGADA INFANTERIE NR.4 BRIGADA INFANTERIE NR.40 BRIGADA INFANTERIE NR.41 BRIGADA INFANTERIE NR.42 BRIGADA INFANTERIE NR.43 BRIGADA INFANTERIE NR.44 BRIGADA INFANTERIE NR.45 BRIGADA INFANTERIE NR.46 BRIGADA INFANTERIE NR.47 BRIGADA INFANTERIE NR.48 BRIGADA INFANTERIE NR.49

An minim 1898 1911 1916 1915 1912 1906 1909 1914 1900 1917 1913 1913 1916 1916 1916 1913 1916 1916 1917 1915 1916 1939 1918 1916 1916 1916 1914 1916 1918 1918 1915 1916 1919 1916 1916 1919 1916 1919 1919 1919 1919

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1940 1944 1944 1944 1940 1940 1941 1945 1945 1944 1945 1923 1922 1943 1943 1940 1940 1922 1940 1945 1940 1940 1940 1940 1940 1940 1919 1916 1940 1939 1944 1920 1919 1923 1923 1940 1940 1940 1939 1923 1919

341 267 264 355 297 164 384 246 226 166 481 42 29 52 79 62 36 25 39 245 77 19 61 64 102 75 11 10 298 19 139 7 15 45 28 160 82 166 65 35 8

Obs.


Nr. fond 787 949/23 834 788 789 790 791 949/146 743 744 737 738 739 740 844 847 713 709 714 715 710 716 708 711 712 911

Denumire fond


1907 1919 1919 1913 1915 1913 1916 1977 1952 1952 1937 1937 1937 1939 1916 1939 1951 1950 1952 1952 1950 1954 1950 1959 1955 1973

1944 1919 1923 1945 1944 1944 1945 1979 1955 1955 1942 1942 1942 1942 1917 1941 1955 1951 1958 1958 1961 1955 1951 1959 1958 1979

309 1 25 499 322 203 214 346 173 124 1037 758 661 452 43 191 124 177 180 271 293 322 378 152 329 617

BRIGADA RACHETE OPERATIVE TACTICE 949/110 NR.37 (BRIGADA 37 ARTILERIE)

1962

1974

726

860 861 754 756 949/21 761 862 867

BRIGADA RADIOTEHNICĂ NR.41 BRIGADA RADIOTEHNICĂ NR.46 BRIGADA ROŞIORI NR.2 BRIGADA ROŞIORI NR.3 BRIGADA ROŞIORI NR.4 BRIGADA ROŞIORI NR.6 BRIGADA TANCURI NR.1 BRIGADA TANCURI NR.11 "CLOŞCA"

1966 1965 1916 1914 1916 1916 1948 1949

1979 1979 1929 1921 1921 1929 1949 1951

1549 669 37 107 16 101 53 441

BRIGADA TANCURI NR.179 "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN

1951

1954

345

1948

1951

486

1959 1951

1960 1955

197 339

873 864 868 874

BRIGADA INFANTERIE NR.5 BRIGADA INFANTERIE NR.50 BRIGADA INFANTERIE NR.57 BRIGADA INFANTERIE NR.6 BRIGADA INFANTERIE NR.7 BRIGADA INFANTERIE NR.8 BRIGADA INFANTERIE NR.9 BRIGADA LUCRĂRI MINIERE NR.54 BRIGADA MITRALIERE ARTILERIE NR.64 BRIGADA MITRALIERE ARTILERIE NR.98 BRIGADA MIXTĂ MUNTE NR.1 BRIGADA MIXTĂ MUNTE NR.2 BRIGADA MIXTĂ MUNTE NR.3 BRIGADA MIXTĂ MUNTE NR.4 BRIGADA MIXTĂ NR.7 BRIGADA MOTOMECANIZATĂ NR.1 BRIGADA OBUZIERE NR.102 BÂRLAD BRIGADA OBUZIERE NR.16 BRIGADA OBUZIERE NR.189 TECUCI BRIGADA OBUZIERE NR.213 TECUCI BRIGADA OBUZIERE NR.23 TECUCI BRIGADA OBUZIERE NR.295 BRIGADA OBUZIERE NR.3 BRIGADA OBUZIERE NR.31 BRIGADA OBUZIERE NR.74 ROMAN BRIGADA RACHETE ANTIAERIENE NR.1

An minim

BRIGADA TANCURI NR.2 "TUDOR VLADIMIRESCU" BRIGADA TANCURI NR.20 BRIGADA TANCURI NR.217 "HORIA"

Obs.

*

*

* *

75


Nr. fond

Denumire fond

An minim


875

BRIGADA TANCURI NR.296 "CLOŞCA" PITEŞTI

1952

1954

286

865

BRIGADA TANCURI NR.3 "TUDOR VLADIMIRESCU"

1948

1949

91

869 945 870 871

BRIGADA TANCURI NR.40 BRIGADA TANCURI NR.75 TÂRGU MUREŞ BRIGADA TANCURI NR.82 PITEŞTI BRIGADA TANCURI NR.83

1949 1955 1955 1951

1951 1956 1958 1954

369 165 302 208

1949

1951

329

1951

1957

487

1918

1979

2339

1969 1963 1939

1979 1970 1965

5524 200 475

1941

1944

29

1966 1954

1979 1979

41 12

1938

1945

161

1913

1950

2176

1949 1950 1893 1860

1957 1979 1974 1947

99 228 560 1264

866 872 930

BRIGADA TANCURI NR.9 "TUDOR VLADIMIRESCU" BRIGADA TANCURI NR.94 INDEPENDENTĂ LUGOJ BRIGADA VÂNĂTORI MUNTE NR.2 "SARMISEGETUZA"

949/87 BRIGADA VÂNĂTORI MUNTE NR.4 POSADA 850 BRIGADA VEDETE NR.29 880 BRUTĂRIA CAMPANIEI NR.14 951

CABINETUL MILITAR AL CONDUCĂTORULUI STATULUI

X265 CABINETUL MINISTRULUI X266 CABINETUL MINISTRULUI CABINETUL MINISTRULUI - MINISTERUL 1740 ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI CABINETUL MINISTRULUI - MINISTERUL DE 950 RĂZBOI 958 CASA ARMATEI - CLUJ 954 CASA ARMATEI BRAŞOV 966 CASA CENTRALĂ A ARMATEI - BUCUREŞTI 967 CASA DOTAŢIEI OASTEI 968

CASA INVALIZILOR, ORFANILOR ŞI VĂDUVELOR DE RĂZBOI

1921

1948

640

975 971 1155

CASA MILITARĂ REGALĂ CASA OŞTIRII CENTRE INSTRUCŢIE GRĂNICERI

1936 1900 1948

1947 1950 1953

15 2181 1017

1945

CENTRUL 69 DE INSTRUCŢIE ECHIPAJE TANCURI ŞI AUTOTUNURI

1959

1979

1655

2064 1949 1955 2040 76

CENTRUL DE CALCUL AL MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ BUCUREŞTI CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ GEODEZIE/TOPOGRAFIE MILITARĂ

1966

1979

762

1967

1968

20

1967

1976

45

CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ MEDICO-MILITARĂ

1967

1974

347

Obs.

* *

* *

*

* *


Nr. fond

Denumire fond

An minim


1940

CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE CHIMIE MILITARĂ

1960

1970

270

X289

CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE DE CHIMIE MILITARĂ

1977

1979

318

CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE GEODEZIE TOPOGRAFIE MILITARĂ CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE AL 1958 DIVIZIEI 1 MECANIZATE "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE AL X309 DIVIZIEI 9 INFANTERIE MARINĂ MĂRĂŞEŞTI

1967

1979

172

1961

1979

177

1975

1979

102

1006 1007

CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE NR.1 CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE NR.2

1958 1958

1960 1961

57 150

1948

CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE TIP 1. DIVIZIA MECANIZATĂ NR.9

1960

1974

95

1951

1979

4305

1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1941 1941

1946 1946 1946 1946 1946 1944 1946 1946 1946 1946 1944 1946 1944 1944 1944

150 198 71 78 360 161 396 184 183 218 106 354 126 119 80

1942

1946

72

1945 1945 1940 1942 1942 1942 1942 1942 1942

1946 1946 1946 1946 1946 1946 1946 1946 1946

89 150 189 388 218 313 125 101 247

X302

X312 1046 1008 1047 1009 1048 1049 1050 1052 1054 1010 1055 1011 1056 1057 1012 1013 1014 1058 1015 1059 1016 1061 1060 1017 1063

CENTRUL DE DEPOZITARE TRANZIT RODAJ NR.77 CENTRUL DE EXPLOATARE ALBA CENTRUL DE EXPLOATARE ARAD CENTRUL DE EXPLOATARE ARGEŞ CENTRUL DE EXPLOATARE BACĂU CENTRUL DE EXPLOATARE BAIA CENTRUL DE EXPLOATARE BĂLŢI CENTRUL DE EXPLOATARE BIHOR CENTRUL DE EXPLOATARE BRĂILA CENTRUL DE EXPLOATARE BUCUREŞTI CENTRUL DE EXPLOATARE BUZĂU CENTRUL DE EXPLOATARE CAHUL CENTRUL DE EXPLOATARE CARAŞ-ORAVIŢA CENTRUL DE EXPLOATARE CERNĂUŢI CENTRUL DE EXPLOATARE CETATEA ALBĂ CENTRUL DE EXPLOATARE CHILIA CENTRUL DE EXPLOATARE CÂMPULUNGMOLDOVENESC CENTRUL DE EXPLOATARE CIUC CENTRUL DE EXPLOATARE CLUJ CENTRUL DE EXPLOATARE CONSTANŢA CENTRUL DE EXPLOATARE COVURLUI CENTRUL DE EXPLOATARE DÂMBOVIŢA CENTRUL DE EXPLOATARE DOLJ CENTRUL DE EXPLOATARE DOROHOI CENTRUL DE EXPLOATARE FĂLCIU CENTRUL DE EXPLOATARE GORJ

Obs.

* * * *

*

77


Nr. fond 1018 1065 1064 1066 1067 1068 1069 1070 1071 1019 1020 1024 1022 1023 1021 1025 1026 1072 1073 1074 1029 1028 1030 1031 1032 1033 1034 1036 1037 1053 1051 1062 1027 1041 1038 1035 1039 78

Denumire fond CENTRUL DE EXPLOATARE HUNEDOARA CENTRUL DE EXPLOATARE IALOMIŢA CENTRUL DE EXPLOATARE IAŞI CENTRUL DE EXPLOATARE ILFOV CENTRUL DE EXPLOATARE ISMAIL CENTRUL DE EXPLOATARE LĂPUŞNA CENTRUL DE EXPLOATARE LUGOJ CENTRUL DE EXPLOATARE MEHEDINŢI CENTRUL DE EXPLOATARE MUREŞ CENTRUL DE EXPLOATARE MUSCEL CENTRUL DE EXPLOATARE NĂSĂUD CENTRUL DE EXPLOATARE NEAMŢ CENTRUL DE EXPLOATARE ODORHEI CENTRUL DE EXPLOATARE OLT CENTRUL DE EXPLOATARE ORHEI CENTRUL DE EXPLOATARE PRAHOVA CENTRUL DE EXPLOATARE PUTNA CENTRUL DE EXPLOATARE RĂDĂUŢI CENTRUL DE EXPLOATARE RÂMNICU-SĂRAT CENTRUL DE EXPLOATARE ROMANAŢI CENTRUL DE EXPLOATARE SĂLAJ CENTRUL DE EXPLOATARE SATU MARE CENTRUL DE EXPLOATARE SIBIU CENTRUL DE EXPLOATARE SOMEŞ CENTRUL DE EXPLOATARE SOROCA CENTRUL DE EXPLOATARE SUCEAVA CENTRUL DE EXPLOATARE TÂRNAVA MICĂ CENTRUL DE EXPLOATARE TECUCI CENTRUL DE EXPLOATARE TELEORMAN CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL BOTOŞANI CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL BRAŞOV CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL FĂGĂRAŞ CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL ROMAN CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL TREI SCAUNE CENTRUL DE EXPLOATARE TIGHINA CENTRUL DE EXPLOATARE TIMIŞ - TORONTAL CENTRUL DE EXPLOATARE TULCEA

An minim


1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1945 1942 1945 1942 1945 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1945 1945 1942 1945 1942 1942 1942 1942 1942

1946 1946 1946 1946 1944 1944 1946 1946 1946 1946 1946 1946 1946 1946 1944 1946 1946 1946 1946 1946 1946 1946 1946 1946 1944 1946 1946 1946 1946

196 129 221 164 223 78 349 278 79 164 160 101 187 279 142 154 308 157 165 66 129 138 288 156 174 125 187 131 336

1942

1946

63

1942

1946

316

1942

1946

316

1942

1946

143

1945

1946

81

1941 1942 1940

1944 1946 1946

129 402 302

Obs.


Nr. fond

An minim

Denumire fond

1042 1040 1044 1043 1045 2004

CENTRUL DE EXPLOATARE TURDA CENTRUL DE EXPLOATARE TUTOVA CENTRUL DE EXPLOATARE VÂLCEA CENTRUL DE EXPLOATARE VASLUI CENTRUL DE EXPLOATARE VLAŞCA CENTRUL DE HEMATOLOGIE BUCUREŞTI CENTRUL DE HEMATOLOGIE X310 TRANSFUZIONALĂ AL ARMATEI CENTRUL DE ÎNDRUMARE POLIŢIE NR.18 1117 "TIRASPOL" 1145 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AVIAŢIE BUZĂU 1146 CENTRUL DE INSTRUCŢIE CAVALERIE


1942 1941 1942 1942 1942 1968

1946 1946 1946 1946 1946 1979

296 179 339 162 211 16

1968

1979

91

1942

1945

173

1921 1924

1953 1949

878 899

1147

CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI PROPAGANDEI - BREAZA

1945

1949

274

1115

CENTRUL DE INSTRUCŢIE APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ

1953

1967

223

1141 1142

CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARMATA 1 CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARMATA A 2-A

1917 1916

1918 1918

409 670

1144

CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARTILERIE BRAVU

1924

1979

1353

1139

CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARTILERIE ANTIAERIANĂ

1938

1953

1188

1986

CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARTILERIE ŞI RACHETE ANTIAERIENE - BOTENI

1960

1979

601

1942

CENTRUL DE INSTRUCŢIE AVIAŢIE BACĂU

1969

1979

256

2021

CENTRUL DE INSTRUCŢIE DRESAJ CÂINI CIORANI

1948

1975

735

2057

CENTRUL DE INSTRUCŢIE ECHIPAJE MAŞINI LUPTĂ NR.92 ROMAN

1963

1979

826

1959

1965

199

2056 1148

MIHAI

CENTRUL DE INSTRUCŢIE ECHIPAJE TANCURI AUTO NR.58 CENTRUL DE INSTRUCŢIE GENIU

1916

1970

1452

1149

CENTRUL DE INSTRUCŢIE GRĂNICERI ORADEA

1942

1974

607

1150

CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE

1947

1951

532

1163

CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE CAVALERIE

1949

1951

256

1164

CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE FĂGĂRAŞ

1915

1952

1528

2032

CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE TANCURI FĂGĂRAŞ

1960

1979

1632

4997

CENTRUL DE INSTRUCŢIE JANDARMI NR.10 TÂRGU OCNA

1929

1934

135

Obs.

* *

*

* *

*

*

79


Nr. fond

Denumire fond

An minim


4995

CENTRUL DE INSTRUCŢIE JANDARMI NR.12 ORADEA

1931

1934

84

2071

CENTRUL DE INSTRUCŢIE JANDARMI NR.6 ODORHEI

1930

1934

187

2086

CENTRUL DE INSTRUCŢIE JANDARMI NR.9 TÂRGU NEAMŢ

1930

1941

179

1153

CENTRUL DE INSTRUCŢIE NR.5 SĂRATA (TABĂRA DE REEDUCARE MILITARI-TIROL)

1942

1945

1276

1168

CENTRUL DE INSTRUCŢIE PÂNDĂ ŞI OBSERVARE INTERCEPTARE LOCALIZARE AERONAVE

1950

1953

267

1121

CENTRUL DE INSTRUCŢIE SPORTIVI VOLUNTARI ROTUNDA

1951

1953

203

1173 1174

CENTRUL DE INSTRUCŢIE TRANSMISIUNI CENTRUL DE INSTRUCŢIE TRUPE CHIMICE

1942 1949

1979 1979

1625 875

CENTRUL DE INSTRUCŢIE TRUPE RADIOTEHNICE CENTRUL DE INSTRUCŢIE VÂNĂTORI MUNTE PREDEAL CENTRUL DE MECANICI CONDUCTORI TRANSPORTOARE AMFIBII NR.64

1956

1979

615

1921

1951

384

1975

1979

205

2053

CENTRUL DE MEDICINĂ AERONAUTICĂ

1973

1975

10

1176

CENTRUL DE PERFECŢIONARE A CADRELOR DIDACTICE

1968

1976

167

2033

CENTRUL DE PERFECŢIONARE PREGĂTIRE CADRE LOGISTICĂ "CONSTANTIN ZAHARIA"

1967

1979

517

1125

CENTRUL DE PRODUCŢIE/RECUPERARE MATERIALE SANITARE-VETERINARE

1956

1960

70

1961

1974

834

1917 1917

1918 1918

83 82

1169 1167 2058

2019 1126 1987

CENTRUL DE PROIECTARE CONSTRUCŢII MILITARE CENTRUL DE RECRUŢI NR.1 HUŞI CENTRUL DE RECRUŢI NR.2 NEGREŞTI

2051

CENTRUL DE STUDII, CERCETARE ISTORIE ŞI TEORIE MILITARĂ

1970

1979

251

1135

CENTRUL DE TRAGERE/BOMBARDAMENT AERIAN MAMAIA SAT

1941

1944

128

X275

CENTRUL DE TRANSMISIUNI AL COMANDAMENTULUI PROTECŢIEI CIVILE

1973

1979

565

2882

CENTRUL DE VALORIFICARE PASTRARE ARHIVE MILITARĂ

1923

1979

12335

1075 1076 1077

CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ALBA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ARAD CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ARGEŞ

1968 1968 1968

1979 1975 1979

388 205 745

80

Obs.

* * * * *

*

*

* * * *


Nr. fond

Denumire fond

An minim


1078 1079

CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BACĂU CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BIHOR

1968 1968

1979 1979

999 435

1080

CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BISTRIŢANĂSĂUD

1968

1979

291

1968 1968 1968 1968

1974 1979 1979 1979

451 488 509 192

1968

1975

193

1968 1968 1968 1968 1968 1968 1968 1976 1957 1975 1968 1968 1968 1968 1968 1969 1968 1968 1968 1968 1968 1968 1968 1968 1968 1968 1968 1968 1968 1969 1976 1956

1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1975 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1977 1977 1979 1979 1975

842 477 289 404 357 316 305 102 297 77 1465 358 349 710 255 286 1002 674 273 409 564 789 526 682 623 286 444 199 448 310 561 495

1081 1083 1082 1084 1085 1086 1087 1088 1089 1091 1092 1093 X314 1094 X317 1095 1096 1097 1098 1100 1099 1101 1102 1104 1103 1105 1106 X277 1107 1108 1109 1111 1110 1112 1113 X274 1114

CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BOTOŞANI CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BRĂILA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BRAŞOV CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BUZĂU CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN CARAŞSEVERIN CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN CLUJ CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN CONSTANŢA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN COVASNA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN GALAŢI CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN GORJ CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN HARGHITA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN HUNEDOARA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN HUNEDOARA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN IALOMIŢA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN IALOMIŢA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN IAŞI CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ILFOV CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MARAMUREŞ CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MEHEDINŢI CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MUREŞ CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN NEAMŢ CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN PRAHOVA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SĂLAJ CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SATU-MARE CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SIBIU CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SUCEAVA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TELEORMAN CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TELEORMAN CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TIMIŞ CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TULCEA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN VÂLCEA CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN VASLUI CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN VRANCEA CENTRUL MILITAR MUNICIPAL BUCUREŞTI CENTRUL MILITAR MUNICIPAL PETROŞANI CENTRUL MILITAR MUNICIPAL PETROŞANI

Obs. * * *

* * *

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

* * 81


Nr. fond

Denumire fond

An minim

1960 1961 X288 1962 1963 1964 1965 1966 1967 2038 1267 1193 1194 1195 1196 1197 1198 1956 1199 1205 1202 1201 1200 1203 1204 1207

CENTRUL MILITAR SECTOR 1 CENTRUL MILITAR SECTOR 2 CENTRUL MILITAR SECTOR 3 CENTRUL MILITAR SECTOR 3 CENTRUL MILITAR SECTOR 4 CENTRUL MILITAR SECTOR 5 CENTRUL MILITAR SECTOR 6 CENTRUL MILITAR SECTOR 7 CENTRUL MILITAR SECTOR 8 CENTRUL SANITAR ANTIEPIDEMIC AL ARMATEI CERCUL DE RECRUTARE "RADU NEGRU" CERCUL DE RECRUTARE ALBA CERCUL DE RECRUTARE ARAD CERCUL DE RECRUTARE ARGEŞ CERCUL DE RECRUTARE BACĂU (TERITORIAL) CERCUL DE RECRUTARE BAIA CERCUL DE RECRUTARE BALTI (TERITORIAL) CERCUL DE RECRUTARE BEIUŞ CERCUL DE RECRUTARE BIHOR CERCUL DE RECRUTARE BISTRIŢA-NĂSĂUD CERCUL DE RECRUTARE BOTOŞANI CERCUL DE RECRUTARE BRĂILA CERCUL DE RECRUTARE BRAŞOV CERCUL DE RECRUTARE BUCUREŞTI CERCUL DE RECRUTARE BUZĂU CERCUL DE RECRUTARE CAHUL

1931 1968 1934 1968 1968 1968 1968 1968 1968 1952 1913 1919 1919 1916 1911 1902 1919 1920 1919 1919 1909 1899 1919 1913 1913 1902

1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1979 1928 1942 1950 1950 1950 1942 1944 1927 1942 1940 1942 1942 1942 1942 1942 1942

277 230 450 217 166 211 275 87 110 26 150 546 3673 1254 1037 1572 402 133 378 755 580 423 1032 707 432 168

1213

CERCUL DE RECRUTARE CÂMPULUNG-MOLDOVENESC

1928

1942

461

1214 1208 1209 1210 1212 1215 1216 1217 1218 1219 1220 1221 1222

CERCUL DE RECRUTARE CARANSEBEŞ CERCUL DE RECRUTARE CARAŞ CERCUL DE RECRUTARE CERNĂUŢI CERCUL DE RECRUTARE CETATEA-ALBĂ CERCUL DE RECRUTARE CIUC CERCUL DE RECRUTARE CLUJ CERCUL DE RECRUTARE CONSTANŢA CERCUL DE RECRUTARE COVURLUI CERCUL DE RECRUTARE DÂMBOVIŢA CERCUL DE RECRUTARE DOLJ CERCUL DE RECRUTARE DOROHOI CERCUL DE RECRUTARE DUROSTOR CERCUL DE RECRUTARE FĂGĂRAŞ

1919 1928 1921 1918 1923 1919 1916 1911 1913 1914 1921 1914 1925

1927 1942 1942 1942 1940 1940 1942 1942 1942 1942 1942 1940 1942

187 570 576 527 42 388 189 701 407 843 357 148 716

82


Obs. * * * * * * *

*


Nr. fond 1223 1224 1226 1228 1227 1229 1231 1233 1928 1235 1234 1232 1236 1978 1237 1238 1239 1240 1241 1242 1243 1244 1246 1245 1247 1248 1249 1250 1251 1252 1256 1257 1253 1265 1254 1255 1258 1260 1259 1261 1264

Denumire fond CERCUL DE RECRUTARE FĂLCIU CERCUL DE RECRUTARE GORJ CERCUL DE RECRUTARE HUNEDOARA CERCUL DE RECRUTARE IALOMIŢA CERCUL DE RECRUTARE IAŞI CERCUL DE RECRUTARE ILFOV CERCUL DE RECRUTARE LĂPUŞNA CERCUL DE RECRUTARE MARAMUREŞ CERCUL DE RECRUTARE MATEI BASARAB CERCUL DE RECRUTARE MEHEDINŢI CERCUL DE RECRUTARE MUREŞ CERCUL DE RECRUTARE MUSCEL CERCUL DE RECRUTARE NEAMŢ CERCUL DE RECRUTARE ODORHEI CERCUL DE RECRUTARE OLT CERCUL DE RECRUTARE ORHEI CERCUL DE RECRUTARE PRAHOVA CERCUL DE RECRUTARE PUTNA CERCUL DE RECRUTARE RĂDĂUŢI CERCUL DE RECRUTARE RÂMNICU-SĂRAT CERCUL DE RECRUTARE ROMAN CERCUL DE RECRUTARE ROMANAŢI CERCUL DE RECRUTARE SĂLAJ CERCUL DE RECRUTARE SATU-MARE CERCUL DE RECRUTARE SEVERIN CERCUL DE RECRUTARE SIBIU CERCUL DE RECRUTARE SOMEŞ CERCUL DE RECRUTARE SOROCA CERCUL DE RECRUTARE STOROJINEŢ CERCUL DE RECRUTARE SUCEAVA CERCUL DE RECRUTARE TÂRNAVA-MARE CERCUL DE RECRUTARE TÂRNAVA-MICĂ CERCUL DE RECRUTARE TECUCI CERCUL DE RECRUTARE TELEORMAN CERCUL DE RECRUTARE TIGHINA CERCUL DE RECRUTARE TIMIŞ-TORONTAL CERCUL DE RECRUTARE TREI-SCAUNE CERCUL DE RECRUTARE TULCEA CERCUL DE RECRUTARE TURDA CERCUL DE RECRUTARE TUTOVA CERCUL DE RECRUTARE VÂLCEA

An minim 1920 1921 1919 1916 1913 1920 1919 1919 1917 1916 1919 1916 1902 1928 1901 1919 1913 1917 1919 1892 1902 1914 1928 1919 1920 1919 1929 1920 1928 1928 1928 1928 1922 1915 1920 1919 1928 1914 1928 1898 1913

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1940 1927 1942 1940 1942 1942 1940 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1940 1940 1942 1942 1940 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1942 1940 1942 1942 1942 1942

Obs.

496 392 1050 520 912 429 504 296 76 1196 300 423 896 274 690 152 413 349 1146 952 1293 829 329 943 921 1077 264 279 113 766 683 492 224 522 157 1626 309 640 405 813 2290 83


Nr. fond

Denumire fond

An minim


1262 1263 1270 1274 1276 1282 1279 1278 1277 1280 1281 1283

CERCUL DE RECRUTARE VASLUI CERCUL DE RECRUTARE VLAŞCA CERCUL TERITORIAL ALBA CERCUL TERITORIAL BAIA CERCUL TERITORIAL BIHOR CERCUL TERITORIAL BISTRIŢA-NĂSĂUD CERCUL TERITORIAL BOTOŞANI CERCUL TERITORIAL BRĂILA CERCUL TERITORIAL BRAŞOV CERCUL TERITORIAL BUCUREŞTI CERCUL TERITORIAL BUZĂU CERCUL TERITORIAL CAHUL

1915 1919 1943 1943 1943 1944 1943 1943 1943 1943 1943 1943

1942 1942 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1944

356 128 910 1009 927 813 516 464 1814 1215 1052 177

1289

CERCUL TERITORIAL CÂMPULUNGMOLDOVENESC

1943

1950

566

1284 1285 1286 1288 1290 1291 1292 1293 1294 1295 1296 1297 1298 1300 1302 1301 1303 1305 1307 1309 1308 1306 1310 1313 1311 1312 1314

CERCUL TERITORIAL CARAŞ CERCUL TERITORIAL CERNĂUŢI CERCUL TERITORIAL CETATEA-ALBĂ CERCUL TERITORIAL CIUC CERCUL TERITORIAL CLUJ CERCUL TERITORIAL CONSTANŢA CERCUL TERITORIAL COVURLUI CERCUL TERITORIAL DÂMBOVIŢA CERCUL TERITORIAL DOLJ CERCUL TERITORIAL DOROHOI CERCUL TERITORIAL FĂGĂRAŞ CERCUL TERITORIAL FĂLCIU CERCUL TERITORIAL GORJ CERCUL TERITORIAL HUNEDOARA CERCUL TERITORIAL IALOMIŢA CERCUL TERITORIAL IAŞI CERCUL TERITORIAL ILFOV CERCUL TERITORIAL LĂPUŞNA CERCUL TERITORIAL MARAMUREŞ CERCUL TERITORIAL MEHEDINŢI CERCUL TERITORIAL MUREŞ CERCUL TERITORIAL MUSCEL CERCUL TERITORIAL NEAMŢ CERCUL TERITORIAL ODORHEI CERCUL TERITORIAL OLT CERCUL TERITORIAL ORHEI CERCUL TERITORIAL PRAHOVA

1943 1943 1943 1944 1944 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1944 1943 1944 1943 1943 1944 1943 1943 1943

1950 1944 1944 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1952 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1944 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1944 1950

1069 172 178 542 705 431 1171 690 876 579 902 543 570 1125 615 1231 727 340 531 768 727 497 807 672 1077 82 646

84

Obs.


Nr. fond

Denumire fond

An minim


1315 1316 1317 1318 1319 1321 1320 1322 1323 1324 1325 1326 1327 1331 1332 1328 1340 1329 1330 1333 1335 1334 1336 1339 1337 1338 2023 X261

CERCUL TERITORIAL PUTNA CERCUL TERITORIAL RĂDĂUŢI CERCUL TERITORIAL RÂMNICU SĂRAT CERCUL TERITORIAL ROMAN CERCUL TERITORIAL ROMANAŢI CERCUL TERITORIAL SĂLAJ CERCUL TERITORIAL SATU MARE CERCUL TERITORIAL SEVERIN CERCUL TERITORIAL SIBIU CERCUL TERITORIAL SOMEŞ CERCUL TERITORIAL SOROCA CERCUL TERITORIAL STOROJINEŢ CERCUL TERITORIAL SUCEAVA CERCUL TERITORIAL TÂRNAVA-MARE CERCUL TERITORIAL TÂRNAVA-MICĂ CERCUL TERITORIAL TECUCI CERCUL TERITORIAL TELEORMAN CERCUL TERITORIAL TIGHINA CERCUL TERITORIAL TIMIŞ-TORONTAL CERCUL TERITORIAL TREI SCAUNE CERCUL TERITORIAL TULCEA CERCUL TERITORIAL TURDA CERCUL TERITORIAL TUTOVA CERCUL TERITORIAL VÂLCEA CERCUL TERITORIAL VASLUI CERCUL TERITORIAL VLAŞCA CLUBUL SPORTIV AL ARMATEI "STEAUA" CLUBUL SPORTIV AL ARMATEI "STEAUA"

1943 1943 1943 1943 1943 1944 1944 1943 1943 1944 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1944 1943 1943 1943 1943 1943 1943 1961 1959

1950 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1944 1944 1950 1950 1950 1950 1950 1944 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1950 1973 1979

683 610 642 766 359 754 793 941 1404 446 251 39 848 711 665 352 455 83 1467 678 397 413 837 1388 500 601 275 364

1867

COLEGIUL MILITAR "MAREŞAL ION ANTONESCU"/ŞCOALA PRIMARĂ NR.7 HUŞI

1943

1947

282

1868

COLEGIUL MILITAR AL ORFANILOR DE RĂZBOI NR.3 BRAŞOV

1942

1948

149

1869

COLEGIUL MILITAR AL ORFANILOR DE RĂZBOI NR.5 COZIA

1942

1947

196

1874

COLEGIUL MILITAR AL ORFANILOR DE RĂZBOI NR.4 TÂRGU OCNA

1942

1948

178

1870 1875

COLEGIUL MILITAR CURTEA DE ARGEŞ COLEGIUL MILITAR ROZNOV-NEAMŢ

1941 1943

1948 1948

221 319

X301

COMANDAMENTUL 9 OPERAŢIONAL "DOBROGEA"

1975

1979

2793

1972

COMANDAMENTUL AERO ARMATA 1-A

1939

1941

169

Obs.

*

*

85


Nr. fond

Denumire fond

An minim

1726

COMANDAMENTUL APĂRĂRII ANTIAERIENE A TERITORIULUI

1931

1979

16083

1943 1915

1951 1916

167 293

1948

1979

12644

1930 1916 1950

1936 1923 1979

17 466 9271

1916

1916

57

1907 1946 1929

1917 1946 1954

121 37 68

1738 1692 1714 1734 1713 1737 1732 1704 1709 1712

COMANDAMENTUL APĂRĂRII PASIVE COMANDAMENTUL ARMATEI DE NORD COMANDAMENTUL ARTILERIA FORŢELOR ARMATE COMANDAMENTUL ARTILERIEI CĂLĂREŢE COMANDAMENTUL ARTILERIEI GRELE COMANDAMENTUL AVIAŢIEI COMANDAMENTUL CAPULUI DE POD TURTUCAIA COMANDAMENTUL CETĂŢII BUCUREŞTI COMANDAMENTUL DE COMBATEREA SECETEI COMANDAMENTUL DE POMPIERI MILITARI


X300

COMANDAMENTUL DE TRANSMISIUNI DOCUMENTE DE MOBILIZARE-OPERAŢII

1951

1979

126

1678

COMANDAMENTUL DEPOZITELOR AERONAUTICE

1945

1947

190

1708

COMANDAMENTUL DETAŞAMENTELOR DE CĂI FERATE

1941

1945

244

1671 1672 1673

COMANDAMENTUL ETAPELOR - ARMATA 1 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR.1 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR.2

1915 1945 1943

1918 1945 1945

346 290 458

1688

COMANDAMENTUL ETAPELOR AL ARMATEI A 2-A

1916

1918

293

1689

COMANDAMENTUL ETAPELOR AL ARMATEI A 3-A

1916

1942

111

1690

COMANDAMENTUL ETAPELOR AL ARMATEI DE NORD

1916

1916

194

1693 1681 1682 1736

COMANDAMENTUL ETAPELOR DE EST COMANDAMENTUL FORŢELOR FLUVIALE COMANDAMENTUL FORŢELOR MARITIME COMANDAMENTUL FORŢELOR AERIENE

1941 1943 1937 1932

1944 1951 1951 1950

1626 604 737 2540

1707

COMANDAMENTUL FORŢELOR DE APĂRARE INTERIOARĂ A TERITORIULUI

1940

1941

63

1913

1945

1182

1944

1945

171

1947 1919

1950 1919

738 67

1687 1722 1723 1691

COMANDAMENTUL GENERAL AL ETAPELOR COMANDAMENTUL GENERAL AL TERITORIULUI COMANDAMENTUL GENIULUI COMANDAMENTUL GRUPULUI DE NORD

3254

COMANDAMENTUL INFANTERIE TANCURI DIRECŢIA ASIGURARE TEHNICO-MATERIALĂ

1954

1979

101

2018

COMANDAMENTUL INFANTERIEI TANCURILOR

1951

1979

8947

86

Obs. *

*

*

*

* *


Nr. fond

Denumire fond

An minim


1679

COMANDAMENTUL LITORALULUI MARITIM FLUVIAL

1936

1949

827

1683 1676

COMANDAMENTUL MARINEI MILITARE COMANDAMENTUL MILITAR AL CAPITALEI

1877 1939

1974 1945

18722 2204

1733

COMANDAMENTUL MILITAR AL MUNICIPIULUI CHIŞINĂU

1941

1941

19

1921 1944 1941

1923 1945 1942

346 69 437

1972

1979

1786

1975

1979

1433

1921

1944

266

1926

1939

247

1920 1934

1945 1945

229 34

1697 1677 1675

COMANDAMENTUL MILITAR BASARABIA COMANDAMENTUL MILITAR DOBROGEA COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA COMANDAMENTUL MILITAR TERITORIAL X267 BUCUREŞTI COMANDAMENTUL MILITAR TERITORIAL X297 CLUJ-NAPOCA COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MILITARE DE 1731 ARTILERIE COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MILITARE DE 1729 INFANTERIE 1730 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR DE CAVALERIE 1741 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MARINEI X271

COMANDAMENTUL SERVICII ARMATĂ-SECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE PLANIFICARE

1957

1979

625

1976

COMANDAMENTUL SERVICII ARMATĂSPATELE FORŢELOR ARMATE-SECŢIA CADRE

1952

1979

9143

1968 1698 1959 1711 1622 1625 1628 1631 1634 1637 1640 1700

COMANDAMENTUL TERITORIAL BACĂU COMANDAMENTUL TERITORIAL BASARABIA COMANDAMENTUL TERITORIAL BUCUREŞTI COMANDAMENTUL TERITORIAL CLUJ COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.1 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.2 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.3 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.4 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.5 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.6 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.7 COMANDAMENTUL TRUPELOR AERONAUTICE

1969 1919 1969 1969 1896 1916 1920 1920 1920 1920 1920 1926

1979 1923 1979 1979 1943 1947 1942 1947 1947 1947 1947 1927

518 83 739 706 1447 1384 1182 2392 3122 2493 2451 47

1950

1956

1251

1943

1944

218

1951

1979

2037

1918

1923

288

1920 1949

1921 1979

232 4688

1716 1715 1717 1727 1694 1724

COMANDAMENTUL TRUPELOR BLINDATE ŞI TANCURILOR MECANIZATE COMANDAMENTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE COMANDAMENTUL TRUPELOR CHIMICE COMANDAMENTUL TRUPELOR DE COMUNICAŢII COMANDAMENTUL TRUPELOR DE EST COMANDAMENTUL TRUPELOR DE GENIU

Obs.

* *

* *

* *

* 87


Nr. fond 1674 1670 1728 1720 1695

Denumire fond COMANDAMENTUL TRUPELOR DE GRĂNICERI COMANDAMENTUL TRUPELOR DE MUNTE COMANDAMENTUL TRUPELOR DE PIONIERI COMANDAMENTUL TRUPELOR DE TRANSMISIUNI COMANDAMENTUL TRUPELOR DE VEST

An minim


1945 1921 1918

1974 1940 1946

6840 393 108

1932

1979

5641

1920

1923

162

1696

COMANDAMENTUL TRUPELOR DIN TRANSILVANIA

1916

1920

668

1710

COMANDAMENTUL UNIC PENTRU CAMPANIA ÎNSĂMÂNŢĂRILOR

1947

1947

10

1705

COMANDAMENTUL ZONEI FOCŞANI NĂMOLOASA BRĂILA

1944

1944

158

1706

COMANDAMENTUL ZONEI ÎNTĂRITE FOCŞANINĂMOLOASA GALAŢI

1911

1918

64

X273

COMANDAMENTULUI PROTECŢIEI CIVILE (INSPECTORATUL APĂRĂRII CIVILE)

1952

1979

3394

1904

COMENDUIREA MINISTERULUI FORŢELOR ARMATE

1949

1961

237

1885 1887 1894 3572 1341

COMENDUIREA GARNIZOANEI BUCUREŞTI COMENDUIREA GARNIZOANEI CONSTANŢA COMENDUIREA GARNIZOANEI ROMAN COMENDUIREA GARNIZOANEI BUZĂU COMISARIATUL GENERAL BASARABIA

1917 1919 1919 1922 1918

1979 1959 1962 1977 1919

602 428 494 213 64

1951

COMISARIATUL MILITAR "1 MAI" BUCUREŞTI/RAION

1951

1968

150

1951

1967

171

1955

1967

83

1999 2001

COMISARIATUL MILITAR "23 AUGUST"/RAION COMISARIATUL MILITAR "30 DECEMBRIE"/ RAION

1944

COMISARIATUL MILITAR "GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ" BUCUREŞTI/RAION

1951

1970

310

2000

COMISARIATUL MILITAR "GRIVIŢA ROŞIE"/ RAION

1957

1967

86

1958

1967

113

1951

1967

258

1951

1967

387

1950 1951 1950 1950 1949

1968 1968 1968 1968 1968

215 485 438 516 589

1943 1998 1954 1375 1376 1377 1378 1379 88

COMISARIATUL MILITAR "NICOLAE BĂLCESCU" BUCUREŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR "TUDOR VLADIMIRESCU"/RAION COMISARIATUL MILITAR "V.I. LENIN" BUCUREŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR ADAMCLISI/RAION COMISARIATUL MILITAR ADJUD/RAION COMISARIATUL MILITAR AGNITA/RAION COMISARIATUL MILITAR AIUD/RAION COMISARIATUL MILITAR ALBA/RAION

Obs.

*

*

*


Nr. fond

Denumire fond

An minim

1380 1381 1383 1982 1580 1581

COMISARIATUL MILITAR ALESD/RAION COMISARIATUL MILITAR ALEXANDRIA/RAION COMISARIATUL MILITAR AMARADIA/RAION COMISARIATUL MILITAR ARAD/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR ARAD/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR ARGEŞ/REGIUNE

1950 1951 1950 1950 1950 1950

1968 1968 1960 1968 1956 1967

428 409 310 807 564 1251

1388

COMISARIATUL MILITAR BĂBENI/RAION BISTRIŢA

1952

1960

254

1985 1582

COMISARIATUL MILITAR BACĂU/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR BACĂU/REGIUNE

1950 1950

1968 1967

984 567

1386

COMISARIATUL MILITAR BAIA DE ARAMĂ/ RAION

1951

1959

189

1983 1389 1387 1391 1584 1394 1395 1396 1397

COMISARIATUL MILITAR BAIA-MARE/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR BĂILEŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR BALŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR BÂRLAD/RAION COMISARIATUL MILITAR BÂRLAD/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR BECENI/RAION COMISARIATUL MILITAR BECLEAN/RAION COMISARIATUL MILITAR BEIUŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR BEREŞTI/RAION

1951 1950 1951 1950 1950 1950 1950 1951 1956

1968 1959 1968 1968 1955 1960 1960 1968 1960

433 397 359 473 468 262 406 456 10

1592

COMISARIATUL MILITAR BIHOR (ORADEA)/REGIUNE (CRISANA)

1950

1968

480

1981

COMISARIATUL MILITAR BISTRIŢA/ORAŞ

1951

1952

89

1393

COMISARIATUL MILITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD/ RAION

1950

1968

456

2006

COMISARIATUL MILITAR BOTOŞANI/ORAŞ/ RAION

1950

1968

261

1950 1960 1950 1950 1951 1950 1950 1951

1952 1968 1968 1968 1960 1968 1967 1970

45 23 463 533 268 395 1279 526

1950

1968

1368

1950 1950 1950 1950

1961 1968 1967 1952

283 210 654 193

1586 1399 1400 1402 1403 1345 1585 1348 1587 1404 1405 1407 1588

COMISARIATUL MILITAR BOTOŞANI/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR BOZOVICI/RAION COMISARIATUL MILITAR BRAD/RAION COMISARIATUL MILITAR BRĂILA/RAION/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR BRĂNEŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR BRAŞOV COMISARIATUL MILITAR BRAŞOV/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR BUCUREŞTI COMISARIATUL MILITAR BUCUREŞTI/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR BUHUŞI/RAION COMISARIATUL MILITAR BUJOR/RAION COMISARIATUL MILITAR BUZĂU/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR BUZĂU/REGIUNE


Obs.

89


Nr. fond

Denumire fond

An minim


1408 1412 1413 1418

COMISARIATUL MILITAR CALAFAT/RAION COMISARIATUL MILITAR CĂLĂRAŞI/RAION COMISARIATUL MILITAR CĂLMĂŢUI/RAION COMISARIATUL MILITAR CÂMPENI/RAION

1951 1950 1950 1950

1959 1968 1961 1968

254 447 313 592

1420

COMISARIATUL MILITAR CÂMPINA/ORAŞ/ RAION

1952

1968

149

1419

COMISARIATUL MILITAR CÂMPINA/RAION

1950

1968

565

1421

COMISARIATUL MILITAR CÂMPULUNGMOLDOVENESC/RAION

1950

1968

120

1950 1951 1951 1950

1968 1968 1968 1958

537 525 423 231

1951

1968

286

1950 1951 1950 1950 1950 1950 1950 1951

1960 1968 1967 1968 1961 1968 1955 1961

473 417 416 797 477 1531 199 505

1950

1967

563

1951 1951 1951

1968 1968 1956

361 433 372

1951

1959

332

1950

1959

1134

1950 1950

1956 1968

184 315

1956

1961

215

1951

1968

503

1950 1950

1961 1968

43 570

1409 1411 1410 1414 1415 1416 1417 1931 1351 1932 1589 1422 1423 1590 1425 1426 1353 1428 1591 1429 1431 1432 1434 1435 1436

COMISARIATUL MILITAR CARACAL/RAION COMISARIATUL MILITAR CARANSEBEŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR CAREI/RAION COMISARIATUL MILITAR CEAHLĂU/RAION COMISARIATUL MILITAR CEHUL SILVANIEI/ RAION COMISARIATUL MILITAR CIACOVA/RAION COMISARIATUL MILITAR CISLĂU/RAION COMISARIATUL MILITAR CIUC/RAION COMISARIATUL MILITAR CLUJ/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR CLUJ/RAION COMISARIATUL MILITAR CLUJ/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR CODĂEŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR CODLEA/RAION COMISARIATUL MILITAR CONSTANŢA (DOBROGEA)/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR CORABIA/RAION COMISARIATUL MILITAR COSTEŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR CRAIOVA/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR CRAIOVA/ORAŞ/ RAION COMISARIATUL MILITAR CRAIOVA/REGIUNE (OLTENIA) COMISARIATUL MILITAR CREVEDIA/RAION COMISARIATUL MILITAR CRIŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR CRISTURUL SECUIESC/RAION COMISARIATUL MILITAR CURTEA DE ARGEŞ/ RAION COMISARIATUL MILITAR DĂRĂBANI/RAION COMISARIATUL MILITAR DEJ/RAION

1437

COMISARIATUL MILITAR DETA/RAION (CIACOVA)

1960

1968

38

1354

COMISARIATUL MILITAR DEVA/ORAŞ/RAION

1951

1968

314

90

Obs.


Nr. fond

Denumire fond

An minim


1438 1933

COMISARIATUL MILITAR DOMNEŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR DOROHOI/RAION

1951 1951

1956 1968

150 202

1439

COMISARIATUL MILITAR DRĂGĂNEŞTI-OLT/ RAION

1950

1968

377

1440

COMISARIATUL MILITAR DRĂGĂNEŞTIVLAŞCA/RAION

1956

1968

121

1441 1443 1442 1444 1445 1446 1447

COMISARIATUL MILITAR DRĂGĂŞANI/RAION COMISARIATUL MILITAR FĂGĂRAŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR FĂGET/RAION COMISARIATUL MILITAR FĂLTICENI/RAION COMISARIATUL MILITAR FĂUREI/RAION COMISARIATUL MILITAR FETEŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR FILIAŞI/RAION

1950 1950 1952 1950 1951 1951 1951

1968 1968 1968 1968 1968 1968 1959

520 558 314 238 367 629 295

1953

1959

296

1951

1968

640

1950 1950 1950 1956

1968 1968 1968 1960

401 560 513 178

1950

1968

596

1951 1960

1968 1968

331 71

1950

1968

575

1950 1960

1952 1968

62 54

1448 1449 1452 1451 1593 1453 1454 1455 1456 1458 1597 1459

COMISARIATUL MILITAR FILIMON SÂRBU/ RAION COMISARIATUL MILITAR FOCŞANI/RAION/ ORAŞ COMISARIATUL MILITAR GĂEŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR GALAŢI/ORAŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR GALAŢI/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR GĂTAIA/RAION COMISARIATUL MILITAR GHEORGHIENI/ RAION COMISARIATUL MILITAR GHERLA/RAION COMISARIATUL MILITAR GILORT/RAION COMISARIATUL MILITAR GIURGIU/ORAŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR GORJ/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR GURA-HONŢ/RAION

1460

COMISARIATUL MILITAR GURA-HUMORULUI/ RAION

1952

1968

88

1463 1462 1464 1465

COMISARIATUL MILITAR HÂRLĂU/RAION COMISARIATUL MILITAR HAŢEG/RAION COMISARIATUL MILITAR HOREZU/RAION COMISARIATUL MILITAR HUEDIN/RAION

1950 1960 1951 1950

1963 1968 1968 1968

340 62 412 709

1358

COMISARIATUL MILITAR HUNEDOARA/ORAŞ/ RAION

1959

1968

120

1595

COMISARIATUL MILITAR HUNEDOARA/ REGIUNE

1950

1967

1107

1596 1359 1474 1598

COMISARIATUL MILITAR IALOMIŢA/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR IAŞI/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR IAŞI/RAION/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR IAŞI/REGIUNE

1950 1951 1950 1950

1952 1962 1962 1968

81 296 204 843

Obs.

91


Nr. fond 1470 1471 1472 1473 1475 1476 1477 1478 1479 1480 1481 1484 1583 1483 1361 1485 1487 1488 1490 1599 1491 1489 1492 1493 1495 1496 1934 1497 1500 1499 1502 1501 1504 1505 1506 1507 1508 1511 92

Denumire fond COMISARIATUL MILITAR INEU/RAION COMISARIATUL MILITAR ISTRIA/RAION COMISARIATUL MILITAR JIBOU/RAION COMISARIATUL MILITAR JIMBOLIA/RAION COMISARIATUL MILITAR LĂPUŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR LEHLIU/RAION COMISARIATUL MILITAR LIEŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR LIPOVA/RAION COMISARIATUL MILITAR LOVIŞTEA/RAION COMISARIATUL MILITAR LUDUŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR LUGOJ/RAION/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR MĂCIN/RAION COMISARIATUL MILITAR MARAMUREŞ (BAIA MARE)/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR MARGHITA/RAION COMISARIATUL MILITAR MEDIAŞ/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR MEDIAŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR MIZIL/RAION COMISARIATUL MILITAR MOINEŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR MOLDOVANOUĂ/RAION COMISARIATUL MILITAR MUREŞ/REGIUNEA AUTONOMĂ MAGHIARĂ COMISARIATUL MILITAR MURGENI/RAION COMISARIATUL MILITAR MUSCEL/RAION COMISARIATUL MILITAR NĂSĂUD/RAION COMISARIATUL MILITAR NEGREŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR OAŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR ODORHEI/RAION COMISARIATUL MILITAR OLTENI/RAION COMISARIATUL MILITAR OLTENIŢA/RAION COMISARIATUL MILITAR OLTEŢU/RAION COMISARIATUL MILITAR ORADEA/ORAŞ/ RAION COMISARIATUL MILITAR ORAŞTIE/RAION COMISARIATUL MILITAR ORAVIŢA/RAION COMISARIATUL MILITAR PANCIU/RAION COMISARIATUL MILITAR PAŞCANI/RAION COMISARIATUL MILITAR PECICA/RAION COMISARIATUL MILITAR PETROŞANI/RAION COMISARIATUL MILITAR PIATRA-NEAMŢ/ ORAŞ COMISARIATUL MILITAR PITEŞTI/ORAŞ

An minim


1951 1951 1950 1956 1951 1951 1950 1951 1951 1950 1950 1956

1968 1968 1960 1959 1968 1968 1960 1968 1955 1968 1968 1968

328 104 359 161 303 346 266 233 179 315 494 85

1950

1974

1196

1950 1950 1950 1950 1950

1968 1954 1968 1968 1968

315 105 577 430 509

1951

1968

268

1950

1968

1298

1950 1950 1951 1953 1950 1950 1957 1951 1952

1962 1968 1968 1968 1968 1967 1960 1968 1968

135 480 470 74 148 523 83 314 386

1950

1968

110

1950 1951 1951 1950 1956 1950

1968 1968 1968 1962 1959 1959

357 274 115 280 131 455

1950

1967

330

1951

1968

830

Obs.


Nr. fond 1513 1365 1514 1602 1515 1516 1517 1604 1935 1518 1521 1574 1519 1520 1605 1368 1523

Denumire fond COMISARIATUL MILITAR PLENIŢA/RAION COMISARIATUL MILITAR PLOIEŞTI/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR PLOIEŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR PLOIEŞTI/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR POGOANELE/RAION COMISARIATUL MILITAR POTCOAVA/RAION COMISARIATUL MILITAR PUCIOASA/RAION COMISARIATUL MILITAR PUTNA/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR RĂCARI/RAION COMISARIATUL MILITAR RĂDĂUŢI/RAION COMISARIATUL MILITAR RÂMNICU-SĂRAT/ RAION COMISARIATUL MILITAR RÂMNICU-VÂLCEA/ RAION COMISARIATUL MILITAR REGHIN/RAION COMISARIATUL MILITAR REŞITA/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR RODNA/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR ROMAN/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR ROMAN/ORAŞ/RAION

An minim


1951 1955 1952 1950 1951 1956 1950 1950 1951 1950

1959 1968 1968 1968 1961 1960 1960 1952 1968 1968

175 135 174 718 201 146 482 18 333 231

1950

1968

688

1951

1968

504

1950 1950 1950 1950 1950

1968 1968 1952 1952 1968

444 766 178 67 545

1936

COMISARIATUL MILITAR ROŞIORI DE VEDE/RAION

1951

1968

466

1522 1528 1526

COMISARIATUL MILITAR RUPEA/RAION COMISARIATUL MILITAR SĂCUENI/RAION COMISARIATUL MILITAR SALONTA/RAION

1950 1950 1950

1968 1959 1968

362 339 318

1537

COMISARIATUL MILITAR SÂNGEORGIU DE PĂDURE/RAION

1950

1961

367

1951

1968

263

1952 1951 1951 1950 1952 1950

1960 1970 1968 1968 1959 1952

387 694 54 408 314 188

1950

1967

696

1951 1950 1950

1968 1952 1968

710 209 408

1538 1529 1527 1938 1530 1531 1606 1532 1533 1607 1534

COMISARIATUL MILITAR SÂNNICOLAUL MARE/RAION COMISARIATUL MILITAR SARMAŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR SATU-MARE/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR SĂVENI/RAION COMISARIATUL MILITAR SEBEŞ/RAION COMISARIATUL MILITAR SEGARCEA/RAION COMISARIATUL MILITAR SEVERIN/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR SFÂNTU-GHEORGHE/ RAION COMISARIATUL MILITAR SIBIU/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR SIBIU/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR SIGHET/RAION

1939

COMISARIATUL MILITAR SIGHIŞOARA/ORAŞ/ RAION

1950

1968

498

1544

COMISARIATUL MILITAR ŞIMLEUL SILVANIEI/ RAION

1951

1968

317

Obs.

93


Nr. fond

Denumire fond

An minim


1535 1536 1539 1540 1541

COMISARIATUL MILITAR SINAIA/RAION COMISARIATUL MILITAR SIRET/RAION COMISARIATUL MILITAR SLATINA/RAION COMISARIATUL MILITAR SLOBOZIA/RAION COMISARIATUL MILITAR SNAGOV/RAION

1951 1956 1950 1950 1950

1955 1961 1968 1968 1961

169 21 490 287 203

1545

COMISARIATUL MILITAR ŞOMCUŢA-MARE/ RAION

1952

1956

189

1542

COMISARIATUL MILITAR STREHAIA/RAION

1950

1959

161

1543

COMISARIATUL MILITAR SUCEAVA/ORAŞ/ RAION

1950

1968

293

1608

COMISARIATUL MILITAR SUCEAVA/REGIUNE

1950

1967

481

1551

COMISARIATUL MILITAR TÂRGOVIŞTE/ORAŞ/ RAION

1950

1968

590

1997

COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-JIU/ORAŞ/ RAION

1960

1967

111

1362 1555 1556 1557 1552 1563 1546 1547 1609 1371 1548 1610 1549 1558 1559 1560 2003 1973 1564 1567 1374 1611 1569 94

COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-MUREŞ/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-NEAMŢ/ RAION COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-OCNA/RAION

1950

1968

856

1950

1968

371

1962

1968

152

COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-SECUIESC/ RAION

1950

1968

631

1950 1956 1951 1951

1968 1961 1968 1968

365 126 396 665

1950

1952

64

1960 1957

1968 1968

125 75

1950

1967

777

1960 1952 1950 1951 1950 1950

1968 1968 1960 1960 1968 1968

95 260 319 40 476 621

1959

1968

177

1951 1950 1950 1953

1968 1952 1952 1968

391 79 84 85

COMISARIATUL MILITAR TÂRNĂVENI/RAION COMISARIATUL MILITAR TĂŞNAD/RAION COMISARIATUL MILITAR TECUCI/RAION COMISARIATUL MILITAR TELEAJEN/RAION COMISARIATUL MILITAR TELEORMAN/ REGIUNE COMISARIATUL MILITAR TIMIŞOARA/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR TIMIŞOARA/RAION COMISARIATUL MILITAR TIMIŞOARA/ REGIUNE COMISARIATUL MILITAR TITU/RAION COMISARIATUL MILITAR TOPLIŢA/RAION COMISARIATUL MILITAR TOPOLOVENI/RAION COMISARIATUL MILITAR TRUŞEŞTI/RAION COMISARIATUL MILITAR TULCEA/RAION COMISARIATUL MILITAR TURDA/RAION COMISARIATUL MILITAR TURNU-MĂGURELE/ RAION COMISARIATUL MILITAR URZICENI/RAION COMISARIATUL MILITAR VÂLCEA/ORAŞ COMISARIATUL MILITAR VÂLCEA/REGIUNE COMISARIATUL MILITAR VASLUI/RAION

Obs.


Nr. fond 1568 1570 1571 1572 1573 1577 1578 1579 1612

Denumire fond COMISARIATUL MILITAR VATRA-DORNEI/ RAION COMISARIATUL MILITAR VEDEA/RAION COMISARIATUL MILITAR VIDELE/RAION COMISARIATUL MILITAR VIDRA/RAION COMISARIATUL MILITAR VIŞEU/RAION COMISARIATUL MILITAR ZALĂU/RAION COMISARIATUL MILITAR ZELETIN/RAION COMISARIATUL MILITAR ZIMNICEA/RAION COMISARIATUL POLIŢIE CALAFAT

An minim


1951

1968

122

1950 1951 1950 1951 1952 1950 1951 1909

1964 1968 1959 1968 1967 1960 1968 1948

306 124 343 426 350 360 442 1016

1969

COMISIA CONTROLULUI DE STAT - SECŢIA MILITARĂ

1952

1961

431

1856

COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ CEHOSLOVACIA

1921

1943

4689

1855

COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ FRANŢA

1928

1944

2448

1936

1941

469

1935

1943

167

1926

1939

115

1854 1858 1861

COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ GERMANIA COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ ITALIA COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ POLONIA

1859

COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "ASTRA" ARAD

1936

1945

136

1852

COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "ASTRA" BRAŞOV

1935

1947

112

1853

COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "ASTRA" ORAŞTIE

1937

1944

135

1850

COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "CONCORDIA"

1936

1947

307

1851

COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "LE MAITRE"

1937

1946

170

1936

1947

206

1934

1947

262

1938

1947

159

1936

1945

300

1862 1857 1860 1849

COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "MALAXA" TOHAN COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "REŞIŢA" COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA EMIL COSTINESCU COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINE DIN STRĂINĂTATE

1848

COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINE DIN ŢARĂ

1939

1945

606

2037

COMISIA RECEPŢIE MATERIALE/UNGARIASUBCOMISII

1918

1921

147

Obs.

95


Nr. fond 1866 1834 1864 2063 2050 1752 1753 1820 1789 2009 1791 1754 1755 1756 1757 1758 1771 1760

Denumire fond COMISIA REPARAŢII PARIS - DELEGAŢIA ROMÂNĂ COMISIA ROMÂNĂ PENTRU APLICAREA ARMISTIŢIULUI DE PACE COMITETUL CONSULTATIV SANITAR AL ARMATEI COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII COMITETUL ORGANIZORIC AL VETERANILOR DIN RĂZBOIUL ANTIFASCIST COMPANIA 15 TRANSMISIUNI COMPANIA 21 TRANSMISIUNI COMPANIA 235 PAZĂ CĂI FERATE LĂCULEŢE COMPANIA 245 PROTECŢIE ANTICHIMICĂ TIMIŞOARA COMPANIA 263 PROTECŢIE ANTICHIMICĂ TÂRGU MUREŞ COMPANIA 305 PROTECŢIE ANTICHIMICĂ COMPANIA 32 TRANSMISIUNI COMPANIA 33 TRANSMISIUNI COMPANIA 35 TRANSMISIUNI COMPANIA 36 TRANSMISIUNI COMPANIA 40 TRANSMISIUNI COMPANIA 443 TRANSMISIUNI COMPANIA 98 TRANSMISIUNI

An minim


1917

1934

13

1944

1948

2128

1890

1946

39

1953

1979

1244

1964

1979

166

1939 1939 1957

1943 1945 1974

58 111 279

1960

1974

130

1969

1977

27

1970 1939 1939 1939 1939 1939 1949 1960

1975 1945 1940 1944 1944 1948 1955 1961

41 79 20 141 50 61 270 76

2028

COMPANIA APROVIZIONARE TRANSPORT NR.296

1968

1979

393

1952 1953

COMPANIA BRUIAJ NR.290 COMPANIA CERCETARE RADIOLOCATIE NR.208

1972 1960

1978 1977

25 256

2010

COMPANIA CERCETARE NR.217 (592) TÂRGU MUREŞ

1958

1964

23

2031 1957 2061 2030 1946 1808 1809 1810 1811 1812 1813 1814

COMPANIA CERCETARE NR.317 - HUEDIN COMPANIA FORAJE NR.286 COMPANIA PAZĂ AEROPORT NR.204 COMPANIA PROTECŢIE ANTICHIMICĂ NR.223 COMPANIA RADIO NR.963 COMPANIA SANITARĂ NR.1 COMPANIA SANITARĂ NR.2 COMPANIA SANITARĂ NR.3 COMPANIA SANITARĂ NR.4 COMPANIA SANITARĂ NR.5 COMPANIA SANITARĂ NR.6 COMPANIA SANITARĂ NR.7

1969 1961 1978 1965 1957 1910 1911 1916 1903 1912 1919 1919

1974 1963 1979 1979 1958 1946 1946 1944 1946 1946 1946 1945

43 9 34 27 11 773 500 335 851 933 644 598

96

Obs.

* *

*

* *


Nr. fond

Denumire fond

An minim

1863 6809 2081

CONSILIUL DE MINIŞTRI - DIRECŢIA SPECIALĂ CONSILIUL DE RĂZBOI AL CORPULUI 5 ARMATĂ CONSILIUL POLITIC - DIRECŢII CENTRALE

1952 1910 1950

1956 1926 1979

385 8385 918

2082

CONSILIUL POLITIC AL COMANDAMENTULUI SERVICIILOR FORŢELOR ARMATE

1950

1979

917

1656 1657 1620 1642 1643 1645 1623 1646 1626 1647 1629 1648 1632 1649 1635 1638 1641

CORPUL AERIAN CORPUL AERIAN NR.3 CORPUL DE ARMATĂ NR.1 CORPUL DE ARMATĂ NR.10 CORPUL DE ARMATĂ NR.11 CORPUL DE ARMATĂ NR.19 BRĂILA CORPUL DE ARMATĂ NR.2 CORPUL DE ARMATĂ NR.25 CORPUL DE ARMATĂ NR.3 CORPUL DE ARMATĂ NR.38 TIMIŞOARA CORPUL DE ARMATĂ NR.4 CORPUL DE ARMATĂ NR.40 (84) CORPUL DE ARMATĂ NR.5 CORPUL DE ARMATĂ NR.52 CRAIOVA CORPUL DE ARMATĂ NR.6 CORPUL DE ARMATĂ NR.7 CORPUL DE ARMATĂ NR.8

1943 1944 1884 1939 1939 1951 1907 1953 1897 1952 1877 1952 1910 1951 1916 1916 1939

1944 1944 1951 1941 1941 1958 1951 1955 1951 1958 1947 1956 1946 1957 1947 1947 1940

61 40 4412 330 359 1045 3751 398 4073 999 8421 770 3409 1042 3607 4174 187

1644

CORPUL DE ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.16 PLOIEŞTI

1952

1959

1568

1650 1662 1663 1664 1665

CORPUL DE ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.81 CORPUL DE CAVALERIE CORPUL DE GRĂNICERI CORPUL DE MUNTE CORPUL DE MUNTE NR.5

1952 1917 1904 1940 1945

1959 1944 1944 1945 1947

2009 1414 4161 2063 282

1660

CORPUL DE TANCURI "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN

1949

1950

544

1659

CORPUL DE TANCURI NR.47 "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN

1951

1954

892

1658

CORPUL DE TANCURI NR.5 "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN

1950

1951

407

1667 1666 1927 1669 1621 1624

CORPUL DE VÂNĂTORI CORPUL DE VÂNĂTORI MUNTE CORPUL LUPTĂTORILOR NAŢIONALIŞTI CORPUL MOTO MECANIZAT CORPUL TERITORIAL NR.1 CORPUL TERITORIAL NR.2

1919 1924 1941 1944 1942 1941

1921 1938 1942 1944 1944 1947

370 1065 5 49 392 1036


Obs.

* *

97


Nr. fond

Denumire fond

An minim


1627 1630 1633 1636 1639

CORPUL TERITORIAL NR.3 CORPUL TERITORIAL NR.4 CORPUL TERITORIAL NR.5 CORPUL TERITORIAL NR.6 CORPUL TERITORIAL NR.7

1942 1942 1942 1942 1942

1944 1945 1944 1945 1947

943 697 414 895 944

1668

CORPUL VOLUNTARILOR ROMÂNI, ARDELENILOR ŞI BASARABENILOR

1917

1920

100

2035

CRESCĂTORIE CÂINI SIBIU

1957

1961

38

1918 1921 1920 1917 1919 1916 2011 1914 2066

CURS CENTRAL PERFECŢIONARE LUCRĂTORI POLITICI-PREDEAL CURS DE CALIFICARE ŞI PERFECŢIONARE OFIŢERI EDUCAŢIE FIZICĂ CURS DE CALIFICARE ŞI PERFECŢIONARE OFIŢERI INFANTERIE-SFÂNTU GHEORGHE

1955

1957

81

1954

1979

305

1955

1959

496

CURS DE PERFECŢIONARE OFIŢERI ARTILERIE ANTIAERIANĂ BRAŞOV

1954

1958

233

1952

1958

839

1953

1974

1306

1953

1953

29

1948

1958

361

1975

1979

235

CURS DE PERFECŢIONARE OFIŢERI INFANTERIE-FĂGĂRAŞ CURS DE PREGĂTIRE MEDICO-MILITAR CURS PLUTONIERI COMPANIE INFANTERIEREGIUNEA I MILITARĂ CURS SPECIAL - MINISTERUL FORŢELOR ARMATE CURS SPECIALIZARE ÎN DOMENIUL ORGANIZĂRII MOBILIZĂRII - MARELE STAT MAJOR CURS TIP ŞCOALĂ REGIMENTULAR (ŞCOALA DE SUBOFIŢERI CONDUCTORI AUTO NR.1)

1949

1956

210

2017

CURTEA MILITARĂ CASARE ŞI JUSTIŢIE (CONSILIUL PERMANENT DE REVIZIE)

1860

1952

4605

1865 3085

CURTEA SUPERIOARĂ DE PRIZE MARITIME DEPARTAMENTUL APROVIZIONARE ARMATĂ

1920 1949

1931 1950

306 17

X420

DEPARTAMENTUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI DIRECŢIA PLAN - PRODUCŢIE

1975

1979

1347

1951

1974

10739

1926

1948

225

1942

1945

138

1942

1952

277

1952

1960

291

2585 2839 2784 2576 98

DEPARTAMENTUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI DIRECŢIA PRODUCŢIEI INTERNE DEPOZITUL ARMAMENT MUNIŢII AL AERONAUTICII DEPOZITUL ATELIERULUI DE REPARAT HARNAŞAMENT AL CORPULUI DE CAVALERIE DEPOZITUL CENTRAL APĂRARE CONTRA GAZELOR DEPOZITUL CENTRAL ARMAMENT NR.891 BERCENI

*

*

1923

3040

Obs.

*


Nr. fond

Denumire fond

An minim


2578

DEPOZITUL CENTRAL ARMAMENT TÂRGOVIŞTE (1)

1910

1951

963

2734

DEPOZITUL CENTRAL CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.1092 (221)

1956

1958

132

2703

DEPOZITUL CENTRAL CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.201 (661) BASCOV

1952

1961

315

2706

DEPOZITUL CENTRAL CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.221

1959

1961

154

3177 2836

DEPOZITUL CENTRAL CAUCIUCURI NR.396 IAŞI DEPOZITUL CENTRAL ECHIPAMENT

1953 1915

1979 1951

892 719

2829

DEPOZITUL CENTRAL ECHIPAMENT HARNAŞAMENT NR.229

1959

1960

206

2834

DEPOZITUL CENTRAL ECHIPAMENT NR.829 BUCUREŞTI

1952

1958

309

2837

DEPOZITUL CENTRAL HARNAŞAMENT BUCUREŞTI

1943

1951

284

2830

DEPOZITUL CENTRAL HARNAŞAMENT SPATE NR.334 ROMAN

1952

1958

462

2765

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AERONAUTICE

1921

1944

646

2764

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AL FORŢELOR AERIENE MILITARE

1951

1952

349

2749

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AUTO NR.737 TÂRGOVIŞTE

1952

1958

493

2757

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AUTO TÂRGOVIŞTE (129)

1940

1951

300

2767

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE GENIU NR.155

1959

1961

108

2771

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE GENIU NR.857 MOGOŞOAIA

1921

1958

650

2782

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE PROTECŢIE ANTICHIMICĂ NR.110 (849) UNGURIU

1952

1975

423

3178

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE SANITARVETERINARE NR.227 (768) SEBEŞ

1951

1974

833

2856

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE SANITARVETERINARE NR.768

1949

1958

456

1952

1959

291

1950

1951

47

1952

1958

545

1919

1951

725

2745 2785 2788 2586

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE TANCURI NR.316 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE TRANSMISIUNI DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE TRANSMISIUNI NR.789 BODOC DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII BUCUREŞTI

Obs.

*

99


Nr. fond

Denumire fond

An minim


3067

DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII NR.125 (142,1090) ARGESTRU

1956

1974

670

3189

DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII NR.133 (896) PETREŞTI

1959

1979

932

1952

1974

1121

1911

1948

1065

2664 2861 2813

DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII NR.793 (106) APAŢA DEPOZITUL CENTRAL SANITAR ARMATĂ BUCUREŞTI DEPOZITUL CENTRAL SUBZISTENŢE ARMATĂ

1914

1951

1253

2812

DEPOZITUL CENTRAL SUBZISTENŢE STOC NR.937 HEMEIUŞ-BACĂU

1953

1954

68

2775

DEPOZITUL CENTRAL UNELTE MATERIALE GENIU IAŞI

1919

1945

428

1975 1968

1979 1974

520 74

1919

1944

330

X437 DEPOZITUL DE ALIMENTE NR.139 3176 DEPOZITUL DE ALIMENTE NR.139 BUCUREŞTI DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII CORPUL 7 2563 ARMATA 2634

DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII NR.154 (914) PĂULEŞTI

1954

1979

467

2568

DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII NR.276 (2;41;749) GHIRDOVENI

1941

1978

398

2572

DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII NR.749 GHIRDOVENI

1952

1958

381

X401

DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII ŞI MATERIALE TEHNICE NR.103

1948

1979

998

3066

DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.121 (ATELIERUL REPARAŢII ARMAMENT)

1959

1960

172

3157

DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.126 CĂLĂRAŞI

1967

1979

72

2565

DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.167 TÂRGOVIŞTE

1959

1979

374

2569 2570

DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.310 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.616

1952 1952

1953 1958

201 393

2571

DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.719 TÂRGOVIŞTE

1952

1958

474

2573

DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.783 CHITILA

1952

1958

607

2625

DEPOZITUL DE ARMAMENT ŞI MUNIŢII MIJA CISLĂU NR.93 (872)

1952

1963

478

1941

1945

140

1958

1975

112

2598 3106

DEPOZITUL DE ARMAMENT TIGHINA DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.101 COTEŞTI (1020)

3170

DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.143 (118) TIMIŞUL DE SUS

1967

1979

216

2704

DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.182 (808; 97) CÂINENI

1942

1961

369

100

Obs.

*

*

*

*

*

*


Nr. fond

Denumire fond

DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.217 (707) DĂEŞTI DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2708 NR.260 (852;8;880) BĂICULEŞTI DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 3169 NR.265 BRETEA STREIULUI-HUNEDOARA DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2709 NR.270(824) "ŢEPEŞ-VODĂ" DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2710 NR.272 FURNICOŞI DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2711 NR.291 PIATRA NEAMŢ DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2714 NR.412 PIATRA NEAMŢ (291) DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2715 NR.633 SEBEŞ DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2717 NR.672 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2720 NR.715 (294) CURTIŞOARA DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2721 NR.720 BRETEA STREIULUI DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2724 NR.765 TIMIŞUL DE SUS DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2726 NR.806 MEDIAŞ DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2727 NR.824 "ŢEPEŞ VODĂ" (270) DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2730 NR.868 BARU MARE DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2732 NR.881 FURNICOŞI DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2701 NR.96 SEBEŞ DEPOZITUL DE CARBURANŢI-LUBRIFIANŢI X455 NR.105 2755 DEPOZITUL DE CAUCIUCURI WITING NR.3 DEPOZITUL DE ECHIPAMENT NR.138 3143 BUCUREŞTI DEPOZITUL DE HĂRŢI MATERIALE X440 TOPOGRAFICE NR.120 DEPOZITUL DE HĂRŢI MATERIALE 2870 TOPOGRAFICE NR.120 SINAIA DEPOZITUL DE HĂRŢI MATERIALE 2871 TOPOGRAFICE NR.821 DOROHOI DEPOZITUL DE MATERIALE A.L.A. NR.134 2875 BUCUREŞTI DEPOZITUL DE MATERIALE A.L.A. NR.219 2876 MARGHITA DEPOZITUL DE MATERIALE A.L.A. NR.222 2877 DRAGĂŞANI 2705

An minim


1951

1960

247

1949

1960

182

1970

1979

46

1959

1960

4

1959

1979

120

1960

1975

108

1942

1960

196

1951

1958

158

1952

1955

130

1952

1979

235

1952

1957

128

1952

1958

159

1952

1958

372

1951

1958

148

1952

1958

220

1952

1958

233

1949

1960

84

1975

1979

1764

1944

1958

36

1960

1979

530

1975

1979

1121

1953

1976

273

1952

1958

129

1968

1973

98

1968

1973

167

1968

1973

124

Obs.

*

*

*

*

* *

101


Nr. fond 2878 2763 X418 X423 2773 2792 2796 3219 X397 2772 2769 2781 2807 X424 3180 X408 3167 X456 3142 X410 3181 3173 X399 3141 3158 3062 3150 102

Denumire fond DEPOZITUL DE MATERIALE A.L.A. NR.232 NAZARCEA DEPOZITUL DE MATERIALE AL FORŢELOR AERIENE MILITARE NR.818 CRISTIAN-BRAŞOV DEPOZITUL DE MATERIALE APĂRARE CIVILĂ NR.230 DEPOZITUL DE MATERIALE APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ NR.134 DEPOZITUL DE MATERIALE ATELIERE FORTIFICAŢII GĂIEŞTI DEPOZITUL DE MATERIALE CĂI FERATE NR.177 (801) DEPOZITUL DE MATERIALE CAZARMARE NR.889(195) DEPOZITUL DE MATERIALE COMUNE TRANZIT NR.203 BUCUREŞTI DEPOZITUL DE MATERIALE DE PROTECŢIE CIVILĂ NR.209 DEPOZITUL DE MATERIALE GENIU CIORANIPRAHOVA DEPOZITUL DE MATERIALE GENIU NR.684 CONSTANŢA DEPOZITUL DE MATERIALE GENIU SIBIU DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.137 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.164 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.164 HEMEIUŞ DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.193 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.193 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.198 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.198 BUZĂU DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.238 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.238 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.241 CLUJ DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.316 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.316 BASARABI DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.89 TIMIŞOARA DEPOZITUL DE MATERIALE NR.128 CRAIOVA DEPOZITUL DE MATERIALE NR.148 PLOIEŞTI

An minim


1968

1973

102

1952

1958

484

1968

1979

824

1968

1973

1

1940

1948

320

1949

1959

333

1951

1961

77

1966

1979

69

1968

1979

780

1942

1949

145

1952

1957

43

1921

1951

117

1950

1961

276

1975

1979

1722

1950

1976

517

1975

1979

1134

1959

1974

247

1975

1979

2809

1968

1974

50

1975

1979

167

1950

1974

157

1959

1979

441

1975

1979

3472

1952

1975

387

1959

1974

394

1967 1968

1979 1979

129 19

Obs.

*

* *

*

*

*

*

* *

* *


Nr. fond 3195 X417 2842 2874 3174 2742 3160 3172 3204 2758 2760 2761 2762 2759 3069 X449 3068 X431 2740 X459 X457 X458 2800 2603 2681 2683 2589

Denumire fond DEPOZITUL DE MATERIALE PREGĂTIRE LUPTĂ NR.202 DEPOZITUL DE MATERIALE PROTECŢIE CIVILĂ NR.213 DEPOZITUL DE MATERIALE SANITARVETERINARE NR.1 CRAIOVA DEPOZITUL DE MATERIALE SPECIALE MUNTE (DEPOZITUL DE ECHIPAMENT TRUPE MUNTE) DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO NR.1164 SIBIU DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO NR.129 TÂRGOVIŞTE DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO NR.131 FLOREŞTI-CLUJ DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO NR.72 SIBIU DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO NR.74 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE NR.258 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE NR.286 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE NR.610 AL FORŢELOR AERIENE MILITARE DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE NR.773 AL FORŢELOR AERIENE MILITARE DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE RADIOLOCAŢIE NR.279 - CRISTIAN DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.103 (SUBDEPOZITUL DE 188 MUNIŢII) DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.147 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.147 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.177 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.75 (677) GĂEŞTI DEPOZITUL DE MATERIALE TRANSMISIUNI NR.132 DEPOZITUL DE MATERIALE TRANSMISIUNI NR.170 (CENTRUL 170 MENTENANŢĂ NIVEL 3RTP) DEPOZITUL DE MATERIALE TRANSMISIUNI NR.66 (CENTRUL 66 MENTENANŢĂ NIVEL 3RTP) DEPOZITUL DE MATERIALE TRANZIT NR.809 DEPOZITUL DE MUNIŢII AL CORPULUI 2 ARMATĂ JEGĂLIA DEPOZITUL DE MUNIŢII ARME SUB APĂ NR.303 (830) (DEPOZITUL DE MINE MARINĂ TULCEA) DEPOZITUL DE MUNIŢII ARME SUB APĂ NR.318 (716) DEPOZITUL DE MUNIŢII BIRLAD

An minim


1966

1977

20

1968

1979

851

1947

1949

206

1923

1945

318

1957

1960

52

1959

1979

783

1971

1974

8

1956

1979

681

1979

1979

54

1956

1960

8

1959

1979

455

1952

1955

107

1952

1958

643

1959

1979

176

1958

1977

335

1976 1962 1952

1979 1975 1979

1660 269 1698

1952

1960

349

1951

1979

2813

1967

1979

1962

1971

1979

1203

1956

1958

77

1922

1951

567

1940

1961

478

1952

1961

277

1924

1949

534

Obs.

*

*

* *

*

*

* *

* * *

103


Nr. fond 2592 2684 2613 X400 5992 2629 X433 2630 3072 X432 X451 2635 X450 2636 2637 X441 3073 6001 X461 2638 X435 2593 X446 3074 3109 X447 6071 2641 2685 2590 2609 2587 2610 3078 2647 2649 2650 2652 2653 2611 104

Denumire fond DEPOZITUL DE MUNIŢII FÂNTÂNELE (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII FÂNTÂNELE NR.63) DEPOZITUL DE MUNIŢII MINE DRAGAJ NR.320 (759) DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.10 BUZĂU DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.105 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.105 BASCOV DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.113 FRÂNCEŞTI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.127 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.127 (561;14) TRIFEŞTI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.130 IŢEŞTI-BACĂU DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.149 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.153 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.158 VINŢU DE JOS DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.159 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.161 MUNCEL DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.163 (870;76) STREJEŞTI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.169 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.171(90)(663) BACESTI-VASLUI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.172 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.178 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.178 (670) FILIAŞI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.187 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.187 JEGĂLIA DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.192 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.192 ŢĂNDĂREI (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.192) DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.194 (13;688;175) JUCU DE JOS DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.199 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.199 ILIŞEŞTI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.301 (860) DULCEŞTI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.326 (735) HINOGCERNAVODĂ DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.5 BRAŞOV (DEPOZITUL DE MUNIŢII BRAŞOV) DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.5 CISLĂU DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.50 (106) APAŢA DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.6 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.620 BUCUREŞTI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.647 (1) BĂCEŞTI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.670 FILIAŞI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.675 (53) BREŢCU DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.696 IŢEŞTI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.699 CURTIŞOARA DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.7 CURTIŞOARA (DEPOZITUL DE MUNIŢII TÂRGU JIU)

An minim


1929

1951

449

1949

1960

196

1949 1975 1941 1959 1975

1951 1979 1977 1974 1979

237 1987 984 172 1279

1946

1976

410

1960 1974 1939 1959 1959 1959

1977 1979 1979 1974 1979 1975

173 1311 1683 395 625 537

1949

1974

684

1975

1979

1458

1951

1975

1276

1943 1975 1959 1975 1959 1976

1974 1979 1977 1979 1975 1979

224 2531 645 1357 229 940

1959

1977

359

1946

1975

706

1966 1960 1956

1979 1979 1961

1461 186 185

1919

1961

515

1949

1951

138

1924 1951 1947 1951 1949 1952 1945 1952 1952

1951 1951 1951 1956 1953 1958 1959 1958 1958

343 61 189 19 136 392 452 375 373

1949

1951

343

Obs.

*

*

* * *

*

* * *

*


Nr. fond

Denumire fond

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.701 (149) NICOLAE BĂLCESCU 2655 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.703 JEGĂLIA DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.71 FRÂNCEŞTI 5989 (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII FRÂNCEŞTI) DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.722 (158) VINŢUL 2656 DE JOS 2657 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.726 FRÂNCEŞTI 2660 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.741 ŢĂNDĂREI 2662 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.757 MEDIAŞ 3077 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.763 TUNARI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.786 (161) MUNCEL3075 IAŞI 2666 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.798 (82) REGHIN 2612 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.8 SEBEŞ-ALBA DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.803 VALUL LUI 2667 TRAIAN X448 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.81 2669 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.814 CISLĂU 3076 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.827 BERCENI 2670 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.835 MUNCELU 2672 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.839 BUDIENI DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.848 2673 (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII STEFĂNEŞTI) DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.859 AL FORŢELOR 2674 AERIENE MILITARE DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.896 (133) PETREŞTI 2676 (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.81) 2627 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.98 (796) (64) SIHLEA 2677 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.983 ŞINTEREAG DEPOZITUL DE MUNIŢII ŞI ARME SUB APĂ 2643 NR.340 CONSTANŢA 2596 DEPOZITUL DE MUNIŢII ŞTEFĂNEŞTI DEPOZITUL DE SUBZISTENŢĂ AL CORPULUI 4 2805 ARMATĂ IAŞI DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE ECHIPAMENT 2804 NR.3 2809 DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE NR.854 CLUJ DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE NR.893 2811 BUCUREŞTI 3097 DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE ROMAN DEPOZITUL DE TRANZIT RODAJ TEHNICĂ DE X398 TANCURI ŞI AUTO NR.162 DEPOZITUL DIVIZIEI 18 MECANIZATE 3159 TIMIŞOARA DEPOZITUL FLUVIAL ECHIPAJE MATERIALE 3079 (CORPUL DEPOZITELOR FLUVIALE) 2695 DEPOZITUL MARITIM ECHIPAJE MATERIALE X436 DEPOZITUL MIXT DE MATERIALE NR.130 2697 DEPOZITUL MIXT NR.691 2654

An minim


1952

1974

180

1952

1958

269

1942

1951

72

1952

1958

452

1952 1952 1952 1951

1958 1958 1958 1955

152 312 387 27

1951

1955

25

1946 1941

1958 1951

383 164

1951

1958

134

1975 1952 1951 1952 1952

1979 1958 1953 1958 1958

1144 313 16 348 334

1945

1956

266

1952

1955

115

1946

1958

130

1944 1955

1975 1974

1056 495

1959

1961

145

1928

1945

162

1917

1946

465

1916

1945

183

1952

1958

351

1952

1954

85

1920

1944

55

1962

1979

1147

1961

1965

2

1919

1948

773

1936 1964 1952

1948 1979 1958

1330 1800 377

Obs.

*

*

*

105


Nr. fond 2696 2556 2555 2557 2566 2581 2707 2607 2806 2823 2828 2824 2827 3197 2797 2831 2832 2835 2873 2848 2859 2855 2851 2857 2741 2750 2744 2601 106

Denumire fond DEPOZITUL MIXT NR.9 DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT MUNIŢII AL CORPULUI 1 ARMATA DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.1 (7) (ATELIERUL SI DEPOZITUL CORPULUI 7) DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.2 DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.3 (5) SIBIU DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.4 ROMAN DEPOZITUL REGIONAL CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.234 (680; 88) ONEŞTI DEPOZITUL REGIONAL DE MUNIŢII AL CORPULUI 3/4 ARMATĂ TRIFEŞTI-ROMAN DEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢĂ AL CORPULUI 7 ARMATĂ DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.2 DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.224 (DEPOZITUL 876 ECHIPAMENT) DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.3 DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.97 TÂRGOVIŞTE DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE CONSTRUCŢII CAZARE CLUJ DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE CONSTRUCŢII NR.3 FOCŞANI DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE ECHIPAMENT TREN NR.606 (1) DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE ECHIPAMENT TREN NR.731 TÂRGOVIŞTE DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE ECHIPAMENT TREN NR.876 CLUJ DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE INTENDENŢĂ NR.206 BUDA-PLOIEŞTI DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITARE ŞI VETERINARE NR.3 (6) DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITARVETERINARE NR.879 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITARVETERINARE NR.248 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITARVETERINARE NR.4 ROMAN DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITARVETERINARE NR.812 FLOREŞTI DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE TEHNICE NR.115 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE TEHNICE NR.739 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE TEHNICE TANCURI AUTO NR.180 (1044) DEPOZITUL REGIONAL MUNIŢII NR.1 IŞALNIŢA

An minim 1948

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1951 326

1919

1944

437

1945

1949

286

1946

1951

331

1946

1959

858

1939

1951

1018

1950

1960

283

1920

1944

168

1919

1945

38

1950

1951

106

1959

1960

101

1950

1951

109

1959

1960

248

1951

1960

20

1956

1960

147

1950

1953

163

1952

1958

471

1952

1958

480

1965

1974

27

1947

1951

229

1952

1959

287

1960

1960

15

1947

1951

218

1951

1959

328

1959

1960

112

1952

1958

321

1956

1960

141

1944

1951

116

Obs.


Nr. fond 2604 2840 2846 2847 2849 3117 2844 2802 3088 2864 2865 2866 2867 2868 2852 2863 2853 2934 2914 2915 2916 2917 2918 2919 2920 2921 2922 2923 2924 2929 3294 3239 3238 3237

Denumire fond DEPOZITUL REGIONAL MUNIŢII NR.3 VINŢU DE JOS DEPOZITUL REGIONAL SANITAR AL CORPULUI 1 ARMATĂ DEPOZITUL REGIONAL SANITAR AL CORPULUI 2 ARMATĂ DEPOZITUL REGIONAL SANITAR AL CORPULUI 3 ARMATĂ DEPOZITUL REGIONAL SANITAR CORPUL 4 ARMATĂ ROMAN DEPOZITUL REGIONAL SANITAR CORPUL 7 ARMATĂ DEPOZITUL REGIONAL SANITAR-VETERINAR NR.2 DEPOZITUL REGIONAL SUBZISTENŢĂ AL CORPULUI 2 ARMATĂ DEPOZITUL REGIONAL SUBZISTENŢĂ NR.3 CLUJ DEPOZITUL REMONTĂ ARMATĂ NR.4 DEPOZITUL REMONTĂ CISLĂU DEPOZITUL REMONTĂ FLĂMÂNZI DEPOZITUL REMONTĂ JEGĂLIA DEPOZITUL REMONTĂ SOMOSCHES DEPOZITUL SANITAR - VETERINAR CORPUL 5 ARMATĂ DEPOZITUL SANITAR AERO BUCUREŞTI (NR.2) DEPOZITUL SANITAR AL CORPULUI 6 ARMATĂ TÂRGU MUREŞ DETAŞAMENTUL CĂI FERATE ILVA MICĂ DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.46 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.47 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.48 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.49 RÂMNICU VÂLCEA DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.51 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.53 FĂUREI DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.54 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.55 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.57 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.58 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.60 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.65 DETAŞAMENTUL CENTRULUI DE INSTRUCŢIE AL ARTILERIEI DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII GENIU NR.12 (BATALIONUL 134 GENIU) DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII GENIU NR.15 (BATALIONUL 101 GENIU) OLTENIŢA DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII GENIU NR.16 (BATALIONUL 107 GENIU) HOTARELE

An minim


1925

1951

549

1915

1947

299

1921

1943

277

1916

1943

359

1916

1947

426

1921

1946

99

1946

1951

262

1922

1946

105

1950

1951

180

1941 1923 1920 1921 1929

1944 1948 1948 1948 1939

104 233 422 321 75

1920

1947

89

1940

1951

144

1921

1947

194

1934 1942 1942 1942

1940 1945 1944 1944

259 186 278 277

1942

1945

258

1942 1941 1941 1941 1941 1942 1941 1941

1945 1945 1945 1945 1945 1945 1944 1945

268 366 276 295 70 24 266 372

1943

1944

46

1977

1979

493

1977

1979

298

1976

1979

3087

Obs.

* * *

107


Nr. fond 3236 3245 3231 3229 3250 3249 3246 3220 2899 3120 3244 3234 3227 3233 3235 3114 2932 2933 2935 2925 2927 2930 2931 3110 3257 3101 3102 3103 3104 2969 108

Denumire fond DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII GENIU NR.17 (BATALIONUL 114 GENIU) DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII GENIU NR.18 BASARABI (BATALIONUL 111 GENIU) DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE NR.3 PLOIEŞTI DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII LOCUINŢE NR.14 BUCUREŞTI DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII LUCRĂRI IRIGAŢII NR.1 SLOBOZIA DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII LUCRĂRI IRIGAŢII NR.2 (11) DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.1 BUCUREŞTI DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.10 ROVINARI DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.17 CLUJ DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.4 PITEŞTI DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.5 TIMIŞOARA DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.6 GALAŢI DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.7 CONSTANŢA DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.8 RÂMNICU VÂLCEA DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.9 BRAŞOV DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII TRANSFĂGĂRAŞAN NORD DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE BLAJ DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE BREŢCU DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE JUCU DE JOS DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.61 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.62 (63) DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.66 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.67 BRAD DETAŞAMENTUL DE LUCRU PERMANENT BICAZ DETAŞAMENTUL DE MUNCĂ EVREI NR.509/49 CARANSEBEŞ DETAŞAMENTUL EVREI DIGURI NR.100 DETAŞAMENTUL EVREI NR.101 VALEA SIRETULUI DETAŞAMENTUL EVREI NR.102 DETAŞAMENTUL EVREI NR.103 DETAŞAMENTUL GEODEZIC BUZĂU

An minim


1978

1979

248

1977

1979

303

1967

1979

28

1977

1979

493

1969

1979

192

1977

1979

379

1968

1979

2995

1977

1979

366

1953

1955

273

1967

1979

1465

1968

1979

2083

1966

1979

679

1970

1979

2160

1967

1979

442

1968

1979

710

1970

1974

48

1938

1939

147

1939

1940

152

1939

1940

95

1941

1945

121

1941

1945

240

1941

1945

216

1941

1945

591

1959

1960

32

1942

1943

1

1944

1944

12

1940

1944

64

1943 1943 1951

1944 1943 1961

2 1 497

Obs. * * * * * * * *

* * * * * *


Nr. fond 3132

Denumire fond

DETAŞAMENTUL MARITIM ODESSA DETAŞAMENTUL NAVE AUXILIARE NR.122 2948 (1118) 2946 DETAŞAMENTUL NAVE AUXILIARE NR.73 (360) 2973 DETAŞAMENTUL PAZĂ DEPOZITE DETAŞAMENTUL PIROTEHNIC AL X419 COMANDAMENTULUI PROTECŢIEI CIVILE DETAŞAMENTUL REGIONAL CONSTRUCŢII 2904 NR.22 ALBA IULIA DETAŞAMENTUL REGIONAL CONSTRUCŢII 2905 NR.23 DETAŞAMENTUL REGIONAL CONSTRUCŢII 2906 NR.24 SĂCĂLAZ DETAŞAMENTUL SPATE COMANDAMENTUL 2957 FORŢELOR MARITIME 2970 DETAŞAMENTUL TOPOGRAFIC BUZĂU DIRECŢIA 1 INFANTERIE -MINISTERUL DE 3012 RĂZBOI 3004 DIRECŢIA 4 GENIU DIRECŢIA A 2-A CAVALERIE (DIRECŢIA 3013 CAVALERIEI) 2988 DIRECŢIA A 5-A MARINĂ DIRECŢIA A 8-A ARMAMENT (DIRECŢIA 3017 ARMAMENT) DIRECŢIA A 12-A DOMENII MILITARE 2987 (DIRECŢIA DOMENII MILITARE) 3016 DIRECŢIA A 3-A ARTILERIE 3011 DIRECŢIA AERONAUTICĂ 2980 DIRECŢIA APĂRARE ANTICHIMICĂ 3026 DIRECŢIA APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ X439 DIRECŢIA ASISTENŢĂ MEDICALĂ 2989 DIRECŢIA AUTO DIRECŢIA AUTO CARBURANŢI - SPATELE 2992 ARMATEI DIRECŢIA AUTOTRACTOARE CARBURANŢI 2991 SPATELE ARMATEI 3042 DIRECŢIA CADRE ÎNVĂŢĂMÂNT 3293 DIRECŢIA CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 2984 DIRECŢIA CAZARE EXPLOATARE CAZĂRMI DIRECŢIA CERCETARE DEZVOLTARE X409 ÎNZESTRARE 3055 DIRECŢIA CHIMICĂ MILITARĂ DIRECŢIA COMENZI ARMAMENT MUNIŢII 3261 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA COMERŢ EXTERIOR (DIRECŢIA 3188 TEHNICĂ DE APROVIZIONARE) 2986 DIRECŢIA CONSTRUCŢII CAZARE TRUPE 2985 DIRECŢIA CONSTRUCŢII MILITARE 2983 DIRECŢIA CONSTRUCŢII SPECIALE

An minim 1941


1953

1960

146

1951 1940

1960 1946

164 287

1969

1979

402

1953

1955

317

1953

1955

235

1953

1955

249

1949

1951

109

1951

1961

612

1910

1938

491

1882

1929

1199

1905

1940

498

1898

1921

476

1912

1933

1119

1907

1952

3459

1874 1915 1923 1952 1961 1951

1934 1932 1951 1966 1979 1953

1273 1962 678 10075 1354 301

1950

1951

379

1953

1956

473

1867 1952 1952

1979 1954 1958

44012 8 9227

1975

1979

1999

1925

1947

801

1945

1947

115

1952

1974

4656

1953 1950 1952

1979 1958 1957

7140 1804 3755

Obs.

*

*

*

*

*

109


Nr. fond 3031 3035 3037 3054 3032 3052 X391 3034 3045 3006 3260 3050 3057 3002 X415 X413 X414 3029 3023 3039 3021 3038 2982 2979 3251 3107 3053 X392 3036 3224 110

Denumire fond DIRECŢIA CONTABILITATE DIRECŢIA CONTABILITATE CONTROL FINANCIAR INTERN DIRECŢIA CONTENCIOS DIRECŢIA CONTENCIOS - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA CONTROL (SERVICIUL CONTROL) DIRECŢIA CONTROL - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA CONTROL FINANCIAR INTERN DIRECŢIA CONTROL FINANCIAR INTERN DIRECŢIA CURSULUI DE COMANDAMENTMARELE STAT MAJOR DIRECŢIA EDITURII MILITARE DIRECŢIA FABRICAŢIE ARMAMENT ŞI TRĂSURI DE RĂZBOI DIRECŢIA FABRICAŢIE MATERIALE DE RĂZBOIMINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA FABRICAŢIE MUNIŢIE - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA FARMACEUTICĂ DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ - SECŢIA DECONTĂRI DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ SECTORUL CONTABILITĂŢI CENTRALE DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ (GESTIUNEA FONDURILOR CHELTUIELILOR SPECIALE) DIRECŢIA FINANCIARĂ DIRECŢIA FORTIFICAŢII (SERVICIUL FORTIFICAŢIILOR) DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII DIRECŢIA GENERALĂ A ŞCOLILOR MILITARE MNISTERUL DE RĂZBOI DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII DIRECŢIA PLANIFICARE DIRECŢIA GENERALĂ POŞTĂ TELEFON TELEGRAF DIRECŢIA GOSPODĂRIE DIRECŢIA GOSPODĂRIE - DEPOZITE "T" DIRECŢIA GOSPODĂRIE - SECŢIA GESTIUNI SPECIALE "K" DIRECŢIA INDUSTRIE RĂZBOI - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA INTENDENŢĂ DIRECŢIA INTENDENŢĂ DIRECŢIA INTENDENŢĂ

An minim 1933


1949

1950

908

1859

1950

4229

1938

1949

882

1898

1951

1708

1938

1946

148

1965 1958

1979 1974

2125 1557

1930

1937

42

1950

1958

259

1940

1945

485

1937

1942

417

1940

1944

538

1932

1941

113

1965

1979

20

1960

1979

132

1956

1979

82

1950

1979

8966

1916

1947

4469

1963

1978

1155

1911

1947

1862

1961

1974

1452

1932

1949

638

1949 1973

1979 1979

4525 3

1950

1959

293

1937

1947

765

1969 1901 1951

1979 1979 1978

599 4177 1834

Obs.

*

* * * *

* *

* * *


Nr. fond 3019 3020 X434 3010 2995 3044 5465 3248 3047 3081 3009 3061 X443 2999 3003 2993 5418 3043 X395 3056 3046 3049 3051 3008 3000 2996 3226 X430 3014

Denumire fond DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MILITAR DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR MILITAR (MARELE STAT MAJOR) DIRECŢIA INVESTIŢII CONSTRUCŢII ŞI CAZAREA TRUPELOR DIRECŢIA ÎNZESTRARE AERONAUTICĂ DIRECŢIA ÎNZESTRARE AUTO BLINDATE DIRECŢIA JOCULUI DE RĂZBOI DIRECŢIA JUSTIŢIEI MILITARE (ACTE CĂSĂTORIE - DOTĂ) DIRECŢIA LUCRĂRI ECONOMIA NAŢIONALĂ DIRECŢIA MANEVRELOR - MARELE STAT MAJOR DIRECŢIA MATERIALE DIRECŢIA MATERIALE INSTALAŢII NOI DIRECŢIA MATERIALELOR DIRECŢIA MECANIZARE ŞI AUTOMATIZAREA CONDUCERII TRUPELOR DIRECŢIA MEDICALĂ - MINISTERUL DE RĂZBOI DIRECŢIA MOŞIILOR ARMATEI DIRECŢIA MOTOMECANIZARE DIRECŢIA OPERAŢII (SECŢIA OPERAŢII; SECŢIA A 3-A OPERAŢII) - MARELE STAT MAJOR DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE MARELE STAT MAJOR DIRECŢIA PERSONAL EVIDENŢĂ RESURSE UMANE DIRECŢIA PERSONAL-MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI DIRECŢIA PLANIFICARE MOBILIZARE MARELE STAT MAJOR DIRECŢIA PREGĂTIRE LUPTĂ DIRECŢIA PRODUCŢIE DE RĂZBOI MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA PROIECTARE (SECŢIA PROIECTARE; INSTITUT STUDII PROIECTĂRI) DIRECŢIA SĂNĂTĂŢII PUBLICE (DIRECTORATUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE) DIRECŢIA SANITARĂ (SERVICIUL SANITAR ARMATĂ; DIRECŢIA A 6-A SANITARĂ) DIRECŢIA SECRETARIAT - OFICIUL RECLAMAŢII SESIZĂRI DIRECŢIA SPECIALĂ DIN CADRUL COMITETULUI DE STAT AL PLANIFICĂRII DIRECŢIA SUBZISTENŢE

An minim 1957


1937

1950

100

1975

1979

2070

1947 1947 1950

1949 1948 1952

393 337 152

1900

1952

4455

1972

1979

1464

1929

1939

214

1947 1915 1933

1949 1918 1947

66 604 354

1967

1979

711

1959

1977

3423

1934 1945

1941 1946

299 628

1896

1979

7574

1951

1960

541

1958

1979

182

1938

1945

300

1950

1958

1633

1949

1979

2973

1942

1944

117

1951

1958

1329

1916

1917

62

1885

1941

2913

1947

1979

5387

1952

1979

601

1941

1947

617

3024

DIRECŢIA SUPERIOARĂ LUCRĂRI FORTIFICAŢII

1917

1917

25

2994

DIRECŢIA SUPERIOARĂ MOTOMECANIZARE

1941

1944

900

Obs.

*

*

*

*

*

*

* *

111


Nr. fond

Denumire fond

DIRECŢIA SUPERIOARĂ POLITICĂ A ARMATEI (CONSILIUL POLITIC SUPERIOR) DIRECŢIA SUPERIOARĂ SANITARĂ 2997 FARMACEUTICĂ DIRECŢIA SUPERIOARA ŞI COMANDAMENTUL 3005 GENIU 3058 DIRECŢIA SUPERIOARĂ TEHNICĂ DIRECŢIA TANCURI AUTO 2990 COMANDAMENTUL INFANTERIE TANCURI 3059 DIRECŢIA TEHNICĂ 2981 DIRECŢIA TEHNICĂ COMENZI FABRICAŢII 3007 DIRECŢIA TOPOGRAFICĂ MILITARĂ DIRECŢIA TRANSPORTURI COMUNICAŢII 3048 MILITARE DIRECŢIA TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII X394 MILITARE 3121 DIRECŢIA TRIBUNALE MILITARE 3015 DIRECŢIA TRUPE GRĂNICERI 3001 DIRECŢIA VETERINARĂ 2316 DIVIZIA 1 GARDĂ (DIVIZIA DE GARDĂ) DIVIZIA AERIANĂ NR.1 (COMANDAMENTUL 2352 DIVIZIEI 1 AERIENE) DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.1 2325 (COMPANIA 46 TRANSMISIUNI) DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.16 2328 PLOIEŞTI 2326 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.2 3122 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.3 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.34 2329 TIMIŞOARA 3123 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.4 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.45 2330 TÂRGU JIU 3124 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.5 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.7 2327 BRAŞOV DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.71 2331 BRAŞOV 2332 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.78 2322 DIVIZIA ARTILERIE RUPERE NR.17 2324 DIVIZIA ARTILERIE RUPERE NR.74 3133 DIVIZIA AVIAŢIE 2361 DIVIZIA AVIAŢIE ASALT NR.68 BRAŞOV 2350 DIVIZIA AVIAŢIE NR.1 2351 DIVIZIA AVIAŢIE NR.2 3221 DIVIZIA AVIAŢIE NR.70 2359 DIVIZIA AVIAŢIE NR.87 2357 DIVIZIA AVIAŢIE TEHNICĂ NR.34 BUCUREŞTI DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE CU REACŢIE 2358 NR.66 CRAIOVA 3027

112

An minim


1945

1979

12302

1941

1948

720

1942

1944

651

1941

1946

902

1956

1959

652

1920 1951 1951

1949 1960 1979

2336 2194 2167

1951

1974

1265

1950

1979

1146

1923 1953 1932 1933

1974 1959 1953 1947

884 3753 579 1947

1928

1935

238

1945

1959

431

1944

1979

1484

1949 1951

1951 1959

377 205

1961

1979

1611

1951

1951

40

1951

1958

1465

1951

1951

31

1959

1961

596

1951

1958

753

1952 1949 1954 1946 1952 1949 1949 1978 1952 1953

1958 1961 1955 1949 1958 1951 1951 1979 1953 1954

828 2670 388 29 594 257 208 104 318 29

1952

1958

529

Obs. *

*

*

*

*


Nr. fond 2353 2354 2356 2355 2360 2319 2318 2340 2341 2342 2343 2344 2349 2345 2346 2347 2348 2368 2366 2369 2317 2362 2363 2364 2365 2262 2305 2273 2274 2275 2276 2277 2278 2279 2280 2281 2282 2263 2264 2283 2284 2285 2286

Denumire fond DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.15 DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.21 DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.34 DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE REACTIVĂ NR.23 BUCUREŞTI-BRAŞOV DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE REACTIVĂ NR.97 (3; 34) DIVIZIA BLINDATĂ "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN DIVIZIA BLINDATĂ NR.1 (DIVIZIA MOTOMECANIZATĂ NR.1) DIVIZIA CAVALERIE NR.1 DIVIZIA CAVALERIE NR.2 DIVIZIA CAVALERIE NR.3 DIVIZIA CAVALERIE NR.4 DIVIZIA CAVALERIE NR.5 DIVIZIA CAVALERIE NR.59 DIVIZIA CAVALERIE NR.6 DIVIZIA CAVALERIE NR.7 DIVIZIA CAVALERIE NR.8 DIVIZIA CAVALERIE NR.9 DIVIZIA DE DUNĂRE DIVIZIA DE MARE DIVIZIA FORTIFICAŢII NR.1 DIVIZIA GARDĂ NR.2 (DETAŞAMENTUL MIXT GRĂNICERESC) DIVIZIA GRĂNICERI NR.1 TIMIŞOARA DIVIZIA GRĂNICERI NR.2 DIVIZIA GRĂNICERI NR.3 DIVIZIA GRĂNICERI NR.4 DIVIZIA INFANTERIE NR.1 DIVIZIA INFANTERIE NR.1 "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN DIVIZIA INFANTERIE NR.10 DIVIZIA INFANTERIE NR.11 DIVIZIA INFANTERIE NR.12 DIVIZIA INFANTERIE NR.13 DIVIZIA INFANTERIE NR.14 DIVIZIA INFANTERIE NR.15 DIVIZIA INFANTERIE NR.16 DIVIZIA INFANTERIE NR.17 DIVIZIA INFANTERIE NR.18 DIVIZIA INFANTERIE NR.19 DIVIZIA INFANTERIE NR.2 DIVIZIA INFANTERIE NR.2 "HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN" DIVIZIA INFANTERIE NR.20 DIVIZIA INFANTERIE NR.21 DIVIZIA INFANTERIE NR.22 DIVIZIA INFANTERIE NR.23

An minim 1955 1959 1959

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1956 54 1960 230 1960 308

1952

1958

567

1951

1959

737

1947

1949

410

1941

1944

1017

1913 1913 1925 1929 1942 1953 1942 1942 1942 1942 1897 1904 1942

1947 1940 1940 1940 1944 1954 1944 1943 1946 1945 1943 1943 1943

2348 1818 434 562 900 280 520 284 802 368 1328 1294 1081

1940

1943

282

1933 1951 1952 1951 1877

1955 1953 1953 1953 1944

2786 621 586 488 5206

1943

1947

706

1910 1916 1913 1916 1916 1916 1916 1919 1916 1916 1877

1959 1951 1941 1951 1944 1944 1951 1940 1961 1945 1959

2881 2968 1407 3690 2278 2714 1984 1373 5142 2678 5153

1945

1949

1049

1919 1916 1916 1916

1944 1946 1916 1916

2190 2173 19 45

Obs.

113


Nr. fond 2287 2288 2289 2290 2291 2265 2292 2293 2294 2295 2296 2297 2266 2267 2298 2268 2269 2299 2270 2300 2271 2301 2302 2272 2303 2304 2367 2306 2309 2310 2311 3162 2313 2314 2307 3113 2374 2308 2315 2338 2370 2371 2372 114

Denumire fond DIVIZIA INFANTERIE NR.24 DIVIZIA INFANTERIE NR.25 DIVIZIA INFANTERIE NR.26 DIVIZIA INFANTERIE NR.27 DIVIZIA INFANTERIE NR.28 DIVIZIA INFANTERIE NR.3 DIVIZIA INFANTERIE NR.30 DIVIZIA INFANTERIE NR.31 DIVIZIA INFANTERIE NR.32 DIVIZIA INFANTERIE NR.33 DIVIZIA INFANTERIE NR.34 DIVIZIA INFANTERIE NR.35 DIVIZIA INFANTERIE NR.4 DIVIZIA INFANTERIE NR.4/24 DIVIZIA INFANTERIE NR.41 DIVIZIA INFANTERIE NR.5 DIVIZIA INFANTERIE NR.6 DIVIZIA INFANTERIE NR.63 DIVIZIA INFANTERIE NR.7 DIVIZIA INFANTERIE NR.76 DIVIZIA INFANTERIE NR.8 DIVIZIA INFANTERIE NR.86 DIVIZIA INFANTERIE NR.89 DIVIZIA INFANTERIE NR.9 DIVIZIA INFANTERIE NR.93 DIVIZIA INFANTERIE NR.95 DIVIZIA MARITIMĂ NR.42 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.1 "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN DIVIZIA MECANIZATĂ NR.10 "ŞTEFAN CEL MARE" IAŞI DIVIZIA MECANIZATĂ NR.11 "CAREI" ORADEA DIVIZIA MECANIZATĂ NR.18 "DECEBAL" TIMIŞOARA DIVIZIA MECANIZATĂ NR.2 "MIHAI VITEAZUL" CRAIOVA DIVIZIA MECANIZATĂ NR.37 "TUDOR VLADIMIRESCU" BUCUREŞTI DIVIZIA MECANIZATĂ NR.49 BASARABICONSTANŢA DIVIZIA MECANIZATĂ NR.6 "HORIA CLOŞCA ŞI CRIŞAN" DIVIZIA MECANIZATĂ NR.67 BRĂILA DIVIZIA MECANIZATĂ NR.81 DEJ DIVIZIA MECANIZATĂ NR.9 "MĂRĂŞEŞTI" DIVIZIA MECANIZATĂ NR.91 DIVIZIA MUNTE NR.4 DIVIZIA PAZĂ NR.1 DIVIZIA PAZĂ NR.2 DIVIZIA PAZĂ NR.3

An minim 1943 1939 1939 1939 1952 1914 1939 1939 1939 1939 1939 1939 1912 1943 1952 1913 1910 1952 1900 1951 1911 1952 1952 1906 1952 1951 1962

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1943 317 1941 372 1940 271 1941 310 1956 1355 1946 2902 1941 343 1941 401 1941 211 1942 297 1940 354 1958 1736 1950 2148 1944 126 1954 741 1951 2688 1951 4130 1958 1496 1951 4248 1956 1088 1944 2825 1958 1371 1958 1368 1947 2575 1960 1068 1958 1583 1966 275

1959

1979

2019

1959

1974

2834

1959

1971

784

1959

1974

1287

1961

1979

864

1954

1958

1138

1951

1957

1372

1959

1960

236

1968 1968 1957 1954 1942 1942 1942 1942

1979 1975 1974 1958 1945 1943 1943 1943

1038 603 1057 749 1310 408 357 158

Obs.

* *

*


Nr. fond 3151

Denumire fond

DIVIZIA TANCURI NR.57 BUCUREŞTI DIVIZIA TANCURI NR.6 "HORIA, CLOŞCA ŞI 2320 CRIŞAN" TÂRGU MUREŞ 2321 DIVIZIA TANCURI NR.75 2373 DIVIZIA TERITORIALĂ NR.1 3125 DIVIZIA TERITORIALĂ NR.4 2335 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.1 3124/1 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.103 2333 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.14 BRAŞOV 2339 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.18 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.2 (COMPANIA 38 2336 PIONIERI MUNTE) 2337 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.3 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.57 2334 CARANSEBEŞ DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ 2477 INDEPENDENT MIXT NR.609 (38) DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ 2480 INDEPENDENT NR.901 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ 2466 INDEPENDENT TUNURI UŞOARE NR.477 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 3144 NR.32 GIARMATA-TIMIŞOARA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 3147 NR.397 MANGALIA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 3148 NR.400 VALU LUI TRAIAN DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 3145 NR.46 FETEŞTI DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 2448 NR.52 (589) IANCA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 3152/A NR.62 DEVESELU-OLT DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 3146 NR.75 ALEXENI DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 3156 NR.85 BUCUREŞTI DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 2482 NR.941 INDEPENDENT PAZĂ AERODROM DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 2483 NR.946 INDEPENDENT PAZĂ AERODROM DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.102 2456 (278) PLOIEŞTI 2457 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.125 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.130 2458 (203, 643)

An minim 1968


1961

1977

943

1951 1917 1916 1918 1944 1952 1943

1955 1918 1917 1951 1944 1958 1944

628 6 5 3534 14 1884 735

1918

1951

4313

1942

1945

1519

1951

1956

984

1951

1952

124

1953

1957

186

1953

1955

92

1970

1979

74

1970

1979

160

1970

1979

53

1970

1979

66

1949

1978

396

1970

1979

980

1970

1979

131

1970

1978

73

1953

1958

240

1953

1957

202

1958

1978

331

1958

1961

208

1951

1960

251

3163

DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.205 CRAIOVA

1966

1974

156

2460

DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.216 TURDA

1968

1977

239

Obs. *

* * * *

* *

115


Nr. fond 2461 2462 3153 2463 3168 2445 3063 2465 2447 2467 2468 2469 2470 2384 2449 2473 2450 2451 2452 2453 2454 2455 2481 2484 2485 2486 2411 2441 2376 2375 2399 116

Denumire fond DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.318 (17) CRAIOVA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.324 TIMIŞOARA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.333 BUCUREŞTI DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.336 TIMIŞOARA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.346 BRĂILA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.37 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.40 CÂMPIA TURZII DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.427 CARANSEBEŞ DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.48 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.485 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.495 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.511 BUZIAŞ DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.529 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.53 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.55 (341) DEJ DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.565 TÂRGU MUREŞ (1) DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.57 TÂRGOVIŞTE DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.58 (615) ORADEA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.61 (541) DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.64 TIMIŞOARA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.82 (572) BOTOŞANI DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.91(571) CONSTANŢA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.938 MANGALIA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.964 BUCUREŞTI DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.969 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.984 GIARMATA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC MOTO INDEPENDENT NR.29 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC MOTO INDEPENDENT NR.31 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC MOTO NR.1 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.1 (390) DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.1089

An minim


1951

1960

398

1951

1956

168

1968

1979

275

1952

1958

337

1968

1974

76

1958

1960

12

1970

1979

251

1954

1958

148

1959 1953 1952

1960 1958 1958

92 285 63

1951

1958

217

1952 1949

1953 1951

59 238

1951

1974

395

1951

1955

96

1959

1979

603

1951

1974

439

1952

1961

241

1960

1971

215

1956

1975

443

1951

1974

370

1952

1955

135

1954

1958

336

1953

1956

251

1953

1958

228

1949

1951

135

1949

1951

94

1949 1951 1955

1951 1959 1958

133 518 127

Obs.

*

*

*


Nr. fond 2381 2385 2382 2387 2388 2391 2383 2394 2396 3175 3100 2397 2380 2436 2412 2413 2414 2416 2417 2400 2404 2401 2402 2403 2424 2422 2423 3064 2534 2406 2407 2410 3070 3140

Denumire fond DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.30 (DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.445) DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.308 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.34 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.350 (BATERIA 350 ARTILERIE ANTITANC) DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.357 BRAŞOV DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.409 TIMIŞOARA DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.46 (343) DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.492 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.555 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.556 GALAŢI DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.557 (BATERIA 557 ARTILERIE ANTITANC) DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.678 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.8 (DIVIZIONUL 401 ARTILERIE ANTITANC) DIVIZIONUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.2 DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.154 DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.160 DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.307 CAPUL MIDIA DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.573 DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.842 EFORIE DIVIZIONUL ARTILERIE GREA INDEPENDENT NR.37 DIVIZIONUL ARTILERIE GREA INDEPENDENT NR.61 DIVIZIONUL ARTILERIE GREA NR.52 DIVIZIONUL ARTILERIE GREA NR.54 DIVIZIONUL ARTILERIE GREA NR.57 DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.12 DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.5 DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.6 (DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.6) DIVIZIONUL ARTILERIE NR.203 (DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.203) CORBU DIVIZIONUL ARTILERIE RACHETE TACTICE NR.207 LUGOJ DIVIZIONUL ARUNCĂTOARE MUNTE NR.13 DIVIZIONUL ARUNCĂTOARE REACŢIE INDEPENDENT NR.339 ROMAN DIVIZIONUL ARUNCĂTOARE REACŢIE NR.945 LUGOJ DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.324 TÂRGOVIŞTE DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.325 CARACAL

An minim


1951

1961

261

1952 1949

1953 1951

62 204

1952

1958

124

1952

1953

79

1952

1956

139

1956 1951 1948

1961 1958 1956

185 435 476

1968

1974

255

1952

1957

79

1953

1958

227

1951

1961

275

1922 1956 1952

1939 1960 1960

351 277 375

1952

1955

131

1951

1958

186

1952

1956

307

1940

1944

183

1940

1945

95

1940 1940 1940 1949 1923

1944 1943 1945 1951 1951

183 99 227 78 596

1923

1951

696

1965

1975

78

1965

1974

192

1949

1951

80

1953

1955

207

1954

1958

270

1967 1968

1979 1979

302 109

Obs.

*

117


Nr. fond 2535 2536 2537 2491 2490 2515 2522 2524 2517 2518 2510 2520 2514 2526 3135 3136 3139 3138 2418 2419 2426 2420 2421 3149 3137 3206 3192 3207 3208 3202 3209 3210 3211 118

Denumire fond DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.326 BASARABI DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.327 BACĂU DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.328 TIMIŞOARA DIVIZIONUL CAVALERIE INDEPENDENT NR.10 DIVIZIONUL CERCETARE ARTILERISTICĂ NR.371 (9) MIHAI BRAVU DIVIZIONUL DISTRUGĂTOARE NR.101 (418) DIVIZIONUL DRAGAJ FLUVIAL NR.519 DIVIZIONUL DRAGAJ NR.596 CONSTANŢA DIVIZIONUL DRAGOARE BAZĂ NR.146 (596) DIVIZIONUL DRAGOARE RADĂ NR.174 DIVIZIONUL DRAGOARE RADĂ NR.19 DIVIZIONUL MONITOARE NR.407 DIVIZIONUL MONITOARE VEDETE BLINDAJE SUBMARINE NR.95 DIVIZIONUL MONITOARE VEDETE BLINDATE SIGURANŢĂ NR.1027 (DETAŞAMENTUL DE NAVE) DIVIZIONUL NAVE GRĂNICEREŞTI NR.3 DROBETA-TURNU SEVERIN DIVIZIONUL NAVE GRĂNICEREŞTI NR.96 GIURGIU DIVIZIONUL NAVE GRĂNICEREŞTI NR.97 CONSTANŢA DIVIZIONUL NAVE GRĂNICERI NR.60 BRĂILA DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.1 DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.2 DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.206 HĂLCHIU DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.3 DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.4 DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.41 (100 mm) RÂMNICU VÂLCEA DIVIZIONUL PREGĂTIRE ECHIPAJE NAVE NR.399 GIURGIU DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.1 BOTENI DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.1 BRAŞOV DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.2 BUCŞANI DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.3 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.3 BRAŞOV DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.4 MIHAI BRAVU DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.5 HEREŞTI DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.6 SOHATU

An minim 1968 1968 1967 1950

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1974 29 1974 116 1974 223 1951 117

1948

1955

321

1951 1952 1951 1960 1959 1959 1951

1960 1957 1959 1966 1961 1966 1956

1160 132 939 364 111 243 521

1959

1960

88

1956

1958

278

1960

1974

35

1970

1974

218

1970

1974

67

1969 1937 1937

1974 1948 1949

386 1034 771

1969

1979

267

1937 1942

1946 1945

640 223

1969

1979

423

1972

1974

24

1978

1979

28

1979

1979

7

1979

1979

23

1979

1979

25

1979

1979

7

1979

1979

30

1979

1979

26

1979

1979

22

Obs.

*

*

* * * * * * * *


Nr. fond 3213 3071 2538

An minim DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.8 1979 DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.113 PLOIEŞTI 1962 DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.151 ORADEA 1964 DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.180 3161 1963 CRAIOVA DIVIZIONUL RADIOTEHNIC ILUMINARE NR.950 1953 2500 DEVESELU 2501 DIVIZIONUL RADIOTEHNIC ILUMINARE NR.954 1953 2502 DIVIZIONUL RADIOTEHNIC ILUMINARE NR.957 1955 2377 DIVIZIONUL REPERAJ NR.1 1941 DIVIZIONUL SPECIALITĂŢI MOTO NR.1 1947 2493 (DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.2) 2494 DIVIZIONUL SPECIALITATI MOTO NR.18 1947 2523 DIVIZIONUL SUBMARINE NR.594 MANGALIA 1951 3215 DIVIZIONUL TEHNIC NR.10 CIOROGÂRLA 1975 3214 DIVIZIONUL TEHNIC NR.9 PANTELIMON 1979 2504 DIVIZIONUL TREN NR.1 1914 2505 DIVIZIONUL TREN NR.3 1916 2506 DIVIZIONUL TREN NR.4 1913 2507 DIVIZIONUL TREN NR.5 1916 2508 DIVIZIONUL TREN NR.6 1919 2509 DIVIZIONUL TREN NR.7 1919 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.1 2427 1923 (DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.1) 2428 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.2 1915 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.3 1922 2429 (DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.3) 2430 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.4 1923 2433 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.8 1942 2434 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.9 1942 DIVIZIONUL VÂNĂTOARE SUBMARINE NR.1061 1955 2527 MANGALIA 2511 DIVIZIONUL VÂNĂTOARE SUBMARINE NR.50 1959 DIVIZIONUL VEDETE BLINDATE SUBMARINE 2525 1952 NR.640 GIURGIU 2512 DIVIZIONUL VEDETE DRAGOARE NR.88 (1074) 1957 3065 DIVIZIONUL VEDETE NR.133 MANGALIA 1964 DIVIZIONUL VEDETE TORPILOARE NR.319 1952 2519 MANGALIA 2513 DIVIZIONUL VEDETE TORPILOARE NR.93 1960 3377 ECONOMAT MARELE STAT MAJOR 1945 X586 EDITURA MILITARĂ 1957 3378 EDITURA MILITARĂ 1959 X587 EDITURA MILITARĂ (REVISTE ŞI ZIARE) 1975 ESCADRILA AVIAŢIE CERCETARE NR.31 3380 1978 TIMIŞOARA ESCADRILA AVIAŢIEI CERCETARE NR.38 3363 1964 FETEŞTI 3370 ESCADRILA DISTRUGĂTOARE 1922 ESCADRILA HIDROAVIAŢIE NR.1155 PALAZUL 1956 3366 MARE-CONSTANŢA Denumire fond

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1979 30 1979 533 1975 320 1974

140

1956

57

1958 1957 1945

117 61 37

1948

89

1948 1958 1979 1979 1931 1931 1931 1931 1931 1931

49 216 17 20 339 154 215 123 54 117

1951

960

1951

1571

1945

850

1947 1946 1946

949 243 475

1958

121

1966

210

1956

143

1961 1970

152 61

1958

299

1970 1948 1979 1974 1979

85 57 869 1120 181

1979

103

1979

305

1945

526

1956

26

Obs. * *

* *

* * *

119


Nr. fond 3364 3365 3371 3369 3416 3414 3417 3439 3437 3438 3390 3398 3431 3391 3394 3400 3402 3404 3407 3403 3405 3406 3392 3408 3395 3399 3393 3396 3401 3560 3561 3562 3563 3564 3566 3565 3567 3568 3571 3570 3576 3580 120

Denumire fond ESCADRILA HIDROAVIAŢIE NR.256 ESCADRILA HIDROAVIAŢIE NR.347 ESCADRILA NAVE SIGURANŢĂ FLUVIALĂ ESCADRILA PREGĂTIRE MONITOARE FABRICA MILITARĂ CARTOGRAFIE FABRICA MILITARĂ PRODUSE ALIMENTARE ŞI UNSORI TIMIŞOARA FARMACIA GARNIZOANA BACĂU FARMACIA MARINĂ CONSTANŢA FILIALA DEPOZITUL DE MATERIALE SANITARVETERINARE NR.227 FILMOTECA MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE FLOTILA AEROSTAŢIE NR.1 FLOTILA ASALT NR.3 FLOTILA AVIAŢIE TRANSPORT NR.50 BUCUREŞTI FLOTILA BOMBARDAMENT NR.1 FLOTILA BOMBARDAMENT NR.2 FLOTILA BOMBARDAMENT NR.3 FLOTILA BOMBARDAMENT NR.4 FLOTILA DE DUNĂRE (BRIGADA 230 NAVE FLUVIALE; FLOTILA 145 DE DUNĂRE) FLOTILA DE LUPTĂ FLOTILA DRAGAJ FLOTILA DUNĂRE-RAION 71 APĂRARE CONTRA MINE FLOTILA HIDROAVIAŢIE (GRUP AVIAŢIE MARINĂ) FLOTILA INFORMAŢII NR.1 FLOTILA INFORMAŢII NR.2 FLOTILA INFORMAŢII NR.2 (6) FLOTILA INFORMAŢII NR.3 FLOTILA VÂNĂTOARE NR.1 FLOTILA VÂNĂTOARE NR.2 FLOTILA VÂNĂTOARE NR.3 GARNIZOANA AIUD GARNIZOANA ALBA IULIA GARNIZOANA ARAD GARNIZOANA BACĂU GARNIZOANA BALŢI GARNIZOANA BÂRLAD GARNIZOANA BAZARGIC GARNIZOANA BISTRIŢA GARNIZOANA BOTOŞANI GARNIZOANA BRĂILA GARNIZOANA BRAŞOV (COMENDUIREA GARNIZOANEI ORAŞULUI STALIN) GARNIZOANA CĂLĂRAŞI GARNIZOANA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

An minim 1957 1947 1948 1937 1951

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1958 89 1955 442 1951 38 1941 98 1958 143

1938

1951

312

1928 1941

1953 1951

57 50

1960

1968

87

1976

1979

19

1919 1940

1944 1951

521 86

1971

1979

558

1937 1939 1940 1945

1945 1945 1944 1947

284 331 383 32

1951

1961

2360

1924 1940

1933 1951

26 142

1956

1960

121

1924

1944

243

1930 1921 1945 1921 1938 1939 1940 1920 1921 1919 1916 1920 1917 1930 1923 1915 1910

1945 1944 1949 1944 1950 1946 1945 1953 1958 1951 1954 1944 1957 1940 1958 1959 1957

597 266 429 339 208 308 381 122 433 563 151 305 144 112 109 502 197

1920

1960

645

1923 1942

1959 1952

144 47

Obs.

*

*


Nr. fond 3581 3575 3574 3585 3586 3588 3589 3590 3592 3591 3593 3594 3596 3597 3598 3600 3601 3604 3605 3608 3609 3607 3610 3611 3612 3614 3616 3617 3618 3619 3620 3621 3622 3623 3626 3628 3634 3631 3633 3629 3635 3638 3637 3639 3640 3471

Denumire fond GARNIZOANA CÂMPULUNG MUSCEL GARNIZOANA CARACAL GARNIZOANA CARANSEBEŞ GARNIZOANA CLUJ GARNIZOANA CRAIOVA GARNIZOANA DEJ GARNIZOANA DEVA GARNIZOANA DOROHOI GARNIZOANA FĂGĂRAŞ GARNIZOANA FĂLTICENI GARNIZOANA FOCŞANI GARNIZOANA GALAŢI (COMENDUIREA GARNIZOANEI GALAŢI) GARNIZOANA GIURGIU (COMENDUIREA GARNIZOANEI GIURGIU) GARNIZOANA HUSI GARNIZOANA IAŞI GARNIZOANA INEU GARNIZOANA LUGOJ GARNIZOANA MOINEŞTI GARNIZOANA ODORHEI GARNIZOANA ORADEA (COMENDUIREA GARNIZOANEI ORADEA) GARNIZOANA ORAŞTIE GARNIZOANA ORĂVIŢA GARNIZOANA ORŞOVA GARNIZOANA PIATRA NEAMŢ GARNIZOANA PITEŞTI GARNIZOANA RĂDĂUŢI GARNIZOANA RÂMNICU SĂRAT GARNIZOANA RÂMNICU VÂLCEA GARNIZOANA SATU MARE GARNIZOANA SEBEŞ ALBA GARNIZOANA SFÂNTU GHEORGHE GARNIZOANA SIBIU GARNIZOANA SIGHET GARNIZOANA SIGHIŞOARA GARNIZOANA SLATINA GARNIZOANA SUCEAVA GARNIZOANA TÂRGOVIŞTE GARNIZOANA TÂRGU JIU GARNIZOANA TÂRGU MUREŞ (COMENDUIREA GARNIZOANEI TÂRGU MUREŞ) GARNIZOANA TECUCI GARNIZOANA TIMIŞOARA GARNIZOANA TULCEA GARNIZOANA TURDA GARNIZOANA VASLUI GARNIZOANA ZALĂU GRUP AVIAŢIE NR.1

An minim 1921 1921 1922 1919 1904 1920 1921 1922 1919 1913 1928

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1955 150 1960 353 1959 95 1959 487 1952 321 1951 140 1959 126 1952 280 1958 419 1952 141 1952 226

1923

1956

341

1920

1952

126

1919 1917 1936 1919 1918 1919

1955 1957 1960 1958 1952 1951

131 283 88 463 22 176

1921

1959

329

1919 1925 1920 1929 1919 1920 1931 1919 1920 1921 1921 1919 1919 1929 1930 1922 1919 1921

1945 1959 1951 1950 1955 1950 1968 1955 1951 1956 1954 1958 1950 1954 1953 1952 1951 1955

160 102 202 91 431 232 97 182 212 150 98 691 237 55 290 82 336 348

1921

1959

137

1921 1919 1921 1933 1924 1924 1916

1960 1959 1955 1952 1951 1952 1929

350 1404 120 64 259 70 188

Obs.

121


Nr. fond 3478 3479 3481 3484 3469 3499 3542 3543 3497 3524 3525 3526 3552 3512 3513 3514 3515 3516 3517 3518 3519 3491 3490 3520 3553 3645 3510 3495 3493 3494 3644 3541 3527 3536 3537 3528 3529 3530 3531 3532 3533 3534 3535 3467 3749 122

An minim GRUP DESERVIRE HIDROAVIAŢIE NR.216 (1024) 1955 GRUPARE APĂRARE CONTRA AERONAVE NR.2 1937 GRUPARE APĂRARE CONTRA AERONAVE NR.3 1937 GRUPARE DEPOZITE NR.304 (1151) 1951 GRUPAREA DEPOZITE ATELIERE AERO NR.2 1945 GRUPUL APROVIZIONARE NR.57 1941 GRUPUL APROVIZIONARE SUBZISTENŢE NR.32 1942 GRUPUL APROVIZIONARE SUBZISTENŢE NR.52 1941 GRUPUL APROVIZIONARE SUBZISTENŢE NR.8 1941 GRUPUL ARTILERIE MUNTE NR.1 1937 GRUPUL ARTILERIE MUNTE NR.2 1937 GRUPUL ARTILERIE MUNTE NR.3 1937 GRUPUL CANONIERE 1921 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.1 1939 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.2 1938 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.3 1938 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.4 1938 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.5 1939 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.6 1938 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.7 1938 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.8 1940 GRUPUL INFANTERIE MOTO NR.1 1948 GRUPUL MOBIL ETAPE NR.1 1940 GRUPUL NAVE GRĂNICERI (COMPANIA DE 1919 ECHIPAJE) GRUPUL PAZĂ DEPOZITE 1948 GRUPUL SERVICII NR.1 1947 GRUPUL SERVICII NR.88 1941 GRUPUL SERVICII VOLUNTARI 1947 MOTOMECANIZAT NR.2 "HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN" GRUPUL SPECIALITATI MOTO NR.2 "TUDOR 1947 VLADIMIRESCU" GRUPUL SPECIALITĂŢI MOTO NR.4 1947 GRUPUL VÂNĂTOARE NR.2 1945 GRUPUL VÂNĂTORI CĂLĂRI 1923 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.1 1930 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.11 1944 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.12 1945 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.2 1921 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.3 1922 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.4 1923 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.5 1923 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.6 1923 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.7 1939 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.8 1939 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.9 1939 GUVERNĂMÂNTUL BASARABIA 1941 ÎNCHISOAREA MILITARĂ JILAVA 1916 Denumire fond

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1959 170 1940 612 1941 416 1961 186 1950 746 1945 96 1945 95 1945 73 1944 99 1945 241 1945 91 1945 119 1943 190 1940 387 1940 808 1940 626 1940 447 1940 667 1940 444 1940 601 1940 101 1949 52 1943 134 1945

1702

1951 1948 1944

645 54 105

1948

24

1948

95

1948 1949 1945 1949 1947 1947 1943 1945 1945 1949 1948 1948 1949 1945 1944 1949

123 113 314 138 45 55 193 157 304 264 164 101 256 139 470 829

Obs.


Nr. fond 3724 3719 X655 X654 3714 3707 3706 3709 3718 3710 3715 3742 3716 3701 3702 3703 3704 3725 3705 3717 X653 X656 3727 3726 3743 3734 3733 3732 3730 3731 3807 3805

Denumire fond INSPECTORATUL PROTECŢIEI MUNCII INSPECTORATUL DE PREGĂTIRE PREMILITARĂ INSPECTORATUL DE PROTECŢIE CIVILĂ BUCUREŞTI - BIROUL MOBILIZARE INSPECTORATUL DE PROTECŢIE CIVILĂ BUCUREŞTI (STATUL MAJOR DE PROTECŢIE CIVILĂ) INSPECTORATUL GENERAL AL INFANTERIEI ŞI VÂNĂTORILOR DE MUNTE INSPECTORATUL GENERAL AL AERONAUTICII INSPECTORATUL GENERAL AL ARTILERIEI (DIRECŢIA APĂRARE CONTRA GAZE) INSPECTORATUL GENERAL AL CAVALERIEI (DIRECŢIA SUPERIOARĂ A CAVALERIEI) INSPECTORATUL GENERAL AL FORMAŢIUNILOR MOTOMECANIZATE INSPECTORATUL GENERAL AL GENIULUI (DIRECŢIA TRANSMISIUNI) INSPECTORATUL GENERAL AL INTENDENŢEI INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI INSPECTORATUL GENERAL AL MARINEI INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR.1 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR.2 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR.3 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR.4 INSPECTORATUL GENERAL SANITAR INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC ARMATĂ INSPECTORATUL MUZICII AL ARMATEI (SECŢIA MUZICILOR MILITARE) INSPECTORATUL MUZICII MILITARE INSTITUTUL MEDICO-MILITAR INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR INSTITUTUL MILITAR SANITAR INSTITUTUL TEHNIC DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PROIECTĂRI-CLINCENI ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALĂ DE STAT "RECUPERAREA" BRAGADIRU ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALĂ DE STAT "DELABORARE" BRAGADIRU ÎNTREPRINDEREA METALURGICĂ DE STAT SIBIU ÎNTREPRINDEREA MILITARĂ DE CONSTRUCŢII NR.2 TIMIŞOARA ÎNTREPRINDEREA MILITARĂ DE CONSTRUCŢII NR.3 PLOIEŞTI LABORATORUL FOTOGRAMETRIC ARTILERIE BUCUREŞTI LABORATORUL ARTILERISTIC AL ARMATEI BUCUREŞTI

An minim 1966 1934

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1973 51 1945 821

1958

1975

93

1952

1979

468

1922

1949

1448

1923

1932

463

1861

1947

1478

1917

1949

1399

1939

1947

344

1916

1946

1689

1917 1942 1918 1918 1918 1918 1920 1921 1919

1949 1948 1947 1948 1949 1947 1933 1940 1947

1606 12 1626 298 553 422 99 442 1778

1935

1974

465

1975 1975 1896 1920

1979 1979 1951 1953

413 1129 2174 373

1959

1974

638

1950

1951

280

1948

1949

461

1948

1950

256

1951

1959

3124

1953

1959

2654

1961

1974

163

1960

1978

531

Obs.

* * *

* *

123


Nr. fond 3785 3784 3806 3810 3798 3797 3800 3802 3809 6632 3803 3799 3804 3796 3841 3831 X911 X903 X890 3995 3837 3836 3832 3838 3835 3833 3840 X754 X755 X756 X757 124

Denumire fond LABORATORUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ EXPERIMENTE AVIAŢIE RADIOLOCAŢIE LABORATORUL DE DOZIMETRIE MILITARĂ NR.212 LABORATORUL FOTOGRAMETRIC ARMATA A 3-A CRAIOVA LAGĂRELE DE CONCENTRARE ALE MILITARILOR POLONEZI ÎN ROMÂNIA LICEUL MILITAR "D.A.STURDZA" CRAIOVA LICEUL MILITAR "DIMITRIE CANTEMIR" BREAZA LICEUL MILITAR "GENERAL MACAROVICI" LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" TÂRGU MUREŞ LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" ALBAIULIA LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" GALAŢI (LICEUL MILITAR MARINĂ) LICEUL MILITAR "NICOLAE FILIPESCU" LICEUL MILITAR "REGELE FERDINAND" LICEUL MILITAR "ŞTEFAN CEL MARE" CÂMPULUNG-MOLDOVENESC LICEUL MILITAR INDUSTRIAL MANUTANŢA CENTRALĂ A ARMATEI BUCUREŞTI MARELE CARTIER GENERAL MARELE STAT MAJOR - SECŢIA MOBILIZARE MARELE STAT MAJOR SECŢIA MOBILIZAREDIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE MARELE STAT MAJOR-SECŢIA COMPLETARE MILITARI COORDONARE RECRUTAREÎNCORPORĂRI MEMORIALUL HOLOCAUSTULUI MINISTERUL AGRICULTURII MINISTERUL COORDONĂRII - STATUL MAJOR ECONOMIC MINISTERUL AERULUI ŞI MARINEI MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI MINISTRUL ADJUNCT PENTRU ADMINISTRAŢIE ŞI SPATELE ARMATEI MINISTRUL ADJUNCT PENTRU ARMAMENT ŞI TEHNICĂ MUNCA TINERETULUI ROMÂN BREAZA OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI ALBA OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI ARGEŞ OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI BIHOR OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI BOTOŞANI

An minim


1959

1959

7

1969

1974

76

1958

1974

98

1939

1941

0

1910

1948

871

1949

1979

2607

1906

1948

841

1921

1947

413

1975

1979

82

1957

1960

260

1912 1919

1948 1945

625 260

1924

1979

2030

1940

1948

396

1907

1956

881

1913 1950

1942 1979

3969 296

1970

1979

2205

1970

1979

818

1940 1935

1944 1946

211 653

1940

1941

129

1936 1909

1940 1948

6135 261

1949

1952

427

1949

1953

215

1941

1945

111

1967

1979

281

1970

1979

14

1965

1967

4

1968

1979

137

Obs.

*

*

*

* * *

* *

*


Nr. fond X758 X760 X761 X763 X764 X765 X766 X768 X769 X770 X771 X772 X774 3902 3994 3991 4040 4067 4043 X789 4042 4046 4070 4068 4047 X788 4039 3272 4052 4913 4902

Denumire fond OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI BRĂILA OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI BUZĂU OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI CONSTANŢA OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI GIURGIU OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI HARGHITA OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI OLT OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI PRAHOVA OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI SIBIU OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI SUCEAVA OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI TELEORMAN OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI VRANCEA OFICIUL JURIDIC (DIRECŢIA SECRETARIATSECŢIA JURIDICĂ) OFICIUL MOBIL CALCUL - MARELE STAT MAJOR ORGANIZAŢIA "ZONA 1 ODESSA" - MARELE CARTIER GENERAL PARCUL NAVELOR GRĂNICERILOR POLIGONUL DE EXPERIMENTĂRI CĂI FERATE POLIGONUL CENTRAL ARTILERIE CINCU POLIGONUL DE EXPERIENŢE AL ARMATEI POLIGONUL DE EXPERIENŢE STUDII ARMATĂ SUDIŢI - JEGĂLIA POLIGONUL DE TRAGERE ARTILERIE TANCURI AL ARMATEI A 4-A CINCU POLIGONUL DE TRAGERE TIP 2 AL ARMATEI A 2-A SMÂRDAN POLIGONUL DE TRAGERE TIP 3 MIHAI-BRAVU PORTUL MILITAR MANGALIA (DETAŞAMENTUL DE APROVIZIONARE NR.1) PRESA MILITARĂ (COLECŢIE ZIARE) PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI PROCURATURA GENERALĂ MILITARĂ PUNCTE DE CONTROL TRECERE FRONTIERĂ RAION OBSERVARE TRANSMISIUNI NR.584 GIURGIU RAIONUL APĂRARE CONTRA MINE NR.46 (RAION APĂRARE CONTRA MINE NR.1149)

An minim


1968

1979

27

1961

1979

490

1964

1979

480

1950

1979

436

1953

1979

86

1951

1979

2024

1954

1979

73

1961

1979

1110

1953

1979

571

1968

1979

42

1965

1979

94

1972

1979

12

1968

1979

71

1949

1979

1719

1979

1979

150

1942

1943

636

1946 1971 1954 1975

1951 1979 1959 1979

590 172 208 1138

1927

1975

1318

1953

1975

198

1956

1975

743

1964

1979

174

1960

1964

261

1945 1918 1949 1946

1979 1948 1955 1955

163 33 160 1208

1951

1956

233

1956

1960

191

Obs. * * * * * * * * * * * * * * *

* *

* *

125


Nr. An Denumire fond fond minim 4903 RAIONUL APĂRARE CONTRA MINE NR.71 (1076) 1956 4922 REDACŢIA REVISTEI "VIAŢA MILITARĂ" 1947 X804 REGIA AUTONOMĂ ROMTEHNICĂ 1975 REGIMENTUL (DIVIZION) RACHETE 3154 1977 ANTIAERIENE NR.48 BUCUREŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 4748 1951 INDEPENDENT NR.290 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 4710 1943 NR.15 HUNEDOARA REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 4711 1959 NR.16 CONSTANŢA REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 4713 1959 NR.18 4696 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.1 1929 4705 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.10 1944 4722 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.103 1952 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.11 4706 1949 BRAŞOV REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ 4723 1954 NR.113 GIURGIU 4707 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.12 1949 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ 4724 1951 NR.121 CONSTANŢA 4708 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.13 1949 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ 4725 1952 NR.133 HUNEDOARA REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ 4726 1951 NR.137 PLOIEŞTI 4709 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.14 1959 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.141 4727 1951 SOMEŞENI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.143 4728 1951 OTOPENI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.151 4729 1952 FETEŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ 4730 1952 NR.168 PLOIEŞTI 4712 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.17 1949 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.176 4731 1952 TÂRGU JIU REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.187 4732 1951 BUCUREŞTI 4714 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.19 1959 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.193 4733 1951 STREJNIC REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.194 4734 1951 BUCUREŞTI 4697 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.2 1929 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.205 4736 1951 BRAŞOV 126

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1960 268 1974 118 1979 7435 1979

93

1958

674

1979

911

1962

253

1973

719

1951 1962 1959

1005 690 556

1979

930

1958

515

1962

595

1958

417

1960

279

1958

601

1959

782

1963

901

1958

615

1958

625

1959

522

1958

501

1966

323

1958

422

1958

171

1973

544

1959

499

1959

660

1951

4296

1958

348

Obs.

* *

*

*


Nr. fond 4737 4738 4739 4740 4741 4742 4743 4744 4745 4718 4746 4747 4749 4750 4698 4751 4699 4700 4701 4720 4702 4965 4703 4721 4704 4966 4620 4622 4631

Denumire fond REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.212 PLOIEŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.224 BUCUREŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.233 TÂRGU JIU REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.238 BUCUREŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.240 GALAŢI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.244 PLOIEŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.252 SOMEŞENI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.261 BUCUREŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.266 REŞIŢA REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.27 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.278 PLOIEŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.289 GALAŢI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.292 PLOIEŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.299 BUCUREŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.3 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.300 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.4 MIXT PLOIEŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.5 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.6 RÂMNICU SĂRAT REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.66 FLOREŞTI-CLUJ REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.7 PLOIEŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.77 TÂRGU JIU REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.8 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.89 FLOREŞTI-CLUJ REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.9 PLOIEŞTI REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.96 TÂRGU JIU REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.1 REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.24 LUGOJ REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.254 ARGEŞ

An minim


1952

1959

545

1952

1959

357

1951

1958

368

1951

1958

661

1955

1959

288

1952

1959

690

1951

1958

451

1952

1958

575

1951

1958

679

1959

1961

59

1951

1958

453

1952

1957

349

1951

1956

318

1952

1956

373

1941 1957

1962 1958

2205 49

1941

1979

2763

1941

1962

2053

1941

1974

3866

1964

1978

514

1942

1949

373

1964

1975

387

1942

1960

1919

1964

1978

747

1942

1960

947

1961

1974

396

1947

1949

94

1948

1979

1621

1952

1955

71

Obs.

*

*

127


Nr. fond 4632 4623 4621 4634 4625 4935 4627 4664 4665 4670 4666 4667 4668 4669 4675 4678 4679 4951 4683 4673 4674 4690 4691 4682 4656 4659 4635 4642 4644 4612 4657 4645 4646 4648 4688 4658 4647 128

Denumire fond REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.268 CARACAL REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.29 (153) ALEXANDRIA REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.6 REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.612 BAIA MARE REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.65 BRĂILA REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.79 TECUCI REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.99 REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.1 (DIVIZIONUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.1) REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.2 REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.27 REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.3 (DIVIZIONUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.3) REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.4 (DIVIZIONUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.4) REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.5 (DIVIZIONUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.5) REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.6 (DIVIZIONUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.6) REGIMENTUL ARTILERIE CETATE NR.1 REGIMENTUL ARTILERIE COASTĂ NR.1 (DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ) REGIMENTUL ARTILERIE COASTĂ NR.43 (BATERIA ARTILERIE COASTĂ NR.4) REGIMENTUL ARTILERIE FORTIFICAŢII NR.1 REGIMENTUL ARTILERIE FORTIFICAŢII NR.4 REGIMENTUL ARTILERIE GARDA NR.2 REGIMENTUL ARTILERIE GARDA NR.3 REGIMENTUL ARTILERIE GRĂNICERI NR.1 REGIMENTUL ARTILERIE GRĂNICERI NR.2 REGIMENTUL ARTILERIE GREA FORTIFICAŢII NR.1 REGIMENTUL ARTILERIE GREA MOTO NR.1 REGIMENTUL ARTILERIE GREA MOTO NR.8 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.1 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.14 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.16 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.182 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.2 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.20 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.23 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.242 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.264 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.3 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.37

An minim


1952

1955

67

1951

1979

1448

1947

1951

208

1968

1971

84

1959

1977

919

1969

1979

515

1955

1959

59

1923

1947

770

1939 1949

1944 1951

244 212

1925

1947

396

1930

1944

427

1940

1944

268

1940

1946

387

1905

1917

296

1940

1949

739

1960

1961

247

1939 1940 1933 1940 1934 1940

1943 1943 1947 1947 1947 1943

322 262 631 340 538 202

1939

1944

369

1946 1940 1915 1949 1949 1951 1916 1949 1949 1951 1951 1915 1949

1949 1944 1945 1950 1950 1958 1950 1951 1950 1958 1958 1950 1950

255 139 1110 294 283 671 879 394 267 594 224 1658 329

Obs.

*

*


Nr. fond 4636 4637 4638 4639 4640 4933 4649 4652 4653 4654 4655 4651 4681 4544 4553 4604 4554 4605 4606 4555 4607 4556 4557 4609 4558 4610 4559 4611 4560 4561 4562 4613 4614 4545 4563 4630 4564 4565 4566 4567 4615

Denumire fond REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.4 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.5 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.6 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.7 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.8 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.1 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.1 T.V. REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.12 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.157 (DIVIZIONUL ARTILERIE MOTO NR.157) REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.211 BUCUREŞTI REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.286 MEDGIDIA REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.3 REGIMENTUL ARTILERIE MUNTE NR.116 (5) REGIMENTUL ARTILERIE NR.1 SLATINA (REGIMENTUL 1 ARTILERIE "REGELE CAROL I") REGIMENTUL ARTILERIE NR.10 (REGIMENTUL OBUZIERE NR.10) REGIMENTUL ARTILERIE NR.104 REGIMENTUL ARTILERIE NR.11 REGIMENTUL ARTILERIE NR.111 CĂLĂRAŞI REGIMENTUL ARTILERIE NR.117 BACĂU (BATERIA 343 ARTILERIE ANTITANC) REGIMENTUL ARTILERIE NR.12 REGIMENTUL ARTILERIE NR.126 INEU REGIMENTUL ARTILERIE NR.13 MEDGIDIA REGIMENTUL ARTILERIE NR.14 REGIMENTUL ARTILERIE NR.142 CARANSEBEŞ REGIMENTUL ARTILERIE NR.15 (REGIMENTUL OBUZIERE NR.15) REGIMENTUL ARTILERIE NR.150 BUZĂU REGIMENTUL ARTILERIE NR.16 (BRIGADA ARTILERIE ANTITANC NR.16) MIHAI BRAVU REGIMENTUL ARTILERIE NR.166 REGIMENTUL ARTILERIE NR.17 (REGIMENTUL OBUZIERE NR.17) REGIMENTUL ARTILERIE NR.18 REGIMENTUL ARTILERIE NR.19 REGIMENTUL ARTILERIE NR.191 ROMAN REGIMENTUL ARTILERIE NR.197 BUZIAŞ REGIMENTUL ARTILERIE NR.2 (REGIMENTUL 2 OBUZIERE UŞOARE) REGIMENTUL ARTILERIE NR.20 ROMAN REGIMENTUL ARTILERIE NR.204 REGIMENTUL ARTILERIE NR.21 REGIMENTUL ARTILERIE NR.22 REGIMENTUL ARTILERIE NR.23 REGIMENTUL ARTILERIE NR.24 REGIMENTUL ARTILERIE NR.243

An minim 1916 1923 1923 1923 1948 1939 1943 1949

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1948 1210 1950 1590 1949 811 1949 2066 1951 362 1944 502 1959 503 1951 108

1951

1955

101

1952

1959

519

1951

1958

517

1943 1951

1946 1959

221 962

1913

1979

906

1914

1944

530

1943 1914 1951

1943 1951 1958

77 1165 592

1951

1958

576

1912 1951 1911 1913 1952

1944 1958 1974 1961 1958

731 684 1567 1402 629

1914

1946

751

1954

1958

196

1913

1946

1890

1952

1956

448

1914

1944

970

1913 1914 1956 1951

1947 1951 1959 1959

856 504 388 612

1916

1948

875

1913 1951 1914 1914 1914 1914 1951

1961 1958 1946 1951 1944 1944 1958

1086 445 1811 607 644 983 570

Obs.

*

*

129


Nr. fond 4568 4616 4569 4617 4571 4618 4973 4572 4619 4546 4573 4574 4957 4575 4576 4577 4578 4579 4580 4581 4582 4547 4583 4584 4585 4963 4548 4587 4588 4589 4590 4591 4592 4593 4594 4595 4549 4596 130

Denumire fond REGIMENTUL ARTILERIE NR.25 "OITUZ" BRĂILA REGIMENTUL ARTILERIE NR.255 PRUNDU BÂRGĂULUI REGIMENTUL ARTILERIE NR.26 INEU REGIMENTUL ARTILERIE NR.276 TIMIŞOARA REGIMENTUL ARTILERIE NR.28 REGIMENTUL ARTILERIE NR.284 BUZĂU REGIMENTUL ARTILERIE NR.285 BRĂILA REGIMENTUL ARTILERIE NR.29 REGIMENTUL ARTILERIE NR.298 TÂRGOVIŞTE (DIVIZIONUL ARTILERIE NR.298) REGIMENTUL ARTILERIE NR.3 "GRIVITA" BACĂU REGIMENTUL ARTILERIE NR.30 REGIMENTUL ARTILERIE NR.31 REGIMENTUL ARTILERIE NR.315 ŞIMLEUL SILVANIEI REGIMENTUL ARTILERIE NR.32 (REGIMENTUL OBUZIERE NR.32) REGIMENTUL ARTILERIE NR.33 REGIMENTUL ARTILERIE NR.34 (REGIMENTUL OBUZIERE NR.34) REGIMENTUL ARTILERIE NR.35 (REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.35) REGIMENTUL ARTILERIE NR.36 (REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.36) REGIMENTUL ARTILERIE NR.37 REGIMENTUL ARTILERIE NR.38 (REGIMENTUL OBUZIERE NR.38) REGIMENTUL ARTILERIE NR.39 TIMIŞOARA REGIMENTUL ARTILERIE NR.4 REGIMENTUL ARTILERIE NR.40 (REGIMENTUL OBUZIERE NR.40) REGIMENTUL ARTILERIE NR.41 REGIMENTUL ARTILERIE NR.42 (REGIMENTUL OBUZIERE NR.42) REGIMENTUL ARTILERIE NR.43 REGIMENTUL ARTILERIE NR.5 REGIMENTUL ARTILERIE NR.51 REGIMENTUL ARTILERIE NR.52 REGIMENTUL ARTILERIE NR.53 REGIMENTUL ARTILERIE NR.54 REGIMENTUL ARTILERIE NR.55 REGIMENTUL ARTILERIE NR.56 REGIMENTUL ARTILERIE NR.57 REGIMENTUL ARTILERIE NR.58 REGIMENTUL ARTILERIE NR.59 REGIMENTUL ARTILERIE NR.6 REGIMENTUL ARTILERIE NR.60

An minim


1916

1979

1281

1951

1958

645

1913 1952 1913 1951 1968 1917

1974 1957 1951 1956 1974 1944

1419 514 736 450 315 934

1951

1959

574

1916

1975

1214

1916 1919

1946 1940

1130 669

1968

1979

231

1918

1951

699

1919

1940

722

1919

1940

283

1919

1961

2353

1919

1951

1159

1919

1945

774

1919

1944

1087

1919 1904

1979 1944

2092 1156

1919

1944

557

1919

1944

1059

1919

1960

1644

1968 1914 1939 1939 1939 1939 1939 1939 1939 1939 1939 1906 1939

1979 1961 1942 1941 1944 1942 1943 1943 1940 1940 1940 1947 1940

553 1062 187 89 235 111 38 125 38 102 152 1383 40

Obs.

*

*

*


Nr. fond 4597 4598 4599 4600 4601 4602 4964 4550 4603 4551 4552 4684 4685 4661 4662 4866 4875 4876 4864 4870 4878 4874 4868 4846 4938 4851 4883 4882 4881 4860 4937 4854 4863 4865 4845 4862

Denumire fond REGIMENTUL ARTILERIE NR.61 REGIMENTUL ARTILERIE NR.63 REGIMENTUL ARTILERIE NR.64 REGIMENTUL ARTILERIE NR.66 REGIMENTUL ARTILERIE NR.67 REGIMENTUL ARTILERIE NR.68 REGIMENTUL ARTILERIE NR.69 ŞIMLEU (REGIMENTUL 69 ARTILERIE TUNURI ARMATĂ) REGIMENTUL ARTILERIE NR.7 FLOREŞTI - CLUJ REGIMENTUL ARTILERIE NR.70 (REGIMENTUL ARTILERIE GARDĂ NR.1) REGIMENTUL ARTILERIE NR.8 (REGIMENTUL OBUZIERE NR.8) REGIMENTUL ARTILERIE NR.9 DROBETA TURNU-SEVERIN REGIMENTUL ARTILERIE TUNURI ARMATĂ NR.25 BRĂILA REGIMENTUL ARTILERIE TUNURI ARMATĂ NR.54 (PLUTON 453 AUTO TRANSPORT) REGIMENTUL ARUNCĂTOARE MOTO NR.18 (3) REGIMENTUL ARUNCĂTOARE MOTO NR.30 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.167 TURDA REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.251 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.263 BRAŞOV REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.41 REGIMENTUL AVIAŢIE BOMBARDAMENT NR.190 (17) REGIMENTUL AVIAŢIE BOMBARDAMENT NR.282 (REGIMENTUL 282 AVIAŢIE CERCETARE) REGIMENTUL AVIAŢIE CERCETARE NR.239 REGIMENTUL AVIAŢIE LEGATURĂ NR.177 (9) REGIMENTUL AVIAŢIE NR.2 REGIMENTUL AVIAŢIE NR.6 REGIMENTUL AVIAŢIE NR.8 REGIMENTUL AVIAŢIE ŞCOALA BOBOC REGIMENTUL AVIAŢIE ŞCOALĂ FAZA A II-A REGIMENTUL AVIAŢIE ŞCOALĂ FAZA I BUZĂU REGIMENTUL AVIAŢIE TRANSPORT NR.108 BUCUREŞTI REGIMENTUL AVIAŢIE TRANSPORT NR.99 BUCUREŞTI REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE BOMBARDAMENT NR.49 IANCA REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE BOMBARDAMENT NR.67 CRAIOVA REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE CU REACŢIE NR.158 CRAIOVA REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.1 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.135 CARANSEBEŞ

An minim 1939 1939 1939 1939 1939 1939

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1942 98 1941 24 1944 94 1940 71 1941 40 1942 64

1959

1974

399

1914

1977

1110

1930

1941

611

1906

1944

863

1914

1974

2547

1959

1974

195

1955

1958

274

1947 1949 1950 1951 1953 1959

1950 1950 1958 1958 1958 1960

309 199 300 348 272 142

1951

1953

50

1951

1958

372

1949 1949 1949 1949 1949 1958 1956 1955

1958 1953 1951 1951 1951 1960 1957 1957

210 59 137 117 75 189 164 121

1952

1958

457

1959

1979

281

1959

1979

556

1959

1979

609

1952

1958

285

1949

1951

94

1951

1958

208

Obs.

* *

131


Nr. fond 4867 4869 4872 4873 4879 4847 4853 4855 4850 4980 4856 4857 4858 4859 4861 4890 4891 4892 4758 4770 4771 4772 4773 4776 4760 4761 4762 4764 4765 4766 4767 4769 4515 4517 4757 132

Denumire fond REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.172 (14) REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.180 (2) REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.206 IANCA REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.226 (1) REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.294 GIARMATA (REGIMENTUL 12 AVIAŢIE) REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.3 (REGIMENTUL 3 AVIAŢIE) REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.37 CARANSEBEŞ REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.57 MIHAIL KOGĂLNICEANU REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.7 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.71 CÂMPIA TURZII REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.86 FETEŞTI REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.91 DEVESELU REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.93 GIARMATA REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.98 SILIŞTEA GUMEŞTI REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE REACTIVĂ NR.125 REGIMENTUL CĂI FERATE NR.1 (BATALIONUL CĂI FERATE) REGIMENTUL CĂI FERATE NR.2 (REGIMENTUL CĂI FERATE ŞI PAZĂ NR.2) REGIMENTUL CĂI FERATE NR.3 (REGIMENTUL CĂI FERATE ŞI PAZĂ NR.3) BRAŞOV REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.1 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.10 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.11 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.12 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.13 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.16 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.2 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.3 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.4 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.5 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.6 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.7 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.8 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.9 REGIMENTUL CARELOR DE LUPTĂ NR.1 (REGIMENTUL CARELOR DE LUPTĂ) REGIMENTUL CARELOR DE LUPTĂ NR.2 REGIMENTUL CAVALERIE NR.1 SEBEŞ-ALBA

An minim 1951 1951

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1958 135 1952 22

1952

1959

116

1951

1958

109

1951

1958

138

1949

1951

125

1959

1960

37

1959

1979

502

1950

1951

94

1971

1979

73

1959

1979

424

1959

1979

480

1959

1979

446

1959

1960

93

1951

1958

334

1913

1946

1112

1919

1949

1491

1941

1949

1193

1912 1910 1919 1919 1919 1931 1913 1930 1914 1914 1913 1910 1901 1913

1948 1947 1945 1947 1945 1937 1945 1946 1947 1944 1947 1940 1945 1945

1239 1208 662 1402 672 203 703 338 541 719 262 428 1232 543

1920

1948

607

1939 1949

1948 1951

646 213

Obs.

* * * *


Nr. fond 4777 4778 4759 4779 4780 4763 4434 4435 X810 4426 X808 4887 4981 4982 4436 4936 4844 4961 4969 4510 4513 4514 4495 4504 4952 4505 4506 4496 4497 4498 4499 4500 4501 4502 4503 4431 4432 4344 4430 4287 4286 4301

Denumire fond REGIMENTUL CAVALERIE NR.119 TÂRGOVIŞTE REGIMENTUL CAVALERIE NR.163 REGIMENTUL CAVALERIE NR.2 (119) REGIMENTUL CAVALERIE NR.228 SEBEŞ - ALBA REGIMENTUL CAVALERIE NR.245 REGIMENTUL CAVALERIEI NR.4 REGIMENTUL DE ESCORTĂ REGALĂ REGIMENTUL DE GARDĂ CĂLARE REGIMENTUL DE GARDĂ NR.30 REGIMENTUL DE MARŞ REGIMENTUL DE TRANSMISIUNI NR.47 REGIMENTUL DESANT PARAŞUTARE NR.60 (REGIMENTUL 60 PARAŞUTIŞTI) BUZĂU REGIMENTUL ELICOPTERE NR.58 SIBIU (ESCADRILA 115 ELICOPTERE) REGIMENTUL ELICOPTERE NR.94 ALEXENI REGIMENTUL GARDĂ REPUBLICANĂ (BATALIONUL 320 INFANTERIE INDEPENDENT) REGIMENTUL GENIU (PIONIERI) NR.52 REGIMENTUL GENIU AERONAUTIC REGIMENTUL GENIU NR.1 "ALEXANDRU IOAN CUZA" RÂMNICU VÂLCEA REGIMENTUL GENIU NR.3 BUZĂU REGIMENTUL GRĂNICERESC NR.1 REGIMENTUL GRĂNICERESC NR.4 REGIMENTUL GRĂNICERI CĂARI REGIMENTUL GRĂNICERI NR.1 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.10 ORADEA REGIMENTUL GRĂNICERI NR.11 SATU MARE REGIMENTUL GRĂNICERI NR.13 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.14 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.2 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.3 ORAVIŢA REGIMENTUL GRĂNICERI NR.4 TIMIŞOARA REGIMENTUL GRĂNICERI NR.5 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.6 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.7 BAIA MARE REGIMENTUL GRĂNICERI NR.8 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.9 TURNU SEVERIN REGIMENTUL INFANTERIE FORTIFICAŢII NR.1 REGIMENTUL INFANTERIE FORTIFICAŢII NR.2 REGIMENTUL INFANTERIE FORTIFICATII NR.53 (53/65) REGIMENTUL INFANTERIE MARINĂ (BATALIONUL MIXT DE MARINĂ) REGIMENTUL INFANTERIE NR.1 "TUDOR VLADIMIRESCU" REGIMENTUL INFANTERIE NR.1 (REGIMENTUL 1 DOROBANŢI "DOLJ") REGIMENTUL INFANTERIE NR.10 (REGIMENTUL 10 DOROBANŢI "PUTNA")

An minim 1952 1949 1949 1952 1952 1949 1920 1935 1959 1917 1975

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1954 119 1954 188 1951 284 1954 230 1954 333 1951 339 1935 36 1947 178 1974 129 1945 224 1979 697

1964

1979

1095

1976

1979

135

1965

1979

539

1948

1959

868

1958 1938

1975 1942

650 980

1944

1979

994

1969 1939 1940 1933 1912 1943 1950 1948 1950 1915 1918 1919 1930 1930 1931 1931 1943 1938 1939

1979 1940 1943 1937 1955 1963 1956 1955 1953 1956 1955 1953 1955 1955 1956 1955 1955 1943 1943

348 339 239 378 8655 1840 101 1643 650 2675 3270 3954 5325 2104 4300 2404 2967 1269 995

1912

1943

521

1940

1948

449

1943

1948

198

1906

1951

3392

1907

1951

2875

Obs.

* * * *

* *

133


Nr. fond 4390 4391 4392 4393 4394 4395 4302 4396 4397 4398 4399 4303 4400 4304 4401 4402 4305 4403 4306 4404 4405 4406 4307 4308 4407 4309 4408 4310 4409 4410 4411 4288 4289 4311 4412 134

Denumire fond REGIMENTUL INFANTERIE NR.104 ZALAU (REGIMENTUL 104 MECANIZAT) REGIMENTUL INFANTERIE NR.105 JEBEL REGIMENTUL INFANTERIE NR.106 REGIMENTUL INFANTERIE NR.107 (107/108) (REGIMENTUL 32 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.108 REGIMENTUL INFANTERIE NR.109 REGIMENTUL INFANTERIE NR.11 (REGIMENTUL 11 DOROBANŢI "SIRET") REGIMENTUL INFANTERIE NR.111 (REGIMENTUL 111/112 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.113 "SPĂTARUL COMAN" REGIMENTUL INFANTERIE NR.114 REGIMENTUL INFANTERIE NR.115 REGIMENTUL INFANTERIE NR.12 (REGIMENTUL 12 DOROBANŢI "CANTEMIR") REGIMENTUL INFANTERIE NR.128 (REGIMENTUL 38 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.13 REGIMENTUL INFANTERIE NR.134 IAŞI REGIMENTUL INFANTERIE NR.139 REGIMENTUL INFANTERIE NR.14 REGIMENTUL INFANTERIE NR.148 GIURGIU REGIMENTUL INFANTERIE NR.15 REGIMENTUL INFANTERIE NR.151 REGIMENTUL INFANTERIE NR.152 REGIMENTUL INFANTERIE NR.154 REGIMENTUL INFANTERIE NR.16 REGIMENTUL INFANTERIE NR.17 REGIMENTUL INFANTERIE NR.173 SĂCĂLAZ REGIMENTUL INFANTERIE NR.18 (REGIMENTUL INFANTERIE NR.288) REGIMENTUL INFANTERIE NR.185 BRĂILA REGIMENTUL INFANTERIE NR.19 (REGIMENTUL 2 ROMANAŢI NR.19 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.192 ROMANBEIUŞ REGIMENTUL INFANTERIE NR.195 TURNU SEVERIN REGIMENTUL INFANTERIE NR.199 ORADEA REGIMENTUL INFANTERIE NR.2 (REGIMENTUL 2 DOROBANŢI VÂLCEA) REGIMENTUL INFANTERIE NR.2 "TUDOR VLADIMIRESCU" PANDURI REGIMENTUL INFANTERIE NR.20 (REGIMENTUL 20 DOROBANŢI TELEORMAN) REGIMENTUL INFANTERIE NR.209 BOCŞA ROMÂNĂ

An minim


1951

1958

802

1919 1919

1959 1920

825 24

1919

1958

228

1919 1919

1920 1956

40 128

1906

1951

1500

1919

1944

252

1919

1923

148

1919 1941

1954 1944

92 299

1914

1951

1507

1952

1959

662

1909 1952 1951 1900 1951 1904 1940 1940 1951 1907 1909 1951

1951 1958 1958 1951 1954 1959 1940 1940 1954 1944 1944 1958

807 574 660 2731 194 3043 189 88 371 2524 1488 993

1909

1959

1992

1941

1954

351

1909

1951

1851

1952

1958

641

1952

1956

502

1951

1956

452

1909

1945

2802

1943

1948

118

1909

1945

811

1952

1956

492

Obs.


Nr. fond 4312 4413 4414 4313 4415 4314 4416 4315 4417 4418 4316 4419 4317 4318 4420 4319 4421 4422 4423 4320 4424 4425 4290 4291 4321 4322 4323 4324 4325 4326 4327 4328 4329 4330 4292 4331

Denumire fond REGIMENTUL INFANTERIE NR.21 REGIMENTUL INFANTERIE NR.215 REGIMENTUL INFANTERIE NR.219 SLOBOZIA REGIMENTUL INFANTERIE NR.22 (REGIMENTUL 3 DÂMBOVIŢA NR.22) REGIMENTUL INFANTERIE NR.223 ZALĂU REGIMENTUL INFANTERIE NR.23 (REGIMENTUL 5 IALOMIŢA NR.23 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.231 BOTOŞANI REGIMENTUL INFANTERIE NR.24 TECUCI REGIMENTUL INFANTERIE NR.241 BUZĂU REGIMENTUL INFANTERIE NR.247 BECICHERECUL MIC REGIMENTUL INFANTERIE NR.25 (REGIMENTUL 7 RAHOVA NR.25 "GENERALUL C. PREZAN") REGIMENTUL INFANTERIE NR.257 REGIMENTUL INFANTERIE NR.26 (REGIMENTUL 26 DOROBANŢI "ROVINE") REGIMENTUL INFANTERIE NR.27 REGIMENTUL INFANTERIE NR.271 CARACAL REGIMENTUL INFANTERIE NR.28 (REGIMENTUL 28 INFANTERIE FORTIFICAŢII) REGIMENTUL INFANTERIE NR.280 MOINEŞTI REGIMENTUL INFANTERIE NR.285 REGIMENTUL INFANTERIE NR.288 (REGIMENTUL 18 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.29 (REGIMENTUL 8 DRAGOŞ NR.29 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.291 CĂLĂRAŞI REGIMENTUL INFANTERIE NR.293 GĂTĂIA REGIMENTUL INFANTERIE NR.3 (REGIMENTUL 3 DOROBANŢI) REGIMENTUL INFANTERIE NR.3 "TUDOR VLADIMIRESCU" PANDURI REGIMENTUL INFANTERIE NR.30 (REGIMENTUL 30 DOROBANŢI; REGIMENTUL 30 MUSCEL) REGIMENTUL INFANTERIE NR.31 REGIMENTUL INFANTERIE NR.32 REGIMENTUL INFANTERIE NR.33 (REGIMENTUL 33 DOROBANŢI TULCEA) REGIMENTUL INFANTERIE NR.34 REGIMENTUL INFANTERIE NR.35 REGIMENTUL INFANTERIE NR.36 "VASILE LUPU" REGIMENTUL INFANTERIE NR.37 REGIMENTUL INFANTERIE NR.38 "NEAGOE BASARAB" REGIMENTUL INFANTERIE NR.39 "PETRU RAREŞ" REGIMENTUL INFANTERIE NR.4 (REGIMENTUL 4 DOROBANŢI "ARGEŞ") REGIMENTUL INFANTERIE NR.40

An minim 1909 1951 1952

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1951 2136 1959 751 1958 679

1909

1951

1464

1952

1956

362

1913

1945

1444

1952 1909 1952

1956 1951 1958

315 1365 842

1951

1956

642

1912

1951

1353

1952

1959

650

1906

1946

2209

1880 1952

1951 1956

1392 393

1907

1951

880

1952 1951

1958 1959

504 516

1957

1958

166

1903

1944

1787

1952 1952

1958 1958

645 601

1906

1951

2043

1943

1947

412

1909

1946

1623

1909 1904

1959 1951

2768 1542

1911

1959

1436

1906 1909 1909 1911

1951 1946 1947 1951

1696 2011 1357 2018

1911

1959

1163

1911

1944

2050

1909

1946

2116

1911

1947

673

Obs.

135


Nr. fond 4332 4333 4334 4335 4336 4338 4339 4340 4294 4295 4341 4342 4343 4345 4346 4347 4348 4350 4296 4352 4353 4354 4355 4356 4357 4358 4359 4360 4298 4361 4362 4363 4364 4365 4366 136

Denumire fond REGIMENTUL INFANTERIE NR.41 (REGIMENTUL NR.41/71 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.42 (REGIMENTUL NR.42/66 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.43 (43/59) REGIMENTUL INFANTERIE NR.44 (BATALIONUL DE REZERVĂ ARGEŞ) REGIMENTUL INFANTERIE NR.45 REGIMENTUL INFANTERIE NR.47 (BATALIONUL 7 REZERVĂ) REGIMENTUL INFANTERIE NR.48 REGIMENTUL INFANTERIE NR.49 (REGIMENTUL 48/49 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.5 (REGIMENTUL 5 DOROBANŢI) REGIMENTUL INFANTERIE NR.5 VOLUNTARI REGIMENTUL INFANTERIE NR.50 (50/64) REGIMENTUL INFANTERIE NR.51 (51/52) REGIMENTUL INFANTERIE NR.52 (BATALIONUL 12 REZERVĂ) REGIMENTUL INFANTERIE NR.54 (REGIMENTUL 54/56 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.55 (REGIMENTUL 55/67 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.56 REGIMENTUL INFANTERIE NR.57 (57/58) (BATALIONUL NR.17 REZERVĂ ) REGIMENTUL INFANTERIE NR.59 REGIMENTUL INFANTERIE NR.6 (REGIMENTUL 6 DOROBANŢI "MIHAI VITEAZUL") REGIMENTUL INFANTERIE NR.61 REGIMENTUL INFANTERIE NR.62 REGIMENTUL INFANTERIE NR.63 (63/79; 63/74) REGIMENTUL INFANTERIE NR.64 (BATALIONUL 24 REZERVĂ) REGIMENTUL INFANTERIE NR.65 (REGIMENTUL 65 INFANTERIE REZERVĂ) REGIMENTUL INFANTERIE NR.66 (BATALIONUL 26 REZERVĂ) REGIMENTUL INFANTERIE NR.67 (BATALIONUL 27 REZERVĂ) REGIMENTUL INFANTERIE NR.68 (44/68) REGIMENTUL INFANTERIE NR.69 REGIMENTUL INFANTERIE NR.7 REGIMENTUL INFANTERIE NR.70 REGIMENTUL INFANTERIE NR.71 REGIMENTUL INFANTERIE NR.72 REGIMENTUL INFANTERIE NR.73 (73/78) (BATALIONUL 33 REZERVĂ) REGIMENTUL INFANTERIE NR.74 REGIMENTUL INFANTERIE NR.75 (75/76;75/79)

An minim


1912

1941

401

1912

1941

398

1912

1941

440

1912

1920

41

1912

1923

45

1912

1951

201

1912

1951

430

1913

1941

338

1911

1944

495

1945 1912 1914

1948 1941 1940

275 478 144

1913

1951

185

1912

1940

591

1914

1941

473

1913

1940

437

1913

1938

219

1914

1941

252

1877

1951

3535

1912 1912 1912

1941 1940 1938

236 200 337

1912

1940

65

1913

1940

167

1912

1941

230

1912

1941

173

1912 1913 1907 1912 1912 1912

1943 1938 1944 1920 1941 1943

1041 382 611 19 257 260

1912

1941

113

1912 1912

1941 1941

139 396

Obs.


Nr. fond 4367 4368 4369 4299 4372 4373 4374 4375 4376 4377 4378 4379 4380 4300 4381 4382 4383 4384 4385 4386 4387 4388 4293 4297 4820 4524 4994 4999 4992 4895 4993 4896 4996 4989 4897 4438 4457 4458 4459 4444

Denumire fond REGIMENTUL INFANTERIE NR.76 (REGIMENTUL 76/80 INFANTERIE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.77 (69/77) REGIMENTUL INFANTERIE NR.78 (BATALIONUL 38 DE REZERVĂ) REGIMENTUL INFANTERIE NR.8 (REGIMENTUL 8 DOROBANŢI) REGIMENTUL INFANTERIE NR.81 REGIMENTUL INFANTERIE NR.82 REGIMENTUL INFANTERIE NR.83 REGIMENTUL INFANTERIE NR.84 (REGIMENTUL INFANTERIE BISTRIŢA) REGIMENTUL INFANTERIE NR.85 REGIMENTUL INFANTERIE NR.86 REGIMENTUL INFANTERIE NR.87 (REGIMENTUL 87 INFANTERIE "CEHOSLOVACIA") REGIMENTUL INFANTERIE NR.88 REGIMENTUL INFANTERIE NR.89 REGIMENTUL INFANTERIE NR.9 REGIMENTUL INFANTERIE NR.90 (REGIMENTUL 90 INFANTERIE GRĂNICERI MUNTE) REGIMENTUL INFANTERIE NR.91 REGIMENTUL INFANTERIE NR.92 REGIMENTUL INFANTERIE NR.93 REGIMENTUL INFANTERIE NR.94 REGIMENTUL INFANTERIE NR.95 REGIMENTUL INFANTERIE NR.96 REGIMENTUL INFANTERIE NR.98 REGIMENTUL INFANTERIE VOLUNTARI NR.4 REGIMENTUL INFANTERIE VOLUNTARI PURTAT NR.6 REGIMENTUL INFORMARE ALARMĂ NR.2 REGIMENTUL INSTRUCŢIE ECHIPAJE TANCURI NR.58 REGIMENTUL JANDARMI "CETATEA ALBĂ" NR.5 REGIMENTUL JANDARMI CONSTANŢA NR.11 REGIMENTUL JANDARMI NR.1 CRAIOVA REGIMENTUL JANDARMI NR.2 BUCUREŞTI REGIMENTUL JANDARMI NR.4 IAŞI REGIMENTUL JANDARMI NR.6 CHIŞINĂU REGIMENTUL JANDARMI NR.7 (COMPANIA JANDARMI TURDA) REGIMENTUL JANDARMI NR.8 BRAŞOV REGIMENTUL JANDARMI NR.9 TIMIŞOARA REGIMENTUL MECANIZAT NR.1 REGIMENTUL MECANIZAT NR.106 ARAD REGIMENTUL MECANIZAT NR.122 SEBEŞ REGIMENTUL MECANIZAT NR.147 TOPRAISAR REGIMENTUL MECANIZAT NR.15 "RĂZBOIENI" (REGIMENTUL 15 INFANTERIE) IAŞI

An minim


1913

1941

465

1913

1940

308

1912

1943

323

1882

1944

756

1916 1916 1916

1941 1944 1944

694 476 1145

1916

1940

293

1916 1916

1944 1939

546 261

1920

1940

178

1919 1919 1907

1938 1944 1951

260 518 959

1919

1959

1272

1919 1919 1919 1919 1919 1919 1919 1945

1944 1948 1944 1945 1945 1945 1938 1947

622 1737 1107 1452 1190 1289 356 156

1945

1948

347

1945

1946

203

1952

1959

343

1921 1921 1926 1924 1926 1919

1924 1929 1928 1925 1929 1924

6 159 20 9 51 43

1922

1928

23

1918 1920 1959 1955 1955 1951

1929 1928 1979 1959 1958 1959

83 576 878 198 415 440

1959

1975

1148

Obs.

*

137


Nr. fond 4460 4445 4446 4439 4461 4447 4462 4463 4464 4448 4465 4466 4962 4467 4967 4440 4971 4955 4449 4968 4450 4451 4452 4453 4441 4454 4931 4456 4694 4692 4693 4941 4823 4831

Denumire fond REGIMENTUL MECANIZAT NR.165 TÂRGU MUREŞ REGIMENTUL MECANIZAT NR.18 "ECATERINA TEODOROIU" CARANSEBEŞ REGIMENTUL MECANIZAT NR.19 ARAD REGIMENTUL MECANIZAT NR.2 (279) REGIMENTUL MECANIZAT NR.201 REGIMENTUL MECANIZAT NR.21 ORADEA REGIMENTUL MECANIZAT NR.221 BISTRIŢA REGIMENTUL MECANIZAT NR.223 DEJ REGIMENTUL MECANIZAT NR.227 CLUJ-NAPOCA REGIMENTUL MECANIZAT NR.23 BEIUŞ REGIMENTUL MECANIZAT NR.234 MIHAIL KOGĂLNICEANU REGIMENTUL MECANIZAT NR.248 CARACAL REGIMENTUL MECANIZAT NR.26 "ROVINE" CRAIOVA REGIMENTUL MECANIZAT NR.272 BUCUREŞTI REGIMENTUL MECANIZAT NR.282 FOCŞANI REGIMENTUL MECANIZAT NR.3 "OLT" REGIMENTUL MECANIZAT NR.301 "PETRU RAREŞ" GALAŢI REGIMENTUL MECANIZAT NR.31 PLENIŢA REGIMENTUL MECANIZAT NR.32 "MIRCEA" TIMIŞOARA REGIMENTUL MECANIZAT NR.321 RÂMNICU SĂRAT REGIMENTUL MECANIZAT NR.33 "ALEXANDRU CEL BUN" BOTOŞANI REGIMENTUL MECANIZAT NR.34 CONSTANŢA REGIMENTUL MECANIZAT NR.36 "VASILE LUPU" REGIMENTUL MECANIZAT NR.38 "NEAGOE BASARAB" - PIATRA NEAMŢ REGIMENTUL MECANIZAT NR.4 "VOIEVODUL GELU" - ZALĂU REGIMENTUL MECANIZAT NR.40 "CĂLUGĂRENI" - MEDGIDIA REGIMENTUL MECANIZAT NR.7 PLOIEŞTI REGIMENTUL MECANIZAT NR.90 LUGOJ REGIMENTUL MITRALIERE ARTILERIE NR.56 REGIMENTUL OBUZIERE MUNTE NR.1 REGIMENTUL OBUZIERE MUNTE NR.2 REGIMENTUL PÂNDĂ AERO REGIMENTUL PIONIERI NR.1 REGIMENTUL PIONIERI NR.159 BACĂU (REGIMENTUL PIONIERI NR.5)

An minim


1955

1958

348

1959

1974

918

1959 1954 1957 1959 1968 1968 1968 1959

1974 1979 1958 1974 1975 1976 1977 1974

681 1822 86 579 278 275 430 498

1951

1959

91

1955

1958

345

1958

1979

790

1954 1968 1959

1958 1974 1979

429 362 1309

1968

1974

364

1960

1979

572

1960

1979

1121

1968

1974

484

1956

1974

974

1959 1959

1974 1974

378 669

1960

1974

810

1959

1975

501

1959

1974

408

1970 1960 1958 1913 1923 1948 1922

1979 1979 1961 1937 1936 1950 1951

613 1359 399 464 309 97 1468

1922

1958

1341

4832

REGIMENTUL PIONIERI NR.169 DEVA

1951

1959

707

4833

REGIMENTUL PIONIERI NR.198 ALBA IULIA REGIMENTUL PIONIERI NR.2 (REGIMENTUL PIONIERI GARDĂ)

1952

1959

644

1925

1951

1102

4824 138

Obs.

*

*

* * *

* *


Nr. fond 4834 4825 4826 4830 4828 4829 4842 4838 4836 4840 4841 4837 4755 4756 4816 4815 4811 4812 4813 4947 4781 4790 4791 4792 4782 4783 4784 4785 4786 4787 4788 4789 4880 4537 4529 4523 4533 4534

Denumire fond REGIMENTUL PIONIERI NR.221 RÂMNICU VÂLCEA REGIMENTUL PIONIERI NR.3 REGIMENTUL PIONIERI NR.4 REGIMENTUL PIONIERI NR.54 DEVA REGIMENTUL PIONIERI NR.6 REGIMENTUL PIONIERI NR.7 REGIMENTUL PONTONIERI BRĂILA REGIMENTUL PONTONIERI NR.118 BRĂILA REGIMENTUL PONTONIERI NR.2 "EFTIMIE CROITORU" TURNU MĂGURELE (216) REGIMENTUL PONTONIERI NR.216 TURNU MĂGURELE REGIMENTUL PONTONIERI NR.270 ALBA IULIA REGIMENTUL PONTONIERI NR.3 (BATALIONUL 2 PONTONIERI RÂURI) REGIMENTUL PROIECTOARE NR.115 (1) (DIVIZIONUL 115 PROIECTOARE) REGIMENTUL PROIECTOARE NR.259 (2) (DIVIZIONUL PROIECTOARE NR.259) REGIMENTUL RADIO NR.112 BUZĂU (REGIMENTUL RADIO NR.3) REGIMENTUL RADIO OBSERVARE INTERCEPTARE LOCALIZARE AERONAVE NR.110 REGIMENTUL RADIOTEHNIC NR.22 (101) REGIMENTUL RADIOTEHNIC NR.61 CRAIOVA REGIMENTUL RADIOTEHNIC NR.87 REGIMENTUL RECRUŢI NR.1 REGIMENTUL ROŞIORI NR.1 REGIMENTUL ROŞIORI NR.10 (REGIMENTUL ROŞIORI PURTAT NR.10) REGIMENTUL ROŞIORI NR.11 REGIMENTUL ROŞIORI NR.12 REGIMENTUL ROŞIORI NR.2 REGIMENTUL ROŞIORI NR.3 REGIMENTUL ROŞIORI NR.4 REGIMENTUL ROŞIORI NR.5 REGIMENTUL ROŞIORI NR.6 REGIMENTUL ROŞIORI NR.7 REGIMENTUL ROŞIORI NR.8 REGIMENTUL ROŞIORI NR.9 REGIMENTUL ŞCOALĂ AVIAŢIE VÂNĂTOARE REACTIVĂ REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI INDEPENDENT NR.225 (10) REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.130 BASARABI REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.178 REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.196 (18) BASARABI REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.210

An minim


1952

1958

451

1922 1922 1959 1922 1922 1916 1951

1944 1944 1977 1951 1947 1945 1979

1279 1152 757 1537 1747 1183 1148

1961

1979

593

1951

1958

616

1952

1958

676

1942

1951

1147

1950

1957

386

1950

1957

544

1950

1958

427

1950

1955

445

1950 1950 1950 1917 1913

1965 1966 1966 1918 1947

808 943 1499 61 613

1916

1944

273

1916 1920 1911 1908 1914 1907 1916 1907 1908 1916

1944 1945 1948 1945 1949 1946 1944 1944 1944 1948

921 362 901 560 1112 656 655 979 391 312

1954

1960

356

1949

1955

451

1952

1958

192

1952

1979

1404

1949

1959

681

1951

1957

283

Obs.

*

*

139


Nr. fond 4536 4538 4516 4528 4521 4518 4958 4522 4535 4959 4539 4541 4543 4972 4960 4442 4443 4525 4954 4526 4899 4822 4808 4809 4793 4803 4804 4805 4806 4794 4807 4795 4796 4798 4970 4799 4800 4801 4482 140

Denumire fond REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.218 BUZIAŞ REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.227 TURDA REGIMENTUL TANCURI NR.1 "VLAD ŢEPEŞ" TÂRGOVIŞTE REGIMENTUL TANCURI NR.124 SIBIU REGIMENTUL TANCURI NR.18 BASARABI REGIMENTUL TANCURI NR.2 TÂRGU MUREŞ REGIMENTUL TANCURI NR.20 BUCUREŞTI REGIMENTUL TANCURI NR.21 (120) ORADEA REGIMENTUL TANCURI NR.217 CARACAL REGIMENTUL TANCURI NR.22 BUCUREŞTI REGIMENTUL TANCURI NR.230 BAIA MARE REGIMENTUL TANCURI NR.236 TÂRGU MUREŞ REGIMENTUL TANCURI NR.260 REGIMENTUL TANCURI NR.267 GALAŢI REGIMENTUL TANCURI NR.28 MIHAI BRAVU REGIMENTUL TANCURI NR.5 "MUREŞ" - TURDA (REGIMENTUL 5 MECANIZAT) REGIMENTUL TANCURI NR.6 "ION BUTEANU" TURDA (REGIMENTUL 6 MECANIZAT) REGIMENTUL TANCURI NR.63 BACĂU (REGIMENTUL 63/632 TANCURI AUTOTUNURI) REGIMENTUL TANCURI NR.68 CARACAL REGIMENTUL TANCURI NR.75 REGIMENTUL TRACŢIUNE AUTOMOBILĂ REGIMENTUL TRANSMISIUNI REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO NR.1 (3) (REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO) REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO NR.2 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.1 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.132 BUCUREŞTI REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.140 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.161 (6) REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.171 CLUJSOMEŞENI REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.2 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.249 BUCUREŞTI REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.3 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.4 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.45 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.47 (REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.112) BUZĂU REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.48 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.55 SOMEŞENICLUJ REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.85 (161) BUCUREŞTI REGIMENTUL VÂNĂTORI GARDĂ NR.9 (REGIMENTUL 2 VÂNĂTORI GARDĂ NR.9)

An minim


1954

1958

236

1952

1961

683

1959

1979

1003

1954 1959 1959 1968 1955 1955 1968 1968 1951 1954 1968 1968

1956 1974 1977 1979 1974 1958 1979 1975 1955 1955 1974 1979

188 301 943 524 1011 259 422 203 310 35 326 645

1959

1977

1037

1959

1977

644

1955

1979

860

1959 1956 1917 1913

1979 1958 1939 1932

631 204 66 825

1942

1949

1282

1944 1933 1952 1941 1949

1945 1951 1959 1956 1958

245 1640 600 301 526

1952

1958

695

1932 1951 1932 1942 1959

1951 1958 1949 1951 1962

1100 700 719 705 298

1956

1974

767

1959

1979

1295

1959

1978

596

1959

1979

569

1914

1947

921

Obs.

*

*

*

*

*

* * *


Nr. fond 4479

Denumire fond

REGIMENTUL VÂNĂTORI MOTORIZAT NR.3 REGIMENTUL VÂNĂTORI MOTORIZAT NR.4 4480 (GRUP 4 VÂNĂTORI MOTO) REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.123 4489 (REGIMENTUL 8 VÂNĂTORI MUNTE) 4483 REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.2 REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.202 4491 (REGIMENTUL 4 VÂNĂTORI MUNTE) REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.235 (5) 4492 (REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.235) REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.274 4493 (REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.26) REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.288 (7) 4494 (BATALIONUL 288 VÂNĂTORI MUNTE) REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.1 4469 (BATALIONUL VÂNĂTORI NR.1) 4477 REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.10 REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.2 (BATALIONUL 4470 VÂNĂTORI NR.2) 4471 REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.3 4472 REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.4 REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.5 (BATALIONUL 4473 VÂNĂTORI NR.5) REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.6 (BATALIONUL 4474 6 VÂNĂTORI) REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.7 4475 (BATALIONUL VÂNĂTORI NR.7) REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.8 4476 (BATALIONUL VÂNĂTORI NR.8) REGISTRATURA GENERALĂ - MARELE STAT 4919 MAJOR 4923 REGIUNEA 1 AERIANĂ 4926 REGIUNEA 1 MILITARĂ 4924 REGIUNEA A 2-A AERIANĂ 4927 REGIUNEA A 2-A MILITARĂ 4925 REGIUNEA A 3-A AERIANĂ 4928 REGIUNEA A 3-A MILITARĂ 4929 REGIUNEA A 4-A MILITARĂ X805 RESTAURANTUL MILITAR BUCUREŞTI X815 RESTAURANTUL MILITAR CLUJ X814 RESTAURANTUL MILITAR TIMIŞOARA REVISTA "ROMÂNIA MILITARĂ, CULTURA 4921 MILITARĂ" 5826 SANATORIUL MILITAR "ELENA ERACLIDE" SANATORIUL MILITAR "VASILE ROAITĂ" 5824 CONSTANŢA 5818 SANATORIUL MILITAR BAILE HERCULANE 5819 SANATORIUL MILITAR BALOTEŞTI 5820 SANATORIUL MILITAR BORSEC 5821 SANATORIUL MILITAR BUZIAŞ SANATORIUL MILITAR CĂLIMANEŞTI5823 CĂCIULATA

An minim 1940


1940

1944

230

1949

1955

419

1949

1952

423

1949

1955

567

1949

1956

581

1949

1955

354

1949

1956

438

1905

1948

1124

1916

1944

910

1913

1949

688

1916 1915

1940 1940

395 445

1910

1944

1186

1912

1944

1136

1910

1944

1392

1913

1944

1164

1900

1952

13

1937 1947 1937 1947 1937 1947 1947 1955 1957 1963

1945 1953 1944 1960 1945 1960 1948 1979 1979 1979

1189 6001 770 18380 811 16587 549 1679 150 959

1920

1958

391

1919

1949

162

1929

1960

528

1919 1946 1951 1926

1960 1948 1960 1956

1602 27 41 92

1927

1960

161

Obs.

* * *

141


Nr. fond

Denumire fond

SANATORIUL MILITAR DE BOLI PULMONARE BUCUREŞTI 5825 SANATORIUL MILITAR DOBRIŢA - GORJ 5827 SANATORIUL MILITAR GOVORA 5828 SANATORIUL MILITAR LĂCULEŢE 5829 SANATORIUL MILITAR OLĂNEŞTI SANATORIUL MILITAR SINAIA (CASA 5831 MILITARĂ DE ODIHNĂ SINAIA) 5832 SANATORIUL MILITAR SLĂNIC MOLDOVA ŞANTIERUL DE LUCRU NR.922 (ŞANTIERUL DE 5855 LUCRĂRI SPECIALE NR.1) 6671 ŞANTIERUL NAVAL MANGALIA ŞCOALA APLICAŢIE INFANTERIE SIBIU 6641 (ŞCOALA SPECIALĂ INFANTERIE SIBIU) ŞCOALA AVIAŢIE NR.2 FOCŞANI (ŞCOALA 6596 OFIŢERI NAVIGANŢI AVIAŢIE NR.2) ŞCOALA CERCETARE INSTRUMENTALĂ 6644 ARTILERIE 6657 ŞCOALA CONDUCĂTORI AUTO NR.1 ROMAN ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU PROTECŢIE X898 CIVILĂ ŞCOALA DE APLICAŢIE TRANSMISIUNI X899 INFORMATICĂ ŞI RĂZBOI ELECTRONIC ŞCOALA MECANICI AVIAŢIE PIPERA 6607 (ŞCOALA SPECIALIŞTI INFERIORI) 6577 ŞCOALA MILITARĂ ARTILERIE NR.2 SIBIU ŞCOALA MILITARĂ AVIAŢIE "AUREL VLAICU" 6605 BOBOC ŞCOALA MILITARĂ DE ARTILERIE 6579 ANTIAERIANĂ BRAŞOV ŞCOALA MILITARĂ DE MUZICĂ "IACOB X900 MUREŞIANU" 6572 ŞCOALA MILITARĂ INFANTERIE NR.4 INEU ŞCOALA MILITARĂ INTENDENŢĂ FINANŢE 6590 CRAIOVA ŞCOALA MILITARĂ MAIŞTRI AVIAŢIE "TRAIAN 6683 VUIA" - MEDIAŞ ŞCOALA MILITARĂ MAIŞTRI SUBOFIŢERI 6680 "GHEORGHE LAZĂR"-SIBIU ŞCOALA MILITARĂ MAIŞTRI SUBOFIŢERI 6645 ARTILERIE ANTIAERIANĂ RADIOLOCAŢIE ŞCOALA MILITARĂ MAIŞTRI SUBOFIŢERI 6681 TANCURI AUTO "BASARAB I" PITEŞTI 6624 ŞCOALA MILITARĂ MUZICĂ ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI AVIAŢIE 6603 BUCUREŞTI ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI CHIMIE FĂGĂRAŞ 6613 - CÂMPULUNG MUSCEL ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI GENIU RÂMNICU 6618 VÂLCEA ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI INFANTERIE NR.3 6570 IAŞI 5822

142

An minim


1929

1938

41

1939 1920 1929 1925

1948 1960 1945 1960

163 288 153 115

1931

1960

659

1951

1960

338

1955

1959

86

1957

1974

1580

1925

1939

314

1950

1953

376

1953

1958

30

1956

1963

711

1962

1979

1438

1972

1979

780

1955

1958

292

1951

1953

348

1954

1979

1486

1950

1960

598

1974

1979

1306

1952

1953

411

1948

1958

1173

1929

1952

20

1961

1979

3715

1960

1979

934

1960

1979

3080

1949

1974

583

1932

1944

162

1951

1961

319

1920

1961

873

1950

1953

275

Obs.

* *

*

* * *


Nr. fond 6623 6614 6601 6602 6582 6583 6584 6581 6580 6626 6576 6617 6561 6588 6575 6594 6608 6567 6566 6564 6563 6568 6569 6574 6562 6592 6573 6578 6679 6609 6631 6606

Denumire fond ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI TANCURI "MIHAI VITEAZUL" PITEŞTI ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI TRANSMISIUNI (ŞCOALA MILITARĂ TRANSMISIUNI) ŞCOALA MILITARĂ PILOTAJ TECUCI (ŞCOALA PILOTAJ PERFECŢIONARE) ŞCOALA MILITARĂ PILOTAJ ZILIŞTEA ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR.1 INEU ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR.2 BEIUŞ ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR.3 BREAZA ŞCOALA MILITARĂ RADIOLOCAŢIE BUCUREŞTI ŞCOALA MILITARĂ SUPERIOARĂ DE OFIŢERI ARTILERIE ANTIAERIANĂ RADIOLOCAŢIE ŞCOALA MILITARĂ SUPERIOARĂ MARINĂ (ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI MARINĂ) ŞCOALA MILITARĂ TEHNICĂ DE ARTILERIE SIBIU ŞCOALA MILITARĂ TOPOGRAFIE (ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI TOPOGRAFIE) ŞCOALA OFIŢERI ACTIVI INFANTERIE NR.1 "NICOLAE BĂLCESCU" SIBIU ŞCOALA OFIŢERI ADMINISTRAŢIE BUCUREŞTI ŞCOALA OFIŢERI ARTILERIE "CAROL I" SIBIU ŞCOALA OFIŢERI AVIAŢIE NR.1 SIBIU (ŞCOALA OFIŢERI NAVIGANŢI AVIAŢIE) ŞCOALA OFIŢERI CAVALERIE SIBIU (CENTRUL DE INSTRUCŢIE CAVALERIE) ŞCOALA OFIŢERI INFANTERIE NR.2 "PRINCIPELE CAROL" SIBIU ŞCOALA OFIŢERI INFANTERIE NR.2 SFÂNTU GHEORGHE ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ "DETAŞAMENTUL PĂULIŞ" NR.2 LIPOVA ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.1 (2) PLOIEŞTI ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.2 BACĂU ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.3 CÂMPULUNG MUSCEL ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.6 INEU ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ NR.1 BUCUREŞTI ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ NR.3 BACĂU ŞCOALA OFIŢERI SUBOFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.5 GALAŢI ŞCOALA PREGĂTITOARE OFIŢERI REZERVĂ DE ARTILERIE CRAIOVA ŞCOALA SERGENŢI LUGOJ ŞCOALA SPECIALĂ CAVALERIE SIBIU ŞCOALA SPECIALIŞTI CARTNICI TULCEA ŞCOALA SPECIALIŞTI INFERIORI AVIAŢIE NR.1 GALAŢI

An minim


1948

1979

5575

1949

1961

1440

1924

1940

744

1948 1949 1949 1949

1950 1952 1953 1954

232 365 254 513

1952

1960

493

1960

1979

1017

1950

1961

844

1948

1958

1833

1951

1955

98

1946

1979

4854

1922 1921

1945 1974

592 2718

1947

1953

581

1910

1953

607

1920

1945

1327

1951

1955

697

1965

1979

1021

1920

1945

753

1921

1945

563

1942

1944

28

1943

1945

320

1965 1965

1977 1979

685 870

1942

1945

336

1920

1945

778

1950 1920 1951

1950 1939 1958

3 333 355

1951

1953

92

Obs. *

*

*

*

*

143


Nr. fond 6629

Denumire fond

ŞCOALA SPECIALITĂŢI MARINĂ ŞCOALA SUBOFIŢERI ADMINISTRAŢIE 6648 ODOBEŞTI 6643 ŞCOALA SUBOFIŢERI ARTILERIE MIHAI BRAVU 6653 ŞCOALA SUBOFIŢERI CONDUCTORI AUTO NR.2 6634 ŞCOALA SUBOFIŢERI INFANTERIE NR.1 BRAŞOV ŞCOALA SUBOFIŢERI INFANTERIE NR.1 6635 FĂGĂRAŞ 6636 ŞCOALA SUBOFIŢERI INFANTERIE ORADEA ŞCOALA SUBOFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE 6638 NR.3 SIBIU ŞCOALA SUBOFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE 6684 NR.4 LUGOJ ŞCOALA SUBOFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE 6640 RADNA ŞCOALA SUPERIOARĂ AERONAUTICĂ CIVILĂ 6678 BOBOC 6559 ŞCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI ŞCOALA TEHNICĂ AVIAŢIE "TRAIAN VUIA"6598 MEDIAŞ ŞCOALA TEHNICĂ AVIAŢIE NR.1 (ŞCOALA 6595 TEHNICĂ A AERONAUTICII) SECRETARIAT GENERAL - MINISTERUL DE 5475 RĂZBOI SECRETARIATUL CONSILIULUI SUPERIOR AL 5460 APĂRĂRII ŢĂRII SECRETARIATUL GENERAL AL ÎNZESTRĂRII ŞI 5484 ADMINISTRĂRII ARMATEI SECRETARIATUL GENERAL INSTRUCŢIE 5461 ÎNVĂŢĂMÂNT - MARELE STAT MAJOR SECŢIA 1 ORGANIZARE MOBILIZARE (SECŢIA 5416 ORGANIZARE-MOBILIZARE) 143/22 SECŢIA DE REPARAŢII TANCURI NR.173 SECŢIA A 2-A INFORMAŢII - MARELE STAT 5417 MAJOR 5419 SECŢIA A 4-A DOTARE - MARELE STAT MAJOR SECŢIA A 5-A INSTRUCŢIE - MARELE STAT 5420 MAJOR 5449 SECŢIA A 6-A ISTORIC SECŢIA A 6-A TRANSPORTURI - MARELE STAT 5422 MAJOR SECŢIA A 8-A APĂRARE ANTIAERIANĂ A 5425 TERITORIULUI - MARELE STAT MAJOR SECŢIA A 8-A COMUNICAŢII - MARELE STAT 5424 MAJOR 5450 SECŢIA A 8-A ISTORIC SECŢIA A 10-A PLANIFICARE - MARELE STAT 5430 MAJOR 5452 SECŢIA A 11-A ISTORIC - MARELE STAT MAJOR 5423 SECŢIA A 7-A TERITORIU - MARELE STAT MAJOR 144

An minim 1928


1928

1945

234

1926 1949 1920

1945 1962 1939

54 604 672

1941

1947

947

1920

1930

347

1942

1945

359

1942

1943

19

1943

1945

396

1971

1973

111

1908

1948

923

1951

1978

1217

1924

1953

909

1887

1949

4420

1924

1949

179

1947

1948

24

1947

1948

304

1876

1969

7238

1961

1975

122

1876

1949

1881

1914

1950

1984

1912

1949

1163

1920

1921

46

1900

1950

1853

1938

1945

195

1920

1921

70

1922

1927

179

1924

1950

359

1949 1940

1952 1950

74 895

Obs.


Nr. fond 5429 5427 5428 5426 5431 6106 5434 6079 X984 5433 5421 6102 X952 6099 X953 X967 6065 6119 5436 6161 X964 5437 5481 6136 X894 5887 5885 5886 6116 6164 5446 5439

Denumire fond SECŢIA A 9-A CENTRALĂ COMUNICAŢII MILITARE - MARELE STAT MAJOR SECŢIA A 9-A ETAPE SERVICII - MARELE STAT MAJOR SECŢIA A 9-A MĂSURI EXCEPŢIONALE MARELE STAT MAJOR SECŢIA A 9-A REGULAMENTE-DIRECŢIA OPERAŢII - MARELE STAT MAJOR SECŢIA ADJUTANTURĂ - MARELE STAT MAJOR SECŢIA APĂRARE ANTIAERIANĂ A AVIAŢIEI MARELE STAT MAJOR SECŢIA ARHIVE - MARELE STAT MAJOR SECŢIA ARHIVE MILITARE - MARELE STAT MAJOR BUCUREŞTI SECŢIA AUDIT INTERN TERITORIALĂ NR.4 SECŢIA AUTO - MARELE STAT MAJOR SECŢIA CADRE (SECŢIA A 5-A CADRE) MARELE STAT MAJOR SECŢIA CAZARE NR.1 BUCUREŞTI SECŢIA CAZARE NR.3 SECŢIA CAZARE NR.3 CRAIOVA SECŢIA CAZARE NR.4 SECŢIA CAZARE NR.5 FOCŞANI SECŢIA CAZARE NR.5 FOCŞANI SECŢIA CAZARE SIBIU SECŢIA CENZURĂ - MARELE STAT MAJOR SECŢIA CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ AUTOMATIZARE CONDUCERE TRUPE BUCUREŞTI SECŢIA COMISARIATE MILITARE SECŢIA COMPLETARE ŞI SERVICII LA UNITĂŢI MARELE STAT MAJOR SECŢIA CONTROL A MINISTRULUI FORŢELOR ARMATE SECŢIA CONTROL FINANCIAR INTERN NR.2 SECŢIA COORDONARE ORGANE MILITARE TERITORIALE ŞI ASIGURARE RESURSE SECŢIA DE REPARAŢII ŞI VERIFICĂRI TEHNICĂ APARATURĂ NR.339 MANGALIA SECŢIA DE REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT NR.71 TURDA SECŢIA DE REPARAŢII TEHNICĂ MATERIALE CHIMICE NR.263 CÂMPULUNG - ARGEŞ SECŢIA DEPOZITARE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.225 CÂMPULUNG MUSCEL SECŢIA DEPOZITARE MATERIALE INTENDENŢĂ STOC NR.223 DEVA SECŢIA ECONOMIE MILITARĂ - MARELE STAT MAJOR SECŢIA GOSPODĂRIE - MARELE STAT MAJOR

An minim


1950

1950

48

1916

1922

37

1920

1921

75

1924

1979

984

1902

1950

2013

1949

1979

756

1951

1954

64

1953

1979

1700

1979 1941

1979 1949

2037 41

1950

1979

1390

1961 1974 1958 1975 1975 1961 1961 1941

1975 1979 1973 1979 1979 1976 1974 1978

750 715 4622 169 490 622 1731 384

1978

1979

78

1960

1967

162

1950

1974

1942

1952

1959

73

1973

1979

584

1941

1979

1477

1964

1970

44

1960

1977

99

1974

1979

100

1971

1979

163

1978

1979

656

1948

1954

143

1948

1956

84

Obs.

* * * * * * *

*

* *

* *

145


Nr. fond

Denumire fond

SECŢIA ÎNZESTRARE CU MATERIALE DE PROPAGANDĂ ŞI CULTURĂ SECŢIA ÎNZESTRĂRII CU MATERIALE DE X959 PROPAGANDĂ ŞI CULTURĂ SECŢIA MARINĂ - MARELE STAT MAJOR 6107 (DIRECŢIA OPERAŢII-SECŢIA MARINĂ ŞI GRĂNICERI) SECŢIA MILITARĂ DE PE LÂNGĂ MINISTERUL 5883 ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SECŢIA ORGANIZARE EVIDENŢĂ 5440 COMPLETARE - MARELE STAT MAJOR SECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE NAŢIONALĂ 5444 A TERITORIULUI - MARELE STAT MAJOR SECŢIA PLANIFICARE ÎNZESTRARE - MARELE 6081 STAT MAJOR (SECŢIILE 1 ŞI 2 PLANIFICARE) 5432 SECŢIA POLITICĂ - MARELE STAT MAJOR 5874 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ BACĂU 5876 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ BRAŞOV 5877 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ CLUJ 5878 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ GALAŢI 5879 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ LUGOJ SECŢIA PREGĂTIRE OPERATIVĂ - DIRECŢIA 5438 OPERAŢII - MARELE STAT MAJOR 5435 SECŢIA PRIZONIERI - MARELE STAT MAJOR 5447 SECŢIA PROPAGANDĂ - MARELE STAT MAJOR SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT 6118 NR.168 ORADEA SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT 6122 NR.343 GALAŢI 6121 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT NR.83 6074 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.179 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.256 6073 PLOIEŞTI 6133 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.281 6113 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.345 5442 SECŢIA SECRETARIAT - MARELE STAT MAJOR 5445 SECŢIA STUDII ISTORICE - MARELE STAT MAJOR 6108 SECŢIA TEHNICĂ PROPAGANDĂ SPECIALĂ 5443 SECŢIA TRANSMISIUNI - MARELE STAT MAJOR 5834 SECTORUL DE LUCRU NR.1 5843 SECTORUL DE LUCRU NR.10 SECTORUL DE LUCRU NR.2 - DIRECŢIA 5835 FORTIFICAŢII SECTORUL DE LUCRU NR.3 - DIRECŢIA 5836 FORTIFICAŢII 5851 SECTORUL DE LUCRU NR.363 TIMIŞOARA SECTORUL DE LUCRU NR.422 (ŞANTIERUL DE 5852 LUCRU NR.922) CONSTANŢA 5853 SECTORUL DE LUCRU NR.444 BUCUREŞTI SECTORUL DE LUCRU NR.5 - DIRECŢIA 5838 FORTIFICAŢII 6109

146

An minim


1958

1979

411

1975

1979

188

1951

1979

551

1952

1962

149

1907

1975

3009

1940

1948

356

1959

1979

687

1945 1953 1953 1953 1953 1953

1959 1960 1960 1960 1960 1958

354 238 222 234 221 133

1949

1973

1169

1913 1941

1946 1944

1142 379

1965

1974

173

1971

1974

35

1961 1959

1974 1979

362 1294

1963

1979

85

1963 1969 1950 1865 1972 1949 1937 1940

1979 1977 1979 1947 1974 1962 1942 1941

32 302 1338 338 28 422 669 413

1937

1940

234

1939

1940

323

1950

1955

4094

1952

1955

1582

1953

1959

681

1939

1940

707

Obs. * * *

* * * *


Nr. fond 5854 5839 5840 5841 5842 X843 6101 6100 X844 6123 X845 6104 X975 5455 5454 5463 5482 5457 5471 3060 5458 5888 5889 5900 5901 5902 5903 5905 5906 5907 5908

Denumire fond SECTORUL DE LUCRU NR.567 (3) SECTORUL DE LUCRU NR.6 SECTORUL DE LUCRU NR.7 SECTORUL DE LUCRU NR.8 SECTORUL DE LUCRU NR.9 SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.1 BUCUREŞTI SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.1 BUCUREŞTI SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.2 (247) BUCUREŞTI SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.3 CLUJ SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.3 CLUJ SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.4 CONSTANŢA SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.4 CONSTANŢA SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.5 BUCUREŞTI SERVICIUL ADMINISTRATIV - MARELE STAT MAJOR SERVICIUL BIBLIOTECĂ - MARELE STAT MAJOR SERVICIUL CAPTURI AL ARMATEI MINISTERUL DE RĂZBOI SERVICIUL CAPTURI ŞI RECUPERĂRI - ODESSA SERVICIUL CASIERIE - MARELE STAT MAJOR SERVICIUL CENTRAL ORDONANŢARE MINISTERUL DE RĂZBOI SERVICIUL CONTABILITĂŢII SERVICIUL CULTURAL - MARELE STAT MAJOR SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.1 BUCUREŞTI (5; 50) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.1 IAŞI (58) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.10 (65) CLUJ SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.11 BACĂU SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.12 TÂRGU JIU SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.13 CONSTANŢA SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.14 GALAŢI (56) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.15 BRAŞOV (71) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.16 ALBA IULIA (72) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.17 ORADEA

An minim 1951 1939 1939 1940 1939

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1954 1137 1941 1055 1941 169 1941 441 1941 365

1975

1979

2926

1953

1974

6239

1961

1979

3498

1975

1979

10448

1962

1974

429

1975

1979

3580

1958

1975

1818

1979

1979

3343

1930

1949

277

1888

1954

114

1942

1945

264

1941 1929

1941 1949

170 65

1930

1948

200

1938 1945

1947 1945

4701 38

1959

1961

261

1950

1955

276

1950

1955

331

1951

1955

278

1951

1955

138

1959

1961

182

1951

1955

215

1950

1955

348

1950

1955

298

1950

1955

279

Obs.

*

* *

*

*

147


Nr. fond 5909 5890 5925 5911 5912 5914 5915 5916 5917 5918 5891 6126 5920 5921 5893 5892 5894 5922 5923 5924 5926 5927 5928 5929 5930 5931 148

Denumire fond SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.18 SIBIU SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.2 CONSTANŢA (57;13) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.2 PLOIEŞTI SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.21 (59) FOCŞANI SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.22 BÂRLAD SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.24 CĂLĂRAŞI SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.25 TURNU MĂGURELE SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.26 (70) BISTRIŢA SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.28 TÂRGU MUREŞ (73) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.29 ARAD (74) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.3 BUZĂU SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.3 CRAIOVA SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.31 CARANSEBEŞ SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.32 CONSTANŢA SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.4 IAŞI SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.4 PLOIEŞTI (52; 2) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.5 BUCUREŞTI SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.50 BUCUREŞTI SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.51 BUCUREŞTI SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.52 PLOIEŞTI SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.53 PITEŞTI (7) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.54 CRAIOVA (8) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.55 BACĂU SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.56 GALAŢI SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.57 CONSTANŢA SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.58 IAŞI

An minim


1950

1955

235

1951

1955

374

1959

1961

383

1950

1954

396

1950

1953

92

1950

1953

259

1950

1953

115

1950

1955

178

1950

1955

149

1950

1955

323

1950

1955

362

1959

1961

546

1950

1955

251

1954

1958

192

1959

1960

55

1950

1955

632

1950

1955

300

1955

1958

437

1955

1958

704

1955

1958

746

1955

1958

461

1955

1958

533

1955

1958

434

1955

1957

272

1955

1958

410

1955

1958

151

Obs.


Nr. fond 5932 5895 5933 5934 5935 5936 5937 5938 5896 5939 5940 5941 5942 5943 5897 5898 5899 6124 5464 6132 5479 5459 5472 5478 5451 5467 5480

Denumire fond SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.59 FOCŞANI SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.6 BUCUREŞTI (51) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.62 BOTOŞANI SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.65 CLUJ SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.66 TIMIŞOARA SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.67 ORADEA (17) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.68 LUGOJ SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.69 SIBIU (18) SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.7 PITEŞTI SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.70 BISTRIŢA SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.71 BRAŞOV SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.72 ALBA IULIA SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.73 TÂRGU MUREŞ SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.74 ARAD SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.8 CLUJ SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.8 CRAIOVA SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.9 TIMIŞOARA (66) SERVICIUL DE CONTROL ŞI VERIFICĂRI MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI SERVICIUL DE INFORMAŢII AL ARMATEI SERVICIUL DE PLANIFICARE ŞI ÎNZESTRARE A ARMATEI ŞI EVIDENŢA FONDURILOR ARMATEI SERVICIUL DREPTURI PERSONAL SERVICIUL INTENDENŢĂ - MARELE STAT MAJOR SERVICIUL INTENDENŢĂ SUBSECRETARIATUL DE STAT AL INDUSTRIEI SERVICIUL INTENDENŢĂ STABILIMENTE CENTRALE SERVICIUL ISTORIC (SECŢIA ISTORIC) MARELE STAT MAJOR SERVICIUL LICHIDĂRI ŞI DECONTĂRI CU TRUPELE ALIATE - MINISTERUL DE RĂZBOI SERVICIUL MÂNUIRI BANI PUBLICI MINISTERUL DE RĂZBOI

An minim


1955

1958

264

1950

1954

314

1955

1957

111

1955

1958

524

1955

1958

619

1955

1957

273

1955

1958

477

1955

1959

334

1950

1955

500

1955

1958

356

1955

1958

359

1955

1958

506

1955

1957

179

1955

1956

177

1957

1961

240

1950

1955

341

1950

1961

633

1938

1946

149

1945

1950

98

1934

1946

394

1942 1941

1949 1948

484 289

1946

1947

22

1905

1947

538

1928

1948

731

1944

1947

147

1934

1949

626

Obs.

149


Nr. fond 5453

Denumire fond

SERVICIUL MEDICAL - MARELE STAT MAJOR SERVICIUL RECRUTĂRI - MINISTERUL DE 5468 RĂZBOI SERVICIUL REGIONAL DE TRANSPORTURI 5946 MILITARE IAŞI SERVICIUL REGIONAL DE TRANSPORTURI 5945 MILITARE NR.1 BUCUREŞTI SERVICIUL REGIONAL DE TRANSPORTURI 5948 MILITARE NR.16 (1) BUCUREŞTI SERVICIUL REGIONAL DE TRANSPORTURI 5949 MILITARE NR.18 CRAIOVA SERVICIUL REGIONAL DE TRANSPORTURI 5950 MILITARE NR.22 BRAŞOV SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI 6098 MILITARE NR.17 (2) IAŞI SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI 6097 MILITARE NR.12 GALAŢI SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI X973 MILITARE NR.17 (16) SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI 6094 MILITARE NR.19 DEVA SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI 6095 MILITARE NR.20 (5) TIMIŞOARA SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI 6096 MILITARE NR.21 (6) CLUJ-NAPOCA 5498 SERVICIUL RELIGIOS - MINISTERUL DE RĂZBOI 5462 SERVICIUL REMONTEI - MINISTERUL DE RĂZBOI SERVICIUL SECRETARIATUL GENERAL 5473 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI 5456 SERVICIUL STATISTIC - MARELE STAT MAJOR 5470 SERVICIUL STATISTIC - MINISTERUL DE RĂZBOI SERVICIUL TEZAURULUI ARMATEI 6797 MINISTERUL FINANŢELOR SERVICIUL VERIFICĂRI - MINISTERUL 5466 APĂRĂRII NAŢIONALE SOCIETATEA "CULTUL EROILOR" – 6070 REGIONALĂ SIBIU SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE 5477 TELEFOANE 5491 SPATELE ARMATEI SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA CARBURANŢI 5496 LUBRIFIANŢI 5495 SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA INTENDENŢĂ SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA SANITAR5492 FARMACEUTICĂ VETERINARĂ SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA 5494 TRANSPORTURI MILITARE SPATELE ARMATEI - SECŢIA CARBURANŢI 5493 LUBRIFIANŢI SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ "AVRAM X987 IANCU" ORADEA 150

An minim 1931


1899

1942

1562

1944

1955

493

1949

1959

453

1959

1959

10

1961

1974

285

1960

1974

142

1953

1978

265

1968

1974

122

1975

1979

331

1968

1973

135

1951

1974

180

1954

1974

195

1915 1916

1947 1947

334 419

1934

1946

562

1915 1912

1949 1945

1046 5624

1916

1945

1598

1941

1949

651

1927

1943

22

1931

1950

141

1948

1960

3982

1952

1953

133

1949

1960

1763

1949

1960

1749

1958

1960

227

1949

1951

189

1971

1979

3509

Obs.

*

*

*


Nr. fond X913 5544 5553 5554 5556 5557 5548 5549 5552 5583 5584 5585 5595 5597 5610 5620 5645 5651 5663 5678 5679 5681 5683 5684 5695 5699 5701 5709 5712 5716 5717 5718 5725 5735 5743 5771

Denumire fond SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ MILITAR CENTRAL SPITALUL DE CAMPANIE NR.1 SPITALUL DE CAMPANIE NR.10 SPITALUL DE CAMPANIE NR.13 SPITALUL DE CAMPANIE NR.15 SPITALUL DE CAMPANIE NR.16 SPITALUL DE CAMPANIE NR.5 SPITALUL DE CAMPANIE NR.6 SPITALUL DE CAMPANIE NR.9 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.103 ALBA IULIA SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.104SIGHIŞOARA SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.105 MEDIAŞ SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.126 BACĂU SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.128 CETATEA ALBĂ SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.166 BRAŞOV SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.180 VATRA DORNEI SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.245 FĂGĂRAŞ SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.252 TÂRGU JIU SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.273 CHIŞINĂU SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.300 BUCUREŞTI SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.301 BUCUREŞTI SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.303 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.305 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.306 BUCUREŞTI SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.321 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.325 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.329 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.339 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.345 BUCUREŞTI SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.350 BUCUREŞTI SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.351 BUCUREŞTI SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.352 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.367 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.391 CÂMPULUNG MUSCEL SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.415 SINAIA SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.467 LUGOJ

An minim


1977

1979

2047

1939 1941 1939 1939 1941 1940 1941 1940

1945 1945 1945 1945 1945 1945 1945 1944

205 221 169 231 280 242 215 218

1941

1945

72

1942

1945

113

1941 1941

1945 1944

122 101

1941

1945

116

1941

1941

25

1941

1946

174

1941

1945

290

1941

1945

222

1941

1946

167

1941

1945

47

1941

1945

94

1941 1941

1946 1945

159 95

1941

1946

117

1941 1941 1941 1941

1945 1944 1945 1942

160 65 49 29

1941

1946

244

1941

1945

166

1941

1945

84

1941 1943

1946 1945

156 142

1941

1945

132

1941 1941

1946 1946

224 173

Obs. *

151


Nr. fond

Denumire fond

SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.531 RÂMNICU VÂLCEA SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.539 5795 RÂMNICU VÂLCEA SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.611 5808 CHIŞINĂU SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.612 5809 TIGHINA 6128 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.613 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.620 5810 CHILIA NOUĂ 5812 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.622 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.623 5813 CETATEA ALBĂ 6117 SPITALUL LINIA 1 NR.134 CRAIOVA SPITALUL LINIA 1 NR.145 - DIVIZIA 1 6072 MECANIZATĂ BUCUREŞTI SPITALUL LINIA 1 NR.164 DE DIVIZIE5543 TIMIŞOARA 5504 SPITALUL MILITAR ALBA IULIA (Z.I.101) SPITALUL MILITAR ARAD (SPITALUL DE 5501 ZONĂ INTERIOARĂ NR.109) 5502 SPITALUL MILITAR BĂLTI 5505 SPITALUL MILITAR BÂRLAD (Z.I.526) 5503 SPITALUL MILITAR BISTRIŢA SPITALUL MILITAR BOTOŞANI (SPITALUL DE 5508 ZONĂ INTERIOARĂ NR.144) 5507 SPITALUL MILITAR BRAD (Z.I. 268) 5509 SPITALUL MILITAR BRĂILA (Z.I.150) 5506 SPITALUL MILITAR BRAŞOV (Z.I. 160) 5510 SPITALUL MILITAR BUZĂU (Z.I. 174) 5511 SPITALUL MILITAR CĂLĂRAŞI (Z.I.197) SPITALUL MILITAR CENTRAL - SECŢIA BOLI 5500 CONTAGIOASE 5512 SPITALUL MILITAR CERNAUTI (Z.I.129) SPITALUL MILITAR CETATEA ALBĂ 5514 (SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.247) 5515 SPITALUL MILITAR CHIŞINĂU (Z.I. 273) 5517 SPITALUL MILITAR CLUJ 5518 SPITALUL MILITAR CONSTANŢA X841 SPITALUL MILITAR CRAIOVA 5519 SPITALUL MILITAR CRAIOVA 5520 SPITALUL MILITAR DE OCHI - DUMBRĂVENI 5540 SPITALUL MILITAR DE OCHI TEIŞ SPITALUL MILITAR DE OCHI-CERNĂUŢI 5513 (Z.I.401) TIMIŞ 5516 SPITALUL MILITAR DE OCHI-CHIŞINĂU X974 SPITALUL MILITAR DE URGENŢĂ GALAŢI 5521 SPITALUL MILITAR FOCŞANI (Z.I.431) 5522 SPITALUL MILITAR GALAŢI (Z.I. NR.205) 5791

152

An minim


1941

1945

160

1941

1945

81

1941

1945

95

1941

1943

149

1941

1941

3

1941

1945

60

1941

1945

123

1941

1945

73

1961

1975

84

1963

1979

42

1961

1970

78

1919

1946

354

1919

1949

347

1924 1923 1919

1944 1946 1958

182 347 775

1908

1955

1451

1942 1928 1919 1916 1941

1945 1949 1979 1957 1946

146 359 5944 1020 142

1886

1979

45850

1919

1945

264

1921

1945

184

1921 1919 1922 1975 1915 1920 1916

1943 1979 1974 1979 1978 1938 1948

235 10450 3782 4893 5789 63 249

1921

1946

333

1929 1975 1923 1918

1944 1979 1979 1974

231 4124 4244 1308

Obs.

*

*

* * *

* *


Nr. fond 5524 5526 5527 X842 5528 5529 5530 5531 5532 5533 5534 5539 5537 5535 5541 5542 X928 6067 6068 6069 5476 X887 X846 X847 X848 X849 X850 X851 X852 X960 X854 X856 X857 X858

Denumire fond SPITALUL MILITAR IAŞI SPITALUL MILITAR MANGALIA SPITALUL MILITAR ORADEA (Z.I.191 TURDA) SPITALUL MILITAR PITEŞTI SPITALUL MILITAR PITEŞTI (Z.I.117) SPITALUL MILITAR PLOIEŞTI (Z.I. 417) SPITALUL MILITAR ROMAN (Z.I.445) SPITALUL MILITAR SATU MARE SPITALUL MILITAR SIBIU SPITALUL MILITAR SILISTRA SPITALUL MILITAR SLATINA SPITALUL MILITAR TÂRGOVIŞTE SPITALUL MILITAR TÂRGU MUREŞ (Z.I. 181) SPITALUL MILITAR TIMIŞOARA (Z.I.517) SPITALUL MILITAR TURNU SEVERIN SPITALUL MILITAR VETERINAR BUCUREŞTI STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN MUREŞ STATUL MAJOR DE APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ - REGIUNEA CONSTANŢA STATUL MAJOR DE APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ - REGIUNEA CRIŞANA STATUL MAJOR DE APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ - REGIUNEA OLTENIA STATUL MAJOR AL AERULUI STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE ALBA STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE ARGEŞ STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BACĂU STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BIHOR STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BISTRIŢA-NĂSĂUD STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BOTOŞANI STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BRAŞOV STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BUCUREŞTI STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BUZĂU STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE CARAŞ-SEVERIN STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE CLUJ STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE CONSTANŢA

An minim 1897 1956 1919 1976 1921 1920 1909 1921 1914 1923 1927 1915 1919 1919 1916 1921

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1979 8503 1960 148 1970 3178 1979 2366 1979 7957 1958 924 1958 1143 1948 228 1974 7436 1940 48 1956 726 1959 732 1958 1281 1976 4948 1946 217 1959 576

1952

1979

297

1958

1967

83

1958

1968

61

1958

1967

61

1940

1946

1484

1968

1979

614

1968

1979

93

1968

1979

209

1968

1979

90

1968

1979

89

1968

1979

108

1968

1979

119

1968

1979

151

1968

1979

152

1968

1979

84

1968

1979

56

1968

1979

79

1968

1979

121

Obs. *

* *

*

* * * * * * * * * * * * *

153


Nr. fond X859 X860 X861 X862 X864 X865 X866 X988 X867 X879 X868 X869 X870 X871 X872 X873 X874 X875 X876 X877 X880 X881 X882 X883 X884 X885

Denumire fond STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE COVASNA STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE DÂMBOVIŢA STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE DOLJ STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE GALAŢI STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE GORJ STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE HARGHITA STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE HUNEDOARA STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE IALOMIŢA STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE IAŞI STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE ILFOV STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE MEHEDINŢI STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE MUREŞ STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE NEAMŢ STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE OLT STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE PRAHOVA STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SĂLAJ STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SATU MARE STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SECTOR 3 BUCUREŞTI STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SECTOR 4 (5) BUCUREŞTI STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SECTOR 6 (5) BUCUREŞTI STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SIBIU STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SUCEAVA STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE TELEORMAN STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE TIMIŞ STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE TULCEA STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE VASLUI

An minim


1968

1979

83

1968

1979

119

1968

1979

374

1968

1979

35

1968

1979

152

1968

1979

116

1968

1979

130

1968

1979

20

1968

1979

71

1968

1979

27

1968

1979

60

1966

1979

74

1968

1979

90

1968

1979

131

1968

1979

207

1968

1979

32

1970

1979

32

1968

1979

21

1970

1979

34

1968

1979

72

1968

1979

143

1968

1979

64

1968

1979

95

1968

1979

81

1968

1979

49

1968

1979

72

X886

STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE VRANCEA

1968

1979

183

6066

STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ ARGEŞ

1961

1979

196

154

Obs. * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *


Nr. fond X931 X920 X925 X946 X929 X918 X939 X947 X940 X924 X938 X944 X948 X942 X932 X937 X951 X933 X921 X923 X941 X919 X914 X943 X926

Denumire fond STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN ALBA STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN ARAD STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BACĂU STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BIHOR STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BISTRIŢA NĂSĂUD STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BOTOŞANI STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BRĂILA STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BRAŞOV STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BUZĂU STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN CARAŞ SEVERIN STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN CLUJ STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN CONSTANŢA STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN COVASNA STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN DOLJ STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN GALAŢI STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN GIURGIU STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN GORJ STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN HARGHITA STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN HUNEDOARA STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN IALOMIŢA STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN IAŞI STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN MARAMUREŞ STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN MEHEDINŢI STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN NEAMŢ

An minim


1968

1979

126

1952

1979

200

1952

1979

403

1952

1979

195

1968

1979

180

1969

1979

295

1958

1979

386

1952

1979

272

1968

1979

284

1975

1979

191

1952

1979

264

1952

1979

320

1968

1979

278

1969

1979

331

1952

1979

258

1961

1979

244

1961

1979

267

1973

1979

218

1968

1979

132

1952

1979

205

1968

1979

197

1952

1979

326

1952

1979

288

1968

1979

227

1968

1979

275

Obs. * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

155


Nr. fond X949 X915 X916 X930 X917 X950 X922 X935 X934 X927 X936 6138 6157 6152 6146 6139 6147 6149 6142 6137 6153 6155 6143 6148 156

Denumire fond STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN PRAHOVA STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN SĂLAJ STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN SATU MARE STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN SIBIU STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN SUCEAVA STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN TELEORMAN STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN TIMIŞ STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN TULCEA STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN VÂLCEA STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN VASLUI STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN VRANCEA STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ ACADEMIA STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ INSTITUTUL AGRONOMIC "NICOLAE BĂLCESCU" BUCUREŞTI STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ INSTITUTUL AGRONOMIC CLUJ-NAPOCA STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ INSTITUTUL DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE BUCUREŞTI STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE IAŞI STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ INSTITUTUL DE MEDICINĂ TIMIŞOARA STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ INSTITUTUL POLITEHNIC BUCUREŞTI STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ INSTITUTUL POLITEHNIC IAŞI STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ INSTITUTUL POLITEHNIC TIMIŞOARA STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ UNIVERSITATEA BRAŞOV

An minim


1952

1979

212

1972

1979

96

1969

1979

157

1964

1979

284

1951

1979

233

1968

1979

212

1952

1979

300

1968

1979

199

1968

1979

244

1969

1979

280

1968

1979

242

1973

1979

182

1973

1979

91

1973

1979

83

1973

1979

82

1973

1979

131

1973

1979

149

1973

1979

77

1974

1979

24

1973

1979

207

1973

1979

99

1973

1979

150

1974

1979

39

1973

1979

213

Obs. * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *


Nr. fond 6156 6151 6141 6145 6150 6144 X897 X888 X902 X912 X838 X976 X962 X909 X969 X891 5489 6131 X901 6110 6062 6080 6077 6011 6014 2646 5994 5998 5999

Denumire fond STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ UNIVERSITATEA BUCUREŞTI STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ UNIVERSITATEA CLUJ-NAPOCA STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ UNIVERSITATEA CRAIOVA STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ UNIVERSITATEA GALAŢI STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ UNIVERSITATEA IAŞI STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ UNIVERSITATEA TIMIŞOARA STATUL MAJOR DE PROTECŢIE CIVILĂ JUDEŢEAN ARGEŞ STATUL MAJOR DE PROTECŢIE CIVILĂ JUDEŢEAN OLT STATUL MAJOR GENERAL - DIRECŢIA ORGANIZARE-MOBILIZARE ŞI PLANIFICAREA ÎNZESTRĂRII STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA CADRE STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA PLANIFICARE ÎNZESTRARE-MOBILIZARE STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA PLANIFICARE ŞI PREGĂTIRE OPERATIVĂ STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA PSIHOLOGIE STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA RESURSE STATUL MAJOR GENERAL - SERVICIUL STRUCTURI STATUL MAJOR GENERAL-SECŢIA SERVICIUL LA UNITĂŢI ŞI POLIŢIE MILITARĂ STATUL MAJOR REGAL - BIROUL DECORAŢII STUDIOUL ARTE PLASTICE AL ARMATEI STUDIOUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI STUDIOUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI (SERVICIUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI) SUBDEPOZITUL 1160 AUTOVEHICULE STOC PIESE AUTO SUBDEPOZITUL CENTRAL DE MUNIŢII NR.153 (51,770) VLĂDENI SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII APAŢA NR.50 (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII APAŢA) SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII CURTIŞOARA (NR.70;136) SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.11 "GURASADA" SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.140 HANU CONACHI SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.145 POJOGENISTEJEREŢ SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.166 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.169 (798) REGHIN

An minim


1973

1979

116

1973

1979

96

1973

1979

45

1973

1979

30

1973

1979

80

1973

1979

44

1952

1979

275

1972

1979

269

1971

1979

1386

1958

1979

1593

1950

1979

2646

1957

1979

1301

1979 1952

1979 1979

160 590

1952

1979

684

1975

1979

399

1916 1952 1965

1926 1979 1979

1175 300 1229

1963

1974

252

1956

1959

76

1939

1976

505

1945

1951

59

1941

1974

884

1939

1959

158

1928

1974

927

1950

1963

342

1962

1962

9

1951

1974

173

Obs. * * * * * * * * * * * * * * * * * *

157


Nr. fond 6003 3080 2671 6017 6078 6028 6031 6033 6036 6038 6041 6043 6045 6047 6048 6051 6049 6054 6056 6020 5486 5487 5490 5488 6795 6798 6812 6813 6814 6815 158

Denumire fond SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.181 (498;61) BÂRLAD SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.197 (DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.197) BREŢCU-COVASNA SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.52 (836) GHEORGHIENI SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII ROŞIORI DE VEDE SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII VALU LUI TRAIAN SUBDEPOZITUL DE SUBZISTENŢE NR.887 (37) CEHUL SILVANIEI SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.521 (24) IAŞI SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.655 (28) ALBA IULIA SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.717 BISTRIŢA SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.729 (20) SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.767 (21) SATUL NOU - MEDGIDIA SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.776 BUDA-PLOIEŞTI SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.790 (19) ORADEA SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.820(18) (CENTRUL DE DISTRIBUŢIE NR.12) SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.832 (34) TÂRGU MUREŞ SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.851 (41) TIMIŞOARA SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.883 (29) LUGOJ SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE STOC NR.952 FĂGET SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE STOC NR.989 BUDA-PLOIEŞTI SUBDEPOZITUL REGIONAL SUBZISTENŢE NR.15 BUDA-PLOIEŞTI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ARMATEI DE USCAT SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL APROVIZIONĂRII ARMATEI ŞI POPULAŢIEI CIVILE SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI TABĂRA INSTRUCŢIE - POLIGON TRAGERI ANTIAERIENE MIDIA TIPOGRAFIA MILITARĂ SIBIU TRIBUNALUL MILITAR AL DIVIZIEI 21 INFANTERIE TRIBUNALUL MILITAR BRAŞOV TRIBUNALUL MILITAR BUCUREŞTI TRIBUNALUL MILITAR CLUJ

An minim


1950

1974

417

1959

1978

277

1946

1955

283

1942 1949

1949 1950

120 21

1949

1958

179

1950

1958

163

1948

1958

113

1950

1958

119

1950

1956

168

1950

1958

146

1953

1958

149

1950

1958

125

1948

1957

175

1948

1958

230

1951

1956

196

1950

1958

205

1953

1956

72

1953

1956

22

1950

1952

23

1940

1947

1150

1932

1946

11916

1941

1947

1535

1929

1948

4621

1959

1979

398

1921

1979

126

1925

1940

1950

1947 1949 1943

1964 1979 1974

61 184 278

Obs.

*

* *

*


Nr. fond 6816 6817 6804 6818 6819 6820

Denumire fond

TRIBUNALUL MILITAR CONSTANŢA TRIBUNALUL MILITAR CRAIOVA TRIBUNALUL MILITAR IAŞI TRIBUNALUL MILITAR ORADEA TRIBUNALUL MILITAR PLOIEŞTI TRIBUNALUL MILITAR REGIUNEA 1 MILITARĂ TRIBUNALUL MILITAR REGIUNEA A 2-A 6821 MILITARĂ BUCUREŞTI TRIBUNALUL MILITAR REGIUNEA A 3-A 6822 MILITARĂ CLUJ 6823 TRIBUNALUL MILITAR SIBIU 6824 TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCUREŞTI 6826 TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL TIMIŞOARA 6825 TRIBUNALUL MILITAR TIMIŞOARA TRIBUNALUL MILITAR UNITĂŢI MINISTERUL 6827 AFACERILOR INTERNE UNITATEA AEROFOTOGRAMETRICĂ 6855 MARELE STAT MAJOR X1064 UNITATEA DE CARTOGRAFIE FOTOGRAMETRIE UNITATEA DE CARTOGRAFIE 6849 FOTOGRAMETRIE - MARELE STAT MAJOR 6848 UNITATEA DE GEODEZIE TOPOGRAFIE BUZĂU UNITATEA MILITARĂ TRANSPORT FEROVIAR 6850 NR.40 BUCUREŞTI

An minim 1941 1940 1945 1948 1952 1952

An Nr. unităţi maxim arhivistice 1964 98 1964 131 1974 232 1958 113 1953 3 1953 5

1952

1974

198

1952

1964

74

1944 1952 1952 1938

1958 1964 1956 1974

101 26 32 458

1952

1956

20

1950

1958

88

1975

1979

3086

1952

1976

1057

1961

1979

1076

1955

1962

94

Obs.

*

* Fondul continuă după 1979

159

Fondurile de arhivă deschise cercetării, păstrate în copie pe microfilm la Serviciul Istoric al Armate

FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN COPIE PE MICROFILM LA SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI

Nr. fond

Denumire fond/parte structurală

2016 ACADEMIA MILITARĂ GENERALĂ 2017 ACADEMIA MILITARĂ TEHNICĂ 1

ARMATA 1

1

ARMATA 1

2

ARMATA A 2-A

2 3 3 4 4 11 10 2005 7 2006 2008 2291 2322 2363 2357 2223 2224 2264 2330 2303 2233 2276 2252 2311 2253 2312 2254 2362 2255 2256 2257 2258 2331 160

ARMATA A 2-A ARMATA A 3-A ARMATA A 3-A ARMATA A 4-A ARMATA A 4-A ARMATA A 9-A ARMATA DE DOBROGEA ARSENALUL ARMATEI ARSENALUL MARINEI REGALE ARSENALUL SIBIU AŞEZĂMÂNTUL "EFORIA OSTĂŞEASCĂ PENTRU MILITARI" BATALIONUL 1 JANDARMI OPERATIV BATALIONUL 1 PIONIERI BATALIONUL 1 PIONIERI MOTO BATALIONUL 1 PIONIERI MUNTE BATALIONUL 1 VÂNĂTORI DE MUNTE SCHIORI BATALIONUL 1 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 10 INFANTERIE UŞOARĂ BATALIONUL 10 PIONIERI BATALIONUL 10 TRANSMISIUNI FORTIFICAŢII BATALIONUL 10 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 1000 B INDEPENDENT BATALIONUL 101 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 1011 LUCRU BATALIONUL 102 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 1020 LUCRU CONSTRUCŢII BATALIONUL 103 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 104 PIONIERI MUNTE BATALIONUL 104 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 107 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 108 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 109 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 11 PIONIERI

Ani extremi 1949-1969 1949-1958 1916-1919; 1939-1947 1939-1947 1914-1916; 1939-1946 1917-1918 1916;1939-1940 1939-1944 1939-1947 1939-1947 1914-1918 1916-1917 1860-1943 1939-1947 1946

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 2189/57 2078 2753/618 497/469 803/324 11/10 3254/1142 127/122 3040/1151 407/397 131/122 95/30 4/4 2/2 1/1

1942-1945

1/1

1941-1944 1941-1944 1941-1943 1942-1944

3 4 2 4

1942-1945

1

1941-1947

8

1942-1944

1

1941-1944

2

1944

1

1919-1946 1944 1944 1944 1944

26 4 1 1 1

1944-1945

1

1944 1944 1944 1944 1944 1944 1941-1944

1 1 1 1 1 1 3

Observaţii


Nr. fond


Ani extremi

2234 2259 2307 2235 2308 2332 2236 2278 2333 2237 2238 2314 2280 2334 2239 2240 2309 2241 2242 2335 2243 2336 2244 2317 2310 2305 2323 2358 2293 2225 2337 2298 2245 2302 2338 2246 2281 2304 2247 2248 2249 2341 2282 2283 2342 2316 2324 2359 2294

BATALIONUL 11 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 110 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 12 PAZĂ BATALIONUL 12 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 13 PAZĂ BATALIONUL 13 PIONIERI BATALIONUL 13 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 14 MITRALIERE BATALIONUL 14 PIONIERI BATALIONUL 14 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 14/18 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 15 EXPLOATARE BATALIONUL 15 MITRALIERE BATALIONUL 15 PIONIERI BATALIONUL 15 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 16 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 17 PAZĂ BATALIONUL 17 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 17/19 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 18 PIONIERI BATALIONUL 18 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 19 PIONIERI BATALIONUL 19 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 2 ADMINISTRATIV BATALIONUL 2 LUCRU BATALIONUL 2 PAZĂ CĂI FERATE BATALIONUL 2 PIONIERI BATALIONUL 2 PIONIERI MUNTE BATALIONUL 2 TRANSMISIUNI BATALIONUL 2 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 20 PIONIERI BATALIONUL 20 TRANSMISIUNI BATALIONUL 20 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 202 TRANSMISIUNI BATALIONUL 21 PIONIERI BATALIONUL 21 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 21/23 MITRALIERE BATALIONUL 22 CONSTRUCŢII LINII BATALIONUL 22 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 23 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 24 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 25 PIONIERI BATALIONUL 26 MITRALIERE BATALIONUL 27 MITRALIERE BATALIONUL 27 PIONIERI BATALIONUL 3 AUTOTRANSPORT BATALIONUL 3 PIONIERI BATALIONUL 3 PIONIERI MUNTE BATALIONUL 3 TRANSMISIUNI

1925-1946 1944 1942-1943 1943-1946 1942 1944 1941-1945 1943-1944 1941-1944 1940-1945 1942-1944 1941-1942 1941 1939-1941 1943-1947 1939-1947 1944-1945 1943-1944 1943-1944 1919-1944 1943-1944 1942-1944 1941-1944 1939-1946 1945 1938-1945 1908-1945 1940-1945 1942-1945 1939-1947 1942-1944 1945 1943-1944 1944 1939-1944 1943-1946 1939-1941 1944-1945 1942-1946 1943-1947 1943-1947 1943-1944 1939-1940 1943-1944 1941-1945 1942-1944 1913-1943 1943-1944 1939-1944

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 15 1 2 5 1 1 10 1 2 6 4 1 1 2 2 17 2 2 1 6 1 3 2 1 1 6 5 2 9 10 2 1 1 6 7 2 2 3 3 2 2 1 1 4 3 2 3 1 2

Observaţii

161

Fondurile de arhivă deschise cercetării, păstrate în copie pe microfilm la Serviciul Istoric al Armatei

Nr. fond


Ani extremi

2226 2343 2344 2361 2250 2345 2251 2346 2347 2366 288 2306 2325 2360 2295 2227 2326 2284 2348

BATALIONUL 3 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 30 PIONIERI BATALIONUL 31 PIONIERI BATALIONUL 31 PIONIERI MUNTE BATALIONUL 31 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 32 PIONIERI BATALIONUL 33 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 35 PIONIERI BATALIONUL 36 PIONIERI BATALIONUL 4 DRUMURI BATALIONUL 4 GENIU AERONAUTIC BATALIONUL 4 PAZĂ CĂI FERATE BATALIONUL 4 PIONIERI BATALIONUL 4 PIONIERI MUNTE BATALIONUL 4 TRANSMISIUNI BATALIONUL 4 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 4/24 PIONIERI BATALIONUL 40 MITRALIERE BATALIONUL 40 PIONIERI BATALIONUL 410 INFANTERIE INDEPENDENT BATALIONUL 480 INFANTERIE UŞOARĂ BATALIONUL 5 MITRALIERE BATALIONUL 5 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 51 PIONIERI BATALIONUL 51 TRANSMISIUNI BATALIONUL 52 PIONIERI BATALIONUL 53 PIONIERI BATALIONUL 53 TRANSMISIUNI BATALIONUL 54 PIONIERI BATALIONUL 54 TRANSMISIUNI BATALIONUL 57 PIONIERI BATALIONUL 58 PIONIERI BATALIONUL 6 ADMINISTRATIV BATALIONUL 6 EXPLOATARE BATALIONUL 6 REPARAŢII AUTO BATALIONUL 6 VÂNĂTORI MARS BATALIONUL 6 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 61 PIONIERI BATALIONUL 660 INFANTERIE INDEPENDENT BATALIONUL 670 INFANTERIE INDEPENDENT BATALIONUL 7 ADMINISTRATIV BATALIONUL 7 MITRALIERE BATALIONUL 7 PIONIERI BATALIONUL 7 TRANSMISIUNI BATALIONUL 7 VÂNĂTORI BATALIONUL 7 VÂNĂTORI MUNTE

1943-1947 1941-1945 1940-1944 1941-1944 1944 1941-1944 1944 1945 1939-1941 1944-1945 1939-1940 1942-1944 1939-1943 1943-1944 1944-1945 1943-1947 1943-1944 1940-1941 1941-1944

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 2 9 2 1 1 2 1 1 2 1 1/1 2 4 1 4 4 1 2 4

1942-1943

1

1942 1939-1941 1921-1947 1942-1945 1944-1945 1941-1945 1939-1941 1941-1945 1940-1945 1944-1945 1945 1942-1944 1921-1940 1943-1944 1945-1946 1944 1942-1947 1941

1 1 7 6 4 5 1 2 15 1 6 6 2 1 1 1 4 1

1941-1942

1

1943-1944

1

1919-1943 1941-1944 1941-1942 1944-1945 1900-1910 1918-1947

1 1 1 1 1 11

2265 2266 2277 2228 2349 2299 2350 2351 2300 2352 2301 2353 2354 2319 2313 2315 2260 2229 2364 2267 2268 2320 2279 2327 2296 2261 2230 162

Observaţii


Nr. fond


2269 BATALIONUL 720 INFANTERIE 2270 BATALIONUL 730 INFANTERIE BATALIONUL 750 INFANTERIE 2271 INDEPENDENT BATALIONUL 760 INFANTERIE 2272 INDEPENDENT 2273 BATALIONUL 780 INFANTERIE 2328 BATALIONUL 8 PIONIERI 2297 BATALIONUL 8 TRANSMISIUNI 2262 BATALIONUL 8 VÂNĂTORI 2231 BATALIONUL 8 VÂNĂTORI MUNTE 2355 BATALIONUL 81 PIONIERI 2356 BATALIONUL 82 PIONIERI 2329 BATALIONUL 9 PIONIERI 2232 BATALIONUL 9 VÂNĂTORI MUNTE BATALIONUL 990 INDEPENDENT 2274 (FOST 1000 A) BATALIONUL 994 INFANTERIE 2275 INDEPENDENT BATALIONUL APĂRARE CONTRA 2292 GAZELOR 2263 BATALIONUL DE GARDĂ REGAL 2365 BATALIONUL DE GENIU CETATE BATALIONUL DEPOZIT AL 244 SUBSECRETARIATULUI DE STAT AL AERULUI 2287 BATALIONUL FIX REGIONAL ARIEŞ 2289 BATALIONUL FIX REGIONAL BIHOR 2290 BATALIONUL FIX REGIONAL CLUJ 2286 BATALIONUL FIX REGIONAL CODRU 2285 BATALIONUL FIX REGIONAL CRIŞ 2288 BATALIONUL FIX REGIONAL SOMEŞ BATALIONUL TRUPEI MINISTERULUI 2321 DE RĂZBOI 2131 BAZA NAVALĂ MARINĂ BIROUL REGULAMENTE ŞI BIROUL 4 245 DOTARE AL SUBSECRETARIATULUI DE STAT AL MARINEI 2186 BRIGADA 1 ARTILERIE 123 BRIGADA 1 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 2216 BRIGADA 1 ARTILERIE ANTICAR 2214 BRIGADA 1 ARTILERIE GARDĂ 2215 BRIGADA 1 ARTILERIE MUNTE 2182 BRIGADA 1 CARE DE LUPTĂ 2178 BRIGADA 1 GRĂNICERI 2132 BRIGADA 1 INFANTERIE 2159 BRIGADA 1 INFANTERIE GARDĂ 2163 BRIGADA 1 MIXTĂ CAVALERIE 2172 BRIGADA 1 MIXTĂ MUNTE 2184 BRIGADA 1 PIONIERI

1942-1943 1942

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 1 1

1942-1944

1

1939-1944

4

1942 1939-1944 1943-1944 1901-1914 1942-1947 1943-1945 1941-1944 1941-1943 1941-1946

1 5 2 1 13 1 1 2 4

1944-1945

2

1942-1945

2

1941-1942

1

1930-1946 1905-1918

1 1

1941-1945

1/1

1944 1944 1944 1944-1945 1944-1945 1943-1944

1 4 2 3 3 2

1939-1947

2

1924-1944

2

1943-1944

1/1

1883-1944 1941-1946 1945-1948 1933-1944 1933-1934 1945-1946 1944-1945 1939-1944 1939-1944 1941-1942 1939-1942 1945

3 10/10 3 2 1 1 1 1 2 1 5 1

Ani extremi

Observaţii

163


Nr. fond


Ani extremi

2195 2141 2196 2142 2171 2197 2198 2143 2199 2144 2200 2145 2201 2202 2146 2203 2147 2187 124 2177 2179 2133 2160 2173 2170 2204 2148 2205 2149 2161 2206 2150 2162 2207 2151 2208 2152 2209 2153 2188 125 2164 2217 2134 2174 2185 2210 2154 2211

BRIGADA 10 ARTILERIE BRIGADA 10 INFANTERIE BRIGADA 11 ARTILERIE BRIGADA 11 INFANTERIE BRIGADA 11 ROŞIORI BRIGADA 13 ARTILERIE BRIGADA 14 ARTILERIE BRIGADA 14 INFANTERIE BRIGADA 15 ARTILERIE BRIGADA 15 INFANTERIE BRIGADA 16 ARTILERIE BRIGADA 16 INFANTERIE BRIGADA 17 ARTILERIE BRIGADA 18 ARTILERIE BRIGADA 18 INFANTERIE BRIGADA 19 ARTILERIE BRIGADA 19 INFANTERIE BRIGADA 2 ARTILERIE BRIGADA 2 ARTILERIE ANTIAERIANĂ BRIGADA 2 FORTIFICAŢII BRIGADA 2 GRĂNICERI BRIGADA 2 INFANTERIE BRIGADA 2 MIXTĂ GARDĂ BRIGADA 2 MIXTĂ MUNTE BRIGADA 2 ROŞIORI BRIGADA 20 ARTILERIE BRIGADA 20 INFANTERIE BRIGADA 21 ARTILERIE BRIGADA 21 INFANTERIE BRIGADA 23 MIXTĂ INFANTERIE BRIGADA 24 ARTILERIE BRIGADA 24 INFANTERIE BRIGADA 24 MIXTĂ INFANTERIE BRIGADA 25 ARTILERIE BRIGADA 25 INFANTERIE BRIGADA 26 ARTILERIE BRIGADA 26 INFANTERIE BRIGADA 27 ARTILERIE BRIGADA 27 INFANTERIE BRIGADA 3 ARTILERIE BRIGADA 3 ARTILERIE ANTIAERIANĂ BRIGADA 3 CAVALERIE BRIGADA 3 GRĂNICERI BRIGADA 3 INFANTERIE BRIGADA 3 MIXTĂ MUNTE BRIGADA 3 PIONIERI BRIGADA 30 ARTILERIE BRIGADA 30 INFANTERIE BRIGADA 31 ARTILERIE

1911-1945 1913-1945 1944-1945 1921-1945 1916-1918 1939-1944 1918-1944 1916-1944 1940-1944 1942-1944 1919-1940 1919-1940 1939-1940 1916-1945 1919-1945 1939-1945 1916-1945 1941-1945 1941-1946 1941-1943 1919-1945 1939-1945 1940-1941 1941-1942 1916-1922 1939-1944 1920-1944 1939-1946 1938-1945 1940-1941 1943-1945 1943-1944 1940 1939-1940 1939-1941 1939-1940 1940-1943 1939-1941 1939-1940 1939-1945 1941-1945 1914-1941 1944 1944-1946 1941 1942-1944 1939-1940 1940 1939-1940

164

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 9 5 2 3 1 1 2 2 2 3 1 2 1 15 17 2 4 1 4/4 4 9 6 1 1 1 1 2 4 7 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 8 18/17 3 1 6 1 2 1 1 1

Observaţii


Nr. fond


Ani extremi

2212 2155 2156 2213 2157 2189 126 2165 2180 2135 2175 2158 2190 127 2166 2181 2136 2176 2191 2167 2137 2192 2138 2193 2168 2139 2194 2169 2140 2183

BRIGADA 32 ARTILERIE BRIGADA 32 INFANTERIE BRIGADA 33 INFANTERIE BRIGADA 35 ARTILERIE BRIGADA 35 INFANTERIE BRIGADA 4 ARTILERIE BRIGADA 4 ARTILERIE ANTIAERIANĂ BRIGADA 4 CAVALERIE BRIGADA 4 GRĂNICERI BRIGADA 4 INFANTERIE BRIGADA 4 MIXTĂ MUNTE BRIGADA 45 INFANTERIE BRIGADA 5 ARTILERIE BRIGADA 5 ARTILERIE ANTIAERIANĂ BRIGADA 5 CAVALERIE BRIGADA 5 GRĂNICERI BRIGADA 5 INFANTERIE BRIGADA 5 VÂNĂTORI GARDĂ BRIGADA 6 ARTILERIE BRIGADA 6 CAVALERIE BRIGADA 6 INFANTERIE BRIGADA 7 ARTILERIE BRIGADA 7 INFANTERIE BRIGADA 8 ARTILERIE BRIGADA 8 CAVALERIE BRIGADA 8 INFANTERIE BRIGADA 9 ARTILERIE BRIGADA 9 CAVALERIE BRIGADA 9 INFANTERIE BRIGADA MIXTĂ CARE DE LUPTĂ CABINETUL INVALIZILOR, ORFANILOR ŞI VĂDUVELOR DE RĂZBOI -SERVICIUL PENSII MILITARE CABINETUL INVALIZILOR, ORFANILOR ŞI VĂDUVELOR DE RĂZBOI -SERVICIUL PENSII MILITARE CABINETUL MILITAR AL CONDUCĂTORULUI STATULUI CABINETUL MILITAR AL CONDUCĂTORULUI STATULUI

1939-1940 1939-1940 1939-1940 1939-1941 1939-1940 1919-1944 1942-1945 1934-1935 1944 1939-1944 1939-1940 1939-1940 1916-1944 1942-1944 1939-1941 1944 1939-1944 1920-1938 1929-1946 1941 1939-1944 1908-1943 1882-1941 1922-1944 1941-1942 1939-1944 1913-1945 1929-1941 1939-1944 1946-1947

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 1 1 1 1 1 2 2/2 1 1 1 1 1 3 2/2 4 3 8 2 10 3 18 1 3 1 1 3 10 1 10 1

1942-1945

1/1

1921-1943

243/15

1941-1944

29/16

1940-1944

25/24

1913-1950 1947-1948 1831-1905;1 934-1947

2130/1740; 46/20

1917-1951

228/180

1936-1947 1939-1945

15/9 2

1944

1/1

317 317 316 316 333

CABINETUL MINISTRULUI DE RĂZBOI

333

CABINETUL MINISTRULUI DE RĂZBOI

CABINETUL ŞEFULUI MARELUI STAT MAJOR 442 CASA MILITARĂ REGALĂ 3110 CASA OŞTIRII CENTRUL DE INFORMARE 409 ANTIAERIANĂ TÂRNAVA MARE 332

Observaţii

156/155

165


Nr. fond 404 3050 405 3051 3054 3055 3049 3064 3065 3056 3063 3076 3077 3078 3079 3066 3067 3068 3070 3071 3072 3073 3074 3075 5252

Denumire fond/parte structurală CENTRUL DE INFORMAŢII ANTIAERIANĂ FOCŞANI CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL ARTILERIEI CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL ARTILERIEI ANTIAERIANĂ CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL CAVALERIEI CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL CORPULUI DE GRĂNICERI CORABIA CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL GENIULUI CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL INFANTERIEI FĂGĂRAŞ CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL TRANSMISIUNILOR CENTRUL DE INSTRUCŢIE APĂRARE CHIMICĂ ŞI GAZE CENTRUL DE INSTRUCŢIE MOTOMECANIZAT CENTRUL DE INSTRUCŢIE NR. 5 SĂRATA CERCUL DE RECRUTARE ALBA CERCUL DE RECRUTARE CLUJ CERCUL DE RECRUTARE ROMÂN CERCUL DE RECRUTARE SIBIU CERCUL TERITORIAL BRĂILA CERCUL TERITORIAL BUCUREŞTI CERCUL TERITORIAL CONSTANŢA CERCUL TERITORIAL IALOMIŢA CERCUL TERITORIAL ILFOV CERCUL TERITORIAL SEVERIN CERCUL TERITORIAL TELEORMAN CERCUL TERITORIAL TULCEA CERCUL TERITORIAL VLAŞCA COLECŢIA ZIARELOR SCÂNTEIA ŞI ROMÂNIA LIBERĂ

COLECŢIE DE DOCUMENTE DE ARHIVĂ PRIVIND ACTIVITATEA 3146 TRUPELOR ROMÂNE ÎN PERIOADA IUNIE 1941-AUGUST 1944 COLECŢIE DE DOCUMENTE DE ARHIVĂ PRIVIND ARMATA 9 3147 GERMANĂ ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1914-1918 COLECŢIE DE DOCUMENTE DE ARHIVĂ PRIVIND REFUGIAŢII 3145 MILITARI ŞI CIVILI POLONEZI ÎN ROMÂNIA PERIOADA 1939-1941 166

Ani extremi

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate

1944

1/1

1940-1943

1

1939-1946

4/4

1944-1945

1

1944

1

1921-1945

3

1939-1944

3

1942-1945

1

1939-1943

1

1944-1945

7

1942-1945

2

1941 1938-1939 1921-1930 1942-1944 1945 1945 1942-1946 1945 1945-1947 1948 1945-1946 1945-1946 1939-1946 AUGUSTDECEMBRIE 1944

1 1 1 2 2 1 1 1 2 1 1 1 2

1941-1944

-

1914-1918

-

1939-1941

43/43

-

Observaţii


Nr. fond


3087 COLEGIUL MILITAR COZIA COLEGIUL MILITAR CURTEA DE 3088 ARGEŞ 3082 COLEGIUL MILITAR NR. 2 GALAŢI 3083 COLEGIUL MILITAR NR. 3 BRAŞOV COLEGIUL MILITAR ŞCOALA DE 3089 GOSPODĂRIE SĂTEASCĂ ROZNOVNEAMŢ COLEGIUL MILITAR ŞCOALA 3084 PRIMARĂ NR. 4 TÂRGU OCNA COLEGIUL MILITAR ŞCOALA 3085 PRIMARĂ NR. 6 ARAD COLEGIUL MILITAR ŞCOALA 3086 PRIMARĂ NR. 7 HUŞI 3047 COMANDAMENTUL 1 TERITORIAL 331 COMANDAMENTUL 102 MUNTE 329 COMANDAMENTUL 110 INFANTERIE 3048 COMANDAMENTUL 119 INFANTERIE COMANDAMENTUL AERO-MARITIM 367 DOBROGEA COMANDAMENTUL APĂRĂRII 452 ANTIAERIENE A TERITORIULUI 366

COMANDAMENTUL APĂRĂRII PASIVE

366

COMANDAMENTUL APĂRĂRII PASIVE COMANDAMENTUL ARMATEI DE NORD COMANDAMENTUL ARTILERIEI ANTIAERIANĂ COMANDAMENTUL ARTILERIEI CĂLĂREŢE COMANDAMENTUL ARTILERIEI FORŢELOR ARMATE COMANDAMENTUL ARTILERIEI GRELE COMANDAMENTUL CAPULUI DE POD TURTUCAIA COMANDAMENTUL CETĂŢII BUCUREŞTI COMANDAMENTUL DETAŞAMENTELOR DE CĂI FERATE COMANDAMENTUL ETAPELOR ARMATEI A II-A COMANDAMENTUL ETAPELOR ARMATEI A III-A COMANDAMENTUL ETAPELOR ARMATEI DE NORD COMANDAMENTUL ETAPELOR ARMATEI I

455/a 319 446 3112 451 450 455/c 397 412 413 455/b 411

1942-1945

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 1

1941-1945

1

1941-1945 1942-1945

1 1

1943-1945

1

1942-1945

1

1942-1945

1

1943-1945

1

Ani extremi

1913-1942; 1896-1943 1944 1943-1945 1944

Observaţii

1289 1/1 18/6 1

1941

1/1

1931-1954; 1955-1959 1943-1945; 1950; 1953 1939-1945

1-3008; 30085469/923

1915-1916

293/48

1939-1945

54/51

1930-1936

17/10

1948-1968

8928/2980

1916-1923

472/37

1916

57/40

1907-1917

121/22

1941-1945

244/56

1916-1918

293/32

1916-1921; 1941-1942

111/31

1916

194/13

1915-1918

346/72

167/53 4/4

167


Nr. fond 328 328 326 326 327 327 365 365 448 379 379 377 377 381 443

Denumire fond/parte structurală COMANDAMENTUL ETAPELOR DE EST COMANDAMENTUL ETAPELOR DE EST COMANDAMENTUL ETAPELOR NR. 1 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR. 1 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR. 2 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR. 2 COMANDAMENTUL FORŢELOR AERIENE COMANDAMENTUL FORŢELOR AERIENE COMANDAMENTUL FORŢELOR DE APĂRARE INTERIOARĂ A TERITORIULUI COMANDAMENTUL FORŢELOR FLUVIALE COMANDAMENTUL FORŢELOR FLUVIALE COMANDAMENTUL FORŢELOR MARITIME COMANDAMENTUL FORŢELOR MARITIME COMANDAMENTUL FORŢELOR NAVALE MARITIME COMANDAMENTUL GENERAL AL BASARABIEI

Ani extremi


1941-1944

1626/206

1941-1944

6/5

1945 1943-1945 1943-1945 1944-1945

290/115 12/11 458/166 13/10

1932-1956

6746/1132

1939-1945

11/10

1940-1941

63/49

1943-1951

604-117

1941-1950

19/17

1937-1951

1-737/339

1942-1950

3/3

1939-1945

87/84

1918-1919

64/15

325

COMANDAMENTUL GENERAL AL ETAPELOR

1913, 19161920, 19441945

1182/247

325

COMANDAMENTUL GENERAL AL ETAPELOR

1944-1946

27/25

1947-1950; 1949-1958; 1973-1979; 1959-1967; 1968-1972

738/140; 2293; 421;346; 306

3017/369 COMANDAMENTUL GENIULUI

COMANDAMENTUL LITORALULUI 1936-1949 MARITIM COMANDAMENTUL LITORALULUI 378 1942-1949 MARITIM ŞI FLUVIAL COMANDAMENTUL MARINEI DE 5268 RĂZBOI; ÎNALTUL STAT MAJOR AL 08-28.08.1944 TRUPELOR AERIENE COMANDAMENTUL MARINEI 1877-1962; 376 MILITARE 1942-1974 COMANDAMENTUL MARINEI 376 1946-1950 MILITARE 375 COMANDAMENTUL MARINEI REGALE 1939-1945 COMANDAMENTUL MILITAR AL 373 1921-1923 BASARABIEI 3046

168

827 62/56 6 12878/947 28/23 17/16 346/50

Observaţii


Ani extremi


1919-1923

83/18

1939-1945

2204-182

1939-1945

18/8

1944-1945

1

1941

19/7

1943-1945

4/4

1939-1944

1/1

1944-1945

3/3

1944-1945

1/1

1943

1/1

1944-1945

1/1

1941-1944

9/7

1939-1945

4/4

1941-1945

3/3

1941-1945

8/8

1941

1/1

1940-1945

17/11

1941

5/3

1941-1942 1941-1942 1918; 1920; 1921; 1945; 1946

437/43 10/3

1929-1954

68/49

1940-1945

18/18

383

COMANDAMENTUL ŞCOLILOR DE CAVALERIE

1920-1930; 1932-1933; 1935-1937; 1944-1945

229/121

3060

COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MARINEI

1934-1944

34/20

Nr. fond


COMANDAMENTUL MILITAR AL BASARABIEI COMANDAMENTUL MILITAR AL 321 CAPITALEI COMANDAMENTUL MILITAR AL 321 CAPITALEI COMANDAMENTUL MILITAR AL 3109 FABRICII EXPLOZIV-NITRAMONIA COMANDAMENTUL MILITAR AL 444 MUNICIPIULUI CHIŞINĂU COMANDAMENTUL MILITAR AL 388 PORTULUI BRĂILA COMANDAMENTUL MILITAR AL 390 PORTULUI CĂLĂRAŞI COMANDAMENTUL MILITAR AL 389 PORTULUI CERNAVODĂ COMANDAMENTUL MILITAR AL 384 PORTULUI DOLJ COMANDAMENTUL MILITAR AL 396 PORTULUI DRENCOVA COMANDAMENTUL MILITAR AL 395 PORTULUI GRUIA COMANDAMENTUL MILITAR AL 391 PORTULUI HÂRŞOVA COMANDAMENTUL MILITAR AL 385 PORTULUI OLTENIŢA COMANDAMENTUL MILITAR AL 392 PORTULUI OLTINA COMANDAMENTUL MILITAR AL 386 PORTULUI OSTROV COMANDAMENTUL MILITAR AL 393 PORTULUI TULCEA COMANDAMENTUL MILITAR AL 394 PORTULUI ZIMNICEA COMANDAMENTUL MILITAR AL 323 REGIUNII PETROLIFERE 322 COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA 322 COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA 445

371 410 380

COMANDAMENTUL PIONERILOR COMANDAMENTUL POMPIERILOR MILITARI COMANDAMENTUL PORTULUI ŞI ZONEI CONSTANŢA

Observaţii

108/9

169


Nr. fond 453 454 368 420 382 3111 455 334 374 449 3113 335 370 320 320 324 324 372 3108 441 5465 5449 5448 5456 5464 170

Denumire fond/parte structurală COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MILITARE DE ARTILERIE COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MILITARE DE INFANTERIE COMANDAMENTUL ŞCOLILOR ŞI CENTRELOR DE AERONAUTICĂ COMANDAMENTUL TRUPELOR AERONAUTICII COMANDAMENTUL TRUPELOR BLINDATE ŞI MECANIZATE COMANDAMENTUL TRUPELOR CHIMICE COMANDAMENTUL TRUPELOR DE COMUNICAŢII COMANDAMENTUL TRUPELOR DE EST COMANDAMENTUL TRUPELOR DE GRĂNICERI COMANDAMENTUL TRUPELOR DE MUNTE COMANDAMENTUL TRUPELOR DE TRANSMISIUNI COMANDAMENTUL TRUPELOR DE VEST COMANDAMENTUL TRUPELOR DIN TRANSILVANIA COMANDAMENTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE COMANDAMENTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE COMANDAMENTUL ZONEI DE FORTIFICAŢIE NĂMOLOASA-BRĂILA COMANDAMENTUL ZONEI DE FORTOFOCAŢIE NĂMOLOASABRĂILA COMANDAMENTUL ZONEI ÎNAINTATE FOCŞANI-NĂMOLOASAGALAŢI COMENDUIREA PIEŢII SIBIU COMISIA CONTROLULUI DE STATSECŢIA MILITARĂ COMISIA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE MALAXA - TOHAN COMISIA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE "ASTRA" ARAD COMISIA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DE LA UZINELE "ASTRA" BRAŞOV COMISIA MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE LA UZINELE "CONCORDIA" COMISIA MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE REŞIŢA

Ani extremi


1921-1944

266/53

1926-1939

247/128

1939-1944

2/1

1926-1941

47/4

1950-1956

1250/314

1951-1979

2491/533

1918-1923

288/42

1920-1921

232/69

1945-1950; 1951-1952 1921-1923; 1937-1940

1-2457; 24584946/1016

1932-1958

2486/634

1920-1921; 1923

162/47

1916-1920

668/151

1943-1944

218/31

1944

32/21

1941-1944

158/24

1944

1/1

1911-1918

64/4

1941-1942

1

1952-1961

431-170

1936-1947

206/121

1936-1945

136/64

1936-1947

112/83

1936-1947

307/167

1934-1947

262/113

393/30

Observaţii


Nr. fond


359 359 336 347 347 344 345 337 348 348 360 360 338 349 346 339 350 340 356 351 351 341 352 342 353 343

COMISIA MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE UZINELE LEMAITRE COMISIA MILITARĂ ROMÂNA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN CEHOSLOVACIA COMISIA PENTRU CONTROLUL FONDURILOR ÎNZESTRĂRII ARMATEI COMISII MILITARE DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN TARA COMISII MILITARE ROMÂNE DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN GERMANIA COMISII MILITARE ROMÂNE ÎN POLONIA COMISIILE DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN FRANŢA COMITETUL CONSULTATIV SANITAR AL ARMATEI COMPANIA 2 SANITARĂ COMPANIA 5 SANITARĂ CONSILIUL APĂRĂRII REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CORPUL 1 AERIAN CORPUL 1 AERIAN CORPUL 1 ARMATĂ CORPUL 1 TERITORIAL CORPUL 1 TERITORIAL CORPUL 10 ARMATĂ CORPUL 11 ARMATĂ CORPUL 2 ARMATĂ CORPUL 2 TERITORIAL CORPUL 2 TERITORIAL CORPUL 3 AERIAN CORPUL 3 AERIAN CORPUL 3 ARMATĂ CORPUL 3 TERITORIAL CORPUL 38 ARMATĂ CORPUL 4 ARMATĂ CORPUL 4 TERITORIAL CORPUL 5 ARMATĂ CORPUL 5 MUNTE CORPUL 5 TERITORIAL CORPUL 5 TERITORIAL CORPUL 6 ARMATĂ CORPUL 6 TERITORIAL CORPUL 7 ARMATĂ CORPUL 7 TERITORIAL CORPUL 8 ARMATĂ

354

CORPUL DE CAVALERIE

354

CORPUL DE CAVALERIE

5457 5459 387 5463 5462 5461 5458 447 3080 3081 2977

Ani extremi


1937-1946

169/120

1921-1943

4689/733

1930-1945

177/162

1916-1947

606/261

1936-1941

469/164

1926-1943

115/25

1928-1944

2449/573

1890; 19161946 1942-1946 1941-1944

Observaţii

39 2 17

1965-1979

52

1943-1944 1943-1945 1883-1944 1942-1944 1920-1944 1939-1941 1940-1941 1916-1947 1942-1947 1920-1946 1944-1945 1944 1884-1945 1920-1944 1952-1958 1907-1947 1920-1945 1910-1945 1945-1947 1942-1944 1939-1945 1923-1947 1939-1947 1939-1947 1939-1946 1939-1940 1917; 19391944 1939-1945

61/21 24/22 103/75 392 15/13 1/1 10/9 350/318 977 20/9 40/3 2/2 117/68 38/16 999/192 260/227 31/28 35/35 4/3 412 32/32 190/137 23/22 173/152 40/32 3/2

*

1410/636 52/37 171


Nr. fond


Ani extremi

361 355 355 362

CORPUL DE CONSTRUCŢIE CORPUL DE MUNTE CORPUL DE MUNTE CORPUL ECHIPAJELOR FLUVIALE

357

CORPUL GRĂNICERILOR

357

576 578 579

CORPUL GRĂNICERILOR CORPUL LUPTĂTORILOR NAŢIONALIŞTI CORPUL MOTOMECANIZAT CORPUL VOLUNTARILOR ROMÂNI, ARDELENI ŞI BASARABENI CURSUL DE PREGĂTIRE OFIŢERI SUPERIORI CURS SPECIAL CURTEA MILITARĂ DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE DEPARTAMENTUL APROVIZIONĂRII ARMATEI (SERVICIUL DE INFORMAŢII) DEPOZITUL CENTRAL DE HARNAŞAMENT DEPOZITUL CENTRAL DE MATERIALE AUTO TÂRGOVIŞTE DEPOZITUL CENTRAL DE MATERIALE DE APĂRARE CONTRA GAZELOR DEPOZITUL CENTRAL SANITAR DE ARMATĂ NR. 4 DEPOZITUL DE MATERIALE DE GENIU GĂEŞTI DEPOZITUL DE MATERIALE DE GENIU MOGOŞOAIA DEPOZITUL DE MATERIALE DE GENIU SIBIU DEPOZITUL DE MUNIŢII SEBEŞ-ALBA DEPOZITUL REGIONAL DE MUNIŢII NR. 2 DETAŞAMENTUL 106 INFANTERIE FORTIFICAŢII DETAŞAMENTUL 121 INFANTERIE DETAŞAMENTUL 123 INFANTERIE DETAŞAMENTUL 133 INFANTERIE DETAŞAMENTUL 138 INFANTERIE DETAŞAMENTUL 18 PAZĂ ZONA PETROLIFERĂ DETAŞAMENTUL 194 INFANTERIE DETAŞAMENTUL MARITIM ODESSA DETAŞAMENTUL MARITIM SULINA

1944 1940-1945 1939-1947 1927-1944 1904-1940; 1941-1944 1904-1946

481

DIRECŢIA 3 ARTILERIE

364 358 363 2989 318 491 3695 3694 3696 3693 3699 3697 3698 3701 3700 577 572 573 574 575 571

172

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 1/1 2061/452 94/80 2/1 4161/260 17/16

1941-1943

5/4

1944

31/16

1917-1920

100/38

1948-1949; 1949-1958

361/43

1939-1945

1/1

1949-1950

17/8

1944-1946

1

1944-1946

7

1942-1943

1

1945

1

1944

2

1944

7

1944

1

1940-1944

1

1946

1

1944

1/1

1944 1944 1943-1944 1943-1944

1/1 1/1 2/1 1/1

1944

1/1

1943-1944 1941-1944 1939-1944 1887-1888; 1894; 18971898; 19001940

9/4 10/10 14/14 1201/190

Observaţii


Nr. fond


480 471 470

DIRECŢIA 4 GENIU DIRECŢIA 5 MARINĂ DIRECŢIA 8 ARMAMENT DIRECŢIA AERONAUTICII 490 COMERCIALE DIRECŢIA ANALIZA POLITICO3571 MILITARĂ ŞI RELAŢII INTERNATIONALE 3722 DIRECŢIA APĂRĂRII ANTICHIMICE 568

DIRECŢIA AUTO DIRECŢIA AUTO-CARBURANŢI 501 (SPATELE ARMATEI) DIRECŢIA AUTOTRACTOARE ŞI 580 CARBURANŢI 489 DIRECŢIA AVIAŢIEI CIVILE 3747 DIRECŢIA CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 3589 DIRECŢIA CAVALERIEI 3599 DIRECŢIA COLECTĂRI DIRECŢIA CONSTRUCŢII 3601 AERONAUTICE 498 DIRECŢIA CONSTRUCŢII NAVALE DIRECŢIA CONSTRUCŢII ŞI DOMENII 477 MILITARE DIRECŢIA CONSTRUCŢII ŞI DOMENII 477 MILITARE 3564 DIRECŢIA CONTABILITĂŢII 3564 DIRECŢIA CONTABILITĂŢII DIRECŢIA CONTENCIOS DIN MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI 5447 DIN SUBSECRETARIATUL DE STAT PENTRU ÎNZESTRAREA ŞI ADMINISTRAREA ARMATEI 457 DIRECŢIA CONTENCIOSULUI 457 DIRECŢIA CONTENCIOSULUI 468 494

DIRECŢIA CONTROL (DIRECŢIA FINANCIAR INTERN)

DIRECŢIA CONTROLULUI DIRECŢIA DOCURILOR GALAŢI500 BRĂILA 496 DIRECŢIA DUNĂRII MARITIME 566 DIRECŢIA EDITURII MILITARE 3749 DIRECŢIA FARMACEUTICĂ 3749 DIRECŢIA FARMACEUTICĂ 3680 DIRECŢIA FINANCIARĂ 482 DIRECŢIA FORTIFICAŢII

1882-1929 1898-1921 1912-1931

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 1199/60 476/65 1095/158

1942-1943

1/1

1946-1979

679

Ani extremi

Observaţii

* 1923-1951; 1925-1947 1951-1953

678/278; 801/996 301/34

1950-1952

392/15

1953-1958

473/6

1933-1945 1952-1953 1905; 1906; 1909; 1911; 1913-1940 1945-1946

11/9 133/24

1935-1941

1

1938-1947

19/18

1918-1951

3479

1939-1947

78/3

1933-1948 1934-1946

1990/331 31/29

1938-1949

882/306

1859-1950 1939-1945 1898-1951; 1950-1951; 1958-1967; 1964-1974 1941

4211 1/1

498/32 2

1216/60; 110/31; 1199/460; 358 1/1

1943-1944

1/1

1939-1944 1950-1958 1932-1941 1935-1941 1950-1961 1916-1947

1/1 259/34 139/67 1 7030/1252 4469/679 173


Nr. fond


Ani extremi

482

1941-1942

487 3678

DIRECŢIA FORTIFICAŢII DIRECŢIA GENERALĂ POŞTĂ TELEFON TELEGRAF - SECŢIA MILITARĂ DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRIIDIRECŢIA COMENZI ŞI FABRICAŢII; DIRECŢIA TEHNICĂ ÎNZESTRARE PRODUCŢIE INTERNĂ DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRIIDIRECŢIA PLANIFICARE DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRIIDIRECŢIA TEHNICĂ DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRIISECŢIA SECRETARIAT DIRECŢIA GENERALĂ A ŞCOLILOR MILITARE DIRECŢIA GENERALĂ A STABILIMENTELOR INDUSTRIE MATERIALE DIRECŢIA GENIULUI AERONAUTIC DIRECŢIA GOSPODĂRIE

582

DIRECŢIA 1INFANTERIE

3746

3683 3682 3684 3681 3563 497

3689 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 3689 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 3679 DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNT MILITAR DIRECŢIA ÎNZESTRĂRII 567 AERONAUTICII DIRECŢIA ÎNZESTRĂRII AUTO ŞI 483 BLINDATE 464 DIRECŢIA JUSTIŢIEI MILITARE 464 DIRECŢIA JUSTIŢIEI MILITARE 462 DIRECŢIA LICEELOR MILITARE 495 DIRECŢIA MARINEI COMERCIALE DIRECŢIA MATERIALELOR 488 AERONAUTICE DIRECŢIA MATERIALELOR ŞI 569 INSTALAŢIILOR NOI 505 DIRECŢIA MOŞIILOR ARMATEI 476 476

DIRECŢIA MOTOMECANIZĂRII

DIRECŢIA MOTOMECANIZĂRII DIRECŢIA OPERAŢII - SECŢIA 5426 AVIAŢIEI ŞI APĂRARE ANTIAERIANĂ DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE 948/56 (ATELIERUL DE ŞTAMPILE AL ARMATEI) 461 DIRECŢIA PERSONALULUI 461 DIRECŢIA PERSONALULUI 174


1932; 19341949

688/15

1963-1972; 1973-1974

1519

1961-1972

162/161

1969-1974

405

1974-1979; 1963-1977

456; 511/581

1911-1947

1861

1943-1945

1/1

1939-1947 1949-1961 1910, 19121938 1949-1960; 1901-1948 1930-1950 1957-1970

16/8 2019/129 545/146 1763/608-3518 9 3572/165

1947-1949

299/6

1946-1950

337/37

1915-1952 1939-1951 1939-1945 1939-1945

3790/1143 3/2 1/1 2/2

1940-1945

1/1

1915-1918

604/102

1934-1941 1941-1945; 1945-1947 1939-1948

299/11 999/122; 504/58

1949-1979

392/294

1951-1969

32/22

1867-1922 1939-1947

3385 87/9

116/20

Observaţii


Nr. fond 5450 499 469

Denumire fond/parte structurală DIRECŢIA PERSONALULUI MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI DIRECŢIA PORTURILOR MARITIME CONSTANŢA DIRECŢIA PREGĂTIRII DE LUPTĂ

3600 473 473 504

DIRECŢIA PROIECTARE DIRECŢIA REMONTEI DIRECŢIA REMONTEI DIRECŢIA SĂNĂTĂŢII PUBLICE DIRECŢIA SANITAR FARMACEUTICĂ 3748 VETERINARĂ DIRECŢIA SANITARĂ (CU 3565 DENUMIRILE AVUTE ANTERIOR) DIRECŢIA SANITARĂ (CU 3565 DENUMIRILE AVUTE ANTERIOR)

467

DIRECŢIA SECRETARIAT

DIRECŢIA SPECIALĂ (CONSILIUL DE MINIŞTRI) 3591 DIRECŢIA SUBZISTENŢELOR DIRECŢIA SUPERIOARĂ A 456 ADMINISTRAŢIEI ARMATEI DIRECŢIA SUPERIOARĂ A 485 AERONAUTICII DIRECŢIA SUPERIOARĂ A 485 AERONAUTICII 474 DIRECŢIA SUPERIOARĂ A ARTILERIEI DIRECŢIA SUPERIOARĂ A 463 CONTROLULUI DIRECŢIA SUPERIOARĂ A 472 INFANTERIEI DIRECŢIA SUPERIOARĂ A 484 LUCRĂRILOR DE FORTIFICAŢIE 465/ DIRECŢIA SUPERIOARĂ POLITICĂ A 3570 ARMATEI DIRECŢIA SUPERIOARĂ ŞI 475 COMANDAMENTUL GENIULUI DIRECŢIA SUPERIOARĂ ŞI 475 COMANDAMENTUL GENIULUI 581 DIRECŢIA TANCURI ŞI AUTO 486 DIRECŢIA TEHNICĂ A AVIAŢIEI DIRECŢIA TEHNICĂ DIN DIRECŢIA 479 GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII DIRECŢIA TRANSPORTURILOR 570 MILITARE 503

Ani extremi


1938-1945

300/98

1943-1945

1/1

1949-1960; 1951-1969 1951-1958 1916-1947 1944-1946 1916-1917

Observaţii

2769/386 1329/54 536/16 24/5 62/26

1949-1960

1749/419

1885-1941; 1941-1948

3704/571

1917-1948

49/11

1947-1972, 1947-1960, 1954/1960, 1951-1960, 1968-1972, 1973-79

* 966/879; 1219/361; 519/42; 30/19

1952-1956

385/381

1941-1947

617/38

1939-1945

4/1

1916-1932

1959-58

1941-1945

1/1

1939-1946

15/4

1939-1945

7/1

1944-1945

3/3

1917

25/2

1945-1968; 1969-1979;

11422; 737

1942-1944

651/153

1912-1913; 1939-1946 1956-1959 1939-1945

652/36 1/1

1958-1960

227/45

*

63/13

175


Nr. fond


502

DIRECŢIA TRUPELOR DE GRĂNICERI

478 3688 562 563 549 554 550 551 506

DIRECŢIA VETERINARĂ DIRECŢIA VETERINARĂ DIVIZIA 1 AERIANĂ DIVIZIA 1 ARTILERIE ANTIAERIANĂ DIVIZIA 1 BLINDATĂ DIVIZIA 1 CAVALERIE DIVIZIA 1 FORTIFICAŢII DIVIZIA 1 GRĂNICERI DIVIZIA 1 INFANTERIE DIVIZIA 1 INFANTERIE VOLUNTARI “TUDOR VLADIMIRESCU” DIVIZIA 1 MUNTE DIVIZIA 1 PAZĂ DIVIZIA 10 INFANTERIE DIVIZIA 103 MUNTE DIVIZIA 11 INFANTERIE DIVIZIA 13 INFANTERIE DIVIZIA 14 INFANTERIE DIVIZIA 15 INFANTERIE DIVIZIA 16 INFANTERIE DIVIZIA 17 INFANTERIE DIVIZIA 18 INFANTERIE DIVIZIA 19 INFANTERIE DIVIZIA 2 CAVALERIE DIVIZIA 2 GARDĂ DIVIZIA 2 INFANTERIE DIVIZIA 2 INFANTERIE VOLUNTARI “HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN” DIVIZIA 2 MUNTE DIVIZIA 2 PAZĂ DIVIZIA 20 INFANTERIE DIVIZIA 21 INFANTERIE DIVIZIA 26 INFANTERIE DIVIZIA 27 INFANTERIE DIVIZIA 3 INFANTERIE DIVIZIA 3 MUNTE DIVIZIA 30 INFANTERIE DIVIZIA 31 INFANTERIE DIVIZIA 32 INFANTERIE DIVIZIA 33 INFANTERIE DIVIZIA 34 INFANTERIE DIVIZIA 35 INFANTERIE DIVIZIA 4 CAVALERIE DIVIZIA 4 INFANTERIE DIVIZIA 4 MUNTE DIVIZIA 4/24 INFANTERIE DIVIZIA 5 CAVALERIE

540 542 552 516 546 517 518 519 520 521 522 523 524 555 548 507 541 543 553 525 526 527 528 508 544 529 530 531 532 533 534 556 509 545 510 557 176

1953-1954; 1955-1959 1935-1949 1932-1953 1933-1947 1945-1946 1939-1944 1937-1948 1940-1943 1939-1943 1883-1944

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 1/2190; 21913753/1070 11/2 669/186 2/1 27/21 11/8 138/81 15/13 5/5 62/42

1943-1948

92

1939-1947 1942 1924-1945 1944 1934-1945 1916-1945 1939-1944 1917-1944 1939-1941 1939-1941 1919-1948 1939-1945 1914-1941 1940-1943 1929-1948

61/25 2/1 99 5/3 129 45 31 27/20 1/1 5/4 152 130 12/11 9/7 180

1945-1948

8/2

1932-1946 1942-1943 1919-1944 1919-1947 1939-1941 1939-1941 1922-1946 1942-1945 1940-1941 1939-1941 1939-1941 1939-1941 1939-1940 1939-1941 1934-1940 1922-1948 1939-1944 1943-1944 1941-1944

140/58 3/2 87 246 4/4 4/2 138 60/37 5/4 4/4 1/1 1/1 1/1 1/1 12/8 29 19/18 4/4 46/38

Ani extremi

Observaţii


Nr. fond 511 558 512 559 513 560 514 561 515 565 547 564 3651 3687 3692 3652 3637 3686 608 3690 3660 609 3691 3661 3665 611 3638 606 3666 3641 3648 3649 3650 3668 3626 3636 3674 607 3685 5265

Denumire fond/parte structurală DIVIZIA 5 INFANTERIE DIVIZIA 6 CAVALERIE DIVIZIA 6 INFANTERIE DIVIZIA 7 CAVALERIE DIVIZIA 7 INFANTERIE DIVIZIA 8 CAVALERIE DIVIZIA 8 INFANTERIE DIVIZIA 9 CAVALERIE DIVIZIA 9 INFANTERIE DIVIZIA DE DUNĂRE DIVIZIA DE GARDĂ DIVIZIA DE MARE DIVIZIONUL 1 ARTILERIE GREA ANTICAR MUNTE DIVIZIONUL 1 OBUZIERE MUNTE DIVIZIONUL 1 SPECIALITĂŢI DIVIZIONUL 1 TUNURI MUNTE DIVIZIONUL 104 ARTILERIE DIVIZIONUL 105 TUNURI MUNTE DIVIZIONUL 12 ARTILERIE ANTIAERIANĂ DIVIZIONUL 2 OBUZIERE MUNTE DIVIZIONUL 2 TUNURI MUNTE DIVIZIONUL 21 ARTILERIE ANTIAERIANĂ DIVIZIONUL 3 OBUZIERE MUNTE DIVIZIONUL 3 TUNURI MUNTE DIVIZIONUL 4 TUNURI MUNTE DIVIZIONUL 42 PÂNDĂ RADIO DIVIZIONUL 47 ARTILERIE GREA DIVIZIONUL 5 ARTILERIE ANTIAERIANĂ DIVIZIONUL 5 TUNURI MUNTE DIVIZIONUL 51 ARTILERIE GREA DIVIZIONUL 52 ARTILERIE GREA DIVIZIONUL 55 ARTILERIE GREA DIVIZIONUL 57 ARTILERIE GREA PARTEA SEDENTARA DIVIZIONUL 6 TUNURI MUNTE DIVIZIONUL 63 ARTILERIE INDEPENDENT DIVIZIONUL 64 ARTILERIE DIVIZIONUL 8 TUNURI MUNTE DIVIZIONUL 9 ARTILERIE ANTIAERIANĂ MOBIL DIVIZIONUL 9 TUNURI MUNTE DOCUMENTE GERMANE CU PRIVIRE LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

1882-1944 1939-1944 1933-1947 1925-1943 1883-1944 1925-1943 1883-1944 1941-1945 1909-1947 1938-1941 1933-1948 1939-1944

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 46 16/11 131 2/2 12/11 182/109 8/8 42/21 160 10/10 75/69 13/10

1947

1

1943-1945 1948 1922-1947 1944 1944

3/3 1 9 2 1/1

1943-1945

3/3

1937-1947 1936-1948

14 15

1943-1945

6/6

1942-1943 1941-1944 1942-1947 1943 1941-1943

6 1 5 1/1 2

1943-1944

3/3

1941-1947 1940-1941 1941-1942 1940-1941

6 1 1 1

1943-1944

2

1943-1944

4

1944-1945

2/2

1944-1945 1944-1946

7 2

1944-1945

5/5

1943-1945

1/1

1916-1951

32/32

Ani extremi

Observaţii

177


Nr. fond

5269 668 4268 669 670 671 672 667 675 676 674 4445 712 708 702 705 709 703 706 710 704 707 715 714 711 713 4656 4658 4657 4659 4660 4661 4662 4663 803 4649 811 4602 4622 4623 4611 4612 4624 4641 4625 4626 178

Denumire fond/parte structurală DOCUMENTE PRIMITE DIN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA PRIVIND RELAŢIILE CU FRANŢA, IUGOSLAVIA, U.R.S.S. ESCADRILA 11 RECUNOAŞTERE ESCADRILA 114 LEGĂTURI ESCADRILA 12 OBSERVARE ESCADRILA 13 OBSERVARE ESCADRILA 15 OBSERVARE ESCADRILA 16 OBSERVARE ESCADRILA 2 RECUNOAŞTERE ESCADRILA DE DISTRUGATOARE ESCADRILA DE MONITOARE ESCADRILA MIXTĂ AEROTRANSPORT FIŞIERUL RĂNIŢILOR FLOTILA 1 AEROSTAŢIE FLOTILA 1 BOMBARDAMENT FLOTILA 1 INFORMAŢII FLOTILA 1 VÂNĂTOARE FLOTILA 2 BOMBARDAMENT FLOTILA 2 INFORMAŢII FLOTILA 2 VÂNĂTOARE FLOTILA 3 BOMBARDAMENT FLOTILA 3 INFORMAŢII FLOTILA 3 VÂNĂTOARE FLOTILA DE DRAGAJ FLOTILA DE SIGURANŢĂ FLOTILA HIDROAVIAŢIE FLOTILA NAVALĂ FLUVIALĂ GARNIZOANA ARAD GARNIZOANA CĂLIMĂNEŞTI GARNIZOANA CARANSEBEŞ GARNIZOANA CERNAVODĂ GARNIZOANA CONSTANŢA GARNIZOANA LUGOJ GARNIZOANA OCNIŢA GARNIZOANA SIBIU GRUPAREA AERIANĂ DE LUPTĂ GRUPUL 1 ARTILERIE MUNTE GRUPUL 1 BOMBARDAMENT GRUPUL 1 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 10 CERCETARE GRUPUL 11 CERCETARE GRUPUL 11 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 12 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 13 CERCETARE GRUPUL 132 CERCETARE GRUPUL 14 CERCETARE GRUPUL 15 CERCETARE

Ani extremi


1939-1940

-

1944-1945 1944-1945 1944-1945 1944-1945 1944-1945 1944-1945 1942-1945 1941-1944 1939-1944 1944-1945 1941-1945 1939-1945 1937-1944 1916-1943 1939-1943 1939-1944 1919-1944 1939-1943 1940-1941 1939-1943 1940-1943 1941-1945 1944 1939-1943 1940-1941 1947-1948 1944 1941-1942 1934-1935 1949 1941-1942 1928-1929 1941 1941-1943 1943-1944 1941-1945 1943-1947 1941-1945 1944-1945 1945-1947 1945-1947 1942-1943 1943-1945 1944 1941-1944

1/1 1 1/1 1/1 1/1 1/1 4/4 13/13 16/16 1/1 2 15/6 3/3 3/3 2/2 2/2 3/3 4/4 1/1 2/2 4/4 3/3 1/1 1/1 2/2 1 1 2 1 2 1 1 1 3/3 6 3/3 13 3 2 1 2 1 2 1 2

Observaţii


Nr. fond 4627 4613 4628 4650 812 4617 806 4603 4629 4630 4631 4651 813 4618 4643 807 4604 4632 4652 814 4619 808 4605 4633 815 4606 4634 4635 4636 4637 4638 816 4620 4642 5272 4607 4639 4640 809 4608 817 818 4609 4621 810 4610 4614 4615

Denumire fond/parte structurală GRUPUL 18 CERCETARE GRUPUL 18 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 19 CERCETARE GRUPUL 2 ARTILERIE MUNTE GRUPUL 2 BOMBARDAMENT GRUPUL 2 CERCETARE GRUPUL 2 VÂNĂTOARE GRUPUL 2 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 20 CERCETARE GRUPUL 21 CERCETARE GRUPUL 25 CERCETARE GRUPUL 3 ARTILERIE MUNTE GRUPUL 3 BOMBARDAMENT GRUPUL 3 CERCETARE GRUPUL 3 GRĂNICERI PAZĂ GRUPUL 3 VÂNĂTOARE GRUPUL 3 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 36 CERCETARE GRUPUL 4 ARTILERIE MUNTE GRUPUL 4 BOMBARDAMENT GRUPUL 4 CERCETARE GRUPUL 4 VÂNĂTOARE GRUPUL 4 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 40 CERCETARE GRUPUL 5 BOMBARDAMENT GRUPUL 5 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 52 CERCETARE GRUPUL 53 CERCETARE GRUPUL 55 CERCETARE GRUPUL 57 CERCETARE GRUPUL 58 CERCETARE GRUPUL 6 BOMBARDAMENT GRUPUL 6 CERCETARE GRUPUL 6 GRĂNICERI PAZĂ GRUPUL 6 STUKA (FLOTILA 3 BOMBARDAMENT) GRUPUL 6 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 61 CERCETARE GRUPUL 63 CERCETARE GRUPUL 7 VÂNĂTOARE GRUPUL 7 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 8 ASALT GRUPUL 8 ASALT PICAJ GRUPUL 8 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 9 CERCETARE GRUPUL 9 VÂNĂTOARE GRUPUL 9 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 90 VÂNĂTORI MUNTE GRUPUL 92 VÂNĂTORI MUNTE

1941-1945 1943-1944 1942-1945 1943-1945 1941-1944 1941-1945 1944-1945 1929-1944 1944 1937-1945 1943-1944 1943-1945 1943-1944 1944-1945 1938-1945 1939-1942 1941-1945 1941 1941-1944 1944 1941-1942 1939-1943 1943-1945 1939-1944 1942-1944 1941-1947 1941-1945 1939-1941 1941 1944 1943-1944 1943-1944 1943-1945 1939

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 4 1 9 3 1/1 7 2/2 5 3 4 2 3 2/2 2 1 2/2 5 1 4 1/1 2 2/2 4 1 3/3 11 5 2 1 2 1 2/2 17 1

1943-1944

17/16

1939-1947 1941-1943 1943-1944 1943-1944 1941-1947 1943-1945 1944-1945 1940-1945 1940-1943 1943-1945 1943-1945 1943-1944 1943-1944

6 2 2 1/1 6 3/3 1/1 4 2 2/2 3 1 2

Ani extremi

Observaţii

179


Nr. fond 823 4647 736 4653 4654 4655 4648 4644 4646 4645 4616 841

Denumire fond/parte structurală GRUPUL AEROTRANSPORTURI MILITARE GRUPUL BATALIOANELOR FIXE REGIONALE ARDEAL GRUPUL DE ARMATE NR. 1 GRUPUL DEPOZITELOR ARTILERIEI ANTIAERIANĂ NR. 4 GRUPUL ETAPE MOBIL NR. 1 GRUPUL ETAPE MOBIL NR. 2 GRUPUL MARAMUREŞ GRUPUL NAVE GRĂNICERI GRUPUL OPERATIV AL BRIGĂZII DE CĂI FERATE ROMÂNE GRUPUL SPECIALITĂŢI MOTO GRUPUL VÂNĂTORI CĂLĂRI GUVERNĂMÂNTUL BASARABIEI CABINETUL MILITAR

4991 INSPECTORATUL CLERULUI MILITAR (2 inv) INSPECTORATUL CLERULUI MILITAR4991 EPISCOPIA ARMATEI INSPECTORATUL GENERAL AL 895 AERONAUTICII INSPECTORATUL GENERAL AL 884 ARMATEI PENTRU CULTURĂ, EDUCAŢIE ŞI PROPAGANDĂ

Ani extremi


1942-1944

3/3

1944

3

1939-1944 01.03.194501.06.1946 1942-1943 1943-1945 1939 1944-1945

6/5

1944-1945

1

1942-1944 1939-1941

4 1

1941-1944

470/206

1915-1947

334/253

1939-1945

1/1

1923-1932

463/122

1939-1948

18/14

1 2 2 12 2

879

INSPECTORATUL GENERAL AL ARTILERIEI

1861;1909;1911 -1947;19171938;1941-1947

1664/181; 41/4

879

INSPECTORATUL GENERAL AL ARTILERIEI

1944-1946

27/8

878

INSPECTORATUL GENERAL AL CAVALERIEI

1917-1949; 1941-1944; 1947-1949

1396/400

878 876 880 880 877 877 893 882 180

INSPECTORATUL GENERAL AL 1939-1945 CAVALERIEI INSPECTORATUL GENERAL AL 1931-1939 COMANDAMENTULUI TERITORIULUI INSPECTORATUL GENERAL AL 1916GENIULUI 1941;1945-1946 INSPECTORATUL GENERAL AL 1941-1947 GENIULUI INSPECTORATUL GENERAL AL 1922-1949 INFANTERIEI INSPECTORATUL GENERAL AL 1939-1947 INFANTERIEI INSPECTORATUL GENERAL AL 1917-1949 INTENDENŢEI INSPECTORATUL GENERAL AL 1942-1948 JANDARMERIEI

6/6 1/1 1645/480 62/25 1391/245 3/1 1478/241 12/4

Observaţii


Nr. fond 882 892 881 881 4986 4987 894 4985 4992 890 890 890 890 888 883 883 4988 887 948/44 885 889 886 5277 5279 5278 5274 5275 5276 5273

Denumire fond/parte structurală INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI INSPECTORATUL GENERAL AL MARINEI INSPECTORATUL GENERAL AL MOTOMECANIZĂRII INSPECTORATUL GENERAL AL MOTOMECANIZĂRII INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR. 2 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR. 3 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR. 4 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR.1 INSPECTORATUL GENERAL SANITAR INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC AL ARMATEI INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC AL ARMATEI INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC AL ARMATEI INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC AL ARMATEI INSPECTORATUL JANDARMERIEI SIBIU INSPECTORATUL MUZICILOR MILITARE INSPECTORATUL MUZICILOR MILITARE INSPECTORATUL PREGĂTIRII PREMILITARE INSTITUTUL DE AEROFOTOGRAMETRIE INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR INSTITUTUL HIDROGRAFIC INSTITUTUL SANITAR MILITAR LAGĂRUL DE PRIZONIERI NR. 12 LEGIUNEA DE JANDARMI C.F.R. LEGIUNEA DE JANDARMI HUNEDOARA LICEUL MILITAR "D.A. STURDZA" LICEUL MILITAR "GENERAL DIVIZIE GH. V. MAKAROVICI" IAŞI LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" LICEUL MILITAR "N. FILIPESCU" PREDEAL

Ani extremi


1939-1949

10/2

1918-1936

1442/279

1939-1947

359/70

1944-1946

37/10

1918-1949

553/242

1918-1947

422/144

1920-1935

99/41

1918-1948

298/109

1921-1940 1919; 19271941; 19461947 1929-1941; 1945-1947

442/128

Observaţii

1301/406 257/226

1928-1947

180/69

1948

2

1918-1947

3/2

1935-1948

193/29

1939-1945

1/1

1934-1945

821/260

1943-1945

1/1

1896-1951 1939-1943 1939-1945 1939-1945 1944-1945 1938-1944

2169/400 2/2 1/1 1/1 2 1

1918-1947

1

1939-1945

1

1939-1945

1

1939-1946

1

1939-1945

1 181


Nr. fond

923 5266 960 949 949 948 948/28 948/29 948/29 BIS 948/30 948/31 948/32 948/33 948/35 948/43 948/36 948/37 948/38 948/55

5430 5429 5428 948/40 182

Denumire fond/parte structurală LOCTIITORUL MINISTRULUI PENTRU CONSTRUCŢIE ŞI SPATE SECRETARIAT LUCRĂRI DE ISTORIE MILITARĂ IN LIMBA GERMANĂ PRIMITE DIN REPUBLICA DEMOCRATĂ GERMANĂ MANIFESTE ALE P.C.R. ŞI ALE COMANDAMENTULUI SOVIETIC MARELE CARTIER GENERAL MARELE CARTIER GENERAL MARELE STAT MAJOR MARELE STAT MAJOR - BIBLIOTECA MARELE STAT MAJOR - BIROUL ATAŞAŢI MILITARI MARELE STAT MAJOR - BIROUL ATAŞAŢI MILITARI MARELE STAT MAJOR - BIROUL DE LEGĂTURI MARELE STAT MAJOR - BIROUL SPECIAL PLĂŢI EXTERNE MARELE STAT MAJOR - CERCUL ARLUS MARELE STAT MAJOR COMANDAMENTUL GENERAL AL TERITORIULUI MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA CURSULUI DE COMANDAMENT MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA ECONOMAT MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MILITAR SUPERIOR MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA JOCURILOR DE RĂZBOI MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA MANEVRELOR MILITARE MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA MOBILIZARE ŞI PLANIFICARE; SECŢIA COMPLETARE ŞI SERVICII LA UNITĂŢI MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA OPERAŢII - SECŢIA MARINĂ ŞI GRĂNICERI MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA OPERAŢII - SECŢIA OPERAŢII MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE ŞI PLANIFICARE ÎNZESTRARE - SECŢIA ORGANIZARE STATE MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA PLANIFICARE MOBILIZARE

Ani extremi


1955

31/4

1682-1920

50/50

1919-1944

1/1

1913-1942 1916-1944 1858-1960 1888-1954

3969/1880 135/125 1901/1662 114/7

1896-1941

401/273

1909-1921

37/27

1918

11/9

1944-1950

50/2

1944-1945

171/62

1930-1937

42/8

1945-1952

57/1

1937-1950

100/6

1950-1952

154/12

1929-1939

212/37

1950; 1964; 1966-1974

201/11

1973-1979

125

1946-1979

783

1951-1968

226

1950-1958

1632/410

Observaţii

* *


Nr. fond


MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA 948/41 PLANIFICARE SECŢIA ECONOMIE MILITARĂ MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA 948/54 TOPOGRAFICA MILITARĂ MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA 948/42 TRANSPORTURI MILITARE MARELE STAT MAJOR - INSTITUTUL 948/44 GEOGRAFIC MILITAR MARELE STAT MAJOR - INSTITUTUL 948/44 GEOGRAFIC MILITAR MARELE STAT MAJOR – ORGANIZARE, MOBILIZARE ŞI PLANIFICARE 5420 ÎNZESTRARE, SECŢIILE 1 ŞI 2 PLANIFICARE ŞI SECŢIA PLANIFICARE ÎNZESTRARE MARELE STAT MAJOR - REVISTA 948/45 ROMÂNIA MILITARĂ MARELE STAT MAJOR - REVISTA 948/45 ROMÂNIA MILITARĂ MARELE STAT MAJOR 948/46 SECRETARIATUL CONSILIULUI SUPERIOR DE APĂRARE A ŢĂRII MARELE STAT MAJOR 948/47 SECRETARIATUL GENERAL PENTRU INSTRUCŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 10 948/16 PLANIFICARE MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 9 (8) 948/12 REGULAMENTE MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 9 948/15 CENTRALA COMUNICAŢII MILITARE MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 9 948/13 ETAPE ŞI SERVICII MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 9 948/14 MĂSURI EXCEPŢIONALE MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 948/1 ADJUTANTURĂ MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 948/17 CENZURĂ MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 948/18 COMPLETARE ŞI SERVICIUL LA UNITĂŢI MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 948/26 GOSPODĂRIE

Ani extremi


1948-1954

143/31

1951-1970; 1951-1975

1244/236

1951-1958

824/106

1896-1951

2169/400

1939-1944

16/16

1959-1979

687/578

1920-1958

391/52

1864-1866

1

1924; 19271940; 19461949

191/101

1947-1948

314/64

1924-1950

359/43

1924-1958

392/12

1950-1951

45/13

1916-1922

37/28

1920-1921

75/11

1902-1950

2013/1211

1941-1959

323/52

1950-1965

1686/459

1948-1956

83/10

948/2

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA I ORGANIZARE, MOBILIZARE

1918-1949; 1876-1950; 1900-1969

36/17; 5571/1075; 1648

948/3

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA II INFORMAŢII

1876-1949

1881/1456

Observaţii

183


Nr. fond



Ani extremi

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA III 948/4 OPERAŢII

1896-1950; 1929-1951; 1952-1956; 1957-1979

3135/2085; 1175

1914-1950

1984-631

1951-1979

202/202

1951-1965

1347/114

1945-1959

354/73

1949-1959

673/80

1913-1946

1142/257

1941-1944

374/35

1950-1958; 1952-1971; 1972- 1979

657/149; 299/12

1949-1958

342/74

1950-1960; 1962-1979

513+287/407

1912-1949

1163-510

1900-1950

1852/840

1940-1950

961/481

1938-1945

195/92

1920-1921

70/10

1930-1973

276/34

1945

38/8

1941-1943

289/25

1922-1947

913/661

1918-1954

1800

1959-1979

1076

1915-1924; 1931; 1933; 1939-1948

1045/358

948/5 5427 948/20 948/21 948/22 948/23 948/24 948/25 948/27 948/7 948/6 948/8 948/9 948/10 948/11 948/48 948/50 948/51 948/52 948/52 948/52 948/53 184

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA IV DOTARE SERVICII MARELE STAT MAJOR - SECŢIA MARINĂ MARELE STAT MAJOR - SECŢIA ORGANIZARE STATE MARELE STAT MAJOR - SECŢIA POLITICĂ MARELE STAT MAJOR - SECŢIA PREGATIRE OPERATIVĂ MARELE STAT MAJOR - SECŢIA PRIZONIERI MARELE STAT MAJOR - SECŢIA PROPAGANDĂ MARELE STAT MAJOR - SECŢIA SECRETARIAT MARELE STAT MAJOR - SECŢIA TRANSMISIUNI MARELE STAT MAJOR - SECŢIA V CADRE MARELE STAT MAJOR - SECŢIA V INSTRUCŢIE MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VI TRANSPORTURI MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VII LEGĂTURI EXTERNE TERITORIU MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VIII APĂRARE A TERITORIULUI ANTIAERIANĂ MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VIII COMUNICAŢII MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL ADMINISTRATIV MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL CULTURAL MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL INTENDENŢEI MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL ISTORIC MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL ISTORIC MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL ISTORIC (SECŢIA ARHIVE) MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL STATISTIC

Observaţii *

*


Nr. fond


MARELE STAT MAJOR -DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE MEMORII ALE UNOR DEMNITARI DIN 5267 REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA 946 MINISTERUL AERULUI ŞI MARINEI 946 MINISTERUL AERULUI ŞI MARINEI

948/39

5466 950 1365 1365 5425 947 5436 5451

5453

5454

5455

5468

5438 5439 5440

MINISTERUL ARMAMENTULUI DIRECŢIA MATERIALELOR MINISTERUL COORDONĂRII STAT MAJOR ECONOMIC MINISTERUL DE RĂZBOISECRETARIATUL GENERAL MINISTERUL DE RĂZBOISECRETARIATUL GENERAL MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI CABINETUL MINISTRULUI MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - COMISIA MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE "ASTRA" ORĂŞTIE MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - COMISIA MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE UZINELE "EMIL COSTINESCU" MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI COMISIILE MILITARE ROMÂNE DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DE PE LÂNGĂ UZINELE DIN STRĂINĂTATE MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI COMISIILE MILITARE ROMÂNE DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN ITALIA MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DETAŞAMENTUL DE PAZĂ ŞI DEPOZIT MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA SUPERIOARĂ TEHNICĂ MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA TEHNICĂ MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA FABRICAŢIEI MUNIŢIEI

Ani extremi


1951-1957 1907-1975

541/203; 932/930

1936-1944

-

1936-1938 1936-1941 1933-1947; 1933-1937; 1947-1949

6062/401 20/5

Observaţii

228/164; 125/88; 66/25

1940-1941

129/33

1887-1936

4420/907

1938-1945

7/5

1909-1948

259/5

1939-1944

6

1938-1945

162/150

1937-1944

135/89

1938-1947

159/104

1936-1945

300/128

1935-1943

167/60

1940-1946

288

1941-1946

902/296

1920-1949

2336/1018

1940-1944

538/266

185


Nr. fond


MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI 5441 ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA INDUSTRIEI DE RĂZBOI MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI 5442 DIRECŢIA COMENZI ARMAMENT ŞI MUNIŢII MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI 5444 ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA PRODUCŢIEI DE RĂZBOI MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI 5445 DIRECŢIA FABRICAŢIEI MATERIALELOR DE RĂZBOI MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI 5446 DIRECŢIA FABRICAŢIEI ARMAMENT ŞI TRĂSURI DE RĂZBOI MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI 5452 ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI DIRECŢIA CONTABILITĂŢII MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI 5437 ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - SERVICIUL SECRETARIATUL GENERAL MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI 5443 SERVICIUL CONTROL ŞI VERIFICĂRI (SERVICIUL CONTROL) MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI 5467 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL INDUSTRIEI DE STAT - SERVICIUL INTENDENŢĂ MINISTRUL ADJUNCT PENTRU 5424 ARMAMENT ŞI TEHNICĂ 5270 MISIUNEA MILITARĂ FRANCEZĂ MIUZEUL MILITAR CENTRAL 5433 (MUZEUL MILITAR NAŢIONAL) 951 963 980 5251

MONITORUL OASTEI MUNCA TINERETULUI ROMÂN (PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI) NAVIGAŢIA FLUVIALĂ ROMÂNA OPERE COMEMORATIVE DE RĂZBOI DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

ORGANELE MILITARE ALE COMISIEI ROMÂNE PENTRU APLICAREA 1367 ARMISTIŢIULUI ŞI A TRATATULUI DE PACE 186

Ani extremi


1937-1947

801/316

1945-1947

115/63

1942-1944

117/40

1937-1939; 1942

417/255

1940-1946

485/378

1938-1947

4701/2443

1934; 1935; 1937-1946

564/456

1938-1946

149/81

1946-1947

22/13

1949-1953

215/50

1901-1919

-

1920-1979

262/206

1833-1946 1833-1866

8

1941-1944

111/26

1939-1945 1877-1878; 1916-1918; 1941-1945

2/2

1944-1947

2247

-

Observaţii

*


Nr. fond

1000 1000 1003 1002 1001 6035 6036 1322 5888 5884 5895 5899 5878 6032 5977 6001 5801 6022 6005 5959 5953 5917 6016 5989 6027 5961 6045 1331 5984 6015 5809 5998 5971 5877

Denumire fond/parte structurală PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI - CABINET PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI - CABINET PRIMUL LOCŢIITOR AL MINISTRULUI (SECRETARIAT) PROBLEME TERITORIALE ALE ROMÂNIEI (COLECŢIE U.M. 02405 PITESTI) PROBLEME TERITORIALE ALE ROMÂNIEI (COLECŢIE U.M. 02600 BUCUREŞTI) REGIMENTUL 1 ARTILERIE REGIMENTUL 1 ARTILERIE “TUDOR VLADIMIRESCU” REGIMENTUL 1 ARTILERIE ANTIAERIANĂ REGIMENTUL 1 ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ REGIMENTUL 1 ARTILERIE FORTIFICAŢII REGIMENTUL 1 ARTILERIE GRĂNICERI ANTICAR (ANTITANC) REGIMENTUL 1 ARTILERIE GREA REGIMENTUL 1 ARTILERIE MOTO REGIMENTUL 1 CĂI FERATE REGIMENTUL 1 CĂLĂRAŞI REGIMENTUL 1 CARE DE LUPTĂ REGIMENTUL 1 DOROBANŢI REGIMENTUL 1 GENIU REGIMENTUL 1 GRĂNICERI REGIMENTUL 1 INFANTERIE FORTIFICAŢII REGIMENTUL 1 INFANTERIE VOLUNTARI “TODOR VLADIMIRESCU” REGIMENTUL 1 OBUZIERE MUNTE REGIMENTUL 1 PIONIERI REGIMENTUL 1 ROŞIORI REGIMENTUL 1 TRANSMISIUNI REGIMENTUL 1 VÂNĂTORI REGIMENTUL 10 ARTILERIE REGIMENTUL 10 ARTILERIE ANTIAERIANĂ REGIMENTUL 10 CĂLĂRAŞI REGIMENTUL 10 GRĂNICERI REGIMENTUL 10 INFANTERIE REGIMENTUL 10 ROŞIORI REGIMENTUL 10 VÂNĂTORI REGIMENTUL 104 ARTILERIE

Ani extremi


1918; 19291930; 19411948

33/24

1922-1930

1/1

1953-1955

135/65

1874-1948

142/29

1917-1945

59/59

1860-1944

6

1943-1947

5

1939-1946

12-12

1941-1943

32

1940-1943

3

1940-1947

7

1944-1945 1940-1944 1941-1945 1942-1947 1919-1947 1830-1948 1906-1908 1940-1945

21 4 8 4 8 22 1 9

1940-1943

4

1943-1947

9

1915-1936 1922-1947 1941-1947 1914-1947 1916-1948 1941-1945

2 5 11 3 21 1

1945

3/3

1939-1945 1944 1940-1946 1939-1944 1913-1945 1943

2 1 49 5 30 1

Observaţii

187


Nr. fond


6046 REGIMENTUL 11 ARTILERIE REGIMENTUL 11 ARTILERIE 5886 FORTIFICAŢII 5907 REGIMENTUL 11 ARTILERIE GREA 5986 REGIMENTUL 11 CĂLĂRAŞI 5810 REGIMENTUL 11 INFANTERIE 5999 REGIMENTUL 11 ROŞIORI 5949 REGIMENTUL 111/112 INFANTERIE 5950 REGIMENTUL 115 INFANTERIE 6047 REGIMENTUL 12 ARTILERIE 5987 REGIMENTUL 12 CĂLĂRAŞI 5811 REGIMENTUL 12 INFANTERIE 6000 REGIMENTUL 12 ROŞIORI 5908 REGIMENTUL 121 ARTILERIE GREA 6048 REGIMENTUL 13 ARTILERIE 5988 REGIMENTUL 13 CĂLĂRAŞI 5812 REGIMENTUL 13 INFANTERIE 6049 REGIMENTUL 14 ARTILERIE 5813 REGIMENTUL 14 INFANTERIE 6050 REGIMENTUL 15 ARTILERIE REGIMENTUL 15 ARTILERIE 1332 ANTIAERIANĂ 5814 REGIMENTUL 15 INFANTERIE 6051 REGIMENTUL 16 ARTILERIE 5815 REGIMENTUL 16 INFANTERIE 6052 REGIMENTUL 17 ARTILERIE 5816 REGIMENTUL 17 INFANTERIE 5911 REGIMENTUL 17 OBUZIERE 5846 REGIMENTUL 18 ARTILERIE 5817 REGIMENTUL 18 INFANTERIE 5912 REGIMENTUL 18 OBUZIERE 5847 REGIMENTUL 19 ARTILERIE 5818 REGIMENTUL 19 INFANTERIE 5913 REGIMENTUL 19 OBUZIERE 6037 REGIMENTUL 2 ARTILERIE REGIMENTUL 2 ARTILERIE 1323 ANTIAERIANĂ REGIMENTUL 2 ARTILERIE 5889 CĂLĂREAŢĂ 5882 REGIMENTUL 2 ARTILERIE DE GARDĂ REGIMENTUL 2 ARTILERIE 5894 GRĂNICERESC REGIMENTUL 2 ARTILERIE GREA 5900 MOTO 5879 REGIMENTUL 2 ARTILERIE MOTO 6033 REGIMENTUL 2 CĂI FERATE 6009 REGIMENTUL 2 CĂLĂRAŞI 6002 REGIMENTUL 2 CARE DE LUPTĂ 5802 REGIMENTUL 2 DOROBANŢI 188

1941-1946


1941

1

1940 1939-1944 1881-1946 1944 1943-1944 1943-1944 1892-1944 1931-1943 1935-1945 1939-1944 1941 1916-1947 1920-1945 1872-1944 1939-1948 1872-1944 1939-1944

2 10 24 3 2 3 10 2 30 4 1 10 6 9 8 14 4

1943-1945

11/11

1930-1947 1942-1946 1877-1944 1909-1944 1830-1944 1909-1931 1939-1947 1933-1948 1916-1918 1911-1944 1939-1945 1916-1918 1941-1944

24 30 11 7 9 1 61 12 3 4 7 1 4

1929-1946

48-47

1941-1942

2

1939-1947

4

1940-1941

1

1913-1947

21

1941-1944 1932-1945 1941-1946 1943-1947 1872-1945

1 11 12 4 7

Ani extremi

Observaţii


Nr. fond


6006 REGIMENTUL 2 GRĂNICERI REGIMENTUL 2 INFANTERIE 5960 FORTIFICAŢII REGIMENTUL 2 INFANTERIE 5954 VOLUNTARI “TODOR VLADIMIRESCU” 6021 REGIMENTUL 2 PIONIERI GARDĂ 5990 REGIMENTUL 2 ROŞIORI 6028 REGIMENTUL 2 TRANSMISIUNI 5962 REGIMENTUL 2 VÂNĂTORI GARDĂ 5848 REGIMENTUL 20 ARTILERIE 5819 REGIMENTUL 20 INFANTERIE 5914 REGIMENTUL 20 OBUZIERE 5849 REGIMENTUL 21 ARTILERIE 5820 REGIMENTUL 21 INFANTERIE 5850 REGIMENTUL 22 ARTILERIE 5821 REGIMENTUL 22 INFANTERIE 5851 REGIMENTUL 23 ARTILERIE 5822 REGIMENTUL 23 INFANTERIE 5852 REGIMENTUL 24 ARTILERIE 5823 REGIMENTUL 24 INFANTERIE 5853 REGIMENTUL 25 ARTILERIE 5824 REGIMENTUL 25 INFANTERIE 5854 REGIMENTUL 26 ARTILERIE 5825 REGIMENTUL 26 INFANTERIE 5826 REGIMENTUL 27 INFANTERIE 5855 REGIMENTUL 28 ARTILERIE 5827 REGIMENTUL 28 INFANTERIE 5915 REGIMENTUL 28/3 OBUZIERE 5856 REGIMENTUL 29 ARTILERIE 5828 REGIMENTUL 29 INFANTERIE 5916 REGIMENTUL 29 OBUZIERE 6038 REGIMENTUL 3 ARTILERIE „FRANŢA“ REGIMENTUL 3 ARTILERIE 1324 ANTIAERIANĂ REGIMENTUL 3 ARTILERIE 5890 CĂLĂREAŢĂ MOTO 5883 REGIMENTUL 3 ARTILERIE DE GARDĂ REGIMENTUL 3 ARTILERIE GREA 5901 MOTO 6034 REGIMENTUL 3 CĂI FERATE 5979 REGIMENTUL 3 CĂLĂRAŞI 5803 REGIMENTUL 3 DOROBANŢI 6003 REGIMENTUL 3 GRĂNICERESC NR. 90 6007 REGIMENTUL 3 GRĂNICERI REGIMENTUL 3 INFANTERIE 5955 VOLUNTARI “TUDOR VLADIMIRESCU” 6017 REGIMENTUL 3 PIONIERI 5991 REGIMENTUL 3 ROŞIORI 5963 REGIMENTUL 3 VÂNĂTORI

1928-1945


1939-1943

12

1943-1946

14

1859-1944 1941-1947 1934-1944 1939-1947 1939-1944 1880-1944 1917 1941-1945 1830-1944 1914-1930 1941-1944 1914-1947 1910-1946 1914-1944 1939-1946 1914-1944 1867-1944 1941-1944 1921-1946 1941-1946 1933-1944 1877-1946 1914-1921 1921-1944 1872-1944 1913-1930 1914-1917

13 17 2 9 15 9 1 14 15 2 5 10 15 5 13 5 14 3 14 50 7 2 2 3 8 1 8

1939-1946

28-28

1941-1947

16

1940-1947

13

1939-1947

33

1941-1946 1939-1945 1941-1945 1935-1940 1900-1945

57 11 12 1 13

1943-1947

8

1942-1944 1937-1945 1866-1940

1 11 1

Ani extremi

Observaţii

189


Nr. fond


Ani extremi

5974 5857 5829 5858 5830 5831 5832 5859 5833 5860 5834 5861 5898 5835 5862 5836 5863 5837 5864 5838 6039

REGIMENTUL 3 VÂNĂTORI MUNTE REGIMENTUL 30 ARTILERIE REGIMENTUL 30 INFANTERIE REGIMENTUL 31 ARTILERIE REGIMENTUL 31 INFANTERIE REGIMENTUL 32 INFANTERIE REGIMENTUL 33 INFANTERIE REGIMENTUL 34 ARTILERIE REGIMENTUL 34 INFANTERIE REGIMENTUL 35 ARTILERIE REGIMENTUL 35 INFANTERIE REGIMENTUL 36 ARTILERIE REGIMENTUL 36 ARTILERIE ANTICAR REGIMENTUL 36 INFANTERIE REGIMENTUL 37 ARTILERIE REGIMENTUL 37 INFANTERIE REGIMENTUL 38 ARTILERIE REGIMENTUL 38 INFANTERIE REGIMENTUL 39 ARTILERIE REGIMENTUL 39 INFANTERIE REGIMENTUL 4 ARTILERIE REGIMENTUL 4 ARTILERIE ANTIAERIANĂ REGIMENTUL 4 ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ REGIMENTUL 4 ARTILERIE FORTIFICAŢII REGIMENTUL 4 ARTILERIE GREA REGIMENTUL 4 CĂLĂRAŞI REGIMENTUL 4 DOROBANŢI REGIMENTUL 4 GRĂNICERESC REGIMENTUL 4 GRĂNICERI REGIMENTUL 4 INFANTERIE VOLUNTARI “HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN” REGIMENTUL 4 ROŞIORI REGIMENTUL 4 TRANSMISIUNI REGIMENTUL 4 VÂNĂTORI REGIMENTUL 4 VÂNĂTORI MOTO REGIMENTUL 40 ARTILERIE REGIMENTUL 40 INFANTERIE REGIMENTUL 41 ARTILERIE REGIMENTUL 41 INFANTERIE REGIMENTUL 42 ARTILERIE REGIMENTUL 48 INFANTERIE REGIMENTUL 5 ARTILERIE REGIMENTUL 5 ARTILERIE ANTIAERIANĂ REGIMENTUL 5 ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ

1941-1944 1913-1945 1944-1946 1926-1929 1941-1948 1883-1944 1883-1945 1940 1894-1947 1941-1948 1939-1946 1919-1947 1944-1948 1927-1945 1943-1945 1911-1944 1919-1944 1939-1945 1939-1944 1911-1944 1939-1944

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 5 42 4 2 18 30 24 1 36 19 35 3 9 30 7 20 8 41 10 6 4

1939-1946

114-114

1939-1942

3

1940-1943

3

1923-1944 1931-1945 1941-1946 1935-1942 1919-1944

5 2 5 1 6

1947

1

1939-1947 1944-1945 1867-1943 1942-1944 1919-1944 1939-1947 1941-1944 1940 1921-1948 1908-1941 1939-1946

12 5 4 2 3 20 7 1 23 2 6

1939-1945

54/51

1943-1944

5

1325 5891 5885 5902 5980 5845 6004 6008 5956 5992 6029 5964 5975 5865 5839 5866 5952 5867 5840 6040 1326 5892 190

Observaţii


Nr. fond 5903 5981 5804 6010 5957 5909 6018 5993 6030 5965 5841 5868 5842 5869 5843 5870 5844 5871 5919 5920 5872 6041 1327 5897 5893 5904 5918 5805 6011 5958 6019 5994 5967 5921 5922 5873 5874 5875 5876 5923 5924 5925

Denumire fond/parte structurală REGIMENTUL 5 ARTILERIE GREA REGIMENTUL 5 CĂLĂRAŞI REGIMENTUL 5 DOROBANŢI REGIMENTUL 5 GRĂNICERI REGIMENTUL 5 INFANTERIE VOLUNTARI “HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN” REGIMENTUL 5 OBUZIERE REGIMENTUL 5 PIONIERI REGIMENTUL 5 ROŞIORI REGIMENTUL 5 TRANSMISIUNI REGIMENTUL 5 VÂNĂTORI REGIMENTUL 50 INFANTERIE REGIMENTUL 51 ARTILERIE REGIMENTUL 51 INFANTERIE REGIMENTUL 52 ARTILERIE REGIMENTUL 52 INFANTERIE REGIMENTUL 53 ARTILERIE REGIMENTUL 53 INFANTERIE FORTIFICAŢIE REGIMENTUL 54 ARTILERIE REGIMENTUL 54 INFANTERIE REGIMENTUL 55 INFANTERIE REGIMENTUL 56 ARTILERIE REGIMENTUL 6 ARTILERIE REGIMENTUL 6 ARTILERIE ANTIAERIANĂ REGIMENTUL 6 ARTILERIE ANTICAR REGIMENTUL 6 ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ REGIMENTUL 6 ARTILERIE GREA REGIMENTUL 6 ARTILERIE MUNTE REGIMENTUL 6 DOROBANŢI REGIMENTUL 6 GRĂNICERI REGIMENTUL 6 INFANTERIE VOLUNTARI “HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN” REGIMENTUL 6 PIONIERI REGIMENTUL 6 ROŞIORI REGIMENTUL 6 VÂNĂTORI REGIMENTUL 60 INFANTERIE REGIMENTUL 61 INFANTERIE REGIMENTUL 62 ARTILERIE REGIMENTUL 63 ARTILERIE REGIMENTUL 64 ARTILERIE REGIMENTUL 65 ARTILERIE REGIMENTUL 65 INFANTERIE REGIMENTUL 67 INFANTERIE REGIMENTUL 68 INFANTERIE

1941-1944 1918-1944 1906-1944 1930-1944

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 4 6 6 16

1947

1

1914-1921 1939-1945 1880-1946 1945-1946 1896-1944 1940-1941 1939-1941 1939-1940 1941 1939-1940 1941-1944

2 9 16 1 14 3 2 1 1 1 3

1914-1944

9

1941 1914-1940 1939-1941 1942 1939-1947

1 2 1 1 9

1939-1946

63/63

1947-1948

1

1941-1946

7

1939-1944 1945-1946 1941-1947 1930-1945

12 1 8 8

1947

1

1941-1944 1941-1944 1896-1944 1939-1940 1939-1940 1940 1941 1939-1941 1939 1916-1918 1913-1941 1939-1943

2 8 20 2 1 1 1 2 1 1 2 6

Ani extremi

Observaţii

191


Nr. fond


6042 REGIMENTUL 7 ARTILERIE REGIMENTUL 7 ARTILERIE 1328 ANTIAERIANĂ 5905 REGIMENTUL 7 ARTILERIE GREA REGIMENTUL 7 ARTILERIE MOTO 5880 VOLUNTARI "HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN" 5806 REGIMENTUL 7 DOROBANŢI 6012 REGIMENTUL 7 GRĂNICERI 6020 REGIMENTUL 7 PIONIERI 5995 REGIMENTUL 7 ROŞIORI 5968 REGIMENTUL 7 VÂNĂTORI 5926 REGIMENTUL 70 INFANTERIE 5927 REGIMENTUL 71 INFANTERIE 5928 REGIMENTUL 72 INFANTERIE 5929 REGIMENTUL 73 INFANTERIE 5930 REGIMENTUL 74 INFANTERIE 5951 REGIMENTUL 77 INFANTERIE 5931 REGIMENTUL 78 INFANTERIE 6043 REGIMENTUL 8 ARTILERIE REGIMENTUL 8 ARTILERIE 1329 ANTIAERIANĂ 5906 REGIMENTUL 8 ARTILERIE GREA 5982 REGIMENTUL 8 CĂLĂRAŞI 5807 REGIMENTUL 8 DOROBANŢI 6013 REGIMENTUL 8 GRĂNICERI 5910 REGIMENTUL 8 OBUZIERE 5996 REGIMENTUL 8 ROŞIORI 5969 REGIMENTUL 8 VÂNĂTORI 5932 REGIMENTUL 81 INFANTERIE 5933 REGIMENTUL 82 INFANTERIE 5934 REGIMENTUL 83 INFANTERIE 5935 REGIMENTUL 84 INFANTERIE 5936 REGIMENTUL 85 INFANTERIE 5937 REGIMENTUL 86 INFANTERIE 5938 REGIMENTUL 87 INFANTERIE 5939 REGIMENTUL 88 INFANTERIE 5940 REGIMENTUL 89 INFANTERIE 6044 REGIMENTUL 9 ARTILERIE REGIMENTUL 9 ARTILERIE 1330 ANTIAERIANĂ 5983 REGIMENTUL 9 CĂLĂRAŞI 6014 REGIMENTUL 9 GRĂNICERI 5808 REGIMENTUL 9 INFANTERIE 5997 REGIMENTUL 9 ROŞIORI 5970 REGIMENTUL 9 VÂNĂTORI 5941 REGIMENTUL 90 INFANTERIE 5942 REGIMENTUL 91 INFANTERIE 5943 REGIMENTUL 92 INFANTERIE 192

1883-1944


1942-1945

6/6

1927-1947

19

1945-1947

1

1940-1942 1933-1944 1942-1947 1941-1943 1900-1944 1913-1918 1940-1941 1941-1944 1908-1941 1941 1918-1922 1942-1943 1939-1945

4 6 4 3 9 1 1 2 1 1 1 4 9

1942-1945

73/65

1940-1942 1872-1944 1877-1944 1944 1883-1930 1939-1943 1900-1944 1919-1937 1919-1944 1919-1944 1919-1940 1941-1944 1919-1941 1919-1940 1919-1938 1941-1944 1939-1948

1 2 10 3 1 5 11 5 14 13 3 6 1 4 1 6 17

1941-1945

12/12

1940-1945 1944-1945 1877-1944 1941-1964 1941-1947 1923-1944 1919-1944 1939-1948

12 4 10 7 14 23 6 7

Ani extremi

Observaţii


Nr. fond


Ani extremi

5944 5945 5946 5947 5948 5881 1318

REGIMENTUL 93 INFANTERIE REGIMENTUL 94 INFANTERIE REGIMENTUL 95 INFANTERIE REGIMENTUL 96 INFANTERIE REGIMENTUL 99 INFANTERIE REGIMENTUL ARTILERIE DE GARDĂ REGIMENTUL ARTILERIE MARINĂ REGIMENTUL DE ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ REGIMENTUL DE GENIU AERONAUTIC REGIMENTUL DE GENIU MARINĂ REGIMENTUL DE PIONIERI AERONAUTIC REGIMENTUL DE PONTONIERI REGIMENTUL GARDĂ CĂLARE REGIMENTUL GENIU AERO REGIMENTUL GENIU MARINĂ REGIMENTUL INFANTERIE MARINĂ REGIMENTUL INFANTERIE MARINĂ REGIMENTUL PIONIERI AERONAUTICĂ REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO REGIUNEA 1 AERIANĂ REGIUNEA 1 AERIANĂ REGIUNEA 1 MILITARĂ REGIUNEA 2 AERIANĂ REGIUNEA 2 AERIANĂ REGIUNEA 2 MILITARĂ REGIUNEA 3 AERIANĂ REGIUNEA 3 AERIANĂ REGIUNEA 3 MILITARĂ REGIUNEA AERIANĂ ÎNAINTATĂ REGULAMENTE MILITARE REGULAMENTUL ORGANIC ROMÂNIA ŞI AUSTRO-UNGARIA ŞANTIERUL NAVAL MOBIL NR.1 ŞCOALA DE FII DE MILITARI "IAŞI" ŞCOALA DE OFIŢERI ACTIVI DE ARTILERIE ŞCOALA DE OFIŢERI ACTIVI DE INFANTERIE ŞCOALA DE OFIŢERI DE MARINĂ ŞCOALA DE OFIŢERI DE REZERVĂ DE ARTILERIE ŞCOALA DE OFIŢERI DE REZERVĂ DE INFANTERIE NR. 1 "PLOIEŞTI" ŞCOALA DE OFIŢERI DE REZERVĂ DE INFANTERIE NR. 2 "BACĂU"

1939-1944 1940-1945 1934-1945 1919-1945 1919-1932 1877-1931 1940-1945

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 10 13 17 13 1 1 26-24

1908-1921

1

1938-1943

3

1944

5

1944

1

1939-1945 1939-1946 1938-1945 1944 1939-1945 1939-1945 1944 1942-1944 1942-1944 1937-1945 1939-1944 1947-1949 1937-1944 1939-1944 1947-1959 1937-1945 1939-1945 1947-1959 1942-1944 1916-1943 1831-1834

40 3 3/3 5/4 19/19 19 1/1 2/2 2 1189/249 4/4 6000/1655 770/75 34/34 8234 811/127 20/20

5887 6025 6026 6023 6024 5976 1190 1191 1114 5985 1184 1196 6031 1015 1015 6115 1016 1016 6116 1017 1017 6117 1018 5263 5260 5271 1412 6476 6454 6453 1424 6463 6459 6460

1939-1944 1885-1948

5/5 1/1 3

1881-1945

2

1847-1945

5

1944-1945

1/1

1938-1945

3

1944

2

1920-1944

5

Observaţii

193


Nr. fond


ŞCOALA DE OFIŢERI DE REZERVĂ DE 6461 INFANTERIE NR. 3 "CÂMPULUNG MUSCEL" ŞCOALA DE OFIŢERI DE REZERVĂ DE 6462 INFANTERIE NR. 6 "INEU" 6455 ŞCOALA DE OFIŢERI DE TRANSMISIUNI 6457 ŞCOALA DE OFIŢERI TEHNICI AUTO 1445 ŞCOALA DE SUBMAIŞTRI MARINĂ ŞCOALA DE SUBOFIŢERI ACTIVI DE 6467 ADMINISTRAŢIE 6466 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE ARTILERIE ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ 6474 DE ADMINISTRAŢIE ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ 6469 DE INFANTERIE "GALAŢI" ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ 6471 DE INFANTERIE "LUGOJ" ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ 6468 DE INFANTERIE "RADNA" ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ 6465 DE INFANTERIE NR. 2 "BOTOSANI" ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ 6472 DE INFANTERIE NR. 2 "PITESTI" ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ 6470 DE INFANTERIE NR. 3 SIBIU ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE 6475 TRANSMISIUNI ŞCOALA MILITARĂ INFANTERIE 6473 "PRINCIPELE CAROL - SIBIU" ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR. 3 6458 "BREAZA" 6464 ŞCOALA OFIŢERI JANDARMI ŞCOALA PREGĂTITOARE DE OFIŢERI 6452 DE REZERVĂ ARTILERIE NR. 1 CRAIOVA 6451 ŞCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI 6451 ŞCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI 1451 ŞCOALA TEHNICĂ DE AERONAUTICĂ SCRIITORI ÎN UNIFORMĂ MILITARĂ 5261 (ALBUM) 1378 SECRETARIATUL GENERAL SECRETARIATUL GENERAL PENTRU 1369 ÎNZESTRARE ŞI ADMINISTRARE AL ARMATEI SECŢIA AUTO-BLINDATE ŞI 1398 CARBURANŢI (SPATELE ARMATEI) 6397 SECŢIA MILITARĂ A C.C. ŞI P.C.R. SECŢIA MOBILIZARE, ORGANIZARE 948/19 NAŢIONALĂ A TERITORIULUI (MARELE STAT MAJOR) 194

Ani extremi


1942-1945

2

1943-1945

5

1942-1945 1944 1944-1945

2 1 1/1

1925-1934

1

1931-1945

3

1942-1945

1

1944

1

1942-1945

2

1944-1945

2

1935-1945

10

1942-1944

2

1942-1945

3

1942-1945

1

1920-1931

1/1

1953

1

1940-1942

1

1922-1945

2

1908; 1948; 1918-1948 1889-1948 1943-1944

Observaţii

923/224 3/2 1/1

1946

-

1941-1946

35/34

1947-1948

24/16

1949-1951

189/12

1959-1979

71

1940-1948

355/120

*


Nr. fond


Ani extremi

1410 1411 6396 1413 1391

SECTORUL "DUNĂREA DE JOS" SECTORUL "DUNĂREA DE SUS" SECTORUL REŞIŢA SECTORUL VILCOV SERVICIUL ADMINISTRATIV SERVICIUL ARMAMENT MUNIŢII, GAZE, TRANSMISIUNI SERVICIUL ARMAMENT ŞI MUNIŢIE SERVICIUL CENTRAL DE ORDONANTARE SERVICIUL CONTABILITĂŢII ŞI EMITENŢEI SERVICIUL CONTABILITĂŢII ŞI EVIDENŢEI SERVICIUL CONTENCIOS ŞI JUSTIŢIE SERVICIUL CONTENCIOS ŞI JUSTIŢIE SERVICIUL CONTROL SERVICIUL DE CAPTURI AL ARMATEI SERVICIUL DE INFORMAŢII AL ARMATEI SERVICIUL DE INFORMAŢII AL ARMATEI SERVICIUL DE INTENDENŢĂ SERVICIUL DREPTURI PERSONAL SERVICIUL GENIULUI ŞI DOMENII SERVICIUL INTENDENŢĂ SERVICIUL INTENDENŢEI STABILIMENTE CENTRALE SERVICIUL LICHIDĂRI DECONTĂRI CU TRUPELE ALIATE SERVICIUL MÂNUIRI FONDURI SERVICIUL MARITIM ROMÂN SERVICIUL METEOROLOGIC CENTRAL SERVICIUL MOBILIZĂRII INDUSTRIEI SERVICIUL PENTRU APLICAREA ARMISTIŢIULUI SERVICIUL PERSONAL SERVICIUL PERSONAL SERVICIUL PLANURILOR DE ÎNZESTRAREA ARMATEI ŞI EVIDENŢELOR FONDULUI APĂRĂRII NAŢIONALE SERVICIUL RECRUTĂRII SERVICIUL SANITAR SERVICIUL SANITAR SERVICIUL SPECIAL DE LEGĂTURI SERVICIUL STATISTIC- MINISTERUL DE RĂZBOI SERVICIUL TEZAURULUI ARMATEI (MINISTERUL FINANTELOR)

1944-1945 1939-1945 1944 1944 1939-1945

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 4/4 13/12 1 1/1 1/1

1939-1945

1/1

1942-1946

2/2

1930-1948

200/13

1939-1945

1/1

1939-1945

1/1

1934-1945 1934-1945 1941-1945 1942-1945

1/1 1/1 1/1 264/52

1945-1950

98/61

1934-1951

60

1941-1945 1942-1949 1941-1945 1942-1945

1/1 484/149 1/1 1/1

1905-1947

538/25

1944-1947

147/13

1934-1949 1939-1945

626/2 1/1

1884-1945

1/1

1942-1946

9/6

1944

1/1

1941-1945 1939-1945

4/2 1/1

1934-1946

394/362

1899-1942 1941-1945 1939-1945 1944-1945

1562/43 1/1 1/1 3/3

1912-1942

5639

1916-1918; 1941-1945

1597/19

1402 1381 1395 1386 1408 1385 1407 1387 1394 1393 1393 1404 6449 1403 1383 1371 1392 6447 1406 1389 1380 1409 1382 1405 5460 1396 1384 1414 1390 6442 1397

Observaţii

195


Nr. fond


1388 SERVICIUL TRANSMISIUNI 1370 SERVICIUL VERIFICĂRI 6450 SOCIETATEA "CULTUL EROILOR" SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE 6448 TELEFOANE 6405 SPATELE ARMATEI 6481 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 10 6482 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 13 6484 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 14 6485 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 15 6486 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 21 6487 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 22 6478 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 4 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 4 6490 "CRUCEA ROŞIE" 6479 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 5 6480 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 6 6488 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR. 432 6489 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR. 433 1377 STAT MAJOR AL AERULUI 1377 STAT MAJOR AL AERULUI 1401 STAT MAJOR MARINĂ 1368 STAT MAJOR REGAL SUBSECRETARIATUL DE STAT AL 6402 APROVIZIONĂRII ARMATEI ŞI POPULAŢIEI CIVILE SUBSECRETARIATUL DE STAT AL 1400 MARINEI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL 1400 MARINEI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL 1376 AERULUI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL 1375 ARMATEI DE USCAT SUBSECRETARIATUL DE STAT AL 1375 ARMATEI DE USCAT 1376

* Fondul continuă după 1979

196

1943-1945 1941-1949 1919-1948

Nr. unităţi arhivistice/ Nr. unităţi arhivistice microfilmate 1/1 651/6 1292/1232

1931-1950

141/49

1949-1960 1941-1944 1944-1945 1945 1942-1945 1942 1942-1945 1944-1945

3828/908 2 1 1 2 1 3 1

1941-1945

1

1944-1945 1944-1945 1941 1944 1940-1946 1941-1949 1938-1947 1916-1926

2 1 1 1 1484/576 164/149 180/172 1175/2

1941-1947

1535

1940-1946

4520/657

1936-1948

92/89

1932-1940; 1941-1942; 1943; 1944; 1945-1946

1-1842; 1349-5644; 7700-9474; 747511914/1461

1941-1949

50/50

1940-1947

1150/488

1939-1945

5

Ani extremi

Observaţii

PARTEA A III-A FONDURILE DE ARHIVĂ CREATE DE STRUCTURI ALE ARMATEI ROMÂNIEI, PĂSTRATE LA ARHIVELE NAŢIONALE – SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE * DOCUMENTELE DE ARHIVĂ CREATE DE PERSONALITĂŢI MILITARE, PĂSTRATE LA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – COLECŢII SPECIALE, ARHIVA ISTORICĂ


FONDURILE DE ARHIVĂ CREATE DE STRUCTURI ALE ARMATEI ROMÂNIEI, PĂSTRATE LA ARHIVELE NAŢIONALE – SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.

Denumire fond/parte structurală MINISTERUL DE RĂZBOI-ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SECŢIA I MINISTERUL DE RĂZBOI-ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SECŢIA II MINISTERUL DE RĂZBOI-ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SECŢIA III MINISTERUL DE RĂZBOI-ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SECŢIA IV MINISTERUL DE RĂZBOI-ARSENALUL ARMATEI. COMANDA DE MESERIAŞI MINISTERUL DE RĂZBOI-BATALIONUL 1 VÂNĂTORI MINISTERUL DE RĂZBOI-BATALIONUL 3 VÂNĂTORI MINISTERUL DE RĂZBOI-BATALIONUL MODEL (COMANDA DE ÎNVĂŢĂTURĂ) MINISTERUL DE RĂZBOI-BATERIA DE ARTILERIE

Ani extremi

Nr. unităţi arhivistice

1830-1946

1335

1830-1875

1699

1830-1861

759

1849-1865

371

1860-1867 1919 1864-1874 1902 1866-1871 1849-1856

1845-1860 1924-1929 MINISTERUL DE RĂZBOI-BIROUL DE GENIU 1858-1859 MINISTERUL DE RĂZBOI-CABINETUL MINISTRULUI 1900-1951 MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI 1856-1873 BECHET MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI 1866 BULIGA MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI 1840-1862 FOCŞANI MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI 1833-1862 NĂMOLOASA MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI 1835-1862 VĂDENI MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI 1840-1862 VÂRTEŞCOIU MINISTERUL DE RĂZBOI-CERCUL DE RECRUTARE 1891-1894 BUZĂU MINISTERUL DE RĂZBOI-COMANDA DE POMPIERI 1846-1860 1940-1946 MINISTERUL DE RĂZBOI-COMANDAMENTUL 1848-1858 CAVALERIEI MINISTERUL DE RĂZBOI-COMENDUIREA CETĂŢII 1877-1878 NICOPOLE MINISTERUL DE RĂZBOI-COMENDUIREA 1855-1866 GARNIZOANEI BUCUREŞTI 1920 MINISTERUL DE RĂZBOI-COMISIA CRIMINALĂ 1858-1874 MINISTERUL DE RĂZBOI-COMISIA PENTRU 1845 CLĂDIREA CAZĂRMII DE CAVALERIE DIN

Observaţii

119 313 105 112 27 2 303 137 2 419 195 381 229 8 27 44 4 105 238 9 199

Fondurile de arhivă create de structuri ale Armatei României, păstrate la Arhivele Naţionale – Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale

Nr. crt. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 200

Denumire fond/parte structurală BUCUREŞTI MINISTERUL DE RĂZBOI-COMPANIA DE DISCIPLINĂ BUCUREŞTI-ISMAIL MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ (DE OBSERVAŢIE) CENTRAL MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ DIVIZIA I ACTIVĂ - CANCELARIA MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ DIVIZIA I ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ DIVIZIA I ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II CAVALERIE MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ DIVIZIA II ACTIVĂ - CANCELARIA MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ DIVIZIA II ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ DIVIZIA II ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II CAVALERIE MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ CENTRAL MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ DIVIZIA III ACTIVĂ - CANCELARIA MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ DIVIZIA III ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ DIVIZIA III ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ DIVIZIA IV ACTIVĂ - CANCELARIA MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ DIVIZIA IV ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ DIVIZIA IV ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL DE RĂZBOICORPUL II ARMATĂ - DIVIZIA DE REZERVĂ MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL DE VEST DIVIZIILE I, II - BRIGĂZILE I, II MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL DOROBANŢILOR LEGIUNEA II DOROBANŢI VALAHIA MICĂ MINISTERUL DE RĂZBOI-DEPOZITUL DE RĂZBOI MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA III ARTILERIE MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA GENIU MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA PENSII MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA I MILITARĂ TERITORIALĂ MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA II MILITARĂ TERITORIALĂ MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA III MILITARĂ TERITORIALĂ MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA I, II CAVALERIE MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIONUL DE CAVALERIE

Ani extremi

Nr. unităţi arhivistice

1866-1871

56

1876-1878

28

1877-1879

39

1877-1878

108

1877-1878

25

1874-1878

43

1877-1878

115

1877-1878

26

1877

12

1877-1878

26

1877-1878

167

1876-1878

26

1877-1878

36

1877-1878

87

1877-1878

17

1877-1878

7

1877-1878

14

1860-1869

53

1878-1887 1892-1894 1864-1915 1863-1946

4 2 99 612

1863-1874

412

1870

3

1864-1875

143

1876-1878 1853-1856

7 82

Observaţii


Nr. crt. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84.

Nr. unităţi arhivistice MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL I CAVALERIE 1856-1861 11 MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL II 1850-1866 137 DOROBANŢI - DISTRICTUL IALOMIŢA MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL 4 CAVALERIE 1856-1861 20 MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA V FLOTILĂ 1852-1897 36 ŞALUPELE CANONIERE ŞI CORPUL FLOTILEI MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL 4 1850-1866 116 DOROBANŢI VLAŞCA MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL 5 1858-1866 80 DOROBANŢI TELEORMAN MINISTERUL DE RĂZBOI-FAMILIA LUPTĂTORILOR 1892-1920 27 1942 MINISTERUL DE RĂZBOI-FARMACIA CENTRALĂ 1837-1863 279 MINISTERUL DE RĂZBOI-FOI DE ZILE 1877-1892 2278 ŞI ORDINE DE ZI MINISTERUL DE RĂZBOI-INSPECTORATUL CORDONULUI MUNŢILOR (INSPECTORIA IV 1850-1868 283 GRĂNICERI) MINISTERUL DE RĂZBOI-INSPECTORATUL 1850-1866 141 DOROBANŢILOR (DESPĂRŢIREA I VALAHIA MARE) MINISTERUL DE RĂZBOI-INSPECTORATUL 1916247 GENERAL AL ARMATEI <1960> MINISTERUL DE RĂZBOI-INSPECTORATUL 1850-1866 276 CORDONULUI DUNĂRII MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL DE RĂZBOI1850-1851 71 INSPECTORATUL GRANIŢELOR MINISTERUL DE RĂZBOI-JANDARMERIA ŞI POLIŢIA 1940-1944 68 MINISTERUL DE RĂZBOI-LICEE MILITARE 1924-1948 24 MINISTERUL DE RĂZBOI-MARELE CARTIER 1869-1918 66 GENERAL AL ARMATEI 1941-1942 MINISTERUL DE RĂZBOI-MARELE STAT MAJOR 1883-1949 274 MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL ÎNZESTRĂRII 1935-1948 43 ARMATEI MINISTERUL DE RĂZBOI-MUZICA ŞTABULUI 1841-1860 10 MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 ARTILERIE 1868-1872 51 MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL DE 1856-1861 163 CAVALERIE MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 1 CĂLĂRAŞI 1868-1869 9 MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 CĂLĂRAŞI 1862 2 MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 1 INFANTERIE 1832-1859 515 MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 INFANTERIE 1832-1862 794 MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 3 INFANTERIE 1832-1860 727 MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 4 INFANTERIE 1860-1874 6 MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 5 INFANTERIE 1862-1865 159 MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 6 INFANTERIE 1873-1876 81 MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 7 INFANTERIE 1860 1 MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 8 INFANTERIE 1876 1 MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 LĂNCIERI 1861-1869 86 Denumire fond/parte structurală

Ani extremi

Observaţii

201

Fondurile de arhivă create de structuri ale Armatei României, păstrate la Arhivele Naţionale – Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale

Nr. crt. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96.

202

Denumire fond/parte structurală REGIMENTUL 1 VÂNĂTORI MINISTERUL DE RĂZBOI-SERVICIUL LICHIDĂRI COMENZILOR MATERIALE ŞI INSTALAŢIILOR DE RĂZBOI (COMISIA MILITARĂ ROMÂNĂ DE LA PARIS) MINISTERUL DE RĂZBOI-SERVICIUL SANITAR MINISTERUL DE RĂZBOI-STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI MINISTERUL DE RĂZBOI-STATUL MAJOR GENERAL - DESPĂRŢIREA DE GENIU (SERVICIUL DE GENIU) STATUL MAJOR DE GENIU MINISTERUL DE RĂZBOI-ŞCOALA DE CADRE DOROBANŢI MINISTERUL DE RĂZBOI-ŞCOALA SPECIALĂ DE CAVALERIE MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL DE RĂZBOI MOLDOVA MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA STATISTICĂ. COMISIA DE INFORMAŢII ŞI CERCETĂRI. MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALESUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALESUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI UNIUNEA OFIŢERILOR DE REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE

Nr. unităţi arhivistice 1869-1871 58 Ani extremi

1915-1924

6

1858-1871

327

1894-1905

5

1859-1874

227

1875-1876

16

1871

2

1835-1962

1773

1916-1918

18

1940-1944

23

1941-1944

9

1917-1948

33

Observaţii


DOCUMENTELE DE ARHIVĂ CREATE DE PERSONALITĂŢI MILITARE, PĂSTRATE LA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – COLECŢII SPECIALE, ARHIVA ISTORICĂ Fondul Brătianu Dosar

Cota veche

181

XV/5

202

XVIII/11

378

XXII/22

616

L/10

649

LIII/2

663

LIV/5

671

LVI/1

681

LVII/3

Denumirea dosarului

Date extreme

Memoriu adresat M. Ap. N. de serg. rezervist Nicolae Dumitru pentru a fi trecut în rândul celor decoraţi cu "Virtutea militară"; însoţit de un act de stare civilă şi o copie după ordinul de zi nr. 3 din 13 mart. 1917 a Brigăzii 1 inf. (f.201 - 203). Scrisoare lt. - col. G. Exarcu, ataşat militar pe lângă Legaţiunea din Viena - către Ion I. C. Brătianu, Min. Af. 1904 Str. Viena, 8 sept. 1904 (st. n.); însoţită de plic. Acte g-ral D. Iliescu: scrisoare (concept) către ziarul "Universul", ca explicaţie la atacurile lui Virgil Madgearu în Ad. Deputaţilor în legătură cu unele contracte militare 1933 (27 mart. 1933), notă, scrisoare de răspuns către Cameră semnată de mai mulţi ofiţeri; scrisori primite (între semnatari g-ral Râşcanu. Vaslui 2 mart. 1933). Listă cu mutări de ofiţeri şi asimilaţi aprobată de D. Ghica; notiţă cu militarii aflaţi în concediu de convalescenţă după 1868 internarea la Spitalul Militar Central; "Tabloul bolnavilor 1869 armatei pe ziua de 1 septembrie 1869"; tabel cu cheltuieli curente efectuate de Armată. Copie dactilo: raport al Consiliului de Miniştri al Moldovei asupra necesităţii înlocuirii unui arsenal de arme şi echipament militar (16 mai 1859); înştiinţare de la 1857-1900 Administraţia Districtului Ilfov primită de prinţul Dimitrie Grigore Ghica (8 aug. 1859). Scrisori şi rapoarte primite de I. C. Brătianu de la general Cernat, general Haralamb, col. Creţeanu, Grădişteanu, Anghelescu, Slăniceanu, Maican, căpitan Vasiliu medic 1877 militar Militianu, Fred Détaius, Câmpineanu, Th. Văcărescu, I. Bălăceanu, Pitulescu. Scrisoare G. Slăniceanu către prinţul Dimitrie Gr. Ghica - îl roagă să primească sarcina de a forma o societate pentru 1876-1897 ajutorul răniţilor şi bolnavilor militari în război, viitoarea "Societate de Cruce Roşie" (21 iun. 1876). Liste cu servitorii Marelui Duce Nicolae şi ai fiului acestuia care urmau să primească medalii militare româneşti, lista cu ofiţeri ruşi decoraţi de români, lista cu ofiţerii ataşaţi Marelui Duce Alexandru, lista companiilor, bateriilor şi escadroanelor ruseşti care au luat parte la bătălia din 28 nov. 1877 şi lista ofiţerilor ruşi care s-au distins, listă cu ofiţerii 1878-1922 ruşi din batalionul de escortă al Ţarului, pentru care se cereau decoraţii româneşti, lista ofiţerilor ataşaţi aghiotantului imperial, general de Todleben; copie a unei scrisori adresată de general conte Ignatief baronului Stuart (28/12 mart. 1878).

Nr. file

Buc.

3

32

255

203

Documentele de arhivă create de personalităţi militare, păstrate la Biblioteca Naţională a României – colecţii speciale, arhiva istorică

Dosar 681

712

439

659

663

665

539

204

Cota veche

Denumirea dosarului

Date extreme

Tabel cu ofiţerii români care s-au distins în luptele pentru 1878-1922 capturarea Plevnei. Legaţia Franţei la Stockholm către I. Brătianu (22 sept. 1886); legaţia Germaniei în România către I. C. Brătianu: în legătură cu preconizatul aranjament comercial (23 iul. 1886) şi referitor la numirea unui ataşat militar român la Berlin (31 dec. 1886); rapoarte Al. Beldiman către I. C. Brătianu, Berlin (14/26 iun. şi 3/15 iul. 1886); scrisoare V. Alecsandri către I. C. Brătianu despre importanţa înzestrării armatei române cu tunuri din Franţa (10 mart. 1886); telegramă LXII/4 1883-1887 Carol către I. C. Brătianu (22 mai 1886); scrisoare general locotenent Burlimont către I. C. Brătianu, Bruxelles (24 febr. 1886); telegrame felicitare pentru eşuarea atentatului comis împotriva sa de primite de I. C. Brătianu (1886); petiţie a 183 de locuitori din Giurgiu adresată lui I. C. Brătianu, pentru "înfiinţarea pe timpul verii a unori trenuri de plăcere între Giurgiu-Bucureşti şi viceversa" (12 febr. 1887). Scrisoarea contelui de Nesselrod către Domnitorul Ghica, 1836 XXXI/4 referitor la primirea nepotului Domnului în armata imperială 1837 a Rusiei. 28 iul. 1836. G. Gr. Cantacuzino anunţă pe prinţul Carol că oferă pentru armata română 50.000 lei noi, în bonuri ale Creditului LIV/1 1877-1878 Funciar şi una sută chile mari porumbi aflate pe proprietatea sa Floreşti din Districtul Prahova (23 iun. 1877). Ordin de zi către armata română cu ocazia trecerii Dunării, cereri de fonduri pentru armată "Războiul Independenţei LIV/5 1877-78. Din amintirile unui veteran" de Gh. Rădulescu; 1877 certificat de protecţiune al Statelor Unite pentru H. Braunstein, telegrame diverse. Scrisoare Maria Rosetti; declaraţie a reprezentanţilor presei străine asupra barbariilor săvârşite de armata turcă; telegrame circulare către agenţi diplomatici români; notiţe LIV/7 1877 asupra serviciului flotilei la Turnu Măgurele; ziarul "L'Orient", nr. 48 din 19/31 iul. 1877, articol privitor la războiul ruso-turc. Telegrame Ludwig Finaly - Bemberger, Maiutzer - Finaly şi Bemberger - Finaly. Telegramă generalul Cernat către colonelul Fălcoianu căpitanul Brătianu Dimitrie din Statul Major al diviziei a II-a activă "să vie imediat la Bucureşti". Telegramă prin care Alex Plagino fiul îl anunţă pe deputatul Costinescu de demisia sa din funcţia de subprefect de XLVIII/2 Râmnicu-Sărat, cauzată de prefect. 1878 Telegramă către inspectorul general al Controlului prăbuşirea podului peste Argeş. Situaţia în Dobrogea - structura etnică a oraşului Tulcea şi a oraşelor Babadag şi Hârşova - starea de spirit a populaţiei, semnat M-P. Marcovitz. Scrisori, fragmente de scrisori cu autori sau destinatari necunoscuţi.

Nr. file

LVII/3

162

38

Buc.


Dosar

681

689

666 666 666 666 666 666 666 666 327 362 461

539

Cota veche

Denumirea dosarului

General Cernat către Marele Cartier General (23 febr. 1878); telegrame Bolintineanu către inspector general Floru, Kaufmann către Costinescu (mai 1878); scrisoare către LVII/3 prinţesa Callimachi (31 mai 1922); notiţă; hotărârea Tribunalului Districtului Vlaşca într-o pricină de hotărnicie (16 nov. 1878) şi hotărâre în legătură cu hotărnicia moşiei Parapan (15 nov. 1878). Materiale referitoare la războiul de independenţă: planul teatrului de operaţii pe frontul balcanic în războiul din 1877 schiţă tipărită. Lucrări de apropiere ale românilor spre reduta Griviţa nr. 2; hărţi privind Dobrogea; concentrarea trupelor în Basarabia până la data de 23 apr. 1876; trecerea Dunării la LIX/1 Sislova în zilele de 27 şi 28 iun. 1877; poduri construite peste Dunăre în perioada 27 iun.-sept. 1877; listă cu ofiţerii români prezenţi la bombardarea Vidinului; trupele româneşti trecute în revistă de ţar la 27 oct. 1877; notă asupra organizării Armatei române; planul Plevnei cu întăririle din jurul ei; ciornă hartă. Condiţiile armistiţiului încheiat între trupele imperiale LIV/8 ruseşti şi aliaţii lor şi trupele turceşti. Amintiri din Războiul 1877-78 de Dr. Ludovic Fialla LIV/8 fragment tipărit. Notiţe şi însemnări după rapoartele Statului Major rus din LIV/8 războiul 1877-78. LIV/8 Notiţe "Războiul ruso-turc" de colonelul Gordescu. Tabel cu soldele ofiţerilor români; tabel cu rezultatul loteriei LIV/8 din Piteşti în folosul răniţilor din război; petiţie Din memoriile lui Ignatieff din războiul 1877-78, publicate LIV/8 în 1916 în "Istoriceski Vestnik" - traducere dactilo. LIV/8 Memoriul maiorului Chicoş. Mémoire présenté au Congrés de Berlin par les Plénipotentiaires de S. A. le Prince de Roumaine. Annexes LIV/8 au Mémoire. Listă de documente privind România în anii Primului XX/15 Război Mondial. Conferinţa Păcii de la Paris (1919), guvernarea liberală 1922 - 1926. Jurnal al Cons. Min. din 19 iun. 1903 prin care se autorizează XXII/6 Min. Răzb. să execute în regie construcţiile necesare câmpului de război de la Comana Corpului 2 armată. Secretariatul privat al prinţului Albaniei către generalul XXXVII/4 Iliescu - secretar general la Ministerul de Război în problema voluntarilor români şi albanezi la Durazzo - 8 iulie 1914 Telegrame cifrate şi descifrate primite de I. C. Brătianu de la reprezentanţele diplomatice româneşti din străinătate. Telegrame şi scrisori primite de I. C. Brătianu de la M. Kogălniceanu, Pia Brătianu, E. Carada, Bălăceanu, cd. Slăniceanu. Câteva amintiri despre I. C. Brătianu culese de generalul Ionescu din spusele generalului în retragere Const. Barozzi, fost Secretar general în XLVIII/2 Ministerul de Război. Telegrame cifrate primite de I. Câmpineanu, Ministrul Afacerilor Străine, de la reprezentanţele diplomatice româneşti din străinătate. Rapoarte primite de Ministerul de Interne şi de I. C. Brătianu de la prefecţii judeţelor Ilfov, Ismail, Măgurele etc., despre deplasarea trupelor ruseşti şi despre atitudinea acestora.

Date extreme

Nr. file

Buc.

1878-1922

1876-1878

23

1877-1916 1877-1916 1877-1916 1877-1916 1877-1916 1877-1916 1877-1916 1877-1916 /mijl. sec. XIX/ /1927/ 1903 1884 1914

1878

96

205


Dosar 596

622

660

665

666

538

260 461

520

263 387 206

Cota veche

Denumirea dosarului

Date extreme

Ministrul de război către un coleg în legătură cu armamentul 1888 comandat de statul român la Krupp. 23 sept. 1888. Scrisoare privind atitudinea austriacă faţă de România (4/16 aug. 1866); bilet D. Brătianu (2/14 aug. 1866); Heinrich LI/6 Ujhely şi Carl Buhner propun Ministerului de Război o 1866 armă nespecificată pentru apărarea eficace a Dunării (17/29 iun. 1866). Copii de pe telegrame trimise de I. C. Brătianu, Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru adinterim de Război lui: Carol I, general Cernat, generalii Lupu şi Haralambie, coloneii Slăniceanu, Barozzi, Fălcoianu, general Cerchez, 1877-1878 LIV/2 Inspector General C. Davila, col. Cantili, Lt. - col. Candiano, Chiriţescu, subintendent Tamara, Marelui Cartier General. Scrisoare Maria Rosetti; declaraţie a reprezentanţilor presei străine asupra barbariilor săvârşite de armata turcă; telegrame LIV/7 circulare către agenţi diplomatici români; notiţe asupra 1877 serviciului flotilei la Turnu Măgurele; ziarul "L'Orient", nr. 48 din 19/31 iul. 1877, articol privitor la războiul ruso-turc. Tabel cu soldele ofiţerilor români; tabel cu rezultatul loteriei LIV/8 1877-1916 din Piteşti în folosul răniţilor din război; petiţie Corespondenţa general Cernat cu generalul Cerkez şi generalul Anghelescu; Şeful Statului Major către Comandantul Diviziei I Active din Piteşti; către Divizia 4 din Slatina. către Divizia 3 Târgovişte şi Divizia II Active XLVIII/1 Curtea de Argeş. Generalul Racoviţă către generalul Cernat; 1878 colonelul Fălcoianu către col. Arion şi col. Berindei. Corespondenţă Emil Ghika (Petersburg) - Th. Văcărescu; Eugen Stătescu - D. Brătianu; I. Câmpineanu cu Kalinderu şi Liteanu; un grup de deputaţi români către contele Grey. Scrisoare de la cartierul general al Corpului 6 armată al XVIII/69 1917 Franţei - către general/Iliescu?/, 30 aug. 1917. Secretariatul privat al prinţului Albaniei către generalul 1884 XXXVII/4 Iliescu - secretar general la Ministerul de Război în problema 1914 voluntarilor români şi albanezi la Durazzo - 8 iulie 1914 Adresă a şefului Regimentului 4 Călăraşi către Th. Văcărescu, 16 sept. 1880 - în anexă brevetul prin care acesta primeşte gradul de maior în rezervă în cadrul regimentului. Corespondenţă purtată de Th. Văcărescu cu firmele L. Nemelka şi Heinrich Eisinger. Proces-verbal al şedinţei ţinute la Bucureşti, la sediul Direcţiei XLIV/9 1880 generale a Societăţii pe acţiuni a căilor ferate române, lb. fr., 29 feb./12 mart. 1880. Adresă a Directorului general al căilor ferate române, Seebold, către comisarii guvernului pe lângă Direcţia generală a căilor ferate române, având în anexă un raport al inspectorului de mişcare Lehnert, lb. franceză şi română, mart. 1880. Brevet de decorare a lui Radu Văcărescu cu ordinul de XVIII/72 1921 Cavaler al legiunii de Onoare. Paris, 7 aug. 1921. Acte referitoare la procesul unor ofiţeri ai Diviziei a IV-a în XXIII/3 faţa Curţii Marţiale a Armatei 2, cu sentinţa dată la 15 mart. 1917 1917. XLIX/49

Nr. file 1

96

1

68

1 52

Buc.


Fondul Kogălniceanu Dosar

Cota veche

142

XI/26

253

XVI/18

261

XVI/26

266

XVI/31

301

XVII/23

395

XXIII/8

437

XXVI/1

469

XXVII/3 2

759

LVII/2

Denumirea dosarului Scrisoare col. Gh. Slăniceanu, şeful Statului Major al Armatei M.Kogălniceanu, Min.Int. (referitoare la aprovizionarea armatei române prin Serbia; să se afle vederile guvernului sârb "în cazul când armata ar fi nevoită să opereze în regiunea cuprinsă între Dunăre şi frontiera Serbiei"). Telegramă Vizanti - redacţia ziarului "Românul". Ploieşti, 29 feb. 1869 (despre şansele în alegeri ale lui Şt.Grecianu şi I. Homoriceanu) şi M.Kogălniceanu, Min. Int., 22 aug. 1869 (despre armată, regimentele de artilerie şi cavalerie şi comportarea lor). Adresa Intendentului armatei ruse - către Comisarul general român pe lângă armata rusă, 9 iun. 1877 (solicită concursul părţii române pentru transporturile de război). Scrisoare col. Slăniceanu, Min.Răzb. - M.Kogălniceanu, Min.Ext., Bucureşti, 17 iul. 1876 (despre voluntarii pentru Serbia care trec pe la Ungheni; incident armat cu un post sârbesc la Dunăre). Acte Nicolae Negri (brevet pentru înaintarea în gradul de sb. Lt. Al Batalionului 3 vânători; cerere de demisie din armată; anunţul decesului - 1878). Telegrame col. Al.Duca, Min.Răzb. - către col. Slăniceanu la Focşani; prefecţi; M.Kogălniceanu, Min.Int., 1868 - 1869: numiri în funcţie (maior Mavrodin comandant al Batalionului 3 vânători); înzestrarea armatei şi misiuni. Prefaţa (mss.) la o broşură care desluşeşte drepturile MoldoValahiei; coperta lucrării "Curtea lui Vasile Vodă", de A.Pelimon (1852); "Tractat de punctuaţiune", de Ioan Pop (1858); "Enciclopedia poporană, VII: Mitologia", de Dimitrie Iargu (1867); "Congresul de la Berlin". Actele şi discursurile plenipotenţiarilor A.S.Principelui Carol al României" (1878); "Epistola pastoralis ad universum clerum et populum" (Roma, 1885); "Răspunsul minorităţii la Mesaj", discursuri rostite în şedinţele Adunării Deputaţilor de la 26 noiembrie şi 16 decembrie 1887 de Nicolae Fleva (1888); "Literaţii oposanţi sub Cezari", de Ioan Kalinderu; "Şcolile normale primare (din iniţiativă particulară), cu o introducere de Gh.Ghibănescu (1906); "Revista armatei", nr.6, iun. 1912; "Adevărul", 13 ian. 1924. Adresă a unui grup de deputaţi (Gr.Lahovary, G. Grădişteanu, Al. Plagino, D.Berindei, Christian Tell, N.Blaremberg, G.Gr. Cantacuzino, V.Hiotu, V. Pogor, Em. Lahovary, D.Cozadini ş.a) prin care renunţă la diurna de deputat în favoarea resurselor pentru armată sau pentru corpul de voluntari, 1 iun. 1866. Raport col. I. Corneanu, Min. ad-int. la Dep. Răzb. înaintat domnitorului Al. I. Cuza (8 oct. 1859). Memoriu asupra creditului de 80 milioane lei acordat prin legea din 7 feb. 1887 pentru completarea armamentului şi pentru apărarea neutralităţii ţării. Hărţi: Reprezentaţiunea grafică a comandamentelor armatei (1888); crochiu nr. 3 (Frontul Jiului) şi nr. 4 (Dispozitivul din Oltenia), 1916.

Date extreme

Nr. file

1877

2

Buc.

1864 1879 1864 1880 1863 1880 1868 1880 1863 1869

1852 1937

1860 1868

1859/1916/

9

207


Dosar

Cota veche

937

LXXX/7

938

LXXX/8

939

LXXX/9

940

LXXX/10

941

LXXX/11

948

LXXX/18

949

LXXX/19

950

LXXX/20

1012

LXXXIV/3

142

XI/26

200

XI/84

43

IV/5

76

VII/4

127

XI/11

208

Denumirea dosarului Documente Savel Manu; cu transcrieri recente. Scrisori primite de col. Savel Manu - reînrolat ca adjutant domnesc de caimacamul N. Vogoride în mart. 1857 - din partea şefului Înaltului Ştab al armatei Moldovei. Depeşe telegrafice Al. I. Cuza - col. Savel Manu, sept. 1857. Scrisoare caimacam N. Vogoride - col. Savel Manu, şeful Poliţiei Iaşi, 28 dec. 1857. Documente Savel Manu; cu transcrieri recente. Scrisori primite de col. Savel Manu, adjutant domnesc, din partea Înaltului Ştab al armatei Moldovei şi a Min. Dinlăuntru, Teodor Balş. Scrisoarea Înaltului Ştab prin care col. Savel Manu este anunţat că i s-a încuviinţat demisionarea din armată. 22 nov. 1856. Documente Savel Manu; cu transcrieri recente. Scrisori primite de maior (în dec. 1855 colonel) Savel Manu, adjutant domnesc, din partea Înaltului Ştab al armatei Moldovei. Scrisoare Al. I. Cuza - g-ral Ioan Em. Florescu /1863/. Scrisori primite de g-ral Savel Manu /1865/. Scrisori primite de lt. Savel Manu, adjutant domnesc, din partea Înaltului Ştab al armatei Moldovei; cu transcrieri recente. Documente Savel Manu; cu transcrieri recente. Înalta poruncă de zi a domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, prin care maiorul Savel Manu este reprimit în armată. 3 nov. 1854. Decizia (copie) Divanului de întărituri la jalba lui Savel Manu pentru întărirea actului de învoială între acesta şi fosta lui soţie, Maria Vârnav, 6 nov. 1854. Adresa şefului Ştabului armatei Moldovei către maior Savel Manu. 8 oct. 1853; cu transcriere recentă. Cont cheltuieli şi chitanţă plată pentru furnituri militare pe numele g-ral Savel Manu. Expunerea proiectului de lege pentru un credit suplimentar pentru armată, susţinută de D. Lecca, Min. Resbel. Suplica ofiţerilor din garnizoana Bucureşti adresată lui Carol I în legătură cu evenimentele din 11 feb. 1866. Telegrame şi scrisori primite de M. Kogălniceanu (M. Int.) din jud. Suceava, privind chestiuni electorale, politice (cerere de încadrare în armata română a 1500 transilvăneni), consulare, administrative. Scrisoare col. Gh. Slăniceanu, şeful Statului Major al Armatei M.Kogălniceanu, Min.Int. (referitoare la aprovizionarea armatei române prin Serbia; să se afle vederile guvernului sârb "în cazul când armata ar fi nevoită să opereze în regiunea cuprinsă între Dunăre şi frontiera Serbiei"). Apel (tipărit) adresat populaţiei de Comitetul districtului Suceava (preşedinte Em.Morţun) pentru ajutorarea materială a armatei române. /1877/. Decizia Min.Război, nr. 501/1926. Colonelul Fălcoianu ş.a. (în legătură cu războiul de independenţă), 1877. Acte privind incidentul cu vagonul de război austriac "Taurus" în portul Giurgiu, în care s-a implicat şi G.Manu, Min.Răzb. iul. 1869.

Date extreme

Nr. file

1857

13

1856

13

1855

18

/18631865/

8

1851

5

1854

3

1853

2

1866

12

1864-1879

18

1877

2

1850-1877 1926-1929 1864-1888 1869

Buc.


Dosar

256

261 264 266

271

280

165 300 22

Cota veche

Denumirea dosarului

Date extreme

Memoriu confidenţial Ion A.Ghetaride, comisar român pe lângă trupele imperiale ruse în jud. Vlaşca M.Kogălniceanu, Min.Ext., Frăteşti, 26 oct. 1877 (greutăţile XVI/21 1863-1890 întâmpinate din partea administraţiei locale); ordine ale prefectului jud. Vlaşca (A.Lapati) din 2 şi 3 oct. 1877 (în legătură cu transporturile de material de război). Adresa Intendentului armatei ruse - către Comisarul general 1864 XVI/26 român pe lângă armata rusă, 9 iun. 1877 (solicită concursul 1880 părţii române pentru transporturile de război). Telegrame din Ploieşti (g-ral Ion Gr. Ghica), Olteniţa (Pilat) 1860 XVI/29 - M.Kogălniceanu (1877), cu referire la război. 1879 Telegrame, scrisori referitoare la războiul ruso-româno-turc/ 1863 XVI/31 1878); printre semnatari: Stuart, I.Zinoviev. 1880 Telegrame M.Kogălniceanu. Prefectura jud. Vlaşca (candidaturi în alegeri; vizita la Giurgiu a unui vas de război prusian; sosirea principelui Otton de Bavaria; trecerea prin Giurgiu a ministrului plenipotenţiar al Austro-Ungariei; /1869 XVI/36 1879/ aprovizionarea armatei imperiale ruse; se interesează de lucrările trimise ţarului de guvernatorul şi mitropolitul din Rusciuk; despre ziarul "Călugărul"; chestiuni administrative). Acte referitoare la criza orientală, la războiul ruso-românoturc şi la consecinţele acestuia (1876 - 1880): Telegrame Osman Paşa - Riza Bez; Beuf, Min.Răzb. - marele duce Nicolae; Tzerretel - Giers, Secretar de Stat; col. Fălcoianu, secretar g-ral la Min. Răzb.; Saburov - Nelidov; telegrame 1864 XVI/45 ale prefecţilor jud. Vlaşca, Tecuci, Buzău, Ialomiţa, Iaşi, 1889; 1907 Bacău; telegrame adresate lui C.A.Rosetti, M.Kogălniceanu, I.C.Brătianu, V.Boerescu, prinţul Carol; ştiri ale agenţiilor şi agenţilor diplomatici din Viena, Roma, Berlin, Belgrad, Atena, Sofia, Paris. Scrisoare g-ral G.Manu, Min.Răzb. - Th.Rosetti, Preş. Consil. Min., 27 nov. 1888. Solicită participarea şi a altor 1888 XI/49 militari la Te Deum-ul de la Şcoala Militară la care va participa şi regele. Mss. "Serbarea Paştilor de cătră oştenii moldoveni", semnat 1819 XVII/22 "Un vechiu militar". 1890 II/8 Material dactilo: R.Rosetti, "Regele Carol I militar". /1939?/

Nr. file

Buc.

14

2

16

Fondul Saint Georges Cota veche

Dosar

P II/1 P LXXV/3 P LXXV/4 P LXXV/5 P LXXV/6 P LXXV/10 P LXXXI/3 P LXXXVII/5

11 713 714 715 716 720 765 820

Denumirea dosarului Arhiva militară general Iliescu Arhiva militară general Iliescu Arhiva militară general Iliescu Arhiva militară general Iliescu Arhiva militară general Iliescu Arhiva militară general Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu D

Date extreme 1916

Nr. Buc. file 218 45 133 38 50 1 27 1 34 1 365 69 285 82 4 1 209


Cota veche

Dosar

P LXXXVII/6 P LXXXVII/7 P LXXXIX/2 P LXXXIX/7 P XCVII/5 P CI/1 P CI/4 P CI/9 P CII/2 P CII/4 P CVIII/2 P CXLVIII/5 P CXCV/1 P CXCV/2 P CXCV/7 P CXCV/8 P CCLXXXIII/4 P CCCLXVIII/1 P CCCXCV/1 P CDXXXV/11 P XVI/2 P VII/4 P VIII/2 P XVII/3 P XXVII/16 P LVI/7 P LXXIX/5 P LXXXVII/4 P XCVII/1 P CXXXIX/9 P CLXXIX/1 P CLXXIX/2 P CCXCVI/2 P CCCXCIV/2 P CDI/9 P CDIV/10 P LV/5 P LV/6 P LV/7 P CLXXVII/8

821 822 832 837 900 937 940 945 947 949 1002 1314 1748 1749 1754 1755 2249 2977 3371 4102 178 83 91 183 267 552 752 819 896 1244 1602 1603 2374 3361 3481 3575 543 544 545 1583 4380 4381 4382 4383 4384 2190 13 14 15 734 746

P CCLXXVII/3 P II/3 P II/4 P II/5 P LXXVIII/4 P LXXVIII/16 210

Denumirea dosarului Arhiva general Iliescu D. Arhiva general Iliescu D. Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu - chestiunea Turtucaia Arhiva militară general Iliescu Arhiva militară general Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu Agenda general Iliescu Arhiva general Iliescu Carnet de campanie col D. Iliescu Arhiva general D. Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva General Iliescu Arhiva General Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu Arhiva Agripina general Iliescu (scrisori) General Iliescu Arhiva general Iliescu D. Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu - chestiunea Turtucaia Arhiva general Iliescu Arhiva general Iliescu Donaţia Agripina general D. Iliescu Carnet cu însemnări al gl. D. Iliescu Calendarul cu însemnările general Iliescu Arhiva general D. Iliescu Arhiva mareşal I. Antonescu Arhiva Maria Antonescu Arhiva Mihai Antonescu Acte general Averescu - arhivă militară Arhiva Alexandru Averescu - cupiuri din ziare Arhiva Alexandru Averescu Arhiva Alexandru Averescu Arhiva Alexandru Averescu Arhiva Alexandru Averescu Arhiva Prezan Arhiva general C. Coanda, ataşat militar Viena Arhiva general C. Coanda, ataşat militar Viena Arhiva general C. Coanda, ataşat militar Viena Arhiva general Coandă Arhiva general Coandă

1916

Nr. Buc. file 290 1 14 1 418 282 496 496 72 63 235 39 241 67 110 61 226 24 185 31 203 101 160 16 181 35

1915

377

51

1918 1919 1913

229

1 1

1916 1915

408

111 40 34 48 29

Date extreme

1917 - 1918 1918 - 1939 1917 - 1919 1888 - 1930 1918 1920 - 1926 1920 - 1930

1892 - 1909

1915 - 1926

1890 - 1900

1887 - 1890 1889

1890 - 1932

108 263 261 350 262 53 626 149 198

121 1 362 35 56

177

26

46 18 270

28 9 36 25

5 99 217 174 15 124

2 68 143 95 13 70


Cota veche

Dosar

Denumirea dosarului

Date extreme

P LXXVIII/17 P XCI/8 P V/6 P V/8 P VIII/1 P VIII/3

747 852 68 70 90 92

1867 - 1903

P VIII/5

94

P XI/9

139

P XIII/8 P XX/1 P XXXII/13 P LXXVIII/4 P VII/1 P VIII/9 P VIII/10 P XI/10 P XIII/3 P XXI/3 P XXIV/1 P XXIV/2 P XXIV/3 P XXIV/4 P XXV/9 P XXXVI/4 P XXXVII/1 P LXVII/4 P LXVII/9 P LXXXIII/1 P LXXXIII/4 P LXXXIII/8 P LXXXV/2 P LXXXV/5 P LXXXIX/1 P XC/7 P XCIV/3 P XCIV/7 P CIV/6 P CXVI/1 P CXXIII/4 P CXXIII/6 P CXXV/1 P CL/3 P CL/4 P CL/6 P CL/7 P CLIII/4 P CLIII/5 P CLIII/6 P CLXIII/3

157 196 311 734 80 98 99 140 152 213 231 232 233 234 247 344 345 649 654 777 780 784 806 809 831 844 874 878 958 1082 1140 1142 1151 1338 1339 1341 1342 1368 1369 1370 1450

Arhiva general Coandă Arhiva general Coandă Arhiva general Coandă Arhiva general Coandă Arhiva general Coandă Arhiva general Coandă Arhiva general Coandă. Trebuinţa de a reface harta Munteniei (memoriu) Arhiva general Coandă. Căsătoria Pr. Ferdinand cu Pr. Maria Arhiva general Coandă Arhiva general Coandă Arhiva general Coandă Arhiva general Coandă Donaţia general Alex. Chr. Tell Donaţia general Alex. Chr. Tell Donaţia general Alex. Chr. Tell Arhiva Al. Chr. Tell Arhiva Al. Chr. Tell Arhiva Al Chr. Tell Arhiva Alex. Chr. Tell Arhiva Alex. Chr. Tell Arhiva Alex. Chr. Tell Arhiva Alex. Chr. Tell Arhiva Alex. Chr. Tell Donaţia general Alec. Tell Alex. Chr. Tell Arhiva general Christian Tell Arhiva general Christian Tell Arhiva Christian Tell Gen Al. Ch. Tell Alex. Chr. Tell Arhiva Christian A. Tell Arhiva fam. Tell Arhiva A.A. Tell Arhiva A. C. Tell Arhiva Tell Arhiva Col. Tell Arhiva A. C. Tell Arhiva A. C. Tell Arhiva Al. Tell Arhiva Al. C. Tell Arhiva Christian Tell Arhiva Al. Chr. Tell Arhiva Al. Chr. Tell Arhiva Al. Chr. Tell Arhiva Al. Chr. Tell Scrisori Tell (copii) Scrisori A. Golescu către Tell (copii) Scrisori Tell Donaţia general Tell (mss)

1899 1913

1920 - 1922

1886 - 1924 1882 - 1924 1930 - 1935

1846 - 1925

1880 - 1931

1879 - 1883

1882 - 1931

Nr. Buc. file 266 37 466 85 10 3 131 40 51 20 217 103 27

1

156

151

39 100 21 20 15 13 179 3 90 9 30 20 303 149 131 258 134 29 27 16 16 82 15 245 215 71 182 61 224 140 40 77 164 79 84 55 64 48 32 28 40 2 72 28 198 44 8 9 141 124 242 143 1392 67 39 12 25 23 163 34 81 48 91

25

30 126 50 57

20 1 30 1 211


Cota veche

Dosar

P CXC/3

1696

P CXC/5 P CXCVI/1 P CXCVI/2 P CXCVI/3 P CXCVI/4 P CXCVI/5 P CXCVI/6 P CXCVI/7 P CXCVI/8 P CXCVI/9 P CXCVI/10 P CXCVI/11 P CXCVIII/6 P CCIII/7 P CCIII/8 P CCIII/9 P CCC/5 P CCC/7 P CCCI/7 P CCCI/8 P CCCXXVII/7 P CCCXXVII/8 P CCCXXVII/9 P CCCLI/4

1698 1756 1757 1758 1759 1760 1761 1762 1763 1764 1765 1766 1788 1857 1858 1859 2409 2411 2419 2420 2656 2657 2658 2833

P CCCLXIII/1

2947

P CCCLXIII/2

2948

P CCCLXIII/4

2950

P CCCLXVI/4 P CCCLXVI/5 P CDXLI/14 P CDXLII/7

2972 2973 4245 4252

P I/6

6

P LXVII/1 P LXVII/3 P LXVII/7 P LXXX/1 P LXXXII/5 P LXXXIII/9 P XCIII/1 P XCV/6 P CXX/1 P CXXIII/2 P CLXXVI/1 P CCXVI/6 P CCXCVI/1

646 648 652 755 774 785 859 890 1108 1138 1567 1963 2373

212

Denumirea dosarului Arhiva Marieta Maior Claudian, mama lui Alex. Chr. A. Tell Arhiva Alexandrina Chr. Tell Corespondenţă Tell Corespondenţă Tell Corespondenţă Tell Corespondenţă Tell Corespondenţă Tell Corespondenţă Tell Corespondenţă Tell Corespondenţă Tell Corespondenţă Tell Corespondenţă Tell Corespondenţă Tell Arhiva Tell Arhiva Chr. Tell - tăieturi din ziare Arhiva Chr. Tell - tăieturi din ziare Arhiva Chr. Tell - tăieturi din ziare Scrisori Grădişteanu către Tell Scrisori Cristofo către Tell Donaţia general Alex. Chr. Tell Donaţia general Alex. Chr. Tell Donaţia gl. Alex. Chr. Tell Donaţia gl. Alex. Chr. Tell Donaţia gl. Alex. Chr. Tell Alex. Chr. Tell Arhiva Alex. Chr. Tell. Christian A. Tell ministru al instrucţiunii publice şi cultelor vol. II Arhiva Alex. Chr. Tell. Christian A. Tell Comisia centrală Focşani Arhiva Alex. Chr. Tell. Christian A. Tell Personale Donaţia general Tell Donaţia general Tell Donaţia Chr. Al. Tell Caiet cu adrese Tell Alexandru, Chr. Tell - politica, materiale electorale Arhiva Amiral Coandă Arhiva Amiral Coandă Arhiva amiral Coandă Arhiva amiral Coandă Arhiva amiral Coandă Arhiva amiral Coandă Arhiva amiral Coandă Arhiva amiral Coandă Arhiva amiral Coandă Arhiva amiral Coandă Arhiva amiral Coandă Arhiva amiral Coandă Arhiva amiral Coandă

Date extreme

1911 - 1937 1893 - 1927 1864 - 1921 1864 - 1911 1874 - 1916 1849 - 1934

Nr. file

Buc.

120

41

37 1004

14 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 64 107 9 12 15 4 23 24 17 52 63

133 121 13 24 37 7 42 25 27 167 109 81

5 5

1919 - 1935

90

11 6 58

1916 - 1917 1919 - 1928 1907 - 1935

1938

45 20 110 75 207 24 243 323 146 380

21 7 82 45 77 14 37 52 135 89


Cota veche

Dosar

Denumirea dosarului

P XIII/4 P XCIV/8 P CX/6 P CXXII/4 P CXXXIX/1 P CXXXIX/2 P CXXXIX/3 P CXXXIX/4 P CXXXIX/5 P CXXXIX/6 P CLX/3 P CLXII/7 P CXCIV/18 P CLXII/7 P CCLXXXVIII/6 P CDXLV/9 P CDXLV/10

153 879 1029 1130 1236 1237 1238 1239 1240 1241 1432 1447 1747 1447 2298 4297 4298

Arhiva Amiral Coandă Arhiva amiral Negoescu Arhiva amiral Urseanu Arhiva Amiral Urseanu Arhiva Amiral Urseanu Arhiva Amiral Urseanu Arhiva Amiral Urseanu Arhiva Amiral Urseanu Arhiva Amiral Urseanu Arhiva Amiral Urseanu Arhiva Amiral Urseanu Arhiva Amiral Urseanu Arhiva Amiral Urseanu Arhiva Amiral Urseanu Arhiva amiral Petre Bărbuneanu Donaţia Elena amiral Negrescu Donaţia Elena amiral Negrescu

P LXXXVIII/3 P XC/6 P CXXXVIII/2 P XCIV/10 P CCCV/6 P CCCLI/2 P CXXII/1 P CXXII/2 P CXXII/3 P CXXII/4 P CXXII/5 P CXXII/7 P CXXII/8 P C XXVI/3

827 843 1230 881 2467 2831 1127 1128 1129 1130 1131 1133 1134 1157

Arhiva general Văleanu Arhiva general Soutzo Arhiva general Soutzo - chestiuni militare Arhiva general Al. Socec Arhiva general Al Socec General Alex. Horbatsky - brevete Arhiva general Dr. Demostene Arhiva general Dr. Demostene Arhiva general Dr. Demostene Arhiva Amiral Urseanu Arhiva general Dr. Demostene Arhiva general Dr. Demostene Arhiva general Dr. Demostene Arhiva general Manolescu Radian

P CXXVIII/1

1178

Arhiva General Paul Angelescu

P CXXXIII/10 P CXXXVIII/3 P CCXVI/7

1214 1231 1964

P CCCIX/3

2510

P CCCIX/5 P II/2 P VII/2 P VIII/14 P IX/1 P IX/2 P IX/3 P IX/4 P LVI/1 P LVI/2 P XC/6 P CXXI/6

2512 12 81 103 104 105 106 107 546 547 843 1122

Donaţia general Mărdărescu Arhiva General Boteanu Arhiva Colonel Boteanu Arhiva general Em. Manolescu Mladin. Campania 1913 Bulgaria Arhiva general Em. Manolescu Mladin Arhiva general D. Suţu Arhiva general Soutzo Arhiva Pr. Gral. Soutzu Arhiva Gral. Dim. Soutzo Arhiva Gral. Dim. Soutzo. Manevrele armatei franceze Arh. Pr. Gral. Soutzo Arh. Pr. Gral. Soutzo Arhiva Soutzo Arhiva Soutzo Arhiva general Soutzo Arhiva Gr. Soutzo

Date extreme

Nr. file

1900 - 1938 1890 - 1896 1881 - 1883

1890 - 1933

1915 - 1917 1883 - 1927 1837 - 1911 1908 - 1920 1872 - 1914 1903 - 1919 1881 - 1883

1866 - 1923

1913 1920 - 1921

91 100 109 143 87 27 29 79 46 143 135 239 135 19

25 3 60 51 44 93 2 10 34 1 29 50 177 50 11 26 88

333 97 173 121 381 16 27 22 115 37 51 36 56 12 25 15 165 68 109 51 55 27 27 1 235 163 38 29 125+ 300 411 28 12 120 17 267 7 30

18

68 68 133 155

18 1 20 51 24 23 42 18 20 54 121 56

1912 - 1921 1912

1809 - 1893

Buc.

43 81 173 271

213


Cota veche

Dosar

Denumirea dosarului

Date extreme

P CXXXVIII/2 P CLX/1 P CLX/2 P CLX/4 P CLX/5 P CLX/6 P CCII/8 P CCIII/3 P CLXIII/10 P CLXV/8 P CLXXVIII/8 P CXCV/6 P CLXXVIII/10

1230 1430 1431 1433 1434 1435 1848 1853 1457 1474 1599 1753 1601

1915 - 1917

P CXCVII/5

1771

P CCXCIII/3 P CCVII/10 P CCXIV/4 P CCLXXI/4 P CCLXXXI/13 P CCCV/7

2348 1892 1949 2152 2236 2468

P CCCLXIV/3

2960

P CCCLXX/15 P CCCLXXXII/8 P VII/6 P VII/7 P VII/8 P VII/9 P VII/10 P XXXVI/2 P LXX/6 P CLXXVII/9 P CCXIII/5 P CCXXXV/9 P X/4 P CDLIV/1 P CDLIV/2 P CDLIV/3 P CDLIV/4 P CDLIV/5 P CDLIV/6 P CDLIV/7 P CDLIV/8 P CDLIV/9 P CDLIV/10 P CDLIV/11 P CDLIV/12 P CDLIV/13 P CDLIV/14 P CDLIV/15

3012 3187 85 86 87 88 89 342 673 1584 1943 2028 121 4330 4331 4332 4333 4334 4335 4336 4337 4338 4339 4340 4341 4342 4343 4344

Arhiva general Soutzo - chestiuni militare Arhiva general D. Soutzo Arhiva general D. Soutzo Arhiva general D. Soutzo Arhiva general D. Soutzo Arhiva general D. Soutzo Arhiva general Soutzo Arhiva D. Soutzo Arhiva general Râmniceanu Diverse - Arhiva general C. Costescu Arhiva general Munteanu Arhiva general Alex. Munteanu Din viaţa generalului Wartiadi Memoriu asupra activităţii general Muşoiu în luptele de la Tisa (1921) Arhiva Muşoiu Arhiva Comandor Eugen Teutu Arhiva general Papazoglu Arh. Gen N. Sinescu Arhiva general Gr. Ipătescu Arhiva general George Bacaloglu Tunelul Bereşti. Intr. Bertolero 8 Giachetti Arhiva general G. Bacaloglu Donaţia general Bacaloglu Caiet de notiţe general G. Beruţeanu Arhiva general Herks Arhiva Căpitan N. Meteleanu Arhiva general Teodor Gheorghiu - brevete Arhiva General Palladi - brevete, decizii de pensie Arhiva general Gheorghe Manu General Batîr Arhiva Colonel Cavaler de Randa Acte colonel Stoica şi altele Arhiva colonel Mih. Cioranu Arhiva maior Văleanu Arhiva maior Claudian Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice

214

1912 - 1913 1915 - 1916

1868 - 1940

1857 - 1878

1916 - 1943

Nr. Buc. file 381 16 98 5 330 92 398 23 69 3 123 2 87 11 113 48 72 48 36 30 13 1 125 54 34 1 7

1

460 186 75 41 8 43

140 138 42 6 6 23 1

1868 - 1894 1877 - 1920 1877 - 1901 1859 - 1911

1885 - 1916 1913 - 1915 1907 - 1920 1908 - 1920 1909 - 1920 1910 - 1920 1911 - 1920 1912 - 1920 1913 - 1920 1914 - 1920 1915 - 1920 1916 - 1920 1917 - 1920 1918 - 1920 1919 - 1920 1920 - 1920 1921 - 1920

11 224 38 54 35 20

4 9 29 7 56 10 206 8 36 8


Cota veche

Dosar

Denumirea dosarului

P CDLIV/16 P CDLIV/17 P CDLIV/18 P CDLIV/19 P CDLIV/20 P CDLIV/21

4345 4346 4347 4348 4349 4350

Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice

P CCXCIII/5

2350

Arhiva căpitan V. Gârbea

P XXXII/3 P XXXII/4 P XXXV/3 P CCLXXIII/5 P CCCXXV/1

301 302 337 2167 2635

Arhiva Cpt. Vasiliu Arhiva col. Diamandi Arhiva Gl. Paraschiv Vasilescu Donaţia gl. Ioan Tătaru Donaţia gl. D. Cottescu

P CCCXXV/8

2643

Arhiva gl. Giugurtu

P CCCXXV/9

2644

Arhiva gl. Giugurtu

P CCCXXV/10 P CCCXLIV/6

2645 2785

P CXCII/9

1715

P CXCII/5

1711

P CCCXCVII/1 P CCCXCVII/2 P CCCXCVII/3 P CCCXCVII/4 P CCCXCVII/5 P CCCXCVII/6 P CCCXCVII/7 P CCCXCVII/8 P CCCXCVII/9 P CCCXCVII/10 P CCCXCVII/11 P CCCXCVII/12 P CCCXCVII/13 P CCCXCVII/14 P CCCXCVII/15 P CCCXCVII/16 P CCCXCVII/17 P CCCXCVII/18 P CCCXCVII/19 P CCCXCVII/20 P CCCXCVII/21 P CCCXCVII/22 P CCCXCVII/23 P LII/3 P XX/4 P XX/5 P XX/6 P XX/7

3398 3399 3400 3401 3402 3403 3404 3405 3406 3407 3408 3409 3410 3411 3412 3413 3414 3415 3416 3417 3418 3419 3420 508 199 200 201 202

Arhiva gl. Giugurtu Arhiva gl. C. Christescu Arhiva Cpt. pensionar Vasiliu (referitor la organizarea pompierilor) Arhiva Cpt. pensionar Vasiliu (referitor la organizarea pompierilor) Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe Arhiva Papazoglu (conţine 1 medalie) Acte militare - Buletinul evenimentelor M. St. M. Acte militare Acte militare Acte militare

Date extreme 1922 - 1920 1923 - 1920 1924 - 1920 1925 - 1920 1926 - 1920 1927 - 1920 1890, 1906 1920

1785 - 1864 1806 - 1863 1711 - 1880, 1920 1724 - 1814, 1868 - 1870 1706 - 1912 1892 - 1926

1915 - 1916 1915 1915 1915

Nr. file

Buc.

163

21

71 13 11 42

34 13 73 9 31

90

40

52

35

68 113

23

142

57

156

10

32

28 16 20 17 1 215


Cota veche

Dosar

P XX/8 P XX/9 P XX/10 P XX/12 P XX/13 P XX/14 P LXXXI/5 P LXXXI/1 P LXXXVII/8 P XCIX/11 P XCIX/12 P XCIX/13 P XCIX/14 P XCIX/15 P CVIII/4 P CXII/9 P CLXIV/5 P CLXXVI/8 P CLXXVII/13 P CLXXXIX/1 P CLXXXIX/2 P CLXXXIX/3 P CLXXXIX/4 P CLXXXIX/5 P CLXXXIX/6 P CLXXXIX/7 P CLXXXIX/8 P CLXXXIX/9 P CLXXXIX/10 P CLXXXIX/11 P CLXXXIX/12 P CLXXXIX/13 P CLXXXIX/14 P CLXXXIX/15 P CLXXXIX/16 P CLXXXIX/17 P CLXXXIX/18 P CLXXXIX/19 P CLXXXIX/20 P CLXXXIX/21 P CLXXXIX/22 P CLXXXIX/23 P CLXXXIX/24 P CLXXXIX/25 P CLXXXIX/26 P CLXXXIX/27 P CLXXXIX/28 P CLXXXIX/29 P CLXXXIX/30 P CLXXXIX/31 P CLXXXIX/32

203 204 205 207 208 209 767 763 823 926 927 928 929 930 1004 1043 1464 1574 1588 1650 1651 1652 1653 1654 1655 1656 1657 1658 1659 1660 1661 1662 1663 1664 1665 1666 1667 1668 1669 1670 1671 1672 1673 1674 1675 1676 1677 1678 1679 1680 1681

216

Denumirea dosarului Acte militare Acte militare Acte militare Acte militare Acte militare Acte militare Acte militare Arhiva militară Arhiva militară Arhiva militară Arhiva militară Arhiva militară Arhiva militară Arhiva militară Arhiva militară Arhivă militară Arhiva militară Arhivă militară Arhivă militară Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43)

Date extreme

Nr. file

1919 1917 1918 1916 - 1918 1917 - 1918 1918 - 1918

1918 - 1919 1922 1927

Buc. 1 1 1 10

5 182 142 20 22 15 6 17 187 31 163 28 85 947

3 1 1 1 1 1 1 87 1 4 11 10 43


Cota veche

Dosar

Denumirea dosarului

P CLXXXIX/33 P CLXXXIX/34 P CLXXXIX/35 P CLXXXIX/36 P CLXXXIX/37 P CLXXXIX/38 P CLXXXIX/39 P CLXXXIX/40 P CLXXXIX/41 P CLXXXIX/42 P CLXXXIX/43 P CXCVII/6 P CXCVII/8 P CXCVIII/5 P CCXCVII/6 P CCCXLIX/3 P LXXV/2 P XX/11 P CC/3 P CCIII/6 P CCXCIII/2 P CCXCIII/4

1682 1683 1684 1685 1686 1687 1688 1689 1690 1691 1692 1772 1774 1787 2381 2818 712 206 1809 1856 2347 2349

P CCCLXI/1

2913

P CCCLXI/2

2914

P CCCLXI/3

2915

P CCCLXI/4

2916

P CCCLXI/5

2917

P CCCLXI/6

2918

P CCCLXI/7

2919

P CCCLXI/8

2920

P CCCLXI/9

2921

P CCCLXI/10

2922

P CCCLXII/1

2923

P CCCLXII/2

2924

P CCCLXII/3

2925

Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhivă militară (dosar 1 - 43) Arhiva militară Arhiva militară Arhiva militară Arhiva militară Acte militare Doctrina militară Lt. Cantacuzino Şerban - foaie calificativ Curs de geografie militară Predarea biroului ataşatului militar la Paris Instrucţie relativă la Tipografia militară Arhiva Direcţiei sanitare din Ministerul de Război Situaţia operaţiunilor militare de la 18 oct. 16 nov. 1915 Situaţia operaţiunilor militare de la 3 iun 25 ian 1916 Situaţia operaţiunilor militare de la 30 nov 20 dec 1915 Situaţia operaţiunilor militare de la 21 dec 1915 8 ian 1916 Situaţia operaţiunilor militare de la 9 ian 31 ian 1916 Situaţia operaţiunilor militare de la 1 febr 17 febr 1916 Situaţia operaţiunilor militare de la 18 febr 11 mart 1916 Situaţia operaţiunilor militare de la 12 mart 1 apr 1916 Situaţia operaţiunilor militare de la 2 apr 30 apr 1916 Situaţia operaţiunilor militare de la 1 mai 2 iun. 1916 Situaţia operaţiunilor militare de la 17 nov 29 nov 1915 Situaţia operaţiunilor militare de la 26 iun 20 iul 1916 Situaţia operaţiunilor militare de la 23 aug 4 sept 1915

Date extreme

1916 1898 - 1905

1923 1880 - 1898

Nr. file

14 59 35 138 640 35 291 95 64 74

Buc.

4 9 26 110 74 1 1 3 11 1 26 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 217


Cota veche

Dosar

P CCCLXII/4

2926

P CCCLXII/5

2927

P CCCLXII/6

2928

P CCCLXII/7

2929

P CCCLXII/8

2930

P CCCLXII/9 P CCCLXII/10 P CCCLXII/11 P CCCLXII/12 P CCCLXII/13 P CCCLXII/14 P CCCLXII/15 P CCCLXII/16 P CCCLXII/17

2931 2932 2933 2934 2935 2936 2937 2938 2939

P CCCLXII/18

2940

P CCCLXII/19

2941

P CCCLXII/20

2942

P CCCLXII/21

2943

P CCCLXII/22

2944

P CCCLXII/23

2945

P CCCLXII/24

2946

P CCCLXXIII/4

3046

P CLXIII/7 P CXCII/7 P CCXCVI/3 P XL/4

4385 1454 1713 2375 373

P CLXI/1

1436

P CXCV/4

1751

P CXCV/5

1752

218

Denumirea dosarului Situaţia operaţiunilor militare de la 4 sept 11 sept 1915 Questions financieres (Buget, soldes etc.) Questions politiques. Haut commandament 1915 1916 Situaţia operaţiunilor militare de la 22 sept 17 oct 1915 Situaţia operaţiunilor militare de la 21 iul 18 aug 1916 Apropo des operations Recrutement, effectifs, pertes etc. Aviation et marine Tactique et Strategie Artillerie et armement Recrutement et effectifs Personnel Questions politiques conduite des operations Expedition d'Orient et ordre de bataille Situaţia operaţiunilor militare de la 5 21 sept 1915 Situaţia operaţiunilor militare de la 24 mai 18 iun 1915 Situaţia operaţiunilor militare de la 19 iun - 3 iul 1915 Situaţia operaţiunilor militare de la 4 iul 17 iul 1915 Situaţia operaţiunilor militare de la 18 iul 7 aug 1915 Situaţia operaţiunilor militare de la 8 aug 22 aug 1915 Situaţia operaţiunilor militare de la 19 aug 31 aug 1916 Convenţie militară între marele cartier al armatelor ruse şi române Arhiva Marina militară (cam. 86, pachet. 9, XXI) Arhiva Amiral C. Niculescu-Rizea Arhiva amiral Niculescu-Rizea Ministerul de Război Ministerul de război - propuneri de buget Arhiva Scarlat G. Lahovari - Pribegia noastră în Primul război mondial 1905 (foi volante in limba maghiara şi germana, 1 proclamaţie a Împărătesei Eugenie, o proclamaţie a regelui Ferdinand cu ocazia intrării României în război (1916) România în campania de la 1913 în Bulgaria (foi volante: Ordine de mobilizare, ordin de zi, proclamaţie adresata poporului bulgar, Jurnalul de campanie Regimentul 2 Roşiori)

Date extreme

Nr. file

Buc. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

43 39 146 297

27 26 17 1

1916 - 1918

116

1

1825 - 1929

13

5

16

5

1886 - 1916


Cota veche

Dosar

P XXIII/3

228

P XXIII/3

293

FSG

4386

FSG

4387

Denumirea dosarului Varia - (chitanţe, notiţe, bilete, procese verbale, telegrame, corespondenţă de la Marele Cartier General) Varia - (chitanţe, notiţe, bilete, procese verbale, telegrame, corespondenţă de la Marele Cartier General) Dosar general Iliescu: o filă mss. cu titlul Observaţiuni, f.a, fără semnătură; note cu antetul Banca de Credit Român, adresate generalului D. Iliescu - iunie, noiembrie 1920; o filă a copiei notei lt. Colonelului (s) V. Economu, adresată căpitanului Scarlat Gornea din reg. 46 inf, (perioada 20 nov. 1916 - 27 mai 1918); procesul-verbal a şedinţei consiliului de administraţie, 6 oct. 1924, semnătură indescifrabilă (text dactilo); cărţi de vizită: Barbu B. Brezianu, consilier la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Lt. Colonel Emil Mora; Alexandru Paltov, Inspector de Control ad-tiv C.F.R.; Note cu antetul Societăţii Române pentru Industria Distilării Lemnului, a Uzinelor de Fier şi Domeniile di8n Reşiţa, adresate generalului Dumitru Iliescu, mai 1931; o decizie a Administraţiei Financiare a sectorului I galben, 22 oct. 1932; Act de vânzarecumpărare a imobilului din str. Alexandru Lahovary, nr. 20, Bucureşti, 21 oct. 1931; chitanţă din partea Librarie des Sciences Aeronautiques adresată generalului Iliescu, f.a; scrisoare cu antetul Administraţiei Comerciale a Porturilor şi a Căilor de Comunicaţie pe Apă (P.C.A.) adresată ing. C. Orghidan, din partea lui Roşu, 8 dec. 1941; fotografii: cu inscripţia Costică, 1913, fotografii tablouri, f.a, fără semnătură; fotografie persoană necunăscută, Botoşani, 1914, fotograf Botoşani Eduard Huber. Dosar Marele Cartier General, Secţia a II-a, Biroul C: Buletinul evenimentelor politice din peninsula balcanică pe zilele de 25 iunie 1913, 2, 6, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 (cu harta "noile graniţe ale Statelor Balcanice după Pacea de la Bucureşti 28 iulie 1913, cu ştampila Marelui Cartier General, Serviciul de stat major), 31 iulie 1913, 1, 2, 3, 4, 5,6, 7 (Anexa la buletinul Evenimentelor Politice din peninsula Balcanica pentru zilele de 5 şi 6 august 1913 cu textul protocoalelor anexate la tratat), 8, 9, 10, 11 şi 12 august 1913, hârtia conţine filigran; hărţi ale Serbiei, Bulgariei, Sudul României; scrisoare adresată M.S.Regelui Ferdinand şi M.S. Regina Maria, iun. 1920 din partea lui Simeon Triff, localitatea indescifrabilă.

Date extreme

Nr. file

Buc.

1853 - 1946

41

1853 - 1946

41

1913 - 1941

1913 - 1920

219


Cota veche

220

Dosar

FSG

4388

FSG

4389

FSG

4390

FSG

4391

FSG

4392

FSG

4393

Denumirea dosarului Broşură "Extras din revista Armatei" sub augustul patronagiu al M.S. regelui Carol I A.S.R. Principele Ferdinand al României şi A.S. Principele Wilhelm de Hohenzollern", An. XXX, Nr. 4, apr. 1912, Buc. 1912. Dosar scrisori colonel Radu Rosetti: Salonika, 15 oct. 1918 (şi în lb. engleză); Mission du General Berthlot (în lb. franceză) , 17 oct. 1918; Sofia (şi îm lb. franceză), 29 oct. 1918; Sofia, 30 oct. 1918; 2 nov. 1918; Sofia, 3 nov. 1918; Sofia, 4 nov. 1918 (şi în lb. engleză); Sofia, 6 nov. 1918; Târnovo, 8 nov. (şi în lb. franceză şi engleză) 1918; Târnovo, 9 nov. 1918; Târnovo, 10 nov. 1918; Giurgiu, Târnova, 12 nov. 1918; Giurgiu, 14 nov. 1918; Giurgiu, 15 nov. 1918; Giurgiu, 16 nov. 1918; Giurgiu, 17 nov. 1918; Giurgiu, 18 nov. 1918; Giurgiu, 19 nov. 1918; Giurgiu, 20 nov. 1918; Giurgiu, 21 nov. 1918; Giurgiu, 22 nov. 1918; Giurgiu, 27 nov. 1918; Bucureşti, 1 dec. 1918; Bucureşti, 2 dec. (în lb. franceză) 1918; Bucureşti 3 dec.(text mss. transcris). Cursuri ale Şcoalei de Oficieri: anul II, cursul de Artă Militară, partea I, 1888-89, mss., 23 nov. 1988; Curs de Legislaţie militară 1988-1889, mss., semnătură indiscifrabilă, 2 dec. 1888; Terente Berindei (?) Arhiva militară Terente Berindei: Curs de Istorie Militară - Capo III Eta Spagnola, partea a II-a aparţinând lui Terente Berindei, în limba italiană, mss. fără dată; Arhiva Terente Berindei: Grafice de organizare privind organizarea şi recrutarea diferitor armate (în secolul XIX?), fără alte menţiuni; Divizia IV-a de Infanterie, Serviciul de Stat-Major: "Diferite imprimate Austria, mss., 25 febr. 1899, în lb. germană; Divizia IV-a de Infanterie Serviciul de Stat-Major: Prelegeri pentru memoriu Austria", în limba română, 1898-1899, mss.; Corpul II Armată Serviciul de Stat Major: "Manevrele din Septembrie 1909 - 13 septembrie 1909 - Ordin General pentru Staţionarea trupelor în noaptea de 22-23 septembrie, revista, defilarea, critica, desconcentrarea, text dactilo. Arhiva Amiral Coandă: Jean Bart (Eugeniu Botez) "Cartea Dunării", biblioteca Ligii Navale, 1933, text dactilo, pe plic este imprimată inscripţia: România Maritimă şi Fluvială - revista Ligii navale Române pentru propaganda, orientarea şi apărarea intereselor pe apă.

Date extreme

1920

1918

1888 - 1889

1898 - 1909

1933

Nr. file

Buc.


Cota veche

Dosar

FSG

4394

FSG

4395

FSG

4396

Denumirea dosarului Arhiva Coandă: Memoire de Metallurgie - Les acurs sans saufflures - leuc fabrication - avattajes de la procide, semnat Coandă, lieutenant - eleve d'Artillerie, mss. În limba franceză; Memoire sur la fabrications du Materiel, autor - locotenent Coandă, mss. în limba franceză; Manoeuvres de 1890 Tableau indiquant la composition des effectifs, fără alte menţiuni; Theme General - Manouvres de 1890; I-Cicronscription Militaire Etat-Major, cu antetul Statului Major; Concentration de la 1 Divizion, Concentration de la 2e Divizion (ordin); Divizion du Nord-Est: Theme particulier pour la venredi 29 aout 1890, 30 aout 1890, avis pour la dimanche, 31 aout 1890, 2 sept., 3 sept., Division du Sud-Ouest: Theme particulier pour le lundi, 1 sept. 1890, 3 sept.; Scrisoare adresată Comisiei de Telegrafie Militară, Paris, 10 iunie 1885, semnătură indescifrabilă, mss.; Plan "Revue du 22 juillet 1890; Manoeuvres des 1er et 2 e corp eu 1890; Scrisoare adresată generalului Iliescu din partea lui Gh. Becescu Silvan, doctor în drept, Ploieşti, 24 august 1922, mss.; scrisoare care începe cu "Onorate Domnule General senator şi preşedinte al asociaţiei "Motto cultura" (Iliescu?) din partea reprezentanţilor comunei Tulea, jud. Ilfov, 27 octombrie 1923, cu lista de semnatari, mss. (2 ex.), 1923; plic adresat g-ralului iliescu din partea lui Gh. Becescu-Silvan, Ploieşti, 1922, (timbru); recipisă, chitanţă Monitorul Oficial, factură, 1925 de plată pentru executare clişeu hartă Turtucaia comandată de generalul Iliescu Arhiva general Coandă (Constantin?), ataşat militar la Viena: manevrele armatei austroungare din 1887; Curs Instrucţiuni şi Program al Aplicaţiilor Logistice (şcoala de Aplicaţii de Artilerie şi de Geniu, Fonainbleau, 10 iulie 1881; Hartă, manevrele din 1890 Arhivă Colonel Manolescu Em. Mladian: "Histoire Tableou de la Chevalerie", notiţe de curs aparţinând Leut. Manolesco Mladian, aprilie 1896, în limba franceză, mss.; Notiţe cu privire la Planul de Învăţământ, mss., fără alte menţiuni, ciornă, creion, fără an; Ciornă scrisoare adresată ministrului apărării, creion, cu privire la rolul armatei, fără an; articol (fragment de ziar) în limba franceză cu însemnare "Ecrit la 18 febr. 1890 apres le ... de la Croix Rouge", fără alte menţiuni; fragment carte "Organizarea Cavaleriei în armate rusă", p. 279, fără alte menţiuni; Document (original) al Ministerului de Războiu,

Date extreme

Nr. file

Buc.

1890 - 1922

1881 - 1890

1890 - 1914

221


Cota veche

FSG

222

Dosar

4397

Denumirea dosarului cu antetul Direcţiei I Infanterie din 1 noiembrie 1914 adresat colonelului Manolescu Em. Mladian, comandantul Regimentului Mihai Viteazul Nr. 6, copie după procesul-verbal din 13 octombrie 1914 al Comitetului Consultativ al Statului Major; curs, mss. din 1904 Scrisoare (text dactilo şi ciornă) cu antetul Preşedenţia Consiliului de Miniştri, Vice Preşedintele Consiliului de Miniştri, adresată lui Orghidan, datată - Bucureşti, 1 iulie 1942; un tipizat de acordare a unui brevet din parte reginei Maria - 192?; "Situaţia actuală a Lucrărilor Hărţii României", adresată Directorului Institutului Meteorologic Român, N. Coculescu, din partea Serviciului Geografic al Armatei, (mss.), 21/3 Martie, 1913; Ordin Circular al Marelui Cartier General, 9 mai 1917, (text dactilo), semnat general de corp de armată adjutant Prezan, şeful secţiei III adjuntatură, lt.col. Ioanide; Copie a raportului al comandorului Niculescu Rizea adresat Ministerului de Război, (text. dactilo), 22 ian. 1919; memoriu asupra trecerii de la Flămânda, (text dactilo), fără dată, fără semnătură; scrisoare (text. dactilo) semnată Elisabeth, fără dată; "Chestiunea Marinei la Mare", (text. dactilo), fără an şi semnătură; "Instrucţiuni pentru delegaţii români la conferinţa de limitarea înarmărilor navale, (text dactilo), fără an şi semnătură; un tabel cu înzestrarea marinei române, pe parcursul a cinci ani, (text dactilo), fără dată, cu semnătura inspectorului general al marinei contra amiral indescifrabil, şeful statului major al marinei comandor - indescifrabil; program naval (începând cu anul 1924), al comitetului Marinei, referitor la construcţiile navale, ce urma sa fie prezentat la Liga Naţiunilor, (text dactilo), fără an şi semnătură; "Situaţia navală", întocmită de Inspectoratul Marinei Militare, (text dactilo), fără an şi semnătură; listă cu marinari decedaţi în războiul de întregire, fără an sau alte menţiuni; scrisoare adresată unui domn general (nu se menţionează), din partea Elisei Brătianu, (text dactilo), fără dată; scrisoare (text dactilo) adresată lui Tătărescu, din partea Elisei Brătianu, cu privire la aşezământul cultural Ion I.C. Brătianu, Buc., 11 iun. 1941.

Date extreme

1913 - 1942

Nr. file

Buc.


Cota veche

Dosar

4398

FSG

4399

Denumirea dosarului Testamentul eroilor – versuri - sursă neidentificată, fără dată; ordin de zi Către Toată puterea Armată a Românii din principatele Unite 15 ian. 1860, semnat secretar de stat la departamentul trupelor militare - Florescu; manifestul Partidului Naţional Român către Ţară 26 febr. 1923; un număr din "Vespea" - 25 nov. 1890; schemă a modului de prelucrare la maşinile de frezat; scheme ale unor instalaţii electrice. Arhiva amiral C. Niculescu-Rizea: Convenţie între Guvernul Britanic şi Guvernul Regal Român pentru numirea a 2 ofiţeri din Marina Britanică, ca ofiţeri de legătură cu marina militară română, text dactilo, 15 septembrie 1921; Raport al comandantului Niculescu Rizea din data de 10 noiembrie 1919; Scrisoare a Comitetului Naţional de Astronomie adresată primarului oraşului Bucureşti cu privire la distribuirea orei în oraş, text dactilo, mai 1934, cu semnătura preşedintelui Comisiei Orei, amiral Niculescu Rizea (copie); Memoriu al Comitetului Naţional de Astronomie, Comisiunea Orei asupra instalaţiei de ceasornice în Capitală şi distribuirea automată a orei (lipsă o pagină - notă pe marginea memoriului), 8 martie 1932, semnat preşedintele Comisiunei orei - vice-preşedinte Niculescu-Rizea (ciornă), cu notiţe de mână, text dactilo; Adresă a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor din 31 decembrie 1929, prin care contra-amiralul este înştiinţat că a fost numit preşedinte al subcomisiunii tehnice pentru alcătuirea proiectului de lege privitor la cadastrarea ţării şi introducerea Instituţiunii Cărţilor Funduare pe tot teritoriul ei, text dactilo cu antetul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor; copie a deciziei de înfiinţare a comisiei de alcătuire a unui proiect de lege privitor la cadastrarea ţării şi introducerea instituţiunii cărţilor funduare pe tot teritoriul ei; Mandat de Senator, 6 iunie 1931, Biroul Electoral Lăpuşna, emis pe numele amiralului Niculescu-Rizea, cu semnătura lui Vladimir Grimaschi, cu ştampila lui; fragment dintr-un memoriu cu privire la apărarea acvatică a României, fragment dactilo fără alte menţiuni; fragment dactilo dintr-un discurs rostit cu ocazia zilei de 10 mai, fără alte menţiuni; scrisoare adresată ministrului armatei cu rugămintea de a

Date extreme

Nr. file

Buc.

1860 - 1923

1919 - 1932

223


Cota veche

Dosar

FSG

4400

P LXXXII/1

770

P CLXXIX/4

1605

P CCCX/3

2518

P CCCVIII/11

2506

P CCCIX/4

2511

224

Denumirea dosarului depune la biroul Senatului dosarele cu înzestrarea marinei, semnat de amiralul Niculescu-Rizea, dactilo, fără an; fragment dintr-un ziar cu articole publicate de amiralul NiculescuRizea: "Universul", 20 septembrie 1930, "Lupta", (?); "Universul", 13 septembrie 1930, 28 septembrie 1930, 15 noiembrie 1930, 24 ianuarie 1931; Mss. "Comentarii asupra însemnărilor zilnice ale domnului Mareşal Alexandru Averescu de general Scarlat Panaitescu", f.a.; fragment scrisoare în lb. germană, 11 mai 1880, fără alte menţiuni; Scrisoare (text dactilo) adresată lui Iorga, cu privire la împlinirea a 40 de ani de la moartea lui m. Kogălniceanu, f.a., fără semnătură; scrisoare în lb. germană, cu antetul Erste k.K. Priv. Donau - Dampfschiffahrts Gesellschaft, Galata, 26 mai 1898. Ordonanţe din timpul ocupaţiei germane. Documente în limba germană din vremea ocupaţiei. Arhiva N. Mihăescu-Nigrin. Hârtii din timpul ocupaţiei germane. Arhiva general Manolescu-Mladin (o fotografie a mănăstirii Neamţ devenită spital de război, 2 fotografii de pe front, corespondenţă, telegrame, cupiuri de ziare, programele unor serbări de la Şcolile militare de Infanterie, un album fotografic cu Inspecţia Regelui Carol I la Şcoala Militară de Infanterie - 3 mai 1913) Arhiva Col. C. A. Leon

Nr. file

Buc.

1918

76

1

1917

341

120

1917 - 1918

14

7

Date extreme

1880 - 1898

62

1904 - 1922

42

27

PARTEA A IV-A NOTELE ISTORICE ALE FONDURILOR ARHIVISTICE CREATE DE REGIMENTE


REGIMENTUL l DOROBANŢI „DOLJ” A fost creat prin Înaltul Decret 691/27.03.1872 din vechile batalioane de grăniceri, cu denumirea de „Regimentul 1 Dorobanţi” – avea garnizoana în Craiova şi ca bază de recrutare judeţele Mehedinţi, Dolj, Romanaţi şi Olt. Era subordonat Diviziei 1 Teritoriale Militare şi structurat pe 6 batalioane: 1 Severin, 2 Mehedinţi, 3 Dolj, 4 Calafat, 5 Romanaţi şi 6 Olt, totalizând 22 de companii. Primul comandant a fost colonelul Logadi Ion130. Reorganizarea armatei, efectuată prin Înaltul Decret 21915 din 26.11.1876, dublând numărul regimentelor de dorobanţi îi reducea, cu 01.01.1877, baza de recrutare la numai două judeţe: Mehedinţi, care forma batalionul 1 şi Dolj, care asigura oamenii pentru batalionul al doilea. Numărul companiilor era redus la opt131. În această organizare participă la Războiul de Independenţă în perioada 17.10.187726.02.1878, remarcându-se în luptele de la Rahova, Tatargic şi Novoseic. LA 08.10.1878, drapelul regimentului, primit la 14.10.1874, era decorat cu Crucea „Trecerea Dunării”132. De la 0l.04.1879, conform Înaltelor Decrete 830 şi 831, regimentul este reorganizat tot pe două batalioane, cu câte patru companii, însă baza de recrutări îi era redusă numai la judeţul Dolj133. După această dată structura organizatorică a Regimentului 1 Dorobanţi „Dojl” este asemănătoare cu a celorlalte. În anul 1889 i-au fost permanentizate două companii134, iar în 1891 va fi reorganizat pe 3 batalioane, din care unul permanent135. Al doilea batalion a fost permanentizat în 1899136, iar la 01.04.1908 cel de-al treilea137. La intrarea în campania 1916-1918, regimentul se compunea din 3 batalioane, o companie mitraliere, o baterie de 57 min. şi o secţie de telefonişti138. De-a lungul existenţei sale, 1872-1950, regimentul a cunoscut mai multe alte denumiri: a) Regimentul 1 Dorobanţi (01.04.1872-05.04.1880)139; b) Regimentul 1 Dorobanţi „Dolj” (05.04.1880-17.03.1889)140; c) Regimentul 1 Dorobanţi (17.03.1889-11.07.1891)141; d) Regimentul Dolj nr. 1(11.07.1891-23.05.1932)142; e) Regimentul 1 Dorobanţi „Dolj” (23.05.1932-28.07.1950)143; Unităţile arhivistice ale fondului sunt create sub toate aceste denumiri. Deşi regimentul a avut o activitate îndelungată (1872-1954) şi a luat parte la toate marile evenimente militare, fondul său arhivistic ne este prea bogat. Centrul păstrează numai un număr de 3392 unităţi arhivistice, dar care nu acoperă documentar întregul interval. Pentru perioadele 1872-1905 şi 1907-1908 nu deţinem niciun document, iar pentru mulţi alţi ani numai câteva unităţi arhivistice. 130 „Monitorul Oastei”, nr. 14/1872 Arhiva Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuarea C.S.P.A.M.I.). fond Regimentul 1 Dorobanţi „Dolj”, crt. 827, f. 1; crt. 1144, f. 287 (în continuare se va cita: Loc. cit. fond Reg. 1 Dorob.) şi Registrul istoric al Regimentului 1 Infanterie, nr. inventar 1268 P.I., f. 1. 131 „ Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-812. 132 Album al Armatei Române, 10 Mai 1902, Editura Librăriei Socecu & Co., Bucureşti, 1902, p. 70. 133 Loc.cit., fond Regimentul 1 Dorobanţi, crt. 827, f. 11 . 134 Romanescu Gh., col. dr., Istoria infanteriei române, vol. II, Ed. Ştiinţifico-Enciclopedică, Bucureşti, 1985, p. 19. 135 „Monitorul Oastei”, nr. 28/1899, p. 536. 136 Ibidem, nr. 19/1899, p. 536. 137 Ibidem, nr. 14/1908, p. 96-97. 138 Loc.cit., fond Reg. 19 Dorobanţi, crt. 70, f. 1-2. 139 „Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, p. 258-259. 140 Ibidem, nr. 13/1889, p. 124-136. 141 Ibidem, nr. 28/1891, p. 913-915. 142 „Monitorul Oastei”, nr. 122, p. 3445. 143 Loc.cit , Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 1 Dorobanţi, crt. 1268 R.I., f. 78. 227

Notele istorice ale fondurilor arhivistice create de regimente

Lipsa documentelor pe acei ani este, în parte compensată informaţional de existenţa registrelor istorice care acoperă întreaga perioadă de existenţă. Din ele se poate reconstitui atât evoluţia organizatorică a regimentului, cât şi participarea la toate momentele mai importante ale istoriei noastre la războiul pentru cucerirea independenţei naţionale (1877-1878), reprimarea răscoalelor ţărăneşti din judeţele Tecuci, Tutova, Fălciu (19-28.03.1907) şi la campania războiului din 1913144. Registrele istorice cât şi numeroasele jurnale de operaţii oferă bogate informaţii despre: participarea regimentului la Primul Război Mondial, despre luptele susţinute la Bersa, Orşova, Severineşti, Izbiceni şi Tia Mare; îngroparea drapelului regimentului la Izbiceni, retragerea şi refacerea în Moldova, luptele de la Mărăşeşti, ca şi despre campania împotriva Ungariei între 07.06-20.09.1919145. Fondul arhivistic aflat în păstrarea centrului cuprinde în cea mai mare parte documente specifice activităţii unei unităţi militare: ordine generale, ordine circulare, ordine de zi, rapoarte, instrucţiuni statistice, tabele nominale, dări de seamă etc., prin care se evidenţiază atât organizarea şi desfăşurarea pregătirii militare, cât şi activitatea administrativă. Arhiva operativă a regimentului oferă numeroase informaţii despre participarea la luptele din 1916-1918146 şi campania împotriva Ungariei147. Multe unităţi arhivistice conţin date despre pierderile umane148 şi materiale149 înregistrate de unitate de-a lungul campaniilor primului război mondial. Mult mai voluminoasă şi mai bogată în informaţii este arhiva operativă creată pe perioada 1939-1945. Unităţile arhivistice ale perioadei 1939-1941 oferă informaţii asupra sarcinilor de mobilizare ale regimentului, dislocarea sa în zona Răstoaca-Suraia, asupra lucrărilor genistice executate150, ca şi asupra activităţii Centrului de Instrucţie mixt româno-german şi colaborării cu instructori germani151. Foarte bine acoperite documentar sunt acţiunile desfăşurate de regiment în sudul Ucrainei şi la Cotul Donului152. În urma pierderilor mari umane153 şi materiale154 înregistrare mai ales în 1942, regimentul a fost retras din zona de operaţii pe Bug, ulterior în Transnistria şi revenea în ţară în aprilie 1943. Până la 25.03.1944 regimentul rămâne în garnizoana de pace ocupându-se de completarea efectivelor şi instruirea recruţilor, iar de la această dată s-a deplasat în Dobrogea. Participarea la campania antifascistă este amplu relatată în registrul istoric redactat în 1959. Unităţile arhivistice existente oferă informaţii despre acţiunile desfăşurate în Banat, Ungaria şi mai ales Cehoslovacia155 cât şi despre pierderile înregistrate156.

144 Loc. cit., fond Reg. 1 Dorob., crt. 827, 1144, 1559, 2326, 2470 şi Registrul istoric al Regimentului 1 Infanterie 1872-1930, crt. 1268 R.O. 145 Loc. cit., crt. 17, 26, 70, 150. 146 Ibidem, crt. 59, 108, 127, 149, 225, 332. 147 Ibidem, crt. 138, 156, 159, 163. 148 Ibidem, crt. 36, 52, 53, 57, 85, 88, 198. 149 Ibidem, crt. 98, 332. 150 Ibidem, crt. 1358, 1448, 1677. 151 Ibidem, crt. 1753, 1887, 2046, 2346. 152 Ibidem, crt. 1882-1885, 1888, 1893, 1890-1894, 1900, 1901, 1967, 1980, 2173, 2182-2186, 2188, 2191, 2242, 2326, 2330, 2333. 153 Ibidem, crt. 1899, 1900, 1907, 1925A, 2029, 2030, 2155, 2070, 2171, 2194, 2258, 2262, 2292. 154 Ibidem, crt. 1913, 1917, 1919, 1920, 1929, 1230, 1937, 1940, 2084, 2198, 2208, 2215-2217, 2222, 2223, 2234, 2249, 2258, 2911. 155 Ibidem, crt. 2716, 2784, 2830, 2886, 2913, 2914, 2916. 156 Ibidem, crt. 2742, 2840, 2871, 2906, 2910. 228


Numeroase sunt dosarele referitoare la predarea către trupele sovietice, în cadrul prevederilor Convenţiei de armistiţiu, a prizonierilor germani157 a capturilor de provenienţă germană158, dar şi a altor categorii de materiale luate cu forme159 sau silnic160. Unităţile arhivistice create din 1945 oferă informaţii privind acţiunea de reducere a efectivelor unităţilor române conform prevederilor Convenţiei de armistiţiu, apariţia structurilor de tip sovietic (serviciul E.C.P., locţiitorul politic), ca şi despre încercări de a adapta şi impune o serie de regulamente de la sovietici161. În fondul de care ne ocupăm se găsesc şi informaţii referitoare la desfiinţarea şi contopirea Regimentului 6 Vânători cu Regimentul 1 Dorobanţi ca şi asupra pierderilor înregistrate de primul la retragerea din Basarabia în 1944162. Regimentul şi-a constituit arhiva după sistema cronologică structurală, sistemă menţinută şi după prelucrările efectuate în cadrul centrului. Preluarea acesteia în cadrul Centrului s-a făcut în 1960, anterior ea păstrându-se în cadrul Depozitului de arhivă al Comandamentului 1 Teritorial, cea creată până în 1942163 şi asupra regimentului cea posterioară acestei date. Nu ne putem pronunţa asupra modului cum trecerea timpului sau vitregiile războaielor au afectat integritatea fondului arhivistic creat de regiment, însă documentele ne oferă informaţii despre acţiunea de epurare efectuată după instaurarea comunismului. Astfel, la 02.09.1948, o comisie de „Selecţionare”, alcătuită din comandantul regimentului, secundul politic, ofiţerul informator şi şeful biroului adjutantură, procedau la eliminarea din fond, prin „ardere” a următoarelor: 1) Albumul regimentului; 2) Cartea de aur; 3) Registrul istoric, pe perioada 1872-1906; 4) Registrul istoric, pe perioada 1903-1913; 5) Registrul istoric, pe perioada 01.04.1913-26.10.1933; 6) Registrul istoric, pe perioada 1851-03.09.1941; 7) Registrul jurnal de operaţii, pe perioada 1915-29.06.1940; 8) Registrul jurnal de operaţii, pe perioada 05.09.1941-17.10.1941; 9) Registrul jurnal de operaţii, pe perioada 18.10.1941-06.07.1942164. Fondul arhivistic al Regimentului 1 Dorobanţi „Dolj”, destul de simplu comparativ cu al altor regimente, deşi nu acoperă documentar întreaga perioadă a existenţei acestuia, conţine bogate informaţii privind finanţarea acestei unităţi militare, dar şi a unor evenimente istorice de importanţă naţională. Anii extremi 1906-1951; n.a. 3392; inventar permanent.

157

Ibidem, crt. 2703. Ibidem, crt. 2739. 159 Ibidem, crt. 2857, 2860, 2863, 2904, 2910, 2989. 160 Ibidem, crt. 2857, 2860, 2863, 2904, 2908, 2910, 2989. 161 Ibidem, crt. 3057, 3058. 162 Ibidem, crt. 2637, 2711, 2723, 2902. 163 Ibidem, crt. 1493, 2444. 164 Ibidem, crt. 3029, f. 37. 158

229


REGIMENTUL 2 DOROBANŢI „VÂLCEA” A fost creat la 01.07.1872 în conformitate cu prevederile Înaltului Decret 1064/05.06, sub numele de Regimentul 2 Dorobanţi. Era organizat pe trei batalioane cu reşedinţele la Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea şi Piteşti, iar reşedinţa Statului Major a fost stabilită la Rm. Vâlcea. Baza de recrutare îi era asigurată de judeţele: Vâlcea, Gorj şi Argeş care creau batalioanele cu aceleaşi nume165. Primul comandant al regimentului a fost maiorul Bârsescu Constantin166. A primit drapelul la 14.10.1874, la sfârşitul manevrelor efectuate în prezenţa domnitorului Carol. Patronul regimentului a fost Sf. Ioan Botezătorul, stabilit prin Înaltul Decret nr. 107/18.01.1875167. Prin Înaltul Decret 2195/26.11.1876 este reorganizat pe două batalioane, Gorj şi Vâlcea, batalionul 3 Argeş cedându-l Regimentului 4 Dorobanţi, care se crea la 01.01.1877. Baza de recrutări i se reducea la numai două judeţe: Gorj şi Vâlcea168. Participă la războiul pentru cucerirea independenţei remarcându-se în luptele de la Opanez, Plevna, Vidin169. De la 01.05.1880, conform Înaltului Decret 1163/05.04.1880, urmărindu-se apropierea companiilor de reşedinţa regimentului pentru a se putea asigura o instrucţie cât mai completă, baza de recrutare a regimentului se restrângea numai la judeţul Vâlcea, care asigura oamenii pentru cele două batalioane. Pe lângă schimbarea dislocării batalioanelor şi companiilor, această reorganizare aducea şi schimbarea denumirii în Regimentul de Dorobanţi Râmnicu Vâlcea nr. 2170. Dintre modificările structurii organizatorice, suferite ulterior de regiment mai menţionăm: - crearea prin decizia ministerială nr. 106/21.06.1899, începând cu 1 iulie, a primelor două companii permanente171; - la 15 iulie 1891, prin contopirea companiilor sale permanente cu companiile 1 şi 2 ale Regimentului 2 Linie, primite ca urmare a desfiinţării acestuia, se constituie pe trei batalioane din care unul permanent172; - de la 01.11.1899, conform Înaltului Decret 1415/01.04.1898, regimentul se reorganiza pe două batalioane permanente şi unul teritorial173; - permanentizarea, la 01.04.1908, a celui de-al treilea batalion teritorial174. Şi denumirea regimentului a mai fost modificată în câteva rânduri, după cea din 1880, astfel: - Regimentul 2 Dorobanţi, la 05.04.1889175; - Regimentul Vâlcea, nr. 2, la 13.03.1891176; - Regimentul nr. 2 Dorobanţi Vâlcea, la 25.03.1932177. Sub această denumire a funcţionat până la desfiinţarea sa, efectuată în conformitate cu Instrucţiunile 56500/24.07.1945, prin transformarea în Centrul de Instrucţie al Infanteriei178. 165

„Monitorul Oastei”, nr. 14/1872, p. 410-430. Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, crt. 713 R.I., f. 2. 167 Ibidem, f. 4-5. 168 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 111-113. 169 Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, f. 10-13. 170 „Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, p. 257-258. 171 Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, crt. 713, f. 21. 172 Ibidem, f. 23 şi „Monitorul oastei”, nr. 28/1891, p. 911-913. 173 Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, crt. 713, f. 30. 174 Ibidem, f. 65. 175 „Monitorul Oastei”, nr. 13/1889, p. 124-136. 176 Ibidem, nr. 28/1891, 911-913. 177 „Monitorul Oficial”, nr. 122/1932, p. 3445. 178 Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I organizare, crt. 4980, f. 218. 166

230


De la Regimentul 2 Dorobanţi, în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, se păstrează numai arhiva creată în perioada 1909-1945, în număr de 2802 unităţi arhivistice. Pentru perioada 1872-1945, în număr de 2802 unităţi arhivistice. Pentru perioada 18721908 nu mai deţine nici un document, iar pe anii 1909-1914 s-au păstrat extrem de puţine de la 1 la 5 unităţi arhivistice pe an. Până la centralizarea arhivelor militare, arhiva Regimentului 2 Dorobanţi s-a aflat în păstrarea Depozitului regional de arhivă al Comandamentului 1 Craiova. Acestuia îi era predată, în mai multe rânduri, în perioada 1936-1938, arhiva creată pe perioada 1921-1934, în total 992 dosare179. Arhiva creată pe perioada 1935-1945 a fost predată la Cercurile teritoriale Olt şi Vâlcea în momentul desfiinţării regimentului180. Actualmente, fondul întregit este inventariat, selecţionat şi dispune de inventar permanent. Dintre prelucrările anterioare avem mărturii numai despre cea din 1929-1930, efectuată conform Ordinului 854/1929. Prelucrarea a constat în separarea documentelor operative de cele neoperative şi s-a aplicat arhivei create în perioada 1913-1921. Documentele operative, grupate pe cinci mari probleme au fost grupate în 8 dosare, numerotate în mod distinct şi din care 7 se regăsesc în fond181. Lipsa totală a documentelor pe perioada 1872-1908, ca şi existenţa a foarte puţine pe perioada 1909-1916, restrâng posibilitatea documentării asupra participării regimentului la o serie de evenimente cum sunt: războiul de independenţă, reprimarea răscoalelor din 1907, campania din 1913 şi chiar asupra evoluţiei organizatorice a unităţii. Documentarea asupra acestor perioade poate fi făcută din registrele istorice care acoperă intervalul 1872-1930182. În acestea, pe lângă date privind evoluţia organizatorică a regimentului, se găsesc bogate informaţii asupra acţiunilor întreprinse de regiment în perioada 12.09.187719.02.1878; bombardarea localităţilor de pe malul drept al Dunării, trecerea fluviului, asedierea Plevnei, pierderile umane înregistrate, cooperarea cu alte unităţi româneşti183. Pentru potolirea răscoalelor din 1907, la 12 martie, regimentul mobiliza contingentele 1899-1905, astfel că, la 14 martie, era organizat pe 4 batalioane a câte 800 de oameni. Batalioanele 1, 2 şi 3 au fost însărcinate cu asigurarea ordinii în arealul Horezu, Bălceşti, Drăgăşani, Călimăneşti, Râmnicu Vâlcea. Batalionul 4 a fost dislocat la Buzău şi apoi la Giurgiu184. Informaţii amănunţite sunt oferite şi despre campania din 1913 (itinerarul urmat, pierderile înregistrate ca urmare a epidemiei de ciumă, prizonierii bulgari etc.)185. Documentele existente în fond (ordine, rapoarte, situaţii statistice, tabele nominale, dări de seamă, instrucţiuni şi altele) se referă în cea mai mare parte la activitatea unităţii: organizarea şi desfăşurarea instrucţiei, asigurarea bazei tehnico-materiale, mutarea, detaşarea şi înaintarea în grad a cadrelor, participarea la manevre militare etc. O categorie aparte o constituie arhiva operativă creată pe anii 1916-1919, ca şi jurnalele de operaţii186 din care se pot culege informaţii despre lucrările de fortificaţii executate de regiment

179

Loc. cit., fond Reg. 2 Dorobanţi, crt. 1258, f. 98, 115, 122, 123, 129. Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I organizare, crt. 4814, f. 86-87. 181 Loc. cit., fond Reg. 2 Dorobanţi, crt. 160, f. 1-3 (este vorba de numerele curente: 11, 22, 27, 63, 64, 111, 154, 181. Încă de la acea dată se precizează că nu au fost identificate documente operative pe anul 1913). 182 Ibidem, crt. 5,9 şi Loc. cit., Registrul istoric…, crt. 713 şi 714. 183 Loc. cit., Registrul istoric…., crt. 713, f. 9-17, crt. 714, f. 13-30. 184 Ibidem, crt. 713 R.I., f. 57-58. 185 Ibidem, f. 90-96. 186 Loc. cit., Regimentul 2 Dorobanţi, crt. 5, 9, 28, 108, 131, 132. 231 180

Notele istorice ale fondurilor arhivistice create de regimente 187

în zona Olt-Lotru , luptele la care unitatea a luat parte în perioada august-decembrie 1916, retragerea şi refacerea în Moldova, despre activitatea Misiunii militare franceze188, ca şi despre misiunile îndeplinite în Banat şi Basarabia între 1919-1921189. Numeroase informaţii despre operaţiunile din Primul Război Mondial la care regimentul a luat parte, furnizează dosarele în care sunt cuprinse pierderile umane şi materiale înregistrare de acesta190. Bine acoperită documentar este şi participarea regimentului la Al Doilea Război Mondial. Jurnalele de operaţii detaliază acţiunile la care regimentul a luat parte în perioada iunie 1941aprilie 1943191. Multe dosare oferă date despre operaţiunile desfăşurate de regiment pe fronturile din Ardeal şi Ungaria192, ca şi asupra pierderilor umane înregistrate193. Fondul documentar al Regimentului 2 Dorobanţi Vâlcea, chiar dacă nu acoperă întreaga perioadă a existenţei sale, se constituie într-o importantă sursă de informaţii pentru istoria acestei importante unităţi de infanterie şi chiar pentru istoria naţională. Anii extremi: 1909-1945; unităţi arhivistice 2802; inventar permanent.

187

Ibidem, crt. 7, 54, 1403. Ibidem, crt. 24, 34, 44, 63, 92, 124, 126, 309. 189 Ibidem, crt. 129. 190 Ibidem, crt. 156, 187, 192, 203, 206. 191 Ibidem, crt. 36, 37, 39, 41, 46, 56, 58, 75, 76, 88, 93, 99, 100, 134, 144, 199, 595. 192 Ibidem, crt. 2375, 2379, 2627. 193 Ibidem, crt. 1906-1916, 1980, 2100, 2587, 2627, 2679. 188

232


REGIMENTUL 3 DOROBANŢI „OLT” Se numără printre regimentele care au fost înfiinţate la începutul anului 1877, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret 2195 din 26.11.1876. A fost creat cu numele de Regimentul 3 Dorobanţi şi avea garnizoana statului major în oraşul Slatina. Era organizat pe două batalioane pe care le recruta de pe raza judeţelor Olt şi Romanaţi, judeţe care le-au împrumutat şi numele194. Primul comandant al regimentului a fost colonelul Herfner George, numit prin Înaltul Decret 97/18.0l.1877195. Renumerotarea regimentelor de dorobanţi a făcut ca Regimentul 3 Dorobanţi să preia drapelul fostului regiment cu acelaşi număr, devenit acum Regimentul 6 Dorobanţi196. Înmânarea drapelului a fost făcută de domnitorul Carol la 17.07.1877, la Poiana Mare197. La 0l.04.1880, ca urmare a prevederilor Înaltului Decret 1163, ceda batalionul de Romanaţi, regimentului care se constituia acum cu reşedinţa la Caracal. Regimentul 3 Dorobanţi continua să fie organizat pe 2 batalioane a câte 4 companii, dar care se recrutau numai de pe raza judeţului Olt. Conform aceluiaşi decret denumirea regimentului era schimbată în Regimentul 3 Dorobanţi „Olt”198. Prin Decizia ministerială nr. 106/21 iunie 1887 în cadrul regimentului au fost create primele două companii permanente, amândouă cu reşedinţa la Slatina199. Tot în acelaşi an, prin Înaltul Decret nr. 556 din 17.03., denumirea regimentului a devenit Regimentul 3 Dorobanţi200. Un alt moment organizatoric importantă l-a constituit crearea celui de-al treilea batalion al regimentului, în anul 1891. El era primul batalion permanent şi se constituia, conform prevederilor Înaltului Decret 2140/12.07.1891201, prin contopirea celor două companii permanente cu companiile 5 şi 6 ale Regimentului 2 Linie, desfiinţat prin Înaltul Decret 2329/11.07.1991. Tot prin acest Înalt Decret denumirea regimentului devenea: Regimentul Olt nr. 3202. Celelalte batalioane vor fi permanentizate prin Înaltele Decrete 3657/07.10.1899203şi 917/29.03.1908204. Denumirea regimentului va rămâne aceeaşi până în anul 1932, când, prin Înaltul Decret 1778/23.05., îi era schimbată în: Regimentul 3 de Dorobanţi „Olt”205. Regimentul a funcţionat până la 24 iulie 1945 când a fost desfiinţat ca urmare a Instrucţiunilor Speciale nr. 56500 ale M.St.M prin care se reorganiza întreaga armată206. Atât Divizia 11 Infanterie cât şi Regimentul 3 Infanterie vor fi reînfiinţate, în organizare redusă207, prin ordinul M.St.M. nr. 317763/02.08.1951 însă vor activa numai până la 27.11.1951208. Fondul arhivistic al Regimentului 3 Dorobanţi „Olt” aflat în păstrarea Centrului de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, este format dintr-un număr de 3832 de unităţi arhivistice şi este constituit conform sistemului cronologic structural.

194

„Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-814. Ibidem, nr. 1/1877, p.44. 196 Albumul Armatei Române, 10 Mai 1902,Librăria Socecu, Buc. 1902, p.70 197 C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al Regimentului 3 Dorobanţi, crt. 717, fila 10 (în continuare: Reg. istoric.) 198 „Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, p.258; 299-30l. 199 Loc.cit., Reg. istoric ..., crt. 717., f. 66. 200 „Monitorul Oastei”, nr.13/1889, p. 124-136. 201 Ibidem, nr.28/1891, p. 25. 202 Reg. istoric ... fila 98-99. 203 „Monitorul Oastei”, nr.47/1889, p. 823-824. 204 Ibidem, nr.l5/1908, p. 50-60. 205 „Monitorul Oficial”, nr. 122/1932, p. 3445. 206 Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I,crt. 4930, f. 218. 207 Loc. cit., fond Regiunea a 3-a Militară, crt. 130l, f. 55. 208 Loc. cit., fond Divizia 95 Infanterie, crt. 32 A, f. 73. 195

233


Cea mai mare parte dintre documentele care alcătuiesc fondul conţin informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, schimbări organizatorice, desfăşurarea procesului de instrucţie, rezultatele diferitelor controale, comune tuturor unităţilor militare. O importanţă deosebită în cadrul fondului o prezintă arhiva operativă creată de regiment pe parcursul celor două războaie mondiale la care au luat parte. Ordinele de operaţii, buletinele informative, rapoartele, dările de seamă, tabelele nominale şi situaţiile statistice întocmite în perioada 1916-1919, oferă informaţii despre luptele la care a luat parte regimentul209, acţiunea de reorganizare şi completarea efectivelor la care a fost supus în 1917210, ca şi despre pierderile umane înregistrate211. Documentele întocmite de regiment în anii 1941-1945, cuprind informaţii în legătură cu participarea sa la luptele duse pe frontul de est în perioadele 22.06.1941-15.11.1941 şi 05.09.194217.03.1943212, retragerea de pe frontul de la Iaşi213 şi continuarea războiului alături de trupele sovietice în Ardeal, Ungaria şi Cehoslovacia214. Interesante informaţii oferă arhiva regimentului şi despre aplicarea prevederilor unor articole ale Convenţiei de Armistiţiu215. Documentele create de Regimentul 3 dorobanţi „Olt” constituie o importantă sursă de informaţii pentru istoricul unităţii, dar şi pentru participarea ţării noastre la cele două conflagraţii mondiale. Anii extremi: 1906-1945; unităţi arhivistice 2852, inventar permanent.

209

Loc. cit., fond Regimentul 3 Dorobanţi, crt.38; 39; 56; 91; 94; 96; 105; 107; 287; 288; 291; 390. Ibidem, crt.92;161. 211 Ibidem, crt. l05; 116; 119; 121; 128; 135; 138; 2836. 212 Ibidem, crt. 274, 2145, 2146, 2358. 213 Ibidem, crt. 2892. 214 Ibidem, crt. 2894, 2905, 2913-2917, 3125, 3130, 3139. 215 Ibidem, crt. 298, 2955, 30l6, 30l7, 3058, 397. 210

234


REGIMENTUL 4 DOROBANŢI „ARGEŞ” A fost înfiinţat la 0l.0l.1877, conform prevederilor Înaltului decret nr. 2195/26.11.1876, sub numele de Regimentul 4 Dorobanţi şi i se stabilea reşedinţa la Piteşti. Baza de recrutare a regimentului o constituiau judeţele Argeş şi Muscel care asigurau oameni pentru Batalionul 1 Argeş şi respectiv Batalionul 2 Muscel216. Formarea Regimentului 4 Dorobanţi a fost concomitent cu a altora şapte şi s-a făcut prin „renumerotarea şi desdoirea” vechilor regimente de dorobanţi create în 1872. Cele două batalioane ale regimentului proveneau de la Regimentul 2 Dorobanţi „Rîmnicu Vâlcea” (batalionul Argeş) şi de la Regimentul 4 Dorobanţi, Prahova” (batalionul Muscel)217. Reducerea bazei de recrutare mobilizare de la 4-5 judeţe la numai 2, conform expunerii de motive la Înaltul Decret 2195, urmărea crearea unor condiţii care să „garanteze o mai bună şi mai grabnică mobilizare şi un număr mai considerabil de forţă”218. Din acest ultim considerent, dată fiind situaţia internaţională, România menţinea sub arme şi rezerviştii concentraţi pentru manevre în toamna anului 1876219. Efectivele regimentului erau stabilite la: 28 ofiţeri, 64 sergenţi, 96 caporali, 64 toboşari şi cornişti şi 1510 soldaţi220, iar primul său comandant a fost locotenentulcolonel Gorjan August, numit prin Înaltul Decret 97 din 18.0l.1877221. La 17.07.1877, la Cartierul General al Armatei, stabilit la Poiana Mare, lângă Calafat, domnitorul Carol I înmâna drapelele de luptă regimentelor nou create222. Culorile drapelului Regimentului 4 Dorobanţi, stabilite prin Înaltul Decret 1098/09.05.1877, erau: alb, albastru şi roşu223. În structura organizatorică amintită mai sus, participă la războiul din 1877-1878, susţinând lupte grele la Rahova şi Vidin şi culegând aprecieri elogioase pentru eroismul oamenilor săi224. Drapelul regimentului a fost decorat cu Crucea „Trecerea Dunării”225. În perioada următoare cunoaşte succesive reorganizări. În anul 1880, conform Înaltului Decret 1163/05.04., ceda 1/3 din oamenii săi Regimentului de Dorobanţi „Dâmboviţa” nr. 22, format acum, iar numele îi era schimbat în Regimentul de Dorobanţi „Argeş-Muscel” nr. 4226. Reorganizarea a durat numai o lună, căci prin Înaltul Decret nr.1459 din 08.05.1880 i se restrângea teritoriul de recrutare numai la judeţul Argeş, iar batalionul de Muscel se va constitui în al 30-lea regiment de dorobanţi. Tot cu acest prilej i-a fost dată o nouă denumire: Regimentul de Dorobanţi „Argeş” nr. 4227. Păstrează organizarea pe două batalioane după 1883, deşi prin Legea asupra organizării comandamentelor corpurilor de armată, se hotăra ca toate regimentele de dorobanţi să fie organizate pe 3 batalioane şi din cadrele unui batalion de depozit228. Numele Regimentului va fi schimbat iarăşi în 1889, prin Înaltul Decret 556 din 17.03., el redevenind Regimentul 4 Dorobanţi229. Dintre modificările structurale pe care le-a mai cunoscut regimentul trebuie să amintim: crearea a două companii permanente, prin legea bugetară din 1889-1890230 şi apoi organizarea sa pe trei batalioane, din care unul permanent, începând cu 15.07.1891. Tot de la această ultimă dată 216 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 811-821, (Fiecare batalion era format din câte 4 companii şi dislocate la: Şuici,Curtea de Argeş, Piteşti, Cotmeana, Cîmpulung, Giuvala, Miceşti şi Argeşel). 217 Ibidem. nr. 1/1877, p. l0-13. 218 Ibidem, nr. 35/1876, p. 811. 219 R. Bădulescu, Războiul ruso-româno-turc 1877-1878, Sibiu 1926, p.5. 220 „Monitorul Oastei”, nr. 1/1877, p. 14. 221 Ibidem, nr. 17/1877, p. 526. 222 Ibidem, nr. 20/1877, p. 688. 223 Ibidem, nr. 14/1877, p. 505-507. 224 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 4 Dorobanţi Argeş, crt. 737, fila 215-216. 225 Albumul Armatei Române, 10 mai 1902, Librăria Socecu, Buc. l902, p. 70. 226 Monitorul Oastei, nr. 10/1880, p. 258; 299-301. 227 Loc. cit, fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt. 737, f. 216. 228 „Monitorul Oastei”, nr. 13/1833, p. 150. 229 Ibidem, nr.13/1889, p.124-136. 230 Gh. Romanescu, Istoria infanteriei române, vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc. 1985, p. 19. 235


i-a fost schimbată şi denumirea în Regimentul „Argeş” nr. 4231. Continuând acţiunile pentru permanentizarea stagiului militar, Regimentul „Argeş” nr. 4 se va organiza, de la 0l.11.1899, pe două batalioane permanente şi unul cu schimbul232. Ultimul batalion teritorial va deveni permanent la 21.04.1908233. Denumirea regimentului va rămâne neschimbată până în anul 1932, când prin Înaltul Decret 1778 din 23.05., va deveni Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”234, pe care o va păstra până la desfiinţarea sa, survenită la 15.06.1946235. Deşi a funcţionat 7 decenii, fondul arhivistic creat de Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş” acoperă numai perioada 1906-1946, însă pe mulţi dintre ani număra numai 1-2 unităţi arhivistice. Fondul a fost constituit conform sistemului cronologic structural, menţinut şi după ultima prelucrare. Până la preluarea în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, arhiva regimentului s-a aflat în păstrarea Depozitului de arhivă al Comandamentului 1 Teritorial, la Craiova. Acestuia, în conformitate cu Ordinul 1208/1923, îi era predată arhiva creată pe anii 1903-1919236, iar apoi, în mai multe etape (19.08.1937, 11.09.1940 şi 08.07.1942) cea creată în perioada 1921-1939237. La 15 iulie 1946, momentul desfiinţării, atât arhiva care se afla asupra sa cât şi drapelul regimentului erau predate Regimentului 4 Infanterie Voluntari238. În păstrarea Centrului se află registre istorice care acoperă perioadele 1877-1931 şi 19391944239 ca şi jurnale de operaţii pentru perioadele 01.08.1918-01.03.1921 şi 15.08.193921.06.1941240. În mare, fondul arhivistic cuprinde aceleaşi categorii de documente specifice tuturor unităţilor militare: ordine, rapoarte, dări de seamă, instrucţiuni, situaţii statistice, în care este reflectată instruirea militarilor în termen, asigurarea bazei tehnico-materiale, participarea la manevre militare, mutări şi detaşări de cadre etc. Arhiva operativă conţine numeroase informaţii privind participarea regimentului la campania din 1916 în Transilvania, despre luptele susţinute la Cincu Mare, Moha, Sfîntu Petru, replierea pe aliniamentul trecătorilor şi retragerea în Moldova şi apoi luptele de pe frontul de la Mărăşeşti241. Mai bogată în unităţi arhivistice şi în informaţii este arhiva operativă pentru campaniile din 1941 şi 1944-1945242. Legat tot de participarea la cele două războaie mondiale, numeroase dosare conţin informaţii despre pierderile umane şi materiale înregistrate de regiment243. Date importante ne sunt transmise în legătură cu participarea subunităţilor regimentului la asigurarea ordinii pe timpul grevelor şi desfăşurării congresului socialiştilor, în anul 1919244. Un alt eveniment intern, în care regimentul a fost direct implicat şi pentru care există numeroase informaţii în acest fond, este reprimarea rebeliunii legionare din ianuarie 1941245. Tot din arhiva regimentului mai pot fi culese informaţii despre starea de spirit a populaţiei basarabene în perioada 1920-1921, cât şi despre misiunile îndeplinite de acesta în Basarabia246. Documentele constituite de Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş” sunt o importantă sursă de informaţii pentru istoria naţională. Anii extremi: 1906-1946; u.a. 2162; inventar permanent. 231

„Monitorul Oastei”, nr. 28/1891, pag. 911. Ibidem, nr. 19/1898, pag. 536. 233 Loc. cit., fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt. 737, f. 220. 234 Loc. cit., fond Regimentul 11 Dorobanţi, anul 1932, crt. 10, f. 175. 235 Loc. cit., fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt.1982, f. 282, 292, 295. 236 Ibidem, crt. 390, f. 220-224. 237 Ibidem, crt. 819, f. 193, 512, 548. 238 Ibidem, crt.1982, f. 282, 292, 295. 239 Loc. cit., fond Bibliotecă, crt. 720, 721, 722. 240 Loc. cit., fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt. 166, 167, 737, 1133, 1436, 1802. 241 Ibidem, crt. 26-39; 47; 58; 71; 73-111. 242 Ibidem. crt. 1455; 1459; 1458. 243 Ibidem, crt. 40; 41; 45; 46; 124; 135;1408; 1410; 1419;1793; 1797. 244 Ibidem, crt. 216; 220. 245 Ibidem, crt. 1223; 1244; 1448; 1460; 1472; 1518; 1858; 1958; 1987. 246 Ibidem, crt. 238, 308. 232

236


REGIMENTUL 5 DOROBANŢI „VLAŞCA” S-a constituit la 01.01.1877, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret nr. 2195/ 26.11.1876 şi Ordinul circular nr. 75/28.12.1876 sub numele Regimentul 5 Dorobanţi. Crearea lui s-a făcut prin „desdoirea” Regimentului 6 Dorobanţi, care îi ceda Batalioanele Teleorman şi Vlaşca. Garnizoana regimentului a fost stabilită la Giurgiu. Aria de recrutare a regimentului se întindea asupra judeţelor Teleorman şi Vlaşca247, de la care şi-au luat numele şi batalioanele. Primul comandant al regimentului a fost colonelul Dona Nicolae, numit prin Înaltul Decret nr. 97/18.01.1877248. Înmânarea drapelului s-a făcut la 17.07.1877, la sediul Cartierului General al armatei aflat dislocat la Poiana Mare, de însuşi domnitorul Carol249. În campania 1877-1878, regimentul participă cu cele două batalioane ale sale, luând parte la atacul redutei Griviţa 2, la 07.10 şi Opanezului, la 28.10.1877. Pentru faptele de arme săvârşite, drapelul regimentului a fost decorat cu Crucea „Trecerea Dunării”250. Prin Înaltul Decret 1459/08.05.1880, i se reducea baza de recrutare numai la raza judeţului Vlaşca, iar denumirea îi era schimbată în Regimentul de Dorobanţi „Vlaşca” nr. 5251. Rămâne structurat pe două batalioane teritoriale, a câte 4 companii, până la 1889, an în care companiile 1 şi 5 se transformă în permanente252. Tot în acelaşi an, 1889, revine şi la vechea denumire de Regimentul 5 Dorobanţi, conform Înaltului Decret 556/17.03253. O nouă schimbare structurală va cunoaşte în 1891 în virtutea Înaltului Decret 2324/11.07, când regimentul era organizat pe 3 batalioane din care unul permanent. La acest regiment batalionul permanent s-a constituit la 06.08.1891, din contopirea companiilor sale permanente cu companiile 1 şi 2 ale Regimentului 4 Linie care se desfiinţa acum. Conform aceluiaşi act normativ noua denumire a regimentului era: Regimentul „Vlaşca” nr. 5254. Acţiunea de permanentizare, din necesitatea „creşterii nivelului instrucţiei”, va continua prin Înaltele Decrete nr. 3657/07.10.1899255 şi 917/29.03.1908256 în baza cărora se permanentiza al doilea şi respectiv al treilea batalion. În ceea ce priveşte denumirea va rămâne neschimbată până în 1932, când, prin Înaltul Decret 1778/23.05., va fi modificată în Regimentul 5 Dorobanţi „Vlaşca”257, pe care o va purta până la desfiinţarea sa, survenită conform Instrucţiunilor speciale nr. 70200/01.11.1944258. Fondul arhivistic al Regimentului 5 Dorobanţi „Vlaşca” este extrem de redus, raportat la perioada de existenţă, 1877-1944. Pe anii 1877-1910, 1912, 1913, 1915, 1918, 1921, 1923 şi 1925 nu deţinem niciun document, iar pe 1911, 1914, 1922, 1924, 1926 şi 1928, câte una-două unităţi arhivistice. Documentele fondului nu conţin mărturii despre ce s-a întâmplat cu arhiva acestei unităţi a infanteriei noastre. 247

„Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 814. Ibidem, nr. 1/1877, p. 44. Ibidem, nr. 20/1877, p. 688. 250 Albumul armatei, 10 mai 1902, Editura Librăriei Socecu & Co., Bucureşti, 1902, p. 69. 251 „Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, p. 258-259. 252 col. dr. Gh. Romanescu, Istoria infanteriei române, vol. II, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, p. 19. 253 „Monitorul Oastei”, nr. 13/1889, p. 124. 254 Ibidem, nr. 28/1891, p. 25-28; C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al Regimentului 5 Dorobanţi „Vlaşca”, crt. 723, f. 49 (în continuare se va cita Registrul istoric….). 255 „Monitorul Oastei”, nr. 47/1899, f. 823-824. 256 Ibidem, nr. 15/1908, p. 50-60 şi Loc. cit. Registrul istoric, f. 168. 257 „Monitorul Oficial”, nr. 122/1932, p. 3445. 258 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 5 Dorobanţi „Vlaşca”, crt. 433, f. 1. 237 248 249


Din alte surse documentare a reieşit că arhiva operativă de dinaintea primului război mondial a fost capturată de inamic în toamna lui 1916, în momentul acceptării cazărmii „Carol” din Giurgiu259. Despre arhiva aflată asupra Regimentului în 1944, se menţionează că în momentul desfiinţării, a fost predată împreună cu drapelul, Regimentul 23 Infanterie, la 27.11.1944260. Registrele istorice păstrate, în număr de trei, sunt constituite pentru perioadele: 18881915261, 01.08.1914-15.08.1916262 şi 01.07.1918-01.04.1921263; nu conţin suficiente date care să documenteze evoluţia organizatorică a regimentului ca şi participarea sa la momentele istorice mai deosebite ale istoriei noastre. Toate trei conţin mai multe informaţii despre participarea la manevre, mutări, detaşări şi avansarea în grad a cadrelor, ordinea de bătaie nominală etc. Registrul istoric constituit pentru perioada 1888-1915, pe lângă cele de mai sus, mai oferă şi informaţii privitoare la reconstruirea cazărmii din Giurgiu şi interesante amănunte privitoare la incidentele dintre răsculaţi şi plutonul I al regimentului, dislocat la Ştefăneşti, pe proprietatea Lahovary. Incidentul desfăşurat pe 12.03.1907 s-a soldat în prima fază cu uciderea unui soldat şi molestarea căpitanului şi gradaţilor. Soldaţii au refuzat să execute comenzile264. Din arhiva existentă, cercetătorul poate afla foarte puţine date despre participarea regimentului la Primul Război Mondial pentru că s-au păstrat numai câteva dosare265. Mai multe informaţii oferă documentele fondului asupra misiunii îndeplinite de regiment în Basarabia în perioada 1919-1920, la paza graniţei pe Nistru, informaţii despre luptele care se desfăşurau în Ucraina ca şi despre marcări ale trupelor galitierei, presate de bolşevici, care încercau să treacă în Moldova, despre desele schimburi de focuri între trupele noastre şi bolşevicii din stânga Nistrului etc.266. Săracă în informaţii este şi arhiva privitoare la cel de-Al Doilea Război Mondial, deşi regimentul s-a aflat pe front mari perioade de timp: 22.09.1941-04.04.1943 şi 23.04.194424.08.1944. Numai puţine dosare conţin mărturii despre acţiunile desfăşurate267, pierderi umane268 şi materiale înregistrate269. Anii extremi 1911-1944; 463 unităţi arhivistice; inventar permanent.

259

Ibidem. Ibidem. Loc. cit., Registrul istoric…, crt. 723. 262 Ibidem, crt. 724. 263 Ibidem, crt. 725 R.I. 264 Ibidem, crt. 723 R.I., f. 50, 150. 265 Loc. cit., Fond Regimentul 5 Dorobanţi „Vlaşca”, crt. 3, 5, 10, 11, 15. 266 Ibidem, crt. 17, 19, 20-28 şi Loc. cit. Registrul istoric, crt. 725. 267 Loc. cit., crt. 329, 343, 346, 348, 431. 268 Ibidem, crt. 267, 364. 269 Ibidem, crt. 441, 448. 260 261

238


REGIMENTUL 6 DOROBANŢI „MIHAI VITEAZUL” Creşterea numărului de regimente în anul 1877, conform Înaltului Decret 2195/26 noiembrie 1876 şi Ordinului circular 75/1877, se făcea prin „desdoirea şi renumerotarea” primelor opt regimente, create în anul 1872. Ca urmare a actelor normative amintite, Regimentul 3 Dorobanţi, înfiinţat prin Înaltul Decret 1064/5 iunie 1872270 ceda trei din cele cinci batalioane ale sale (Teleorman, Vlaşca, Ilfov) unor regimente nou formate şi prin renumerotare devenea Regimentul 6 Dorobanţi271. Deci putem considera că Regimentul 6 Dorobanţi a fost creat în anul 1872 sub numele de Regimentul 3 Dorobanţi şi că în 1877 i-a fost schimbată doar denumirea şi redusă aria de recrutare numai la oraşul Bucureşti şi judeţul Ilfov. Regimentul avea reşedinţa statului major la Bucureşti ca şi batalionul 1, iar cea a batalionul 2 era la Olteniţa. Era subordonat Diviziei II Teritoriale Militare şi avea un efectiv de 2133 oameni272. Steagul vechiului Regiment 3 Dorobanţi a fost preluat de regimentul cu acelaşi număr creat la Slatina273. Noul drapel al regimentului va fi înmânat de domnitorul Carol la 17 iulie 1877, pe Câmpia de la Poiana, unde se afla dislocat Cartierul General al Armatei274. În campania din anii 1877-1878, Regimentul 6 Dorobanţi a luat parte la luptele de la Rahova, Griviţa, Nicopole şi la asediul Vidinului275. Faptele de arme ale oamenilor săi au făcut ca la 8 octombrie 1878 drapelul regimentului să fie decorat eu Crucea „Trecerea Dunării”276. Reorganizarea dorobanţilor, efectuată prin Înaltul Decret 1163/5 aprilie 1860, îi reducea baza de recrutare numai la Oraşul Bucureşti şi îi schimba denumirea în Regimentul de Dorobanţi nr.6, Bucureşti277. Regimentul va cunoaşte, ca şi celelalte de altfel, până la Primul Război Mondial, mai multe schimbări organizatorice. În anul 1889 îşi organizează primele două companii permanente278, iar doi ani mai târziu din contopirea acestora cu companiile 5 şi 6 primite de la Regimentul 4 Linie, îşi constituia al treilea său batalion, dar primul permanent279. Celelalte două batalioane teritoriale vor fi permanentizate, pe rând, prin Înaltele Decrete 3657/7 octombrie 1899280 şi 917/29 martie 1908281. În preajma izbucnirii primului război mondial regimentul era organizat pe trei batalioane permanente, o secţie de mitraliere şi o secţie de tunuri de 53 mm, ca toate celelalte regimente de infanterie. În ceea ce priveşte denumirea regimentului, după schimbarea din 1880, va mai cunoaşte şi alte câteva: - Regimentul 6 Dorobanţi la 17 martie 1889282 - Regimentul „Minai Viteazul” nr. 6, la 11 iulie 1891283 270

„Monitorul Oastei”, nr. 426 M/1872, p. 410-430. Ibidem, nr. 35/1876, p. 810-813 şi nr. 1/1877, p. 10. 272 Ibidem, nr. 1/1877, p. 10-37. 273 Albumul Armatei Române, 10 mai 1902, Librăria Socecu &Co., Bucureşti, 1902, p. 69-70. 274 „Monitorul Oastei”, nr. 20/1877, p. 688. 275 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 6 Dorobanţi, crt.1, f. 7-9. 276 Albumul Armatei Române, 10 mai 1902, Librăria Socecu &Co., Bucureşti, 1902, p. 69. 277 „Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, f. 258-259. 278 Gh. Romanescu, Istoria infanteriei române, vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1985, f. 19. 279 „Monitorul Oastei”, nr. 28/1691, p. 25-28. 280 Ibidem, nr. 47/1891, p. 823-824. 281 Ibidem, nr. l5/1903, p..50-60. 282 „Monitorul Oastei”, nr. 13/1889, f. 124. 283 Ibidem, nr. 28/1891, f. 25-28. 271

239


- Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” la 13.06.1930284 - Regimentul 6 Dorobanţi de Garda „Mihai Viteazul” la 11 aprilie 1942285 - Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” la 28 februarie 1945286 - Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” de la 28 ianuarie 1948287 - Regimentul 6 Infanterie la 01 februarie 1949288 Regimentul a fost desfiinţat la 1 decembrie 1951, conform Ordinului 0027715/ 29 noiembrie 1951 al Regiunii a II-a Militare289 el se număra printre unităţile de infanterie cu cea mai îndelungată existenţă. Fondul Regimentului 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” a intrat în depozitele Centrului pentru valorificarea şi păstrarea arhivelor M.Ap.N. „General Radu Rosetti” în anul 1960. Din cercetarea documentelor a reieşit că, anterior centralizării, arhiva regimentului a fost păstrată la depozitul de arhivă a Comandamentului 2 Teritorial (cea pe anii 1915-1938)290, depozitul Diviziei 1 Gardă291 şi Depozitul de arhivă Otopeni292. Din întreaga arhivă creată de unitate, după prelucrările la care a fost supusă (inventariere şi selecţionare) în păstrarea Centrului se mai află 2505 unităţi arhivistică, pe anii 1909-1951. Despre soarta arhivei creată pe anii 1878-1908 nu s-a găsit nicio referire în documentele fondului. Probabil că o mare parte s-a distrus cu trecerea timpului sau ca urmare a dislocărilor, dar este posibil ca o parte din ea să fi fost capturată de inamic în toamna lui 19l6. Conducerea regimentului anunţa că la 24 noiembrie 1916 nu i-a fost capturat „decât registrul cu ordine de zi pe perioada 1 aprilie-24 noiembrie”293. Pentru perioada 1877-1921 regimentul dispune de mai multe jurnale de operaţii care oferă informaţii amănunţite despere participarea sa la războiul pentru cucerirea independenţei asupra reprimării răscoalelor ţărăneşti din 1907 în localităţile Bragadiru, Vieru, Ştefăneşti etc., ca şi despre participarea la campania din 1913294. Jurnale de operaţii mai are alcătuite şi pentru perioadele 1934-1942 şi 1944-1945295. În cadrul fondului se află multe documente care conţin informaţii despre evoluţia organizării regimentului, organizarea şi desfăşurarea procesului de instrucţie, participarea la manevre militare şi cu deosebire la cele două conflagraţii mondiale. Din documentele existente în fond menţionăm ordine, rapoarte, instrucţiuni, dări de seamă, situaţii statistice, tabele nominale, grupate în unităţi arhivistice pe probleme şi cronologic. Dintre acestea mai importante sunt cele create în perioadele 1916-1921 şi 1941-1945. Documentele create în prima dintre cele două perioade oferea informaţii detaliate despre luptele purtate de regiment în Transilvania, la Suţa, Cincu Mare, Porumbaru, Arpaşu de Sus, despre retragerea în Moldova şi refacerea efectivelor296. După refacerea efectivelor regimentul a fost dislocat în Basarabia cu misiunea asigurării ordinii interne şi securităţii graniţei. Arhiva creată în această perioadă oferă bogate date cu privire

284

Loc. cit., fond Reg. 6 Dorobanţi, crt. 17/1930. Registrul istoric al Reg. de Gardă „Mihai Viteazul”, crt. 11, f. 8. 286 Loc. cit., fond Reg. 6 Dorobanţi, crt.1951, f. 1-2. 287 Ibidem, crt. 2133, f. 225. 288 Loc. cit., fond Cercul Teritorial Someş, crt. 80/1949, f. 23. 289 Loc. cit., fond Divizia 89 Infanterie, crt. l04/1952, f. 3435. 290 Loc. cit., fond Regimentul 6 Dorobanţi, crt. 1808, f. 1-104. 291 Ibidem, crt. 1643, f.1-102. 292 Ibidem,crt. 2172, f.111-121. 293 Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I Organizare, crt. 234, f 3. 294 Loc. cit., fond Regimentul 6 Dorobanţi, crt.1, 2, 3, 90, 99, 185. 295 Ibidem, crt. 723, 929, 1928, 2010. 296 Ibidem, crt. 90, 99, 105. 285

240


la starea de spirit a populaţiei basarabene297, organizarea sectorului de graniţă afectat298, dezarmarea trupelor ruseşti din Galiţia în ianuarie 1919299. Pentru campania 1916-1919 multe informaţii privind luptele susţinute de regiment pot fi extrase din dosarele în care sunt grupate pierderile umane şi materiale înregistrate de acesta300. În documentele perioadei interbelice se găsesc cu predilecţie informaţii despre evoluţia structurii organizatorice a regimentului, schimbarea atribuţiilor şi denumirilor, organizarea şi desfăşurarea instrucţiei etc. Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial şi participarea regimentului la luptele din Basarabia şi Trasnistria şi apoi pe fronturile din Moldova, Ardeal, Ungaria şi Cehoslovacia sunt foarte bine acoperite documentar301. Dosare întregi conţin referiri la pierderile umane şi materiale înregistrate de regiment în ambele campanii302, cât şi despre bunurile ridicate de armatele sovietice în baza prevederii Convenţiei de Armistiţiu303. Despre faptele de arme ale oamenilor regimentului ca şi despre desfăşurarea luptelor se pot extrage informaţii utile din dosarele cu propuneri la decorare304 şi registrele cu ordine de zi. Unităţile arhivistice constituite după 1945 oferă date despre intrarea armatei la organizarea de pace305, crearea unor noi structuri organizatorice „împrumutate” de la sovietici306, schimbarea garnizoanei şi denumirii307. Se poate afirma că fondul creat de Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” se remarcă prin bogăţia de informaţii pe care le oferă cercetătorilor în domeniile militar şi istoric. Anii extremi 1909-1951; unităţile arhivistică 2505, normativ permanent.

297

Ibidem, crt. 138, 141, 166. Ibidem, crt. 130, 133, 142-149. 299 Ibidem, crt. 219. 300 Ibidem, crt. 139, 161, 164, 173. 301 Ibidem, crt. 1142, 1838, 1839, 2021, 2033. 302 Ibidem, crt. 1705, 1730, 1733, 1735, 1840, 1844, 1850, 1854, 1952, 1953. 303 Ibidem, crt.1836,1837,1999, 2021, 2023, 2027, 2082, 2108. 304 Ibidem, crt. 1140, 1147, 1148, 1216, 1314, 1345, 1464, 1560, 1618, 1801, 2014. 305 Ibidem, crt. 2007, 2036, 2044, 2116. 306 Ibidem, crt. 1917, 2139. 307 Ibidem, crt. 2116, 2130, 2226. 298

241


REGIMENTUL 7 DOROBANŢI – PRAHOVA Prin aplicarea prevederilor Înaltului Decret Regal nr.2195/26.11.1876, la 01.01.1877 din Regimentul 4 Dorobanţi s-a înfiinţat Regimentul 7 Dorobanţi, cu garnizoana de reşedinţă la Ploieşti308. La înfiinţare unitatea a intrat în subordinea Diviziei 2 Teritoriale şi era structurată pe două batalioane – Batalionul nr. l Dâmboviţa şi Batalionul nr.2 Prahova309. În campania din 1877 regimentul a acţionat operativ în august-septembrie la atacul pentru cucerirea redutelor Griviţa 1 şi Griviţa 2, fapt care a motivat decorarea drapelului cu medalia „Crucea Trecerea Dunării” la 08.10.1878310. Conform Înaltului Decret nr. 1163/05.04.1880 – relativ la crearea a încă 14 regimente de dorobanţi – teritoriul de activitate al regimentelor s-a restrâns la câte un judeţ, unităţile de dorobanţi purtând, de regulă, numele judeţului respectiv. Astfel, Regimentul 7 Dorobanţi a primit denumirea de Regimentul Prahova Nr.7, păstrându-şi reşedinţa la Ploieşti şi rămânând subordonat tot Diviziei 2 Teritoriale311. La 26 iunie 1913 regimentul a fost mobilizat, ca şi restul armatei, fiind dislocat la Craiova312. La 7 iulie trupele sale au trecut Dunărea, înaintând până în localităţile LEPITA şi STUPCA; datorită încheierii armistiţiului, unitatea s-a înapoiat în garnizoana de pace, demobilizându-şi efectivele la sfârşitul lunii august313. Întâiul an – 1916 - al primului război mondial marchează, acţiunile operative ale regimentului în zona Transilvaniei, împreună cu celelalte unităţi ale Grupului de Apărare – PREDELUS; în vara anului 1917 regimentul a luat parte la luptele de la MĂRĂŞEŞTI – faptele de arme ale efectivelor sale fiind consemnate în motivaţia decorării drapelului cu ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a 3-a, prin Înaltul Decret nr. 902/16 iunie 1918, Brevet 323314. Medalia „Victoria” conferită prin Înaltul Decret nr.3390/20 iunie 1921, Brevet nr. 12456 stă mărturie pentru activitatea unităţii în intervalul 1918-1919315. Potrivit stipulaţiilor Înaltului Decret nr. 1778/23 mai 1932 – relativ la modificarea denumirii regimentelor de infanterie – Regimentul Prahova nr. 7 se va numi REGIMENTUL Nr. 7 DOROBANŢI – PRAHOVA316. Contextul socio-politic extern din anul 1939 a determinat concentrarea a numeroase unităţi, de toate armele, Regimentul 7 Dorobanţi fiind dislocat în Moldova, în zona Pâstrăveni – Hârlău – Iaşi şi structurat pe parte activă şi parte sedentară317. Din iulie 1941 unitatea a luat parte la luptele din Basarabia şi Transnistria, apoi la cele de la Cotul Donului, suferind pierderi grele umane şi materiale318. Faptul că o mare parte a arhivei operative a fost pierdută pe front, din forţă majoră, face ca informaţiile relative la activitatea regimentului în anii 1942-1944 să fie sumare. În baza Instrucţiunilor speciale nr. 70200/l noiembrie 1944 ale Marelui Stat Major – reglementând desfiinţarea Diviziei 13 Infanterie şi a unităţilor subordonate – regimentul s-a 308

„Monitorul Oastei”, nr. 35/09.12.1876, p. 810. „Monitorul Oastei”, nr.1/12.01.1877, f. 10, 15-37. Albumul Armatei Române, Bucureşti, 1902. 311 „Monitorul Oastei”, nr. crt. 434/1880, f. 257-283. 312 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 7 Dorobanţi, nr. crt. 5, f. 33-49. 313 Ibidem. 314 Ibidem, crt.185, f. 608-6l2. 315 Ibidem. 316 „Monitorul Oficial”, nr. 122/28 mai 1932, p. 3445. 317 Loc. cit., fond Regimentul 7 Dorobanţi, crt. 346, f. 785. 318 Ibidem, crt. 395, f. 434. 309 310

242


desfiinţat la 15 decembrie 1944, vărsându-şi personalul, materialele de toate tipurile şi arhiva la Regimentul 1 Vânători319. Prelucrarea ştiinţifică a materialului arhivistic creat de acest regiment - 946 de dosare şi registre – a început în anul 1972, cu inventarierea şi ordonarea unităţilor arhivistică, potrivit sistemei cronologic-structurale. Selecţionarea fondului a fost efectuată în 1982. Repere privind arhiva unităţii se regăsesc în documentele fondului: - în anul 1930, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 854/1929 s-a executat prelucrarea arhivei existente asupra regimentului, întocmindu-se opise la dosare şi inventare ale acestora320; - în iulie 1942 arhiva din anii 1940-1941, arhiva aflată la Partea Operativă, a fost predată Părţii Sedentare321. O menţiune specială este de făcut pentru dosarul cu nr. inv. 185, 7/1929 căreia filele 608612 conţine documente relative la istoricul drapelelor de luptă ale regimentelor 7 şi 47 infanterie şi decoraţiile care le-au fost conferite. De subliniat că acest ultim regiment a dat „....companii de onoare cu drapelul….” pentru: „...7 iunie 1921 – comemorarea „Eroinei Ecaterina Teodoroiu”; „... 21 octombrie 1922 – venirea generalului Berthelot, când a fost decorat oraşul Galaţi cu „Crucea de Război” a Franţei; „...13-15 mai 1923 - înmormântarea „Eroului Necunoscut”. Fondul are note istorice relative la creator şi la materialul arhivistic constituit de acesta; nu deţine registru istoric şi jurnale de operaţii. Instrumentele de evidenţă ale acestui fond arhivistic sunt fişele şi inventarele realizate în cadrul C.V.P.A.M.

319 320 321

Loc. cit., fond Divizia 13 Infanterie, crt. 2802, f. 7. Loc. cit., fond Regimentul 7 Dorobanţi, crt. 223, f.2. Ibidem, crt. 467, f. 63. 243


REGIMENTUL 8 DOROBANŢI „BUZĂU” A luat fiinţă cu denumirea de Regimentul 8 Dorobanţi la 1 iulie 1872, în baza prevederilor Înaltului Decret nr. 1055/1872, stabilindu-i-se reşedinţa în oraşul Roman şi având ca zonă de încorporare a recruţilor şi de dislocare a subunităţilor sale, teritoriile judeţelor Roman, Suceava, Neamţ şi Bacău322. La 16 octombrie 1874, regimentul, aflat pe zona de concentrare în apropierea capitalei, la Colentina, a primit în cadru festiv drapelul de luptă, înmânat de domnitorul Carol323. Prin Înaltul Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1875, referitor la reorganizarea regimentelor de dorobanţi prin crearea a încă 8 noi regimente „peste cele opt care există astăzi”, Regimentul 8 Dorobanţi s-a transformat în „al 14-lea Regiment de Dorobanţi” primind reşedinţa în garnizoana Roman, fiind organizat pe două batalioane ce aveau ca zonă administrativă numai teritoriile judeţelor Roman şi Bacău324, regiment care a fiinţat până în anul 1944. Prin acelaşi Înalt Decret (nr. 2195/26.11.1876) se prevedea crearea (prin restrângerea numărului de judeţe afectat fostelor regimente de dorobanţi) şi a Regimentului 8 Dorobanţi (...al 8-lea regiment de dorobanţi...) cu reşedinţa la Buzău, organizat pe două batalioane şi 8 companii, fiindui repartizate, pentru încorporarea şi concentrarea efectivelor şi pentru dislocarea subunităţilor sale, numai teritoriile judeţelor Buzău şi Ialomiţa325. Cu această titulatură şi cu organizarea de mai sus a funcţionat până la 5 aprilie 1830, când în baza Înaltului Decret nr. 1163/1880 a primit denumirea de Regimentul de Dorobanţi Buzău nr.8, menţinându-şi reşedinţa la Buzău şi cuprinzând numai teritoriul acelui judeţ326. În contextul preocupărilor factorilor de decizie ai armatei de a aduce îmbunătăţiri armei infanterie se înscrie şi Înaltul Decret nr. 2329/11.07.1891 care, printre alte prevederi, modifica şi titulatura regimentelor de dorobanţi. Astfel, în baza acelui Înalt Decret, regimentul primea denumirea de Regimentul Buzău nr.8327. La 23 mai 1932, regimentului avea să i se modifice din nou titulatura, care, conform Înaltului Decret Regal nr. 1778/1932, devenea Regimentul nr. 8 de Dorobanţi Buzău328. Acesta a funcţionat până în anul 1944 când, în baza Instrucţiunilor Speciale ale M.St.M. nr.70200/01.11.1944, a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 40 Infanterie329. În ceea ce priveşte primirea şi schimbarea drapelului de luptă al regimentului se fac următoarele precizări: - La 1 februarie 1877 a primit drapelul pe care îl deţinuse Regimentul 4 Dorobanţi, din anul 1874, dat fiind faptul că acesta avusese un batalion dislocat la Buzău330. - La 17 iulie 1877, în baza Înaltului Ordin de Zi nr. 29, comandamentului regimentului i-a fost înaintat un nou drapel de către Domnitorul Carol, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în comuna Poiane-Dolj331. Ulterior, drapelul regimentului a mai fost înlocuit la 10.05.1902, 10.05.1902, 10.05.1914 şi la 10.05.1929332. 322

C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al Registrului 8 Dorobanţi, crt. 730, f. 1. Ibidem, f. 3. 324 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 812-822. 325 Ibidem. 326 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, P.O., p. 257-264. 327 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914. 328 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, P.I., f. 3445. 329 Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, crt. 713/1944 şi 715/1944 şi fond Divizia 5 Infanterie, crt. 1957/1944, f. 345 şi 347. 330 Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar nr. crt. 281/1929, f. 272. 331 Loc. cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 8 Dorobanţi, crt. 731, f. 3. 332 Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar crt. 281/1929, f. 272. 244 323


Ca o răsplată a modului cum ostaşii acestui regiment şi-au făcut datoria pe câmpul de luptă, drapelului i-au fost conferite următoarele distincţii: - Steaua României – 1877; - Virtutea Militară – 1877; - Medalia „Crucea Trecerii Dunării” – 04.10.1878; - Medalia „Avântul Ţării” – 13.11.1913; - Ordinul militar „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D.M.910/19.04.1918; - Medalia „Crucea Comemorativă” 1916-1918 cu Baretele: Dobrogea, Ardeal, Mărăşeşti, 1918, 1919, Neajlov şi Bucureşti; - Medalia „Victoria” – 20.07.1921333. În Războiul de Independenţă, regimentul a fost încadrat operativ în Divizia a 2-a şi a luat parte la luptele de la Griviţa şi Plevna. La 5 august 1878 a revenit în Garnizoana Buzău şi a fost demobilizat334. În primăvara anului 1907, între 11-31 martie, acest regiment a fost mobilizat şi a participat la menţinerea ordinii publice în oraşele Buzău, Râmnicu Sărat şi Mizil şi la atenuarea şi lichidarea mişcărilor ţărăneşti în unele sate din judeţele Buzău, Râmnicu Sărat şi Vlaşca335. În anul 1913, regimentul a fost mobilizat şi a participat la campania din acel an, la sudul Dunării336. Întrucât fondul de arhivă creat de acest regiment nu deţine arhiva pe anii 1876-1913, ci numai câte un dosar cu statele de plată a soldelor pe anii 1907, 1910, 1912 şi 1913, toate informaţiile privind activitatea creatorului fondului în perioada sus-menţionată, provin din registrele istorice aflate la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice şi inventariate cu nr. 730 şi 731. Regimentul 8 Dorobanţi „Buzău”, ce a fiinţat în perioada 1877-1944 a creat un fond de arhivă din care se păstrează un număr de 753 dosare şi registre (inclusiv cele 35 registre-control ale contingentelor) ce acoperă documentar anii 1907, 1910, 1912-1944. Cu ocazia evenimentelor de la 23 august 1944, trupele sovietice aflate în trecere spre Braşov, au „devastat şi dat foc arhivei regimentului”, printre care se afla şi cea creată de Serviciul Îmbrăcăminte pe anii 1941-1943337. Într-un raport al comandantului regimentului nr. 4569/30.04.1930 adresat Ministerului Armatei se preciza că brevetele ordinelor şi medaliilor conferite drapelului regimentului în perioada 1877-1918, au fost pierdute „odată cu arhiva în timpul războiului”338. Cazurile sus-menţionate de pierdere „din cauze de forţă majoră” a unei părţi din arhiva regimentului, justifică, parţial cantitatea relativ redusă a unităţilor arhivistice ce compun acest fond. Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic-structural, sistemă ce a fost menţinută şi la prelucrarea acestuia, operaţiune ce a fost executată de către personalul specializat din cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în anii 1978 şi 1982. Dosarele şi registrele ce prezintă într-o stare de păstrare relativ bună, cea mai mare parte dintre acestea având copertele originale, sunt legate, numerotate şi certificate. De precizat este faptul că unele dosare sunt eronat numerotate sau au înscrise pe copertă formulări generice. Cu ocazia prelucrării, dosarele dezmembrate au fast recondiţionate la Atelierul de legătorie al instituţiei noastre. 333

Ibidem, fila, 388, Fond Marele Stat Major – Secţia I, dosar nr. crt. 2637, fila 12. Ibidem, Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 8 Dorobanţi, nr. crt. 731, filele 1-13. 335 Ibidem, filele 110-117. 336 Ibidem, filele 229-240. 337 Ibidem, Fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar nr. crt. 711, filele 1-2. 338 Ibidem, dosar nr. crt. 281/1929, fila 389. 334

245


Fondul deţine inventarul provizoriu al arhivei, întocmit în urma prelucrării şi dactilografiat într-un exemplar. Dosarele create în perioada 1914-1944 se constituie într-un fond arhivistic valoros, ce conţine întreaga gamă de documente specifice arhivei unităţilor militare şi oferă un bogat volum de informaţii şi date în legătură cu problematica activităţii acestuia în anii de pace şi în perioadele când a luat parte la Campaniile militare din 1916-1918 şi 1941-1944. Participarea regimentului la Războiul pentru Reîntregire este bine acoperit documentar şi excelent sintetizat prin motivaţia conferirii Ordinului militar „Mihai Viteazul” cls. a III-a prin Înalt Decret nr.910/19.04.1918 pentru „Vitejia şi avântul cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii în aprigele lupte din 1916-1517”. S-au distins în mod strălucit în atacul poziţiilor de pe Dealul Beldiei şi al satului Bodza-Vam (Transilvania), în care au capturat 4 ofiţeri şi 550 trupă şi un bogat material de război, precum şi în luptele din Dobrogea din octombrie 1916. În 1917, în noaptea de 24-25 august, batalioanele acestui eroic regiment au atacat cu furie pădurea de pe malul drept al Siretului, satele Doaga şi Străjescu, cucerindu-le şi producând pierderi mari. De la 26 iulie la 1 august, regimentul a rezistat cu tărie pe poziţie „...respingând toate atacurile date de numeroase forţe inamice...”339. Documentele existente în arhiva creată pe anii 1914-1918 (ordine, rapoarte, instrucţiuni, situaţii numerice, referate, memorii, dări de seama, buletine informative zilnice, schiţe şi altele, precum şi jurnalele de operaţii integrate în arhiva pe aceşti ani), oferă cercetătorului numeroase şi valoroase informaţii privind organizarea, dotarea materială şi efectivele regimentului la diferite date, misiunile şi activitatea acestuia în sectorul de frontieră încredinţat în perioada premergătoare intrării României în război, activitatea operativă în general, materializata prin participarea la lupte, executarea marşurilor şi a dislocărilor succesive, recunoaşterea poziţiilor de luptă şi a sectoarelor de dislocare, executarea lucrărilor de organizare a terenului, pierderile produse inamicului ca şi cele proprii, precum şi evidenţa numerică şi nominală a militarilor morţi, răniţi şi dispăruţi pe front. De asemenea, buletinele informative şi comunicatele oficiale oferă informaţii în legătură cu desfăşurarea generală a operaţiunilor pe frontul românesc şi pe cel european. Informaţiile privind evidenţa militarilor decoraţi pentru fapte de arme a celor dezertori, ori foşti prizonieri se găsesc în unele dosare create în perioada interbelică. În perioada 28-31 octombrie 1918, regimentul s-a aflat la Galaţi, având misiunea de a efectua paza sectorului cuprins între Vădeni-Balta Grapina-Dunăre340. La 10 mai 1919 conform Ordinului Marelui Cartier General nr. 620/1919, a fost mobilizat şi la 30 mai, acelaşi an, a fost dislocat în Basarabia, având misiunea de a efectua paza sectorului pe Nistru, cuprins între Cetatea Bender şi Teliţa şi de a executa lucrări de organizare a terenului. Ulterior, dislocarea acestuia a fost schimbată, succesiv la Mireni, Leipzig, iar la 10 octombrie 1920 la Chişinău341. Documentele aflate în dosarele create în anii 1913-1923 (ordine, ordine şi rapoarte operative, instrucţiuni, procese-verbale, schiţe, buletine informative şi altele) ca şi Jurnalele de operaţii întocmite pentru perioadele 23.10.1918-31.03.1919 şi 01.06.1919-29.03.1921 (integrate în fond şi inventariate cu numerele 47 şi 58) oferă informaţii bogate privind activitatea regimentului în această perioadă, materializată în misiuni de pază a frontierei, executarea lucrărilor genistice, instrucţie, educaţie patriotică, serviciul de gardă, predarea-primirea sectoarelor de pază etc. Mobilizarea armatei, din 21 iunie 1941, găseşte regimentul dislocat în zona BăluşeniDrăcşani cu misiunea de a apăra sectorul de frontieră-Prut. 339

Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul”, 1916-1920, f. 184-185. Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar nr. crt. 47, filele 1-9. 341 Ibidem, crt. 58, f. 1-107. 340

246


În campania din anul 1941, a participat, în cadrul Diviziei 5 Infanterie, la luptele din Basarabia şi de la Dalnic, iar în anii următori la cele de la Cotul Donului, unde a suferit mari pierderi în oameni şi în materiale. Evenimentele de la 23 august 1944 l-au surprins dislocat în localitatea Cîndeşti-Buzău, urmând să fie retras în zona Teleormanului. În conjunctura creată (retragerea trupelor germane şi înaintarea celor sovietice), regimentul a suferit mari pierderi în oameni şi materiale de toate categoriile. Dosarele create în acei ani şi existente în fondul arhivist şi registrele de ordine de zi, pun în lumină drumul de luptă al regimentului, organizarea, forţa combativă, succesele obţinute, dar şi marile pierderi în oameni şi materiale suferite pe front. În cadrul fondului arhivistic sunt integrate jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: - 13.08.1916-23.12.1916 – dosarul crt.19; - 13.08.1916-30.06.1918 – dosarul crt.24; - 26.08.1916-28.10.1916 – dosarul crt.25; - 28.10.1918-31.05.1919 – dosarul crt.47; - 01.06.1919-29.03.1921 – dosar crt.58; - martie-iulie 1944 – dosarul crt.702. Pentru perioada 1921-1923 există registrul istoric, aflat la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, având numărul de inventar nr.732. De asemenea, în fondul arhivistic al acestui regiment sunt integrate şi dosare care conţin informaţii cu caracter istoric şi documentar, astfel: - Registrul istoric al cazărmii regimentului pe perioada 1882-1949, crt. 1 bis; - Copie de pe ordinul circular nr. 21140 din 07.11.1921 al Ministerului de Război privind înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor de alfabetizare,în dosarul crt.70, f. 588-589; - Copie de pe Raportul nr. 14 al generalului Henry Cihovschi, către M.St.M., cu constatările sale pe perioada stagiului în armata franceză, la ciclul de informaţii de la Versatilles, în perioada 17.11-17.12.1921, în dosarul nr. 6/1922, crt. 84, f. 277-284.

247


REGIMENTUL 9 INFANTERIE În vederea îmbunătăţirii activităţii unităţilor de dorobanţi, Înaltul Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1876 prevedea crearea de la data de 1 ianuarie 1877 a încă opt regimente de dorobanţi pe lângă cele opt existente deja. În aceste condiţii, la data de 1 februarie 1877 s-a înfiinţat Regimentul al 9-lea de dorobanţi aflat în subordinea Diviziei a 3-a Teritoriale Militare, cu reşedinţa în garnizoana Brăila. Districtul de recrutare afectat regimentului se înscria în graniţele fostelor Judeţe Brăila şi Râmnicu Sărat, urbanizarea şi dislocarea subunităţilor regimentului nou înfiinţat era următoarea: Batalionul 1 cu reşedinţa la Brăila avea în compunere: Compania 1 dislocată la Brăila; Compania a 2-a dislocata la Vădeni; Compania a 3-a dislocată la Balta, iar Batalionul al 2-lea dislocat la Râmnicu Sărat avea în compunere: Compania a 4-a dislocată la Râmnicu Sărat; Compania a 5-a dislocată la Marginea de Jos; Compania a 6-a dislocată la Cucu; Compania a 7-a dislocată la Râmnicu Sărat342. În conformitate cu Înaltul Decret nr.830 din 8 aprilie 1879 Regimentul al 9-lea de Dorobanţi a fost „mărit”, cu un batalion teritorial de Covurlui, ca urmare a desfiinţării Regimentului 11 Dorobanţi, deci de la acea dată regimentul avea în compunere trei batalioane343. Dat fiind faptul că regimentului îi revenea ca district de recrutare teritoriul a două judeţe, Înaltul Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880 preciza că de la acea dată Regimentul al 5-lea de dorobanţi se va numi Regimentul 9 Dorobanţi Brăila-Râmnicu Sărat344. Cu această titulatură a funcţionat până în anul 1891 când, conform Înaltului Decret nr. 2140 din 20 iunie 1891 a primit denumirea de Regimentul Râmnicu-Sărat nr. 9, organizat pe trei batalioane, dislocate pe frontieră şi un batalion teritorial345. În ceea ce priveşte structura organizatorică, aceasta s-a modificat de la 7 octombrie 1899, în sensul că de la acea dată regimentul era compus din trei batalioane a câte patru companii, dintre care două batalioane permanente şi al treilea cu schimbul346. Din anul 1932, conform Înaltului Decret nr.1778 din 23 mai, regimentul a creat arhivă sub titulatura de Regimentul nr. 9 de Dorobanţi Râmnicu Sărat347. Regimentul a funcţionat până la 1 noiembrie 1944 când, în conformitate cu Instrucţiunile Marelui Stat Major nr. 70200 din 1 noiembrie a fost desfiinţat predând arhiva, efectivele şi materialele din dotare, Regimentului 36 Infanterie şi Cercului Teritorial Râmnicu-Sărat348. În conformitate cu tabela de efective Model A/1949 şi Ordinul Marelui Stat Major nr.45744 din 3 iunie 1949, la data de 15 iunie 1949 s-a înfiinţat o noua unitate de infanterie cu titulatura de Regimentul 9 Infanterie349 având reşedinţa iniţial în garnizoana Târgu Jiu, apoi din martie 1950 în garnizoana Botoşani care a funcţionat până la 27 mai 1951 când a fost renumerotat şi a devenit Regimentul 231 Infanterie conform ordinului Marelui Stat Major C.L. nr. 00319531350. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află o cantitate de 958 unităţi arhivistice reprezentând arhiva creată de Regimentul 9 Infanterie în perioadele: 1907; 342

„Monitorul Oastei”, nr. 35 din 09 decembrie 1876, Partea Oficială, p. 811-812. C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major - Secţia 1 Organizare-Mobilizare, dos. 4/1342, crt. 2637, f. 13. 344 Ibidem. 345 Ibidem. 346 Ibidem. 347 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, Partea Oficială, p. 3445. 348 Loc. cit., fond Regimentul 9 Infanterie, dos f .n./1944, crt. 754, f.n.n. 349 Loc. cit., Bibliotecă Registrul istoric al Regimentului 9 Infanterie pe anii 1949-1951, f. L. 350 Loc. cit., fond Regiunea 1 Militară,Secţia Organizare-Mobilizare,dos,38/1951, crt. 2841, f. 290. 343

248


19l2; 1915-1944; 1949-1951. Ca instrument de investigare ştiinţifică fondul dispune de inventar definitiv la a cărui întocmire au fost respectate toate particularităţile imprimate de creatorul de fond. Fondul documentar bogat al Regimentului 9 Infanterie furnizează informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament, modificări de structura, schimbări la comandă, acordarea drapelului de luptă şi decoraţiile atribuite acestuia, desfăşurarea procesului de instrucţie, rezultatele controalelor făcute de eşaloanele superioare, modul de administrare. În ceea ce priveşte participarea regimentului la operaţii militare menţionăm faptul că, deşi fondul nu deţine documente create de acesta în anii 1877-1914 (pe anul 1907 şi 1912 există două dosare conţinând state de plată a soldei personalului militar şi civil introduse cu ocazia preluării acestora de la Direcţia Generală a Arhivelor Statului) din registrele istorice şi jurnalele de operaţii existente la Biblioteca centrului se poate urmări participarea acestuia la Războiul de Independenţă din anii 1877-1878. Regimentul mobilizat în perioada 10 aprilie 1877-1 august 1878 s-a alăturat celorlalte unităţi ale armatei române în luptele de la Griviţa, Rahova, Vidin şi Smârdan. La acestea din urmă pierderile umane se cifrau la 2 ofiţeri şi 71 soldaţi. Avântul, vitejia şi eroismul de care au dat dovadă efectivele regimentului sunt demonstrate de decoraţiile atribuite drapelului regimentului; astfel, la data de 12 ianuarie 1878 era decorat cu Ordinul „Steaua României” în gradul de „Mare Cruce”, la 10 mai 1878 era decorat cu Ordinul „Crucea Trecerii Dunării”, iar la 8 octombrie 1878 i s-a conferit „Panglica Crucea Trecerii Dunării”. În vara anului 1913, a participat şi el la luptele din Bulgaria, la cel de-al doilea război balcanic, drapelul fiind decorat cu Medalia Comemorativă „Avântul Ţării”. O categorie distinctă o reprezintă documentele operative care ilustrează participarea regimentului la cele două conflagraţii mondiale: dări de seamă operative, ordine de operaţii, schiţe, buletine informative. Astfel, în vara şi toamna anului 1916 regimentul (organizat pe trei batalioane, un batalion teritorial şi o secţie de biciclişti) aflat în compunerea Diviziei a 5-a Infanterie a participat în cadrul Armatei de Dobrogea la luptele din această zonă, precum şi la cele de la Bucureşti, iar în vara anului 1917 la luptele din zona Doaga-Străjescu-Mărăşeşti, drept pentru care Drapelul regimentului a fost decorat la data de 7 noiembrie 1918 cu medalia „Crucea Comemorativă cu Baretele: Ardeal, Dobrogea, Bucureşti, Mărăşeşti 1918-1919”. În ceea se priveşte pierderile umane înregistrate de regiment în perioada decembrie 1916 - aprilie 1925, statisticile întocmite, menţionau un număr de 1980 morţi – ofiţeri, subofiţeri, trupă. În perioada anilor 1939-1940, regimentul inclus în cadrul „Grupării Tactice de Vest” a efectuat lucrări de organizare a terenului în Zona Cuza-Vodă, Doljeşti, Sibna. La 26 octombrie 1540 revenea de pe Zonă, cazarma fiindu-i ocupată de trupele germane regimentul îşi stabilea Punctul de comandă la Râmnicu Sărat, hotel „Modern”, companiile neînbatalionate la Râmnicu Sărat, Batalionul 1 la Bălţaţi, Batalionul 2 la Dărâmaţi şi Batalionul 3 la Rubea. Odată cantonat în aceste localităţi de la data de 10 noiembrie 1940 preocuparea regimentului a fost aceea de a începe instrucţia efectivelor cu trupele de specialitate germane. În lunile ianuarie-februarie 1941, în timpul rebeliunii legionare regimentul a fost la dispoziţia garnizoanei pentru menţinerea ordinii interne. Documentele întocmite de regiment în anii celui de Al Doilea Război Mondial cuprind informaţii preţioase în legătură cu participarea sa la acţiunile ofensive ale Diviziei a 5-a Infanterie din vara şi toamna anului 1941 din sudul Basarabiei, la bătălia de la Cotul Donului din toamna şi iarna anului 1942, precum şi la acţiunea de curăţire a nordului Moldovei de resturi ale trupelor germane-maghiare în august-septembrie 1944 şi de asigurarea pazei sectorului de frontieră, eroismul de care au dat dovadă ofiţerii şi trupa, pierderile umane şi materiale suferite. În cadrul fondului un loc distinct prin valoarea lor îl ocupă registrele istorice şi jurnalele de operaţii întocmite pentru perioada 1877-1888, 1914-1916, 1921-1923, martie-septembrie 1939, mai 1940-iunie 1941, noiembrie 1941-august 1942, aprilie 1943 păstrate în cadrul Bibliotecii Centrului. 249


REGIMENTUL 10 DOROBANŢI „PUTNA” S-a înfiinţat la 1 ianuarie 1877, din Batalioanele Putna şi Tecuci ale Regimentului 6 Dorobanţi, potrivit Înaltului Decret nr. 2195/26 noiembrie 1876; se afla în subordinea Diviziei III Teritoriale şi avea garnizoana la Focşani351. Prin Înaltul Decret nr.1163/5 aprilie 1880, teritoriul de recrutare şi mobilizare al regimentului s-a restrâns numai la judeţul Putna, iar denumirea acestuia a fost schimbată în „Regimentul de Dorobanţi Putna nr.10”352. În baza Legii organizării armatei din 1891 şi a Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891 unitatea s-a structurat pe trei batalioane, schimbându-i-se şi denumirea în „Regimentul Putna nr. 10”353. Îşi menţine această denumire până la 23 mai 1943 când prin Înaltul Decret nr.1778 este numit „Regimentul nr. 10 de Dorobanţi Putna”354. Din necesităţi operative, în anul 1943, Regimentul 1 Fortificaţii s-a contopit cu Regimentul 10 Dorobanţi, sub denumirea celui din urmă355. În noiembrie 1944, conform Instrucţiunilor Speciale ale M.St.M. nr. 70200 din 1 noiembrie 1944, Regimentul 14 Infanterie se contopeşte cu Regimentul 10, păstrând denumirea acestuia356. La 6 iunie 1945, partea sedentară a Regimentului 10 Infanterie s-a desfiinţat, vărsându-şi materialele la C.T. Olt, unde era dislocată Ordinul telegrafic al M.St.M. 50800 din 2 iunie 1945357. Regimentul s-a desfiinţat la 15 iunie 1946, în baza Instrucţiunilor Speciale ale M.St.M. nr. 50200 din 10 iunie 1946, vărsându-şi efectivele, averea şi arhivele la Regimentul 15 Dorobanţi358. S-a reînfiinţat la 1 februarie 1949, prin schimbarea denumirii Regimentului 90 Infanterie – Ordinul M. St. M. nr. 45052 din 18 ianuarie 1949359 – şi a funcţionat până în anul 1951 când, prin Ordinul M. St. M. nr. C.L. 0031953/27 noiembrie 1951 s-a transformat în Regimentul 247 Infanterie360. Activitatea desfăşurată de regiment pe parcursul existenţei sale a cuprins forme obişnuite, specifice unităţilor de acest profil, dar şi momente deosebite, dramatice uneori. Iată consemnarea documentelor: „...În baza Ordinului 2981 din 3 aprilie 1877...regimentul pleacă în ziua de 11 aprilie 1877 la Bucureşti, ajunge la Măgurele şi Corabia, pe unde trece Dunărea în Bulgaria şi după diferite etape, în ziua de 30 august 1877, primeşte botezul sângelui, luând parte, ca primă unitate românească la asaltul redutei Griviţa, unde moare maiorul Sonţu Gheorghe, conducătorul batalionului 1…”361. În ianuarie 1878, încheindu-se armistiţiul, unitatea se întoarce în ţară, ajungând în august 1878 la Focşani, unde îşi desconcentrează efectivele. În anul 1907, luna februarie, regimentul se deplasează în judeţele Botoşani şi Dorohoi pentru reprimarea răscoalelor ţărăneşti. La campania din 1913 (Bulgaria) a participat, dar nu cu operaţiuni relevante. După decretarea mobilizării din 1916, regimentul a trecut în Transilvania, unde a participat la luptele de la Ciucu Mare şi Tohan, iar din iulie 1917 a luat parte la acţiunile din zona Mărăşti-Pralea, Sboina-Neagra şi Oituz. 351

„Monitorul Oastei”, nr. 35/09.12.1876, p. 810. Ibidem, nr. 10/1880, p. 258-259. Ibidem, nr. 28/1891, p. 911-913 şi Loc. cit. fond Regimentul 10 Dorobanţi, dosar F.N./1920, crt. 272, f. 40. 354 Loc. cit., fond Regimentul 11 Infanterie, dosar 14/1932 crt. 10, f. 175. 355 Loc. cit., fond Regimentul 10 Dorobanţi, dosar 77/1943, vol. l, crt. 2033, , f. 7. 356 Loc. cit., Registrul istoric al Diviziei 6 Infanterie, crt. 249, f. 27. 357 Ibidem, f.37, 38. 358 Loc. cit., fond Regimentul 10 Dorobanţi, dosar f. n./1946, crt.2390, f. 12, 13. 359 Loc. cit., fond Regiunea a 2-a Militară, dosar 96/1/1949, crt. 18, , f. 12. 360 Loc. cit., fond Regiunea a 3-a Militară, Secţia 4 Organizare Mobilizare, dosar 4/1951, crt. 66, f. 41. 361 Loc. cit., fond M. St. M., Secţia 1, dosar 4/1942, crt. 2637. 352 353

250


Pe frontul din Ungaria duce lupte în localităţile Caba, Tisa şi Rekaş, până la 19 octombrie 1919, când se întoarce în ţară. Ordinul de operaţii 49/18 octombrie 1919 al Comandamentului Trupelor de Transilvania362. În intervalul 1921-1923, unitatea dislocată la Cetatea Albă a asigurat securitatea graniţei Nistrului, după care se retrage în garnizoana de pace. La decretarea mobilizării generale din 22 iunie 1941, unitatea era dislocată la Roman, de unde în ziua de 7 iulie a trecut Prutul pe la Cuconeştii Vechi, iar la 20 iulie a traversat Nistrul pe la Ungheni. După participarea la luptele de la Octyabri şi Dalnic, în noiembrie 1941 s-a reîntors în garnizoana de pace, unde a fost desconcentrat. În august 1942 regimentul pleacă din nou pe front în regiunea „Cotul Donului”. La întoarcerea în ţară (toamna anului 1943) partea activă se contopeşte cu partea sedentară, regimentul trecând la organizarea de pace. Evenimentele de la 23 August 1944 surprind Regimentul 10 Dorobanţi cu partea activă dislocată în zona de operaţii Săbăoani-Muncelu, iar partea sedentară în localitatea Cârligele, lângă Focşani. La 25 august partea sedentară primea ordinul garnizoanei Focşani de a se deplasa chiar în acea noapte către Târgovişte – zona de dispensare. Pătrunderea nestingherită a trupelor sovietice către Bucureşti, a creat posibilitatea ca partea sedentară a regimentului să fie prinsă din urmă şi capturată de aceasta în comuna Dumitreşti, satul Giurcani, la 28 august. Regimentul a pierdut cu această ocazie drapelul (primit în 1877 din mâna regelui Carol I, la Poiana Mare), o parte din arhivă şi materiale, care au fost capturate de sovietici, iar ofiţerii şi subofiţerii au fost luaţi prizonieri363. Efectivele părţii active au apărat Bucureştiul şi aeroportul Pipera „concurând în mod strălucit la capturarea şefului misiunii germane în România, generalul Gerstenberg”364. Din septembrie 1944 până la sfârşitul războiului, regimentul a susţinut lupte în Transilvania (Sântioana de Mureş), Ungaria (Hernad Petry şi Hinr) şi Cehoslovacia (Pereny, Palgora şi Mihailova). Faptele de arme ale regimentului sunt elocvent ilustrate şi prin decoraţiile conferite drapelului său de luptă: - „Crucea Trecerea-Dunării” din 1877; - „Crucea Comemorativă – 1916-1918”, cu baretele Ardeal, Carpaţi, Mărăşeşti şi Târgu Ocna – I.D.1744/1918; - „Ordinul Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D. 2025 din 16.07.1942. Fondul arhivistic creat de Regimentul 10 Infanterie numără 2875 unităţi arhivistice, pe perioadele 1915-1946, 1949-1951. Regimentul dispune de registru istoric pe perioadele 1877-1899, 1917-1919 şi 1924-1940. Materialul arhivistic a fost constituit potrivit sistemei „cronologic-structurală” menţinută şi la prelucrarea ştiinţifică a documentelor, efectuată în 1971. De asemenea, regimentul are note istorice asupra creatorului de fond şi fondului, iar ca instrumente de evidenţă – inventarul vechi de predare către diferite depozite şi inventarele constituite în cadrul Centrului.

362 363 364

Ibidem, f. 15 (V). Loc. cit., fond Regimentul 10 Dorobanţi, notă istorică, f. l0. Ibidem, f. 11. 251


REGIMENTUL 11 DOROBANŢI Regimentul 11 dorobanţi a fost creat prin Înaltul Decret nr. 1064 din 05 iunie 1872 sub denumirea de Regimentul 5 de dorobanţi, în garnizoana Galaţi fiind unul din cele opt regimente constituite ca urmare a desfiinţării batalioanelor şi escadroanelor de miliţie şi companiilor teritoriale de grăniceri, conform legii din 27 martie 1872, prin care au fost puse bazele armatei teritoriale365. La înfiinţare era organizat pe trei batalioane şi opt companii cu efectiv recrutat din judeţele Covurlui şi Cahul. Din considerente teritoriale suprafaţa de exercitare a autorităţii militare fiind prea mare, ceea ce îngreuna organizarea şi mobilizarea rapidă a regimentelor a fost emis Decretul nr. 2195 din 26 noiembrie 1876, prin care numărul regimentelor de dorobanţi a fost dublat începând cu 01 ianuarie 1877366. Astfel, Regimentul 5 a fost numit Regimentul al unsprezecelea de dorobanţi. Datorită poziţiei sale geografice spre deosebire de celelalte regimente care prin noul decret aveau în compunerea lor numai două batalioane, Regimentul al unsprezecelea şi-a păstrat organizarea pe trei batalioane: - batalionul 1 – Covurlui; batalionul 2 – Cahul şi batalionul 3 – Bolgrad - Ismai367. Prin Înaltul Decret nr. 2304 din 16 aprilie 1877 unitatea şi-a restrâns efectivele într-un singur batalion, care a fost anexat Regimentului 9 dorobanţi Brăila, şi s-a concentrat pe Dunăre, participând la războiul pentru independenţă alături de acesta. La 8 aprilie 1879, Batalionul 11 dorobanţi a fost desfiinţat şi s-a contopit definitiv cu Regimentul 9 dorobanţi368. Pentru înlesnirea unei mai bune administraţii, s-a ajuns la concluzia că este necesar ca fiecare judeţ să aibă câte un regiment de dorobanţi. Astfel, prin Înaltul Decret nr. 1163 publicat în Monitorul Oastei nr. 10 din 15 aprilie 1880, s-a hotărât crearea a treizeci de regimente de dorobanţi. Începând de la această dată regimentul a fost reînfiinţat şi s-a numit Regimentul de dorobanţi Covurlui nr. 11 cu reşedinţa la Galaţi şi cuprindea în exclusivitate judeţul Covurlui369. Pentru perpetuarea tradiţiei regimentelor de dorobanţi şi ale districtelor de recrutare, cât şi pentru păstrarea amintirii faptelor celor mai strălucite ale istoriei noastre prin Înaltul Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891 s-a hotărât ca pe lângă numerele de ordine ale regimentelor de dorobanţi să se adauge şi numele districtului de recrutare pentru regimentele care se recrutau dintr-un singur district. În baza acestui decret Regimentul al 11-lea de dorobanţi a primit denumirea de Regimentul Siret nr. 11370. Înfiinţat în 1872 regimentul a participat la luptele de la Vidin şi Plevna pentru independenţa ţării din anii 1877-1878 şi s-a încununat de glorie în războiul din anul 1913. Mărturie a faptelor de arme săvârşite în aceste războaie sunt decoraţiile primite: Crucea trecerii Dunării 1877 şi Medalia de război 1913. Cu acelaşi patriotism desăvârşit unitatea a participat şi la Primul Război Mondial 19161918, pentru realizarea idealului naţional. La data decretării mobilizării din 15 august 1916, Regimentul Siret nr. 11 a înfiinţat ca organ de mobilizare Regimentul 51 Infanterie, care a funcţionat până la 1 august 1923, când prin Înaltul Decret nr. 1764 a fost desfiinţat. A luptat în subordinea Diviziei 6 infanterie, Grupul-Valea Buzău. Pierderi de efective şi materiale a suferit la 15 decembrie 1916 în luptele de la Dealul Şoimului şi s-a încununat de glorie în luptele de la Mărăşeşti. S-a înapoiat în garnizoana de reşedinţă la 1 mai 1918. 365

„Monitorul Oastei” pe anul 1972, p. 406-413. „Monitorul Oastei”, nr. 35 din 09.12.1876- Partea Oficială, p. 811, 818. 367 „Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12.01.1877- Partea Oficială, p. 11, p. 36. 368 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare: C.S.P.A.M.I.), fond Marele Stat Major, Secţia organizare-mobilizare, crt. 2637, fila 16. 369 „ Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15.04.1880- Partea Oficială, p. 259. 370 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891- Partea Oficială, p. 914. 252 366


În anul 1919 a participat la luptele din Ungaria. Faptele de arme de care a dat dovadă regimentul în războiul de reîntregire a neamului au fost răsplătite prin decorarea drapelului cu medalia „Crucea comemorativă” cu baretele Turtucaia, Carpaţi şi Mărăşeşti. După încetarea ostilităţilor regimentul s-a aflat dislocat în Basarabia până la 15 octombrie 1923, când a revenit la Galaţi. La aceeaşi dată Regimentul Siret nr. 11 a ieşit din subordinea Diviziei a 6-a infanterie şi a intrat în compunerea organică a Diviziei 21 infanterie371. Prin Decretul Regal nr. 1778 din 23 mai 1932 denumirea Regimentului Siret nr. 11 a fost schimbată în Regimentul nr. 11 de dorobanţi Siret372. La 5 septembrie 1939 punându-se în aplicare planul de mobilizare pe anul 1939-1940, regimentul şi-a reînfiinţat sarcina de mobilizare din Primul Război Mondial. Regimentul 51 infanterie cu care s-a contopit la 15 octombrie 1940. La data decretării mobilizării din 22 iunie 1941 unitatea se găsea pe Prut cu misiunea de a apăra şi rezista la încercarea oricărei incursiuni din direcţia Cahul-Oancea. După o serie de lupte susţinute cu succes în regiunea podului Oancea a reuşit să treacă Prutul pe podul de vase la sud de Fălciu şi a participat la luptele de la: Stoeneşti, Dealul Epureni şi Ţiganca. În luna august, partea operativă a unităţii a reuşit să treacă Nistru, iar partea sedentară s-a înapoiat la Galaţi. Datorită pierderilor în oameni la începutul lunii septembrie, regimentul a trecut la reorganizarea pe două batalioane primind un batalion de la Regimentul 17 infanterie cu care s-a contopit, funcţionând sub denumirea de Regiment 11/17 dorobanţi până la 12 noiembrie 1914. Cu efectivele complete a luptat până la căderea Dalnicului şi Odessei. Înainte de a părăsi zona de operaţii, Marele Stat Major, Secţia 1 cu Ordinul nr. 8209 din 18 octombrie 1941 a hotărât ca regimentul Diviziei 21 infanterie să fie dislocat operativ în cursul iernii 1941-1942. Astfel, batalionul II al regimentului a rămas în garnizoana Chilia în scopul apărării coastei Mării Negre, o companie la Periprava şi alta la C.A. Rosetti-Cordon pentru paza litoralului. În conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major nr. 624.316 din 02 iulie 1943, regimentul a fost evacuat în localităţile Fântânele-Smârdan, Vânători. La 14 octombrie 1943, Divizia 21 infanterie a emis Ordinul nr. 32.303 prin care Regimentul 11 dorobanţi s-a deplasat la Odessa pentru a schimba Regimentul 10 dorobanţi. Compania a 3-a garnizoană la 27 martie 1944 a fost mobilizată şi trimisă în garnizoana Ismail, unde a rămas până în luna noiembrie 1944 în scopul păstrării ordinei interne şi apărării contra paraşutiştilor. Partea sedentară a unităţii a fost evacuată la 22 aprilie 1944, în comuna Liţa, judeţul Teleorman. Din Ordinul Marelui Stat Major nr. 20.858 în luna aprilie 1944 a fost constituit Detaşamentul 121 infanterie, în competenţa căruia intra şi un batalion de marş al Regimentului 11 dorobanţi care a fost instalat la Vest de Siret. Partea operativă a Regimentului 11 dorobanţi începând cu data de 15 aprilie 1944 a intrat în compunerea Detaşamentului colonel Georgescu, ce se afla la dispoziţia Armatei a 3-a în zona Jibrieni. În timpul evenimentelor de la 23 august 1944 a acţionat în zona Brădeanu-Pogoanele-Bucureşti. Cu acelaşi eroism Regimentul 11 dorobanţi a participat la luptele pentru eliberarea Ardealului şi a teritoriilor Ungariei şi Cehoslovaciei. Pentru faptele sale de arme drapelul a fost decorat în luna mai 1946 cu Ordinul „Mihai Viteazul” cls. a 3-a. La 26 octombrie 1944, în baza Instrucţiunilor nr. 70.200 ale Marelui Stat Major şi a prevederilor protocolului la Convenţia de armistiţiu, Regimentul 12 infanterie s-a contopit cu Regimentul 11 dorobanţi în garnizoana Turnu-Măgurele373. Partea Sedentară s-a înapoiat în garnizoana Galaţi. După întoarcerea în ţară regimentul s-a stabilit cu un batalion şi serviciile în garnizoana Botoşani şi cu cel de-al doilea în garnizoana Dorohoi. Ca urmare a desfiinţării Diviziei 21 infanterie în conformitate cu instrucţiunile speciale nr. 50.200 ale Marelui Stat Major din 10 iunie 1946, regimentul a trecut în subordinea Diviziei 6 infanterie având comanda şi două batalioane la Botoşani şi un batalion la Fălticeni. 371 372 373

Loc.cit., fond Regimentul 11 dorobanţi, crt. 120, filele 5, 6, 102, 197. „Monitorul Oastei”, nr. 122 din 28.05.1932 - Partea Oficială, p. 3445. Loc.cit., crt. 2150, nenumerotat. 253


În baza aceloraşi instrucţiuni Regimentul 11 dorobanţi a primit la 15 iulie 1946 de la Regimentul 27 sau 26 infanterie prin contopire efectivele şi averea acestuia374. La numai un an de zile, în anul 1947 s-a contopit cu Regimentul 36 infanterie375. Odată cu intrarea în vigoare a noii numerotări a unităţilor şi formaţiunilor militare la 01 decembrie 1951 prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 0319531 Regimentul 11 dorobanţi a primit numărul 154. Şi-a continuat activitatea sub denumirea de Regimentul 154 infanterie376 până în anul 1954, când a fost transformat în regiment mecanizat. Regimentul 11 dorobanţi deţine arhivă în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice pe anii 1906, 1909, 1913, 1915-1951. În urma prelucrării ştiinţifice a fondului său documentar a fost întocmit un inventar permanent, care cuprinde un număr de 3065 dosare şi registre. Pentru anii desfăşurării primului război mondial 1916-1918, regimentul deţine o cantitate mică de arhivă concretizată prin ordine operative, rapoarte operative, buletine zilnice, schiţe. Se găsesc în număr mai mare tabele nominale şi situaţii numerice cu evidenţa cadrelor militare şi a trupei rănită, dispărută şi decedată pe front. Tot pentru această perioadă se găsesc documente care prezintă împrejurările decesului unor ofiţeri şi rezervişti. Anul 1919 este mai bogat în buletine zilnice cu privire la desfăşurarea operaţiunilor militare de pe teritoriul Ungariei. În sprijinul elucidării aportului regimentului din primul război mondial sunt de semnalat. Jurnalul de operaţii pe perioada 14 august 1916-01 aprilie 1921; Extrasul din registrul istoric pe perioada 26-28 septembrie 1916 existent în fondul de arhivă al regimentului. Perioada interbelică cuprinde ordine de bătaie cu organizarea unităţii la diferite date, dări de seamă, ordine, directive, instrucţiuni, programe în legătură cu încorporarea recruţilor, desfăşurarea recruţilor a aplicaţiilor demonstrative. Anul 1935 deţine dosare cu tabele nominale ce evidenţiază ofiţerii, subofiţerii şi trupă morţi pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti, rezerviştii participanţi la primul război mondial, şi ofiţerii de comandă şi administraţie care au încadrat regimentul în perioada 1917-1935. Anul premergător celui de-al doilea război mondial, 1940 deţine dosare cu o dare de seamă referitoare la activitatea regimentului în timpul retragerii din Basarabia, precum şi situaţii cu pierderile materiale suferite de ofiţeri şi subofiţeri în aceste împrejurări. De un real interes este şi o leată care cuprinde judeţele cedate în întregime Ungariei şi acelea prin care trecea noua frontieră în august 1940. Legat de tragicul Dictat de la Viena arhiva anului fatidic deţine un ordin prin care se aducea la cunoştinţă munca ce trebuia dusă în armată pentru a se explica condiţiile care au determinat trecerea sub autoritatea maghiară a teritoriului din nordul Ardealului. Activitatea regimentului între cele două războaie mondiale este ilustrată de istorice ale unităţii existente în fond, pe următoarele perioade: 11.03.1932-10.06.1932; 06.01.193311.01.1934; 01.01.1934-04.05.1934; 01.03.1938-31.01.1939; 01.08.1939-08.06.1941; 09.04.194004.10.1940. Anul 1941 deţine un număr mic de ordine şi rapoarte operative, în număr mai mare fiind tabelele nominale şi situaţiile cu oamenii decedaţi, dispăruţi, răniţi, cu trupa distinsă în lupte şi propusă pentru împroprietărirea în Bucovina şi Basarabia, cu evidenţa armamentului şi muniţiilor pierdute pe front. Pentru arhiva creată în anul 1942, este semnificativ memoriul întocmit asupra acţiunilor de luptă purtate în perioada 07 iulie 1941-12 iulie 1941, planurile de acţiune, schiţele şi ordinele de operaţii privind apărarea Coastei Mării Negre în sectorul Chilia. De un real interes este studiul asupra stării şi caracteristicilor tehnice ale podurilor şi drumurilor din judeţul Covurlui şi planul de apărare pasivă a zonei acestui judeţ. 374

Ibidem, crt. 2418, f. 180. Ibidem, crt. 2508, f. 92. 376 Loc. cit., fond Regiunea a 2-a militară, Secţia organizare-mobilizare, crt. 7, f. 36. 375

254


Dările de seamă şi rapoartele operative întocmite în anul 1943 prezintă organizarea transportului şi deplasarea unităţii în diferite zone ale frontului, evenimentele şi acţiunile de luptă în sectorul subunităţilor. Numeroase tabele şi situaţii numerice relevă statistica morţilor, răniţilor şi dispăruţilor în perioada anilor 1941-1944. Pentru anul 1944 elocvente sunt rapoartele care prezintă modul de comportare a regimentului în timpul luptelor de la 22 septembrie 1944, starea de spirit, disciplinară şi de sacrificiu ce a cunoscut unitate de la înfiinţarea sa şi evenimentele la care a luat parte în perioada 04 aprilie 1944-09 aprilie 1946. Materialul documentar întocmit în anul 1945 reliefează acţiunile mai importante din campania din vest. Ca şi în ceilalţi ani, arhiva pe acest an este bogată în tabele nominale şi registru cu evidenţa ofiţerilor, subofiţerilor, soldaţilor morţi, răniţi şi dispăruţi. La biblioteca unităţii există registre istorice ale regimentului pe următoarele perioade: 1939, 1939-1941, 1941-1942, 1941-1943, 1942-1943, precum şi registrele istorice ale companiilor 1-12 pe anii 1939-1941.

255


REGIMENTUL 12 INFANTERIE Prin aplicarea Înaltului Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1876 a luat fiinţă, la 01 ianuarie 1877, „al 12-lea regiment de dorobanţi” cu reşedinţa la Bârlad, subordonat Diviziei III Teritoriale şi având ca arie de recrutare şi mobilizare judeţele Tutova şi Fălciu. S-a constituit din Batalionul 1 Tutova cu reşedinţa la Bârlad şi Batalionul 2 Fălciu cu reşedinţa la Huşi377. Acestora li s-a adăugat la 15 iulie 1891 un al treilea batalion-Înalt Decret 2329 din 11 iulie 1891, iar regimentul şi-a schimbat denumirea în „Regimentul Cantemir nr. 12”378. În august 1923 Regimentul 51/52 Infanterie desfiinţându-se potrivit prevederilor Înaltului Decret nr. 1674, Regimentul Cantemir nr. 12 se contopeşte cu Regimentul 51 Infanterie; acest ultim regiment se înfiinţează în septembrie 1939 conform Ordinului Marelui Stat Major 10100 din 03 septembrie 1939 pentru ca în octombrie 1940 să se contopească din nou cu Regimentul 12 Dorobanţi-ordinul Marelui Stat Major nr. 14449/1940379. Deoarece în timpul evenimentelor de la 23 August 1944, partea activă a regimentului a fost încercuită şi practic distrusă în localitatea Tătărăşti, judeţul Cetatea Albă, efectivele părţii sedentare (dislocate în judeţul Teleorman) împreună cu ceea ce a rămas din partea operativă au constituit la 7 septembrie 1944 Detaşamentul Regimentului 12 Infanterie, conform ordinului transmis din 29 august 1944 din Divizia 15 Infanterie380. Din septembrie 1944, partea operativă s-a separat de partea sedentară, renunţându-se la denumirea de detaşament şi revenindu-se la aceea de regiment381. Conform Instrucţiunilor Marelui Stat Major 70200/1944, Regimentul 12 Infanterie s-a desfiinţat, predându-şi efectivele, materialele şi arhiva la Regimentul 11 Infanterie382. Unitatea s-a reînfiinţat la 1 iulie 1949 în garnizoana Botoşani, în baza ordinului Marelui Stat Major nr. 45745/03 iunie 1944383. Cu începere de la 01 decembrie 1951 schimbându-se numerotarea unităţilor armatei, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. CL 00319531/27 noiembrie 1951, Regimentul 12 Infanterie a devenit Regimentul 192 Infanterie384. Activitatea Regimentului 12 Infanterie se poate structura în activitatea obişnuită a oricărei unităţi de infanterie în timp de pace (instrucţie şi participare la manevre) şi a operaţiunilor din timpul campaniilor. Războiul de Independenţă rămâne consemnat în istoricul unităţii prin participarea la luptele din Valea Bucovului, de la Opanez şi Vidin în intervalul aprilie 1877-august 1878385. Între 23 iunie-15 august 1913, regimentul a fost mobilizat şi întrebuinţat în serviciul de avanposturi la Staravelţ-Bulgaria; nu a luat parte la operaţiuni şi nu a suferit pierderi386. În timpul primului război mondial, Regimentul 12 Infanterie a participat la luptele purtate în zona oraşelor Sf. Gheorghe şi Braşov, la Întorsura Buzăului şi la ofensiva de la Mărăşeşti387.

377

„Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-822. „Monitorul Oastei ”, nr. 28/13.07.1891, p. 913-915. C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, Biroul 2, dosar 4/1942, crt. 2637, f. 18. 380 Ibidem, fond Regimentul 12 Infanterie, inventar nr. S/1285/02.08.1980, anul 1943, crt. 847,dosar 2, f. 156-160. 381 Ibidem, f. 172. 382 Ibidem, dosar 1/1944, crt. 974 f. 71. 383 Ibidem, dosar f.n./1949, crt. 1159 f. 2. 384 Loc.cit, fond Regiunea I Militară, dosar 68/1951, crt. 65. 385 Loc.cit, biblioteca, Jurnalul de Operaţii al Regimentului 12 Infanterie, crt.29 bis. 386 Loc.cit, fond Regimentul 12 Infanterie, dosar 7/1925, crt. 154, f. 68. 387 Ibidem, f. 70-80. 378 379

256


Unitatea a fost din nou mobilizată în octombrie 1918 şi întrebuinţată operativ în Ardeal şi Ungaria (1918-1919); ulterior (1921-1923) a fost dislocată la Cetatea Albă la dispoziţia Comandamentului Militar al Basarabiei, până în decembrie 1923, când s-a reîntors în garnizoana de pace şi efectivele sale au fost demobilizate388. În primii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial Regimentul 12 Infanterie a participat la luptele din Basarabia (1941), de la Cotul Donului (1942) şi din Transnistria în apărarea peninsulei Kimburn (1943) având ca pierderi un număr de 182 ofiţeri, 106 subofiţeri şi 4669 trupă389. La 23 august 1944, regimentul a fost încercuit împreună cu celelalte unităţi ale Diviziei 2 şi 15 Infanterie, lângă localitatea Tătărăşti (Cetatea Albă); cu aceasta partea operativă a unităţii încetează a mai exista. Reînfiinţat în septembrie 1944, partea operativă a fost inclusă în „Gruparea de marş Colonel Pantelimonescu” deplasându-se pe Culoarul Timişului şi fiind în rezerva Corpului IV Armată390. Din octombrie 1944, regimentul considerat unitate de interior staţionează în localitatea Radna până la data desfiinţării (noiembrie 1944). Faptele de arme ale efectivelor Regimentului 12 Infanterie au fost răsplătite prin decorarea drapelului de luptă cu: - „Crucea Trecerea Dunării” Ordinul nr. 2037 din 12.08.1878 al Ministerului de Război. - „Crucea Comemorativă cu baretele Ardeal, Carpaţi, Mărăşti şi Târgu Ocna” Brevet 10468 din 01.07.1919. - „Ordinul Mihai Viteazul cls. a III-a”, I.D. 3090 din 07.11.1941391. Regimentul 12 Infanterie deţine un număr de 1507 unităţi arhivistice pe perioada 19071944 şi 1949-1951. Pentru perioada de început a funcţionării regimentului (1877-1906) nu s-au păstrat documente. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial o parte din arhiva operativă a regimentului a fost distrusă prin ardere, de către adjutantul unităţii, deoarece n-a putu fi evacuată din cauza unui atac al trupelor sovietice (19.11.1942). Regimentul 12 Infanterie a predat la 19 iunie 1943 Depozitului de arhivă al Comandamentului 3 Teritorial Galaţi, arhiva constituită în perioada 1921-1938. În anul 1947, fondul de arhivă al unităţii a fost vărsat Depozitului Regional de arhivă nr. 1 Bârlad, de unde a fost redepozitat în 1960 la Râmnicu Sărat şi Piteşti (din anul 1973) în depozitul de arhivă al Ministerului Apărării Naţionale. Starea de conservare a unităţilor arhivistice este relativ bună, majoritatea fiind copertate, legate şi certificate. Prelucrarea arhivistică a fondului a început în 1958 prin inventariere şi ordonare. Regimentul 12 Infanterie deţine registru istoric inventariat la nr. crt. 752 perioada 18771878, nr. crt. 753 perioada 1880-1935, nr. crt. 754 perioada 1914-1016, nr. crt. 755 perioada 19391942, nr. crt. 756 perioada 1939, nr. crt. 757 perioada 1939-1941 şi jurnalul de operaţii nr. crt. 812 pe anul 1944.

388

Ibidem, dosar f.n./1922, crt.24, f. 55-58. Ibidem, dosar 3/1943, vol. II, crt. 823, f. 14. 390 Ibidem, dosar 2/1943, crt. 1847 f. 198-199. 391 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar 4/1942, crt. 2637, f. 17. 389

257


REGIMENTUL 13 DOROBANŢI „ŞTEFAN CEL MARE” A luat fiinţă în baza Înaltului Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1876, publicat în Monitorul Oastei nr. 35/1876392. Reorganizarea regimentelor de dorobanţi şi înfiinţarea a încă opt regimente, pe lângă cele opt deja existente a fost motivate de necesitatea de a se asigura o mai rapidă mobilizare a armatei şi de o creştere considerabilă au efectivelor regimentelor. Astfel, înaltul decret susmenţionat prevedea crearea Regimentului 13 Dorobanţi, la Iaşi, prin renumerotarea şi restructurarea Regimentului 7 Dorobanţi. Metodologia creării noilor regimente de dorobanţi a fost dezvoltată prin Ordinul circular nr. 75 din 28 decembrie 1876393, al Ministerului de Război, care preciza că acest regiment intra în compunerea Diviziei a 4-a Teritoriale, cuprindea teritoriul judeţelor Iaşi şi Vaslui, era organizat pe două batalioane şi avea un efectiv de 28 ofiţeri şi 2030 trupă. La 5 aprilie 1880, prin Înaltul Decret nr. 1163, regimentele de dorobanţi au fost reorganizate, creâdu-se încă 14 regimente, operaţiune ce se realiza prin restrângerea teritoriului administrativ la câte un judeţ pentru fiecare regiment. În acest context, titulatura regimentului a fost modificată în aceea de Regimentul de Dorobanţi Iaşi, nr. 13, îşi menţinea dislocarea şi subordonarea şi cuprindea, din punct de vedere administrativ, numai teritoriul judeţului Iaşi394. În urma acestei reorganizări, circumscripţiile teritoriale, ale batalioanelor şi companiilor regimentului au fost stabilite prin Decizia Ministerială nr. 18, publicată în Monitorul Oastei nr. 7 (supliment) din 3 martie 1881395. Titulatura mai sus menţionată a regimentului a fost menţinută până în anul 1891, când în baza Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie, a fost modificată în Regimentul „Ştefan cel Mare nr. 13396, denumire care la rândul ei a fost utilizată până în anul 1932. Prin urmare, decretul Regal nr. 1778/1932, prevedea ca, din 23 mai, acelaşi an, noua denumire să fie Regimentul nr. 13 de Dorobanţi „Ştefan cel Mare”397. Acest regiment a fost desfiinţat în baza Instrucţiunilor 70200/1944 ale Marelui Stat Major, la data de 26 noiembrie 1944 când a predat efectivele şi materialele din dotare la regimentul 26 Dorobanţi398. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare-Piteşti, există şi arhiva creată de Regimentul 13 Infanterie în anii 1949-1951 (194 unităţi arhivistice) arhivă ce a fost integrată în fondul arhivistic al Regimentului 13 Dorobanţi. Cel de-al treisprezecelea regiment de dorobanţi, purtând cu mândrie şi glorie numele legendarului domnitor moldovean, a participat la toate marile campanii militare din istoria modernă a României, aducându-şi din plin, contribuţia la cucerirea şi apărarea independenţei ţării, la desăvârşirea făuririi statului naţional unitar român. Drept recunoştinţă a activităţii sale deosebite pe câmpurile de luptă, a faptelor de arme şi a spiritului de sacrificiu dovedite de ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii acestuia, drapelului regimentului i-au fost conferite: - Ordinul „Steaua României”, în gradul de Mare Cruce, primit la 28.08.1977; - Ordinul „Steaua României”, în gradul de Mare Ofiţer, primit la 31.12.1877; - Crucea „Trecerea Dunării”, 1877; 392

„Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-822. „Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12 ianuarie 1877 – Partea Oficială, p. 14-36. 394 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15.04.1880, p. 258-264. 395 „Monitorul Oastei”, nr. 7 din 03.03.1881 (supliment), nenumerotat. 396 „ Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891, p. 913-914. 397 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28.05.1932, p. 3445. 398 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 13 Dorobanţi, crt. 476/1944, f. 666-667. 393

258


- Medalia „Avântul Ţării”, primită prin Înaltul Decret nr. 6247/1913; - Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, a primit prin Înaltul Decret nr. 17/10.01.1917; - Medalia „Crucea Comemorativă”, 1916-1918, primită prin Înaltul Decret 1744/05.07.1918; - Medalia „Victoria”, primită prin Înaltul Decret nr. 3390/20.07.1921; - Medalia „50de ani de la Independenţa României”, primită prin Înaltul Decret nr. 1320/09.05.1927399; - Semnul Onorific de Aur, pentru 40 de ani de serviciu; - Furajera „Mihai Viteazul” şi „Steaua României”, primite prin Înaltul Decret nr. 651/09.03.1931; Din fondul de arhivă creat de Regimentul 13 Dorobanţi „Ştefan cel Mare”, pe anii cât a fiinţat400, adică 1877-1944, deţinem arhiva creată de acesta în perioada 1909; 1912-1944, însumând un număr de 569 dosare şi 72 registre control, în total 641 unităţi arhivistice. De consemnat este faptul că unităţile arhivistice existente sunt repartizate în mod neuniform pe ani, iar în perioadele 1912-1915, 1921-1924 şi 1933-1938, numărul acestora este foarte mic. Cu ocazia evacuării părţii sedentare a regimentului de la Iaşi la Giurgiţa-Dolj, în luna martie 1944, o parte din arhivă a fost distrusă în bombardamentul din 04.04.1944, în gara Bucureşti-Triaj. O altă cantitate de arhivă a fost capturată de trupele germane şi sovietice, cu ocazia evenimentelor de la 23 august 1944. La 07.12.1949, au fost primite de la Regimentul 2 Pionieri un număr de 32 dosare create de Regimentul 13 Dorobanţi, în perioada 1916-1938, arhivă găsită în fosta cazarmă a regimentului, din Iaşi. Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic-structurale, sistemă ce a fost menţinută după prelucrarea acestui fond arhivistic, efectuată de către personalul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice în anii 1973 şi 1979. Unităţile arhivistice sunt, în general, cusute, copertate, numerotate şi opisate, iar cele care se aflau în stare de dezmembrare au fost legate. Ca instrumente de evidenţă, fondul deţine numai inventarul provizoriu, întocmit şi dactilografiat în urma prelucrării acestuia. Activitatea desfăşurată de regiment, de-a lungul existenţei sale, rezultată din însăşi menirea sa şi anume: organizare, instrucţiuni, trageri, evidenţă personal, dotarea, hrănirea, echiparea şi educarea patriotică a trupei, asistenţa sanitară, problemele financiare, de patrimoniu şi cazarmare etc., sunt reflectate, în general, prin documentele existente în cuprinsul fondului, cu excepţia anilor în care unităţile arhivistice sunt foarte puţine şi nereprezentative pentru întreaga structură organică a regimentului. Categoriile de documente existente în fond (ordine, rapoarte, instrucţiuni, ordine şi rapoarte operative, dări de seamă, memorii, buletine informative, situaţii numerice, tabele nominale, schiţe şi crochiuri, procese verbale şi altele), precum şi registrul istoric al regimentului pe anii 1914-1918 (nr. crt. 758) şi jurnalele de operaţii din cuprinsul fondului pun în lumină un bogat şi valoros volum de informaţii privind participarea independenţei ţării şi reîntregirea neamului, în 1877-1878, 1913, 1916-1919 şi 1941-1945. În ceea ce priveşte participarea la războiul din 1877-1878, fondul de arhivă nu deţine documente, dar aceasta este sintetizată atât într-un document intitulat „Scurt istoric asupra participării regimentului la operaţiunile militare, în perioada 1877-1919”, existent în dosarul crt. 270/1932, cât şi prin Înaltul ordin de zi pe armată din 03.01.1878 al domnitorului Carol, în care aducea elogii la adresa acestui regiment, pentru modul în care şi-a făcut datoria pe câmpul de luptă.

399

Ibidem, dosar nr. 9, crt. 218/1930, f. 934 şi loc.cit, fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 19. În fondul de arhivă al Regimentului 13 Dorobanţi „Ştefan cel Mare” aflat în evidenţa C.S.P.A.M.I.- Piteşti este integrată şi arhiva creată pe anii 1949-1951 de către Regimentul 13 Infanterie, ce a fiinţat în această perioadă, având denumirea de mai sus. 259 400


Participarea regimentului la Campania din 1913 este bine acoperită documentar prin existenţa registrului-jurnal de operaţii ce cuprinde perioada 21.06.1913-30.08.1913. Pentru anii 1916-1918, documentele de sinteză din cadrul fondului scot în evidenţă participarea regimentului la acţiunile operative din anul 1916 şi la marile bătălii din vara anului 1917, din Valea Caşinului, organizarea, dotarea, efectivele în oameni, pierderile materiale suferite de acesta pe front, evidenţa oamenilor morţi, bolnavi şi dispăruţi cu ocazia luptelor, evidenţa celor decedaţi, ca urmare a faptelor de onoare săvârşite pe câmpul de luptă. Pentru anii 1914-1918, volumul de informaţii este completat prin existenţa copiilor de pe registrul istoric, pe următoarele perioade: 02.08.1914-14.08.1916, 01.06.1918-13.07.1919, 30.05.1918-01.07.1918 şi 01.07.1918-01.11.1918, a jurnalelor de operaţiuni pe perioadele: 14.08.1916-30.05.1918 şi 14.08.1916-31.12.1921, precum şi a unui scurt istoric cuprinzând perioada 1877-1919, întocmit în anul 1932 şi aflat în dosarul cu nr. crt. 270. La biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Piteşti se află de asemenea, registrul istoric al regimentului pe anii 1914-1916, inventariat la nr. crt. 758. Pentru perioada 1918-1921, fondul de arhivă oferă multe şi valoroase informaţii, atât despre activitatea regimentului, aflat dislocat în zona Cernăuţi-Bucovina, cu misiunea de a asigura liniştea publică şi de a efectua paza frontierei pe Nistru, cât şi despre starea de spirit a locuitorilor din această regiune. Participarea regimentului la Campania din anul 1941, pentru eliberarea Basarabiei, materializată prin luptele încleştate duse cu inamicul la Dalnic şi Odessa, starea de spirit a ostaşilor şi pierderile în oameni suferite sunt reliefate de documentele fondului şi în copia de pe jurnalul de operaţiuni, care cuprinde această perioadă. Suficiente informaţii sunt oferite de documentele aflate în fondul arhivistic al acestui regiment în legătură cu participarea acestuia, între anii 1942-1944, la luptele din Ucraina şi de la Cotul Donului, modul cum şi-a îndeplinit misiunea pe care a avut-o de a asigura ordinea publică în zona Birzula din Transilvania, pierderile suferite de regiment cu ocazia retragerii din Basarabia, dislocarea acestuia, după evenimentele de la 23 august 1944, în zona Caransebeş, cu misiune operativă, evacuarea părţii sedentare a regimentului de la Iaşi la Giurgiţa-Dolj şi pierderile în materiale suferite cu această ocazie, în ziua de 04.04.1944, în bombardamentul aerian inamic în Gara Bucureşti-Triaj. Desfiinţarea regimentului în noiembrie 1944, modalităţile de executare a acestei operaţiuni sunt bine reflectate în documentele fondului, cum sunt: instrucţiunile speciale ale Marelui Stat Major nr. 70200/1944, situaţii numerice, procese-verbale şi dare de seamă, documente ce oferă informaţii că această operaţiune s-a finalizat la 26 noiembrie 1944. Fondul de arhivă cuprinde documente care conţin informaţii în legătură cu stagiul de 3 luni efectuat de ofiţeri polonezi în anul 1928 (dosar crt. 153/1928), precum şi despre înfiinţarea Secţiei de pregătire militară de pe lângă Facultatea de Medicină Iaşi (dosar crt. 341), activitatea desfăşurată în anul 1938 de către Cercul Subofiţerilor din Garnizoana Iaşi (dosar crt. 175) şi despre votul exprimat de cadrele şi trupa regimentului la plebiscitul din 02.03.1941 (dosar crt. 322/1941).

260


REGIMENTUL 14 DOROBANŢI „ROMAN” A luat fiinţă în baza prevederilor Înaltului Decret nr. 2195 din 26.11.1876, publicat în Monitorul Oastei nr. 35/1876, fiind unul dintre cele opt regimente de dorobanţi create la această dată401. Regimentul îşi avea reşedinţa în oraşul Roman, era organizat pe două batalioane cuprinzând administrativ teritoriul judeţelor Roman şi Bacău şi se afla în compunerea Diviziei a 4-a Teritoriale. Conform Ordinului Circular nr. 75 din 28.12.1876 al Ministerului de Război, regimentului i se stabilesc ca efective un număr de 26 ofiţeri şi 1490 trupă402. La 05 aprilie 1880, prin Înaltul Decret nr. 1163, a fost făcută reorganizarea regimentelor de dorobanţi, fixându-se câte un regiment pentru câte un judeţ. Cu această ocazie, în baza acestui înalt decret, regimentul 14 Dorobanţi şi-a modificat titulatura în aceea de Regimentul de Dorobanţi Roman nr. 14, cuprinzând numai teritoriul judeţului Roman403. La 15 iulie 1891, în baza I.D. nr. 2329 din 11 iulie 1891, regimentul a fost organizat pe trei batalioane, iar titulatura a fost modificată în aceea de „Regimentul Roman nr. 14”404. Cu această denumire, regimentul a funcţionat până în 23 mai 1932, când, în baza I.D.R. nr. 1778/1932, aceasta a fost modificată în Regimentul 14 de Dorobanţi „Roman”405. Regimentul a fost desfiinţat în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 70200/01.11.1944, predând patrimoniul la Regimentul 10 Dorobanţi, din Garnizoana Focşani406. Regimentul a primit drapelul la data de 10.05.1902, fiind înlocuit cu un altul la 10.05.1929. Vechiului drapel, predat la Muzeul Militar Central, i-au fost conferite următoarele distincţii: - Medalia „Trecerea Dunării, 1877-1878”; - Medalia „Avântul Ţării” 1913; - Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1919; - Medalia „Victoria”; - Medalia comemorativă pentru 50 de ani de la înfiinţarea regimentului: - Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D. 1525/02.05.1931407. Prin Înaltul Decret 1932/19.08.1936, regimentului i s-a acordat dreptul de a înscrie pe drapel denumirile localităţilor şi zonelor în care a dus lupte grele şi a săvârşit fapte de arme în războaiele din 1877-1878 şi 1916-1919, anume: Griviţa, Ardeal, Valea Trotuşului, Călugăreni, Târgu Ocna, Tisa408. Din fondul de arhivă creat de Regimentul 14 Dorobanţi „Roman”, în perioada cât acesta a funcţionat (1877-1944), se păstrează arhiva creată în anii 1900, 1902, 1911-1944, însumând un număr de 2651 unităţi arhivistice, plus un număr de 89 registre control. Arhiva a fost constituită de creator potrivit sistemei cronologic-structurale, sistemă menţinută şi la prelucrarea fondului. Dosarele, în marea lor majoritate, îşi păstrează starea iniţială, fiind copertate, numerotate şi sigilate. În anul 1944, în urma desfiinţării regimentului, arhiva acestuia a fost predată Regimentului 10 Dorobanţi, iar, ulterior, Depozitului de Arhivă al Corpului 4 Armată Râmnicu Vâlcea409. 401

„Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-822. „Monitorul Oastei”, nr. 1/12 ianuarie 1877, p. 14 şi 36. „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 258-264. 404 „Monitorul Oastei”, nr. 28/13 iulie 1891, p. 913-914 şi C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 14 Dorobanţi, crt. 637, f. 5-11. 405 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, Partea I, p. 3445. 406 Loc.cit, fond Marele Stat Major, Secţia I Organizare-Mobilizare, crt. 4057 şi crt. 4030, p. 198. 407 Loc.cit, fond Regimentul 14 Dorobanţi, crt. 936, fila 50 şi fond Marele Stat Major, Secţia I , crt. 2637, f. 20. 408 Loc.cit., fond Regimentul 14 Dorobanţi, crt. 936, f. 50. 409 Loc.cit., fond Divizia 7 Infanterie, crt. 3819, f. 1. 261 402 403


Odată cu înfiinţarea Depozitului de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale, în anul 1960 la Râmnicu Sărat, arhiva acestui regiment a fost predată acestui depozit. Prelucrarea materialului arhivistic a fost efectuată în două faze, în anii 1972 şi 1979, de către personalul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. Fondul arhivistic al Regimentului 14 Dorobanţi „Roman” deţine inventarul provizoriu (în 2 volume), întocmit şi dactilografiat în urma selecţionării arhivei. Volumul mare de arhivă ce constituie acest fond este justificat de faptul că, în perioada 1919-1944, pe lângă dosarele create de compartimentele (serviciile) regimentului, se păstrează şi un mare număr de dosare şi registre constituite de batalioanele acestuia. Fondul de arhivă creat de acest regiment conţine întreaga gamă de documente (inclusiv cele de sinteză), precum şi registrele de ordine de zi şi care încorporează un bogat şi valoros volum de informaţii şi date ce pun în lumină activitatea creatorului de fond, atât în anii de pace, cât şi cei de război. În urma selecţionării arhivei un mare număr de dosare şi registre lipsite de importanţă practică, documentară şi istorică au fost eliminate din fond. În ceea ce priveşte războiul din 1877-1878 şi participarea regimentului la Campania din 1913, documentele păstrate în fondul de arhivă sunt mai puţin relevante, dar informaţiile valoroase sunt oferite de registrul istoric, pe anii 1877-1916, inventariat cu nr. 759 R.I. şi aflat la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. Perioada 1916-1918, când regimentul a participat la marea epopee de întregire a neamului românesc (ducând lupte grele pe văile Trotuşului, Oltului şi Uzului şi la Călugăreni şi Adunaţii Copăceni, cu mari pierderi umane şi materiale) este bine acoperită documentar, iar fondul de arhivă oferă multe şi valoroase informaţii în acest sens. În luna octombrie 1918, regimentul a fost din nou mobilizat şi întrebuinţat operativ în Maramureş şi în Ungaria. Documentele aflate în arhiva creată în acel timp, împreună cu copia de pe Jurnalul de operaţii (aflată în dosarul crt. 148/1918) şi memoriul privind participarea regimentului la luptele din 1916-1919, aflat în dosar crt. 677 din 1927, reliefează activitatea operativă a regimentului şi oferă şi informaţii în legătură cu starea de spirit a populaţiei din zona Sighetu-Marmaţiei (dosar crt. 125). Între anii 1921-1923, regimentul a fost dislocat în Basarabia, în Garnizoana Bălţi. Activitatea desfăşurată în această perioadă este evidenţiată prin multe informaţii existente în dosarele create în acei ani. În perioada septembrie 1939-iunie 1940, regimentul s-a deplasat în Bucovina, în zona Storojineţ, executând instrucţie şi lucrări de organizare a terenului. În urma evenimentelor din iunie 1940, a fost adus în garnizoana de reşedinţă, Roman. Activitatea, retragerea în garnizoana de pace şi pierderile în oameni şi materiale suferite sunt puse în lumină de arhiva creată de regiment în anul 1940, precum şi de Jurnalul de operaţii, pe anii 1939-1941, aflat în bibliotecă, sub nr. crt. 813/R.I. Organizarea, efectivele, dotarea materială şi activitatea operativă a regimentului, precum şi pierderile suferite în anii 1941-1944 (când regimentul a participat la acţiunile de pe Prut, la operaţiunile de la Cotul Donului, Transnistria şi Crimeea), se regăsesc în arhiva creată pe aceşti ani, prin informaţii multiple şi valoroase, informaţii ce sunt puse la dispoziţie şi de Jurnalul de operaţii şi registrul istoric, pe anii 1939-1944. Fondul deţine registrele istorice ale regimentului pe anii 1876-1936, 1877-1916 şi 19391944 şi Jurnalul de operaţiuni pe 1939-1941, aflate la Bibliotecă, fiind inventariate cu nr. 730, 759, 760 şi respectiv 813.

262


REGIMENTUL 15 DOROBANŢI „RĂZBOIENI” Actul de înfiinţare, Înaltul Decret nr. 2195 din 26.11.1876, precizează că „cel de-al 15-lea regiment de dorobanţi” avea reşedinţa la Piatra Neamţ şi cuprindea, din punct de vedere administrativ, teritoriile judeţelor Neamţ şi Suceava410. La constituire regimentul era organizat pe două batalioane, ce erau dislocate unul la Piatra Neamţ şi al doilea la Suceava, având un efectiv de 21 ofiţeri şi 1490 trupă411. La 5 mai 1880, în baza Înaltului Decret nr. 1163, regimentele de dorobanţi au fost reorganizate, iar aria teritorială de recrutare şi dislocare a acestora a fost redusă la câte un judeţ pentru fiecare regiment. Astfel, regimentul cuprindea numai teritoriul judeţului Neamţ şi, în baza aceluiaşi înalt decret, titulatura a fost modificată în Regimentul de Dorobanţi „Războieni” nr. 15412. Prezenţa cuvântului „Războieni”, în titulatură se constituia într-un omagiu adus luptelor de legendarul voievod Ştefan cu turcii la Valea Albă (Războieni), pe teritoriul judeţului Neamţ. Această titulatură avea să fie utilizată până în anul 1891, la 15 iulie, când în baza Înaltului Decret nr. 2329/1891 a fost modificată în Regimentul Războieni nr. 15413. Noua denumire avea să fie, din nou, modificată, în anul 1932, la 23 mai, prin Decretul Regal nr. 1778/1932, devenind Regimentul nr. 15 de Dorobanţi „Războieni”414. În baza Ordinului nr. 53000 din 30.04.1943 al Marelui Stat Major, Secţia I, Biroul 3 Mobilizare, acest regiment a primit personalul şi materialele din dotare ale Regimentului 68 Infanterie Fortificaţii, desfiinţat prin contopire, la această dată415. În luna iulie 1946 regimentul a preluat patrimoniul Regimentului 10 Dorobanţi, ce fusese desfiinţat în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 50200/10.06.1946416, iar în august 1947 a preluat efectivele Regimentului 36 Infanterie ce fusese desfiinţat în baza Instrucţiunilor Speciale nr. 41900 din 15.08.1947417. Reşedinţa regimentului – ce fusese la Piatra Neamţ, încă de la înfiinţare a fost schimbată, în luna august 1946, cu Garnizoana Bacău418. Regimentul 15 Dorobanţi „Războieni” a funcţionat până la 27.11.1951, când în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531/1951, transmis de Regiunea a II-a Militară cu numărul 027715/1951, a fost desfiinţat prin renumerotare, sub titulatura Regimentului 241 Infanterie419. Regimentul 15 Dorobanţi „Războieni” deţine, spre păstrare şi valorificare, fondul de arhivă creat pe anii 1909-1951 şi care în urma operaţiunii de selecţionare, cuprinde un număr de 2801 unităţi arhivistice şi 89 registre control contingente, în total 2890 unităţi arhivistice. De notat este faptul că repartizarea pe ani a arhivei este neuniformă, în perioada 19091920, numărul unităţilor arhivistice fiind redus sau chiar foarte mic, la anii de început. Arhiva a fost constituită de creatorul fondului potrivit sistemei cronologic-structurale, sistemă ce a fost menţinută şi după prelucrarea arhivistică. În marea lor majoritate, dosarele îşi păstrează forma de constituire iniţială, fiind copertate, numerotate şi sigilate.

410

„Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-822. „Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12 ianuarie 1877, p. 14 şi 36. „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială., p. 257-264. 413 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 18 iulie 1891, p. 913-914. 414 C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 15 Dorobanţi, crt. 761, f. 1. 415 Loc. cit., fond Regimentul 15 Dorobanţi, crt. 1757/1943 şi crt. 1800/1943. 416 Ibidem, crt. 2247/1946. 417 Ibidem, crt. 2268 şi loc.cit., fond Divizia 6 Infanterie, crt. 3103, f. 182-195 şi crt. 3110, f. 566. 418 Loc.cit., fond Regimentul 15 Dorobanţi, crt. 2226/1946, f. 53-64. 419 Ibidem, crt. 2707/1951, f. 141. 411 412

263


O parte din arhiva creată de regiment pe anii 1911-1949 a fost predată la 10.01.1959, la Depozitul Regional de Arhivă nr. 1 Bârlad, iar o altă parte, creată în perioada 1944-1951, a fost predată la 08.08.1958 la Depozitul Regional de Arhivă nr. 2 Urziceni. În anul 1962 întreaga arhivă creată de regiment a fost redepozitată la Depozitul de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale Râmnicu Sărat. Fondul de arhivă a fost prelucrat în anii 1972 şi 1979 de către personalul specializat al Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, iar în urma prelucrării a fost întocmit inventarul provizoriu, în două volume (vol. I-1909-1940, vol. II-1941-1951), dactilografiat într-un exemplar. Fondul de arhivă creat de regiment conţine toate categoriile de documente, inclusiv cele de sinteză, precum şi registre de ordine de zi, registrul istoric, pe anii 1881-1944 şi jurnale de operaţii, care prin bogatul volum de informaţii încorporat în ele, pun în lumină organizarea, dotarea, forţa combativă şi activitatea, în general, desfăşurată de regiment, atât în anii de pace, cât mai ales în cei de război. Referitor la participarea regimentului la Războiul pentru Independenţă 1877-1878 (acesta luând parte cu un batalion, afectat Diviziei a 4-a, la luptele de la Griviţa şi Rahova) această filă glorioasă din Cartea istoriei regimentului nu este reflectată în fondul arhivistic, nepăstrându-se arhivă din acel an. Conferirea medaliei Comemorative a Războiului 1916-1918, drapelului regimentului este o dovadă a modului cu s-au comportat pe câmpul de luptă ofiţerii şi trupa regimentului. De asemenea, monumentul ridicat la Roznov pentru cinstirea eroilor regimentului, căzuţi la datorie, monument dezvelit la 24 august 1908, completează afirmaţiile de mai sus. Categoriile de documente aflate în arhiva creată în anul 1913 (ordine, rapoarte, instrucţiuni, tabele, situaţii numerice), precum şi copia de pe jurnalul de operaţii, pe perioada 23.06.1913-01.09.1913 (aflată în dosarul crt. 20) pun în evidenţă date şi informaţii în legătură cu participarea la Campania din Bulgaria. Aceleaşi categorii de documente, la care se adaugă: ordine şi rapoarte operative, dări de seamă, buletine informative, împreună cu jurnalele de operaţii pe perioadele: 15.08.191623.04.1923 şi 15.08.1916-01.04.1921 (existente în fond cu nr. crt. 57 şi 58) oferă bogate informaţii privind participarea acestui regiment la luptele de pe Valea Trotuşului, de la Odobeşti şi Paşcani, activitatea operativă dusă în anii 1918-1919 în Campania din Ungaria şi activitatea desfăşurată în perioada 1921-1923, când a fost dislocat în oraşul Bălţi, din Basarabia. Multe informaţii în legătură cu activitatea regimentului aflat dislocat în Transilvania (în judeţul Sălaj, în vara anului 1940), precum şi în legătură cu desfăşurarea instruirii cadrelor din regiment la Centrul de Instrucţie Româno-German, din comuna Vârtescoi, judeţul Râmnicu Sărat, se găsesc în arhiva existentă, la anul 1940. Regimentul a participat, în Campania din 1941, la luptele de pe Prut, la cele pentru eliberarea Basarabiei, până în apropierea Odessei. De asemenea, a luat parte la luptele şi acţiunile operative din anii 1942 şi 1943, în cadrul Diviziei 6 Infanterie, iar din luna martie 1944, până la 09.05.1945 şi-a adus contribuţia la luptele pentru apărarea şi eliberarea teritoriului naţional, la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei. Participarea la acţiunile operative, organizarea, efectivele şi forţa combativă a regimentului, faptele de arme săvârşite, pierderile în oameni şi materiale suferite, evidenţa celor morţi, răniţi, dispăruţi pe front, a celor decoraţi, starea de spirit al personalului, executarea marşului de înapoiere de pe front în ţară şi alte aspecte şi laturi ale activităţii regimentului sunt oglindite în volumul mare de informaţii existente atât în documente, cât şi în ordinele de zi şi jurnalele de operaţii, întocmite pe diferite perioade de timp şi existente în dosarele crt. 1711, 1010 şi 2015. De asemenea, informaţii şi date se găsesc şi în legătură cu contopirea regimentelor 68 Infanterie Fortificaţii, 10 şi 36 Dorobanţi, cu acest regiment. 264


REGIMENTUL 16 DOROBANŢI – SUCEAVA A luat fiinţă la 01.03.1877, în baza Înaltului Decret nr. 2195 din 26.11.1876, fiind unul din cele opt regimente înfiinţate la acea dată. A fost constituit din batalioanele 4 şi 5 ale fostului Regiment 7 Dorobanţi, avea reşedinţa la Botoşani şi se afla în compunerea Diviziei a 4-a Teritoriale420. Efectivele în oameni ale regimentului, la constituire, erau de 14 ofiţeri şi 1490 trupă421. Reorganizându-se regimentele de dorobanţi, în anul 1880, în baza Înaltului Decret nr. 1163/ 05.05.1880, regimentului i-a fost modificată titulatura, denumindu-se Regimentul de Dorobanţi nr. 16, iar teritoriul de concentrare şi dislocare a fost restrâns numai pentru judeţul Botoşani422. La 15.07.1891, în baza Înaltului Decret nr. 2329 din 11.07.1891, regimentul a fost organizat pe trei batalioane, iar denumirea acestuia a fost modificată în cea de Regimentul Suceava nr. 16423. Prin Înaltul Decret nr. 556/1899, începând cu 15.04.1899, reşedinţa regimentului a fost stabilită la Fălticeni424. În cadrul general al bunelor relaţii, pe multiple planuri, inclusiv cel militar, statornicite între România şi Polonia, în perioada interbelică (între care se încheiaseră tratate politice şi convenţii militare), prin Înaltul Decret Regal nr. 3422 din 17.10.1931, publicat în Monitorul Oficial nr. 244/1931, regimentul a primit denumirea de „Regimentul Baia nr. 16, Mareşal Iosef Pilsudski”, prin desemnarea mareşalului polon, ca şef onorific al acestui regiment. O delegaţie de ofiţeri a prezentat – în capitala Poloniei, omagiile, înaltei personalităţi militare, care era, mareşalul, ocazie cu care regimentul a primit o cupă de aur cu inscripţia „Răsplată trecătoare de la Mareşalul Poloniei Iosef Pilsudski” pentru cea mai bună companie de ochitori a Regimentului 16 din Armata României425. La 21.04.1932, mareşalul Pilsudski a fost oaspetele de onoare al regimentului la reşedinţa sa din Fălticeni, vizită ce s-a constituit într-un moment de seamă în relaţiile militare româno-polone426. Prin Decretul Lege nr. 1778 din 23.05.1932, titulatura regimentului a fost modificată, devenind „Regimentul 16 Dorobanţi” Mareşal Iosef Pilsudski427. În zilele de 16-18.05.1932 o delegaţie a regimentului, în frunte cu comandantul acestuia a participat la funerariile organizate la decesul mareşalului polonez428. În zilele de 09-11 iulie 1937, preşedintele Poloniei, Ignacy Moscicki a efectuat o vizită de prietenie în România, la invitaţia regelui Carol al II-lea. Cu această ocazie, comandantul regimentului colonel Keintzel Oscar a fost ataşat pe lângă persoana distinsului oaspete, pe timpul şederii acestuia în ţară „veriga cea mai puternică din prietenia româno-polonă a format-o armata celor două ţări”, iar „simbolul acestei prietenii sunt Regimentele 16 Dorobanţi” Mareşal Iosef Pilsudski şi Regimentul 57 Infanterie polonez „Regele Carol al II-lea” – consemnează autorul Registrului-Jurnal de operaţii al Regimentului românesc429. În perioada 23-24 mai 1938, o delegaţie a regimentului a efectuat o vizită în Polonia, la Poznan, unde îşi avea reşedinţa Regimentul polon 57 Infanterie, ce purta numele suveranului României430. 420

„Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-822. „Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12 ianuarie 1877, p. 14 şi 36. 422 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială, p. 257-264 şi C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 762, f. 3. 423 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914. 424 Loc.cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 762, f. 24. 425 Loc.cit., Registru Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 815, f. 75. 426 Ibidem, f. 77-81. 427 „Monitorul Oficial” nr. 122 din 28 mai 1932, Partea I, p. 3445. 428 Loc.cit., Registrul Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 815, f. 81-83. 429 Ibidem, f. 83-84. 430 Ibidem, f. 84-86. 265 421


Regimentul a funcţionat până la 30.11.1944, când în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 70200/01.11.1944 a fost desfiinţat, predând personalul, armamentul şi materialele din dotare la Regimentul 15 Dorobanţi431. În ceea ce priveşte drapelul regimentului, sunt de consemnat câteva informaţii. Astfel, prin Decizia Ministerială nr. 153 din 10.07.1891, regimentul primeşte drapelul Regimentului 8 Linie, ce se desfiinţase432. La 10 mai 1902, regimentul a primit un nou drapel, care a însoţit regimentul în Campania din 1913 şi în Războiul din 1916-1919. Acest drapel a primit următoarele distincţii: - Crucea „Trecerea Dunării”-1877/1878, prin I.D. 218/07.06.1902; - Medalia comemorativă „Avântul Ţării”-1933, prin I.D. 6247/17.11.1913; - Ordinul „Steaua României”, în gradul de Cavaler, cu Spade şi Panglică de Virtute Militară-1916-1919, prin I.D. 5504/27.09.1920; - „Crucea Comemorativă” a războiului din 1916-1918, cu baretele Ardeal, Carpaţi, Bucureşti, Târgu Ocna, prin I.D. 1744 din 08.07.1918 şi I.D. 4690 din 06.11.1918, brevet nr. 10478 din 01.07.1919; - Medalia „Victoria”, prin I.D. 3390 din 20.07.1921, Brevet nr. 12539/15.11.1935; - Medalia Jubiliară a Proclamării Independenţei, 1877-1927, prin I.D. 1320/09.05.1927. Acest drapel a fost predat la Muzeul Militar Naţional şi înregistrat sub nr. 3534 în Inventarul general. În ziua de 10.05.1929, regimentul a primit, în cadrul festiv un nou drapel, care posedă distincţiile: - Semnul Onorific de 25 de ani, prin I.D. nr. 194 din 1931, Brevet nr. 2601/27.01.1931; - Semnul Onorific de 40 de ani, prin I.D. 195/1931, Brevet nr. 21 din 27.01.1931433. În perioada 01.03.1877-01.04.1938, la comanda acestui regiment s-au succedat un număr de 46 de ofiţeri434. Regimentul 16 Dorobanţi deţine un fond de arhivă creat pe anii 1907, 1909-1911 şi 19131944 ce însumează, în urma efectuării operaţiunii de selecţionare, un număr de 2524 unităţi arhivistice (inclusiv registrele control ale contingentelor). De notat este faptul că, pentru anii 1877-1906, arhiva nu se păstrează, iar pe anii ulteriori, până în 1920, numărul dosarelor şi registrelor este foarte mic. În ceea ce priveşte absenţa din fond a arhivei create până în anul 1906 şi a cantităţii mici pe anii următori, aceasta era motivată printr-un raport al regimentului, în anul 1927, că această arhivă a fost distrusă de armata rusă în perioada 1916-1918, când cazarma regimentului a fost ocupată de trupele ruseşti435. Arhiva regimentului a fost constituită de creator potrivit sistemului cronologic-structural, sistem ce a fost menţinut şi după prelucrarea fondului. La desfiinţarea regimentului (în anul 1944) arhiva a fost predată la Depozitul Regional de Arhivă nr. 1 Bârlad, cu inventare de predare, iar în anul 1962, aceasta a fost redepozitată la Depozitul de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale. Fondul de arhivă a fost inventariat în anul 1973 şi selecţionat de către personalul din cadrul Centrului de Studii şi Păstrarea a Arhivelor Militare Istorice Piteşti, în anul 1982. Dosarele, în marea lor majoritate, îşi păstrează forma lor iniţială, fiind copertate, numerotate şi sigilate. Fondul de arhivă deţine inventarul provizoriu, într-un exemplar, întocmit şi dactilografiat în urma prelucrării arhivei. Fondul de arhivă conţine întreaga gamă de documente (inclusiv cele de sinteză), precum şi registrele de ordine de zi, Jurnalele de operaţii pe diferite perioada de zi şi Registrele istorice, ce 431

Loc.cit., fond Regimentul 16 Dorobanţi, crt. 2232, f. 280-320. „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 915. 433 Loc.cit., Biblioteca, Registrul Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 815, f. 74 şi fond Marele Stat Major, Secţia I Organizare-Mobilizare, crt. 2637, f. 22. 434 Loc.cit., Biblioteca, Registrul Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi , crt. 815, f. 87. 435 Loc.cit., fond Regimentul 16 Dorobanţi, crt. 250, f. 71. 266 432


încorporează în cuprinsul lor un bogat şi valoros volum de informaţii referitoare la activitatea creatorului arhivei, atât în perioadele de pace, cât şi în cele de mobilizare şi război. Jurnalele de operaţii, aflate la bibliotecă, cel întocmit, pe anii 1907-1913 existent în cadrul fondului la nr. crt. 1, Registrele istorice, pe anii 1877-1907, 1899-1919 şi 1914-1921 aflate la Bibliotecă, sub nr. crt. 762, 763 şi 764, precum şi documentele aflate în arhiva pe anii 19161919 pun în lumină participarea regimentului la Războiul de Independenţă (1877-1878), unde ostaşii săi au dovedit eroism şi spirit de sacrificiu în luptele pentru cucerirea Redutei Griviţa, precum şi folosirea subunităţilor acestuia la instalarea ordinei publice, în primăvara anului 1907, în unele localităţi rurale, cum ar fi: Rugionoasa, Lespezi, Preuţeşti, Liteni şi altele. Aceleaşi documente conţin multe informaţii privind activitatea şi pierderile suferite de regiment în Campania din Bulgaria din 1913, organizarea, efectivele, dotarea, luptele purtate, faptele de arme săvârşite şi pierderile în oameni şi materiale suferite în anul 1916 (când regimentul a fost întrebuinţat operativ pe Valea Trotuşului, la bătălia de pe Neajlov şi Argeş şi din nou în Moldova, la Oituz), activitatea dusă pentru refacerea acestuia în anul 1917 (când a fost dislocat în satul Gropile), acţiunile duse împotriva unor trupe ruseşti care se dedau la acte de dezordine, la începutul anului 1918 (în zona Paşcani-Cristeşti-Fălticeni-Dolhasca) şi dislocarea acestuia pentru o scurtă perioadă de timp, în cursul lunilor octombrie-noiembrie 1918 în Bucovina. În perioada 20.11.1918-25.11.1919, regimentul a participat la acţiuni operative în Transilvania (Zalău, Jibou, Tăşnad, Careii Mari) şi în Ungaria, ajungând la Budapesta, la 12.09.1919, acţiuni ce sunt evidenţiate de documentele din arhiva pe aceşti ani şi de către Jurnalele de operaţii. Aceleaşi documente aduc la lumină multe informaţii privind misiunea regimentului, în perioada 13.10.1921-08.11.1923 de menţinere a ordinei publice în Basarabia şi de Pază a unui sector de frontieră pe Nistru, în zona Ocniţa-Atachi. Participarea regimentului, la război, între anii 1941-1944 poate fi structurată astfel: - 22.06.1941-11.07.1941 – a luat parte la acţiunile operative pentru eliberarea nordului Bucovinei, până la Cernăuţi; - 11.07.1941-16.10.1941 – dislocat în sudul Moldovei, a participat la luptele de la Grigoriopol, Razdelnaia, Dalnic până la Odessa; - 19.09.1942-29.03.1943 – a luat parte la acţiunile operative din Ucraina şi la marea bătălie de la Cotul Donului; - 18.03.1944-30.11.1944 – a participat la luptele din Moldova, Muntenia şi Transilvania (Câmpia Tirzii, Viişoara, Cojocna); Documentele din arhivă (ordine, ordine operative, dări de seamă, rapoarte, memorii, tabele, schiţe, situaţii numerice şi altele) jurnalele de operaţii cuprinse în fondul de arhivă, cele aflate la Bibliotecă cu nr. crt. 819, 820 şi 821, precum şi registrele cu ordine de zi oferă cercetătorului posibilitatea de a reconstitui drumul de luptă al regimentului, punându-i la dispoziţie un bogat şi valoros volum de informaţii şi date cu privire la: - organizarea, efectivele, forţa combativă, dotarea logistică; - activitatea operativă, în general luptele la care a participat, marşuri executate şi recunoaşteri de sectoare de dislocare sau de luptă; - faptele de arme săvârşite, pierderile în oameni şi materiale suferite; - evidenţa oamenilor morţi, răniţi, bolnavi şi dispăruţi pe front; - distincţii acordate cadrelor şi trupei; - starea de spirit în cadrul regimentului, dar şi în zonele unde era cantonat; - activităţile cu caracter educativ-patriotic şi religios şi altele. Documentele aflate în arhiva pe anul 1944 oferă informaţii privind desfiinţarea regimentului, modalitatea executării acestei operaţiuni şi finalizarea ei. Registrul-jurnal de operaţii al regimentului pe anii 1877-1938 (din care lipsesc filele 9-26) aflat la Biblioteca Centrului, consemnează numele celor 46 de comandanţi ai regimentului în perioada 01.03.1877-01.04.1938, precum şi numele celor 583 ofiţeri, subofiţeri şi trupă morţi pe front între anii 1916-1919. De asemenea, informaţii detaliate privind relaţiile regimentului cu regimentul de infanterie polonez, sunt furnizate de Registrul istoric al regimentului. 267


REGIMENTUL 17 DOROBANŢI „ŞTIRBEY VODĂ” A luat fiinţă cu numele de Regimentul 17 de Dorobanţi, în baza Înaltului Decret nr. 1163/05.04.1880, având reşedinţa la Turnu Severin şi cuprindea, din punct de vedere al dislocării şi recrutării efectivelor, teritoriul judeţului Mehedinţi436. În anul 1891, prin Înaltul Decret nr. 2329/11 iulie, regimentele de dorobanţi au fost reorganizate, iar cele de infanterie de linie au fost contopite cu acestea437. Cu această ocazie, titulatura regimentului a fost modificată în regimentul 1 Mehedinţi, nr. 17, cifra 1 din titulatură reprezentând numărul regimentului de linie de la care a preluat drapelul, tradiţia istorică şi arhiva, operaţiune executată prin Decizia Ministerială nr. 153/10.07.1891438. Titulatura regimentului a fost completată în Regimentul (1) Mehedinţi nr. 17 „Ştirbey Vodă”, la data de 12.12.1912, cu ocazia dezvelirii, la Craiova, a statuii domnitorului Barbu Ştirbey, ca un omagiu adus acestuia pentru contribuţia adusă la înfiinţarea Regimentului 1 Infanterie de Linie439. Cu această denumire regimentul a funcţionat până în anul 1944, când, în baza Instrucţiunilor Speciale nr. 70200 din 01.11.1944 şi a ordinului Diviziei 19 Infanterie nr. 9360/06.11.1944, a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 96 Infanterie, căruia i-a predat efectivele şi materialele la 28.11.1944440. În ceea ce priveşte dislocarea regimentului, în anul 1920 acesta a fost mutat din Turnu Severin la Lugoj441, unde va rămâne până la desfiinţare. Ca o recunoaştere a modului cum acest regiment şi-a adus contribuţia la Campania din 1913 şi la războiul de reîntregire 1916-1919, drapelului său i-au fost conferite următoarele distincţii: - Trecerea Dunării (1877) – pentru contribuţia adusă de batalionul provenit din Regimentul 1 Infanterie de Linie, în acest război: - Avântul Ţării – 1913; - Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918, cu Baretele Cerna, Carpaţi, Jiu, Mărăşeşti, Târgu Ocna, I.D. 1744/07.07.1918, Brevet nr. 10460/01.06.1921; - Victoria, 1916-1921, I.D. 3390/20.02.1921; - Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D. 1373/21.11.1917442 Regimentul (1) Mehedinţi nr. 17 „Ştirbey Vodă, care a fiinţat în perioada 1880-1944, deţine un fond de arhivă creată pe anii 1909, 1912-1944, ce cuprinde un număr de 2238 dosare şi registre )în care sunt incluse şi cele 71 de registre control ale contingentelor). În ceea ce priveşte repartiţia pe ani a arhivei, se constată că aceasta este neuniformă, pe anii 1909, 1912-1917, numărul dosarelor fiind foarte mic. Cantitatea redusă a arhivei din anul 1916 şi din anii anteriori este justificată şi de faptul că, la data de 23.11.1916, când regimentul se afla în retragere şi în situaţia de a fi încercuit de trupele germane, drapelul regimentului, împreună cu arhiva biroului mobilizare şi casierie au fost arse, pentru a nu cădea în mâinile inamicului443. Fondul de arhivă a fost constituit, de către creator conform sistemei cronologicstructurale, sistemă ce a fost respectată şi în urma prelucrării, în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti. Arhiva este selecţionată şi are întocmit inventarul provizoriu, într-un exemplar. 436

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială,, p. 257-264. „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914. 438 Ibidem, p. 915. 439 C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 23. 440 Loc.cit., fond Regimentul 17 Dorobanţi, dosar nr. 21/1944, crt. 17, f. 125 şi registrul cu ordine de zi pe 1944, crt. 111 (Ordin de zi nr.2900 din 24.11.1944). 441 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 23. 442 Ibidem. 443 Loc.cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 17 Dorobanţi, crt. 766, f. 8. 268 437


Dosarele se află într-o stare de păstrare corespunzătoare, fiind, în general, copertate şi certificate. Fondul de arhivă conţine atât documente obişnuite (ordine, rapoarte, instrucţiuni, situaţii numerice, tabele nominale, schiţe, crochiuri, buletine informative, procese-verbale etc.), documente de sinteză (dări de seamă operative, memorii, situaţii centralizatoare), cât şi jurnale de operaţii pe diferite perioade de timp existente în structura fondului şi la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, care oferă un valoros şi bogat volum de informaţii în legătură cu activitatea creatorului fondului, atât în anii de pace, cât şi în cei de mobilizare şi de război. Regimentul a participat la Campania din anul 1913, în cadrul Brigăzii 1 Infanterie, activitate evidenţiată de arhiva creată în acel an şi care cuprinde şi dări de seamă în acest sens. În perioada 1916-1918, regimentul a fost încadrat operativ în Divizia 1 Infanterie, luptând pe Valea Cernei şi a Jiului, iar în anul 1917, la Mărăşeşti şi Cireşoaia. Între 06.06.1919-20.09.1919 a luat parte la Campania din Transilvania şi Ungaria, încadrat tot în Divizia 1 Infanterie. Documentele existente în arhiva creată în aceşti ani, precum şi jurnalele de operaţiuni, scot în evidenţă organizarea şi forţa combativă a regimentului, luptele purtate, faptele de arme săvârşite, pierderile în oameni şi în logistică suferite, eroismul şi spiritul de sacrificiu dovedite de ostaşii săi, distincţiile conferite acestora, starea de spirit a ostaşilor şi a populaţiei civile din zonele unde a fost dislocat şi cantonat, activitatea depusă la executarea lucrărilor de fortificaţii şi de organizare a terenului în zonele şi sectoarele de apărare şi de luptă şi altele. Perioada 06.04.1939-24.10.1940, când regimentul a fost dislocat în zona de concentrare Chişinău-Criş-Tinca, pentru instrucţie şi lucrări de organizare a terenului, este bine pusă în lumină prin informaţiile existente în arhivă şi în jurnalele de operaţii. Acelaşi lucru se poate spune şi despre activitatea regimentului în zilele de 21-23 ianuarie 1941, când a fost folosit pentru menţinerea ordinei publice în oraşul Lugoj. În Campania din anul 1941, regimentul a luat parte la luptele pentru eliberarea sudului Basarabiei, la cele de la Dalnic şi Odessa, fiind încadrat operativ la Divizia 21 Infanterie. La 12.05.1944, regimentul a fost mobilizat şi dislocat în zona Piatra Neamţ, cu misiuni operative. Evenimentele de la 23 august 1944, au găsit regimentul în contact cu inamicul şi încadrat în Comandamentul 103 Munte, s-a deplasat spre Transilvania, pe direcţia Praid-Sovata-Valea Mureşului-Sângiorgiul de Pădure, unde a dus lupte grele împotriva trupelor germano-maghiare. La 19 octombrie, partea operativă a regimentului a fost adusă în garnizoana Lugoj. În tot acest timp subunităţile Părţii Sedentare a regimentului au participat la acţiuni de apărare a oraşului Timişoara şi pe teritoriul ungar. Arhiva existentă pe aceşti ani scoate în evidenţă, prin foarte multe informaţii, drumul de luptă al regimentului, victoriile obţinute, dar şi pierderile suferite. De asemenea, activităţile legate de desfiinţarea regimentului se regăsesc în arhiva din anul 1944. Fondul de arhivă deţine jurnale de operaţii, pe următoarele perioade: 1916-1920, 19191921, aprilie-iulie 1917, 1939-1942, 1939-1943, mai-noiembrie 1941, 1941-1944, aprilie 1943decembrie 1943, aprilie 1943-noiembrie 1943 şi decembrie 1943-aprilie 1944. De asemenea, la biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se găsesc registrele istorice pe perioadele: 15.08.1916-01.04.1921, crt. 766; 01.08.1914-15.08.1916, crt. 765.

269


REGIMENTUL 18 DOROBANŢI „TUDOR VLADIMIRESCU” A fost înfiinţat, cu denumirea de Regimentul 18 Dorobanţi în baza Înaltului Decret nr. 1163/05.04.1880, având reşedinţa la Târgu Jiu şi cuprindea, din punct de vederea al recrutării şi dislocării, teritoriul judeţului Gorj444. Prin Înaltul Decret nr. 2329 din 11.07.1891 titulatura a fost modificată în Regimentul Gorj nr. 18445 titulatură ce s-a completat, la 13.05.1929, prin Înaltul Decret nr. 1414, cu supranumele de „Tudor Vladimirescu”446. Titulatura regimentului a fost, din nou, modificată la 23.05.1932, prin Înaltul Decret nr. 1778, devenind Regimentul 18 de Dorobanţi „Tudor Vladimirescu”447. În luna mai 1943, în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major, nr. 935004 din 05.04.1943, acest regiment s-a contopit cu Regimentul 4 Grăniceresc sub denumirea de Grupul 18 Vânători Munte448, ca unitate cu caracter operativ-denumire ce avea să o poarte până la 06.10.1944, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 11257 se va modifica în aceea de Regimentul 18 Infanterie449. De notat este faptul că în perioada 05.04.1943-06.10.1944, cât a fiinţat Grupul 18 Vânători Munte (ca unitate operativă), partea sedentară a regimentului a continuat să funcţioneze cu numirea de Regimentul 18 Dorobanţi Munte, P.S. În baza Ordinului Marelui Stat Major, nr. 76200/1944, comunicat de Divizia 18 Infanterie cu nr. 8729/06.11.1944, regimentul a fost dislocat în Garnizoana Alba Iulia preluând cazarma şi patrimoniul Regimentului 91 Infanterie desfiinţat la acea dată450, garnizoană unde a avut reşedinţa până la 07.08.1945, când, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 56500/1945, aceasta a fost schimbată în Garnizoana Oradea451. În anul 1951, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531/27.11.1951, Regimentul 18 Infanterie a fost desfiinţat prin schimbarea denumirii acestuia în Regimentul 173 Infanterie, ocazie cu care noul regiment a fost dislocat în localitatea Săcălaz-Timişoara452. Regimentul a primit drapelul la 28 noiembrie 1880, drapel ce a fost înlocuit cu un altul la 09 mai 1910453. În baza Ordinului general nr. 55 din 01.05.1929 al Ministerului de Război, Secretariatul General, drapelele regimentelor au fost înlocuite cu altele ce purtau noua stemă a ţării. Astfel, la 09.05.1929, regimentul a predat vechiul drapel şi l-a primit pe cel nou. În cadrul festivităţilor organizate pentru aducerea şi primirea în garnizoană a drapelului, precum şi cu ocazia zilei de 10 mai şi a împlinirii a 10 ani de la Marea Unire, merită consemnat faptul că în ziua de 12 mai 1929 s-a procedat la sădirea unui arbust de stejar, denumit simbolic „Stejarul Unirii”, în grădina din faţa pavilionului de administraţie al regimentului, solemnitate la care au participat autorităţile militare şi civile din garnizoană. La rădăcina acestui pom a fost îngropat un document, al cărui înscris motiva evenimentul şi se constituia într-un mesaj pentru generaţiile viitoare454. Ca zi patronimică a regimentului a fost aleasă ziua de 21 mai (Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena), iar, din 1930, „patronul regimentului a fost Sf. Teodor Stratilat455. 444

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială, p. 257-259. „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914. 446 C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 18 Dorobanţi, crt. 767, f. 156-157. 447 „Monitorul Oficial” nr. 122 din 28 mai 1923, p. 3445. 448 Loc.cit., fond Regimentul 18 Dorobanţi, crt. 515/1943, f. 324. 449 Ibidem, f. 313. 450 Ibidem, crt. 521, nenumerotat. 451 Ibidem, crt. 610/1945, f. 11. 452 Ibidem, crt. 1683 şi loc.cit., fond Regiunea a III-a Militară, Secţia Organizare-Mobilizare, dosar FN/1951, crt. 5, f. 148. 453 Loc.cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 18 Dorobanţi, crt. 767, f. 37-40. 454 Ibidem, f. 155. 455 Ibidem, f. 164. 445

270


Regimentul 18 Dorobanţi „Tudor Vladimirescu”, care a fiinţat în perioada 1880-1951, a creat un fond arhivistic din care se păstrează arhivă pe anii: 1909, 1913-1917, 1919-1920, 19221951, însumând un număr de 1839 unităţi arhivistice (în care sunt incluse şi registrele-control ale contingentelor). Repartiţia numerică pe ani a arhivei este neuniformă, constatându-se că până în anul 1939, numărul unităţilor arhivistice estre mic sau redus, iar pe anii 1909, 1915 şi 1920 se păstrează numai câte un dosar cu state de plată integrate în fond la o dată ulterioară prelucrării acestuia. Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic-structurale, sistemă ce a fost menţinută şi după prelucrare. Fondul de arhivă a fost prelucrat în lunile ianuarie şi aprilie 1979, de către personal specializat din cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti. Dosarele şi registrele se află într-o stare de păstrare corespunzătoare, iar multe dosare au fost recondiţionate, cu ocazia efectuării operaţiunilor de inventariere şi selecţionare. Fondul de arhivă deţine inventarul de predare a arhivei la Depozitul Regional de Arhivă Floreşti-Cluj, în anii 1956 şi 1962 şi inventarul provizoriu, dactilografiat într-un exemplar, fiind întocmit în urma prelucrării arhivei. Documentele obişnuite ori sintetice existente în fond, precum şi registrul istoric pe anii 1903-1915 şi 1921-1932 pun la îndemâna cercetătorului un bogat şi valoros volum de informaţii în legătură cu activitatea desfăşurată de creatorul fondului în anii de pace, activitate specifică tuturor regimentelor de dorobanţi. Perioadele de mobilizare şi cele de război sunt bine reflectate de documentele, create în anii respectivi, documente care împreună cu jurnalele de operaţii în cadrul fondului, conţin informaţii bogate şi valoroase privind activitatea acestui regiment în momentele de referinţă ale istoriei militare româneşti. În acest context, sintetizând activitatea regimentului în mod cronologic, se consemnează următoarele: - în luna martie 1907, regimentul la ordinul factorilor de decizie ai armatei, a acţionat pentru instaurarea ordinei publice în unele sate, din judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Argeş şi Ilfov cuprinse de flacăra răscoalei. Informaţii referitoare la organizarea, efectivele, dotarea şi activitatea regimentului în acel timp, se găsesc în registrul istoric, filele 37-40, crt. 767, aflat la Biblioteca Centrului. La Campania din 1913, regimentul a făcut parte din eşaloanele înaintate ale Armatei Române, ajungând la o distanţă de 14 km de oraşul Sofia, unde comandantul acestui regiment, colonel Antonescu Ilie a primit delegaţia de parlamentari bulgari care cereau armistiţiu. Informaţiile în legătură cu această campanie, sunt oferite de Jurnalul de operaţiuni crt. 1A/1913, precum şi de registrul istoric al regimentului. În perioada premergătoare intrării României în Războiul din 1916-1918, între 1august 1915-august 1916, regimentul a fost concentrat pentru instrucţie şi lucrări de organizarea terenului, în sectorul de frontieră de pe Valea Jiului, activităţi ce sunt reflectate parţial în registrul istoric. O pagină memorabilă în istoricul acestui regiment o constituie participarea sa la luptele din toamna anului 1916 şi în anul 1917. Astfel, încadrat operativ în Grupul „Jiul”, regimentul a luat parte la luptele de pe Jiu, Baru Mare, Frânceşti, Dobriţa, Bumbeşti unde ostaşii săi au săvârşit adevărate fapte de arme cu preţul multor sacrificii. De notat că în această perioadă a luptat şi eroina de pe Jiu, Ecaterina Teodoroiu, încadrată voluntar în acest regiment. În vara anului 1917, între 11-14 iulie, regimentul a săvârşit adevărate acte de bravură, luptând în primele rânduri, la Mărăşti, Dealul Răchitaşul Mic, Tiua Neagră, luând prizonieri 8 ofiţeri şi 676 trupă, precum şi mult material de război. În perioada 20.10.1918, regimentul a fost mobilizat, luând parte la acţiunile din Transilvania, la luptele de pe teritoriul ungar, cum sunt cele purtate în localităţile Csap, Szolnok, Fievernek, Debreţin, Tecled, Budapesta. 271


Ca o recunoaştere a modului cum cadrele şi ostaşii regimentului şi-au făcut datoria pe câmpul de luptă, regimentul a fost citat prin ordin de zi pe armată, iar drapelului său i-au fost conferite înaltele distincţii: - Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a; - Medalia „Virtutea Militară”, cls. I; - Medalia „Avântul Ţării” (1913); - Crucea Comemorativă în Războiul 1916-1918; - Medalia „Victoria” 1916-1921; - Semnul Onorific de 25 ani de Serviciu; - Semnul Onorific de 50 ani de serviciu456. Arhiva creată de regiment în anii 1916-1919 conţine documente de mare valoare, cum sunt: ordine, dări de seamă şi rapoarte operative, ordine, instrucţiuni, rapoarte, situaţii numerice, tabele, planuri de apărare, schiţe şi crochiuri, precum şi două jurnale de operaţii care acoperă perioada de timp respectivă, documente ce oferă multe informaţii şi date în legătură cu organizarea şi forţa combativă a regimentului, luptele la care a luat parte, faptele de arme săvârşite şi pierderile în oameni şi materiale suferite de acesta, distincţiile acordate cadrelor şi trupei, pentru eroismul şi spiritul de sacrificiu dovedite pe front. De asemenea, buletinele informative existente în arhiva acestor ani, furnizează date privind mersul operaţiilor şi starea generală periodică a frontului în Europa. În anii 1941-1944, regimentul, aflat iniţial în subordinea Diviziei 18 Infanterie şi ulterior, a Corpului de Munte, a luat parte la luptele de la Odessa, Kerci şi Sevastopol, săvârşind adevărate fapte de arme, dar având şi mari pierderi în oameni şi materiale de război. Evenimentele de la 23 august 1944 au găsit regimentul în retragerea din Moldova şi, reorganizat în zona Buzău, a participat la luptele de la Valea Călugărească şi Ploieşti. În acelaşi timp, Detaşamentul de Recruţi, organizat de Partea Sedentară a regimentului a acţionat în zona Ardealului. Regimentul a fost încadrat operativ la Divizia 18 Infanterie, luând parte la acţiunile şi luptele de la Turda, Cluj, Zalău, Careii Mari (Transilvania) şi la cele de pe teritoriul Ungariei şi Cehoslovaciei (Miskolč, Valea Hernadului, Iablaniča, Rosenau, Valovna şi altele) până la terminarea războiului. Pentru contribuţia adusă la victoriile obţinute, regimentul şi Divizia 18 Infanterie au fost citate de mai multe ori prin ordinele de zi ale Corpului 6 Armată, Armatei a 4-a şi pe întreaga armată457. Toate categoriile de documente (inclusiv cele sintetice, ordinele de zi şi jurnalele de operaţii) existente în arhiva din anii 1941-1945 oferă informaţii detaliate privind drumul de luptă al regimentului, victoriile obţinute şi pierderile suferite de acesta. De asemenea, sunt puse în lumină informaţii şi date privind organizarea, reorganizarea şi dotarea regimentului la diferite date, evidenţa cadrelor şi ostaşilor morţi şi dispăruţi pe câmpul de luptă, a celor bolnavi, clasaţi medical ori decoraţi, evidenţa pierderilor materiale suferite şi împrejurările producerii acestora, starea de spirit şi disciplinară în cadrul regimentului, primirea patrimoniului Regimentului 91 Infanterie (desfiinţat) schimbarea dislocării şi transportul unităţii în noua garnizoană şi alte probleme. Arhiva creată în perioada 1945-1951 oferă informaţii în legătură cu organizarea, dislocarea, atribuţiile şi activitatea regimentului, în contextul noii doctrine militare şi a schimbărilor produse pe plan politic, social şi economic în România. 456 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 26-27 şi fond Regimentul 18 Dorobanţi, crt. 188/1939, f. 295-296, crt. 515/1944, f. 323-325. 457 Loc.cit., fond Regimentul 18 Dorobanţi, crt. 621/1944, f. 251-254 (Memoriu privind luptele duse de Regimentul 18 Infanterie în perioada 23 august 1944-09.mai 1945). 272


De asemenea, documentele respective oferă informaţii în legătură cu evidenţa materialelor şi a cailor predaţi în baza Convenţiei de Armistiţiu, participarea militarilor din regiment la acţiunea de sprijinire a efectuării lucrărilor agricole în Moldova, în primăvara anului 1946, rezultatele obţinute la cursurile de alfabetizare în regiment cu militarii neştiutori de carte, organizarea muncii politice şi de propagandă comunistă în rândul personalului şi late probleme. În fondul arhivistic al regimentului există următoarele: - Jurnal de operaţii - iunie-august 1913; - Jurnal de operaţii – 1916-1920; - Jurnal de operaţii – 1919-1920; - Extras din Istoricul regimentului pe anul 1913 (dosar crt. 87); - Extras din Istoricul regimentului (crt. 188/1939); - Jurnal de operaţii 1939-1942; - Jurnal de operaţii – septembrie 1941-octombrie 1941; - Extras din registrul istoric al regimentului 1872-1943 (crt. 515); - Jurnal de operaţii 01.09.1944-20.11.1944; - Istoricul participării regimentului pe Frontul de Vest (dosar crt. 732/1945); - Jurnal de operaţii pe perioada februarie 1945-mai 1945 (dosar crt. 734). Pe lângă documentele ce atestă activitatea regimentului de-al lungul existenţei sale, în acest fond arhivistic se mai găsesc şi următoarele documente: - dosar crt. 51/1928, tabele cu regimentele ale căror drapele au fost decorate după bătălia de la Mărăşeşti; - dosar crt. 60/1929 – raport al comandantului regimentului privind completarea titulaturii unităţii ce o comanda cu supranumele „Domnul Tudor”; - dosar crt. 139 şi 141/1935 – planuri de situaţie ale Cazărmii „Tudor Vladimirescu”, ocupată de regiment; - dosar crt. 158 – plan de apărare antiaeriană a Garnizoanei Târgu Jiu; - dosar crt. 232/1940 – plan de situaţie a Lagărului de internaţi polonezi Târgu Jiu; - dosar crt. 721/1945 – organizarea şi funcţionarea Centrului de primire a prizonierilor nr. 4 din Oradea.

273


REGIMENTUL 19 INFANTERIE A luat fiinţă la 5 aprilie 1880, conform prevederilor Înaltului Decret nr. 1163, sub denumirea de Regimentul de Dorobanţi nr. 19, cu garnizoana la Caracal. Nucleul noii unităţi era format de Batalionul 1 Romanaţi, anterior în compunerea Regimentului 2 Linie, iar completarea efectivelor urma să fie făcută, exploatând numai resursele umane ale judeţului Romanaţi458. La înfiinţarea regimentului i s-a afectat şi un sector de frontieră, scurtat în anul 1898 prin predarea unor segmente Regimentului Olt nr.3 şi Regimentului Dolj nr. 1459. În urma hotărârii Ministerului de Război de a desfiinţa regimentele de linie, Regimentul 2 Linie Romanaţi s-a contopit cu Regimentul de Dorobanţi nr. 19, sub denumirea de Regimentul al II-lea Romanaţi nr. 19, noua unitate preluând atât tradiţia de luptă cât şi drapelul regimentului desfiinţat (Înaltul Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891)460. Sub această denumire regimentul a funcţionat până în anul 1945 când a fost desfiinţat, conform ordinului Marelui Stat Major nr. 53800 din 2 iunie 1945461. Reînfiinţarea la 1 august 1949 conform Tabelei de Efective Model A nr. 2005/1949, regimentul şi-a păstrat titulatura până la 2 noiembrie 1951 când a fost renumerotat şi a devenit Regimentul 293 Infanterie (prin ordinul Marelui Stat Major nr. 00319531/1951)462. Fondul de arhivă aflat în păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice conţine documentele create pe anii 1909-1945 şi 1949-1951. Constituit conform criteriului cronologic structural, fondul cuprinde un număr de 1851 unităţi arhivistice şi dispune ca instrument de investigare de inventar definitiv întocmit pe ani şi, în cadrul anilor, pe compartimente de activitate. Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale cuprind o problematică diversă, ilustrând atât relaţiile de comandament cu marile unităţi cărora li s-a subordonat, modul în care au fost aplicate directivele, instrucţiunile şi ordinele privind instrucţia, dotarea şi mobilizarea, cât mai ales participarea sa la înfăptuirea marilor idealuri naţionale. În cadrul fondului, deosebit de valoroase sunt documentele operative create în perioada Primului Război Mondial. Inclus în compunerea Brigăzii 1 Mixtă, regimentul a participat la operaţiunile din Dobrogea, efectivele sale fiind decimate. Din raţiuni operative, Marele Cartier General a dispus fuzionarea sa într-o unitate de comandament cu Regimentul Olt nr.3, la rândul său decimat. Fiecare regiment şi-a păstrat drapelul şi administraţia proprie. Unitatea nou formată a funcţionat sub denumirea de Regimentul 3/19 Infanterie în perioada 2 noiembrie 1916 – 20 decembrie 1916, fără a crea arhivă proprie. Participarea sa la operaţiunile desfăşurate în apărare de Armata Română este oglindită atât în documentele create de Regimentul 3 Infanterie, cât şi de Regimentul 19 Infanterie. O parte din documentele cuprinse în fond furnizează informaţii despre reorganizarea regimentului pe baze moderne în iarna-primăvara 1917 şi participarea sa la eroica bătălie de la Mărăşeşti, aflându-se în compunerea Diviziei 2 Infanterie. Deşi puţin numeroasă, o altă categorie de documente ilustrează activitatea desfăşurată pe teritoriul Moldovei, în zona Piatra Neamţ, pentru protejarea teritoriului naţional în timpul retragerii 458

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 257-260. Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, (în continuare: C.S.P.A. M.I.), Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 19 Infanterie, crt. 768, f. 28 verso. 460 Ibidem, f.23. 461 Loc.cit., fond Divizia 11 Infanterie, dosar f.n/1933, crt. 477, f. 160. 462 Loc. cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 293 Infanterie, crt.771, f.1-5. 274 459


armatelor ruse dezorganizate, în Banat, în subordinea Comandamentului Trupelor de Transilvania (perioada 26 iulie 1919-24 decembrie 1919) şi în Basarabia, în subordinea Comandamentului Trupelor de Est, (perioada 24 decembrie 1919-decembrie 1921). Deosebit de interesante sunt şi informaţiile conţinute de fond în ceea ce priveşte activitatea regimentului în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Făcând parte din compunerea Diviziei 11 Infanterie, a participat la operaţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi ocuparea Odessei, la bătălia de la Cotul Donului şi, ulterior, în apărarea teritoriului naţional în perioada aprilie-august 1944. După 23 august 1944 regimentul a participat la operaţiunile pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, a Ungariei şi Cehoslovaciei, documentele demonstrând capacitatea de luptă şi eroismul ostaşilor români. Fondul dispune de registru istoric, întocmit pentru perioada 1880-1931 şi 1949-1951 şi de extrase din registrul istoric, pe perioadele: august 1942-aprilie 1943 şi mai 1943-decembrie 1943.

275


REGIMENTUL 20 INFANTERIE Regimentul 20 Infanterie a luat fiinţă la 5 aprilie 1880, conform Înaltului Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880, sub denumirea de Regimentul de Dorobanţi nr. 20, cu reşedinţa la Turnu Măgurele. Crearea nucleului noului regiment de dorobanţi s-a făcut prin preluarea Batalionului 1 Teleorman din Regimentul 5 Dorobanţi, ai cărui oameni erau recrutaţi în exclusivitate de pe raza judeţului Teleorman, cu respectarea strictă a principiului teritorialităţii, în condiţiile în care, conform expunerii de motive a înaltului decret de înfiinţare „regimentele de dorobanţi aparţin întotdeauna teritoriului de unde se recrutează”463. Conform Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891, începând cu 15 iulie 1891, titulatura regimentului a fost modificată fiind inclus numele districtului său de recrutare. Din acest moment a creat arhivă sub denumirea de Regimentul Teleorman nr. 20464. Din anul 1932 regimentul a creat arhivă sub titulatura de Regimentul Dorobanţi nr. 20 Teleorman, modificarea fiind stabilită prin prevederile Înaltului Decret nr. 1778 din 23 mai 1932465. A fost desfiinţat la 30 noiembrie 1944 prin Instrucţiunile de reorganizare a armatei nr. 70200 din 23 noiembrie 1944, predându-şi arhiva, efectivele şi materialele din dotare Regimentului 38 Infanterie466. Fondul Regimentului 20 Dorobanţi aflat în păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice cuprinde arhiva creată de regiment în perioada 1915-1944, o cantitate de 811 unităţi arhivistice. În păstrarea bibliotecii centrului se află registrul său istoric, întocmit pentru perioada 1880-1922. Ca instrument de investigare, fondul dispune de inventarul definitiv, la întocmirea căruia au fost respectate toate particularităţile imprimate arhivei de creator. Pentru perioadele în care regimentul a fost mobilizat, partea sa activă fiinţând separat de partea sedentară, în cadrul fiecărui an arhiva a fost grupată separat pentru fiecare eşalon, respectându-se în acelaşi timp principiul cronologic-structural pe baza căruia a fost constituit fondul. Cele mai numeroase categorii de documente care compun fondul de arhivă al Regimentului 20 Infanterie conţin informaţii specifice activităţii unei unităţi de infanterie, care privesc mobilizarea şi desfăşurarea pregătirii de luptă, încadrarea cu efective, modificări de structură, administrarea şi dotarea cu armament şi materiale, participarea sa la viaţa socială a garnizoanei Turnu Măgurele. Arhiva operativă creată de regiment pe parcursul celor trei războaie la care a participat reprezintă segmentul cel mai important al fondului. Deosebit de interesante şi valoroase sunt documentele care ilustrează participarea regimentului la cel de-al doilea război balcanic (perioada 23 iunie 1913-31 august 1913) când, inclus fiind în compunerea Diviziei 4 Infanterie, a operat pe teritoriul Bulgariei. Documentele aflate în fond trasează şi drumul de luptă al Regimentului 20 Infanterie în timpul primei conflagraţii mondiale. În prima etapă a războiului, regimentul a fost divizat, astfel că Batalionul 2 a fost inclus în compunerea Grupului de Acoperire Predeal şi a operat în Ardeal, participând la eliberarea oraşului Braşov şi apoi, în apărare, pe Valea Prahovei. Comanda regimentului, împreună cu batalioanele 1 şi 3 au fost incluse iniţial în componenţa Grupului de Apărare Alexandria, destinat a proteja frontiera dunăreană şi apoi în compunerea Grupului de Armate „General Prezan”, participând la „Bătălia pentru Bucureşti” şi la luptele în retragere din Zona Râmnicu Sărat – Viziru. Rapoarte şi dări de seamă întocmite de regiment informează despre 463

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 257-260. „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 11 iulie 1891, p. 913-915. 465 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 466 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 20 Infanterie, dosar f.n. pe anul 1944, nr. crt. 748, f.1-40. 464

276


reorganizarea sa pe baze moderne în perioada decembrie 1916-iunie 1917, despre dificultăţile întâmpinate pe parcursul acestui proces. După finalizarea reorganizării, regimentul a participat la ofensiva Armatei 1 pe frontul de la Mărăşeşti şi apoi la asigurarea securităţii teritoriului Moldovei în perioada retragerii în dezordine a armatelor ruse - dezorganizate de revoluţie. Un număr mic de documente se referă la activitatea desfăşurată de regiment în perioada martie – iulie 1918, perioadă în care regimentul a fost dislocat în Basarabia, şi la modul în care şi-a dus la îndeplinire misiunea avută. Pentru anii 1941 – 1944 fondul cuprinde numeroase documente operative care atestă participarea regimentului la acţiunile ofensive ale Diviziei a 4-a Infanterie în Transnistria, în spaţiul dintre Nistru şi Bug şi apoi la Cotul Donului. În luna aprilie 1943, cu efectivul decimat, regimentul a revenit în ţară şi, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 53002 din 1 mai 1943, s-a contopit cu Regimentul 1 Grăniceri Operativ, sub denumirea de Regimentul 20 Infanterie. Documentele reflectă faptul că, începând din 4 mai 1943 regimentul a funcţionat divizat, partea sedentară aflându-se în garnizoana Turnu Măgurele, iar partea operativă la Turnu Severin. După 23 august 1944, regimentul a fost introdus în dispozitivul format pentru protejarea Banatului de atacurile germano-maghiare şi a făcut parte din primele unităţi române care au depăşit frontiera naţională, operând pe teritoriul Ungariei în zona Capului de Pod Szolnok, pentru forţarea Tisei. Numeroase documente furnizează informaţii despre rolul şi acţiunile regimentului în dispozitivul operativ al Diviziei 4 Infanterie, pierderile suferite în efective şi materiale, faptele de eroism ale ofiţerilor şi soldaţilor săi. Imaginea participării regimentului la cele două conflagraţii mondiale este completată în mod strălucit de informaţiile cuprinse în jurnalul de operaţii (întocmit pentru perioada 18 octombrie 1916-30 decembrie 1917) şi în copiile extras ale jurnalelor de operaţii (pentru perioadele 25 mai 1942-8 noiembrie 1942 şi 31 martie 1942-16 iulie 1942) existente în fond.

277


REGIMENTUL 21 INFANTERIE A fost înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880 sub denumirea de Regimentul de Dorobanţi Ilfov nr. 21, cu reşedinţa la Bucureşti. Districtul de recrutare afectat regimentului se înscria în graniţele fostului judeţ Ilfov, în condiţiile în care la acea dată, conform principiului teritorialităţii, fiecărui regiment de dorobanţi îi corespundea teritoriul unui singur judeţ467. Cu această titulatură a funcţionat până în anul 1891, când, în cadrul măsurilor de perfecţionare a organizării unităţilor de infanterie, Regimentul 4 Linie s-a contopit cu Regimentul 21 Infanterie, sub denumirea de Regimentul al IV-lea Ilfov nr. 21. Actul care stabilea această contopire, Înaltul Decret nr. 2329 din 7 iulie 1891, legifera de asemenea prelucrarea drapelului şi a tradiţiei de luptă a regimentului de linie desfiinţat468. Regimentul a funcţionat până la 1 noiembrie 1944 când a fost desfiinţat, predându-şi arhiva, efectivele şi materialele din dotare Regimentului 33 Infanterie, prin prevederile Instrucţiunilor Marelui Stat Major nr. 70200 din noiembrie 1944469. O nouă unitate de infanterie cu titulatura Regimentul 21 Infanterie s-a înfiinţat la 1 august 1949, conform Tabelei de Efective Model A/1949, nr. 2005 şi a funcţionat până la 27 noiembrie 1951 când a fost renumerotat şi a devenit Regimentul 291 Infanterie, conform Ordinului nr. 00139 531/1951 al Marelui Stat Major. În păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află o cantitate de 2136 unităţi arhivistice, reprezentând arhiva creată conform criteriului cronologic structural de Regimentul 21 Infanterie pe anii 1914-1944 şi 1949-1951. Ca instrument de investigare ştiinţifică, fondul dispune de inventarul definitiv, la a cărui întocmire au fost respectate toate particularităţile imprimate de creatorul de fond. Bogatul fond documentar al Regimentului 21 Infanterie furnizează informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament, modificările de structură, schimbările de comandă, acordarea drapelului de luptă şi decoraţiile atribuite acestuia, desfăşurarea procesului de instrucţie şi modul de administrare, specifice unităţilor de infanterie. Deosebit de valoroase sunt documentele cu caracter operativ existente în fond, care reflectă participarea regimentului la cele două conflagraţii mondiale. La începutul anului 1916 Regimentul al IV-lea Ilfov nr. 21 făcea parte din compunerea Diviziei 4 Infanterie. Conform planului operativ al Marelui Cartier General mobilizarea din august 1916 găseşte regimentul dislocat pe frontiera din Carpaţii Meridionali, ca element constitutiv al Grupului de Acoperire Predeal. Rapoartele şi dările de seamă operative existente în fond informează despre participarea unităţii la acţiunile operative din Transilvania în lunile augustseptembrie 1916 şi ulterior în luptele în apărare pe Valea Prahovei, când regimentul a suferit pierderi deosebit de grele. O altă categorie de documente se referă la dificultăţile întâmpinate în perioada reorganizării unităţii pe baze moderne, la începutul anului 1917. Deosebit de interesante sunt informaţiile conţinute de documentele create în perioada iulie-septembrie 1917 care se referă la sectorul de front afectat regimentului, dispozitivul de luptă constituit, acţiunile operative desfăşurate pentru apărarea oraşului Galaţi, participarea regimentului la acţiunile de ajutorare a orfanilor de război din Galaţi, desfăşurare de diferite societăţi de binefacere. După încheierea Păcii de la Buftea-Bucureşti, regimentul a fost dislocat în Basarabia. La sfârşitul anului 1918 i s-a afectat un sector de pază pe Nistru, fondul cuprinzând date despre 467

„Monitorul Oastei” nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 257-160. C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 21 Infanterie, crt. 772, f.44 verso. 469 Ibidem. 468

278


configuraţia acestui sector, despre executarea unor lucrări de fortificare a diferitelor segmente ale sectorului, relaţiile cu populaţia civilă şi activitatea desfăşurată pentru prevenirea propagandei comuniste, încorporarea unor tineri originari din Basarabia. La 10 octombrie 1920 regimentul a revenit în garnizoana Bucureşti. Fondul oferă de asemenea informaţii despre participarea regimentului la reprimarea rebeliunii legionare în ianuarie-februarie 1941. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, inclus în compunerea Diviziei 4 Infanterie, Regimentul 21 Infanterie a fost dislocat iniţial în Transnistria, pentru asigurarea securităţii zonei, participând apoi la operaţiunile ofensive din spaţiul dintre Bug şi Don şi de la Sud de Stalingrad. Documentele aflate în fond oferă informaţii preţioase atât în legătură cu drumul de luptă al regimentului în perioada octombrie 1941-aprilie 1943, cât şi cu pierderile materiale şi umane suferite, cu readucerea în ţară şi reconstituirea sa prin contopirea cu Regimentul 5 Grăniceri Operativ (contopirea s-a efectuat în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 53002 din 1 mai 1943). Arhiva creată de regiment după 23 August 1944, furnizează de asemenea date numeroase despre prezenţa regimentului în dispozitivul de luptă creat pentru protejarea Banatului şi în compunerea trupelor române care operau ofensiv pe cursul inferior al Tisei, în zona Capului de Pod Szolnok. Fondul dispune şi de registrele istorice întocmite de regiment pe anii 1916-1921, 19291941 şi 1939-1942, aflate în păstrarea bibliotecii centrului, inventariate la nr. crt. 775, 776, 777.

279


REGIMENTUL 22 INFANTERIE Înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880, sub titulatura de Regimentul de Dorobanţi Dâmboviţa nr. 22, regimentul a funcţionat în garnizoana Târgovişte având ca district de recrutare teritoriul fostului judeţ Dâmboviţa470. Sub această denumire a creat arhivă o perioadă relativ scurtă deoarece, în anul 1891, prin Înaltul Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891, în urma contopirii sale cu Regimentul 3 Linie (desfiinţat), unitatea nou formată s-a numit Regimentul al III-lea Dâmboviţa nr. 22 preluând tradiţia de luptă şi drapelul unităţii desfiinţate471. Regimentul a fost desfiinţat la 1 noiembrie 1944, predându-şi arhiva, efectivele şi materialele din dotare Regimentului 4 Infanterie, în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor Speciale de reorganizare a armatei nr. 70200 din noiembrie 1944472. Reînfiinţat la 1 august 1949 conform Tabelei de Efective Model A nr. 2005/1949, regimentul şi-a păstrat titulatura până la 27 noiembrie 1951 când a fost renumerotat şi a devenit Regimentul 134 Infanterie, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531/1951. În păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află arhiva creată de Regimentul 22 Infanterie pe anii 1910-1944 şi 1949-1951. Acest fond arhivistic este structurat conform principiului cronologic structural şi dispune de inventar definitiv ca instrument de investigare ştiinţifică. Categoriile de documente existente în fond furnizează în cea mai mare parte informaţii specifice activităţii unităţilor de infanterie, legate de încadrarea cu efective şi personal, dotarea cu materiale şi armament, desfăşurarea instrucţiei de specialitate, participarea regimentului la viaţa socială a garnizoanei, raporturile de comandament cu eşaloanele superioare şi administrarea sa. O categorie distinctă o reprezintă documentele operative care reflectă contribuţia adusă de unitate şi oamenii judeţului Dâmboviţa la înfăptuirea unor deziderate naţionale. În acest context, se cuvin semnalate documentele, puţin numeroase, create de regiment în timpul celui de-al doilea război balcanic, când a operat pe teritoriul Bulgariei, în compunerea Corpului 2 Armată. Numeroase sunt însă documentele care atestă drumul de luptă al Regimentului III Dâmboviţa nr. 22 în Primul Război Mondial. Conform acestora, mobilizarea generală a armatei din 14 august 1916 a găsit regimentul inclus în compunerea Grupului de Acoperire Bran, participând ulterior în toamna anului 1916 la ofensiva pentru eliberarea Transilvaniei şi la luptele în apărare de pe Valea Prahovei. Deşi suferise pierderi numeroase atât în efective cât şi în materiale, regimentul nu a fost retras pentru reorganizare rămânând, ca de altfel toate unităţile Armatei a 2-a, să apere frontul din sudul Moldovei. Deosebit de valoroase sunt actele care vorbesc despre condiţiile vitrege în care s-a efectuat reconstituirea pe baze moderne a unităţii, despre particularităţile sectorului de front repartizat, despre participarea regimentului la eroicele lupte de la Mărăşti şi Oituz din iulie-august 1917 şi mai ales despre eroismul soldaţilor şi ofiţerilor săi. Fondul mai cuprinde informaţii despre activitatea regimentului în perioada februarie 1920septembrie 1922 când a fost dislocat în Basarabia, asigurând paza unui sector din frontiera pe Nistru. Participarea regimentului la ofensiva pentru eliberarea Basarabiei şi apoi pentru cucerirea Odessei, în vara şi toamna anului 1941, la bătălia de la Cotul Donului în toamna şi iarna anului 1942, precum şi la acţiunea de curăţare a Munţilor Buzăului de resturi ale trupelor germanomaghiare în august-octombrie 1944 sunt de asemenea amplu susţinute documentar. În cadrul fondului un loc distinct prin valoarea lor îl ocupă registrele istorice, întocmite pentru perioadele 1880-1930, 1920-1922, 1939-1942, 1943-1944 şi jurnalul de operaţii întocmit pentru perioada octombrie-noiembrie 1944, păstrate în cadrul bibliotecii centrului. 470

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p.257-260. „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 11 iulie 1891, p. 913-915. 472 C.S.P.A.M.I., fond M.St.M. Secţia 1 Organizare-Mobilizare, crt. 4057, nenumerotat. 471

280


REGIMENTUL 23 INFANTERIE Face parte din grupul celor 14 regimente înfiinţate în anul 1880 prin Înaltul Decret nr. 1163 din 5 aprilie în scopul de a îmbunătăţi organizarea regimentelor de dorobanţi, prin limitarea districtului de recrutare afectat fiecărui regiment la teritoriul unui singur judeţ. Conform acestui decret, la înfiinţare regimentul a primit titulatura de Regimentul de Dorobanţi Ialomiţa nr. 20, având reşedinţa la Călăraşi şi fiindu-i repartizat pentru recrutare teritoriul fostului judeţ Ialomiţa473. Cu această denumire a funcţionat până în anul 1891 când s-a contopit cu Regimentul 5 Linie (desfiinţat), conform Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891. Prin prevederile acestuia s-a stabilit noua titulatură a regimentului, aceea de Regimentul al V-lea Ialomiţa nr. 23. Noua unitate prelua drapelul şi tradiţia de luptă a unităţii desfiinţate şi îşi preda propriul drapel la Arsenalul Armatei474. Regimentul a funcţionat până la 18 august 1945 când a fost desfiinţat, în cadrul măsurilor generale de reorganizare a armatei în conformitate cu Instrucţiunile Speciale nr. 56500/1945 ale Marelui Stat Major. Conform acestor instrucţiuni regimentul şi-a predat arhiva şi drapelul Centrului Teritorial Ialomiţa475. În păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află o cantitate de 1444 unităţi arhivistice ce reprezintă arhiva creată de Regimentul 23 Infanterie pe anii 19131945. Acest fond arhivistic este constituit conform sistemului cronologic structural şi dispune de inventar definitiv ca instrument de investigare ştiinţifică. Cea mai mare parte a documentelor ce alcătuiesc acest fond conţin informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament şi materiale, modificările de structură, acordarea drapelului de luptă şi decoraţiile atribuite acestuia, modul de administrare, relaţiile cu eşaloanele superioare şi rezultatele diferitelor controale, desfăşurarea procesului de instrucţie, proprii unităţilor de infanterie. În cadrul fondului informaţii deosebit de valoroase cuprinde arhiva operativă creată de regiment pe parcursul celor două războaie mondiale la care a participat făcând parte din Divizia 10 Infanterie. Rapoartele şi dările de seamă operative, ordinele de operaţii şi buletinele informative întocmite în vara şi toamna anului 1916 ilustrează participarea sa la luptele în apărare duse de trupele din compunerea Capului de Pod Silistra şi apoi de unităţile ce formau Armata de Dobrogea. La sfârşitul lunii octombrie, valoarea combativă a regimentului se redusese la un batalion, motiv pentru care Marele Cartier General a decis cuplarea sa cu Regimentul 63 Infanterie, aflat în aceeaşi situaţie. Din acest moment unitatea a fiinţat sub titulatura de Regimentul 23/63 Infanterie, până la 17 decembrie 1916, comanda fiind exercitată de comandantul Regimentului 23 Infanterie. Retrase pe zona de reorganizare după ocuparea Dobrogei, cele două regimente se vor separa, revenind la structura anterioară. Numeroase documente oglindesc dificilul proces de reorganizare prin care a trecut regimentul în iarna şi primăvara anului 1917, precum şi contribuţia adusă de această unitate la succesul ofensivei de la Mărăşeşti din august 1917. Date interesante cuprind şi documentele create în anii 1918-1919, când regimentul a fost dislocat în Basarabia, iniţial în garnizoana Chişinău, asigurând apoi paza unui sector de frontieră pe Nistru. Revenit în garnizoana Călăraşi la 28 noiembrie 1919, regimentul şi-a dislocat Batalionul 1 473 474 475

„Monitorul Oastei” nr. 10 din 5 aprilie 1880, p. 257-260. „Monitorul Oastei” nr. 28 din 11iulie 1891, p. 913-915. C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 23 Infanterie, dosar f.n., nr. crt.2326, f.87. 281


la Silistra şi Batalionul 2 la Turtucaia unde, în perioada 3 decembrie 1919-18 ianuarie 1920, au înlocuit trupele franceze ce garantau securitatea zonei. Documentele întocmite de regiment în anii 1941-1945 cuprind informaţii preţioase în legătură cu participarea sa la acţiunile ofensive din sudul Basarabiei în vara şi toamna anului 1941, din Crimeea, Peninsula Kerci şi Peninsula Taman din anul 1942, la luptele în apărare din Caucaz şi din Crimeea din septembrie 1943-aprilie 1944. La fel de valoroase sunt şi datele privitoare la dificultăţile întâmpinate de regiment pe parcursul operaţiei de retragere din Crimeea, pierderile suferite în efective şi materiale, colaborarea cu celelalte unităţi blocate în peninsulă, includerea sa în dispozitivul de apărare a Dobrogei începând cu luna iulie 1944 şi contribuţia adusă la eliberarea Cehoslovaciei. Informaţiile conţinute de arhiva operativă creată de regiment sunt completate de datele conţinute de registrele istorice (pentru perioadele 1 august 1914-14 august 1916 şi 1 iulie 1918-31 martie 1919) şi jurnalele de operaţii (întocmite pentru perioadele 13 septembrie 1915-11 august 1917, 1 iunie 1916-14 august 1918 şi 1 octombrie 1942-31 decembrie 1942) aflate în colecţiile centrului.

282


REGIMENTUL 24 INFANTERIE Înfiinţat în aprilie 1880 prin prevederile Înaltului Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880, regimentul a funcţionat în prima etapă a existenţei sale sub titulatura de Regimentul de Dorobanţi Tecuci nr. 24. Garnizoana iniţială a fost stabilită în oraşul Tecuci, iar zona afectată pentru recrutarea efectivelor corespundea strict graniţelor fostului judeţ Tecuci476. La 11 iulie 1891 titulatura regimentului a fost modificată în urma contopirii cu Regimentul 6 Linie (desfiinţat) şi a devenit Regimentul al VI-lea Tecuci nr. 24, conform Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891. Prin acelaşi act s-a stabilit ca regimentul să preia atât drapelul, cât şi tradiţia de luptă a regimentului desfiinţat, atât drapelul cât şi tradiţia de luptă a regimentului desfiinţat, predându-şi propriul drapel la Arsenalul Armatei477. Regimentul a fiinţat până la 1 decembrie 1951 când, în conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major nr. 0031953 din 27 noiembrie 1951, a fost renumerotat primind denumirea de Regimentul 185 Infanterie478. Fondul aflat în păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice cuprinde arhiva creată de Regimentul 24 Infanterie pe anii 1909, 1913-1919 şi 1922-1951 şi anume o cantitate de 1365 unităţi arhivistice, grupate conform sistemului cronologic structural pe ani, şi în cadrul anilor, pe compartimente de activitate. Anii 1909, 1913, 1914 şi 1915 sunt reprezentanţi în fond doar de câte o unitate arhivistică cuprinzând statele de plata soldelor pentru cadre, preluate în anul 1986 de la Arhivele Naţionale. Ca instrument de investigare ştiinţifică, fondul dispune de inventar definitiv, la întocmirea căruia s-a avut în vedere respectarea particularităţilor imprimate de creatorul de fond. Cea mai mare parte a documentelor existente în fond conţin informaţii referitoare la activităţile specifice unei unităţi de infanterie şi anume: desfăşurarea procesului de instrucţie, administrarea, dotarea cu armament şi materiale, încadrarea cu efective, participarea regimentului la viaţa socială din garnizoana de reşedinţă, participarea în diferite etape, la mobilizare, raporturile de comandament cu eşaloanele superioare, schimbările la comandă, decorarea drapelului unităţii pentru strălucite fapte de armă. În fond există şi o categorie specifică de documente, cu valoare eminamente practică, care atestă situaţia militară a cadrelor, militarilor în termen şi rezerviştilor din evidenţa regimentului. De o valoare deosebită sunt documentele care cuprind informaţii în legătură cu evacuarea regimentului din Basarabia, în vara anului 1940. Starea de spirit a populaţiei civile şi a trupei evacuate, pierderile suferite în oameni şi materiale, demobilizarea oamenilor originari din Basarabia şi Transilvania de Nord, atitudinea trupelor sovietice sunt oglindite în dările de seamă, rapoartele, procesele verbale şi situaţiile existente în fond. În cadrul fondului o valoare deosebită are arhiva operativă, care ilustrează participarea regimentului la cele două conflagraţii mondiale. Inclus în compunerea Armatei a 2-a, în timpul Primului Război Mondial, regimentul a participat la acţiunile ofensive din Transilvania din august-septembrie 1916 şi apoi la luptele în retragere ale acesteia, până în luna decembrie 1916. În perioada iulie-august 1917 a participat eroic la marile bătălii de la Caşin şi Oituz, iar ulterior, până în noiembrie 1918 la protejarea Moldovei în timpul retragerii trupelor ruse dezorganizate şi la demontarea şi nivelarea lucrărilor de fortificaţii existente în zona sa de dislocare. Ordine de operaţii şi buletine informative datate începând cu 30 noiembrie 1918, informează în legătură cu acţiunile operative desfăşurate de regiment în 476 477 478

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 5 aprilie 1880, p. 257-160. „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 11 iulie 1891, p. 915-197. C.S.P.A.M.I., fond Regiunea a 2-a Militară – Secţia Organizare Mobilizare, dosar 41/1951, nr. crt.7. 283


compunerea Comandamentului Trupelor de Transilvania până la revenirea sa în garnizoana de pace în decembrie 1919. Fondul dispune de o cantitate mică de arhivă pe anii 1916-1929, acoperirea documentară a acestei perioade fiind asigurată de registrele istorice întocmite pentru perioadele 1880-1931, 1914-1916 şi 1880-1906, aflate în colecţiile centrului. Informaţii la fel de preţioase conţin documentele create de regiment în anii celui de-al Doilea Război Mondial, conturând drumul său de luptă în vara şi toamna anului 1941 când a participat la ofensiva pentru eliberarea Basarabiei şi ocuparea Odessei. Interesante date oferă şi documentele aparţinând perioadei 1942-1943 când regimentul a făcut parte din trupele care au asigurat siguranţa teritoriului Transnistriei. După 23 August 1944 regimentul a participat la luptele pentru eliberarea Transilvaniei de Nord şi ulterior a Ungariei şi Cehoslovaciei, revenind în ţară în august 1945. Rapoartele şi dările de seamă operative, situaţiile de efective şi potenţial, ordinele de operaţii, hărţile şi crochiurile existente în fond atestă pierderile suferite de regiment, dotarea defectuoasă, eroismul cadrelor şi soldaţilor săi. Pentru perioada 1945-1951, documentele conţin date sugestive în legătură cu organizarea şi desfăşurarea muncii politice în armată, participarea unor detaşamente constituite de regiment la munci agricole organizarea şcolilor de alfabetizare şi rezultatele obţinute în cadrul acestora.

284


REGIMENTUL 25 INFANTERIE Regimentul de Dorobanţi Vaslui nr. 25 a fost înfiinţat la 5 aprilie 1880479. Atât statul major, cât şi cele două batalioane cu schimbul din compunerea lui au avut garnizoana în Vaslui480. El a avut ca bază de recrutare aria judeţului al cărui nume îl purta. Prin reorganizarea din 15 aprilie 1889, al doilea batalion cu schimbul a fost dislocat la Huşi. El a preluat ca bază de recrutare o parte din aria judeţului Fălciu. De la această dată unitatea s-a numit Regimentul nr. 25 de Dorobanţi481. În urma desfiinţării regimentelor de linie, în anul 1891, unitatea a primit drapelul şi tradiţia Regimentului 7 Linie. Urmarea a fost modificarea denumirii în Regimentul al 7-lea Rahova nr. 25482 şi primirea în compunere a unui batalion permanent, care a primit primul număr de ordine şi a fost dislocat la Huşi. Cele două batalioane cu schimbul, fără a-şi schimba reşedinţele, au primit următoarele numere de ordine483. Începând cu 7 octombrie 1899 batalionul secund a fost transformat din „cu schimbul” în „permanent”: Cele două batalioane permanente au fost aduse în garnizoana Vaslui484. Al treilea, cu schimbul, a rămas cu reşedinţa la Huşi şi companiile repartizate pe teritoriu. El a devenit permanent la 1 aprilie 1908485. De la această dată istoricul unităţii este reliefat pe larg în documentele incluse în propriul fond arhivistic. Ne rezumăm la prezentarea următoarelor repere: - Completarea denumirii unităţii, prin atribuirea cuvintelor: „General C. Prezan”, începând cu anul 1925486. - Prin contopirea cu Regimentul 53 Infanterie, desfiinţat datorită pierderilor suferite pe front, la 1 aprilie 1942 denumirea unităţii a fost schimbată în Regimentul 25 Infanterie487. - La 11 noiembrie 1944 regimentul a fost desfiinţat, prin contopire cu partea sedentară a Regimentului 24 Infanterie488. Un nou regiment de infanterie, cu acelaşi număr de ordine, a fost înfiinţat în garnizoana Iaşi la 3 iunie 1949489. Acest Regiment 25 Infanterie a fost desfiinţat la 27 noiembrie 1951, prin schimbarea numerotării în Regimentul 128 Infanterie490. Fondul de arhivă al regimentului prezentat şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice are un volum de 1353 unităţi arhivistice şi acoperă documentar perioada anilor 1912-1944 şi 1949-1951. La baza constituirii lui a stat principiul cronologic-structural. Atât tipologia documentelor întâlnite în fond, cât şi problematicile consemnate în acestea sunt specifice regimentelor de infanterie. În prezentarea pe care o facem, semnalăm evenimentele asupra cărora fac referire documentele din acest fond: - Includerea în grupurile de acoperire Trotuş şi Oituz şi activitatea desfăşurată în cadrul acestora pe frontiera cu Austro-Ungaria (1915-1916). - Ofensiva din Transilvania pe direcţia generală Sovata (august-septembrie 1916). - Luptele de apărare de pe văile Caşinului şi Oituzului (octombrie 1916-ianuarie 1917). 479

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 259. Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 31. Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p. 135. 482 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 914. 483 Ibidem, p.917. 484 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824. 485 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea regulamentară p. 96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 19161919”, vol. I, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, p.5. 486 Constatare în urma expertizării documentelor create sau primite de unitate. 487 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 25 Infanterie, dosar f.n./1944, crt. 1021, f. 264. 488 Ibidem, dosar f.n., 1944, crt. 1020, , f. 109. 489 Loc.cit., fond M.St.M., Secţia a IV-a, dosar nr. 244 bis, vol.I, 1949,crt. 1797, , f. 61. 490 Loc. cit., fond Regiunea I Militară, Secţia Organizare-Mobilizare, crt. 2841, dosar f.n., 1951, f. 291. 285 480 481


- Defensiva de pe aliniamentele: Mănăstirea Caşin-Cireşoaia-Pârâul Crimiretz-Manciuc (iulie 1917-ianuarie 1918) şi Poiana Tepei-Dealul Prisacei (februarie 1918). - Apărarea frontierei de pe Nistru şi activitatea desfăşurată în Pocuţia şi Basarabia (1918-1919). - Includerea în Gruparea Tactică de Nord şi organizarea defensivă a unor sectoare din Bucovina (1939-iunie 1940). - Evacuarea Bucovinei cedate URSS –ului şi evidenţa pierderilor suferite la Româneşti (iunie/iulie 1940). - Ofensiva din Basarabia şi Transnistria (iunie-noiembrie 1941). - Participarea la luptele de pe Don şi retragerea în Crimeea (1942/1943). - Organizarea şi apărarea litoralului Crimeei în sectoarele Oceakov şi Mihailovka (iunie 1943-martie 1944). - Retragerea şi organizarea aliniamentelor defensive de pe malul drept al Nistrului, în Basarabia: Cazaci-Coremaz-Antoneşti şi Tudora-Coremaz (martie 1944-22 august 1944). - Părăsirea Basarabiei, prin Căplani şi Plătăreşti. Evidenţa pierderilor umane şi materiale suferite la Sărata în încercarea de traversare a Dunării (22-25 august 1944). - Contribuţia recruţilor de la partea sedentară la apărarea şi curăţirea oraşului Turnu Măgurele şi împrejurimilor de trupele germane (23 august-5 septembrie 1944). - Reorganizarea unităţii, prin sosirea subunităţilor şi efectivelor scăpate din încercuirea sovietică (septembrie 1944). - Apărarea malului românesc al Dunării în sectoarele:Turnu Măgurele – Alexandria şi Corabia-Orbea (5-26 septembrie 1944). - Asigurarea zonelor de etapă ale unităţilor operative din Banat şi vestul ţării (octombrie 1944). De asemenea, în cadrul bibliotecii Centrului fondul deţine: Registre istorice pentru perioada anilor 1914-1916, 1918 şi 1940-1942, inventariate la nr. 789, 791-792. Jurnale de operaţii pentru perioada anilor 1916-1921 şi 1944, inventariate la nr. 830 şi 869. În cadrul fondului sunt documente referitoare la evidenţa arhivelor: a) Regimentului 3 Vânători, distrusă prin ardere sau capturată de sovietici la Româneşti, la 30 iunie 1940491. Arhiva salvată a fost predată regimentului prezentat492. b) Proprii, capturată de sovietici la Sărata, în Basarabia, la 23 August 1944493 sau predată cu ocazia desfiinţării din 11 noiembrie 1944 Regimentului 24 Infanterie494. Documentele ce constituie acest fond au o stare de conservare bună şi conferă acestuia, prin conţinutul lor, importanţa istorică şi practică.

491

Loc. cit., fond Regimentul 25 Infanterie, dosar nr. 4/1944, crt. 1022, , f.114. Ibidem, dosar nr. 12, vol. XV/1940, crt. 617, , f. 814. 493 Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 1021, , f.276. 494 Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 1020, f.109. 492

286


REGIMENTUL NR. 26 DE DOROBANŢI ROVINE Având drept bază de recrutare aria judeţului Fălciu, la 5 aprilie 1880 a fost înfiinţat: „Regimentul de Dorobanţi Fălciu nr. 26”495. Statul major şi cele două batalioane „cu schimbul” erau încazarmate la Huşi496. De la 15 aprilie 1889 aria de recrutare a regimentului i-a fost mutată în judeţele Dolj şi Romanaţi. Statul major şi drapelul s-au dislocat în noua garnizoană: Craiova. Unitatea a primit şi o nouă denumire „Regimentul nr. 26 de Dorobanţi”497. Cele două batalioane „cu schimbul” au fost organizate în noile reşedinţe: Craiova şi Filiaşi498. Reorganizarea armatei, ca urmare a desfiinţării „regimentelor de linie a impus de la 1 iulie 1891 noul nume al unităţii: „Regimentul Rovine nr. 26”499. În compunerea căreia a apărut „batalionul permanent”, care a primit primul număr de ordine şi a fost organizat în Craiova500. Cele două batalioane „cu schimbul”, fără a-şi modifica reşedinţele, au primit următoarele numere de ordine. De la 7 octombrie 1899 şi primul batalion „cu schimbul” s-a transformat în „permanent”. El şi-a păstrat numărul secund de ordine şi reşedinţa501. Batalionul „cu schimbul”, al treilea numeric, avea companiile „repartizate pe teritoriu”502. Această compunere a unităţii a suferit o nouă modificare la 1 aprilie 1908. Batalionul al treilea a devenit şi el „permanent” şi a fost adus la Craiova503. Evoluţia istoricului unităţii îşi găseşte de la această dată reflectarea în materialul documentar propriu. Vom evidenţia doar: - schimbarea denumirii în „Regulamentul nr. 26 de Dorobanţi Rovine” la 23 mai 1932, fără modificarea garnizoanei504. - desfiinţarea, prin contopire cu Regimentul 1 Vânători, la data de 11 iulie 1946505. Fondul de arhivă creat de unitate şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice are un volum de 2209 unităţi arhivistice, care acoperă documentar perioada anilor: 1906, 1913-1946. Arhiva anilor 1906 şi 1913-1921 a fost ordonată în conformitate cu numerele date de creator dosarelor, iar cea a perioadei 1922-1946 în baza schemei cronologicstructural. Documentele incluse în fond şi problematicile acestora sunt comune regimentelor de infanterie. Reliefăm câteva din problematicile specifice acestui fond arhivistic: - participarea unor subunităţi la înăbuşirea răscoalelor din unele sate ale judeţelor Dolj şi Romanaţi (1907). - Campania dintre 2 iulie-11 august 1913 din Bulgaria: Bechet, Oreava (Rahova), Lescovăţ, Altemir, Urata, Orhania. - Supravegherea Dunării în sectorul Bechet şi activitatea desfăşurată în cadrul „Grupului de acoperire Jiu” (1915-1916). - Ofensiva din Transilvania: Surduc-Petroşani-Muntele Piatra Roşie (16 august-6 septembrie 1916). - Apărarea pe frontieră şi luptele desfăşurate în timpul retragerii spre Moldova: Defileul Lainici, Vădeni, Târgu Jiu, Filiaşi, Craiova, Slatina, Mozaci, Cornăţel, Vidra (septembrie-decembrie 1916). - Asigurarea aliniamentelor defensive din Moldova: Vizantea-Soveja, Ireşti-Muncelul şi Dealul Voloşcani (decembrie 1916-martie 1917). - Reorganizarea unităţii în judeţul Iaşi, la: Tomeşti şi Moara de Vânt (martie-iulie 1917). 495

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 259. Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 29. 497 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p. 118. 498 Ibidem. 499 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 914. 500 Ibidem. 501 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824. 502 Ibidem. 503 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea Regulamentară, p. 96 – 97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916 – 1919”, vol.1, Imprimeria Naţională, Buc., 1934, p. 5. 504 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 505 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul nr. 26 de Dorobanţi Rovine, dosar f.n./1946, crt. 2137, f.6. 287 496


Ofensiva şi defensiva de la : Mărăşeşti, Muncelul, Panciu şi Păuneşti (august 1917martie 1918). - Paza malului Dunării în sectorul: Gălăşei-Reni (martie-iunie 1918). - Dislocarea în zona Piatra Neamţ (iunie 1918-mai 1919). - Intervenţia în Ungaria, asigurarea spatelui frontului: Tegled, Tisza Szapel şi Szolnoc (iulie-septembrie 1919). - Organizarea şi apărarea unui sector de frontieră pe Nistru (26 decembrie 1919-31 octombrie 1921). - Executarea lucrărilor genistice defensive în sectoarele: malul Siretului, Tecuci, Focşani, Hrăliceni şi Brăneşti (septembrie 1939-octombrie 1940). - Campania antisovietică din Basarabia şi Transnistria (septembrie 1941-aprilie 1943). - Organizarea sectorului Tătărăşti din sudul Basarabiei şi apărarea lui (24 aprilie23 august 1944). - Eliberarea teritoriului naţional de trupele germane şi ungare: Movila Mare, Sudiţi, Bechet, Ianca, Mehedia, Recaş (23 august -11 octombrie 1944). - Campania din Ungaria: Szoke Psu, Csongrad, forţarea Tisei în sectorul: Tisza UgTiza Inoka, Kokser, Tapio, Ferma „Felso Liget”, Iszaseg, Cinkota, Budapesta (11 octombrie 194421 ianuarie 1945). - Luptele din Cehoslovacia: Proviţa, Abelova, Plisovce, Dobra Niva, Zvolen, Brzovka, Brno (21 ianuarie-12 mai 1945). În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice fondul deţine: - „Registre istorice” pentru perioada anilor: 1896-1943, 1899-1930, 1914-1916 şi 1916-1918, inventariate la nr. 793 – 796. - „Jurnale de operaţii” pentru perioada anilor: 1906-1912 şi 1912-1913, inventariate la nr. 831 şi 832. De asemenea, fondul include în compunere: - „registrul istoric” pentru perioada anilor: 1918-1920506. - „jurnale de operaţii” pentru perioada anilor „1913-1940 şi 1941-1944507. Documentele fondului cuprind referiri la: a) Predarea unei părţi a arhivei proprii Depozitului de Arhivă al Comandamentului 1 Teritorial, în anii 1929 şi 1942508. b) Predarea arhivei existente asupra unităţii, la data desfiinţării, Regimentului 1 Vânători509. c) Primirea arhivei următoarelor unităţi desfiinţate: Regimentul 66 Infanterie, Batalionul 50 Mitraliere şi Detaşamentul 52 Căi Ferate510; Batalionul 660 Infanterie Independent şi Centrul de Colectare Prizonieri nr. 7511, precum şi a „părţii sedentare” a Regimentului 13 Dorobanţi512. Starea de conservare a documentelor este bună şi ele, prin conţinutul lor, imprimă importanţa istorică şi practică a fondului.

506

Ibidem, dosar f.n./1918, crt. 143. Ibidem, dosar f.n., 1913, crt.7; dosar f.n./1940; crt.1180; dosar nr. 32/1941, crt. 1341; dosar f.n./1941, crt. 1344; dosar nr. 99, vol.11/1942, crt. 1538; dosar nr. 31 bis/1942, crt.1589; dosar nr. 32/ 1944., crt. 1897. 508 Ibidem, dosar f.n./1929, crt. 575, f.337-358; dosar nr.1/1942, crt. 1446, f.150; dosar nr.2/1942, crt. 1451, f.13-18, 63-69, 109-124, 133-138; dosar nr. 12, vol.11/1943, crt. 1644. 509 Ibidem, dosar f.n./1946, crt. 2137, f.3,6; dosar nr.2/1946, crt.2148, f.128. 510 Ibidem, dosar nr.2, vol.1/1942, crt. 1416. 511 Ibidem, dosar nr.9, vol.1/1942, crt. 1479, , f.19, 22, 36 şi 46. 512 Ibidem, dosar nr.3/1945, crt. 2087, , f. 515. 288 507


REGIMENTUL 27 INFANTERIE În vederea încorporării şi instruirii militare a tinerilor din judeţul Bacău, la 5 aprilie 1880 a fost înfiinţat Regimentul de Dorobanţi Bacău nr. 27513. Comanda şi cele două batalioane cu schimbul au fost instalate în garnizoana Bacău514. La 15 aprilie 1889 unitatea a primit denumirea de Regimentul nr. 27 de Dorobanţi, iar al doilea batalion i-a fost dislocat la Târgu Ocna515. În urma desfiinţării regimentelor de linie, unitatea a organizat la Bacău un batalion permanent, care a primit numărul unu516. Batalioanele cu schimbul ale unităţii au primit următoarele două numere, păstrându-şi reşedinţele avute. Tot la această dată, 1 iulie 1891, denumirea unităţii a devenit Regimentul Bacău nr. 27517. Primul batalion cu schimbul a fost transformat în al doilea batalion permanent la 7 octombrie 1899518. Batalionul al treilea a rămas cu schimbul şi cu subunităţile repartizate pe teritoriu. Şi el, la rândul lui, la 1 aprilie 1908 a fost transformat în permanent şi adus la Bacău519. De la această dată, în baza materialului documentar inclus în fondul propriu de arhivă, istoricul unităţii este pe larg reflectat de acesta. Evidenţiem doar schimbarea denumirii la 23 mai 1932 în Regimentul nr. 27 de Dorobanţi Bacău520, iar la 14 aprilie 1943, ca urmare a contopirii cu Regimentul 2 Infanterie Fortificaţii, în Regimentul 27 Infanterie521. Unitatea a fost desfiinţată la 15 iulie 1946, când a predat: „…arhiva, drapelul…gestiunile materiale…Regimentului 11 Infanterie522. Un nou Regiment 27 Infanterie a fost reînfiinţat în garnizoana Oradea la 15 iunie 1949523 şi desfiinţat, prin schimbarea numerotării în Regimentul 105 Infanterie, la data de 1 decembrie 1951524. Fondul arhivistic al unităţii, depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, acoperă documentar perioada anilor 1891, 1904, 1906, 1908, 1912-1948 şi 19491951 şi are un volum de 1392 unităţi arhivistice. În cadrul fondului se regăsesc tipologia documentelor şi problematicile acestora comune regimentelor de infanterie. Ca unicitate a problematicilor unităţii prezentate nominalizăm: - Executarea de lucrări defensive la graniţa cu Austro-Ungaria în zonele ComăneştiDârmăneşti, Drăguşeni-Tătăruşi, Cristeşti-Hereşti (1915-1916). - Apărarea poziţiilor de pe Valea Trotuşului (1916). - Reorganizarea (la Sendriceni) şi asigurarea ordinii în judeţul Dorohoi (1917). - Organizarea şi asigurarea apărării frontierei de pe malul Nistrului, în sectorul Soproca-Poeana (septembrie 1921-noiembrie 1923). - Evidenţa ofiţerilor morţi pe front în războaiele din 1877/1878, 1913 şi 1916-1921525. - Copia ordinului privind identificarea arhivei istorice a Banatului pentru perioada 1750-1918 la Comenduirea Pieţii Timişoara526. 513

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 259. Ibidem, Supliment, la nr. 7 din 3 martie 1881, p.30. 515 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p.117 şi 135. 516 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 917. 517 Ibidem, p.914. 518 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824. 519 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea regulamentară , p.96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 19161919”, vol.I, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, p.5. 520 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 521 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 27 Infanterie, R.I. nr. 799, f. 151. 522 Loc. cit., dosar nr. 23, vol.I/1946, crt. 1078, f. 397. 523 Ibidem, dosar nr. 14/1949, crt. 1130, f. 6. 524 Loc. cit., fond Regiunea a 3-a Militară, Secţia Organizare-Mobilizare, dosar H, vol.I/1951, crt. 66, f.491. 525 Loc. cit., fond Regimentul 27 Infanterie, dosar nr. 5A, vol.I/1932, crt. 232. 526 Ibidem, dosar f.n./1933, crt. 247, f.145. 289 514


- Evidenţa părţilor sedentare evacuate din Transilvania, Basarabia şi Bucovina în anul 1940 şi a noilor lor dislocări527. - Acţiunile desfăşurate pe frontul antisovietic pe direcţia Liteni-Odessa (1941). - Participarea la luptele din 1942 de la Cotul Donului şi evidenţa pierderilor suferite în încercuirea de la Raspapinskaya – Fordminsky. - Contopirea cu Regimentul 2 Infanterie Fortificaţii şi preluarea pazei litoralului Mării Negre din Transnistria (1943). - Apărarea sectorului Hălăuceşti din Basarabia în perioada 27 martie-23 august 1944. - Aportul regimentului la luptele de eliberare a teritoriului naţional. Principalele repere ale luptelor duse sunt: Dumbrăveni, Seleuş, Idrifaia (pe Târnava Mică), Dealul Rakotzi, Ilieni, Cristeşti (pe Mureş), Sântioara de Mureş, Tigău. - Tabel cu evidenţa cercurilor teritoriale unde s-a depozitat arhiva unităţilor desfiinţate528. - Evidenţa nominală a basarabenilor şi bucovinenilor rămaşi de bună voie în România529. - Primirea efectivelor şi materialelor Regimentului 37 Infanterie la 1 noiembrie 1944530. - Campania din Ungaria: Nyir Bator, Gyulay Nagy, forţarea Tisei în sectorul Tisza Eslar – Ujjalu, Csiobay, Megyhaza (octombrie-decembrie 1944). - Ofensiva din Cehoslovacia: Pereny, Gamboş, Buziţa, Yablaniţa, Krociok, Zvolen (decembrie 1944-mai 1945). Fondul deţine în cadrul bibliotecii Centrului registre istorice pentru perioada anilor: 19051929, 1914-1916 şi 1930-1946, inventariate la nr. 797-799. El mai deţine jurnale de operaţii pentru perioada anilor: 1880-1891, 1906-1915, 1916-1918, 1913-1923, 1918-1919, 1934-1939 şi 19391942, incluse în fond şi inventariate la numerele curente: 1-2, 19, 25, 40 şi 352-354. În cadrul fondului sunt documente referitoare la pierderea în încercuirea de la Cotul Donului (zona Raspapinskaya-Fordminski), la 18 noiembrie 1942, atât a arhivei proprii531, cât şi cea a Brigăzii 6 Infanterie şi Batalionului 6 Infanterie Uşoară. Arhive capturate de sovietici532. Amintim şi existenţa documentelor referitoare la predarea arhivei unităţii, la data desfiinţării, Regimentului 11 Infanterie533. Ordonarea fondului a avut la bază sistemul cronologic-structural. Starea de conservare a materialului documentar ce constituie acest fond este bună, iar conţinutul acestuia îi conferă importanţă istorică şi practică.

527

Ibidem, dosar nr.1, vol.I/1940, crt. 378. Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 834. 529 Ibidem, dosar nr. 8, vol.I/1944, crt. 756; dosar nr. 9, vol.13/1944, crt. 771. 530 Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 834. 531 Ibidem, dosar nr. 27, vol.I/1943, crt. 562, f.76. 532 Ibidem, f.77-79. 533 Ibidem, dosar nr. 23, vol.I/1946, f.397, crt. 1078. 528

290


REGIMENTUL 28 INFANTERIE Regimentul de Dorobanţi Suceava nr. 28 a fost înfiinţat la 5 aprilie 1880 şi a avut drept bază de recrutare aria judeţului al cărui nume îl purta534. Statul major şi cele două batalioane „cu schimbul” din compunere au avut garnizoana la Fălticeni535. Prin organizarea din 1889 aria de recrutare i-a fost modificată. De la 15 aprilie 1889 aceasta a fost stabilită în judeţele Dâmboviţa şi Argeş. De aceea „statul major”, drapelul şi „materialele” au fost dislocate în noua garnizoană Găeşti. Denumirea unităţii a devenit şi ea „Regimentul nr. 28 de Dorobanţi”536. Cele două batalioane „cu schimbul” au fost organizate: la Găeşti, primul, respectiv Titu al doilea537. Prin desfiinţarea „regimentelor de linie” unitatea a primit în compunere un „batalion permanent”, care a primit primul număr de ordine şi a fost dislocat la Bucureşti538. Celelalte două batalioane „cu schimbul”, fără a-şi modifica dislocarea, au primit următoarele numere de ordine. Aceste modificări au survenit de la 1 iulie 1891, dată de la care denumirea unităţii a fost de „Regimentul Radu Negru nr. 28”539. Batalionul „permanent” a fost dislocat din Bucureşti în Dobrogea la 8 martie 1893540. Iar din 15 mai 1893, regimentul, împreună cu cele două batalioane „cu schimbul”, a fost dislocat în garnizoana Piteşti541. Baza de recrutare i-a rămas neschimbată. Batalionul secund a fost transformat la 7 octombrie 1899 din „cu schimbul” în „permanent”542, iar ultimul rămas „cu schimbul” avea companiile „repartizate pe teritoriu”543. De la data de 1 aprilie 1908 şi acest ultim batalion a devenit „permanent” la reşedinţa unităţii544. În perioada interbelică regimentul a fost dislocat în Basarabia, garnizoana fiindu-i la Ismail. Din nou, la data de 23 mai 1932, denumirea i-a fost modificată în „Regimentul nr. 28 de Dorobanţi Radu Negru”545. Evacuat din Basarabia cedată U.R.S.S.-ului, regimentul a fost dislocat în garnizoana Focşani. Participând la executarea lucrărilor de fortificaţii din zonă, la 15 iulie 1940 unitatea a primit o nouă denumire „Regimentul nr. 28 Infanterie Fortificaţii”546. El a fost desfiinţat la data de 30 aprilie 1943 prin contopire cu Regimentul 10 Vânători547. O unitate de infanterie cu acelaşi număr de ordine a fost înfiinţată în garnizoana Caracal la 26 aprilie 1951. Ea s-a numit „Regimentul 28 Infanterie”548 şi a fost desfiinţată la 4 decembrie 1951, prin schimbarea numărului în Regimentul 271 Infanterie549. Fondul arhivistic prezentat şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, are un volum de 880 unităţi arhivistice, care acoperă documentar anii: 1903, 1909, 1943 şi 1951.

534

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 259. Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 34. 536 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p.132. 537 Ibidem. 538 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 916. 539 Ibidem, p. 914. 540 Ibidem, nr. 11 din 8 martie 1893, p. 127. 541 Ibidem, Supliment la nr. 24 din 22 mai 1893, p.7. 542 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-924. 543 Ibidem. 544 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea Regulamentară, p.96-97 şi România în Primul Război Mondial 1916-1919, vol.1, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, f.5. 545 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 546 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 28 Infanterie, dosar nr.2, livret 4, 1940, crt. 394, nenumerotat. 547 Ibidem, dosar f.n. 1943/O.Z. nr. 308 din 30 aprilie 1943, crt. 783. 548 Ibidem, dosar nr. 2/1951, crt. 820, f.40. 549 Ibidem, dosar f.n., 1951/O.Z. nr. 171 din 4 decembrie, 1951, crt. 863. 291 535


Sistemul cronologic-structural a stat la baza constituirii acestui fond. Tipologia documentelor incluse în fond şi problematicile consemnate în acestea sunt comune regimentelor de infanterie. Vom prezenta, spre evidenţierea unicităţii fondului, specificităţile acestuia: - Includerea în cadrul „Grupului de acoperire Bran” şi activitatea desfăşurată în zona Rucăr-Dâmbovicioara (1915-1916). - Ofensiva din Transilvania: Zărneşti, Ghimbav, Tohanu Vechi, Codlea, Cincu Mare (1916). - Defensiva din toamna anului 1916 şi iarna 1916-1917: Făgăraş, Muntele Bratocea, Tabla Buţii. - Ofensiva-defensiva din vara-toamna anului 1917: Mărăşeşti, Răchitaşul, Valea Suşiţei, Vârful Momâia, Dealul Porcului. - Dislocarea în Basarabia şi organizarea defensivă a Frontierei de pe Nistru (1918-1921). - Planurile de situaţie a cazărmilor „Carol I” şi „Regele Ferdinand” din Ismail550. - Evacuarea Basarabiei şi evidenţa pierderilor suferite (iunie 1940). - Evidenţa armamentului confiscat în urma participării la înăbuşirea rebeliunii legionare (1941, ianuarie)551. - Ofensiva din Basarabia, apoi organizarea şi asigurarea pazei litoralului maritim al Transilvaniei (1941-1943). Fondul deţine în cadrul său documente referitoare la distrugerea arhivei proprii cu ocazia evacuării din Ismail552. El mai deţine în cadrul bibliotecii Centrului: - „Registre istorice” pentru perioada anilor: 1914-1916 şi 1939-1941, inventariate la nr. 800 şi 801. - „Jurnale de operaţii” pentru perioada anilor: 1916-1918 şi 1918-1921, inventariate la nr. 833 şi 834. Documentele incluse în cadrul fondului au o stare de conservare bună şi atribuie, prin valoarea conţinutului lor, importanţa istorică şi practică a acestuia.

550

Ibidem, dosar nr. 1, 1937, crt. 252. Ibidem, dosar nr.1, vol.11, 1941, crt. 484. 552 Ibidem, dosar nr. 5, 1940, crt. 472. 551

292


REGIMENTUL 29 INFANTERIE În garnizoana Dorohoi, având ca bază de recrutare aria judeţului cu acelaşi nume, la 5 aprilie 1880 s-a înfiinţat Regimentul de Dorobanţi nr. 29553. El a avut în compunere două batalioane cu schimbul, cu reşedinţa în aceeaşi garnizoană554. Denumirea unităţii s-a modificat de la 15 aprilie 1889 în Regimentul nr. 29 de Dorobanţi555. Ca urmare a desfiinţării regimentelor de linie, la 1 iulie 1891 unitatea a preluat drapelul şi istoricul Regimentului de Linie nr.8 şi a primit denumirea de Regimentul al 8-lea Dragoş nr. 29556. În compunerea unităţii a intrat un batalion permanent, care a primit primul număr de ordine şi a fost dislocat la Iaşi557. Celelalte două batalioane cu schimbul ale regimentului au primit următoarele numere, fără a-şi schimba reşedinţa. De la 7 octombrie 1899 primul dintre cele două batalioane cu schimbul a devenit permanent. El a rămas cu acelaşi număr de ordine (doi) şi-n aceeaşi garnizoană. Cel cu schimbul (numărul trei) a rămas cu subunităţile repartizate pe teritoriu558. Batalionul cu schimbul a devenit la rândul lui permanent la 1 aprilie 1908, cu reşedinţa în Dorohoi559. Istoricul unităţii, de la această dată, îşi găseşte o ilustrare adecvată în propriul fond arhivistic. Specificăm apariţia în documentele emise sau primite de unitate, începând cu anul 1939, a unei noi denumiri a acesteia: Regimentul 29 Infanterie. Unitatea a fost desfiinţată la data de 23 noiembrie 1944, când a predat „…personalul…armamentul… şi arhivele…Regimentului nr.3 Infanterie, la Slatina”560. Volumul de arhivă creat de regiment şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice este de 3233 unităţi arhivistice. Materialul documentar ce constituie acest fond acoperă perioada anilor: 1903 şi 1909-1944. Categoriile de documente, precum şi problematicile reflectate de acestea sunt comune regimentelor de infanterie. Problematicile care asigură unicitatea fondului sunt următoarele: - Intervenţia din anul 1888 la „liniştirea repede şi fără vărsare de sânge a locuitorilor satului Dumbrăveni, din judeţul Botoşani, care se răsculaseră”561 . - Reprimarea răscoalei din 1907 din unele sate din judeţele Dorohoi şi Fălticeni562. - Marşul din 1913 în Bulgaria, de la Siliştioara până în Munţii Balcani, punctul Panega şi înapoi563. - Activitatea desfăşurată pe frontiera cu Austro-Ungaria în sectorul judeţului Dorohoi (1914-1916). - Evacuarea poziţiilor defensive şi desfăşurarea ofensivei în Transilvania: pasul Ghimeş, Praid, Sovata, Corod, Siclod (toamna anului 1916). - Retragerea din Transilvania şi luptele de apărare a frontierelor: Piscul Dobrului, Vârful Cernica, Poiana Uzului, Muntele Lapoş, Brezoiul (1 octombrie-12 decembrie 1916). - Apărarea aliniamentelor defensive de pe văile Oituzului, Caşinului şi Suşiţei (12 decembrie 1916-6 ianuarie 1917). 553

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 260. Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 35. 555 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p.136. 556 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914. 557 Ibidem, p. 917. 558 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824. 559 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea regulamentară, p. 96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 19161919”, vol.I, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, p.5. 560 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 29 Infanterie, dosar f.n., 1944, crt. 3006, , f. 1, 85. 561 Ibidem, dosar nr. 12/1930, crt. 978, f.42. 562 Ibidem, f.47. 563 Ibidem, f. 48-49. 554

293


- Ofensiva şi defensiva din vara anului 1917: Măgura Caşinului, Vârful Războiului şi Sticlăria. - Dislocarea în Bucovina şi activitatea din zona Cernăuţi (1919-1923). - A doua dislocare în Bucovina şi organizarea sectoarelor defensive: - Budeşti – Văscăuţi şi Ispas – Vişniţa (10 septembrie – 6 octombrie 1939); - Storojineţ – Adâncata (6 octombrie 1939 – 4 aprilie 1940); - Ostriţa – Cernăuţi – Horecea (4 aprilie – 28 iunie 1940). - Evacuarea Bucovinei cedată URSS-ului şi organizarea unui aliniament defensiv pe noua frontieră: Secătura – Creasta Obcina – Voroneţ (28 iunie – 9 septembrie 1940). - Participarea la realizarea fortificaţiilor din zona: Târgu Ocna – Bâra (9 septembrie 1940 – 5 iunie 1941). - Intervenţia, prin intermediul unor subunităţi, în Bucureşti pentru înăbuşirea rebeliunii legionare (ianuarie 1941). - Apărarea frontierei de pe Prut în sectorul: Româneşti – Santa Maria (5 iunie – 2 iulie 1941). - Luptele purtate pentru eliberarea Bucovinei: Moara Domnească, Obreja, Răut, Văscăuţi, Rezina, malul drept al Nistrului (2-23 iulie 1941). - Campania din Transnistria şi luptele duse pentru ocuparea Odesei: Bicloci (traversarea Nistrului), Tarascova, Rabniţa, Mokra, Dabova, Baranova (23 iulie – 19 august 1941); în continuare: Freudenthal, Dalnic, Lenintal, Tătarca (19 august – 30 septembrie 1941). - A doua dislocare în Transnistria, pentru: „…menţinerea ordinii contra partizanilor (23 februarie – 25 aprilie 1944). - Organizarea şi apărarea, în nordul Moldovei, aliniamentului Poeni – Lela – Valea Albă – Dealul Curăturile (25 aprilie – 23 august 1944). - Participarea la luptele pentru eliberarea teritoriului naţional (23 august – octombrie 1944). Fondul cuprinde documente referitoare la pregătirea şi predarea arhivei istorice la Depozitul de Arhivă al Corpului 4 Armată, la 14 decembrie 1943564, precum şi la primirea arhivei Comandamentului Infanteriei Diviziei a 8-a pe perioada anilor 1942-1943565. De asemenea, reamintim şi documentele referitoare la predarea arhivei unităţii Regimentului 3 Infanterie566. În cadrul bibliotecii Centrului, fondul deţine: - Registre istorice pentru perioada anilor 1914 – 1915 şi 1941 – 1943, inventariate la nr. 802 şi 803. - Jurnale de operaţii pentru perioada anilor 1916-1920, 1918-1921 şi 1939-1941, inventariate la nr. 835-837. Fondul a fost ordonat conform schemei cronologic-structural. Documentele ce compun fondul au o stare de conservare bună, iar prin conţinutul lor îi conferă importanţă istorică şi practică.

564

Ibidem, dosar nr. 35/1943, crt. 2847, f. 58, 89. Ibidem, dosar nr. 12, 1943, crt. 2850, f.23-30. 566 Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 3006, f.1; dosar f.n., 1944, crt. 3010, f.2. 565

294


REGIMENTUL NR.30 DE DOROBANŢI MUSCEL În garnizoana Constanţa, la 5 aprilie 1880 s-a înfiinţat Regimentul de Dorobanţi TulceaConstanţa nr. 30567. El a avut primul batalion în Constanţa, iar al doilea în Tulcea. Cele două judeţe au constituit baza ariei de recrutare pentru fiecare din batalioanele dislocate în reşedinţele respective de judeţ568. Existenţa acestei unităţi a fost de scurtă durată, desfiinţându-se la 8 mai 1880569. O altă unitate, cu acelaşi număr de ordine, dar cu o altă arie de recrutare, a fost înfiinţată la 1 iunie 1880. Aceasta a fost Regimentul de Dorobanţi Muscel nr. 30570. Garnizoana statului major şi a primului batalion cu schimbul i-a fost stabilită la Câmpulung-Muscel. Batalionul cu schimbul, cu numărul secund, a fost organizat la Ştefăneşti571. Regimentul a avut ca bază de recrutare aria judeţului Muscel. La 15 aprilie 1889 batalionul secund a fost dislocat la TârguDealului, iar denumirea unităţii a devenit Regimentul nr. 30 de Dorobanţi572. Prin desfiinţarea regimentelor de linie, unitatea a primit în compunere un batalion permanent. Acesta a fost dislocat la Bucureşti şi i-a fost atribuit numărul unu573. Cele două batalioane cu schimbul au primit următoarele două numere de ordine şi şi-au păstrat dislocarea. Aceste modificări au avut loc la data de 1 iulie 1891, dată de la care unitatea s-a numit: Regimentul Muscel nr. 30574. La 7 octombrie 1899 batalionul secund a fost transformat în permanent. Cele două batalioane permanente erau dislocate în Câmpulung Muscel, iar al treilea cu schimbul a rămas cu subunităţile repartizate pe teritoriu575. Şi acest ultim batalion, la data de 1 aprilie 1908, a devenit permanent şi încazarmat la reşedinţa regimentului576. Evoluţia istorică a unităţii, de la această dată, îşi găseşte reflectarea în documentele propriului fond arhivistic. Consemnăm numai schimbarea denumirii unităţii în: Regimentul nr. 30 de Dorobanţi Muscel, la 23 mai 1932577. Regimentul a fost desfiinţat la 15 iunie 1946, dată de la care a predat: „…drapelul…arhiva şi gestiunile materiale Regimentului 5 Infanterie Voluntari578. Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, depozitarul fondului, consemnează în evidenţele acestuia un număr de 1623 unităţi arhivistice, care acoperă documentar perioada anilor 1914 – 1946. tipologia documentelor existente în fond, precum şi problematicile acestora sunt comune regimentelor de infanterie. Vom individualiza în continuare problematicile care imprimă specificitatea acestui fond arhivistic: - Activitatea desfăşurată pe frontiera cu Austro-Ungaria în cadrul Grupului de acoperire Bran (1915 – 1916). - Ofensiva din Transilvania: Zărneşti, Tohanu Vechi, Ghimbav, Codlea (august – septembrie 1916). - Luptele defensive pentru apărarea frontierelor şi drumului spre Moldova: Cincu Mare, Făgăraş, Muntele Bratocea (septembrie – decembrie 1916). 567

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 260. Ibidem. Ibidem, nr. 15 din 10 iunie 1880, p. 434. 570 Ibidem. 571 Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p.5. 572 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p. 131. 573 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 916. 574 Ibidem, p.914. 575 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824. 576 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea Regulamentară p. 96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916 1919”, vol.1, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1934, p.5. 577 „Monitorul oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 578 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul nr. 30 de Dorobanţi Muscel, dosar f.n., vol.1, 1946, crt.7, f.159-164. 295 568 569


- Reorganizarea regimentului şi executarea de lucrări defensive în Moldova (ianuarie – iulie 1917). - Ofensiva şi defensiva din Moldova: Mărăşti, Răcoasa, Valea Sării, Dealul Porcului (iulie 1917-ianuarie 1918). - Dislocarea şi activitatea desfăşurată în Basarabia, în două etape distincte: a) 1918 – 1919 în zonele Movileni, Şoldana Crasna, Curteni. b) 1920 – 1922 la Chişinău, ca rezervă a „Grupului General Popovici”. - Participarea la înăbuşirea rebeliunii legionare din ianuarie 1941. - Ofensiva din Basarabia şi Transnistria: Hut, Temuş, Oktiabri (iulie – noiembrie 1941). - Defensiva din nordul Moldovei (aprilie – august 1944). - Eliberarea teritoriului naţional de trupele germane şi ungare (august – octombrie 1944). - Ofensiva din Ungaria: Alsö, Kasmark, Rasony, Csobod, Szabo (octombrie – decembrie 1944). - Campania din Cehoslovacia: Nem Pravda, Tuyina, Cicimani, Zliacov, Banska Bistriţa, Bello (decembrie 1944 – mai 1945). Fondul deţine în cadrul său copii ale registrelor istorice pentru perioada anilor: 1914 1921579. La ordonarea materialului documentar s-a avut în vedere sistemul:cronologic-structural. În cadrul fondului sunt documente referitoare la predarea arhivei proprii: a) pe anii 1935 – 1937 la Depozitul Regional de Arhivă al Comandamentului 1 Teritorial580; b) pe anii 1939 – 1941 la Depozitul de Arhivă de la Curtea de Argeş581; c) întreaga arhivă existentă asupra unităţii la data desfiinţării Regimentului 5 Infanterie Voluntari582. Materialul documentar ce constituie acest fond arhivistic are o stare de conservare bună. El asigură, prin conţinutul înmagazinat, importanţa istorică şi practică a acestui fond.

579

Ibidem, dosar f.n./1914, crt. 2B, dosar f.n./1916, crt. 20, dosar f.n./1918, crt. 54. Ibidem, dosar f.n./1941, crt. 948. 581 Ibidem, dosar nr.3/1941, crt. 1143, 582 Ibidem, dosar f.n. vol.1/1946, crt. 7, f.159 – 164. 580

296


REGIMENTUL 31 DOROBANŢI Regimentul 31 Dorobanţi a luat fiinţă în garnizoana Calafat la data de 01 aprilie 1883 prin Înaltul Decret nr. 1057 dintr-un nucleu format din două companii primite de la Regimentul 1 Dorobanţi583. Funcţionează sub această denumire până în anul 1891, când prin Înaltul Decret nr. 2329 publicat în Monitorul Oastei nr. 28 din 13 iulie 1891 pentru a se stabili o corelaţie între tradiţiile regimentelor de dorobanţi şi ale districtelor de recrutare, unitatea a fost numită – Regimentul Calafat nr. 31584. Decretul nr. 1778 din 23 mai 1932 prevedea schimbarea denumirii Regimentului Calafat nr. 31 în Regimentul nr. 31 de dorobanţi Calafat585. Prin Înaltul Decret nr. 1661 din 09 august 1947 a fost stabilit noul cadrul al armatei. Instrucţiunile speciale nr. 41900 din 15 august 1947 ale Marelui Stat Major, Secţia 1 stabileau şi organizarea Diviziei 2 Infanterie, în subordinea căreia se afla şi Regimentul 31 Dorobanţi, care la această dată este înscris cu denumirea de Regimentul 31 Infanterie. Prin acelaşi normativ regimentului i-a fost stabilită noua garnizoană la Târgu-Jiu586. Cu începere de la 15 octombrie 1949, unitatea a fost dislocată în garnizoana Turnu-Severin cu excepţia unui batalion care a fost dislocat în Calafat. La 01 decembrie 1951 odată cu intrarea în vigoare a noii numerotări a marilor unităţi, unităţi şi formaţiuni militare, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531, Regimentul 31 Infanterie şi-a schimbat denumirea în Regimentul 195 Infanterie587. Regimentul 31 Dorobanţi a cunoscut botezul focului în războiul din 1913, din Bulgaria. Avangardă a Diviziei 1 Infanterie, unitatea a trecut Dunărea pe la Bechet participând efectiv la operaţiunile militare. În războiul de reîntregire a neamului, Regimentul 31 Dorobanţi a participat pe fronturile Cerna, Valea Jiului la ofensiva Mărăşti şi la luptele din zona Slănic-Târgu-Ocna. În campania din 1916, unitatea a susţinut lupte grele la: Ţânţăreni, Filiaşi, Slatina şi Costeşti. Din Regimentul 31 Dorobanţi au rămas pe frontul Cernei, companiile 6 şi 12 care au intrat în compunerea Detaşamentului Colonel Tăutu. Regimentul a cunoscut momente deosebit de grele în luna noiembrie 1916. După susţinerea luptelor de la Orşova, la Gura Oltului, unitatea a ajuns la Izbiceni, unde a găsit podul rupt. Înconjurată din toate părţile de inamic, nemaiavând muniţii şi hrană, foarte puţini oameni ca număr au trebuit să se predea inamicului. Înainte de a lua această hotărâre comandantul regimentului înconjurat de garda drapelului au ars drapelul, iar vulturul l-au aruncat în Olt, pentru a nu cădea în mâna inamicului. De la data de 23 noiembrie 1916 Regimentul 31 Dorobanţi nu a avut drapelul până la 10 mai 1927, când prin ordinul Corpului 1 armată nr. 8573/1927, i-a fost atribuit drapelul fostului Regiment 41/71 Infanterie. Greutăţile prin care a trecut unitatea au dus la decimarea sa. Oamenii rămaşi au fost încredinţaţi Regimentului 4 Dorobanţi. La 12 februarie 1917 Divizia 1 Infanterie a dat ordin ca regimentul să funcţioneze de sine stătător. Din februarie şi până în iulie 1917 a ocupat diferite sectoare pe frontul Suşiţei, fiind apoi trimis pe frontul de la Mărăşti. A înregistrat succese deosebite în luptele de pe Dealul Răchitosul Mare şi Mic, reuşind să ocupe Soveja şi Negrileşti. În urma luptelor ce au fost susţinute pentru respingerea inamicului pe Valea – Mâncinului, şi la Sticlărie, regimentul a fost pentru a doua oară decimat. Efectivele rămase au luat parte la 27 august 1917 la luptele de la CireşoaiaBacău. Din august şi până în noiembrie 1918 regimentul a apărat porţile Moldovei. După încheierea păcii de la Bucureşti s-a retras în garnizoana Homocea de pe Valea-Siretului, unde şi-a 583

„Monitorul Oastei” nr. 19 din 09.04.1883, Partea Oficială, p.336 şi nr. 31 din 20.05.1883, Partea Oficială, p. 690. „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891, Partea Oficială, p.913. 585 „Monitorul Oficial” nr. 122 din 28.05.1932, Partea Regulamentară, p. 3445. 586 C.S.P.A.M.I., Fond Divizia a 2-a Infanterie, crt.4327, filele 1 -5. 587 Loc. cit., fond Regiunea a 2-a militară, Secţia organizare-mobilizare, crt. 7/1951, filele 118 şi 125. 297 584


desfăşurat activitatea până în luna februarie 1919, când s-a înapoiat în garnizoana Calafat. La 11 iunie 1919 în urma decretării mobilizării unitatea s-a deplasat în zona Debreţin făcând parte din grupa de manevră a Generalului Moşoiu. În urma luptelor susţinute a reuşit să pătrundă în capitala Ungariei, unde a staţionat până la 21 septembrie 1919. De la această dată a fost deplasat în zona Ardealului, apoi la Iaşi pentru a menţine ordinea în timpul alegerilor. Regimentul nr. 31 de Dorobanţi Calafat, s-a înapoiat în garnizoana de reşedinţă în luna decembrie 1919. Conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 5882 în luna septembrie 1920, regimentul a fost mutat la Timişoara. Şi-a desfăşurat activitatea în această garnizoană până la 01 noiembrie 1923, când a revenit la Calafat. Regimentul nr. 31 de Dorobanţi Calafat în timpul acţiunilor militare a mobilizat şi rezerva sa, Regimentul 71 Infanterie. Pentru faptele sale de arme săvârşite în războiul din 1913 şi în timpul Primului Război Mondial a fost decorat cu medalia „Avântul Ţării” – 1913, Ordinul „Steaua României! În grad de Cavaler cu Panglică de Virtute Militară, Crucea Comemorativă a Războiului 1916 – 1918, cu baretele Cerna, Carpaţi, Mărăşeşti şi Târgu-Ocna. Între anii 1920-1939 regimentul şi-a desfăşurat activitatea în garnizoana Calafat urmărind încorporarea şi instrucţia recruţilor, concentrarea pentru instrucţie a rezerviştilor, reciclarea ofiţerilor şi subofiţerilor prin şcolile organizate pe garnizoana, desfăşurarea aplicaţiilor, dotarea materială a unităţii şi starea de sănătate a trupei. Conform Ordinului Marelui Stat Major transmis la 05.09.1939 prin Divizia a 2-a Infanterie, regimentul şi-a concentrat întreg efectivul. Garnizoana de mobilizare a fost stabilită la Băileşti, localitate ce a devenit garnizoana părţii sedentare a regimentului. În intervalul 06 septembrie 1939 – 31 octombrie 1940 partea activă a unităţii a staţionat în trei zone de concentrare; zona Bolghiş, judeţul Sălaj, comunele Vulturul, Moreni şi Fundeni, judeţul Covurlui şi în localităţile Ruginoasa şi Târgu-Frumos. În ziua de 03 septembrie 1941 prin Ordinul Diviziei a 2-a Infanterie, regimentul a fost mobilizat în vederea plecării pe front. Împreună cu unităţile din subordinea eşalonului superior a acţionat în sectorul Ghiliacovo – Dacinaia – Kobacenca urmărind distrugerea ultimelor rezistenţe pentru ocuparea Odessei. Începând cu luna noiembrie misiunea sa a constat în asigurarea siguranţei dintre Bug şi Nipru. A participat activ la tragedia de la Cotu - Donului. S-a înapoiat în ţară în luna aprilie 1943. În luptele din zona Ardealului, în subordinea Diviziei 21 Infanterie a acţionat la Sud de Mureş, în zona Lăscud-Giuluş şi pe direcţia Turda-Cojocna Vest, Jibou-Carei. Pe teritoriul Ungariei s-a aflat în dispozitivul de apărare al Armatei a IV-a Române, pe râul Tisa între Dombrad şi Altman şi de-a lungul Văii Hernadului. Lupte pline de succes au desfăşurat şi în Cehoslovacia pe direcţia Jablanov – Roznava, apoi în munţii Metalici şi Tatra Mare, precum şi între râurile Vah şi Morava. Regimentul 31 Infanterie deşi înfiinţat în anul 1883 deţine arhivă în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, începând cu anul 1909, un singur dosar cuprinzând state nominale de plata soldei, pe anii 1911 – 1913 de asemenea există câte un dosar cu acelaşi specific. În urma efectuării operaţiilor de prelucrare ştiinţifică a fondului său de arhivă a fost întocmit un inventar permanent, ce cuprinde dosarele şi registrele create până în anul 1951, precum şi un număr de unităţi de păstrare, create în urma reînfiinţării sale în anul 1959 însumând 2658 dosare şi registre. Arhiva creată în perioada Primului Război Mondial deţine un număr mic de dosare, explicat prin momentele tragice prin care a trecut unitatea. Pentru imaginea activităţii Regimentului 31 Dorobanţi în fond există; un scurt istoric al unităţii pe anii 1873 – 1923, jurnale de operaţii pe perioadele 12 iulie 1916 – 21 martie 1920; 12 februarie 1917-06 septembrie 1917; 06 mai 1919 – 31 decembrie 1919. Rapoarte şi ordine operative sunt puţine. Pentru pierderile în efective au fost întocmite tabele nominale cu ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii morţi, răniţi şi dispăruţi. De o importanţă deosebită sunt registrele care nominalizează rezerviştii ce au luat parte la războiul de reîntregire şi cu cei ce au fost decoraţi pentru fapte de arme. 298


Raportul întocmit pentru decorarea drapelului, face cunoscute actele de vitejie de care a dat dovadă regimentul. În sprijinul întocmirii istoricului unităţii vin şi tabelele nominale cu comandanţii pe perioada 1885 – 1915, cu evidenţa luptelor la care şi-a adus aportul unitatea în Primul Război – Mondial şi cu nominalizarea medaliilor şi brevetelor cu care a fost încununat drapelul său. Anul de început al celui de-al Doilea Război Mondial 1941 este lipsit de documente operative şi cuprinde ordine de chemare la concentrare a rezerviştilor, tabele nominale cu oamenii morţi şi răniţi şi un jurnal de operaţii pe perioada 22 iunie 1941 – 30 aprilie 1942. Anii 1942 – 1945, au o cantitate mai mare de documente concretizată în ordine de operaţii, rapoarte operative, dări de seamă, schiţe, planuri în legătură cu activitatea operativă a regimentului alături de care există tabelele nominale cu oamenii morţi, răniţi, dispăruţi şi decoraţi. De o importanţă deosebită sunt jurnalele de operaţii pe următoarele perioade; 22.06.1941 – 30.04.1942; 01.10.1942 – 11.04.1943; 16.04.1943 – 31.12.1943.

299


REGIMENTUL 32 DOROBANŢI În jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 12 din 19 martie 1883, se aproba sub rezerva sancţionării ulterioare a Majestăţii sale Regelui înfiinţarea Regimentului 32 Dorobanţi. Înaltul Decret 1057 din 01 aprilie 1883 consfinţea înfiinţarea acestei unităţi în garnizoana Brăila588. Un an mai târziu la 10 mai 1884 regimentul a primit drapelul de luptă. Prin Înaltul Decret Regal nr. 556 din 17 martie 1889, comandamentul Diviziei 5 Infanterie a fost dislocat la Buzău. Regimentul 32 Dorobanţi subordonat acestui eşalon şi-a stabilit reşedinţa la Mizil, având ca teritoriu o parte din judeţul Prahova şi o parte din judeţul Buzău589. Pentru a perpetua în memoria trupelor amintirea faptelor strălucite ale istoriei patriei sau numele eroilor care le-au înfăptuit Înaltul Decret nr. 2329 din 11.07.1891 stabilea noua denumire a unităţii – Regimentul “Mircea” nr. 32590. La 21 octombrie 1893 conform Ordinului Corpului 3 Armată numărul 15384 unitatea a fost dislocată în garnizoana Ploieşti591. A funcţionat sub această denumire până în anul 1932, când pe baza Înaltului Decret Regal nr. 1778 din 23 mai 1932 Regimentul “Mircea” nr. 32 a primit denumirea Regimentul nr. 32 de Dorobanţi “Mircea”592. Regimentul şi-a încetat activitatea la 01 noiembrie 1944 în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 70200. Personalul şi zestrea materială au fost predate Regimentului 34 Infanterie593. În războiul din Bulgaria din 1913, deşi a fost mobilizat şi s-a deplasat pe teritoriul acesteia nu a fost implicat în operaţii militare. Starea de război dintre România şi Puterile Centrale care s-a declanşat în noaptea de 14 spre 15 august 1916, a determinat necesitatea mobilizării întregii armate. În subordinea Diviziei 5 Infanterie, în campania din 1916 regimentul s-a distins în mod deosebit în luptele din zona muntelui Mateiaş. În registrul istoric al acestei brave unităţi se consemna: “Neschimbaţi de pe poziţie măcar o oră, timp de patruzeci de zile stând veşnic la pândă în tranşee, uzi de ploaie, obosiţi, cu nervii sleiţi din cauza bombardamentului continuu al artileriei inamice suferind frigul nopţilor de octombrie şi noiembrie care le pătrundeau până la oase. Toate acestea la un loc fac să nu se uite niciodată atât de mare sacrificiu, atâta răbdare şi patriotism. Pe Mateiaş, a curs mult sânge şi s-a revărsat multă sudoare, nimeni nu s-a clintit însă de locul său, ofiţeri sau soldaţi”. În crâncena bătălie de la Mărăşeşti din vara anului 1917, Regimentul 32 Dorobanţi, şi-a adus o contribuţie deosebită recunoscută prin decorarea drapelului cu Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 3-a. “Pentru vitejia şi avântul remarcabil cu care au luptat atât ofiţerii, cât şi trupa acestui glorios regiment pe poziţiunile de la Străjescu, Moara Roşie şi Valea Jugastrului între 24 iulie şi 3 august 1917. Deşi cu pierderi mari au rezistat pe poziţie, ţinând pe loc numeroase trupe germane ce-i atacau fără întrerupere şi au găsit încă energia de a mai pronunţa două atacuri legendare asupra Moarei Roşii din zilele de 28 şi 29 iulie 1917”. În perioada 8 martie 191819 noiembrie 1921, regimentul a fost dislocat în Basarabia. Pentru aportul la operaţiile militare în primul război mondial pe lângă Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 3-a primit prin Înaltul Decret nr. 1171, regimentul a mai fost recompensat cu medalia “Victoria a marelui război” pentru civilizaţie 19161918 şi “Crucea Comemorativă” a războiului din anul 1916-1918. Până în anul 1939 regimentul nu şi-a părăsit garnizoana de reşedinţă. Cu începere de la 18 septembrie 1939 s-a deplasat spre zona de concentrare stabilită în Nordul Moldovei – Miorcani, Slobozia, Horodiştea. 588

“Monitorul Oastei”, nr. 19 din 09.04.1883. Partea Oficială, p. 336. “Monitorul Oastei”, nr. 13 din 17.03.1889. partea oficială, p. 119. 590 Albumul Armatei Române, fila 71. 591 Ibidem. 592 “Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28.05.1932, Partea Regulamentară, p. 3445. 593 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare C.S.P.A.M.I.), Regimentul 32 Infanterie, dosar nr. 1/1944, crt. 901, fila 316. 300 589


La 22 iunie 1941, întreaga Armată Română era mobilizată pentru a intra în marea conflagraţie a secolului XX, în baza Înaltului Decret nr. 1798. Regimentul 32 Dorobanţi la 5 iulie 1941 a reuşit să treacă Prutul. Înscrie fapte de vitejie în luptele de la Mândreşti, la Orhei, la Vigoda, Dalnic şi Odessa. A revenit în ţară la 11 noiembrie 1941. În luna august 1942, regimentul a plecat pentru a doua oară pe zona de operaţii participând la luptele din zona Mariopol şi la Cotu Donului, unde a suferit pierderi foarte mari. Ulterior, alături de celelalte unităţi componente ale Diviziei 5 Infanterie, Regimentul 32 Dorobanţi a asigurat ordinea şi paza în Transnistria. A revenit în ţară la 27 mai 1944. În timpul evenimentelor din perioada 23 august 1944-31 august 1944, unitatea a acţionat în zona Ploieşti – Vălenii de Munte. Începând cu 1 septembrie până la sfârşitul lunii sarcina sa a fost aceea de a interzice o eventuală trecere la Nord de Dunăre a forţelor germane aflate în Balcani şi de a asigura ordinea internă în judeţul Caraş. În deplasarea sa pe direcţia Orşova – Caransebeş – Timişoara a purtat lupte grele cu trupe răzleţe ale armatei germane. În cadrul Centrului de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare general Radu Rosetti, Regimentul 32 Infanterie deţine arhivă pe anii 1905-1944 şi 1949-1951. Existenţa arhivei pe anii 1949-1951 se explică prin reînfiinţarea unităţii în această perioadă. Ordonarea arhivei fondului creat de Regimentul 31 Infanterie, a fost făcută conform schemei cronologic-structurale. Dosarele create în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost ordonate, conform organizării unităţii pe timp de război, respectiv pe parte activă şi parte sedentară. În urma prelucrării ştiinţifice a fondului a fost întocmit un inventar definitiv şi notele istorice asupra creatorului fondului şi a fondului de arhivă, ce cuprinde datele esenţiale ale existenţei şi organizării sale. Problematica documentelor create de Regimentul 32 Infanterie, este asemănătoare cu problematica cu care se confruntau toate unităţile din arma “infanterie”. Semnalăm din categoria documentelor importante specifice fondului: tabele nominale cu rezerviştii care au luptat în campania din 1877-1878, cu cadrele militare şi militarii în termen decedaţi în timpul primului război mondial şi cu nominalizarea decoraţiilor primite de regiment pentru participarea sa la operaţiile militare dintre anii 1916-1918. În arhiva anului 1915 se găsesc ordine şi dări de seamă cu privire la lucrările de fortificaţii executate de regiment în zona Mâneciu –Ungureni. Au fost întocmite de-a lungul existenţei sale rezumate ale istoricului regimentului în campania din 1916-1917, jurnalul de operaţii pe anul 1913 şi jurnalele de operaţii ale unor batalioane şi companii cu acţiunile desfăşurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În fondul documentar întâlnim şi istoricul Cercului Militar Ploieşti (28 noiembrie 1929-30 aprilie 1930), precum şi Planul de apărare antiaeriană al garnizoanei Slănic (1936-1938). Mărturie a participării unităţii la viaţa socială în fondul documentar se găsesc şi ordine, rapoarte, dări de seamă referitoare la intervenţia subunităţilor regimentului la răscoalele ţărăneşti din 1907, din judeţul Prahova. În fondul de arhivă există şi situaţii cu evidenţa depozitelor şi întreprinderilor din judeţul Prahova. La biblioteca unităţii există un registru istoric al Regimentului 32 Infanterie, pe perioada 01 august 1914-15 august 1916.

301


REGIMENTUL 33 DOROBANŢI În baza legii bugetare pe anul financiar 1884-1885, a fost emisă Decizia Ministerială nr. 18 prin care au fost înfiinţate şi reorganizate unităţi ale Armatei Române. În Dobrogea la această dată a fost creat Batalionul de Dorobanţi “Dobrogea”, la Constanţa, având în compunere patru companii594. Prin Înaltul Decret nr. 472 emis la 10 martie 1887, Batalionul de Dorobanţi “Dobrogea” şi-a schimbat denumirea în Regimentul 33 Dorobanţi cu reşedinţa la Tulcea595. La 11 iulie 1891, pe baza Înaltului Decret nr.2329 regimentul şi-a păstrat numărul primit la înfiinţare, la care s-a adăugat numele districtului de recrutare “Dobrogea”, unitatea primind numele de Regimentul Dobrogea nr. 33596. Îşi desfăşoară activitatea sub această denumire până în anul 1932, când prin Înaltul Decret nr. 1778 din 23 mai 1932, Regimentul Tulcea nr. 33, a devenit Regimentul 33 Dorobanţi Tulcea597. La 19 august 1945, în conformitate cu Ordinul nr. 57282 al Marelui Stat Major, Divizia 10 Infanterie şi implicit unităţile subordonate au fost desfiinţate. Regimentul 33 Dorobanţi a intrat în compunerea Brigăzii 1 Care Luptă cu garnizoana de reşedinţă Târgovişte598. În războiul din 1913 din Bulgaria, Regimentul 33 Dorobanţi şi-a mobilizat efectivele şi a participat la luptele de la Turtucaia, Dobrici şi Balcic. Declanşarea primului război mondial a găsit regimentul dislocat la Mogoşoaia, judeţul Ilfov. Împreună cu rezerva sa, Regimentul 73 Infanterie la 15 august 1916 au format Brigada 20 Infanterie. A participat cu succes alături de celelalte unităţi ale Diviziei 10 Infanterie la acţiunea de forţare a Dunării, operaţiunea Flămânda declanşată la 18 septembrie 1916. La sfârşitul lunii septembrie 1916 regimentul a primit ordinul de a-şi dirija efectivele pe Valea Prahovei. În luptele purtate în zona muntelui Clăbucet a suferit pierderi foarte mari. În urma dezastrului suferit unitatea a fost retrasă de pe front şi trimisă pentru refacere la Ploieşti. S-a remarcat în bătălia de la Mărăşeşti, reuşind să cucerească şi să menţină poziţia dintre movila Chicera şi Panciu. Ca răsplată pentru bravura cu care a luptat drapelul regimentului a fost decorat de regale Ferdinand la 27 martie 1918, cu Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 3-a. În raportul special al Diviziei 10 Infanterie, pentru decorarea drapelului unităţii se menţiona: “Niciunul din atacurile inamicului n-au putut reuşi din cauza bărbăţiei, tenacităţii şi bravurii Regimentului 33 Dorobanţi”. Conform ordinului Marelui Cartier General nr. 485 din 30 mai 1918, Divizia 10 Infanterie cu unităţile din subordine a fost dislocată în Basarabia pentru asigurarea pazei în zona Bolgrad – Ismail – Chilia . În luna mai 1919, Regimentul 33 Dorobanţi a intrat în subordinea Grupului general Popovici şi a fost dislocat la Chişinău. O lună mai târziu urmare a Ordinului de operaţii nr. 1296 al grupului general Popovici, unitatea a fost dislocată în zona Akerman cuprinsă între Olăneşti şi Bugaz. La 1 decembrie 1919 în baza Ordinului Marelui Cartier General nr. 5383, regimentul s-a înapoiat în garnizoana Tulcea, mai puţin Batalionul 3, care a rămas în Cadrilater, la Bazargic. În anul 1922, regimentul a revenit în Basarabia, la Orhei în conformitate cu prevederile Ordinului Marelui Stat Major nr. 166/1922, în Tulcea rămânând să fiinţeze compania depozit. Efectivul regimentului a revenit în garnizoana de reşedinţă, în anul 1925. Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941 a impus necesitatea mobilizării întregii armate prin Înaltul Decret nr.1798. Primele fapte de arme săvârşite de Regiment au fost înscrise în luptele purtate în Delta Dunării. La data de 7 septembrie 1941, 594

C.S.P.A.M.I., “Monitorul Oastei”, nr.22 din 08.05.1884, Partea Oficială, p 335, p 400. “Monitorul Oastei”, nr. 7 din 10.03.1887, Partea Regulamentară, p 107. 596 “Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891, Partea Oficială, p 913. 597 “Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28.05.1932, Partea Regulamentară, p. 3445. 598 C.S.P.A.M.I., fond Divizia 5 Infanterie, dosar 9, crt. 2040, fila 165. 595

302


unitatea a primit ordinul de a intra în subordinea Diviziei 8 Infanterie. Participă la luptele de la Dalnic, Tătarca, Odessa, se încununează de glorie în luptele de la Kerci şi în grelele bătălii de la Capul de pod Kuban. A revenit în ţară în luna octombrie 1943. În timpul acestor acţiuni militare, unitatea tulceană a luptat şi sub comanda Diviziei 79 germane şi a Corpului 44 armată german. Regimentul 33 Dorobanţi a fost primul regiment din Armata Română, care a fost citat nominal în comunicatul Înaltului Comandament al Forţelor Armatei Germane şi al doilea regiment din Armata Română pe care mareşalul Antonescu l-a citat prin ordin de zi pe armată, decorându-i drapelul cu Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 2-a. În perioada 23 august 1944-31 august 1944, regimentul a acţionat în zona Tulcea, Măcin şi Isaccea. Pentru siguranţa şi paza zonei petrolifere Prahova –Dâmboviţa, la 10 septembrie 1944 a fost dislocată Divizia 10 Infanterie, care a luat denumirea de Comandamentul Zonei Petrolifere, general Trestioreanu, iar Regimentul 33 Infanterie, Detaşamentul 33 Infanterie. Conform Ordinului nr. 22284 din 16 noiembrie 1944 al Diviziei 10 Infanterie, Regimentul 33 Dorobanţi a primit Ordinul pentru a se deplasa pe front. Efectivul său a preluat şi efectivele regimentelor 21 şi 115 infanterie, cu care s-a contopit. A participat la toate marile bătălii de pe teritoriul Cehoslovaciei. Regimentul 33 Dorobanţi, deţine ca instrument de evidenţă un inventar permanent cu un număr de 1436 dosare şi registre. Ordonarea arhivei sale a fost făcută conform schemei cronologic structurale. Dosarele create în cel de-al Doilea Război Mondial au fost ordonate conform organizării unităţii la acea dată, respectiv pe partea activă şi partea sedentară, respectând aceeaşi schemă. Inventarul cuprinde unităţile de păstrare create între anii 1911-1945; 1949-1951 şi 1959, însumând un număr de 1436 dosare şi registre. Existenţa arhivei pe anii 1949-1951 şi 1959 se explică prin reînfiinţarea unităţii în aceste perioade. Arhiva primului război mondial are un număr mic de dosare. Pentru anii 1917-1918 semnalăm ordine de operaţii, directive, schiţe, rapoarte zilnice, rapoarte informative, planuri în legătură cu participarea unităţii la primul război mondial. Aceste documente sunt întregite prin existenţa unui extras din registrul istoric pe anii: 24.08.1916-01.01.1921. Documentele din perioada interbelică sunt constituite din ordine de bătaie, dări de seamă, directive, instrucţiuni, tabele, situaţii numerice referitoare la reorganizarea unităţii, desfăşurarea instrucţiei, aplicaţiilor demonstrative, însumarea recruţilor, concentrarea rezerviştilor pentru instrucţie. Şi arhiva celui de-al Doilea Război Mondial este săracă în documente. Există însă numeroase copii de pe jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: 20.03.1939-01.11.1941; 16.10.1941-08.10.1942; 06.01.1942-03.09.1942; 04.09.1942-08.10.1942; 01.01.1943-01.04.1943; 01. – 31.03.1943; (01.05.1944-30.11.1944; 01.02.1944-01.03.1944; 01.05.1944-01.08.1944). De asemenea, la biblioteca unităţii există registre istorice ale Regimentului 33 Infanterie, pentru perioada 1916-1924 şi 01.08.1914-15.08.1916; 01.07. 1942-31.03.1943. Relevante pentru acţiunile militare desfăşurate de regiment pe front sunt: memoriile, ordinele de operaţii şi dările de seamă. În arhiva unităţii se găsesc numeroase tabele nominale şi state nominale cu morţii şi răniţii pe câmpul de luptă.

303


REGIMENTUL 34 INFANTERIE Regimentul 34 Infanterie s-a înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 1548, pe ziua de 20 aprilie 1894, sub numele de Regimentul Constanţa nr. 34. Prin Decizia Ministerială nr. 40 s-a fixat acestui regiment ca teritoriu, judeţul Constanţa, iar ca reşedinţă oraşul Constanţa. Regimentul a fost organizat pe trei batalioane a patru companii, având două batalioane teritoriale şi un batalion activ. La data de 10 mai 1894, regele Carol a încredinţat drapelul comandantului regimentului599. La 20 iunie 1913, pe baza Înaltului Decret nr. 4609 efectivul regimentului a fost reorganizat pentru a participa la războiul din Bulgaria. Batalionul 1 care se afla în Caraomer, a trecut frontiera spre Ciufut – Cuiuşu, unde plutonul de grăniceri a fost atacat şi făcuţi prizonieri. Batalioanele II şi III au trecut frontiera şi au înaintat până la Casap, iar Batalionul 1 a înaintat până la Ghelengic, unde a rămas până la încetarea ostilităţilor, asigurând siguranţa în direcţia Bazargic. Regimentul a intrat în Constanţa la 7 august 1913. Mobilizarea unităţii pentru participarea la marele război de reîntregirea neamului a găsit regimentul în noaptea de 14/15 august 1916 instalat la Turtucaia cu misiunea de a veni în ajutorul trupelor care luptau în sectorul Antimova şi Daidr. Între 24 august şi 3 septembrie 1916, a fost complet distrus în luptele de la Turtucaia. La 21 septembrie 1916, unitatea cu efectiv redus s-a înapoiat la Constanţa pentru refacere. Primind oamenii rămaşi de la rezerva sa, Regimentul 74 Infanterie a purtat de la această dată denumirea: Regimentul 34/74 Infanterie. Pentru eroismul de care a dat dovadă în timpul aprigelor lupte de la Mărăşeşti, drapelul regimentului a fost decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul” cl. a 3-a. Între anii 1918-1919 această unitate a avut ca misiune paza frontierei Nistrului cu posturi fixe la Vârtejeni şi Sehatorca. Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial la 22 iunie 1941 a găsit regimentul cu întreg efectivul mobilizat. Conform Ordinului Diviziei 9 Infanterie nr.30317 din 29 iunie 1941, Regimentul 34 Infanterie, a intrat în compunerea Detaşamentului Litoral constituind Subdetaşamentul Constanţa, cu misiunea de a apăra litoralul în zona cuprinsă între localităţile Ovidiu şi Tuzla şi a interveni pentru apărarea aeroportului Constanţa şi a altor instituţii. O subunitate a regimentului, compania 9 anticar a participat la luptele de la Odessa până în noiembrie 1941, când s-a înapoiat de pe front. La 3 iulie 1942, prin Ordinul nr. 89855 din 03 iulie 1942, regimentul a fost concentrat în vederea plecării pe front. Alături de celelalte unităţi militare ale Armatei Române, şi Regimentul 34 Infanterie a suferit pierderi grele la Stalingrad, Cotu Donului, în Caucaz şi Crimeea. Ziua de 23 august 1944 a găsit Regimentul 34 Infanterie în dispozitivul de apărarea litoralului, în zona Constanţa. În lunile septembrie 1944-mai 1945, împreună cu unităţile din subordinea Diviziei 9 Infanterie, a participat la luptele pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Cehoslovaciei. Pe teritoriul Ardealului s-a distins în luptele de la Corneşti, Târnăveni, Dealul – Sângeorgiului şi Oarba de Mureş. Frontiera româno-ungară a fost trecută de regiment pe data de 18 decembrie 1944. De la această dată şi până la 9 mai 1945, a participat la cele mai însemnate bătălii pentru înfrângerea Germaniei. Conform Ordinului Marelui Stat Major nr.41800 din 10.08.1947, Divizia 9 Infanterie ca urmare a reorganizării armatei a fost desfiinţată, Regimentul 34 Infanterie intrând de la această dată în compunerea Diviziei 1 Gardă. A continuat să funcţioneze la Constanţa şi cu un batalion la Tulcea600 . La 3 martie 1948, pe baza Ordinului Marelui Stat Major nr.540192 unitatea a fost dislocată la Medgidia601. 599

C.S.P.A.M.I., Bibliotecă, Registru istoric pe perioada 1894/1930, crt.809, fila 1. Fond Regimentul 34 Infanterie, dosar 3/1, crt. 1269, filele 10 şi 26. 601 Ibidem, dosar 32, crt. 1421, fila 10. 600

304


Regimentul 34 Infanterie a funcţionat până în anul 1951. La 29 noiembrie 1951 intrând în vigoare noua numerotare a unităţilor, în conformitate cu Ordinul Regiunii a 2-a militare nr.0027715, Regimentul 34 Infanterie a devenit Regimentul 219 Infanterie602. În urma prelucrării ştiinţifice a fondului creat de Regimentul 34 Infanterie, a fost întocmit un inventar definitiv cuprinzând arhivă pe anii 1906, 1908, 1912, 1913-1951, însumând un număr de 1696, dosare şi registre. Arhiva creată în primul război mondial deţine un număr mic de dosare. Anii 1916 şi 1917 legat de tragedia de la Turtucaia şi bătălia de la Mărăşeşti, deţine situaţii numerice şi procese verbale cu pierderile materiale şi umane suferite de regiment. Anii 1917-1918, sunt reprezentaţi prin buletine zilnice, ordine de operaţii, planuri operative şi schiţe în legătură cu desfăşurarea luptelor. Un document deosebit pentru acest segment de arhivă, este darea de seamă asupra activităţii Căminului de copii orfani înfiinţat în cadrul regimentului, la care se adaugă memoriile şi declaraţiile ofiţerilor foşti prizonieri în Bulgaria. Documentele pentru perioada interbelică sunt în număr mai mare şi tratează probleme din viaţa unităţii asemănătoare tuturor regimentelor de infanterie. Arhiva operativă în cel de-al Doilea Război Mondial este reprezentată prin ordine de operaţii, rapoarte operative şi informative, dări de seamă, schiţe asupra participării unităţii la marea conflagraţie a secolului XX. Într-o cantitate mai mare sunt situaţiile cu morţi, răniţi şi dispăruţi ce explică numeroasele dosare întocmite pentru invalizii sau urmaşii celor decedaţi. La biblioteca unităţii, există două registre istorice ale Regimentului 34 Infanterie, pentru perioadele 1894-1930; 23.08.1944-09.05.1945.

602

Ibidem, dos.1/A, crt. 1336, filele 76-77. 305


REGIMENTUL 35 INFANTERIE La 1 noiembrie 1898 prin Înaltul Decret nr.3044, s-a înfiinţat Regimentul 35 Infanterie în subordinea Brigăzii 16 Infanterie, căruia i s-a fixat ca regiune de recrutare o parte din judeţul Botoşani. A fost organizat pe două batalioane: batalionul 1 cu reşedinţa la Botoşani, iar batalionul 2 cu reşedinţa la Cristeşti603. În anul 1900 s-a desfiinţat prin transformarea în două batalioane de vânători de munte nr.7 şi nr.8 prin Înaltul Decret nr.1637 din 28 martie 1900604. La 1 aprilie 1908 a fost reînfiinţat conform Înaltului Decret nr.985 din 31 martie 1908 în subordinea Diviziei a 9-a Infanterie, cu reşedinţa în garnizoana Cernavodă – Regimentul îşi recruta oamenii de pe raza Corpurilor 1 şi 2 Armată605. Participarea sa la războiul din anul 1913 a fost apreciată prin decorarea drapelului cu medalia “Avântul ţării”. La 20 august 1916, regimentul era complet încadrat şi pregătit pentru a intra în marele război de reîntregirea neamului. Zilele de 23 şi 24 august s-au soldat cu un adevărat dezastru în luptele susţinute la Turtucaia. La începutul lunii septembrie 1916, resturile regimentului au plecat la Călăraşi, unde a fuzionat cu efectivele rămase de la Regimentul 79 Infanterie, formând două batalioane care au asigurat paza malului Dunării având sectorul cuprins între Feteşti şi Călăraşi. În urma ordinelor primate la 30 octombrie, Regimentul “Matei Basarab” nr. 35, a plecat cu destinaţia Valea-Jiului, luând parte la luptele de la Cărbuneşti, Jupâneşti, Bărbăteşti, Balş, Slatina, Streiul de Sus şi de Jos. Batalionul 2 a luptat la Jupâneşti şi de acolo la Filiaş – Craiova, zonă în care întreg batalionul a căzut prizonier. După retragerea din Muntenia pentru refacerea regimentului 1 s-a stabilit garnizoana în localitatea Scânteia, judeţul Vaslui, unde în luna ianuarie 1917 a fuzionat cu Regimentul 76 Infanterie. La 28 iulie 1917, unitatea a primit ordinul de a se deplasa în zona Mărăşeşti, ocupând sectorul gară Mărăşeşti – Siretel. Victoriile obţinute la Mărăşeşti, Muncel şi Valea Zăbrăuţului sunt mărturii şi ale vitejiei şi dăruirii ostaşilor Regimentului “Matei Basarab” nr.35. În luna decembrie 1917, regimentul a fost scos de pe poziţie şi trimis pentru dezarmarea ruşilor din judeţul Bacău. A ocupat apoi sectoarele părăsite de aceştia între Valea –Domucului şi Bicazului, Coşula – Drăcşanei. În luna martie 1918, când a început demobilizarea armatei, Regimentul “Matei Basarab” nr.35 s-a despărţit de Regimentul 76 Infanterie. Prin Ordinul Ministerului Apărării Naţionale nr. 1448, la 10 octombrie 1940, Divizia 12 Infanterie s-a contopit cu Divizia 15 Infanterie. În acest context Regimentul “Matei Basarab” nr.35 s-a contopit cu Regimentul 7 Vânători, sub denumirea de Regimentul 35 Infanterie606. Aflat în subordinea Diviziei 15 Infanterie supranumită Divizia de oţel, regimentul în urma primirii ordinului de mobilizare începând cu ziua de 22 iunie 1941, s-a angajat în aprigele lupte de la Prut, Lăpuşna, Sibka, între limanurile Odessei, de la Budianovka, Dufinka, Alexandrovka şi Plinka. În conformitate cu Ordinul 12200 al Marelui Cartier General la 27 octombrie 1941, regimentul a început operaţia de desconcentrare a oamenilor, sosind în garnizoana ce i-a fost stabilită, Cetatea – Albă la 10 noiembrie 1941. Intrând în subordinea Diviziei 21 Infanterie, în luna mai 1942 regimentului i-a fost afectat următorul dispozitiv: Batalionul 1 la Odessa, Batalionul II la Bugaz, Batalionul III şi comanda unităţii în Cetatea – Albă ca rezervă a sectorului de apărare Cetatea – Albă. În anul 1943, regimentul şi-a păstrat aceeaşi zonă de dislocare şi misiunea de apărarea litoralului basarabean în 603

“Monitorul Oastei”, nr. 45 din 17.10.1898, Partea Regulamentară, p 770, 773. “Monitorul Oastei”, nr. 17 din 31.03.1900. 605 “Monitorul Oastei”, nr. 16 din 08.04.1908, Partea Regulamentară, p. 73. 606 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 35 Infanterie, crt. 1904, fila 179 şi crt. 1906, nenumerotat. 604

306


zona Cetatea – Albă, Balabanka, Tătărăşti, Arciz. Ca urmare a schimbării cursului evenimentelor de pe front, Marele Stat Major a emis Ordinul nr.50120 din 01 aprilie 1944, care prevedea evacuarea unităţilor şi formaţiunilor Armatei Române de pe teritoriul judeţelor Vaslui şi Cetatea – Albă. Regimentul 35 Infanterie a fost evacuat la Crângeni, judeţul Teleorman, la vechea reşedinţă rămânând o permanenţă cu misiunea de a executa evacuarea. În timpul evenimentelor de la 23 august 1944, alături de unităţile aflate în subordinea Diviziei 21 Infanterie, a acţionat în zona Otopeni – Băneasa, Turnu – Măgurele. Pentru eliberarea Ardealului a participat la luptele ce s-au desfăşurat în centrul Transilvaniei pe Târnava – Mică, în zona Găneşti – Bahnea, la sud de Mureş în sectorul Lăscud – Giulus, apoi la capul de pod de pe Dealul Sângeorgiu, înaintând până la 25 octombrie pe direcţia Turda – Cojocna –Jibou – Carei. De la 25 octombrie 1944 până la 16 decembrie 1944, Regimentul 35 Infanterie a participat la acţiunile militare desfăşurate pe teritoriul Ungariei. Apoi, până la 09 mai 1945, unitatea s-a angajat cu fermitate în luptele pentru eliberarea poporului cehoslovac. În conformitate cu Instrucţiunile Speciale nr.50200 ale Marelui Stat Major din 10 iunie 1945 şi Ordinul Ministerului de Război nr. 20057 din 09 aprilie 1946, Regimentul 35 Infanterie a fost desfiinţat pe data de 15 iunie 1946, prin contopire cu Regimentul 24 Infanterie căruia i-a predat efectivele şi zestrea materială607 . Regimentul 35 Infanterie are ca instrument de evidenţă un inventar permanent cu un număr de 1993 dosare şi registre. Fondul său documentar deţine arhivă începând cu anul 1909. Dosarele create în primul război mondial şi în special în anul 1916 sunt foarte puţine ca număr, datorită situaţiei excepţionale a acestui regiment care la Turtucaia şi-a pierdut tot materialul şi arhiva. Din aceste motive anul 1916, are un număr mic de dosare care cuprind tabele nominale şi situaţii numerice cu ofiţerii, subofiţerii, şi trupă, morţi, răniţi, dispăruţi şi decoraţi. Pentru anii 1917-1918, arhiva sa deţine dosare cu ordine operative, buletine zilnice, rapoarte şi dări de seamă în legătură cu activitatea operativă a unităţii. Sunt importante de semnalat şi declaraţiile ostaşilor înapoiaţi din captivitate. Informaţiile pentru activitatea regimentului în primul război mondial se completează cu jurnalele de operaţii ale unităţii pe următoarele perioade: 15.08.1916-01.07.1918; 12.11.1918-30.09.1919; 15.08.191601.04.1921. Ordinele, instrucţiunile, directivele, ordinele de bătaie, procesele verbale existente în dosarele din perioada interbelică se referă la problemele organizatorice ale unităţii, activitatea de cadre, însumarea şi instruirea militarilor în termen şi a rezerviştilor, organizarea de aplicaţii demonstrative. Puţine ca număr sunt şi memoriile, dările de seamă, rapoartele şi buletinele informative care se referă la activitatea operativă a regimentului în cel de-al Doilea Război Mondial. Ordinele, rapoartele, ordinele de bătaie, tabelele nominale şi situaţiile numerice pentru anii 1941-1945, se referă în cea mai mare parte la pierderile în oameni şi materiale suferite pe front, la completarea efectivelor, la încadrarea părţii active şi sedentare a regimentului. Informaţiile documentare sunt completate de existenţa în fondul de arhivă a unui număr mai mare de copii de pe jurnalele de operaţii ale batalioanelor şi a unor companii care se referă la perioadele: 22.06.1941-31.12.1942; 01.01.1943-01.04.1943. La biblioteca unităţii, există un Registru istoric pentru perioada: 01.08.1914-15.08.1916.

607

Ibidem, nr. 3444, f. 2. 307


REGIMENTUL 36 INFANTERIE Regimentul 36 Infanterie, a luat fiinţă la 01 aprilie 1909 pe baza Înaltului Decret nr.1459 în localitatea Constanţa, sub numele de Regimentul “Vasile Lupu” nr.36608. Organizarea pe care a avut-o iniţial a fost pe două batalioane permanente şi un batalion de rezervă. În ianuarie 1910 regimentul şi-a mutat reşedinţa în garnizoana Galaţi, având un batalion detaşat la Babadag. La 18 aprilie 1913, batalionul 2 a fost dislocat la Ostrov. Conform Ordinului Diviziei 9 Infanterie nr.1549 din 01 iunie 1913, batalionul 2 şi-a schimbat garnizoana de la Ostrov la Anadalchioi, unde a venit şi restul regimentului de la Galaţi. Cu data de 01 ianuarie 1914, unitatea constituită pe două batalioane şi o companie mitralieră şi-a mutat reşedinţa la Turtucaia. Acest regiment a participat la războiul din anul 1913 din Bulgaria. Pentru faptele de arme drapelul său a fost decorat cu medalia “Trecerea Dunării” 1913. La data decretării mobilizării din 1916, în baza planului întocmit de Marele Cartier General pentru zona Dobrogea, Diviziei 17 Infanterie căreia îi era subordonat, Regimentul “Vasile Lupu” nr.36 i-a fost afectat pentru apărare Capul de pod de la Turtucaia. Efortul depus pentru menţinerea acestei zone s-a soldat cu un eşec datorită superiorităţii numerice a adversarului. Regimentul în aceste condiţii dezastruoase a fost retras pentru refacere la Bucureşti. În jurnalul de operaţii al unităţii această dramă se consemna astfel: “Opt zile de luptă în condiţii extraordinare de grele, opt zile de încordare, fiorii primelor zile de război în condiţii absolute anormale şi inegale, cu acelea ale inamicului, slăbise în soldat orice voinţă, orice …”. La 27 septembrie 1916, s-a deplasat la Curtea de Argeş. În această zonă timp de şase zile duce lupte crâncene la Aref, intervine cu succes în luptele de la Lereşti şi Albeşti. De pe valea râului Târg, regimentul a fost dislocat pentru o perioadă scurtă de timp pe valea Dâmboviţei, revenind la 18 octombrie 1919, în apropiere de Câmpulung – Muscel. În acţiunile militare desfăşurate în zona Rucăr, unitatea a suferit pierderi mari. Pentru refacere, s-a stabilit cu un batalion în garnizoana Albeşti, judeţul Vaslui, iar al doilea în judeţul Fălciu. Sfârşitul lunii iulie 1917 a găsit regimentul în subordinea Diviziei 9 Infanterie staţionat la sud de localitatea Mărăşeşti. Ofiţerii şi trupa au luptat cu un eroism desăvârşit în marea bătălie de la Mărăşeşti contribuind alături de unităţile române la înfrângerea inamicului. În luna septembrie 1917, regimentul a luat măsuri de refacere şi până în noiembrie 1917, a executat tranşee în zona Mărăşeşti-Bârlad. Sfârşitul războiului a găsit regimentul în nordul Moldovei. Până în decembrie 1919, unitatea a asigurat paza frontierei în Basarabia. La 05 ianuarie 1920 a sosit la Turtucaia, reşedinţa sa de pace conform ordinului Marelui Stat Major nr. 6683 la 15 decembrie 1923, Regimentul “Vasile Lupu” nr. 36 a fost dislocat în garnizoana Silistra, la Turtucaia rămânând batalionul III. Cantonamentele pe care le ocupa unitatea în anul 1939, erau următoarele: - Comanda regimentului şi compania recunoaştere, la Ceairlighiol; - Batalionul 1 la Teke (Bazargic); - Batalionul II în comuna Ceatalar (Bazargic); - Batalionul III la Toccilar (Bazargic). La 28 martie 1940, partea sedentară a unităţii a fost mutată de la Silistra la Cobadin. Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial a găsit regimentul grupat la Cernavodă. Prin Înaltul Decret nr. 1798 din 22.06.1941, întreaga armată română a fost mobilizată. Regimentul “Vasile Lupu” nr.36 s-a alăturat celorlalte unităţi ale Armatei Române participând efectiv la luptele din Basarabia şi a înregistrat succese deosebite în luptele pentru ocuparea Odessei. 608

308

“Monitorul Oastei”, nr. 18 din 28.04.1909, Partea Regulamentară, p 95.


S-a înapoiat în ţară la începutul lunii noiembrie 1941. Până la 08 august 1942, când regimentul a fost mobilizat pentru a pleca pe front a avut ca misiune apărarea zonei Cernavodă – Feteşti. În subordinea Diviziei 9 Infanterie, regimentul a cunoscut încercări dramatice în memorabilele lupte din Caucaz, Stalingrad şi de la Cotul–Donului. A revenit în ţară la 17 septembrie 1943. Din efectivele sale s-a constituit Gruparea Tactică Mangalia, pentru apărarea litoralului maritim de la Mangalia la Techirghiol. În timpul evenimentelor de la 23-31 august 1944, a acţionat în jumătatea de sud a ţării. Unitatea dobrogeană şi-a adus un aport deosebit în luptele pentru eliberarea Ardealului de la Corneşti – Crăeşti, Dealul – Sângeorgiului, Oarba de Mureş, cotele 409, 495, 463, la est de Turda şi în zona oraşului Carei. De la 25 octombrie la 18 decembrie, Regimentul 36 Infanterie a acţionat în luptele de pe teritoriul Ungariei înregistrând succese deosebite în luptele de la Tactasada, Bekeş – Serencsz, Dealul – Tegarului şi Derno. La 20 decembrie 1944, a pătruns pe teritoriul Cehoslovaciei. De la această dată şi până la 09 mai 1945, a acţionat pentru apărarea părţii de sud a Slovaciei şi s-a remarcat în luptele de la Bistra şi Cota 798, de la Banska – Bystrica, Dobrove – Lesne şi Popovice. A revenit în ţară în luna august 1945, în garnizoana de reşedinţă Cernavodă. Conform Ordinului Marelui Stat Major, Secţia a 3-a, nr.673581 din 25 februarie 1945, unitatea a fost dislocată de la Cernavodă la Iveşti, judeţul Tecuci609. În cadrul procesului de reorganizare a armatei de uscat pe baza Ordinului Marelui Stat Major nr.41800 din 10 august 1947, Regimentul 36 Infanterie a fost desfiinţat, predându-şi efectivele, zestrea materială şi arhiva Regimentului 11 Dorobanţi610. Regimentul 36 Infanterie “Vasile Lupu” a fost prelucrat în mod ştiinţific de personalul Centrului de Păstrare şi Valorificarea Arhivelor Militare Radu Rosetti, întocmind un inventar permanent ce însumează 1357 dosare şi registre. Arhiva constituită în anul de înfiinţare 1909, are un singur dosar cu statele nominale de plata soldei, anii 1910 şi 1991 nu au arhivă, iar anul 1912 are de asemenea un singur dosar cu state de plata soldei. Dosarele şi registrele create în timpul campaniei din anul 1913 şi în primul război mondial, sunt puţine ca număr. Pentru modul cum s-au derulat operaţiile militare sunt relevante jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: 15.08.1916-30.06.1918; 15.08.1916-24.08.1916; 01.07.1918-01.04.1921, la care se adaugă dări de seamă, ordine de operaţii, memorii, schiţe. Din categoria documentelor care oglindesc tragedia suferită de regiment la Turtucaia, în zona Câmpulungului, şi la Mărăşeşti fac parte tabelele nominale şi situaţiile cu morţii, răniţii şi dispăruţii. Meritele deosebite ale unor cadre militare şi militari în termen sunt concretizate în existenţa brevetelor de decorare. De o importanţă deosebită sunt şi memoriile şi declaraţiile prizonierilor înapoiaţi din captivitate. Pentru perioada interbelică documentele importante sunt constituite din ordine de bătaie privind organizarea unităţii, ordine, rapoarte, directive, instrucţiuni, dări de seamă în legătură cu desfăşurarea instrucţiei, organizarea aplicaţiilor demonstrative, situaţii şi state ce cuprind însumarea militarilor în termen şi concentrarea rezerviştilor. Există în fond şi două jurnale de operaţii pe perioadele: 21.03.1939-23.10.1940; 19.03.1941-19.06.1941. Arhiva creată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este de asemenea văduvită de documente cu caracter operativ. De un real interes pentru obţinerea informaţiilor privind aportul regimentului la cel de-al Doilea Război Mondial sunt jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: 22.06.1941-30.09.1941; 18.10.1941-22.11.1941; 20.07.1943-20.10.1943; 31.12.1943-01.09.1944; 06.01.1944-01.07.1944; 27.04.1944-02.07.1944. Puţinele documente ilustrative pentru participarea unităţii pe front sunt ordinele de operaţii, măsurile de apărare a zonei Cernavodă – Feteşti, o dare de seamă în legătură cu luptele de la Cotul–Donului. În număr mai mare sunt tabelele şi situaţiile cu ofiţerii, subofiţerii şi trupa morţi, răniţi, dispăruţi şi decoraţi. 609 610

C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 36 Infanterie, crt. 1279, fila 5. Ibidem, dosar 1.A, crt. 1321, fila 2, fond Regimentul 11 Dorobanţi, crt. 2508, fila 92. 309


REGIMENTUL „ALEXANDRU CEL BUN” NR. 37 Această unitate s-a înfiinţat la 1 octombrie 1911, în baza Înaltului Decret nr.1195/ 31 martie 1911, cu denumirea de “REGIMENTUL BOTOŞANI Nr. 37” şi având garnizoana de reşedinţă fixată la Botoşani:611 În mai 1912 regimentul a primit drapelul de luptă; în aceeaşi lună, dar a anului 1914, a primit denumirea de REGIMENTUL “ALEXANDRU CEL BUN” Nr.37, titulatură menţinută până la desfiinţare612. În campania din 1913 subunităţile regimentului, dislocate dincolo de Dunăre, nu au participat activ la lupte. În schimb, în primul război mondial, efectivele sale s-au remarcat în acţiuni operative, fapt întărit prin Înaltul Decret 1932/19 august 1936, care conferea unităţii dreptul de a-şi înscrie pe drapel “… denumirile localităţilor istorice în care s-a distins în lupte grele …” ARDEAL, POIANA UZULUI, FATA MOARTĂ şi CAŞIN613. În mai 1929 regimentul şi-a schimbat drapelul cu unul nou, cu noua stemă a ţării. Participarea unităţii la cel de-al Doilea Război Mondial a fost consemnată, începând cu mobilizarea generală din 22 iunie 1941 (luptele de la Nistru şi Odessa), cu menţiuni speciale pentru luptele de la Cotul–Donului din noiembrie-decembrie 1942. Numeroase documente din anul 1943 consemnează pierderile în oameni, materiale şi arhivă din acea perioadă. În primăvara anului 1944, ca urmare a apropierii frontului de graniţele României, regimentul a fost evacuat în localitatea Brastavăţ, judeţul Romanaţi, în baza Ordinului 50.647 din 17 aprilie 1944 al Marelui Stat Major614. În aceeaşi perioadă Regimentul 112 Infanterie şi-a predat întreaga arhivă – dosare şi registre la această unitate. Instrucţiunile speciale ale Marelui Stat Major nr.70200 din 01 noiembrie 1944 stipulau desfiinţarea Regimentului “Alexandru Cel Bun” Nr.37 prin contopirea cu Regimentul 27 Infanterie, care i-a preluat averea şi arhiva615. Pentru întreaga perioadă de funcţionare (1911-1944) unitatea deţine 2018 de unităţi arhivistice, constituite la creator conform sistemei cronologic-structurale. Inventarierea şi ordonarea materialului arhivistic s-au efectuat în martie 1972, iar selecţionarea – în august – septembrie 1984. Dosarele sunt legate, copertate, dar neopisate. Intervalul 1911-1941 este acoperit prin registrul istoric al regimentului, aflat la Biblioteca arhivistică la nr. crt. 812; fondul nu a păstrat jurnalele de operaţii pentru campaniile la care a participat unitatea. Fondul nu deţine inventar de predare a arhivei la C.V.P.A.M; notele istorice asupra regimentului şi fondului de arhivă care îi aparţine au fost întocmite în cadrul centrului. Instrumentele de evidenţă ale acestui fond arhivistic sunt nomenclatoarele dosarelor, fişele şi inventarele provizorii întocmite în cadrul centrului.

611

C.S.P.A.M.I., Bibliotecă, Registrul istoric, crt.812, f. 1-4. Ibidem, fila 29. 613 Ibidem, fila 175. 614 Loc.cit., fond Regimentul 37 Infanterie, crt. 1861, f. 29-30. 615 Ibidem, crt. 1839, f. 406 şi crt. 1865, f. 10-27. 612

310


REGIMENTUL 38 INFANTERIE „NEAGOE BASARAB” Acest regiment s-a înfiinţat la 1 octombrie 1911 în garnizoana Brăila, în baza “….Înaltelor Decrete Regale nr. 1245, 2125 şi 2452 din 1911…”, având ca “….district de recrutare şi mobilizare judeţul Brăila….”616 Unitatea şi-a ales ca patron spiritual pe Sf. Nicolae – 6 decembrie – şi primit drapelul de luptă la 10 mai 1912617. În toată perioada de funcţionare regimentul a fost subordonat Diviziei a X-a Infanterie şi, în timpul campaniilor, a avut ca Parte Complementară – Regimentul 78 Infanterie618. Decretarea mobilizării din 23 iunie 1913 a determinat dislocarea efectivelor sale la Cernavodă, de unde, la 3 iulie 1913, a trecut graniţa Bulgariei; la începutul lui august regimentul s-a reîntors în garnizoană, demobilizându-şi efectivele619. Unitatea s-a făcut cunoscută în timpul primului război mondial prin fapte de arme de excepţie, fiind “…. pildă de bravură, devotament şi sacrificiu către ţară în timpul marii bătălii de la Mărăşeşti ….”; la 26 mai 1918 drapelul regimentului a fost decorat cu Ordinul “Steaua României” cu spade şi panglică de “Virtute Militară” în grad de Cavaler pentru “…. bravura sa ….”620. La 10 mai 1929 unitatea a primit drapelul de luptă cu noua stemă a ţării, vechiul drapel fiind depus spre păstrare la Arsenalul Armatei621. Centenarul eliberării oraşului Brăila de sub stăpânirea turcească – 13–15 decembrie 1929 – marcat de serbări fastuoase a fost onorat cu prezenţa ofiţerilor şi a unei “…. companii de onoare ….”622 Anul 1931 a fost un an deosebit în “viaţa” unităţii, deoarece la 10 mai 1931 s-a sărbătorit împlinirea a “…. 100 de ani de la înfiinţarea armatei pământene ….”, iar la 8 octombrie 1931 a avut loc solemnitatea dezvelirii Monumentului Eroilor din regiment, căzuţi în luptele din Dobrogea, Neajlov şi Mărăşeşti (1916-1919), monument ridicat prin efortul bănesc al ofiţerilor din unitate623. Mobilizat în iunie 1941 regimentul a participat efectiv la lupte începând cu data de 17 septembrie 1941624. Luna martie 1943 consemnează despărţirea Regimentului 38 Infanterie de Partea sa Complementară – Regimentul 78 Infanterie – care,desfiinţându-se, şi-a vărsat “…. averea ….” şi efectivele la Regimentul 36 Infanterie625. La 13 mai 1944 Partea Operativă a unităţii s-a contopit cu partea Sedentară626. Potrivit Ordinului Marelui Stat Major nr. 57.282/19.08.1945, Regimentul 38 Infanterie s-a desfiinţat “…. vărsându-şi drapelul, arhiva şi gestiunea ….” la Cercul Teritorial Brăila627. Unitatea deţine registre istorice care acoperă întreaga perioadă de funcţionare (19111945), aflate în evidenţa Bibliotecii arhivistice la nr. crt. 813-817; are 1595 de unităţi arhivistice pentru intervalul 1913-1945, primii doi ani nefiind reprezentaţi material prin niciun dosar. Deţine, de asemenea, o notă istorică asupra fondului. Sistema de constituire a documentelor la creator – cronologic-structurală – a fost respectată în timpul prelucrării ştiinţifice a fondului, dosarele sunt bine constituite, legate şi certificate de creator. Inventarul şi fişele constituite în cadrul centrului, precum şi nomenclatoarele dosarelor, reprezintă instrumentele de evidenţă ale acestui fond arhivistic. 616

C.S.P.A.M.I., bibliotecă, Registrul istoric al Regimentului 38 Infanterie (1911-1945), crt. 813, nenumerotat. Ibidem. 618 Ibidem. 619 Ibidem. 620 Ibidem. 621 Ibidem. 622 Ibidem. 623 Ibidem. 624 Ibidem. 625 Ibidem. 626 Ibidem. 627 Loc.cit., fond Divizia 10 Infanterie, crt 2040, f. 165-166. 617

311


REGIMENTUL 39 INFANTERIE „PETRU RAREŞ” Regimentul 39 Infanterie “Petru Rareş” a luat fiinţă la 1 octombrie 1911 în baza Înaltului Decret Regal nr. 1195/1911 şi Deciziei ministeriale nr. 576/12 septembrie 1911628. La înfiinţare, datorită spaţiului redus de cazare, un batalion al regimentului a fost instalat la Tulcea – garnizoana de reşedinţă a unităţii, iar celălalt batalion – în fortul Jilava, pe centura Bucureştiului. În 1913 cel de-al doilea batalion s-a dislocat la Tulcea, pentru reîntregirea unităţii. La 10 mai 1912 regimentul a primit drapelul de luptă, ziua onomastică fiindu-i fixată la 29 iunie – Sfinţii Petru şi Pavel629. Declanşarea războiului din Balcani – 20 iunie 1913 – a găsit unitatea “…. complet organizată ….” şi pregătită pentru mobilizarea decretată prin Înaltul Decret 4609/1913. A luat parte la această campanie, înaintând până aproape de Dobrici (Bazargic)630. În aprilie 1914 unitatea s-a dislocat la Cernavodă unde a ocupat fostele cazărmi ale Regimentului 36 Infanterie “Vasile Lupu”, cazărmi pe care le va părăsi în iulie 1917, când şi-a dislocat efectivele în direcţia Bazargic631. Campania din 1916-1918 a fost ocazia regimentului de a lupta în Dobrogea şi în împrejurimile Bucureştiului632. S-a numărat printre unităţile care au luat parte la contraofensiva pentru apărarea Moldovei, declanşată în august 1917, acţionând “…. decisiv în bătălia de la Mărăşeşti ….”, motiv pentru care la 27 martie 1918 drapelul de luptă al regimentului a fost decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul” cl. a 3-a633. În anul 1918 efectivele sale au activat în Basarabia şi, alături de trupele aliate franceze, în Ucraina – Zona Tiraspol – Razdelnaia634. După încheierea primului război mondial, drapelului unităţii i-a fost conferită şi medalia “Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” cu beretele Dobrogea, Bucureşti, Mărăşeşti635. La 1 noiembrie 1923 prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 148/23 se dispunea dislocarea unităţii la Floreşti – Soroca, având garnizoana de mobilizare Iaşi, pentru o perioadă de peste şaptesprezece ani636. Conform Ordinului nr. 14447/1940 regimentul a asimilat la 15 octombrie 1940, efectivele Regimentului 56 Infanterie, desfiinţat la această dată637. Rezumativ şi cronologic acţiunile la care regimentul a luat parte în prima perioadă a celui de-al Doilea Război Mondial au fost: 1941 – Nistru şi Odessa; august – decembrie 1942 – Cotul– Donului. În toamna anului 1943 – primăvara anului 1944 efectivele sale au fost trimise în Trasnistria pentru a asigura securitatea în zonă638. Conform Instrucţiunilor speciale nr. 670/1943 ale Marelui Stat Major, Partea Sedentară a unităţii – înfiinţată la 15 aprilie 1941 în baza Ordinului 306/1941 al Diviziei 14 Infanterie – a fost dislocată la Gângiova, judeţul Dolj639.

628

C.S.P.A.M.I., Regimentul 39 Infanterie, crt. 1322, fila 50. Ibidem, crt. 133, fila 81. 630 Loc.cit., crt. 418, filele 521-526. 631 Ibidem, Biblioteca, Jurnal de Operaţii (1916-1918), crt. 849, fila 21, 36. 632 Ibidem, fila 37, şi loc.cit., fond Regimentul 39 Infanterie, crt. 418, filele 521-526. 633 Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de Operaţii (1916-1918), crt. 849, fila 589. 634 Loc.cit., fond Regimentul 39 Infanterie, crt. 181, filele 147-149. 635 Ibidem, crt. 1333, fila 81. 636 Ibidem, crt. 1322, fila 50. 637 Ibidem. 638 Loc.cit. Divizia 14 Infanterie, dosar f.n., crt. 1744, filele 1, 13, 94. 639 Ibidem, crt. 1997, filele 54, 405-407 629

312


Instrucţiunile speciale nr. 66000/1944 ale Marelui Stat Major dispuneau ca Partea Activă să fie retrasă de la Chişinău în august 1944 şi să fie trimisă pentru refacere la Caransebeş640. Perioada septembrie-octombrie 1944 rămâne consemnată în jurnalele de operaţii ale regimentului prin participarea trupelor sale la luptele pentru eliberarea localităţilor Buziaş, Deta, Vârset şi misiunea de a asigura securitatea zonei Arad – Sânnicolaul Mare641. La 25 noiembrie 1944, în baza Instrucţiunilor speciale nr. 70200/1944 ale Marelui Stat Major, Regimentul 39 Infanterie “Petru Rareş” a fost desfiinţat şi şi-a predat efectivele şi averea la Regimentul 31 Infanterie – Calafat642. Materialul arhivistic creat de acest regiment şi aflat în evidenţa C.V.P.A.M., conţine 2059 de dosare şi registre. Prelucrarea ştiinţifică a fondului a început în decembrie 1979, procedându-se la inventarierea şi ordonarea unităţilor de arhivă potrivit sistemei cronologic - structurale, sistema de constituire a documentelor la creator. O parte a dosarelor fondului a necesitat îmbunătăţiri privind reconstituirea, copertarea şi legarea, dată fiind starea necorespunzătoare în care se găsea la începutul prelucrării. Selecţionarea fişelor a fost efectuată în octombrie 1980, iar inventarul provizoriu a fost dactilografiat în octombrie 1980; regimentul deţine note istorice asupra creatorului de fond şi a fondului constituit de acesta. Regimentul 39 Infanterie are la Biblioteca arhivistică, registru istoric pe anii 1919–1925 (crt. 818) şi jurnale de operaţii, pe diferite perioade, relevante pentru campaniile 1913, 1916–1919 şi 1941–1944. Inventarul provizoriu constituit în cadrul depozitului, fişele şi nomenclatoarele dosarelor reprezintă instrumentele de evidenţă ale fondului de arhivă creat de acest regiment.

640 641 642

Ibidem, crt. 1912, fila 118 şi crt. 2087, fila 78. Ibidem. Loc.cit., Biblioteca, jurnal de operaţii (1944, crt. 853, nenumerotat. 313


REGIMENTUL 40 INFANTERIE „CĂLUGĂRENI” Prin Înaltul Decret nr. 1195/31 martie 1911 la 1 octombrie 1911 a luat fiinţă, în garnizoana Bucureşti, Regimentul 40 Infanterie “Călugăreni”643. La 10 mai 1912, unitatea a primit drapelul de luptă; Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, sărbătoriţi la 8 noiembrie, au fost aleşi patronii spirituali ai regimentului644. În campania din 1913 unitatea nu a participat la lupte, având misiuni de pază şi fiind subordonată Brigăzii 17 Infanterie645. Participarea la prima conflagraţie mondială a fost marcată prin decorarea drapelului cu ordinul “Mihai Viteazul cl. a 3-a “…. pentru vitejia şi avântul cu care au luptat efectivele regimentului în luptele din 1916 în Dobrogea şi Muntenia ….” – Înalt Decret nr. 868/11 aprilie 1918646. În iunie-decembrie 1941 Regimentul 40 Infanterie, subordonat Diviziei a IX-a Infanterie şi aflat în componenţa Grupării Tactice nr. 2, a avut misiunea de a apăra litoralul şi teritoriul de infiltrările paraşutiştilor şi partizanilor inamici în zonele Constanţa – Techirghiol şi Cuza-Vodă – Medgidia – Valul lui Traian647. Din august 1942 unitatea a luat parte efectiv la lupte, atât în est cât şi în vest, până la încheierea războiului648. Cu ultima garnizoană de reşedinţă la Tulcea unitatea a funcţionat până la 20 august 1947, când, ca urmare a Instrucţiunilor speciale nr. 41900/1947 ale Marelui Stat Major şi Ordinul nr. 101.880/1947 al Diviziei 1 gardă, s-a contopit cu Regimentul 34 Infanterie, sub denumirea de Regimentul 34 Infanterie Gardă649. În ceea ce priveşte materialul arhivistic creat de acest regiment este de menţionat că există registre istorice şi jurnale de operaţii pe întreaga perioadă de funcţionare, aflate la Biblioteca arhivistică a centrului la nr. crt. 819-824. Prelucrarea ştiinţifică a fondului a început în decembrie 1979, cu inventarierea şi ordonarea conform sistemei cronologic - structurale, selecţionarea fişelor s-a efectuat în august 1980, iar inventarele provizorii au fost dactilografiate în septembrie 1980. Dosarele acestui fond, în mare parte deteriorate şi arse, au fost recondiţionate în timpul inventarierii. În urma prelucrării a rezultat un număr de 671 de dosare şi registre; ulterior selecţionării, fondul a fost completat cu 39 de dosare, astfel că, în prezent, are 710 de unităţi arhivistice. Fondul de arhivă creat de acest regiment nu are inventar de predare a arhivei la C.V.P.A.M. Instrumentele de evidenţă ale fondului sunt nomenclatoarele dosarelor, fişele şi inventarul provizoriu constituit în cadrul centrului.

643

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric, crt. 819, fila 1. ibidem, filele 5, 11. 645 ibidem, filele 12-17. 646 Ibidem, fila 81 (v). 647 Loc.cit., fond Regimentul 40 Infanterie, crt. 245, filele 225-230. 648 Ibidem, crt. 392, nenumerotat. 649 Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric, nr. crt. 824, nenumerotat. 644

314


REGIMENTUL 41 INFANTERIE REGIMENTUL 41/71 INFANTERIE Potrivit prevederilor Înaltului Decret Regal nr.1444/1914 la 1 aprilie 1914, în garnizoana Craiova, a luat fiinţă REGIMENTUL 41 INFANTERIE, prin transformarea unităţii omonime de rezervă650. Înaltul Decret nr. 3499/5 noiembrie 1914 stipula desemnarea ca patron spiritual al unităţii nou – înfiinţate a Sfântului Gheorghe sărbătorit la 23 aprilie; în mai 1914 unitatea a primit drapelul de luptă651. Aflat în subordinea Diviziei 11 Infanterie, regimentul a luat parte la luptele din septembrie 1916 din zona Jiului. La 1 februarie 1917 efectivele Regimentelor 41 şi 71 Infanterie s-au contopit, formând REGIMENTUL 41/71 INFANTERIE, în conformitate cu Ordinul nr. 1014/22.12.1916 al Marelui Cartier General şi cu Ordinul nr. 689/8 ianuarie 1917 al Diviziei 11 Infanterie652. Începutul lunii august 1917 marchează o nouă dislocare a regimentului în zona de operaţii şi participarea trupelor sale la luptele de la MĂRĂŞTI – MĂRĂŞEŞTI. Conform Ordinului nr. 6713/7 ianuarie 1918 al Marelui Cartier General, Divizia 11 Infanterie şi unităţile din subordine s-au deplasat în Basarabia pe zona de concentrare Chişinău – Cărbuna, pentru a asigura ordinea internă. În aprilie 1918 Regimentul 41/71 Infanterie a revenit în ţară şi s-a separat în unităţile componente, ca urmare a Ordinului nr. 7050/27 februarie 1918 al Marelui Cartier General653. A doua fuzionare, în octombrie 1920, a avut loc în baza Ordinelor nr. 5170 şi 5200/1920 ale Marelui Stat Major. Pentru executarea prevederilor Înaltului Decret nr. 1674/12 aprilie 1923, relativ la trecerea armatei la o nouă organizare şi ca urmare a Ordinului nr.100/1923 al Marelui Stat Major, Regimentul 41/71 Infanterie s-a desfiinţat la 1 iulie 1923, vărsându-şi efectivele şi materialele la Regimentele 1 şi 31 Infanterie, drapelul – Arsenalului Armatei şi muzica – Regimentului 91 Infanterie. Regimentul 41 Infanterie s-a reînfiinţat la începutul lunii septembrie 1939, având garnizoana de reşedinţă fixată tot la Craiova, conform Ordinului nr. 10.743/4 septembrie 1939, al Marelui Stat Major. La 30 septembrie 1941 regimentul s-a desfiinţat potrivit ordinului Marelui Stat Major nr. 8494/26 septembrie 1941. Prelucrarea ştiinţifică a fondului arhivistic creat de acest regiment a început în august 1979, respectându-se sistemul de constituire a documentelor la creator – cea cronologic structurală. Selecţionarea a fost efectuată în cursul lunii ianuarie 1980, iar dactilografierea inventarului provizoriu în iunie, acelaşi an. Cantitatea de arhivă rezultată după prelucrare este de 401 de dosare şi registre, cu menţiunea că există un registru de Ordine de zi pe anul 1913, aparţinând Regimentului 41 Infanterie Rezervă, inclus în fond pe considerentul transformării ulterioare acestei unităţi în Regimentul 41 Infanterie. De asemenea, ulterior prelucrării ştiinţifice din cadrul C.S.P.A.M.I., au fost introduse în fond încă 7 unităţi arhivistice – un dosar pe anul 1912, astfel că fondul deţine actualmente 408 de dosare şi registre. Arhiva este bine constituită, legată şi certificată de creatorul fondului, având înscrise pe copertă elementele anexei 4 din „Instrucţiunile Arhivistice 75”. Unitatea are registrul istoric (1908 – 1917) şi un jurnal de operaţii (1917 – 1920), înregistrate la Biblioteca arhivistică la crt. 825 şi, respectiv, 858. Personalul centrului a întocmit nota istorică a regimentului şi a fondului de arhivă creat de acesta. Inventarul realizat de către personalul centrului, fişele şi nomenclatoarele dosarelor reprezintă instrumentele de evidenţă ale fondului de arhivă al Regimentului 41 (41/71) Infanterie. 650 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 41/71 Infanterie, crt. 825, f.16; 651 Ibidem, f.25 652 Loc.cit. fond Divizia 11 Infanterie, crt.6, f.282 – 283, 290 – 293; 653 Ibidem.

315


REGIMENTUL 42 INFANTERIE REGIMENTUL 42/66 INFANTERIE Regimentul 41 Infanterie a luat fiinţă, în garnizoana Râmnicu Vâlcea, prin transformarea unităţii similare de rezervă, în baza Înaltului Decret Regal nr.1444/1 aprilie 1914 654. Începutul lunii mai 1914 consemnează primirea drapelului de luptă al unităţii şi stabilirea zilei de 17 februarie – Sfântul Teodor din Tiron – ca dată a patronului spiritual al regimentului655. La 26 octombrie 1914 regimentul şi-a schimbat definitiv garnizoana dislocându-se la Drăgăşani, conform Deciziei Ministeriale nr. 477/1914 656. Primul război mondial a înscris pagini de bravură în jurnalele de operaţii ale unităţii prin numărul mare de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi care şi-au sfârşit viaţa în luptele din împrejurimile Bucureştilor şi din zona Argeşului. Conform Ordinului general nr. 1014/22.12.1916 al Marelui Cartier General – referitor la reorganizarea armatei după pierderile suferite în prima parte a campaniei – şi ordinului Marelui Stat Major nr.8788/1917, Regimentele 42 şi 66 Infanterie s-au contopit, constituind în ianuarie 1917 REGIMENTUL 42/66 INFANTERIE657. În aprilie 1918 unitatea s-a separat în regimentele componente – Ordinul nr.7050/27 februarie 1918 al Marelui Cartier General658. În octombrie 1920 s-a produs cea de-a doua fuzionare a unităţilor, în baza Ordinelor nr.5170 şi 5200/1920 ale Marelui Stat Major659. Regimentul 42/66 Infanterie s-a desfiinţat la 1 aprilie 1923 prin contopirea cu cele două unităţi active – regimentul 2 şi 26 infanterie, vărsându-şi arhiva celui dintâi, în baza Ordinului strict secret nr. 47/1923 al Diviziei 11 Infanterie660. Relevantă pentru „viaţa” unităţii este şi data de 9 septembrie 1939 când regimentul s-a reînfiinţat cu denumirea de REGIMENTUL 42 INFANTERIE, potrivit ordinelor Marelui Stat Major nr.11277/1939 şi Corpului 1 Armată, nr.1955/1939 661. Ordinul telegrafic al Marelui Stat Major nr. 6832/4 septembrie 1941 dispunea ca regimentul să mobilizeze din efectivele sale, Batalionul 420 Infanterie, destinat a acţiona în subordinea unor mari unităţi662. La 30 septembrie 1941 Regimentul 42 Infanterie s-a desfiinţat, în baza Ordinului Marelui Stat Major/Secţia 1, nr.8494/B/26 septembrie 1941, efectivele sale trecând la organul de mobilizare – Regimentul 2 Infanterie, iar materialele şi arhiva vărsându-se la Partea Sedentară a aceluiaşi regiment663. Operaţiunea de prelucrare ştiinţifică a fondului de arhivă creat de acest regiment a început în iulie 1979 cu inventarierea şi ordonarea materialului potrivit sistemului cronologic – structurale întrebuinţată de creatorul de fond. O bună parte a materialului arhivistic a fost reconstituit, legat şi copertat, pentru a îndeplini cerinţele instrucţiunilor arhivistice în vigoare. 654

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 42/66 Infanterie, nr. inv.826, f.23 (v); Ibidem, f.26; 656 Loc.cit., fond Regimentul 42 Infanterie, crt.11, f.31 – 32; 657 Ibidem, f.55 – 56; 658 Loc.cit., fond Divizia 11 Infanterie, crt.6, f.405 – 410; 417; 659 Ibidem; 660 Loc.cit., Bibliotecă, Registrul istoric al Regimentului 42/66 Infanterie, crt.826, f.47 (v); 661 Ibidem, f.49; 662 Loc.cit., Jurnalul de Operaţii, crt.864, f.79; 663 Loc.cit., fond Regimentul 42 Infanterie, crt.371, f.299 – 301. 655

316


Selecţionarea fondului s-a realizat în martie 1980. Regimentul deţine, la Biblioteca arhivistică, registru istoric crt.826 (1 aprilie 1908 – 21 ianuarie 1915; 1 iulie 1918 – 16 martie 1921; 6 mai 1922 – 1 august 1923; 9 septembrie 1939 – 27 iunie 1940) şi jurnale de operaţii – crt.861 – 864, care acoperă intervalele campaniilor. Este de menţionat că arhiva regimentului din perioada august – noiembrie 1916 a fost capturată de trupele austro – ungare la retragerea de peste Argeş664. Fondul are notă istorică asupra cantităţii de arhivă create de unitate – 398 de dosare şi registre. Fişele şi inventarul întocmite în cadrul centrului sunt instrumentele de evidenţă ale acestui fond.

664

Ibidem, bibliotecă, jurnal de operaţii al Regimentului 66 Infanterie, crt.826, f.3. 317


REGIMENTUL 43 INFANTERIE Cel de-al 43 - lea regiment de infanterie a fost creat la data de 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului 3 Rezervă în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr. 1444/1914 665. Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Slatina, iar efectivele îi erau asigurate, în principal de pe teritoriul judeţului Olt. În perioadele 6 ianuarie 1917 – 1 aprilie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 59 Infanterie, sub titulatura Regimentului 43/59 Infanterie (Ordinul nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General 666, Ordinul nr.20737/1918 al Marelui Stat Major 667 şi Ordinul nr.6733/1920 al Brigăzii 31 Infanterie668. Prin Înaltul Decret Regal nr. 1674/1923, Regimentul 43/59 a fost desfiinţat la data de 1 iulie 1923669. Unitatea a fost reînfiinţată, în aceeaşi garnizoană, la 14 septembrie 1939, conform Ordinului nr. 1320/1939 al Marelui Stat Major670. Această a doua perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 4 septembrie 1941, când, conform Ordinului nr. 6832/1941 al Marelui Stat Major, regimentul s-a transformat în Batalionul 430 Infanterie Independent671. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istoric fondul de arhivă al Regimentului 43 Infanterie însumează 442 dosare şi registre create în anii 1912 – 1923; 1939 – 1941. Documentele anilor 1912, 1913 sunt state de plată a soldei cadrelor fostului Batalion 3 Rezervă. Fondul a fost constituit cronologic – structural, iar arhiva se află în stare de păstrare bună, sub forma avută iniţial. Din documentele cuprinse în acest fond, cele cu caracter operativ (ordine, rapoarte, sinteze, note, jurnale şi statistici ale pierderilor) oferă imaginea participării Regimentului 43 Infanterie la luptele de apărare a Defileului Jiului, în toamna anului 1916, precum şi informaţii asupra retragerii şi activităţii unităţii pe zona de refacere, în Moldova. Participarea Regimentului 43/59 în luptele de la Muncelu şi Dealul Secului este bogat reprezentată documentar. În 21 august 1917, la Muncelu cade eroic la datorie sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, comandant de pluton în Compania 7. Dosarul crt. 80 conţine Ordinul de zi prin care, alături de căpitanul Ignat Grigore, eroina este citată pe regiment. În cadrul bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare al Arhivelor Militare Istorice se află registrele istorice şi jurnalele de operaţii ale Regimentului 43 Infanterie, scrise între anii 1914 şi 1918.

665

“Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; C.S.P.A.M.I., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157; 667 Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 27 bis/1918, crt.135, f.1; 668 Ibidem, dosar 4/1920, crt181, f.35; 669 Ibidem, dosar 1/1923, crt.207, f.3, 21; 670 Ibidem, dosar f. n./1939, crt.252, f.1; 671 Ibidem, dosar nr.1/1941, crt.397, f.1. 666

318


REGIMENTUL 44 INFANTERIE În istoria infanteriei române, primul moment al existenţei acestui regiment l-a constituit perioada celui de-al doilea război balcanic, la care Regimentul 44 Infanterie Rezervă a participat din 1 iulie 1913, în compunerea Brigăzii 23 Rezervă672. Nu s-au păstrat documente create de unitate în această perioadă. Regimentul 44 Infanterie a fost reînfiinţat la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului 4 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914673. Având reşedinţa în garnizoana Piteşti, efectivele unităţii erau asigurate de Cercul de Recrutare Argeş. Pe parcursul existenţei sale, regimentul a funcţionat în două perioade de timp 15 ianuarie 1917 – 21 martie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, cu denumirea Regimentului 44/68 Infanterie, ca urmare a contopirii cu Regimentul 68 Infanterie, conform Ordinului nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General 674, Ordinul nr.2568/1918 al Diviziei 12 Infanterie675 şi Ordinul nr.1608/1920 al Marelui Stat Major676. La 1 iulie 1923, Regimentul 44 Infanterie şi-a încetat existenţa prin aplicarea Înaltului Decret Regal nr.1674/1923677. În cadrul Centrului de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare „General Radu Rosetti, fondul de arhivă al fostului Regiment 44 Infanterie cuprinde un foarte mic număr de dosare – 40 create între anii 1912 şi 1922. Documentele create în anii 1912,1913 (de către fostul Batalion 4 Rezervă) sunt statele de plată a soldelor. Din arhiva anilor 1915 şi 1917, în fond se păstrează numai registrele de zi. Reţin atenţia celor interesaţi dosarele constituite din documentele anului 1916, care, prin varietatea lor (comunicate oficiale, sinteze informative, ordine şi rapoarte, operative, tabele şi statistici ale pierderilor suferite în luptă), ilustrează participarea unităţii la operaţiile desfăşurate de Corpul 1 Armată de la decretarea mobilizării până la retragerea în Moldova. Documentele create în anul 1917 se păstrează în fondul de arhivă al Regimentului 68 Infanterie. Informaţiile conţinute de documente se completează cu Registrul Istoric şi Jurnalul de operaţii, aflate în colecţiile bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. Cercetătorului îi stă la dispoziţie un inventar definitiv.

672

C.S.P.A.M.I., fond Divizia 12 Infanterie, crt.1, f.37; ”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 674 Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157; 675 Loc.cit, fond Regimentul 68 Infanterie, dosar f. n./1916, crt.20, f.159; 676 Loc.cit, fond Regimentul 56 Infanterie, dosar f. n./1915, crt.36; 677 Loc.cit., Biblioteca, lit.I, crt.1702, f.2 – 3. 673

319


REGIMENTUL 45 INFANTERIE Regimentul 45 Infanterie a fost înfiinţat la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului 5 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal 1444/1914678. Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Giurgiu, efectivele fiindu-i asigurate, în principal, de pe raza fostului judeţ Vlaşca. În perioadele 8 martie 1917 – 31 martie 1918 şi 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 60 Infanterie, sub titulatura „Regimentul 45/60 Infanterie” (Ordinele nr.1093B/1917679 şi 2568/1918680 ale Diviziei 12 Infanterie; Ordinul nr.5166/1920 al Marelui Stat Major681). Regimentul 45 Infanterie şi-a încheiat existenţa la 1 iulie 1923, fiind desfiinţat conform Înaltului Decret Regal nr. 1674/1923682. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice în fondul de arhivă creat de Regimentul 45 Infanterie se află numai 45 dosare şi registre, cuprinzând documente create în anii 1912 – 1914, 1916 – 1923. Documentele anilor 1912 şi 1913 sunt state de plata soldelor şi tabele cu rezerviştii disponibili pentru mobilizare la Batalionul 5 Rezervă. Din arhiva creată în anii 1916, 1917 s-au conservat în stare bună îndeosebi documentele cu caracter operativ. Ordinele de operaţii, rapoartele zilnice, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile de efective şi pierderi oferă informaţii asupra participării Regimentului 45 Infanterie, în subordinea Diviziei 21 Infanterie, la luptele din zona Predeal – Azuga – Muntele Susai, în toamna anului 1916, ulterior la bătălia pentru Bucureşti (în zona Naipu, Bălăria), iar în vara lui 1917 la bătălia de la Oituz, în cadrul Diviziei 12 Infanterie. Aceste momente din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în Registrul istoric aflat în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. Fondul de arhivă creat de Regimentul 45 Infanterie dispune de inventar definitiv.

678

”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Jurnalul de operaţii al Regimentului 45 Infanterie, crt.870, f.25; 680 Ibidem, f.186; 681 Ibidem, crt.995, f.21; 682 Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3. 679

320


REGIMENTUL 46 INFANTERIE Cel de-al 46-lea regiment de infanterie a fost creat la data de 27 iunie 1913, prin mobilizarea Batalionului de Rezervă „Mihai Viteazul” nr. 6, prin Înaltul Decret Regal nr. 4609/1913683. Regimentul a acţionat operativ în compunerea Brigăzii 33 Rezervă până la data demobilizării – 31 august 1912684. Regimentul 46 Infanterie a fost reînfiinţat la data de 1 aprilie 1914, din acelaşi batalion de rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltul Decret Regal nr.1444/1914685. Unitatea avea ca garnizoană de reşedinţă oraşul Bucureşti, de pe teritoriul acestuia şi comunele limitrofe fiindu-i asigurate efectivele. În martie 1917, regimentul a fuzionat cu Regimentul 61 Infanterie constituind Regimentul 46/61 Infanterie, conform Instrucţiunilor Marelui Cartier General 1014/1916686. Un an mai târziu, la 1 aprilie 1918, Regimentul 46/61 Infanterie avea să se separe în unităţile componente (Ordinul nr.20737/1918 al Marelui Stat Major687). Fuzionând pentru a doua oară cu Regimentul 61 Infanterie, sub aceeaşi titulatură (46/61) la data de 1 octombrie 1920, conform ordinului nr. 6108/1920 al Marelui Stat Major688, Regimentul 46 Infanterie şi-a încetat existenţa la 1 iulie 1923, prin aplicarea Înaltul Decret Regal nr.1674/1923689. La data de 5 septembrie 1939, ca urmare a Comunicatului nr.5 al Marelui Stat Major, a luat fiinţă, în garnizoana Călăraşi, Regimentul „B.Z.1”, dublură a Regimentului 23 Infanterie690. Din 14 septembrie 1939, noua unitate a funcţionat cu denumirea Regimentului 46 Infanterie, conform Ordinului Diviziei 32 Infanterie nr.76/1939691. Această nouă perioadă a existenţei s-a încheiat la 1 octombrie 1941, regimentul fiind desfiinţat conform Ordinului nr. 8494/1941 al Marelui Stat Major692. În fondul de arhivă al fostului Regiment 46 Infanterie se află pentru păstrarea permanentă 381 unităţi arhivistice, create de-a lungul întregii sale perioade de existenţă (1913 – 1923; 1939 – 1941). Din arhiva anului 1913 s-a păstrat un dosar cuprinzând statele de plată a soldelor. Singurele informaţii asupra participării unităţii la cel de-al doilea război balcanic sunt cele furnizate de registrul istoric. Reţin atenţia celor interesaţi îndeosebi documentele cu caracter operativ create în anii 1916 şi 1917, care reconstituie participarea regimentului la marile operaţii desfăşurate de unităţile Corpului 2 Armată în zona Braşov, pe Valea Prahovei (zona Predeal – Azuga), pe Argeş şi în vara anului 1917, la Mărăşti. Sinteza acestei perioade din existenţa unităţii, Jurnalul de operaţii al Regimentului 46 Infanterie se păstrează în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. Cercetătorului îi stă la dispoziţie un inventar definitiv.

683

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 46 Infanterie, crt.830, f.15 – 16; Ibidem, f.17 – 22; “Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 686 Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157; 687 Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 22/1918, crt.146, f.188; 688 Loc.cit., fond Regimentul 56 Infanterie, dosar f. n./1915, crt.36; 689 Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3; 690 Loc.cit, Registrul istoric al Regimentului 46 Infanterie, crt.831, f.1; 691 Loc.cit., fond Regimentul 46 Infanterie, dosar 3/2, crt.208, f.12; 692 Loc.cit., dosar 1/1941, crt.327, f.106. 684 685

321


REGIMENTUL 47 INFANTERIE A fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914, în oraşul Ploieşti prin transformarea Batalionului 7 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914693. Efectivele unităţii erau recrutate, în principal, de pe raza judeţului Prahova. La 29 ianuarie 1917, ca urmare a aplicării instrucţiunilor Marelui Cartier General nr.1014/1916, Regimentul 47 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 72 Infanterie, formând Regimentul 47/72 Infanterie, formând Regimentul 47/72 Infanterie694. Sub această denumire regimentul fiinţează mai bine de un an de zile. Cele două regimente se separă în unităţi de sine stătătoare în 28 martie 1918 (conform ordinului nr.20828/1918 al Marelui Stat Major,695 pentru ca la 1 octombrie 1920 să se reunească sub aceeaşi denumire – Regimentul 47/72 Infanterie. Unitatea a fost desfiinţată la 1 iulie 1923, odată cu reorganizarea armatei hotărâtă prin Înaltului Decret Regal nr.1674/1923696. O nouă perioadă în existenţa Regimentului 47 Infanterie a constituit-o anul 1940, unitatea fiinţând între 1 iunie şi 20 octombrie în zona petroliferă Prahova (Moreni, Gura Ocniţei) sub ordinele Brigăzii 2 Mixte Gardă.697. Reînfiinţat la 15 iunie 1949, în garnizoana Bacău, conform ordinului Marelui Stat Major nr.45746/1949, 698 regimentul şi-a păstrat titulatura până la 1 decembrie 1951, când prin renumerotarea, a devenit Regimentul 280 Infanterie (ordinul Marelui Stat Major nr.00309531/1951699. Fondul de arhivă al fostului Regiment 47 Infanterie cuprinde 273 dosare şi registre, constituie din documente create în anii 1912 – 1913; 1916 – 1918; 1920 – 1923; 1940;1949 – 1951. Documentele anilor 1912, 1913 sunt state de plată a soldelor cadrelor din Batalionul 7 Rezervă. Evidenţiem existenţa în fond a documentelor operative din anii 1916 şi 1917. Ordinele şi rapoartele zilnice de operaţii, buletinele informative cu situaţia frontului, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile de efective şi pierderi ilustrează participarea regimentului la mari bătălii, desfăşurate în localităţi de atunci cu răsunet de istorie – la Călugăreni şi la Mărăşeşti (Răzoare). Supremă recunoaştere a „vitejiei şi avântului cu care au luptat atât ofiţerii, cât şi trupa, în aprigele lupte de la Mărăşeşti”, la Iaşi, în 26 mai 1918, drapelul Regimentului 47 Infanterie a fost decorat cu cea mai înaltă distincţie de război – Ordinul „Mihai Viteazul”700. Aceeaşi înaltă distincţie a fost conferită locotenent – colonelului Radu R. Rosetti – viitorul general – istoric şi academician, pe atunci comandantul regimentului. Din motivaţia decorării cităm: „Pentru vitejia şi destoinicia cu care a condus regimentul în lupta de la Răzoare, din 6 august 1917. Aruncând la timp batalionul de rezervă în faţa trupelor germane care înaintau, le-a oprit avântul, dând astfel timp rezervelor diviziei să intervină cu hotărâre în flancul şi spatele inamicului şi să-l silească a se retrage în dezordine. În timpul luptelor sale, a fost grav rănit de un glonţ de mitralieră701. Aceste momente eroice din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în jurnalul de operaţii aflat în biblioteca Centrului de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare. Fondul de arhivă creat de Regimentul 47 Infanterie dispune de inventar definitiv. 693

”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Jurnalul de operaţii al Regimentului 47/72 Infanterie, crt.873, f.105; 695 Ibidem, crt.874, f.85; 696 Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3; 697 Loc.cit., Registrul istoric al Diviziei 2 Gardă, crt.394, f.33 şi fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar FN/1939, crt.1820, f.9; 698 Loc.cit., fond Regimentul 47 Infanterie, dosar nr.4/1949, crt.63, f.31; 699 Loc.cit., fond Regiunea 1 Militară, dosar nr.38/1951, crt.2841, f.270 - 271; 700 Anuarul Ordinului Militar “Mihai Viteazul” 1916 – 1920, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1931, pag.180; 701 Ibidem, pag.80. 694

322


REGIMENTUL 48 INFANTERIE Al 48-lea regiment de infanterie a fost creat la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului 8 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914702. Având reşedinţa în garnizoana Buzău, efectivele unităţii erau asigurate de către cercul de recrutare omonim. Pe parcursul existenţei sale, regimentul a funcţionat în două perioade de timp (15 ianuarie 1917 – 28 martie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923) cu o altă compunere şi denumire – Regimentul 48/49 Infanterie -, ca urmare a contopirii cu Regimentul 49 Infanterie, conform ordinelor de reorganizări succesive ale armatei (ordinul nr.1014/1916 al Marelui Cartier General şi ordinele Marelui Stat Major nr. 20828/1918 şi 5166/1920)703. Prima perioadă a existenţei Regimentului 48 Infanterie, începută în 1914, s-a încheiat la 1 iulie 1923, prin desfiinţare, conform Înaltului Decret Regal nr.1674/1923704. Regimentul a fost reînfiinţat în aceeaşi garnizoană, la data de 15 august 1939, urmare a aplicării Ordinului Marelui Stat Major nr.8000/1939705. Această nouă perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 30 septembrie 1941, prin desfiinţarea unităţii, conform ordinului nr. 8494B/1941 al Marelui Stat Major706. Reînfiinţat la 15 iunie 1949, în garnizoana Zalău, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.45746/1949707, regimentul şi-a păstrat titulatura până la 1 decembrie 1951, când, prin renumerotare, a devenit Regimentul 209 Infanterie (Ordinul Marelui Stat Major nr.0035716/1951708. În fondul de arhivă al Regimentului 48 Infanterie se păstrează 440 dosare şi registre, create de acesta de-a lungul întregii sale perioade de existenţă (1914 – 1923, 1939 – 1941, 1949 – 1951). Fondul mai conţine şi statele de plata soldelor personalului fostului Batalion 8 Rezervă (1912, 1913). Inventarul definitiv de care se dispune este constituit conform criteriului cronologic – structural. Acest instrument semnalează, în principal, cercetătorului prezenţa documentelor cu caracter operativ (comunicate, ordine, rapoarte, sinteze şi statistici) cuprinzând informaţii asupra participării unităţii în compania anului 1916, în cadrul Corpului 1 Armată, îndeosebi la bătălia de la Sibiu şi la luptele de apărare a Defileului Oltului (în zona Câineni). Documentele referitoare la prezenţa Regimentului 48/49 Infanterie între forţele angajate în luptele de la Muncelu în cadrul bătăliei de la Mărăşeşti, se păstrează în fondul de arhivă creat de Regimentul 49 Infanterie. Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice pune totodată la dispoziţia celor interesaţi jurnale de operaţii şi registre istorice pentru întreaga perioadă de existenţă a Regimentului 48 Infanterie.

702

”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea Regulamentară, pag.160; C.S.P.A.M.I., Regimentul 48 Infanterie, dosar nr.2A/2/1916, crt.11, f. 129 - 136; 704 Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3; 705 Loc.cit., Jurnale de operaţii ale Regimentului 48 Infanterie, crt.879, 880; 706 Loc.cit., fond Regimentul 48 Infanterie, dosar nr.2/1941, crt.67, f.364; 707 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia a IV-a, dosar nr.444 bis/1949, crt.1797, f.88; 708 Loc.cit., fond Regiunea a 3-a Militară, dosar nr.4/1/1951, crt.66, f.491 – 450. 703

323


REGIMENTUL 49 INFANTERIE Primul moment al existenţei acestui regiment l-a constituit perioada celui de-al doilea război balcanic, la care Regimentul 49 Infanterie Rezervă a participat din 1 iulie 1913, în compunerea Brigăzii 23 Rezervă709. Regimentul a fost înfiinţat la mobilizare, din efectivele Batalionului 9 Rezervă. Nu s-au păstrat documente create de respectiva unitate în această perioadă. Regimentul 49 Infanterie a fost reînfiinţat la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului 9 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914710. Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Râmnicu Sărat, efectivele fiindu-i asigurate, în principal, de pe raza judeţului Râmnicu Sărat. În perioadele: 15 ianuarie 1917 – 28 martie 1918 şi 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 48 Infanterie, sub titulatura Regimentului 48/49 Infanterie (Ordinul nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General711 şi Ordinele nr.20828/1918712 şi nr.5166/1920713 ale Marelui Stat Major). Prima perioadă a existenţei Regimentului 49 Infanterie s-a încheiat la 1 iulie 1923, unitatea fiind desfiinţată conform Înaltului Decret Regal nr.1674/1923.714. Regimentul a fost reînfiinţat în aceeaşi garnizoană, la data de 15 august 1939, urmare a aplicării Ordinului nr.8000/1939 al Marelui Stat Major715. Această nouă perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 30 septembrie 1941, regimentul fiind desfiinţat conform Ordinului nr.8494/B/1941 al Marelui Stat Major716. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice în fondul de arhivă al Regimentului 49 Infanterie se află 342 dosare şi registre, cuprinzând documente create în anii 1913, 1915 – 1920; 1939 – 1941. Documentele anului 1913 sunt state de plata soldei cadrelor fostului Batalion 9 Rezervă. Fondul a fost constituit potrivit principiului cronologic – structural şi dispune de inventar permanent. Din documentele cuprinse în acest inventar, cele cu caracter operativ (comunicate, ordine, sinteze, rapoarte, şi statistici) oferă informaţii asupra participării Regimentului 49 Infanterie la luptele purtate de unităţile Corpului 1 Armată în campania anului 1916, precum şi la marea bătălie de la Mărăşeşti (în zona Muncelu). Întreaga perioadă de existenţă a Regimentului 49 Infanterie este reflectată în registrele sale istorice şi în jurnalele de operaţii aflate în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.

709

C.S.P.A.M.I., fond Divizia 12 Infanterie, crt.1, dosar f. n./1913, f.51; ”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; Loc.cit.., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157; 712 Loc.cit., fond Regimentul 48 Infanterie, dosar 2A/1916, crt.11, f.129 – 136; 713 Loc.cit., biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 48/49 Infanterie, crt.836, f.21; 714 Loc.cit., lit.I, cota 1702, f.2 – 3; 715 Loc.cit., Jurnalul de operaţii al Regimentului 49 Infanterie, crt.884, f.1; 716 Loc.cit., fond Regiment 49 Infanterie, dosar f. n./1939, crt.31. 710 711

324


REGIMENTUL 50 INFANTERIE Decretarea mobilizării din 1913 determină înfiinţarea Regimentului 50 Infanterie Rezervă, conform Înaltului Decret nr.4609 din 20 iunie 1913 care a participat în compunerea Diviziei a 5-a Rezervă la cel de-al doilea război balcanic, pe teritoriul Bulgariei, până la 15august când a fost demobilizat717. Regimentul 50 Infanterie a fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914 prin transformarea Batalionului de Rezervă „Putna”, conform Înaltului Decret nr.1444/1914718. Unitatea subordonată Brigăzii 25 Infanterie din Divizia a 5-a Infanterie a Corpului 3 Armată a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Focşani. Prin Ordinul Ministerului de Război nr.97 din 24 aprilie 1914 – care menţinea distribuirea drapelelor de luptă corpurilor nou create respectiv Regimentelor 41 – 80 Infanterie la 9 mai 1914 regimentul a primit drapelul de luptă719. În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918, Regimentul 64 Infanterie, sub titulatura de Regimentul 50/64 Infanterie, conform Ordinului nr.1014 din 22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General720 şi Ordinelor Marelui Stat Major nr.1062/15 ianuarie 1917721 şi nr.20828/1918 comunicat cu al Diviziei 13 Infanterie nr. 8384/1918722. La data de 1 octombrie 1920, Regimentul 50 Infanterie s-a contopit pentru a doua oară cu Regimentul 64 Infanterie, formând în baza ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920, Regimentul 50/64 Infanterie de data asta cu reşedinţa la Tecuci723. Regimentul 50/64 Infanterie a funcţionat sub această denumire până la 1 iulie 1923, când în conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923 s-a desfiinţat predând efectivele şi materialele de toate categoriile Regimentelor matcă respectiv 10 şi 24 Infanterie724. Regimentul 50 Infanterie a fost reînfiinţat în garnizoana Focşani la 11 septembrie 1939 în baza Comunicatului Oficial nr.5/1939 şi Ordinului nr.1320/1919 al Marelui Stat Major725. Această a doua perioadă a existenţei sale a durat până la 30 septembrie 1941, când, în conformitate cu Ordinul Marelui Cartier General nr. 8494/B din 26 septembrie 1941, transmis cu cel al Diviziei 35 Infanterie, nr.3787 din 28 septembrie 1941, regimentul a fost desfiinţat. Lucrările de lichidare a gestiunilor şi de predare a efectivelor, materialelor şi arhivei la Regimentul 10 Infanterie, aveau să fie încheiate la 30 octombrie 1941726. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se păstrează un număr de 483 unităţi arhivistice, reprezentând arhiva creată conform criteriului cronologic structural de Regimentul 50/64 Infanterie pe anii 1914 – 1923 şi 1939 1941. Ca instrument de investigare ştiinţifică fondul dispune de inventarul definitiv. Pentru anul 1912 şi 1913 fondul deţine două dosare conţinând state de plată a soldei personalului ce a aparţinut Batalionului de Rezervă „Putna”. În ceea ce priveşte starea de conservare a arhivei se poate afirma că este corespunzătoare, sub forma avută iniţial. Fondul documentar furnizează informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament, modificări de structură, schimbări la comandă, acordarea decoraţiilor personalului militar, desfăşurarea procesului de instrucţie.

717

C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, dosar nr.4/1942, crt.2637, fila 62, Secţia organizare - mobilizare; Monitorul Oastei”, nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159; Loc.cit., fond Regimentul 32 Infanterie, dosar 1/1914, nr.crt.30, f.14; 720 Loc.cit., fond Regimentul 50 Infanterie, dosar 2/1916, crt.27, f.10; 721 Ibidem; 722 Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de operaţii, nr.crt.886 şi 885, f.47; 723 Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos.f. n./1916, crt.16, f.121; 724 Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dos.1/1923, crt.207, f.3, 21; 725 Loc.cit., fond Regimentul 50 Infanterie, dos. f. n. vol.1/1939, crt.124, f.22; 726 Ibidem, dos. f. n./1941, crt.376, f.150 – 151; 335 – 336. 718 719

325


Valoroase sunt documentele cu caracter operativ existente (rapoarte şi dări de seamă operative, note, jurnal de operaţii) care reflectă participarea regimentului la acţiunile din vara şi toamna anului 1916 (hărţuirea grupurilor inamice răzleţe din Transilvania, ajutorul acordat trupelor care luptau în Dobrogea şi asigurarea protejării unităţilor în retragere prin Pasul Bran. În decembrie 1916, regimentul s-a retras către zona de refacere Buhalniţa (judeţul Iaşi) unde timp de o lună avea să desfăşoare o intensă pregătire de luptă. După reorganizarea armatei de la începutul anului 1917, Regimentului 50 Infanterie i s-a afectat un nou sector de front în zona Mărăşeşti – Muncelu – Ţepu – Ghidigeni având misiunea de a „împiedica trupele ruse de a părăsi frontul”, de a păzi „avutul, cinstea şi viaţa populaţiei române din calea fugarilor şi răzvrătiţilor”, precum şi de a „securiza liniile ferate şi lucrările de artă din zona controlată”. În luna august 1917 regimentul s-a distins în luptele de la „Răzoare” în urma cărora a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a prin Înaltul Decret nr.1356 din 15.11.1917 şi „Crucea Comemorativă” cu bretelele „Ardeal, Carpaţi, Dunăre, Mărăşeşti”. Fricţiunile cu trupele ruse s-au prelungit la data de 18 ianuarie 1918, regimentul a trecut Prutul în Basarabia şi-a dezarmat grupările armate ruseşti şi populaţia din Zona Taraklia – Arciz, Nicolaevka, Akerman. În martie 1918, primind ordin de reîntoarcere în ţară unitatea revenea prin Arciz – Galaţi – Barboşi în garnizoana Tecuci, demobilizând efectivele. Regimentul 50 Infanterie, reînfiinţat în septembrie 1939, organizat pe trei batalioane s-a deplasat în regiunea Vlădeni, Borşa din judeţul Iaşi unde a executat lucrări de organizarea terenului, conform Ordinului nr.3068 al Diviziei a 35-a. Din aprilie 1940 până la 29 iulie 1940 a rămas în Zona Mitoc, pe Prut. La 27 octombrie 1940 conform Ordinului nr.4821 al Diviziei a 35-a s-a deplasat la Focşani desconcentrând efectivele de rezervă, iar pe cele active le-a vărsat Regimentului 10 Infanterie. Evenimentele din iunie 1941 găsesc Regimentul 50 Infanterie dislocat pe zona de concentrare de pe Prut (Focşani – Cosmeşti – Tecuci – Bârlad – Crasna – Sârbu). La 22 iunie 1941 când unităţile române treceau Prutul, trupele regimentului ocupau un sector defensiv pe malul vestic al Prutului în cadrul Grupării de Sud, participând la acţiuni de luptă până în luna septembrie 1941. Din data de 20 august 1941 în baza Ordinului Marelui Cartier General nr. 4033/1941 cele trei batalioane ale regimentului deveneau independente primind nr.501, 502, 503 fiind dislocate la Tighina şi intrând în subordinea directă a unor mari unităţi. La 02.11.1941 se reîntorc în garnizoană şi conform Ordinului Marelui Stat Major nr.12100 se contopesc cu Regimentul 10 Infanterie. Fondul mai dispune de registru istoric şi jurnale de operaţii întocmite de regiment pe anii 1917 – 1921, aflate în păstrarea Bibliotecii Centrului care ajută la completarea imaginii participării detaliate a acestuia la prima conflagraţie mondială.

326


REGIMENTUL 51 INFANTERIE Decretarea mobilizării din 1913 determină înfiinţarea conform Înaltului Decret nr.4609 din 20 iunie 1913 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.476 din 24 iunie 1913 a Regimentului 51 Infanterie Rezervă în garnizoana Galaţi, inclus în compunerea Diviziei a 3-a Rezervă şi a Brigăzii a 26-a Infanterie Rezervă. Mobilizat de Cercul de Recrutare „Siret”, regimentul, organizat pe trei batalioane a participat la cel de-al doilea război balcanic desfăşurat în perioada 23 iunie – 31 august 1913, pe teritoriul Bulgariei. La data de 13 august 1913 regimentul revenea în garnizoana Galaţi demobilizând efectivele727. La data de 1 aprilie 1914, prin Înaltul Decret nr.1444/1914 se prevedea transformarea batalioanelor de rezervă în regimente. Astfel de la această dată, Batalionul de Rezervă „Siret” a devenit Regimentul 51 Infanterie cu reşedinţa în garnizoana Galaţi. Mobilizat de Cercul de Recrutare „Siret” era rezerva Regimentului 11 Infanterie „Siret” din aceeaşi garnizoană728. În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 51 Infanterie sub titulatura de Regimentul 51/52 Infanterie, conform Ordinului Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916729 şi Ordinul nr.1062 din 15 ianuarie 1917 al Marelui Stat Major,730 precum şi al Ordinului nr.20828/1916 Marelui Stat Major731. La data de 1 octombrie 1920, Regimentul 51 Infanterie s-a contopit pentru a doua oară cu Regimentul 52 Infanterie, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920,732 formând din nou Regimentul 51/52 Infanterie, denumire sub care şi-a desfăşurat activitatea până la 1 august 1923, în conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923733 a fost desfiinţat, predând efectivele şi materialele de toate categoriile Regimentului 11 Infanterie „Siret” din garnizoana Galaţi. Conform planului de mobilizare pe anul 1939/1940 prin Comunicatul Marelui Stat Major nr.5/1939, la data de 5 septembrie 1939 a fost reînfiinţat Regimentul 51 Infanterie ca „sarcină de mobilizare” a Regimentului 11 Infanterie734 şi a funcţionat până la 15 octombrie 1940 când, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.14449/1940 şi tabelei model B, litera „a”, pentru mobilizarea anului 1941/1942, a fost desfiinţat,735 lichidarea gestiunilor şi predarea efectivelor s-a făcut la organul de mobilizare – respectiv Regimentul 11 Infanterie. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare General Istorice se păstrează un număr de 144 dosare şi registre create în anii 1914 – 1923; 1939 – 1940. Constituit conform criteriului cronologic – structural, fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate. Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale, ilustrează modul în care a fost organizat şi încadrat cu efective, dotarea cu armament, desfăşurarea procesului de instrucţie şi modul de administrare. O altă categorie de documente importante existente în fond sunt cele cu caracter operativ: rapoarte şi dări de seamă operative, ordine de operaţii, schiţe, situaţii numerice şi tabele nominale care reliefează participarea regimentului la luptele în apărare duse în vara şi 727 C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt.2637, dosar 4, f.62 şi Biblioteca, Jurnal de Operaţii al Regimentului 51 Infanterie, crt.887, f. nr.2 – 13; 728 “Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea Regulamentară, f.159; 729 Loc.cit., fond Regimentul 50 Infanterie, dosar 2/1916, crt.27, f.10; 730 Ibidem; 731 Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de Operaţii al Regimentului 51/52 Infanterie, crt.888, f.158; 732 Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dosar f. n./1916, crt.16, f.121; 733 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar 4/1942, crt.2637, f.58; 734 Ibidem; 735 Ibidem, f.59.

327


toamna anului 1916 de unităţile care formau Armata de Dobrogea, pierderile umane şi materiale, decorarea personalului, Eroismul şi vitejia de care au dat dovadă ofiţerii şi trupa Regimentului 51/52, aflat în compunerea Diviziei a 13-a Infanterie în luptele de la Mărăşeşti din 6 august 1917, atacate din plin de Divizia a 12-a Bavareză şi 115 Prusiană, este demonstrat de faptul că la data de 16 mai 1918, majestatea Sa Regele, la Mitropolia din Iaşi, decora Drapelul de luptă al Regimentului cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a, conform Înaltului Decret nr.1356 din 15 noiembrie 1917736. Documentele create de Regimentul 51 Infanterie în anii 1939 – 1940 ilustrează încadrarea cu efective, precum şi participarea regimentului la lucrările de organizare a terenului în nordul Moldovei şi Basarabia. Deoarece fondul creat de Regimentul 51 Infanterie deţine o cantitate redusă de unităţi arhivistice, imaginea completă a participării sale la acţiuni operative, este prezentată în detaliu în jurnalele de operaţii, existente la Biblioteca Centrului, pe perioada 1913 – 1923 şi în copia – extras de pe jurnalul de operaţii pe perioada septembrie 1939 – aprilie1940 existentă în fond.

736

328

Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul” pe anii 1916 – 1920, Imprimeria Naţională Bucureşti 1931, pag. 179.


REGIMENTUL 52 INFANTERIE Prin Înaltul Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914 care prevedea transformarea batalioanelor de rezervă în regimente, s-a înfiinţat Regimentul 52 Infanterie din fostul Batalion 12 Rezervă, Mobilizat de Cercul de Recrutare Tutova, Regimentul 52 Infanterie a funcţionat ca rezervă a Regimentului 12 Infanterie, având reşedinţa în garnizoana Bârlad737. În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 Regimentul 52 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 51 Infanterie, funcţionând sub denumirea de Regimentul 51/52 Infanterie, conform Ordinelor Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916738; al Marelui Stat Major nr.1062 din 15 ianuarie 1917739 şi respectiv al Ordinului Marelui Stat Major nr.10828/1918.740 La data de 1 octombrie 1920, Regimentul 52 Infanterie s-a contopit pentru a doua oară cu Regimentul 51 Infanterie, formând din nou Regimentul 51/52 Infanterie, conform ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920,741 titulatură sub care şi-a desfăşurat activitatea până la 1 august 1923 când, în conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie1923,742 a fost desfiinţat, predând efectivele şi materialele de toate categoriile Regimentului 12 Infanterie, organul său de Mobilizare. Conform planului de mobilizare pe anul 1939/1940 şi al Comunicatului nr.5/1939 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.11.000 din 3 septembrie 1939, Regimentul 52 Infanterie a fost reînfiinţat la data de 5 septembrie 1939,743 intrând în compunerea Brigăzii 33 Infanterie fiind sarcină de mobilizare a Regimentului 12 Infanterie. La data de 15 octombrie 1940 a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 12 Infanterie, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.14449/1940744. La data de 15 aprilie 1951 s-a înfiinţat o nouă unitate de infanterie cu titulatura de Regimentul 52 Infanterie conform Ordinului Marelui Stat Major nr.00316427 din 6 aprilie 1951, având reşedinţa în garnizoana Turnu Măgurele745. Aceasta a fost desfiinţată la data de 1 decembrie 1951 când datorită renumerotării unităţilor de infanterie a devenit Regimentul 215 Infanterie, conform Ordinului Regiunii a 2-a Militare nr.0025715/1951. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se păstrează un număr de 184 dosare şi registre create în anii 1914 – 1920; 1939 – 1940; 1951 de către Regimentul 52 Infanterie, respectiv Regimentul 51/52 Infanterie. Pentru anul 1913 fondul deţine două dosare conţinând state de plată a soldei personalului ce a aparţinut Batalionului de Rezervă nr.12. Constituit conform criteriului cronologic – structural, fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate. Deoarece fondul deţine o cantitate redusă de unităţi arhivistice, ponderea deţinând-o arhiva creată pe anul 1951, imaginea participării regimentului la acţiunile operative din vara şi toamna anului 1916, din vara lui 1917 se reflectă în jurnalele de operaţii pe anul 1916 existent în Biblioteca Centrului, extrasul de pe jurnalul de operaţii existent în fond pentru perioada aprilie 1918 – aprilie 1921 precum şi de jurnalele de operaţii ale Regimentului 51 Infanterie cu care a fuzionat. De asemenea, fondul mai deţine registru istoric şi jurnalele de operaţii create de regiment în anii 1939 – 1940. Majoritatea documentelor valoroase cu caracter operativ aflându-se în fondul creat de Regimentul 51 Infanterie. 737

“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea Regulamentară, pag.159; C.S.P.A.M.I. fond Regiment 50 Infanterie, dos.2/1916, crt.27, f.10; 739 Ibidem; 740 Ibidem; 741 Loc.cit., fond Regiment 55 Infanterie, dos. f. n./1916, crt.16, f.131; 742 Loc.cit., Marele Stat Major, Secţia I, dos.4, crt.2637, f.59, Asigurare Mobilizare; 743 Ibidem; 744 Ibidem; 745 Loc.cit., fond Regimentul 52, dos. f. n/1951, crt.267, f.1. 738

329


REGIMENTUL 53 INFANTERIE Regimentul 53 Infanterie s-a înfiinţat la data de 1 aprilie 1914, conform Înaltului Decret nr.1444/1914 prin transformarea Batalionului de Rezervă „Ştefan cel Mare”. Mobilizat de Cercul de Recrutare Iaşi a funcţionat ca rezervă a Regimentului 13 Infanterie având reşedinţa în garnizoana Iaşi746. În perioada 1 februarie 1917 – 19 martie 1918 Regimentul 53 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 65 Infanterie funcţionând sub denumirea de Regimentul 53/65 Infanterie, conform ordinelor Diviziei a 14-a Infanterie, în a cărei subordine se afla nr.794 din 1 februarie 1917747 şi respectiv al Ordinelor Marelui Stat Major nr.20435/1918 şi 20828/1918 748. La data de 1 octombrie 1920 conform ordinelor Marelui Stat Major nr.5866 şi 6108/1920, comunicate cu ale Diviziei a 14-a Infanterie nr.3279/1920,749 care s-a transformat din divizie de rezervă în divizie activă şi pentru a fi „întărită” regimentele de infanterie din subordine urmau a se contopi două câte două, Regimentul 53 Infanterie a fuzionat a doua oară cu Regimentul 65 Infanterie, primind denumirea de Regimentul 53/65 Infanterie, până la 1 august 1923 când, în conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923 s-a desfiinţat750. Regimentul 53/65 Infanterie înfiinţat în anul 1920, organizat pe două batalioane, avea comanda şi un batalion dislocate la Vaslui, iar cel de-al doilea batalion era la Iaşi. La desfiinţare efectivele, arhiva şi zestrea materială au fost predate regimentelor matcă, respectiv 13 şi 25 Infanterie. În conformitate cu ordinele Marelui Stat Major nr.6034/1931 şi al Corpului 4 Armată nr.27333/1931 la data de 1 octombrie 1931, Regimentul 53 Infanterie a fost reînfiinţat stabilindu-i-se ca reşedinţă garnizoana Ungheni. Regimentul era organizat pe trei batalioane, efectivele în cadre fiind primite de la Regimentul 13 Infanterie, iar trupa de la toate regimentele de infanterie din subordinea Corpului 4 Armată751. El era încadrat în compunerea Brigăzii 44 Infanterie Iaşi. La data de 10 octombrie 1940 conform Înaltului Decret nr.1916/1940752 Regimentul 53 Infanterie s-a transformat în Regimentul 53 Infanterie Fortificaţii, având reşedinţa în garnizoana Odobeşti, care a fiinţat până la data de 9 martie 1943 când în conformitate cu Instrucţiunile Marelui Stat Major nr.985002/1943 a fost desfiinţată, predând arhiva, efectivele şi zestrea materială, Regimentului 25 Infanterie753. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se păstrează un număr de 523 dosare şi registre create de Regimentul 53 Infanterie, respectiv Regimentul 53/65 şi 53 Infanterie Fortificaţii create în anii 1914 – 1923; 1931 – 1943. Constituit conform criteriului cronologic – structural, fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate. Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale ilustrează modul în care a fost încadrat cu efective, structura organizatorică şi modificările survenite, administrarea şi dotarea cu armament şi materiale, desfăşurarea procesului de instrucţie. 746

“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159; C.S.P.A.M.I., fond Regiment 77 Infanterie, dos.1 bis/1917, crt.1, f.171; 748 Loc.cit., Regiment 55 Infanterie, dos. 4./1918, crt.20, f.11; 749 Loc.cit., Biblioteca, Regimentul 53 Infanterie – Registru istoric, crt.841, f.30; 750 Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dos.1/1923, crt.207, f.3, 21 şi Biblioteca, Reg. 53 Inf. Registrul istoric, crt.840, f.72 verso; 751 Loc.cit., Biblioteca, Registru istoric al Regimentul 53 Infanterie, crt.840, f.73; 752 Loc.cit., Regimentul 53 Infanterie, dos.1/2, vol.1/1940, crt.203, f.330; 753 Ibidem, dos.76/1943, crt.494, f.1. 330 747


Informaţii valoroase furnizează însă documentele cu caracter operativ/ce-i drept puţin numeroase/ existente în fond. Pe baza acestora: dări de seamă operative, schiţe, memorii, ordine de operaţii, situaţii numerice şi tabele nominale se poate urmări participarea regimentului la cele două războaie mondiale, precum şi pierderile umane şi materiale suferite. Astfel în vara şi toamna anului 1916 Regimentul 53 Infanterie, respectiv 53/65 Infanterie s-a distins în luptele înverşunate din Dobrogea şi pentru apărarea Văii Oituzului, motiv pentru care Majestatea Sa Regele a decorat la data de 16 ianuarie 1917 la Oneşti, în conformitate cu Înaltul Decret nr.17 din 10 ianuarie 1917, drapelul unităţii cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a 3-a754; apoi la luptele de la Mărăşeşti din vara anului 1917. În anii 1939 – 1940 regimentul a fost antrenat în lucrările de organizare a terenului desfăşurate în nordul Moldovei şi în Basarabia. La data decretării mobilizării, 22 iunie 1941 şi a intrării României în cel de-al Doilea Război Mondial Regimentul 53 Infanterie Fortificaţii se afla în subordinea Brigăzii a 2-a Infanterie şi avea misiunea de a executa lucrări de asigurare a pazei în frontul fortificat zona Odobeşti – Puţeni – Mândreşti. De la data de 20 februarie 1942 regimentul a trecut în subordinea Diviziei a 2-a Pază având ca organ de mobilizare Comandamentul Etapelor de Est. La 22 aprilie 1942 regimentul dislocat la est de Nistru a fost prezent între limanul Bugului şi limanul Cujalsiski apărând litoralul Mării Negre şi asigurând siguranţa teritoriului contra partizanilor şi paraşutiştilor, paza Bugului, paza căii ferate Odessa – Berezovka – Trihati, precum şi a depozitelor militare din zona judeţelor Berezovka şi Oceacov şi în judeţul Odessa la sud de linia Ghildendorf – Tisofka. Deoarece fondul dispune de o cantitate mică de arhivă pentru perioada anilor 1916 – 1923, 1931 – 1937, acoperirea documentară a acestei perioade este asigurată de registrele istorice create de regiment în anii 1914 – 1932; martie 1939 – septembrie 1942 aflate în cadrul Bibliotecii Centrului şi în copiile jurnalelor de operaţii pentru perioada iunie 1941 – decembrie 1942 existente în fond.

754

Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul” pe anii 1916 – 1920, Imprimeria Naţională Bucureşti 1931, pag.172. 331


REGIMENTUL 54 INFANTERIE În anul 1913 conform Înaltului Decret nr.4609/20 iunie 1913 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.476 din 24 iunie 1913 s-a decretat mobilizarea în vederea participării unităţilor armatei române la cel de-al doilea război balcanic desfăşurat în perioada 23 iunie 1913 – 31august 1913, pe teritoriul Bulgariei. Astfel s-a înfiinţat la 20 iunie 1913 Regimentul 54 Infanterie Rezervă, cu reşedinţa în garnizoana Roman, demobilizat la data de 15 august 1913755. La data de 1 aprilie 1914, conform Înaltului Decret nr. 1444/1914 Batalionul de Rezervă „Roman” s-a transformat în Regimentul 54 Infanterie, fiind rezerva Regimentului 14 Infanterie şi inclus în compunerea Diviziei 14 Infanterie. Reşedinţa regimentului nou înfiinţat era stabilită în garnizoana Roman756. În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 Regimentul 54 Infanterie s-a contopit cu Regimentul 56 Infanterie, funcţionând sub titulatura de Regimentul 54/56 Infanterie, conform Ordinelor Marelui Stat Major nr.1062 din 15 ianuarie 1917757 şi nr.20828/1918 758. La data de 1 octombrie 1920, pentru a doua oară cele două regimente au fuzionat în baza ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920759 sub denumirea de Regimentul 54/56 Infanterie fiinţând până la 1 iulie 1923. când conform Înaltului Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, a fost desfiinţat760. Efectivele, armamentul şi materialele de toate categoriile urmau a fi predate Regimentelor 14 şi respectiv 16 Infanterie. Arhiva şi drapelul de luptă al Regimentul 54/56 Infanterie au fost predate Regimentului 14 Infanterie. Conform planului de mobilizare pe anul 1939/1940, prin Comunicatul Marelui Stat Major nr.5 din 3 septembrie 1939 la data de 14 septembrie 1939 s-a înfiinţat Regimentul 54 Infanterie761 în garnizoana Roman, dislocat apoi în Sudul Basarabiei subordonat Diviziei 34 Infanterie, iar la 15 octombrie 1940 prin Ordinul Marelui Stat Major nr.14449/1940 a fost desfiinţat762. Potrivit dispoziţiilor primite, Regimentul 54 Infanterie a predat arhiva Regimentului 14 Infanterie, efectivele – Regimentului 13 Infanterie pentru completarea acestuia; armamentul, materialele de geniu, de transmisiuni şi de intendenţă Diviziilor 13 şi 14 Infanterie. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se păstrează un număr de 591 unităţi arhivistice create de Regimentul 54 Infanterie Rezervă, Regimentul 54 Infanterie şi Regimentul 54/56 Infanterie în anii 1913 – 1923; 1939 – 1940. Constituit conform criteriului cronologic – structural fondul dispune de inventar definitiv. Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale ilustrează modul în care a fost organizat şi încadrat cu efective şi modificările survenite, dotarea cu armament şi muniţii, desfăşurarea procesului de instrucţie şi modul de administrare. O altă categorie de documente importante existente în fond sunt cele cu caracter operativ: rapoarte şi dări de seamă operative, ordine de operaţii, schiţe, situaţii numerice, tabele nominale, care reflectă participarea regimentului la operaţiile militare de pe teritoriul Bulgariei în vara anului 1913, la luptele din vara şi toamna anului 1916 din Transilvania, precum şi cele din vara anului 1917

755

C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, dos.4 crt.26 -37, f.62, fond Regimentul 54 Infanterie, dos.1A/1913, crt.3. “Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159; Loc.cit., fond Regimentul 50 Infanterie, dos. 2/1916, crt.27, f.10; 758 Ibidem; 759 Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos. f. n./1916, crt.16, f.121; 760 Loc.cit., fond Regimentul 54 Infanterie, dos. f. n./1923, crt.271, f.1; 761 Loc.cit., Marele Stat Major, Secţia I, dos. 3/1942, crt.2636, f.23, Organizare Mobilizare; 762 Ibidem. 756 757

332


din Zona Nămoloasa – Cosmeşti, precum şi la pierderile umane şi materiale suferite de acesta în timpul primei conflagraţii mondiale, decorarea cadrelor şi trupei. Pentru perioada anilor 1939 – 1940 documentele păstrate ilustrează participarea subunităţilor regimentului la lucrările de organizare a terenului în Bucovina de Nord şi Basarabia, pierderilor materiale suferite cu ocazia evacuării acestor teritorii în perioada 28 iunie – 30 iunie 1940. În ceea ce priveşte imaginea documentară a participării Regimentului 54, respectiv Regimentul 54/56 la operaţii militare, menţionăm faptul că păstrându-se o cantitate mică de arhivă, aceasta se poate completa pe larg pe baza jurnalelor de operaţii întocmite de regiment pentru anii 1916 – 1921 existente la Biblioteca Centrului.

333


REGIMENTUL 55 INFANTERIE Regimentul 55 Infanterie a luat fiinţă la data de 1 aprilie 1914 conform Înaltului Decret nr.1444/1914, prin transformarea Batalionului de Rezervă nr.15 „Războieni”. Subordonat Comandamentului 4 Teritorial, regimentului i s-a fixat garnizoana de reşedinţă în oraşul Piatra Neamţ763, Organul său de mobilizare fiind Regimentul 15 Infanterie. De la data de 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 Regimentele 55 şi n67 Infanterie au fuzionat sub denumirea de Regimentul 55/67 Infanterie, conform Ordinelor Marelui Stat Major nr.1062 din 15 ianuarie 1917764 şi nr.20828/1918765. Cele două Regimente s-au unit pentru a doua oară la 1 octombrie 1920 conform Ordinului Marelui Stat Major, nr.6108/1920766 formând Regimentul 55/67 Infanterie care a fost desfiinţat în baza Înaltului Decret nr.1674/1923 la data de 1 iulie 1923767 împărţind personalul şi materialele egal la Regimentele 15 şi 27 Infanterie. Reînfiinţat la 5 septembrie 1939, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.11000 din 4 septembrie 1939768 în garnizoana Piatra-Neamţ a funcţionat până la 15 octombrie 1940 când, în conformitate cu ordinul Marelui Stat Major nr.14449/1940 a fost desfiinţat769. La data de 12 ianuarie 1941 a urmat o a treia reînfiinţare a Regimentului 55 Infanterie conform Ordinului Marelui Stat Major Secţia I nr.22500 din aceeaşi dată770. S-a desfiinţat la 30 septembrie 1941 conform Ordinelor Marelui Stat Major nr.5940 din 27 august 1941 şi ale Marelui Cartier General nr. 5450 din 9 septembrie 1941 şi 8494/B din 26 septembrie 1941771. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se păstrează un număr de 473 dosare şi registre create de Regimentul 55 Infanterie şi respectiv Regimentul 55/67 Infanterie pe anii 1914, 1916 – 1923, 1939 – 1941. Constituit conform criteriului cronologic structural fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul anilor, pe compartimente de activitate. Cea mai mare parte a documentelor ce alcătuiesc acest fond conţine informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament şi materiale, modificări de structură, acordarea drapelului de luptă şi decorarea acestuia, modul de administrare. Rapoartele şi dările de seamă operative, ordinele de operaţii ilustrează participarea regimentului la luptele desfăşurate în vara şi toamna anului 1916 pe teritoriul Transilvaniei în zona Borsec – Topliţa – Valea Mureşului – Păltiniş, sau pe Valea Prahovei într-un perimetru operaţional care acoperea Zona Clăbucet – Valea Corbului – Sinaia; la cele din iulie – august 1917 în Zona Nămoloasa, punctul strategic Furceni – Cosmeşti, unde, ofiţerii şi trupa Regimentului 55/67 Infanterie au rezistat timp de o lună celor mai îngrozitoare bombardamente, motiv pentru care la data de 29 mai 1918, Majestatea Sa Regele a decorat la Iaşi drapelul regimentului cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a, conform Înaltului Decret nr.1126 din 30 septembrie 1917772. În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de Regimentul 55 Infanterie, reînfiinţat în septembrie 1939, organizat pe trei batalioane şi cantonat în satele din jurul oraşului Piatra-Neamţ se caracterizează prin deplasarea acestuia pe zona de concentrare în judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui unde a executat lucrări de organizare a terenului.

763

“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea reulamentară, f.159. C.S.P.A.M.I, fond Regimentul 50 Infanterie, dos.2/1916, crt.27, f.10. 765 Ibidem. 766 Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos. f. n./1916, crt.16, f.121. 767 Ibidem, dos. f. n./1920, crt.24, f.45. 768 Loc.cit., Marele Stat Major, Secţia I, dos.4/1942, crt.2637, f.60. 769 Ibidem, f.58. 770 Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos.21/1941, crt.357, f.7. 771 Ibidem, dos. 2/1941, crt.396, f.472. 772 Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul” pe anii 1916 – 1920, Imprimeria Naţională Bucureşti 1931, pag.177. 764

334


La data decretării mobilizării armatei în 22 iunie 1941 – Regimentul 55 Infanterie se afla dislocat în satele Tâlhăreşti – Idrici pe Prut, în judeţul Fălciu. La data de 3 iulie 1941 regimentul a trecut Prutul pe la Prisecani – Iaşi şi a participat la acţiunile ofensive din sudul Basarabiei până la data de 18 august 1941, aflându-se în compunerea Diviziei 35 Infanterie. Prin Ordinul secret nr.3714 al Diviziei 35 Infanterie,773 din data de 21 august 1941 batalioanele regimentului deveneau batalioane independente primind nr.551, 552, 553 şi urmau a fi trimise la Tighina, la est de Nistru „pentru a intra în compunerea altor mari unităţi”… şi a contribui astfel la întărirea acelor care luptau pe frontul Odessei. Companiile independente s-au reîntors la Piatra-Neamţ la 1 septembrie 1941 şi au fost desconcentrate, iar efectivele cu care a mai rămas regimentul s-au desconcentrat la 30 septembrie 1941. Cantitatea redusă de arhivă pe care o deţine fondul pe anii 1916 – 1921 nu oferă o imagine completă a participării regimentului la prima conflagraţie mondială. În acest sens de un real folos sunt jurnalele de operaţii create de regiment pe anii 1916 – 1921 şi registrul istoric pe anii 1914 – 1918 existente la Biblioteca Centrului.

773

Loc.cit., fond Regiment 55 Infanterie, dos.2/1941, crt.396, f.480. 335


REGIMENTUL 56 INFANTERIE Regimentul 56 Infanterie a luat fiinţă la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului de Rezervă Suceava, în conformitate cu Înaltul Decret nr.1444 din aceeaşi dată774. Garnizoana de reşedinţă era la Fălticeni. Patronul spiritual al regimentului erau Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Ca urmare a Ordinului Diviziei 14 Infanterie nr.794 din 1 februarie 1917, Regimentele 54 şi 56 Infanterie s-au contopit, formând Regimentul 54/56 Infanterie775 pentru numai un an, deoarece la 27 februarie1918, unitatea s-a separat în regimentele constitutive, în baza Instrucţiunilor nr.7050/1918 ale Marelui Stat Major. Ulterior, ca urmare a aceloraşi instrucţiuni, partea sedentară a Regimentului 56 Infanterie s-a contopit cu partea activă, echipamentul, materialele de tot felul, arhiva şi gestiunile în materii şi bani fiind preluate de acesta din urmă776. Recontopite la 1 octombrie 1920, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920, transmis cu al Diviziei 14 Infanterie nr.3279/1920, regimentele 54 şi 56 infanterie777 au funcţionat sub aceeaşi titulatură de Regimentul 54/56 Infanterie până la 1 iulie 1923, când, potrivit cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, acesta s-a desfiinţat, predând efectivele, armamentul, muniţia şi materialele de toate categoriile Regimentelor 14 şi 16 Infanterie, iar arhiva şi drapelul, Regimentului 14 Infanterie778. Reînfiinţat la 14 septembrie 1939, în baza ordinului nr.8079 din 9 septembrie 1939 şi a instrucţiunilor administrative nr.30505 din 11 septembrie 1939 ale Diviziei a 7-a Infanterie, 779 Regimentul 56 Infanterie a fiinţat un an. La 15 octombrie 1940, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.14447 din 3 octombrie 1940, Regimentul 56 Infanterie s-a contopit cu Regimentul 39 Infanterie, sub denumirea acestuia din urmă780. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în fondul de arhivă creat de Regimentul 56 Infanterie se află 448 dosare şi registre, create în anii 1913 – 1920; 1939 – 1940. Din arhiva anului 1913 s-a păstrat numai un dosar cu state de plată a soldelor şi aparţine Batalionului de Rezervă Suceava. Fondul a fost constituit după sistemul cronologic - structural, păstrat şi după prelucrarea acestuia, iar arhiva se află în stare de păstrare bună, sub forma avută iniţial. Documentele oferă informaţii cu o largă arie tematică. Multe dintre ele se referă la organizarea şi desfăşurarea procesului de instrucţie, încadrarea cu efective, asigurarea materială a regimentului, executarea lucrărilor de mobilizare şi a celor de organizare a terenului, ajutorarea familiilor celor concentraţi, strângerea rechiziţiilor. Alte documente, cu caracter operativ (ordine, rapoarte, dări de seamă, memorii, situaţii, tabele nominale) furnizează informaţii despre participarea unităţii la războiul de eliberare şi reîntregire naţională, şi anume la operaţiile din zona Păltiniş – Vatra Dornei – Bilbor – Tulgheş, la luptele din Valea Jiului (Tg. Cărbuneşti, Pojogeni) şi la cele de pe frontul Nămoloasa – Focşani, cu precădere în zona Furceni – Movilienii de Jos şi împrejurimile Panciului. Registrul istoric şi jurnalele de operaţii existente în cadrul bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice şi a fondului creat de regiment, întregesc acţiunile întreprinse de regiment în perioada primului război mondial şi pierderile umane şi materiale suferite de acesta. 774

C.S.P.A.M.I.– Biblioteca, Registru istoric al Regimentului 56 Infanterie, crt.846, f. 1-2. Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916 crt.154, f.154 – 157. 776 Loc.cit.,, fond Regiment 54 Infanterie, dosar 22/1918 crt.89, f. 39. 777 Loc.cit., fond Regiment 56 Infanterie, dosar FN/1915 crt.37, numerotat. 778 Loc.cit., fond Regiment 54 Infanterie, dosar FN/1923 crt.271, f. 62,149. 779 Loc.cit., fond Regiment 56 Infanterie, dosar 6/1939 crt.166, f. 8. 780 Ibidem, crt.409, dosar FN/1940, f. 73.

775

336


Unele documente (rapoarte, procese-verbale) relatează despre colaborarea dintre regiment şi populaţia civilă, după ce unitatea se retrage în garnizoana de pace Fălticeni. Nu puţine şi pline de semnificaţii sunt documentele (ordine, rapoarte, instrucţiuni, buletine informative, procese-verbale, declaraţii) care cuprind informaţii în legătură cu starea de spirit în cadrul regimentului, dislocarea acestuia, situaţia de pe frontul european de la frontiera cu U.R.S.S., executarea lucrărilor de fortificaţii, acţiunile întreprinse de frontieră, retragerea din nordul Bucovinei şi pierderile în echipament şi armament suferite cu această ocazie. Fondul dispune de inventar definitiv, întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate, fiind principalul instrument de informare pentru cei interesaţi.

337


REGIMENTUL 57 INFANTERIE A luat fiinţă sub denumirea Regimentului 57 Infanterie rezervă, odată cu decretarea mobilizării din anul 1913, adică la 20 iunie 1913, conform Înaltului Decret nr.4609/1913 şi ordinului Marelui Stat Major nr.476 din 24 iunie 1913. Făcea parte din Divizia 1 Rezervă, Brigada 57 Infanterie Rezervă781. După participarea la cel de-al doilea război balcanic, la 15 august 1913 se întoarce în garnizoana de reşedinţă Severin. Este demobilizat, rămânând numai cu un batalion cu efectivul redus782. Potrivit Înaltului Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914, Batalionul 17 Rezervă Mehedinţi s-a transformat în Regimentul 57 Infanterie, cu garnizoana de reşedinţă la Turnu-Severin, subordonat Diviziei 11 Infanterie783. La 14 Februarie 1917, în conformitate cu Ordinul Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916, comunicat cu al Diviziei 11 Infanterie nr.689 din 10 ianuarie 1917, Regimentul 57 Infanterie s-a contopit cu regimentul 58 Infanterie, formând Regimentul 57/58 Infanterie784. Sub această titulatură unitatea a funcţionat mai mult de un an, dislocată pe zona de reorganizare Hilita – Costuleni, judeţul Iaşi. Regimentul 57/58 Infanterie s-a separat în unităţi de sinestătătoare, la începutul lunii aprilie 1918, pentru ca la 1 octombrie 1920, să se reunească sub aceeaşi denumire, cu reşedinţa la Tg. Jiu785. O dată cu trecerea armatei la noua reorganizare, conform Înaltului Decret nr.1674/123 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.100/1923, regimentul 57/58 Infanterie s-a desfiinţat786 la 1 iulie 1923. Potrivit Înaltului Decret nr.2856/1930787 şi Ordinului nr.3779/1930 al Corpului 7 Armată, pe data de 1 noiembrie 1930, se dispunea reînfiinţarea Regimentului 57 Infanterie, stabilindu-şi garnizoana de reşedinţă în localitatea Salonta, judeţul Bihor788. Regimentul 57 Infanterie a fost nou creat cu elemente din regimentele 18, 94, 95, 96 infanterie şi 7 pionieri, toate din Corpul 7 Armată.789 La 26 octombrie 1938, Regimentul 57 Infanterie a fost desfiinţat, prin contopire cu Regimentul 4 Grăniceri, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 2929 din 2 septembrie 1938, comunicat de Corpul 7 Armată cu nr.1960 din 6 septembrie 1938. Întreaga gestiune materială a Regimentului 57 Infanterie a fost predată Regimentului 4 Grăniceri 790. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice în fondul de arhivă creat de Regimentul 57 Infanterie se află 218 dosare şi registre, create în anii 1913; 1915 – 1918; 1920; 1922; 1930 – 1938. Din arhiva anului 1913 s-a păstrat numai un dosar cu state de plată a soldelor şi aparţine fostului Batalion 17 Rezervă Mehedinţi, iar a anilor 1917 – 1918, numai trei dosare, care aparţin Regimentului 57/58 Infanterie. Informaţiile cuprinse în documente sunt de ordin administrativ şi operativ. Majoritatea documentelor (ordine, rapoarte, instrucţiuni, tabele nominale, situaţii) ne dau informaţii în legătură cu procesul de instrucţie, încadrarea cu efective, dotarea materială, concentrarea rezerviştilor. 781

C.S.P.A.M.I. – Biblioteca, Jurnalul de operaţii al regimentului 57 Infanterie, crt.895, f.1. Ibidem, fila 17. 783” Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159. 784 Loc.cit., – Registru istoric al Regimentului 57 Infanterie, crt.848, f. 69. 785 Loc.cit., Jurnalul de operaţii al Regimentului 57 Infanterie, crt.895, f. 33. 786 Loc.cit., fond Divizia 11 Infanterie, dosar FN/1916, crt.6, f. 234 – 235. 787 Loc.cit., fond Marele Stat Major – Secţia I, Biroul 2, dosar 4/1942, crt.2637, f.61. 788 Loc.cit., fond Regimentul 57 Infanterie, dosar 49/1930 crt.31, f. 35 – 36. 789 Loc.cit., fond Marele Stat Major – Secţia I, Biroul 2, dosar 4/1942, crt.2637, f.61. 790 Loc.cit., fond Regimentul 57 Infanterie, dosar 41A/1938, crt.279, f.22. 782

338


La fel de bogate în informaţii sunt şi documentele cu caracter operativ, care se referă la desfăşurarea operaţiilor pe front, evidenţa celor morţi, răniţi şi dispăruţi în perioada 1916 – 1918. Relevante în acest sens sunt registrele istorice şi jurnalul de operaţii ale regimentului, care ilustrează pe larg participarea acestuia la războiul pentru reîntregirea fiinţei naţionale. Alte documente furnizează informaţii despre predarea arhivei create de regiment, la diferite depozite de arhivă. Starea de întreţinere a arhivei regimentului este bună, iar sistemul de constituire a documentelor la creator, cronologic - structural, s-a păstrat şi după prelucrarea acestuia. Cercetătorului îi stă la dispoziţie, ca sursă de investigare, inventarul definitiv, întocmit în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Istorice.

339


REGIMENTUL 58 INFANTERIE A luat fiinţă la 1 aprilie 1914, conform Înaltului Decret nr.1444 din aceeaşi dată, prin transformarea Batalionului 18 Rezervă Gorj791. Garnizoana de reşedinţă era la Tg. Jiu şi efectivele unităţii erau asigurate de Cercul de Recrutare Gorj. La 14 februarie 1917, Regimentul 58 Infanterie s-a contopit cu Regimentul 57 Infanterie, în baza Ordinului Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916, formând Regimentul 57/58 Infanterie792. Sub această denumire, dislocat în zona Hiliţa – Costuleni, judeţul Iaşi, Regimentul a activat mai mult de un an, după care, în jurul datei de 1 aprilie 1918, s-a separat în unităţile consecutive. Reunite la 1 octombrie 1920 sub aceeaşi titulatură, Regimentul 57/58 Infanterie a funcţionat în garnizoana Tg. Jiu, 793 până la 1 iulie 1923, când s-a desfiinţat, conform Înaltului Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923794 şi a vărsat arhiva la Regimentul 17 Infanterie, respectiv Regimentul 18 Infanterie. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fondul de arhivă al fostului Regiment 58 Infanterie, constituit după sistemul cronologic – structural, păstrat şi după prelucrarea acestuia, cuprinde un număr foarte mic de dosare şi registre – 22 – create între anii 1914 – 1920. Din arhiva anilor 1914 – 1915 şi 1917 – 1920 s-au păstrat numai statele de plată a soldelor, iar pentru alţi ani, documentele lipsesc complet. Reţin atenţia celor interesaţi, dosarele constituite în anul 1916, care prin varietatea lor (ordine de operaţii şi de bătaie, instrucţiuni, dări de seamă, rapoarte, operative, buletine de operaţii zilnice, situaţii statistice) înfăţişează luptele duse de regiment alături de alte unităţi, în Valea Jiului, până la retragerea în Moldova. Informaţiile conţinute de documente se completează cu registrele istorice existente în cadrul bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, scrise între anii 1914 – 1916; 1915 – 1918 şi 1915 – 1921. Instrumentul de bază pentru investigare îl constituie inventarul definitiv, întocmit în cadrul Centrului pe ani şi compartimente de activitate.

791”

Monitorul Oastei”, nr.15 din 04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. C.S.P.A.M.I. - Biblioteca, Registru istoric al Regimentului 57 Infanterie, crt.848, f.69. 793 Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 57 Infanterie, crt.895, f. 33. 794 Loc.cit., fond M.St.M. – Secţia organizare, crt.1820, dosar F.N/1939, f.28.

792

340


REGIMENTUL 59 INFANTERIE Regimentul 59 Infanterie a luat fiinţă la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului 19 Rezervă Romanaţi, conform Înaltului Decret nr.1444 din acceaşi dată795. Garnizoana de reşedinţă era la Caracal, judeţul Romanaţi şi era subordonat Corpului 1 Armată. Ca urmare a Ordinului Marelui Cartier General nr. 1014 din 22 decembrie 1916, partea operativă a Regimentului 59 Infanterie, la 6 ianuarie 1917, s-a cuplat cu Regimentul 43 Infanterie formând unitatea tactică, Regimentul 43/59 Infanterie796. Fiinţează sub această denumire până la 1 aprilie 1918, când se separă în cele două unităţi componente, respectiv Regimentul 43 Infanterie şi Regimentul 59 Infanterie, în baza Ordinului nr. 20737/1918 al Marelui Stat Major797. Recontopite la 1 octombrie 1920, potrivit Ordinului nr.6733/1920 al Brigăzii 31 Infanterie, cele două regimente au funcţionat sub aceeaşi titulatură, de Regimentul 43/59 Infanterie, cu reşedinţa la Caracal798. Prin Înaltul Decret nr.1674/1923, Regimentul 43/59 Infanterie a fost desfiinţat la 1 iulie 1923799. Regimentul 59 Infanterie s-a reînfiinţat în aceeaşi garnizoană la 16 septembrie 1939, în conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major nr.1320/1939 ca sarcină de mobilizare a Regimentului 19 Infanterie800 şi era subordonat Diviziei 31 Infanterie. La 30 septembrie 1941, regimentul a fost desfiinţat, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr.8484/B din 16 septembrie 1941801. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în fondul de arhivă al Regimentului 59 Infanterie, se află 252 dosare şi registre create în anii 1912; 1914 – 1920; 1939 – 1941. Documentele anului 1912 sunt state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion 19 Rezervă. Fondul a fost constituit după sistemul cronologic - structural, care s-a păstrat şi după prelucrarea acestuia iar arhiva se află în stare de păstrare bună. Documentele acestui fond s-au păstrat numai parţial, ele fiind distruse din cauza vicisitudinilor vremii, dar şi ca urmare a neglijenţei celor ce le aveau în păstrare. Pentru anii 1914 – 1915; 1917 – 1920 s-au păstrat câte una sau două unităţi arhivistice, iar pentru anii 1921 – 1923, ele lipsesc complet. Reţin atenţia celor interesaţi, documentele cu caracter operativ, care prin varietatea lor (ordine, rapoarte, directive, instrucţiuni buletine informative, dări de seamă, tabele nominale, situaţii numerice) consemnează acţiunile de luptă desfăşurate de regiment în zona Turnu Severin şi pasul Vulcan, evidenţa pierderilor umane înregistrate de acesta. Participarea Regimentului 43/59 Infanterie la luptele pentru realizarea idealului naţional este bogat reprezentată în registrul istoric şi jurnalul de operaţii existente în cadrul bibliotecii Centrului. Documentele anilor 1939 – 1941, pe lângă problemele specifice regimentelor de infanterie, oferă informaţii despre deplasarea regimentului în zona de concentrare, organizarea apărării în zona Chişinău, pierderile în armament şi muniţii, în materiale de echipament şi de geniu, în timpul retragerii din Basarabia, administrarea batalioanelor de lucrători agricoli puse la dispoziţia Comandamentului Etapelor Armatei a 4-a, executarea muncilor agricole în Transnistria, precum şi ajutorarea familiilor concentraţilor. Ca sursă de investigare, fondul dispune de inventar definitiv, întocmit în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate. 795

„Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fond Marele Cartier General, crt.154, dosar 14/1916, fila 154 – 157 şi Jurnal de operaţii al Regimentului 43 Infanterie, crt.865, f. 3. 797 Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 27 bis/1918, crt.135. fila 1 şi Jurnal de operaţii al Regimentului 59 Infanterie, crt.897, fila 39. 798 Loc. cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 4/1920, crt.181, fila 35. 799 Ibidem, dosar 1/1923, crt.207, filele 3 şi 21. 800 Loc.cit., fond Regimentul 59 Infanterie, dosar FN/vol.1/1939, crt.120, fila 2. 801 Loc.cit., fond Divizia 31 Infanterie, dosar FN/1941, crt.386, fila 4. 341 796


REGIMENTUL 60 INFANTERIE Regimentul 60 Infanterie a luat fiinţă odată cu decretarea mobilizării din anul 1913, adică la 20 iunie 1913, conform Înaltului Decret nr.4609/1913 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.476 din 24 iunie 1913. A fost creat sub denumirea de Regimentul 60 Infanterie Rezervă, prin transformarea Regimentului 7 Infanterie Rezervă, făcând parte din Divizia 2 Rezervă, Brigada 24 Infanterie Rezervă802. La creare regimentul avea trei batalioane şi o companie de mitraliere. A participat la cel de-al doilea război balcanic, fiind decorat pentru faptele de armă cu Medalia „Avântul Ţării”. La 15 august 1913, regimentul a fost demobilizat, iar la 21 august 1913, Regimentul 60 Infanterie Rezervă a vărsat toate actele şi echipamentul la Cercul de Recrutare Teleorman, care l-a înfiinţat,803 rămânând numai cu un batalion, cu efectivul redus. Potrivit Înaltului Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914, Batalionul 20 Rezervă Teleorman s-a transformat în Regimentul 60 Infanterie, cu Reşedinţa la Roşiori de Vede, provizoriu la Turnu Măgurele, aparţinând Comandamentului 2 Teritorial804. Cu începere de la 8 februarie 1917, în baza Ordinului telefonic nr.1093 B al Diviziei 12 Infanterie, Regimentul 60 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 45 Infanterie şi a luat denumirea de Regimentul 45/60 Infanterie805. Fiinţează sub această titulatură până la 31 martie 1918, când s-a separat în unităţile constitutive, în conformitate cu ordinul Diviziei 12 Infanterie nr. 2568/1918806. Regimentul 60 Infanterie s-a instalat în satul Lunca Dochiei, iar Regimentul 45 Infanterie a rămas în localitatea Urecheşti. Recontopite la 1 octombrie 1920, în baza ordinului Marelui Stat Major, Secţia I, nr.5170/1920, formează Regimentul 45/60 Infanterie cu reşedinţa la Turnu – Măgurele şi un batalion detaşat la Giurgiu807. În conformitate cu comunicatul Marelui Stat Major nr.4 din 25 aprilie 1923, comunicat cu al Corpului 2 Armată nr.35 din 2 mai 1923, pentru executarea Înaltului Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, regimentul 45/60 Infanterie s-a desfiinţat la 1 iulie 1923,808 predând materialele de echipament, harnaşament şi cazare, celor două regimente corespunzătoare, Regimentul 20 Teleorman şi Regimentul Vlaşca nr.5. La 5 septembrie 1939, Regimentul 60 Infanterie s-a reînfiinţat, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 10100 din 3 septembrie 1939, din Regimentul 1 Grăniceri nr.84, în garnizoana Bistriţa, intrând în organizarea Brigăzii 26 Infanterie809. A funcţionat un an, deoarece la 30 septembrie 1940, s-a desfiinţat, conform ordinului Marelui Stat Major, Secţia I, nr.3960 A din 26 septembrie 1940810. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fondul de arhivă creat de Regimentul 60 Infanterie, după sistemul cronologic - structural, cuprinde un număr foarte mic de dosare şi registre – 53 – create în anii 1912 – 1913; 1915 – 1917; 1919 – 1920; 1939 – 1940.

802 803 804 805 806 807 808 809 810

342

C.S.P.A.M.I.,- Biblioteca, Registru istoric al Regimentului 60 Infanterie, crt.851, f. 1 şi 8. Ibidem, fila 4. Ibidem, fila 8. Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 60 Infanterie, crt.899, f. 58. Ibidem, fila 191. Loc.cit., Registru istoric al Regimentului 60 Infanterie, crt.851, f.27. Ibidem, fila 39. Ibidem, crt.853, f.1 Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 60 Infanterie, crt.900, f. 23.


Documentele anului 1912 sunt state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion 20 Rezervă, iar pentru alţi ani ele lipsesc, nu s-au păstrat din cauza vitregiei vremurilor şi a neglijenţei celor ce le aveau în păstrare. Interesante pentru informaţiile lor sunt documentele cu caracter operativ, care prin varietatea lor (instrucţiuni, ordine, rapoarte, comunicate oficiale, tabele) scot în evidenţă luptele din Dobrogea 1916, unde a suferit mari pierderi regimentul, trecerea în Moldova pentru refacere şi reluarea operaţiilor pe frontul de la Tăcoasa – Iveşti, Valea Lepsei şi Valea Putnei. O imagine concludentă în acest sens ne-o oferă registrele istorice şi jurnalele de operaţii din colecţia bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. Documentele anilor 1939 – 1940 furnizează informaţii despre inventarierea patrimoniului regimentului, efectuarea unor lucrări de organizare a terenului, încadrarea cu efective şi retragerea din Basarabia. Inventarul definitiv, întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate, în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, constituie sursa principală de investigare pentru cercetător.

343


REGIMENTUL 61 INFANTERIE În baza Înaltului Decret nr. 1444 din 1 aprilie 1914,811 a luat fiinţă Regimentul 61 Infanterie, prin transformarea Batalionului de Rezervă Ilfov. Era subordonat Comandamentului 2 Teritorial, Divizia 4 Infanterie şi avea reşedinţa la Bucureşti. Conform Ordinului nr.97 din 24 aprilie 1914 al Ministerului de Război812 referitor la distribuirea drapelelor de luptă corpurilor nou înfiinţate, adică „regimentelor de infanterie 41 – 80”, la 9 mai 1914, Regimentul 61 Infanterie a primit drapelul de luptă. Potrivit Ordinului nr.1014 din 22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General relativ la reorganizarea armatei, precum şi Ordinului Marelui Stat Major nr. 1062 din 15 ianuarie 1917, relativ la organizarea unităţilor de infanterie, Regimentul 61 Infanterie a furnizat cu Regimentul 46 Infanterie la 10 martie 1917, noul regiment purtând denumirea de Regimentul 46/61 Infanterie813. Un an mai târziu, la 1 aprilie 1918, Regimentul 46/61 Infanterie avea să se separeu în unităţile componente, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr.20737 şi al Diviziei 12 Infanterie nr. 2568 din 29 martie 1918814. Contopite pentru a doua oară la 1 octombrie 1920, în baza Ordinului nr.6108/1920 al Marelui Stat Major815. Regimentul 46/61 Infanterie avea să se desfiinţeze în iulie 1923, conform Înaltului Decret nr. 1674 din 12 aprilie 1923816. Având în vedere comunicatul Marelui Stat Major nr.5 din 3 septembrie 1939, referitor la reînfiinţarea unor unităţi de infanterie,817 în prima jumătate a lunii septembrie lua fiinţă Regimentul 61 Infanterie, în garnizoana Alba Iulia, ca sarcină de mobilizare a Regimentului 91 Infanterie, subordonat Diviziei 26 Infanterie. Această nouă perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 15 octombrie 1940, când s-a desfiinţat prin contopire cu Regimentul 91 Infanterie potrivit ordinului Marelui Stat Major nr.13960 din 12 octombrie 1940818. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în fondul de arhivă creat de Regimentul 61 Infanterie, se află 241 dosare şi registre, create în anii 1912 – 1920; 1923; 1939 – 1940. Din arhiva anilor 1912 – 1913 s-au păstrat numai două dosare, câte unul pentru fiecare an, cu state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion de Rezervă Ilfov. Pentru anii 1921 – 1922, documentele s-au pierdut, fie din cauza vicisitudinilor vremii, fie a neglijenţei celor ce aveau arhiva în păstrare. Categoriile de documente sunt de o mare varietate şi furnizează informaţii în legătură cu organizarea şi desfăşurarea lucrărilor de mobilizare, încadrarea cu efective, evidenţa recruţilor. Reţin atenţia celor interesaţi, documentele cu caracter operativ (ordine, rapoarte, tabele nominale, instrucţiuni, dări de seamă, situaţii numerice) care reconstituie dramaticele confruntări ale regimentului pe frontul din zona Predeal – Sinaia, alături de unităţile Corpului 2 Armată, retragerea în Moldova, în zona de sud – vest a Iaşului pentru refacere şi reluarea luptelor în zona Trotuş – Suşiţa.

811 “ 812 813 814 815 816 817 818

344

Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. C.S.P.A.M.I., fond Regimentul Mircea nr.32, dosar 1/1914, crt.30, f. 14. Loc.cit., fond Divizia 5 Infanterie, dosar A/5/1917, crt.27, f. 1 şi 21. Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 61 Infanterie, crt.901, f. 75. Loc.cit., fond Regimentul 56 Infanterie, dosar FN/1915, crt.37, nenumerotat. Loc.cit., fond M.St.M. – Secţia organizare – mobilizare, dosar FN/1939, crt.1820,f. 28. Ibidem, fond M.St.M. – Secţia I, Bir.2, dosar 4/1942, crt.2637, fila 63. Ibidem.


Sinteza acestei perioade din existenţa unităţii o reprezintă registrul istoric şi jurnalul de operaţii ale Regimentului 61 Infanterie existente în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. Numeroase documente ne dau informaţii despre desfăşurarea procesului de instrucţie, executarea lucrărilor de amenajare a terenului, înzestrarea cu armament şi muniţii, ajutorarea familiilor celor concentraţi, dislocarea regimentului din garnizoana Galbeni la Alba Iulia. Alte documente se referă la pierderile suferite din forţă majoră şi neglijenţă, în echipament, harnaşament, rechiziţii, materiale de geniu, cu ocazia evacuării Basarabiei. Instrumentul de informare pentru cercetător, îl constituie inventarul definitiv, întocmit pe ani în cadrul anilor pe compartimente de activitate, existent în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.

345


REGIMENTUL 62 INFANTERIE Regimentul 62 Infanterie Rezervă a fost creat la mobilizarea armatei din vara anului 1913, fiind încadrat în Brigada 23 Infanterie Rezervă, cu care a luat parte la Campania din Bulgaria. În luna august 1913 a fost demobilizat 819. Regimentul 62 Infanterie a luat fiinţă la 01.04.1914, în baza Înaltului Decret nr.1414, având reşedinţa în Garnizoana Târgovişte820. Cu această titulatură a funcţionat până la 04.01.1917, când s-a contopit cu Regimentul 70 Infanterie, formându-se astfel Regimentul 62/70 Infanterie, organizat pe două batalioane dislocate la Târgovişte şi Câmpulung Muscel şi menţinându-se în compunerea Diviziei 12 Infanterie 821, executată în baza Ordinului general nr.13562 din 10.01.1917 referitor la reorganizarea unităţilor Armatei a II-a, comunicat cu al Diviziei 12 Infanterie nr.2139/1917. Noul regiment, 62/70 Infanterie, a fiinţat până la 27.03.1918, când, în baza Ordinului nr.2508/1918 al Diviziei 12 Infanterie, a fost „desdoit”, reînfiinţându-se cele două regimente – 62 şi 70 Infanterie – care au continuat să funcţioneze separat până la 20.09.1920, când au fost contopite iarăşi şi s-a reconstituit Regimentul 62/70 Infanterie822. Regimentul a funcţionat până la 01.07.1923, când, în baza Înaltului Decret nr.1674 din 12.04.1923 a fost desfiinţat, predând drapelul şi patrimoniul la Regimentul 22 Infanterie823. În anul 1939, la 5 septembrie a fost reînfiinţat Regimentul 62 Infanterie, ca dublură a Regimentului 82 Infanterie, stabilindu-i-se reşedinţa în localitatea Sfântu Gheorghe, în apropiere de Târgu Mureş. Operaţiunea de reînfiinţare a regimentului a fost executată în baza prevederilor Ordinului nr.11000/02.09.1939 al Marelui Stat Major824. Această unitate a fost desfiinţată la 26.10.1940, în baza Ord. M.St.M. nr.13960/1940, predând personalul şi materialele la Regimentul 82 Infanterie825. Regimentul 62 Infanterie (Regimentul 62/70 Infanterie) a creat în perioada 1914 – 1923 şi 1939 – 1940, un fond arhivistic din care se păstrează un număr de 256 unităţi arhivistice şi un registru control al ofiţerilor şi subofiţerilor. De menţionat este faptul că în acest fond sunt integrate şi două dosare cu state de plată a soldelor cadrelor Batalionului de rezervă nr.22, pe anii 1912 şi 1913, batalion din care s-a constituit, în anul 1914, acest regiment. Fondul de arhivă a fost constituit de creator conform sistemei cronologic-structurale, sistemă păstrată şi în urma prelucrării de către personalul specializat din Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti. Arhiva se află într-o stare de păstrare corespunzătoare, unităţile arhivistice fiind în general copertate, numerotate şi opisate. În urma prelucrării fondului a fost întocmit şi dactilografiat într-un exemplar inventarul provizoriu, care constituie instrumentul de evidenţă a arhivei. În ceea ce priveşte repartizarea pe ani a arhivei, aceasta este neuniformă, numărul dosarelor existente la fiecare an reflectând activitatea creatorului fondului în anii de pace şi în cei de război.

819

C.S.P.A.M.I., Fond Divizia 12 Infanterie, dosar crt.1/1913, f. 37. Loc cit., Biblioteca, Colecţia Monitorul Oastei nr.M.486/1914,pag.159 – 160. 821 Loc.cit., Colecţia Jurnale de operaţii, nr.crt.902, f.110 – 111 şi Fond Regimentul 62/70 Infanterie, crt.29, f.21- 23. 822 Ibidem, crt.67, f.138, 143, 165 – 167 şi Fond M.St.M. – Secţia I, crt.2637, f. 63- 64, 67. 823 Loc.cit., Biblioteca, Inventar lit.I, crt.1702,vol.I, f. 2- 3. 824 Loc.cit., Colecţia Jurnale de operaţii, crt.904, f.1. 825 Ibidem, f. 12 şi Fond M.St.M. – Secţia I, crt. 2637, f. 64 – 65. 820

346


Acest fond arhivistic, deşi deţine un număr relativ mic de unităţi arhivistice, conţine în documentele sale un valoros volum de informaţii care jalonează activitatea regimentului pe timp de pace, specifică tuturor regimentelor şi drumul de luptă al acestuia în anii 1916 – 1918. Aşadar, în acest context, documentele obişnuite şi sintetice existente în arhiva din anii 1916 – 1918 (instrucţiuni, ordine, rapoarte, situaţii numerice şi dări de seamă operative, buletine informative zilnice, registre cu ordine de zi, schiţe şi crochiuri şi altele), precum şi registrele – jurnale de operaţii existente la bibliotecă cu nr. crt. 902 şi 903, pun în lumină participarea regimentului la luptele din toamna anului 1916 şi 1917 din Dobrogea, Valea Mare – Pravăţ şi Câmpulung Muscel, Mărăşti, Sboina Neagră şi Răchitaşul unde ostaşii săi au dovedit adevărate calităţi de luptători, săvârşind fapte de arme cu preţul unor mari sacrificii. Aceleaşi categorii de documente oferă informaţii în legătură cu organizarea şi reorganizarea unităţii, schimbările intervenite în titulatură, efectivele, starea de spirit şi pierderile în oameni suferite de acesta, modul cum s-a executat mobilizarea şi demobilizarea, contopirea sa cu Regimentul 70 Infanterie şi separarea sa de acesta, precum şi alte probleme. Arhiva existentă pe anii 1939 – 1940 oferă informaţii privind organizarea şi efectivele acestuia, participarea sa la lucrări de organizare a terenului în zonele în care a fost dislocat (Adjud – Focşani, Mărăşeşti, în Moldova şi judeţul Lăpuşna din Basarabia). Regimentul 62 Infanterie deţine registrul istoric pe perioada 01.08.1914 – 15.08.1916, aflat la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, cu nr. de inventar 855.

347


REGIMENTUL 63 INFANTERIE Regimentul 63 Infanterie Rezervă – precursor al Regimentului 63 Infanterie – a fost creat la 23.06.1913, în baza Înaltului Decret de mobilizare a armatei şi a Ordinului nr.128/21.iunie 1913 al Diviziei 9 Infanterie. A fost încadrat în Brigada 29 Infanterie Rezervă şi, pe timpul Campaniei din Bulgaria, a fost dislocat în zona Bucureştiului, iar la sfârşitul lunii august 1913 a fost demobilizat826. Regimentul 63 Infanterie a luat fiinţă, cu această titulatură în baza Înaltului Decret nr. 1444 din 01.04.1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15/04.04.1914, având garnizoana de reşedinţă la Călăraşi – Ialomiţa şi subordonat Brigăzii 39 Infanterie827. Regimentul a fiinţat, cu această denumire, până la 15 ianuarie 1917, când, în baza ordinului M.St.M. nr.1062 din 1917, s-a contopit cu Regimentul 79 Infanterie, sub denumirea de Regimentul 63/79 Infanterie828. Noul regiment, constituit prin contopire, avea să fie reorganizat, la 01.04.1918, în baza Ordinului M.St.M. nr.20741/24.03.1918 şi al Diviziei 15 Infanterie nr.3077/1918, separându-se pe unităţile care l-au constituit: 63 Infanterie şi 79 Infanterie, care au început să funcţioneze independent829. Regimentul 63 Infanterie şi-a continuat existenţa până la începutul lunii octombrie 1920, când în baza Ordinului M.St.M. nr. 6186 din 22.09.1920 a fost contopit cu Regimentul 74 Infanterie, luând denumirea de Regimentul 63/74 Infanterie şi menţinându-şi reşedinţa la Călăraşi830. La 01.07.1923, în baza Înaltului Decret nr.1674/12.04.1923, regimentul a fost desfiinţat831. De notat este faptul că, în perioada 12.10.1916 – 06.01.1917, în urma pierderilor în oameni suferite pe front şi din motive operative, Regimentul 63 Infanterie a furnizat cu Regimentul 23 Infanterie sub denumirea de Regimentul 63/23 Infanterie832. La 20.11.1929, Regimentul 63 Infanterie avea să fie reînfiinţat, de această dată având reşedinţa în Garnizoana Cernavodă, în Cazarma „Petru Rareş”. Operaţiunea de reînfiinţare a acestui regiment s-a executat în baza prevederilor Înaltului Decret Regal nr.3504/10.10.1929 şi Ordinului M.St.M. nr.3459/1929833. Regimentul, a cărui garnizoană de reşedinţă a fost schimbată la 01.11.1930, dislocându-se în baza Înaltului Decret Regal nr. 2727/1930 şi a Ordinului M.St.M. nr.2021/1930, în oraşul Medgidia834, a fiinţat până în 25.10.1938, când a fost desfiinţat, prin contopire cu Regimentul 2 Grăniceri, luând titulatura celui din urmă. Operaţiunea de contopire s-a executat în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.826/10.02.1938 şi Ordinelor M.St.M. nr.2829 şi 3815/1938835. Regimentul a creat, sub titulaturile ce le-a avut în diferitele perioade de timp, un fond arhivistic ce acoperă documentar întreaga perioadă de existenţă a unităţii şi cuprinde un număr de 351 unităţi arhivistice. De notat este şi faptul că în acest fond sunt integrate şi două dosare create

826

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.874, pg.7 -9. Monitorul Oastei, crt.M/486/1914, pag.159 – 163. 828 C.S.P.A.M.I.., Biblioteca, Jurnal de operaţii, pe anul 1905 – 1906, inv. Crt.905, f.8 -9. 829 Loc.cit., Fond Regimentul 63/79 Infanterie, dosar nr. I/III/1918, crt.29, f.1. 830 Ibidem, dosar nr.10/1920, crt.47, f.45. 831 Loc.cit., Biblioteca, inv. Lit.I, crt.1792, vol.I, f.2 -3. 832 Ibidem, Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 63 Infanterie, crt.905, f. 6-7. 833 Loc.cit., Fond Regimentul 63 Infanterie, crt.71 şi 72. 834 Ibidem, dosar nr.2, crt.80, f.174 şi Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 63 Infanterie, crt. 857, f.24 -25. 835 Ibidem, f.135. 827

348


de Batalionul de Rezervă Ialomiţa, în anii 1912 şi 1913 şi care conţin statele de plată a soldelor cadrelor acestuia batalion. Numărul mic de dosare existente în perioada 1916 – 1923 este explicat – în parte – prin faptul că în această perioadă, regimentul a fost contopit cu Regimentele 79 şi 74 Infanterie, iar arhiva se găseşte şi în fondurile acestora. Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic - structurală, sistemă ce a fost menţinută şi după prelucrarea acestui fond, în anii 1980 şi 1981, de către personalul specializat din Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti. Dosarele şi Registrele se prezintă într-o stare de păstrare bună, cea mai mare parte dintre acestea fiind copertate, opisate şi certificate. Arhiva acestui regiment deţine inventarul provizoriu întocmit, într-un exemplar, în urma prelucrării fondului. Dosarele create de acest regiment, prin documentele conţinute de acestea, ca şi registrele istorice pe anii 1914 – 1916; 1918 – 1921 şi 1930 – 1938 şi Jurnalele de operaţii, pe anii 1916 – 1918 (aflate la bibliotecă şi inventariate cu nr. 856, 857 şi 858/R.I. şi 905 şi 906/Jurnal operaţii), oferă un valoros volum de date şi informaţii în legătură cu înfiinţarea, organizarea, dotarea, efectivele şi activitatea, în general, a creatorului fondului, în anii de pace (activitate specifică tuturor regimentelor de infanterie), cât, mai ales, în anii de război. Activitatea desfăşurată de acest regiment în anii 1916 – 1919 şi care este sintetizată prin luptele duse în toamna anului 1916 în Dobrogea (la Sansanlor, Caraorman, Cobadin, Amzecea), la Sud de Carpaţii Meridionali (la Ruşii lui Asan, Bulbucata, Balăria) retragerea în zona Vaslui, pentru refacere, acţiunile de luptă duse pe frontul din Moldova (la Răzoare, în zona Bacău) în anul 1917, precum şi prin dislocarea acestuia în Basarabia, la Chişinău, în a doua parte a anului 1918 şi primăvara celui următor, este bine reflectată în arhiva regimentului şi în jurnalele de operaţii ale acestuia. Categoriile de documente existente în fond (ordine, instrucţiuni, rapoarte, dări de seamă, memorii, situaţii numerice, tabele, schiţe şi crochiuri), oferă informaţii privind organizarea, reorganizarea, forţa combativă, dotarea cu armament şi materiale de război, efectivele în oameni, acţiunile operative şi luptele la care a luat parte regimentul, faptele de arme săvârşite, evidenţa pierderilor în oameni suferite, precum şi a celor decoraţi, deplasările şi dislocările cu caracter operativ executate, demobilizarea efectivelor şi altele asemenea. De asemenea, documentele existente în arhiva din perioada interbelică scot în evidenţă înfiinţarea, organizarea, activitatea şi desfiinţarea regimentului, starea de spirit a ostaşilor acestuia.

349


REGIMENTUL 64 INFANTERIE Cel de-al 64-lea regiment de infanterie a luat fiinţă în baza prevederilor Înaltului Decret nr.1444/01.aprilie 1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15/04.aprilie.1914, cu reşedinţa în Garnizoana Tecuci fiind subordonat Brigăzii 35 Infanterie din Divizia 5 Infanterie836. Conform Ordinului nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General, precum şi Înaltului Decret 1062/15 ianuarie 1917 al M.St.M., la 01 februarie 1917 Regimentul 64 Infanterie s-a contopit cu Regimentul 50 Infanterie, formându-se astfel, Regimentul 50/64 Infanterie,837 care a funcţionat până la 01 aprilie 1918, când, în baza Ordinului M.St.M. nr.20828/24 martie 1918, comunicat cu cel al Diviziei 13 Infanterie nr.8354/1918, a fost separat în regimentele componente 838. Partea sedentară a regimentului, ce a funcţionat până la această dată a fost demobilizată şi s-a contopit cu partea activă a regimentului. Regimentul 64 Infanterie a fiinţat, cu această titulatură, până la 01.10.1920, când în baza Ordinului M.St.M. nr.6108/1920 a fost din nou contopit cu Regimentul 50 Infanterie, rezultând Regimentul 50/64 Infanterie839, ce a funcţionat până la 01.07.1923, când în baza prevederilor Înaltului Decret nr.1674 din 12.04.1923, a fost desfiinţat840. Regimentul a fost reînfiinţat la 10.09.1939, tot în garnizoana Tecuci, ca dublură a Regimentului 24 Infanterie. Operaţiunea de reînfiinţare s-a executat în baza Ordinului M.St.M. nr.11277/1939, care mai prevedea că noul regiment era organizat pe 3 batalioane şi intra în subordinea Diviziei 33 Infanterie841. Astfel constituit şi organizat, regimentul a fiinţat până la 19.10.1940, când în baza Ordinului M.St.M. nr.14449/1940, transmis regimentului cu Ordinul nr.10842/09.10.1940 al Diviziei 21 Infanterie, a fost desfiinţat, prin contopire cu Regimentul 24 Infanterie, căruia i-a predat efectivele şi materialele842. Regimentul 64 Infanterie, ce a fiinţat, sub această titulatură, în perioadele 1914 – 1917; 1918 – 1920 şi 1939 – 1940, a creat un fond de arhivă din care se păstrează un număr mic de unităţi arhivistice din anii 1914; 1916; 1917; 1918 şi 1939 – 1940, ce totalizează 68 dosare şi registre. De notat este faptul că pe anii 1914 şi 1917 se păstrează numai câte un dosar cu statele de plată a soldelor personalului. De asemenea din anul 1916, când regimentul a participat la Campania militară din acel an, se păstrează numai 8 dosare create de partea sedentară a acestuia. Cea mai mare parte a dosarelor ce compun acest fond arhivistic provin din anii 1939 – 1040, adică un număr de 55 unităţi arhivistice. Se menţionează faptul că în acest fond arhivistic este inclus şi un dosar cu statele de plată a soldelor personalului Batalionului 24 Rezervă, pe anul 1912, batalion care a fost precursor al regimentului. Fondul de arhivă nu deţine registre cu ordine de zi în niciun an, iar documentele de sinteză sunt foarte puţine.

836

“Monitorul Oastei” nr.486/M/1914, pag.159 – 163. C.S.P.A.M.I., Fond Regimentul 50 Infanterie, dosar nr.2, crt.27, f.8. Loc.cit., Fond Regimentul 64 Infanterie, dosar nr.2A/1918, crt.9, f.1. 839 Loc.cit., Fond Regimentul 55 Infanterie, dosar F.N./1916, crt.17, f.121. 840 Loc.cit., Biblioteca, inv.lit.I, crt.1702, vol.1, f.2 -3. 841 Ibidem, Registrul Istoric al Regimentului 64 Infanterie, crt.859, f.1 şi Jurnalul de operaţii al Batalionului 3 din acest regiment, crt.907, f.1. 842 Loc.cit., Fond Regimentul 24 Infanterie, registrul cu ordine de zi, crt.331, f.139, 157. 350 837 838


Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic – structural, sistemă ce a fost menţinută şi la prelucrarea acestuia, în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti. Dosarele şi registrele ce compun fondul se prezintă într-o stare de păstrare bună, multe din ele având copertele originale, fiind opisate şi certificate. Fondul de arhivă deţine intervalul permanent, dactilografiat în trei exemplare. Deşi are un număr mic de dosare, acestea conţin documente care oferă unele informaţii privind activitatea părţii sedentare a regimentului în Campania din anul 1916, când acesta a fost dislocat operativ în zonele Braşov – Feldioara – Homorod şi Nămăeşti – Valea Mare Pravăţ – Câmpulung, după care a urmat un itinerar în retragere spre localitatea Cotnari – Iaşi, unde a rămas pentru refacere. Activitatea desfăşurată de regiment în anii 1917 şi 1918 şi 1920 – 1923 este pusă în evidenţă de arhiva creată în acei ani şi existentă în fondul Regimentului 50 Infanterie (denumit 50/64 Infanterie). Arhiva creată în anii 1939 şi 1940 completată cu existenţa registrului istoric şi jurnalului de operaţii (întocmite pe aceşti ani şi aflate la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti cu nr. de inventar 858 şi 907) oferă multe date şi informaţii în legătură cu înfiinţarea, organizarea, dislocarea şi misiunile ce i-au revenit regimentului în această perioadă, mai puţine fiind cele referitoare la desfiinţarea, prin contopire, cu Regimentul 24 Infanterie.

351


REGIMENTUL 65 INFANTERIE A luat fiinţă, cu această titulatură, la 1 aprilie 1914, în baza Înaltului Decret nr.1414/1914, având ca precursor Regimentul 65 Infanterie Rezervă, ce a fost creat la mobilizarea armatei din anul 1913843. La înfiinţare, regimentului i s-a stabilit garnizoana de reşedinţă în oraşul Vaslui, se afla în subordinea Comandamentului 4 Teritorial şi i se fixau, ca efective, un număr de 2544 trupă. Primul comandant al regimentului lt.col. Popovici Gheorghe 844 a primit drapelul de luptă la 9 mai 1914, fiind înmânat, în cadrul unei frumoase ceremonii, de către Regele Carol I845. Regimentul a funcţionat până în luna ianuarie 1917, când a fost contopit cu Regimentul 53 Infanterie sub denumirea 53/65 Infanterie846. La 1 aprilie 1918, în baza Ordinului nr.20435/19 martie 1918 regimentul a fost separat pe unităţile care l-au constituit, iar părţile sedentare ale acestora, care au funcţionat în tot cursul anului 1917, s-au contopit cu părţile active847. După separare, Regimentul 65 Infanterie a funcţionat cu titulatură proprie până l a 1 octombrie 1920 când, în baza Ord. M.St.M. nr.5866/1920 primit cu cel al Diviziei 14 Infanterie nr. 3279/1920, s-a contopit a doua oară cu Regimentul 53 Infanterie sub denumirea de 53/65 Infanterie 848. Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923 constituie actul de desfiinţare al regimentului, fixând ca dată de finalizare a acestei operaţiuni, ziua de 1 iulie 1923849. Regimentul 65 Infanterie a fost reînfiinţat cu această denumire (fiind mobilizat de Regimentul 81 Infanterie, a cărui sarcină de mobilizare era) la începutul lunii septembrie 1939, în garnizoana Dej fiind organizat pe trei batalioane şi pus în subordinea Diviziei 16 Infanterie850. După reconstituire a fost dislocat în zona localităţilor Pir – Otomani – Sălacea, cu misiunea de a păzi lucrările de organizare a terenului din acea zonă851. Regimentul a funcţionat până la 15 octombrie 1940 când în baza Ordinului M.St.M. Secţia I, nr.13960 din 26 septembrie 1940, a fost desfiinţat împreună cu Divizia 15 Infanterie, din care făcea parte852. Regimentul 65 Infanterie sub această denumire şi sub acea de 53/65 Infanterie un fond arhivistic din care se păstrează un număr de 168 unităţi arhivistice ce acoperă documentar anii1914; 1916 – 1920;1922; 1939 – 1940. De notat este faptul că în acest fond sunt integrate şi un număr de 9 dosare, create în anul 1913 de Regimentul 65 Infanterie Rezervă. De asemenea, o parte din arhiva creată în anii când acest regiment a fuzionat cu Regimentul 53 Infanterie, se află integrată în fondul arhivistic al acelui regiment. Fondul de arhivă a fost constituit conform sistemei cronologic structural, sistemă ce a fost menţinută şi după prelucrarea acestuia. Prelucrarea ştiinţifică a fondului s-a executat în cadrul C.S.P.A.M.I. Piteşti în anii 1979 şi 1984, iar în luna ianuarie 1989 a fost dactilografiat inventarul definitiv, în trei exemplare.

843

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, “Monitorul Oastei” nr.15/4 aprilie 1914, crt.486/M/1914, pag. 159 – 163. Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric, crt.860, f.1. 845 Ibidem, f.3. 846 Loc.cit., fond Regimentul 53 Infanterie, crt.9, f.68. 847 ILoc.cit., fond Regimentul 65 Infanterie, crt.38, f. 3- 6 şi registrul cu ordine de zi/1918, crt.45, f.1. 848 Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 53 Infanterie crt.841, f.30. 849 Loc.cit., Biblioteca, inventar litera I, crt.1702, f.2 -3. 850 Loc. cit., Regimentul 65 Infanterie, crt.75/1939, f. 25 – 26, 105, 156. 851 Ibidem, crt.84, f.3. 852 Ibidem, crt.101/1940, f.152 – 156. 844

352


Dosarele se află într-o stare de păstrare bună, majoritatea dintre acestea fiind opisate, numerotate şi certificate. Documentele aflate în dosare, precum şi registrele istorice aflate la biblioteca C.S.P.A.M.I.. Piteşti şi inventariate cu nr.860, oferă informaţii ce conturează activitatea regimentului în perioada existenţei sale, participarea acestuia pe front la campania din anul 1916, organizarea, evidenţa efectivelor, pierderile suferite pe front, dislocările succesive ale acestuia. Drept recunoştinţă a modului în care regimentul şi-a îndeplinit misiunile pe câmpul de luptă, a curajului şi spiritului de sacrificiu dovedite de ostaşii săi în luptele din Dobrogea şi Valea Oituzului, drapelului regimentului i-a fost conferit, prin Înalt Decret nr.17 din 10 ianuarie 1917, ordinul militar „ Mihai Viteazul”, cls. a 3-a853. Fondul arhivistic al acestui regiment deţine puţine documente de sinteză şi nu posedă jurnale de operaţii.

853

Ibidem, Biblioteca, Anuarul Ordinului Militar “Mihai Viteazul”, 1916 – 1920, f.173. 353


REGIMENTUL 66 INFANTERIE A fost creat la 1 aprilie 1914, cu garnizoana de reşedinţă la Balş, având ca precursor Regimentul 66 Infanterie Rezervă (înfiinţat la mobilizarea din 1913), în baza Înaltului Decret nr.1444/1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15 din 04.04.1914854. În luna ianuarie 1917, acest regiment a fost contopit cu Regimentul 42 Infanterie, rezultând Regimentul 42/66 Infanterie,855 regiment care a fiinţat până în luna aprilie 1918, când în baza Ordinului nr.7050 din 27 februarie 1918 al M.C.G., a fost separat în unităţile componente856. De notat este faptul că în anul 1917, părţile sedentare ale celor două regimente au funcţionat separat şi s-au contopit cu părţile active, odată cu „dezdoirea” regimentului în luna aprilie 1918. În octombrie 1920, în baza Ordinelor 5170 şi 5200/1920 ale M.St.M., cele două regimente au fost iarăşi contopite, funcţionând sub denumirea de Regimentul 42/66 Infanterie857 până la 01.07.1923, când a fost desfiinţat. Actul de desfiinţare este Înaltul Decret nr.1674 din 12.04.1923858. Regimentul 66 Infanterie a mai funcţionat, ca dublură a Regimentului 26 Infanterie şi în perioada 1939 – 1941. Astfel, la 05.09.1939, în baza Ordinului nr.10743/04.09.1939 al M.St.M., comunicat cu cel al Diviziei 2 Infanterie, nr.1732/04.09.1939 şi a Ordinului de zi nr.336 din 14.09.1939 al Regimentului 26 Dorobanţi „Rovine”, a luat fiinţă acest regiment, ce era organizat pe 3 batalioane şi două companii: de Recunoaştere şi Armament Greu859. Regimentul a funcţionat până la 30.09.1941, când, în baza Ordinului M.St.M. nr.8494B, din 26.09.941, comunicat cu ordinul Diviziei 30 Infanterie nr.342/1941, a fost desfiinţat, predând arhiva şi gestiunile la Regimentul 26 Infanterie860. Regimentul 66 Infanterie a creat un fond arhivistic ce cuprinde 201 unităţi arhivistice şi care acoperă documentar perioada 1914 – 1920 şi 1939 – 1941. De precizat este că în acest fond a fost integrat şi un dosar pe anul 1912 ce cuprinde statele de plată a soldelor cadrelor militare din Batalionul 26 Rezervă. Pentru perioada 1914–1920, fondul deţine un număr mic de dosare (38 unităţi arhivistice), iar anul 1916 este reprezentat de un dosar cu state de plată şi de două registre. O motivaţie a lipsei arhivei pe anul 1916 este aceea că la data de 20 noiembrie 1916, arhiva regimentului, inclusiv registrul istoric, a fost capturată de inamic861. Anii 1939 – 1941 cuprind cea mai mare parte a dosarelor fondului, adică un număr de 263 unităţi arhivistice. De asemenea, arhiva pe anii când creatorul fondului a fost contopit cu Regimentul 42 Infanterie, se află inclusă în fondul arhivistic al acestuia,. Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic – structural, această sistemă fiind menţinută şi la prelucrarea ştiinţifică a acestuia. Operaţiunile de prelucrare s-au executat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti, de către personal specializat. 854

C.S.P.A.M.I. – Biblioteca, Monitorul Oastei, inv. 486/M/1914, f.159 – 163. Loc.cit., Fond Regimentul 42 Infanterie, dosar nr.2/1916, crt.11, f.55 -56 şi Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 66 Infanterie, inv.826 R.I., f.17. 856 Loc.cit., Fond Divizia 11 Infanterie, crt.176/1917, f.405 – 410 şi 417. 857 Ibidem. 858 Loc.cit., Biblioteca, inv. Lit.I, crt.1702, f.2 -3. 859 Loc.cit., Fond Regimentul 66 Infanterie, crt.132/1939, f.2 şi crt.68, f.1. 860 Ibidem, crt.363/1941, f. 3 -5 şi crt.356 şi 361. 861 Loc.cit., Bibilioteca, Registrul istoric al Regimentului 42 Infanterie între copertele căruia se află Jurnalul de operaţii al Regimentului 66 Infanterie, pe perioada 15.08.1916 – 21.11.1916, f.3. 354 855


Dosarele şi registrele se prezintă într-o stare de păstrare bună, multe dintre ele având copertele iniţiale, fiind numerotate, opisate şi certificate. Fondul de arhivă deţine fişele dosarelor, urmând a se dactilografia inventarul provizoriu al arhivei. În august 1916, regimentul a fost mobilizat şi încadrat operativ în Brigada 32 Infanterie, participând la luptele din Dobrogea, Neajlov şi Bucureşti. La 31 decembrie 1916, după marşuri istovitoare şi cu efectivele foarte mult reduse, acesta a ajuns în localitatea Dobrovăţ – Vaslui, unde a fost dislocat pentru refacere. În cea de-a doua parte a anului 1940, regimentul a fost dislocat în zona Jibou din Transilvania, iar după cedarea părţii nord – vestice a Ardealului, a fost concentrat în zona Stoiceni – Frumuşiţa (Galaţi), unde a îndeplinit misiuni de pază şi a executat lucrări de organizare a terenului. În Campania din anul 1941, acest regiment nu a participat ca unitate compactă, ci a organizat formaţiuni şi subunităţi ce au fost puse la dispoziţia marilor unităţi operative (Plutonul Brandt 81,4 mm şi grupa anticar, au fost puse la dispoziţia Marelui Cartier General). De asemenea, a fost constituit un batalion cu un efectiv de 1000 de oameni, denumit „Batalionul III/66 Munci Agricole”, care a fost folosit în acest scop, în zonele Tiraspol şi Odessa. Deşi fondul de arhivă nu conţine dări de seamă operative, situaţii numerice centralizatoare, rapoarte operative, memorii şi altele asemenea, totuşi documentele cuprinse în dosare oferă multe informaţii privind activitatea regimentului de-a lungul existenţei sale. Mai puţine informaţii oferă acestea în legătură cu participarea la luptele din toamna anului 1916, la înfiinţarea, desfiinţarea, organizarea şi schimbarea titulaturii acestuia, fapt suplinit însă prin existenţa jurnalelor de operaţii pe anii 1916 şi 1917 şi 1940 – 1941 şi a registrului istoric pe anii 1940 – 1941, aflate la bibliotecă şi inventariate cu nr. crt.908 Jurnal Operativ; 861 R.I. şi 826 R.I.

355


REGIMENTUL 67 INFANTERIE Printre regimentele de infanterie înfiinţate în baza Înaltului Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914 şi publicat în Monitorul Oastei nr.15/ 4 aprilie 1914, era menţionat şi Regimentul 67 Infanterie, din garnizoana Bacău862. A funcţionat cu această denumire până în luna ianuarie 1917, când în baza Ordinului Marelui Cartier General nr.1014/1916 a fost contopit cu Regimentul 55 Infanterie formând Regimentul 55/67 Infanterie863. Această contopire s-a menţinut până la 1 aprilie 1918, când regimentul a fost „desdoit”, separându-se în unităţile componente864. Operaţiunea de separare a regimentului s-a executat în baza Ordinului Marelui Stat Major nr.20435/1918. Cele două regimente au fiinţat separat până la 1 octombrie 1920, când Ordinul Marelui Stat Major nr.6108/1918 dispunea o nouă contopire a acestora, sub veche denumire, 55/67 Infanterie865. Regimentul astfel constituit, a funcţionat până la 1 iulie 1923, când în baza Înaltului Decret nr.1674/ 12 aprilie 1923 a fost desfiinţat866. Regimentul 67 Infanterie a fost reînfiinţat la 6 septembrie 1939, ca sarcină de mobilizare a Regimentului 27 Dorobanţi din Bacău în conformitate cu Instrucţiunile Marelui Stat Major nr.7000/1939 şi cu ordinul de zi nr.1 din 6 septembrie 1939 dat în baza instrucţiunilor de mai sus867. Acesta a fiinţat până la 30 septembrie 1941 când Divizia 35 Infanterie (în compunerea căreia intra şi Regimentul 67 Infanterie) a fost desfiinţată. Ordinul Marelui Stat Major nr.5450/9 septembrie 1941 şi instrucţiunile date în acest sens, transmise regimentului prin Ordinul Diviziei 35 Infanterie nr.3735 din 13 septembrie 1941 precizau metodologia desfiinţării regimentului şi predarea patrimoniului acestuia la Regimentul 27 Dorobanţi868. Regimentul 67 Infanterie a creat un fond arhivistic din care se păstrează arhiva pe anii 1914 – 1920 şi 1939 – 1941, cuprinzând un număr de 130 dosare şi registre. De asemenea, în acest fond este integrat şi un dosar cu ştatele de plată a soldelor cadrelor din Batalionul de Rezervă şi Regimentul 67 Infanterie Rezervă pe anii 1912 şi 1913. De consemnat este faptul că perioada 1914 – 1920 cuprinde un număr mic de dosare şi registre repartizate pe ani astfel: - anii 1914, 1915, 1917 şi 1918 – câte un dosar cu state de plată. - anul 1919 – trei dosare dintre care unul cu state de plată. - anul 1920 – două dosare dintre care unul cu state de plată. Arhiva creată în anii în care acest regiment a funcţionat contopit cu Regimentul 55 Infanterie, este integrată în fondul de arhivă al acelui regiment. Fondul de arhivă este prelucrat în cadrul C.S.P.A.M.I. Piteşti şi urmează a se dactilografia inventarul provizoriu şi cele definitive. 862

C.S.P.A.M.I.., Bibliotecă, “Monitorul Oastei”, Inv.M/486/1914, pag.159 – 163. Loc. Cit., Fond Divizia 11 Infanterie, crt.6, f. 282 – 283, 290 – 292. 864 Loc.cit., Bibliotecă, Registrul Istoric al Regimentului 55 Infanterie, crt.843, f.56. 865 Ibidem, f.81. 866 Loc.cit., Biblioteca, inv. Litera I, dosar crt.1702, f.2 -3. 867 Loc.cit., Fond Regimentul 67 Infanterie, registrul cu ordine de zi/1939, crt.42, f.1. 868 Ibidem, crt.121/1941, f.495 şi 505. 863

356


Dosarele se prezintă într-o stare de păstrare bună, majoritatea dintre acestea fiind opisate, numerotate şi certificate. Participarea regimentului la operaţiunile militare din anul 1916 este bine acoperită documentar, în special prin existenţa jurnalului de operaţii şi a memoriului întocmit în acest sens şi aflate la nr.crt.1 D şi 4/1916. De asemenea, evidenţa militarilor morţi şi dispăruţi pe front este oferită de dosarele crt.8/1919 şi 11/1920. Pentru cunoaşterea activităţii regimentului în perioada 1939 – 1941, arhiva creată în aceşti ani conţine multe documente inclusiv de sinteză care oferă informaţii valoroase în acest sens. Registrul istoric aflat la Biblioteca C.S.P.A.M.I.. – Piteşti cu nr. de inventar 862 completează, cu utile informaţii, activitatea regimentului în perioadele: 24.08.1915- 13.08.1916 şi 01.07.1918 – 13.10.1918.

357


REGIMENTUL 68 INFANTERIE A luat fiinţă, prin transformarea regimentului omonim de rezervă, în baza Înaltului Decret nr.1444 din 01.04.1914, având reşedinţa la Găeşti, jud. Dâmboviţa869. În contextul participării acestuia la Războiul pentru reîntregire naţională şi a pierderilor suferite pe front de acesta – ca de altfel de către toate regimentele româneşti – regimentul a cunoscut mai multe reorganizări, contopiri cu alte regimente şi schimbări în titulatură. Astfel, conform Ordinului Diviziei 12 Infanterie nr.2139/03.01.1917, acesta s-a contopit cu Regimentul 60 Infanterie, rezultând Regimentul 60/68 Infanterie870, care a fost organizat pe două batalioane şi o companie de mitraliere. După mai puţin de o lună de zile, în baza Ordinului de operaţii nr. 174 al Diviziei 12 Infanterie, la 23 ianuarie 1917, regimentul a fost separat în cele două regimente componente871. După o foarte scurtă existenţă „Regimentul 68 Infanterie s-a unit cu Regimentul 44 Infanterie pentru constituirea regimentului combinat 44/68” 872 care a fost organizat pe trei batalioane a câte patru companii fiecare. Noul regiment a funcţionat până în luna martie 1918, când, în baza Ordinului nr.2568/23.03.1918 al Diviziei 12 Infanterie „s-a dezdoit” sub denumirile părţilor componente: Regimentul 44 Infanterie şi Regimentul 68 Infanterie873, pentru ca, la 01.10.1920 acestea să fie din nou contopite sub denumirea de Regimentul 44/68 Infanterie, în baza Ordinului nr.2568/1918 al Diviziei 12 Infanterie874. Regimentul 44/68 Infanterie a fiinţat până la 01.07.1923, când Înaltul Decret nr.1674/12.04.1923 îi preciza desfiinţarea 875. O altă perioadă de existenţă a Regimentului 68 Infanterie, începe în anul 1932. Astfel „în urma stăruinţelor organelor administrative ale judeţului şi oraşului Cahul”876, în conformitate cu Înaltul Decret Regal nr.3504/1929 şi cu ordinul M.St.M. nr.5904/1932 transmise de Corpul 3 Armată, prin ordinul nr.1970/02.09.1932 şi de Divizia 12 Infanterie prin ordinul nr.3042/29.09.1932, a luat fiinţă pe ziua de 1 septembrie 1932 Regimentul 68 Infanterie, fiind subordonat Brigăzii 42 Infanterie din Divizia 12 Infanterie877. La înfiinţare, regimentului i s-a repartizat Cazarma „Ioan Vodă cel Cumplit” din oraşul Cahul878. Titulatura regimentului a fost completată la 15 iulie 1940 prin adăugarea cuvântului „Fortificaţii”, deci acesta devenind Regimentul 68 Infanterie – Fortificaţii, completare ce s-a făcut în baza ordinelor M.St.M. nr. 6372 din 02 iulie 1940 şi nr. 7411C din 08 iulie 1940 şi prin Ordinul de zi nr.10 din 15 iulie 1940879. Schimbarea titulaturii era motivată de faptul că regimentul, pe lângă misiunile operative, urma să identifice şi să demonteze fortificaţiile şi cazematele de la Est de Nistru. În anul 1941, prin ordinul M.C.G. nr.1056A din 11 iulie, partea sedentară a regimentului primea reşedinţă, garnizoana Hălăuceşti – Roman”, unde se deplasa cu toate magaziile şi materialele 12), iar în anul 1943 a fost mutată la Piatra Neamţ880. 869 “

Monitorul Oastei”, inv.M/486/1914, nr.15/04.04.1914, P.R.,pg.159 – 163. C.S.P.A.M.I.., Fond Regimentul 68 Infanterie, dosar FN, crt.19, f.75 – 81. 871 Ibidem, crt.22, f.38 – 39. 872 Ibidem, f.73- 77. 873 Ibidem, crt.19,f. 197 – 198. 874 Ibidem, dosar FN, crt.20, f.159. 875 Loc.cit., Biblioteca, inv. Lit.I, crt.1702, f. 2-3. 876 Loc.cit., Fond Regimentul 68 Infanterie, dos.nr.1,crt.126, f.74 – 75. 877 Ibidem, dosar FN/1933, crt.113,f.1. 878 Ibidem, dosar nr.1, crt.73, f.12, 21. 879 Ibidem, registrul cu ordine de zi pe anul 1940, crt.551, f.10. 880 Ibidem, dosar nr.7A/1941, crt.675, f.477. 870

358


Regimentul a fost desfiinţat la data de 6 mai 1943 prin contopire cu Regimentul 15 Dorobanţi, predând efectivele şi materialele din dotare acelui regiment881. Operaţiunile de desfiinţare a regimentului s-au executat în baza ordinului M.St.M. – Secţia I nr.53000 din 30.04.1943, transmis acestuia cu Ordinul Diviziei 1 Fortificaţii nr.2908/05.05.1943. Drapelului regimentului – primit la 09 mai 1914 – i s-au conferit următoarele distincţii: - Medalia „Avântul Ţării” – 1913, primită cu Înaltul Decret nr.6247 din 07 noiembrie 1913 – pentru participarea la această campanie a Regimentului 68 Infanterie Rezervă – precursorul acestui regiment; - Medalia „Crucea Comemorativă” – 1916 – 1918, cu Baretele Dobrogea, Carpaţi, Mărăşti, primită cu Înaltul Decret nr. 3390 din 20 iulie 1921882. Regimentul 68 Infanterie a creat de-a lungul existenţei sale un fond arhivistic ce acoperă documentar perioadele 1914 – 1923 şi 1932 – 1943 şi care cuprinde un număr de 1057 unităţi arhivistice (inclusiv registrele control ale contingentelor). De notat este că în acest fond este integrat şi un dosar ce conţine statele de plată a soldelor cadrelor militare din Batalionul de Rezervă „Radu Negru” pe anul 1912. În ceea ce priveşte repartiţia numerică pe ani, a unităţilor arhivistice, numărul acestora este redus în unii ani din perioada 1914 – 1920. Astfel, anii 1914, 1915, 1918 – 1920, sunt reprezentaţi de câte două dosare şi registre, dintre acestea, câte unul conţine state de plată. Se remarcă acoperirea documentară a anilor 1916 şi 1917 cu un număr de 43 dosare cu arhiva operativă, foarte bogată în informaţii. Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic - structurală, sistemă ce a fost menţinută şi la prelucrarea ştiinţifică. Această operaţiune s-a executat de către personalul specializat din cadrul Centrului de Păstrare şi Studii a Arhivelor Militare Istorice Piteşti, în anul 1979 şi s-a finalizat prin întocmirea inventarului provizoriu, dactilografiat într-un exemplar. Documentele diversificate atât ca formă cât şi ca importanţă, aflate în arhivă, oferă cercetătorului un bogat volum de informaţii despre activitatea regimentului în anii de pace, dar mai ales în cei de război. În campania din anul 1916, acesta a fost încadrat operativ în Divizia 12 Infanterie şi a participat la operaţiile militare din zona Brăila – Cernavodă şi la cele din zona centrală a Carpaţilor Meridionali, suferind pierderi grele. În anul 1917, regimentul a fost reorganizat, fuzionând cu Regimentul 44 Infanterie şi a fost dislocat operativ în unele sectoare de pe frontul Moldovei. Între anii 1914 – 1943, aflat în subordinea Brigăzii 2 Fortificaţii şi a Diviziei 2 Fortificaţii, având o organizare specifică titulaturii sale, a îndeplinit misiuni de asigurare a ordinei interne în Basarabia şi Bucovina, de pază a depozitelor de materiale şi de demontare a cazematelor şi lucrărilor de fortificaţii de pe Nistru până la Marea Neagră. Documentele create în aceşti ani, inclusiv cele de sinteză, conţin foarte multe informaţii privind organizarea, efectivele şi dotarea regimentului, dislocările succesive şi activitatea subunităţilor sale, starea de spirit a militarilor şi a populaţiei civile din zonele respective, misiunile operative şi de pază în zona Odessa, pierderile suferite pe front, desfiinţarea acestuia şi predarea patrimoniului la Regimentul 15 Dorobanţi.

881 882

Ibidem, Registrul cu ordine de zi/1943, crt.1015, f.92. Ibidem, Fond M.St.M. – Secţia I, dosar crt.2637, f.145 – 146. 359


Informaţiile oferite de arhivă sunt completate de cele existente în jurnalele de operaţii pe anii 1916 – 1918 existente la Biblioteca Centrului de Păstrare şi Studii a Arhivelor Militare Istorice Piteşti şi cele existente în cadrul fondului: - extras din registrul istoric pe anii 1914 – 1916, în dos.crt.1; - estras de pe jurnalul de operaţii, pe anul 1916, în dosarul crt.3; - memoriu privind înfiinţarea şi instalarea regimentului la Cahul, în 1932, în dosarul crt.126; - jurnal de operaţii, pe perioada iunie – iulie 1940, în dosarul crt.484; - dare de seamă privind activitatea regimentului în perioada octombrie 1941 – martie 1942, în dosarul crt.792; - extras din registrul istoric pe anii 1914 – 1942, în dosarul crt.811; - jurnal de operaţii pe perioada octombrie 1942 – mai 1943, în dosarul crt.813; - jurnal de operaţii pe perioada iulie – octombrie 1942, în dosarul crt.814. De asemenea, semnalăm şi prezenţa în acest fond arhivistic a următoarelor documente: - copii de pe ordine şi tabele cu privire la înfiinţarea, dislocarea, transformarea şi schimbarea denumirii unităţilor şi serviciilor jandarmeriei, în dosarul crt.78/1932; - extras din darea de seamă a ataşatului militar român în Polonia, privind luptele de pe frontul germano – polon, în dosarul crt.298/1939; - sinteză informativă şi schiţă referitoare la amplasarea fortificaţiilor sovietice pe Nistru, în dosarul crt.305/1939.

360


REGIMENTUL 69 INFANTERIE Prin Înaltul Decret nr.4609 din 20 iunie 1913 – referitor la mobilizarea armatei – a fost creat, la Dorohoi, Regimentul 69 Infanterie Rezervă, organizat pe trei batalioane, având un efectiv de 3176 oameni883. Acesta a participat la Campania din Bulgaria, iar la sfârşitul lunii august 1913 a fost demobilizat. În anul 1914, prin Înaltul Decret nr.1444 din 01.04, a luat fiinţă Regimentul 69 Infanterie, având reşedinţa în oraşul Botoşani884. În perioada februarie 1917 – martie 1918 acesta a fost contopit cu Regimentul 77 Infanterie, având titulatura de Regimentul 69/77 Infanterie, contopire şi „dezdoire” executate în baza Ordinului Diviziei 14 Infanterie nr.794 din 01 februarie 1917885 şi Instrucţiunilor M.St.M. nr.7050 din 27 februarie 1918886. La 1 octombrie 1920, Regimentul 69 Infanterie a fost contopit, pentru a doua oară, cu Regimentul 77 Infanterie, tot sub aceeaşi denumire, 69/77 Infanterie, aşa cum preciza Ordinul M.St.M. nr.6108/1920 887, regiment ce a funcţionat până la 1 iulie 1923, când în baza Înaltului Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, a fost desfiinţat. Regimentul 69 Infanterie a fost reînfiinţat, la 1 noiembrie 1929, în garnizoana Suceava, în baza Înaltului Decret nr.3504/19 octombrie 1929 888 şi a funcţionat până la 2 septembrie 1938, când a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 3 Grăniceri, predându-i acestuia, patrimoniul său. Desfiinţarea regimentului a fost executată în baza Înaltului Decret nr.828/1938 şi a Ordinului M.Ap.N. nr.2929 din 02 septembrie 1938889. Regimentul, creat în 1929, a primit drapelul la 9 mai 1931, iar prin Ordinul nr.4540/ 15 martie 1932, Secret, al M.St.M. – Secţia I, se aproba ca acesta să continue tradiţia istorică şi de luptă a vechiului Regiment 69 Infanterie, ce fusese desfiinţat în anul 1920 şi care a participat, sub titulatură proprie şi fuzionat cu Regimentul 77 Infanterie, la războiul pentru unitate naţională din 1916 – 1918890. Ziua patronimică a regimentului a fost stabilită prin Înaltul Decret nr.2244 din 21 iunie 1930 ca fiind la 24 iunie „naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Printr-un raport din anul 1930, adresat Brigăzii 8 Infanterie, comandantul regimentului solicita aprobarea ca ziua patronimică să fie aceea de 2 iunie „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, motivând aceasta prin ceremonialul religios ce se desfăşura în acea zi la Suceava şi că „martirajul suferit de acest sfânt, constituia un excelent prilej de reculegere sufletească891”. Regimentul 69 Infanterie a creat, sub titulatură proprie şi în fuziune cu Regimentul 77 Infanterie, un fond de arhivă ce acoperă documentar întreaga sa existenţă, cu menţiunea că pe anii 1921 – 1923 sunt prezente trei dosare cu state de plată, integrate în acest fond, la o dată ulterioară prelucrării acestuia. Aşadar, o parte din arhiva creată în perioada cât a fost contopit cu Regimentul 77 Infanterie este integrată în fondul arhivistic al acelui regiment.

883

C.S.P.A.M.I. – Biblioteca, Registrul istoric al Regimenrului 69 Infanterie, crt.863/A, f.1-2. Ibidem, “ Monitorul Oastei” nr.M/486/1914, f.159 – 163. Ibidem, Registrul istoric al Regimentului 77 Infanterie, crt.863, f.9 şi Fond Regimentul 77 Infanterie, dosar 1B/1917, crt.164, f.71. 886 Ibidem,Registrul istoric al Regimentului 77 Infanterie, crt.863, f.7-10. 887 Loc.cit., Fond Regimentul 77 Infanterie, crt. 330,f.1-3. 888 Ibidem, Registrul istoric al Regimentului 69 Infanterie, crt.864, f.1. 889 Loc.cit., Fond Regimentul 69 Infanterie, dos.93, crt.357, f.296 şi Registrul cu ordine de zi FN/vol.I, O.Z 245. 890 Ibidem, crt.265/1932,f.9. 891 Ibidem, crt.209, f.272. 361 884 885


De asemenea, în arhiva Regimentului 69 Infanterie sunt integrate şi două dosare cuprinzând statele de plată a soldelor cadrelor din Batalionul de Rezervă „Dragoş”, pe anii 1913 şi 1914. Fondul de arhivă al acestui regiment cuprinde un număr de 404 unităţi arhivistice (inclusiv registrele – control ale contingentelor). Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic-structurale, sistemă ce a fost menţinută şi la prelucrarea acestuia în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. Fondul deţine inventarul provizoriu, întocmit şi dactilografiat într-un exemplar. Unităţile arhivistice se află într-o stare de păstrare bună, majoritatea fiind copertate, opisate, numerotate şi certificate. Fondul de arhivă creat de acest regiment cuprinde atât documente obişnuite, cât şi de sinteză şi conţine un bogat volum de informaţii ce pun în lumină activitatea regimentului atât în perioadele de pace, cât şi participarea sa la luptele din anul 1916 din Transilvania şi 1917, din Moldova (la Oituz, Valea Topologului, Nămoloasa şi Mărăşeşti, unde a participat în fuziune cu Regimentul 77 Infanterie). Documentele existente în fond, jurnalele de operaţii integrate în acesta, precum şi cele existente la biblioteca centrului, coroborate cu cele existente în fondul de arhivă al Regimentului 17 Infanterie, pun în evidenţă înfiinţarea, contopirile, organizarea, desfiinţarea, încadrarea cu personal şi dotarea regimentului, la diferite date, luptele la care a luat parte, pierderile suferite pe front şi altele asemenea. De menţionat este faptul că la 30 iunie 1923, regimentul (la acea dată denumit 69/77 Infanterie) a predat la Divizia 14 Infanterie un număr de 14 dosare, cu arhiva operativă din anii 1916 – 1918892. Regimentul 69 Infanterie deţine registrele istorice aflate la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice şi inventariate cu nr. 863,863/A şi 864.

892

362

Ibidem, crt.64.


REGIMENTUL 70 INFANTERIE Regimentul 70 Infanterie Rezervă a luat fiinţă la 24.06.1913 în baza Ordinului M.St.M. nr.476/1913, în baza Ordinului M.St.M. nr.476/1913, prin schimbarea denumirii Regimentului 22 Infanterie Rezervă din Târgovişte. A fost mobilizat, participând la Campania din Bulgaria, în compunerea Brigăzii 31 Rezervă şi a fost demobilizat la 13.08.1913893. La data de 01.04.1914, în baza prevederilor Înaltului Decret nr.1444, a luat fiinţă cel de-al 70-lea regiment infanterie, cu reşedinţa la Câmpulung - Muscel894. Cu titulatura de Regimentul 70 Infanterie, acesta a funcţionat până la 04.01.1917, când, în baza Ordinului nr.1187/1917 al Armatei a II-a, transmis cu cel al Diviziei 12 Infanterie nr. 2139/1917, s-a contopit cu Regimentul 62 Infanterie, sub denumirea de Regimentul 62/70 Infanterie, organizat pe două batalioane895. Motivaţia acestei contopiri rezultă din faptul că unităţile din compunerea Diviziei 12 Infanterie suferiseră mari pierderi în oameni, în operaţiunile desfăşurate până atunci, iar constituirea noilor unităţi din efectivele mici ale celor contopite, devenea o necesitate. Iniţial, contopirea celor două regimente s-a făcut din punct de vedere tactic, dar, la 1 martie 1917, aceasta se făcea şi din punct de vedere administrativ, aşa cum precizau Instrucţiunile Marelui Cartier General – 1 nr.10671, transmise regimentului cu Ordinul Diviziei 12 Infanterie nr.1697/1917896. Noul regiment, 62/70 Infanterie a funcţionat până la 27.03.1918, când, în baza Ordinului nr.2508/1918 al Diviziei 12 Infanterie, a fost „desdoit”, reînfiinţându-se astfel, regimentele 62 şi 70 Infanterie897. Drept urmare, de la această dată, cele două regimente au funcţionat separat până la 20.09.1920, când au fost iarăşi contopite sub denumirea de Regimentul 62/70 Infanterie898. Acest regiment a funcţionat până la 01.07.1923, când în baza prevederilor Înaltului Decret nr.1674/12.04.1923 a fost desfiinţat 899, predând drapelul şi patrimoniul la Regimentul 22 Infanterie. Regimentul 70 Infanterie a creat, cu această titulatură şi cu aceea de Regimentul 62/70 Infanterie, un fond de arhivă, din care se păstrează un număr de 19 dosare şi registre, repartizate, pe ani, astfel: 1913 – 1 dosar cu state de plată 1916 – 10 dosare 1917 – 1 dosar cu state de plată, pe anii 1917 – 1918 1919 – 3 dosare 1920 – 3 dosare cu documente de resortul financiar şi cel al aprovizionării cu echipament. De menţionat că în cadrul fondului este integrat şi un dosar cu state de plată pe anul 1912 (pentru cadrele Batalionului 30 Rezervă Muscel) şi pe 1913. Aşadar, fondul de arhivă cuprinde un număr mic de dosare, explicaţia lipsei arhivei fiind aceea că dosarele create în anii 1917 – 1918 şi 1920 – 1923 – când regimentul s-a numit 62/70 Infanterie – se găsesc integrate în fondul de arhivă al Regimentului 62 Infanterie.

893 C.S.P.A.M.I.. – Statul Major General al Armatei, Fond M.St.M. – Secţia I, crt.2637, f.67 şi Biblioteca, Jurnal de Operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.911. 894 Loc.cit., Colecţia “Monitorul Oastei nr.M/486/1914, f.159 -160. 895 Loc.cit. Fond Regimentul 70 Infanterie, crt.4, f.214. 896 Ibidem. 897 Loc.cit., Biblioteca, Colecţia “Jurnale de operaţii”, crt.903, f.192. 898 Loc.cit., Fond M.St.M. – Secţia I, crt.2637, f.67. 899 Loc.cit., Biblioteca, inv.lit.I, crt.1702, vol.I, f.2-3 şi Registrul istoric al Regimentului 70 Infanterie, crt.865,f.95. 363


Fondul de arhivă creat de Regimentul 70 Infanterie (19 dosare) este inventariat şi selecţionat, urmând a fi dactilografiat inventarul permanent. Arhiva existentă pe anii 1916 şi 1919 cuprinde documente (ordine, rapoarte, dări de seamă operative, situaţii numerice, buletine informative şi tabele nominale) ce conţin informaţii valoroase, care, completate cu cele existente în Jurnalul de operaţii, aflat la bibliotecă şi inventariat cu nr.903 şi în fondul de arhivă al Regimentului 62 Infanterie (Regimentul 62/70 Infanterie) oferă posibilitatea reconstituirii participării regimentului la luptele din Dobrogea, Nămăeşti – Pravăţ, Câmpulung, în anul 1916 şi la bătălia de la Mărăşti, din vara anului 1917. Ca o răsplată a eroismului şi spiritului de sacrificiu dovedite pe câmpul de luptă de cadrele şi ostaşii regimentului, drapelului acestuia i s-a conferit Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a, în baza I.D. nr.910/19.04.1918900 şi medalia Comemorativă a Războiului 1916 – 1918, cu Baretele Dobrogea, Carpaţi, Mărăşti şi Mărăşeşti, brevet nr.10550/01.07.1919901. Fondul de arhivă al Regimentului 70 Infanterie, deţine registrul istoric pe perioada 01.08.1914 – 01.10.1918, aflat la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice şi inventariat cu nr. 865/R.I.

900 901

364

Ibidem, Anuarul Ordinului “Mihai Viteazul”, 1916 – 1920, pag.185. Loc.cit., Fond Regimentul 62/70 Infanterie, crt.68/1920 – 1922, f.346 – 352.


REGIMENTUL 71 INFANTERIE Cel de-al 71-lea regiment de infanterie a fost creat la data de 23 iunie 1913, în garnizoana Calafat, prin mobilizarea Batalionului 31 Rezervă, conform Înaltului Decret Regal nr.4609/1913902. Regimentul a acţionat operativ în compunerea Brigăzii 31 Rezervă până la data demobilizării – 13 august 1913903. Regimentul 71 Infanterie a fost reînfiinţat la data de 1 aprilie 1914, din acelaşi batalion de rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914904. Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Caracal. În 14 ianuarie 1917, regimentul a fuzionat cu Regimentul 41 Infanterie, constituind Regimentul 41/71 Infanterie, conform Ordinului Marelui Cartier General nr.1014/1916905. Un an mai târziu, la 1 aprilie 1918, Regimentul 41/71 Infanterie avea să se separe în unităţile componente (Ordinul nr.20737/1918 al Marelui Stat Major)906. Fuzionând pentru a doua oară cu Regimentul 41 Infanterie, sub aceeaşi titulatură (41/71), la data de 1 octombrie 1920, conform Ordinelor nr.5170 şi 5200/1920 ale Marelui Stat Major 907, Regimentul 71 Infanterie a fost desfiinţat la 1 iulie 1923, prin aplicarea Înaltului Decret Regal nr.1674/1923908. Reînfiinţat pe 6 septembrie 1939, prin aplicarea planului de mobilizare al Regimentului 31 Dorobanţi 909, Regimentul 71 Infanterie a fiinţat până la data de 1 octombrie 1941, fiind desfiinţat conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 8484B/1941910. Fondul de arhivă al acestei unităţi însumează, pentru păstrarea permanentă 350 unităţi arhivistice create în perioadele 1912 – 1920, 1939 – 1941. Din arhiva anilor 1912, 1913 s-au conservat câte un dosar cuprinzând state de plată a soldelor personalului fostului Batalion 71 Rezervă. Singurele informaţii asupra participării Regimentului 71 Infanterie Rezervă la cel de-al doilea război balcanic sunt cele furnizate de registrul său istoric. Din documentele existente în fond, reţin atenţia celor interesaţi documentele cu caracter operativ create în anii 1916 – 1917, care reconstituie participarea regimentului la eroicele confruntări armate din defileul Jiului şi de pe crestele Masivului Făgăraş (septembrie 1916), precum şi la luptele de la Muncelu, în vara anului 1917. Dislocat în Basarabia, în ianuarie – februarie 1918, regimentul îndeplineşte misiunea de apărare a Nistrului în zona Tighina, înfrângând rezistenţa şi respingând contraatacurile bandelor bolşevice. Sinteză a acestor momente din existenţa unităţii, Jurnalul de operaţii al Regimentului 71 Infanterie se păstrează în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. Cercetătorul are la dispoziţie un inventar definitiv.

902

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.911, f.1. Ibidem. 904 “Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 905 C.S.P.A.M.I., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154- 157. 906 Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.912, f.12. 907 Ibidem, f.21. 908 Ibidem, lit.I, cota 1702, f.2 -3. 909 Ibidem, Jurnalul de operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.913, f.1. 910 Loc.cit., fond Regimentul 41 Infanterie, dosar f.n./1941, crt.379, f.1 -3. 903

365


REGIMENTUL 72 INFANTERIE A fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914, în oraşul Mizil, prin transformarea Batalionului 32 Rezervă în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914911. Efectivele unităţii erau recrutate, în principal, de pe raza judeţului Prahova. La 29 ianuarie 1917, ca urmare a aplicării Instrucţiunilor Marelui Cartier General nr.1014/1916, de reorganizare a armatei, Regimentul 72 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 47 Infanterie, constituind Regimentul 47/72 Infanterie912. Sub această denumire, regimentul a fiinţat mai bine de un an de zile. Cele două regimente s-au separat în unităţi de sine - stătătoare în 28 martie 1918, conform Ordinului nr.20828/1918 al Marelui Stat Major913, pentru ca la 1 octombrie 1920 să se reunească sub aceeaşi denumire – Regimentul 47/72 Infanterie. Unitatea a fost desfiinţată la 1 iulie 1923, odată cu reorganizarea armatei hotărâtă prin Înaltul Decret Regal nr.1674/1923914. Regimentul a fost reînfiinţat, în aceeaşi garnizoană, la 15 august 1939, conform Ordinului nr. 8000/1939 al Marelui Stat Major915. Această a doua perioadă a existenţei sale s-a încheiat în 30 septembrie 1941 când, conform Ordinului nr.8494/1941 regimentul s-a transformat în Batalionul 720 Infanterie Independent916. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fondul de arhivă al Regimentului 72 Infanterie însumează 358 unităţi de păstrare, create în perioadele: 1912 – 1917, 1919 – 1943. În ciuda acestui volum, relativ mare de documente, momentele importante din istoria unităţii (1916 – 1918) nu sunt acoperite documentar; arhiva anilor 1912 – 1914 constă în două dosare cuprinzând ştate de plată a soldelor personalului fostului Batalion 32 Rezervă; din arhiva anilor 1915 – 1916 s-au păstrat şase dosare, unul cuprinzând copia jurnalului de operaţii pentru perioada august – noiembrie 1916; tot patru dosare, cuprinzând documente cu caracter administrativ s-au păstrat din arhiva creată în 1917. Restul dosarelor şi registrelor create în anii 1917, 1918 se află în fondul de arhivă al Regimentului 47 Infanterie. Informaţii asupra participării Regimentului 72 Infanterie la operaţiile desfăşurate în compunerea Grupului „Olt”, în vara şi toamna anului 1916, sunt cuprinse în Jurnalul de Operaţii aflat în colecţia Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, iar despre „vitejia şi avântul” cu care s-au luptat la Mărăşeşti cadrele şi trupa fostului Regiment 47/72 Infanterie vorbesc documentele păstrate în fondul Regimentului 47 Infanterie, precum şi jurnalul său de operaţii. Documentele păstrate în arhiva anilor 1942 şi 1943 – marea majoritate a celor existente în fond (247 dosare şi registre) – sunt create de Batalioanele 480, 490 şi 720 Infanterie Independente, unităţi operative în Basarabia şi Transilvania. Fondul de arhivă creat de Regimentul 72 Infanterie dispune de inventar definitiv.

911

“Monitorul Oastei” nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. C.S.P.A.M.I.., biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 47/72 Infanterie, crt.873, f.105. 913 Ibidem, crt.874, f.85. 914 Loc.cit.,Biblioteca, cota 1702/”I”, f.2 -3. 915 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, crt.2637, f.68. 916 Ibidem. 912

366


REGIMENTUL 73 INFANTERIE Regimentul 73 Infanterie a fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914 prin transformarea Batalionului 33 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914917. Având reşedinţa în oraşul Tulcea, efectivele unităţii erau asigurate, în principal, de pe raza judeţului Tulcea. Pe parcursul existenţei sale, regimentul a funcţionat în două perioade de timp: 21 ianuarie 1917 – 1 aprilie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, cu denumirea Regimentul 73/78 Infanterie, ca urmare a contopirii cu Regimentul 78 Infanterie, conform Ordinului nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General918 şi Ordinelor nr.20741/1918919 şi 5170/1920920 ale Marelui Stat Major. Prin Înaltul Decret Regal nr. 1674/1923, Regimentul 73/78 Infanterie a fost desfiinţat la data de 1 iulie 1923921. Unitatea a fost reînfiinţată în aceeaşi garnizoană, la 5 septembrie 1939, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.11000/1939922. Această a doua perioadă a existenţei sale s-a încheiat în septembrie 1941, când, conform ordinului nr.8424/26 septembrie 1941 al Marelui Stat Major, regimentul s-a transformat în Batalionul 730 Infanterie Independent923. Fondul de arhivă al fostului Regiment 73 Infanterie cuprinde 113 dosare şi registre, constituite din documente create în anii 1912 – 1923 şi 1939 – 1941. Documentele anilor 1912 – 1914 sunt state de plată a soldelor cadrelor din Batalionul 33 Rezervă. Reţin atenţia celor interesaţi îndeosebi documentele cu caracter operativ create în anii 1916, 1917 (ordine şi rapoarte zilnice de operaţii, buletine informative cu situaţia frontului, situaţii de efective, dotare şi pierderi umane) care reconstituie participarea regimentului la mari bătălii desfăşurate pe frontul din Dobrogea (Flămânda), pe Valea Prahovei, iar în vara anului 1917 – la Mărăşeşti. Suprema recunoaştere a „vitejiei şi avântului cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii regimentului, în crâncenele lupte din Bulgaria şi de pe frontul Predeal”, la Iaşi, în 28 mai 1918, drapelul Regimentului 73 Infanterie a fost decorat de regele Ferdinand cu cea mai înaltă distincţie de război – Ordinul „Mihai Viteazul”924. Din motivaţia decorării cităm925: „S-au distins, în mod strălucit, în zilele de 18 – 20 septembrie (1916), când au concurat de aproape la înfrângerea forţelor bulgare de la Riahova, Mak – Kaia şi Mak – Para (Flămânda), precum şi în luptele pentru apărarea sectorului dintre cota 1297 şi Muntele Piatra – Arsă, lupte în care au dat dovadă de înalte virtuţi ostăşeşti. Acest eroic regiment luptând cu numeroase forţe inamice, a recucerit punctul Predeluş şi Muntele Susai, iar de la 9 octombrie 1916, a dat lupte furioase, pentru apărarea Văii Cerbului, apoi, pe Muntele Diham şi Cleştele, până în ziua de 22 octombrie, când a luptat pe muntele Clăbucet şi de pe care a fost retras pentru reorganizare cu un efectiv redus prin lupte, pentru Patrie şi Rege, la mai puţin de 200 viteji”. Pentru identificarea documentelor care ilustrează aceste momente eroice, cercetătorului îi stă la dispoziţie un inventar definitiv. 917

“Monitorul Oastei”, nr.15/1914, Partea regulamentară, pag.159. C.S.P.A.M.I.., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157. 919 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar nr.4/1942, crt.2637, f.73. 920 Ibidem. 921 Loc.cit., Biblioteca, lit.I, cota 1702, f.2 -3. 922 Loc.cit., Registrul istoric al Regimentului 73 Infanterie, crt.870, f.1. 923 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar 3/1942, crt.2636,f.32. 924 Anuarul Ordinului Militar “Mihai Viteazul “ 1916 – 1920, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1931, pag.180. 925 Ibidem. 918

367


REGIMENTUL 74 INFANTERIE Unitatea a fost constituită cu denumirea Regimentul 74 Infanterie Rezervă la data de 23 iunie 1913, în garnizoana Constanţa, prin mobilizarea Batalionului 34 Rezervă, conform Înaltului Decret Regal nr.4609/1913 şi Ordinului nr.128/1913 al Diviziei 9926. Aflat în compunerea Brigăzii 29 regimentul nu a acţionat operativ în Bulgaria, fiind destinat „întăririi şi apărării Cetăţii Bucureşti”. La 29 august 1913, unitatea a fost demobilizată927. Regimentul 74 Infanterie a fost reînfiinţat la 1 aprilie 1914, în aceeaşi garnizoană (Constanţa), în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914928. La 1 aprilie 1917 ca urmare a aplicării Ordinului Marelui Cartier General nr.1014/1916, Regimentul 74 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 80 Infanterie formând Regimentul 74/80 Infanterie929. Cele două regimente s-au separat, un an mai târziu, în 1 aprilie 1918, în unităţi de sine – stătătoare, conform Ordinului nr. 20741/1918 al Marelui Stat Major930. Cu începere din 1 octombrie 1920931, prin contopire cu Regimentul 63 Infanterie, Regimentul 74 Infanterie a funcţionat cu denumirea Regimentul 63/74 Infanterie până la 1 iulie 1923, dată la care unitatea a fost desfiinţată prin Înaltul Decret Regal nr.1674/1923932 de reorganizare a armatei. Reînfiinţat în 5 septembrie 1939, conform Ordinului nr.10900/1939 al Marelui Stat Major, ca unitate de dublură, prin scindarea Regimentului 18 Dorobanţi, Regimentul 74 Infanterie şi-a încetat existenţa la 2 octombrie 1941, fiind transformat în Batalionul 740 Infanterie Independent933. În această perioadă de timp garnizoana sa de reşedinţă a constituit-o oraşul Târgu Jiu. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fondul de arhivă al Regimentului 74 Infanterie conţine 140 dosare şi registre, cuprinzând documentele create în anii 1912 – 1920 şi 1939 – 1940. Documentele anilor 1912, 1913 sunt state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion 34 Rezervă. Din arhiva creată în anii 1916, 1917 s-au conservat în bună stare îndeosebi documentele cu caracter operativ. Ordinele de operaţii, rapoartele zilnice, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile de efective şi pierderi oferă informaţii asupra participării Regimentului 74 Infanterie la luptele de la Turtucaia şi apoi pe valea Prahovei în zona Buşteni, în cadrul Diviziei 15 Infanterie, iar în vara anului1917 la bătălia de la Mărăşeşti. Aceste momente din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în jurnalul de operaţii şi Registrul istoric aflate în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. Fondul de arhivă creat de Regimentul 74 Infanterie dispune de inventar definitiv.

926

C.S.P.A.M.I, Registrul istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.874, f.7. Ibidem, f.9. 928 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar nr.4/1942, f.48. 929 Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar nr.14/1916, crt.154, f.154 – 157 şi jurnalul de operaţii al Regimentului 74 Infanterie, f.21. 930 Loc.cit., jurnalul de operaţii al Regimentului 74 Infanterie, crt.920, f.33. 931 Loc.cit., fond Regimentul 63 Infanterie, dosar nr.10/1920, crt.47, f.45. 932 Loc.cit., biblioteca, lit.I, cota 1702, f.2 -3. 933 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar nr.4/1942, crt.2637, f.70. 368 927


REGIMENTUL 75 INFANTERIE Regimentul 75 Infanterie a fost creat la data de 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului 35 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914934. Unitatea îşi avea reşedinţa în oraşul Cernavodă, iar efectivele îi erau asigurate, în principal, de pe teritoriul Dobrogei. În 14 ianuarie 1917, regimentul a fuzionat cu Regimentul 76 Infanterie, constituind Regimentul 75/76 Infanterie, conform Instrucţiunilor Marelui Cartier General nr.1014/1916935. Un an mai târziu, la 1 aprilie 1918, Regimentul 75/76 Infanterie avea să se separe în unităţile componente (Ordinul Marelui Stat Major nr.20741/1918, comunicat cu Ordinul nr.3077/1918 al Diviziei 15936. Cu începere din 1 octombrie 1920937, prin contopire cu Regimentul 79 Infanterie, Regimentul 75 Infanterie a funcţionat cu denumirea Regimentul 75/79 Infanterie, până la 1 iulie 1923, dată la care unitatea a fost desfiinţată prin Înaltul Decret Regal nr.1674/1923938 de reorganizare a armatei. Reînfiinţat, în garnizoana Sibiu, la data de 5 septembrie 1939, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 10900/1939, Regimentul 75 Infanterie a fiinţat până la 6 septembrie 1942, fiind desfiinţat prin Ordinul Marelui Stat Major nr.8494B/1941939. Fondul de arhivă al Regimentului 75 Infanterie însumează 399 dosare şi registre, create în anii 1912 – 1923; 1939 – 1941. Documentele anilor 1912 – 1914 sunt state de plată a soldei cadrelor fostului Batalion 35 Rezervă. Din arhiva creată în anii 1916, 1917 un interes deosebit prezintă documentele cu caracter operativ. Ordinele de operaţii, rapoartele zilnice, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile de efective şi pierderi oferă informaţii asupra participării Regimentului 75 Infanterie, sub ordinele Diviziei 15 Infanterie la eroicele confruntări de la Turtucaia şi Mărăşeşti. Aceste momente din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în jurnalul de operaţii aflat în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. Fondul de arhivă creat de Regimentul 75 Infanterie dispune de inventar definitiv.

934

“Monitorul Oastei” nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. C.S.P.A.M.I.., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157. 936 Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.875, f.1. 937 Ibidem, f.15. 938 Ibidem, lit.I, cota 1702, f.2 -3. 939 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar 3/1942, crt.2636, fila 56. 935

369


REGIMENTUL 76 INFANTERIE A luat fiinţă la 1 aprilie 1914 prin transformarea Batalionului de Rezervă „Vasile Lupu”, în unitate activă (I.D.nr.1414/01.04.1914), cu reşedinţa în Garnizoana Olteniţa şi subordonat Corpului 5 Armată940. Noul regiment, al cărui comandant era lt.col. Drăghici Mihail, a primit drapelul la 10 mai 1914, în cadrul unei ceremonii ce s-a desfăşurat la Palatul Regal din Bucureşti941. De asemenea, ca zi patronimică a regimentului, a fost stabilită ziua de 23 aprilie (Sfântul Gheorghe)942. La 15 ianuarie 1917, regimentul a fost contopit cu Regimentul 75 Infanterie, constituindu-se astfel, Regimentul 75/76 Infanterie943 (Instrucţiunile nr.1014/1916 ale Marelui Cartier General şi Ordinul nr.1962/15.01.1917 al Marelui Stat Major), regiment care a funcţionat cu această titulatură până la 1 aprilie 1918, când a fost separat în unităţile componente, respectiv Regimentele 75 şi 76 Infanterie (Ordinul nr.20741/1918 al Marelui Stat Major şi nr. 3077/1918 al Diviziei 15 Infanterie)944. La 30 septembrie 1920, Regimentul 76 Infanterie a fost contopit pentru a doua oară, de această dată cu Regimentul 80 Infanterie, contopire din care a rezultat Regimentul 76/80 Infanterie (Ordinul nr.5170/1920 al Marelui Stat Major)945. Regimentul rezultat în urma acestei contopiri (76/80 Infanterie) a funcţionat până la 01 iulie 1923, când a fost desfiinţat (I.D.nr.1674/12.04.1923)946. Regimentul 76 Infanterie a fost reînfiinţat la 05 septembrie 1939, de această dată în Garnizoana Orăştie (Ordinul nr.11000/04.09.1939 al Marelui Stat Major)947 şi a fiinţat până la 16 octombrie 1941, aceasta fiind data încetării existenţei acestuia (Ordinul Marelui Stat Major nr. 10262/1941)948. Ordinul de desfiinţare prevedea ca din cadrele şi trupa regimentului să se constituie Batalionul 760 Infanterie Independent, iar restul de personal să fie vărsat la Regimentul 92 Infanterie949. Din fondul arhivistic creat de acest regiment se păstrează un număr de 465 unităţi arhivistice care acoperă documentar anii 1914 – 1923 şi 1939 – 1941. În acest fond arhivistic este integrat şi un dosar creat în anul 1913 de către Batalionul 36 Rezervă, dosar care conţine documente pe perioada 1913 – 1916. De notat este faptul că arhiva creată în anii când acest regiment a fost contopit cu Regimentele 75 şi 80 Infanterie, a fost integrată în fondurile arhivistice ale acelor regimente, iar în fondul acestui regiment au rămas un număr foarte mic de dosare. Fondul de arhivă al Regimentului 76 Infanterie este prelucrat, iar dosarele se prezintă într-o stare de păstrare bună, majoritatea dintre acestea fiind copertate, opisate şi certificate. Fondul dispune de inventarul provizoriu, întocmit şi dactilografiat în urma executării operaţiunilor de prelucrare. 940

“Monitorul Oastei” nr.15/04.04.1914. C.S.P.A.M.I.., Fond Regimentul 76 Infanterie, dosar 5/1914, f. 552 – 553. 942 Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 76 Infanterie, pe anii 1918 – 1920, crt.924, pg.8. 943 Loc.cit., Fond Marele Cartie General, dosar 14/1916, crt.154, filele 154 – 157. 944 Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.875, f. 1. 945 Loc.cit. Fond Regimentul 76 Infanterie, crt.54/1920, fila 271 şi crt.61/1921, f. 11. 946 Loc.cit., Biblioteca, Inventar litara I, crt.1702, f.2 -3. 947 Ibidem, Registrul istoric al Regimentului 76 Infanterie, crt.878,f.1. 948 Ibidem, fila 7. 949 Ibidem. 941

370


Documentele create şi păstrare în dosare scot în evidenţă activitatea regimentului, precum şi participarea acestuia la luptele de la Turtucaia, în luna septembrie 1916, misiunile îndeplinite în perioadele 12 iulie 1918 – 11 aprilie 1919 şi 05 aprilie 1940 – 29 iunie 1940, când a fost dislocat în Basarabia, în Orhei şi respectiv judeţul Bălţi şi 20.08.1940 – 27.10.1940, când a fost dislocat în Transilvania ( în zonele Bihor şi Cluj). De asemenea, documentele create în anul 1941 oferă valoroase informaţii privind activitatea desfăşurată de Batalionul 2 al regimentului denumit Batalionul 76 Munci Agricole, dislocat, în lunile august – octombrie, în judeţul Berezovca – Transnistria şi pus la dispoziţia Comandamentului Etapelor Armatei a 4-a pentru efectuarea lucrărilor agricole în acea zonă. Fondul de arhivă deţine, la Biblioteca centrului, următoarele: - registrul istoric, pe perioada 23 iulie 1914 – 05 august 1916, inventariat cu nr. 877; - registrul istoric pe perioada 05 septembrie 1939 – 15 octombrie 1941, inventariat cu nr. 878; - jurnal de operaţii pe perioada 15 august – 27 septembrie 1916, inventariat cu nr. 923; - jurnal de operaţii pe perioada 01 iulie 1918 – 01 octombrie 1920, inventariat cu nr.924; - jurnal de operaţii pe perioada 05 septembrie 1939 – 10 noiembrie 1940, inventariat cu nr.925; - jurnal de operaţii pe perioada 05 septembrie 1939 – 15 octombrie 1941, inventariat cu nr. 925.

371

ISTORIOGRAFIA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ – repere bibliografice – *** 165 de ani de existenţă a artileriei române moderne, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2008. *** 200 de zile mai devreme. Rolul României în scurtarea celui de-al doilea război mondial, (coordonatori general lt. dr. Ilie Ceauşescu, dr. Florin Constantiniu, dr. Mihail E. Ionescu), Bucureşti, Editura Politică, 1985. *** Actul de la 23 august în context internaţional. Studii şi documente, Bucureşti, Editura Politică, 1984. *** Albumul Armatei Române, Bucureşti, Stabilimentul Lithografic M. B. Baer, 1873. *** Albumul Armatei României 1859-2009 (coordonator comandor dr. Marian Moşneagu), Bucureşti, Editura Militară, 2009. *** Armata română 1941-1945, (coordonatori Cornel Scafeş, Horia Şerbănescu, Ioan Scafeş, Corneliu Andonie, Romeo Avram, Ioan Dănilă), Bucureşti, R.A.I., 1996. *** Armata română în Războiul de independenţă. 1877-1878 (coordonatori Cornel Scafeş, Horia Şerbănescu, Corneliu Andonie, Ioan Scafeş), Bucureşti, Editura Sigma, 2002. *** Armata română în revoluţia din Decembrie 1989, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Militară, 1998. *** Armata română în misiuni de pace (coordonatori Călin Hentea, Laurenţiu Sfinteş), Bucureşti, Editura Militară, 1998. *** Armata română în misiuni internaţionale (coordonatori Călin Hentea, Cornel Scafeş, Horia Şerbănescu), Muzeul Militar Naţional, Colecţia Dorobanţul, Bucureşti, Editura Coresi, 2004. *** Armata română în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. 1859-1866, (coordonatori Cornel Scafeş, Horia Şerbănescu, Corneliu Andonie, Ioan Scafeş), Bucureşti, Total Publishing, 2003. *** Armata română şi Marea Unire, Bucureşti, Editura Daco-Press, 1993. *** Armata română şi unitatea naţională (coordonatori comandor dr. Marian Moşneagu, lt. col. dr. Petrişor Florea, dr. Cornel Ţucă), Piteşti, Editura Delta Cart Educaţional, 2008. *** Bibliografia analitică a periodicelor româneşti, vol. I (1966) şi vol. II, (1971), Bucureşti, Editura Academiei, în secţiunea „Armată. Oştire. Artă şi ştiinţă militară”. *** Biserica şi Armata – slujire şi jertfă, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2006. *** Confruntarea cu secolul XXI în abordarea provocărilor din domeniul arhivelor militare (culegere de comunicări prezentate la simpozionul internaţional cu acelaşi titlu, care a avut loc la Bucureşti, în perioada 4-8 septembrie 1996), Bucureşti, Editura Machiavelli, 1997. *** Documente privind Istoria României. Războiul de Independenţă, vol. IX, Bucureşti, Academia Română, 1900. *** Elemente de sociologie şi psihologie militară românească. Culegere de texte, Bucureşti, Editura Militară, 1988. 373


*** Enciclopedia Armatei României (coordonator amiral dr. Gheorghe Marin), Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2009. *** Istoria aviaţiei române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, 1984. *** Istoria medicinei militare, Bucureşti, Editura Medicală, 1972. *** Istoria militară a poporului român, vol.IV-VI, Bucureşti, Editura Militară, 1986-1989. *** Istoria Statului Major General Român. Documente 1859-1947, (responsabili Eftimie Ardeleanu, Alexandru Oşca, Dumitru Preda), Bucureşti, Editura Militară, 1994. *** Istoricul Regimentului 4 Dorobanţi „Argeş” (1877-1946), (coordonatori comandor dr. Marian Moşneagu, lt. col. dr. Petrişor Florea, dr. Cornel Ţucă, Vasilica Manea), Piteşti, Editura Pământul, 2008. *** În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului Istoric al Marelui Stat Major (coordonatori col. dr. Alexandru Oşca, maior dr. Florin Şperlea), Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2006. *** Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. Documente, vol. I, 1919-1930, Bucureşti, Editura Militară, 2005. *** Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. Documente, vol. II, 1930-1935, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2008. *** România în anii Primului Război Mondial, vol.I-II, Bucureşti, Editura Militară, 1987. *** România în ecuaţia Păcii şi Dictatului. Culegere de studii şi comunicări, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001. *** România în context internaţional la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Studii şi comunicări. Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2005. *** Restituiri. Studii şi comunicări, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003. *** Ministerul Apărării Naţionale, Marele Stat Major, Serviciul Istoric, România în primul război mondial 1916-1919, Vol. 1, Documente - Anexe, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1934. *** Marele Cartier General al armatei române. Documente 1916-1920, (coordonator: general de corp de armată Dumitru Cioflină, responsabil de volum lt. col. Eftimie Ardeleanu), Bucureşti, Editura Machiavelli, 1996. *** Bibliografia militară românească 1831 - 1973, vol. I-III, Bucureşti, Editura Militară, 1975. ***Uniformele armatei române. 1830-1930, Bucureşti, 1930. *** Scutul Patriei. Radiografia unei stări de spirit. Contribuţii la istoria presei militare româneşti din Transilvania, 1919-2003, coordonator Iulian Patca, Cluj-Napoca, 2003. *** Statul Major General 1859-2004. Istorie şi transformare, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2004. *** Şefii Statului Major General Român, 1859-2000, Bucureşti, Editura Europa Nova, 2001. *** Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei, vol. I: Eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, 22 iunie – 26 iulie 1941, Bucureşti, Editura „Vasile Cârlova”, 1999; vol. II: Pe ţărmul nord-pontic, iulie 1941-iunie 1942, Bucureşti, Editura „Vasile Cârlova”, 2000; vol. III: Golgota Estului, iulie 1942-august 1944, Bucureşti, Editura „Vasile Cârlova”, 2000. 374


Abrudeanu, Ion, România şi războiul mondial. Contribuţiuni la studiul istoriei războiului nostru, Bucureşti, Editura Librariei Socec, 1921. Achim, Gabriel, Acţiunea militară terestră modernă, Bucureşti, Editura Centrului TehnicEditorial al Armatei, 2006. Alevra, Nicolae, general, Organizarea armatei după război, Bucureşti, 1930. Andreescu, Anghel, Conflictele sfârşitului de mileniu: Stabilităţi, instabilităţi, manipulare, Bucureşti, Editura Timpolisi, 2002. Antip, Constantin, gl. mr., Publicistica militară în serviciul apărării naţionale, Bucureşti, Editura Militară, 1983. Apostol, Vasile; Giurcă Ion; Chiriac, Mircea D.; Baltă, Corneliu, Comandamente strategice operaţionale române în acţiune (1859-1947), Bucureşti, Editura Tipo-Lith, 2000. Atanasiu Constantin, maior, Naţiunea armată şi armata de profesionişti. Contribuţii ale psihologiei aplicate, Cernăuţi, 1935. Atanasiu, Victor; Iordache, Anastasie; Iosa, Mircea; Oprea, Ion M.; Oprescu, Paul, România în primul război mondial, Bucureşti, Editura Militară, 1979. Atanasiu, Traian; Zemba, Anatolie; Grad, Vasile; Mihai Cornel; Marin, Gheorghe, Puterea maritimă şi diplomaţia navală, Bucureşti, Editura Militară, 1998. Averescu, Alexandru, Noţite zilnice de război (1914-1918), vol.1-2, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Eftimie Ardeleanu şi Adrian Pandea, Bucureşti, Editura Militară, 1992. Averescu, Alexandru, Operaţiile de la Flămânda, Bucureşti, 1924. Avram, Valeriu, Istoria Aeronauticii Militare Române 1910 -1916, Piteşti, Editura Tiparg, 2003. Avram, Valeriu; Ion Ştefan, Politica aeriană a României în primele decenii ale secolului XX, Timişoara, Editura Mirton, 2006. Băldescu, Radu, lt. colonel, Răsboiul naţional. Operaţiunile din anii 1917, 1918 şi 1919, vol.II, Sibiu, 1934. Bălescu, Valeria, Mausoleul de la Mărăşeşti, Bucureşti, Editura Militară, 1993. Bărboi, Vasile, General de corp de armată (r); Popescu, Titus general de brigadă (r); Eugen Teodorescu, general de brigadă (r); locotenent-colonel Visarion Neagoe, Istoria artileriei şi rachetelor antiaeriene române, Bucureşti, Editura ,,Modelism”, 1996. Bârdeanu, Nicolae, Nicolaescu, Dan, Contribuţii la istoria Marinei Române, vol. I. Din cele mai vechi timpuri până la 1918, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979. Bârzotescu, Laurenţiu, col., Gazele ca mijloc de luptă. Întrebuinţarea lor în războiul 1914– 1918. Atacul cu gaze şi apărarea contra gazelor, Bucureşti, 1922. Bădălan, Eugen, Eseu despre arta strategică, Bucureşti, Editura Militară, 2005. Bodunescu, Ion, Sirianu, Ion Rusu, Descifrarea unei istorii necunoscute, vol.1-3, Bucureşti, Editura Militară, 1973-1975. Boldur, Alexandru V., Imperialismul sovietic şi România, Bucureşti, Editura Militară, 2000. Brătianu, Gheorghe I., Acţiunea politică şi militară a României în 1919 în lumina corespondenţei diplomatice a lui Ion I.C. Brătianu, Bucureşti, 1939. Cantea, D., lt. colonel, Elemente de tactica unităţilor de cavalerie motomecanizate, Sibiu, 1937. 375


Carp, Cornel, col. dr.; Cornel Ţucă, Sub zodia lui Gutenberg. 85 de ani de la crearea Tipografiei Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2005. Căliman, Călin, Istoria filmului românesc, 1897-2000, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000. Cerăceanu, Ion, Col., Documentar istoric – Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii – 65 de ani de istorie, Bucureşti, Editura CTEA, 2007. Cernat, Gheorghe şi Dragnea, Stelian, De la Tiraliorii lui Cuza la Brigada 30 Gardă 1860-1995, Bucureşti, Editura Tempus, 1995. Cernăianu, Ioan, lt.colonel, Elemente de tactică raţionată. Defensiva în lumina noilor idei doctrinare româneşti, Bucureşti, 1933. Ciobanu, Ionel, lt. col. dr., Comunicaţiile – suportul tehnic al conducerii în secolul XXI, Bucureşti, Editura A.Î.S.M., 2002. Constantin, Ion, Basarabia sub ocupaţia sovietică de la Stalin la Gorbaciov, Bucureşti, Editura Fiat-Lux, 1994. Constantiniu Florin; Duţu Alesandru; Retegan Mihai, România în război, 1941-1945. Un destin în istorie, Bucureşti, 1995. Costescu, Lucian, maior; Nicolae Tomescu, căpitan, Infanteria în luptă în cooperare cu celelalte arme, Sibiu, 1934. Cornicioiu Gr., general, Ştefan Opriş, lt. col., Aurel Dumitrescu, maior, Contribuţiuni la istoricul grănicerilor, vol. I-II, 1834-1921, Bucureşti, 1934. 2003.

Cracsner, Constantin Edmond, Elemente de psihologie militară, Bucureşti, Editura AÎSM,

Crăciunoiu, Cristian; Stănescu, Raymond, Oţel, aburi şi torpile. Marina în Războiul de independenţă, Bucureşti, Editura Modelism, 2001. Dabija, G.A, general, Armata română în Răsboiul Mondial (1916-1918), vol.I-IV, cu o prefaţă de general de corp de armată Alexandru Averescu, Bucureşti, f.a. Dinulescu, R., maior, Armata modernă. Concepţiuni moderne în organizarea armatelor, Craiova, 1930. Dogaru, Ştefan Mihai, Col.dr.ing.; mr. dr. ing. Ion Roman, Bibliografia chimiei militare româneşti, 1917-1985, Bucureşti 1987. Domenico, Viorel, Scutul de celuloid, Bucureşti, Editura Militară, 1991. Dobrinescu, Valeriu-Florin; Constantin, Ion, Basarabia în anii celui de-al doilea război mondial (1939-1947), Iaşi, Institutul European, 1995. Domette, Pierre, Ing., Alarmă!....Gaze, Bucureşti, 1936. Dragomirescu, Alexandru, Cantemir Moşoiu, Generalul Traian Moşoiu, Ploieşti, Editura Printeuro, 2000. Dragu, Constantin, general, Armata democraţiei. Înfăptuirea „naţiunei armate”. Problema reducerei serviciului militar activ, Bucureşti, 1925. Drăgănescu, Constantin, Lt. col., Campaniile din 1848/49 şi 1919 în Transilvania şi Ungaria, Bucureşti, 1930. Dumitru, Cristea, Gl.bg.dr.; Col.(r) dr. Alexandru Oşca, Transmisiunile - suport pentru conducerea militară (1877 – 1947), Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003. 376


Duţu Alesandru, Între Wehrmacht şi Armata Roşie. Relaţii de comandament românogermane şi româno-sovietice (1941-1945), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2000. Duţu Alesandru; Dobre Florica; Loghin Leonida, Armata română în al doilea război mondial, 1941-1945. Dicţionar enciclopedic, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1999. Duţu Alesandru; Dobre Florica; Rotaru Jipa, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. I (22 iunie – 26 iulie 1941), Bucureşti, Editura Metropol, 1993. Duţu Alesandru; Dobre Florica; Rotaru Jipa, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. II (2 iulie – 16 octombrie 1941), Bucureşti, Editura Metropol, 1995. Duţu Alesandru; Dobre Florica, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. III (septembrie 1941 – iulie 1942), Bucureşti, Editura Vasile Cârlova, 1997. Duţu Alesandru; Dobre Florica, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. III (august 1942 – august 1944), Bucureşti, Editura Vasile Cârlova, 1997. Duţu Alesandru; Dobre Florica, Eroi români pe frontul de răsărit (1941-1944), Bucureşti, Editura Eminescu, 1995. Duţu Alesandru; Dobre Florica, Drama generalilor români (1944-1964), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1997. Duţu Alesandru; Dobre Florica, Distrugerea elitei militare sub regimul ocupaţiei sovietice în România, vol. I-II, Bucureşti, INST, 2001. Duţu Alesandru; Oroian Teofil, Comandanţii Corpului 7 armată, Dej, 2001. Enciu, Gheorghe, general; col. Ioan Biji, col. Emil Constantinescu, col. Leandru Panait, Contribuţii la istoria trupelor de transmisiuni din armata română, Bucureşti, Editura Militară, 1973. Economu, Virgil, general; Vasile Chiţu, căpitan, Pedagogia instrucţiei practice şi programe analitice pentru dezvoltarea instrucţiei în corpurile de trupă, vol I, Bucureşti, 1927. Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei 9-a împotriva românilor şi ruşilor 1916/17, Bucureşti, 1937. Giurcă Ion, col. dr., 1917. Reorganizarea armatei române, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1999. Gheorghiţă, Emil, General de brigadă (r); colonel (r) George Gheorghiu, File din istoria cavaleriei şi tancurilor din armata română, Bucureşti, Editura Vasile Cîrlova, 2007. Giuran, Valeriu, Momente din istoricul Batalionului şi al Regimentului 5 Vânători 18961941, Timişoara, Editura Miron, 2000. Giurescu Dinu, România în al doilea război mondial, 1941-1945, Bucureşti, Editura ALL, 1999. Herjeu, C.N., Col., Istoria armei geniului, Bucureşti 1902. Hentea Călin, Noile haine ale propagandei, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008. Ioaniţiu, Alexandru, locotenent-colonel, Războiul României, vol. 1-2, Tipografia Geniului, Bucureşti, f.a. Ionescu, Ion, Politica navală a României între anii 1919 şi 1941, Constanţa, Editura Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime S.A., 2002. Iordache, Constantin, Acţiunile navelor Marinei Militare în Revoluţia din Decembrie 1989, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2004. 377


Iordache, Neculai, General de divizie (rtr.); General de brigadă (rtr.) dr. Radu Vlăsceanu; col. (rtr.) Ioan Savu; col. (rtr.) Constantin Chiper, Istoria radiolocaţiei din apărarea antiaeriană a României, Editura PRO TRANSILVANIA, Bucureşti, 2001. Irimia, Ion; Ion Emil, Elemente de teorie generală a ştiinţei militare, Bucureşti, Editura AISM, 2002. Jitianu, Ion, general de divizie, Forţele morale şi forţele materiale la război, Bucureşti, 1928. Kiriţescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României. 1916-1919, vol. I- II, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989. Constantin Kiriţescu, Arcul de Triumf şi epopeea română 1916-1918-1922-1936, Bucureşti, Editura „Casa Şcoalelor”, 1937. Koslinski, Niculae; Stănescu, Raymond, Marina Română în cel De-al Doilea Război Mondial 1939-1945, vol. I-III, Bucureşti, Editura Modelism International, 1998. Lupaşcu, Alexandru, colonel, Din războiul României. În lumina adevărului, Bucureşti, Tipografia Serviciului Geografic al Armatei, 1921. Manafu, Alexandru, Intendenţa armatei române – eroism fără glorie, Bucureşti, Editura Per Omnes Artes, 1999. Manafu, Alexandru, Un fiu al Olteniei. Generalul de corp de armată Marin Manafu, Bucureşti, Editura Per Omnes Artes, 1996. Manafu, Alexandru, Un secol de viaţă. Generalul de divizie Victor Isăceanu, Bucureşti, Editura Per Omnes Artes, 1997. Manafu, Alexandru şi Marin Macri, Medicina militară în campanie, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2008. Marin, Gheorghe, General de brigadă (r) dr.; Ecaterina Marin-Zăinescu; colonel (r) dr. Gheorghe Romanescu (coordonatori), Istoria cavaleriei române, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1998. Marinescu, Călin, ing., Istoricul Poştei Militare Române 1859-2000, Bucureşti, Editura Militară, 2001. Mărdărescu, G.D., general, Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei (1918-1920), Bucureşti, 1922. Mihalache, Vasile, general-maior, Ioan P. Suciu, colonel (r), Jandarmeria română 18501945. Pagini dintr-o istorie nescrisă, Bucureşti, Editura Ministerului de Interne, 1993. Moşneagu, Marian, Politica navală postbelică a României (1944-1958), Bucureşti, Editura Mica Valahie, 2005. Moşneagu, Marian, Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor ,,REGELE FERDINAND” şi ,,REGINA MARIA”, Constanţa, Editura Muntenia, 2007. Nădejde, V., lt. col., Centenarul naşterii armatei române (1830-1930), Iaşi, Tipografia „Cultura Românească”, 1930. Neagoe, Sever, Grănicerii români în cele două conflagraţii ale secolului al XX-lea, Bucureşti, Editura Ministerului de Interne, 1996. Neagoe, Sever, Ilie Tender, Gheorghe Văduva, Istoria grănicerilor şi a începutului poliţiei de frontieră, Bucureşti, Editura Scaiul, 2003. Nicoară, Adrian Marius, Aeronautica Română pe Frontul de Vest. 23 august 1944 – 12 mai 1945, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I’’, 2007. 378


Oroian, Teofil, dr.; Gheorghe Nicolescu; Vasile Popa, Tentaţia libertăţii. Operaţiunea „Sumava” – un simplu pretext, Bucureşti, Editura Militară, 1999. Otu Petre, Colonel dr., (coordonator); Teofil Oroian; Ion Emil, Personalităţi ale gândirii militare româneşti, vol. I-II, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte studii Militare, 1997, 2001. Otu, Petre, Mareşalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda, Bucureşti, Editura Militară, 2005. Otu, Petre, Îmbrăţişarea anacondei. Politica militară a României între septembrie 1939 şi iunie 1941, Bucureşti, Editura Militară, 2008. Oşca, Alexandru, Gheorghe Romanescu, Gheorghe Nicolaescu, Florica Dobre, Corpul 7 armată. Tradiţie şi actualitate, Bucureşti, Editura Modelism, 2001. Oşca, Alexandru; Vasile Popa, România, o fereastră în cortina de fier, Focşani, Editura Vrantop, 1997. Ozunu Mihail Vasile, Otu Petre, Înfrânţi şi uitaţi. Românii în bătălia de la Stalingrad, Bucureşti, Editura Ion Cristoiu, 1999. Pandea Adrian, Pavelescu Ion, Ardeleanu Eftimie, Românii la Stalingrad. Viziunea românească asupra tragediei din Cotul Donului şi Stepa Calmucă, Bucureşti, Editura Militară, 1992. Pentelescu, Aurel, Aeronautica Română pe Frontul de Est (1941-1944), Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I’’, 2006. Petre, George, Bitoleanu, Ion, Tradiţii navale româneşti, Bucureşti, Editura Militară, 1991. Pohrib, Gheorghe, col., Nicolae Lupaşcu, lt. col., Istoricul pompierilor militari. 1835-1935, Bucureşti, Atelierul „Cartea Românească”, 1935. Popescu, Ioan, Istoria infanteriei române, vol. I-II, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985. Popescu, Nicolae, Gl. bg. dr., col. prof. Mihail Grigorescu, Istoria Chimiei Militare Româneşti 1917-2005, Bucureşti, Centrul Tehnic - Editorial al Armatei, 2005. Preda, Dumitru; Alexandrescu, Vasile; Prodan, Costică, În apărarea României Mari. Campania Armatei Române din 1918-1919, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1994. Prodan, Costică; Preda, Dumitru, The Romanian Army During the First World War, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1998. Prunache, Dumitru, Gl.bg. (r) ing, col. drd. Liviu Viorel Nemeş, col. drd. Petre Trandaf col. drd. Ştefan Geantă, Accidentul nuclear, Bucureşti, S.C. Telegrafia Română SRL, 2003. Rosseti, Radu R., general, România în faţa viitorului război. Îndatoririle ofiţerilor de rezervă, Bucureşti, 1928. Rosetti, Radu R., general, Muzeul Militar Naţional, Bucureşti, 1930. Rotaru, Jipa, Damaschin, Ioan, Glorie şi dramă. Marina Regală Română. 1940-1944, Bucureşti, Editura ,,Ion Cristoiu”, 2000. Rotaru Jipa; Zodian Vladimir; Oroian Teofil; Moise Leonida, Hitler-Antonescu. Caucazul şi Crimeea. Sânge românesc şi german pe frontul de Est, Bucureşti, Editura Paideia, 1998. Rotaru Jipa; Zodian Vladimir; Moise Leonida, Mareşalul Antonescu la Odessa, Bucureşti, Editura Paideia, 1999. Safta, Ion; Rotaru Jipa; Tiberiu Velter; Floricel Marinescu, Decoraţii româneşti de război. 1860-1947, Bucureşti, Editura „Universitaria”, 1993. 379


Sandachi George Paul, Aviaţia de luptă reactivă din România, Bucureşti, Editura Regina din Arcadia, 2001. Savu, Ion, Col.dr.ing., NBC – istorie, ştiinţă, pasiune, Bucureşti, 2004. Sârbu, Marian, Marina Română în Primul Război Mondial 1914-1918, Constanţa, Editura Academiei Navale ,,Mircea cel Bătrân”, 2002. Sichitiu, Ioan, general; Alexandru Ioaniţiu, colonel, Elemente de strategie, Bucureşti, 1936. Sinescu, Nicolae, General de divizie, Istoricul întrebuinţării cavalerie române în războiul mondial 1916 şi până la 1926, vol. I-III, Bucureşti, Institutul de arte grafice „Eminescu” S.A. , 1926. Sîlea Marin, Istoria Muzicilor Militare, Bucureşti, Editura Militară, 2006. SUMAN, Gheorghe, Col.(r), Istoria Vânătorilor de Munte din Armata României, Bucureşti, Editura Militară, 1998. Soare, Corneliu, general (r), Gândirea Militară. Personalităţi şi opere, prefaţă: general de corp de armată Dumitru Cioflină, Bucureşti, Editura Antet, 1999. Soare, Corneliu, Recitindu-l pe Clausewitz, Bucureşti, Editura Militară, 1993. Stănescu, Marin C., Armata şi Unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România, 1917-1919, Bucureşti, Editura Saeculum, 1999. Şuţa, Ion, general, Infanteria română. Contribuţii la istoricul armei, vol. I, Bucureşti, Editura Militară,1977, vol. II, Bucureşti, Editura Militară, 1982. Şperlea, Florin, De la armata regală la armata populară. Sovietizarea armatei române (1948-1955), Bucureşti, Editura „Ziua”, 2003. Şperlea, Florin; Lucian Drăghici; Manuel Stănescu, Armata Română şi Răscoala din 1907. Documente, Bucureşti, Editura Militară, 2007. Tănase, Mircea, Salt în istorie - paraşutiştii din România în anii celui de-al doilea război mondial, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003. Teodorescu, Eugen, General de divizie (r); col. dr. Visarion Neagoe, lt. Col. dr. Ioan Munteanu, Supravegherea aeriană – de la mitolocaţie la radiolocaţie, Bucureşti, Editura SYLVI, 2001. Tomescu, Mircea, Căpitan, Cavaleria. Posibilităţi, Misiuni. Mod de acţiune, Bucureşti, 1935. Tudose, Emil, col. dr., „Planificarea şi realizarea sistemelor de comunicaţii şi informatice în operaţiile militare multinaţionale”, Bucureşti, Editura INEDIT, 2001. Urdăreanu, Tiberiu, general (r.) ing., Factorul tehnic în războaiele României moderne, Bucureşti, Editura Militară, 1994. Văduva, Gheorghe, Mediul strategic de securitate, Bucureşti, C.S.S.S., 2002. Vicol, Nicolae, Studii preliminare asupra serviciului sanitar român de război, Bucureşti, Tipografia Cultura, 1934. Vizanti, G., colonel, Strategia românească în viitorul război, Bucureşti, 1932. Vlădescu, Cristian M., Uniformele armatei române de la începutul secolului al XIX-lea până la victoria din mai 1945, Bucureşti Editura Meridiane, 1977. Zamfir, Zorin, Jean Banciu, Primul Război Mondial, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., 1995. Zulean, Marian, Militarul şi societatea. Relaţiile civil-militare la începutul mileniului al III-lea, Bucureşti, Editura Militară, 2008. 380

LISTA ABREVIERILOR A.M.R. – Arhivele Militare Române A.S.R – Alteţa sa Regală C.C.P.A.M.I. – Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Cons. Min. – Consiliul de Miniştri C.S.P.A.M.I. – Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice C.T. – Centrul Teritorial C.V.P.A.M. – Centrul de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice E.C.P. – Educaţie, Cultură şi Propagandă Î.D. – Înalt Decret Î.D.R. – Înalt Decret Regal M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naţionale M.C.G. – Marele Cartier General Min. Int. – Ministerul de Interne M.F.A. – Ministerul Forţelor Armate M.St.M. – Marele Stat Major S.I.A. – Serviciul Istoric al Armatei S.M.G. – Statul Major General u.a. – Unităţi Arhivistice (dosare)

381

CUPRINS Pag. CUVÂNT ÎNAINTE – general-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ ............................................. 3 Partea I ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL ........................................................................ 5 SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI - Comandor dr. Marian MOŞNEAGU ............................ 7 CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE PITEŞTI Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA, dr. Cornel ŢUCĂ .......................................................... 46 Partea a II-a FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN ORIGINAL LA CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE ................ 53 FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN COPIE PE MICROFILM LA SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI ........................................................ 53 Partea a III-a FONDURILE DE ARHIVĂ CREATE DE STRUCTURI ALE ARMATEI ROMÂNIEI, PĂSTRATE LA ARHIVELE NAŢIONALE – SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE .............................................................................................................. 197 DOCUMENTELE DE ARHIVĂ CREATE DE PERSONALITĂŢI MILITARE, PĂSTRATE LA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – COLECŢII SPECIALE, ARHIVA ISTORICĂ .................................................................................................................... 197 Partea a IV-a NOTELE ISTORICE ALE FONDURILOR ARHIVISTICE CREATE DE REGIMENTE........225 ISTORIOGRAFIA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ - repere bibliografice - ............................... 373 LISTA ABREVIERILOR ............................................................................................................. 381

383

Format: 17x24 cm Coli tipar: 24 Coli editură: 12 Bun de tipar: 07.07.2010 Lucrarea conţine 384 de pagini Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei B-dul Ion Mihalache 124-126, sector 1, Bucureşti E-mail: [email protected]

Operaţiile tehnice, editoriale şi tiparul au fost executate la Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei sub comanda nr. 170 /2010

384

Ghidul AMR 2010

Recommend Documents