Ghidul pacientului hemodializat
Cuprins Introducere
5
Ce rol au rinichii in organism ?
6
Când este necesarã hemodializa ?
7
Ce este hemodializa ? Existã alte alternative ?
9
Cât timp va trebui sã fac hemodializã ?
11
Cine mã va ajuta în efectuarea tratamentului ?
12
Etapele iniþierii tratament tratamentului ului
14
Cum se realizeazã hemodializa ?
16
Este hemodializa un tratament dureros/neconfortabil dureros/neconfortabil ?
17
Cum ne adaptãm la noul regim de viaþã ?
18
Ce ar trebui sã verific zilnic ?
27
Ce ar trebui sã ºtim despre hepatitã ?
30
ANEXE
34
GLOSAR
48
Note, comentarii
51
Cuvânt introductiv
Dragã pacient, Aþi început, sau în scurt timp urmeazã urmeazã sã începeþi începeþi tratamentul de hemodializã într-un centru Fresenius Nephro Nep hroCa Care re®. Fresenius este lider mondial ºi na naþþional în servicii ºi echipamente de dializã. În lume sunt peste 2000 centre private Fresenius care trateazã peste 180.000 pacienþþi. pacien Este o situaþie nouã care ar putea sã vã îngrijoreze, însã nu este atât atât de grav. grav. Insuficienþa renalã renalã este una una dintre afecþiunile cronice destul de uºor de tolerat. Atât în þarã cât cât ºi în strãinãtate strãinãtate existã un program de dializã foarte eficient, care ar putea sã vã ajute foarte mult. În plus, în ultimii ani compania noastrã a dezvoltat ºi amenajat centre private de dializã care vã oferã atât tratamentul, la cele mai înalte standarde de calitate internaþionale internaþionale1 cât ºi transportul cãtre cãtre centrul de dializã ºi înapoi la domiciliu, fãrã nici un cost din 1
Nephrocare Compendium paginile 40 - 44 - Managementul resurselor umane
partea dumneavoastrã. dumneavoastrã. În cadrul acestui ghid vom încerca sã sã rãspundem celor mai frecvente frecvente întrebãri întrebãri provenite din rândul pacienþilor dar ºi sã vã familiarizãm cu termenii ºi programul de hemodializã. Pe parcursul acestui ghid veþ ve þi gã gãsi trimiteri cã cãtre alte surse de informaþ informaþii, cum ar fi "www.nephrocare.com" care poate fi accesat din oricare punct de internet, sau "NephroCare Compendium" - pe care-l gã g ãsi siþþi la recepþþia fiecã recep fiecãrui centru de dializã dializã. Lecturã plãcutã !
1. Ce rol au rinichii in organism ?
Rinichii1 sunt organe esenþiale pentru supravieþuire, la fel ca inima sau plãmânii. In mod normal în corpul uman se gãsesc câte doi rinichi, situaþi în spatele cavitãþii abdominale. La fiecare douã minute, toatã cantitatea de sânge din corpul uman trece prin rinichi, pentru a se elimina toxinele. Acestea rezultã din degradarea proteinelor din alimente cât ºi din diferite procese interne, fiind eliminate prin urinã. Un organism sãnãtos produce zilnic între unu ºi doi litri de urinã pe zi. Producerea urinii - formatã din toxinele din sânge ºi apa aflatã în exces în organism, este doar unul din rolurile pe care le au rinichii în menþinerea sãnãtãþii noastre. Alte patru procese importante se bazeazã pe funcþionarea rinichilor: Reglarea tensiunii arteriale Menþinerea unui nivel optim al unor substanþe din ! !
1
www.nephrocare.com - rinichiul
! !
organism (ex. potasiu, sodiu) Formarea globulelor roºii din sânge Menþinerea sãnãtãþii oaselor
2. Când este necesarã hemodializa2 ?
Atunci când rinichii nu mai funcþioneazã corespunzãtor - apare o suferinþã a întregului organism, care se numeºte "insuficienþã renalã". Insuficienþa renalã poate fi acutã sau cronicã. Insuficienþa renalã acutã este de obicei o boalã temporarã care se instaleazã brusc. Rinichii funcþioneazã doar într-o micã mãsurã sau deloc. Cu ajutorul temporar al dializei, rinichii reîncep sã funcþioneze normal. Insuficienþa renalã cronicã se instaleazã progresiv. Ea poate fi rezultatul unor boli generale severe (diabet, hipertensiune arterialã), sau al unor boli care afecteazã mai întâi rinichii (ex. glomerulonefritele, pielonefrita cronicã), rareori poate fi consecinþa unor boli moºtenite (ex. rinichiul polichistic).
2
www.nephrocare.com - tratament ºi îngrijire
Poate recunoaºteþi o parte din semnele ... o stare generalã de rãu obosealã la eforturi bine tolerate altãdatã senzaþia de lipsã de aer valori ale tensiunii arteriale mai mari decât de obicei ºi însoþite de dureri de cap (mai ales în ceafã), pocnituri în urechi, vedere înceþoºatã, ameþeli necesitatea de a urina mai des ºi mai mult în special pe timpul nopþii picioare umflate ... în baza cãrora medicul a pus diagnosticul de insuficienþã renalã cronicã ! Dializa este necesarã atunci când rinichii mai funcþioneazã doar într-un procent foarte mic în comparaþie cu un rinichi sãnãtos (5-10%). Medicul împreunã cu dumneavoastrã, va stabili momentul optim de a începe hemodializa ! ! ! ! !
!
!
3. Ce este hemodializa ? Existã altã alternativã ?
Dacã rinichii nu vã mai funcþioneazã, medicul o sã vã recomande o modalitate de tratament care sã le înlocuiascã funcþiile. Existã urmãtoarele modalitãþi de înlocuire a funcþiilor renale: hemodializa, dializa peritonealã, transplantul renal. Hemodializa este o metodã de tratament care se realizeazã în centrul de dializã, de cãtre personal medical specializat. ªedinþa de dializa dureazã în medie 4-5 ore ºi se efectueazã într-un ritm de trei ori pe sãptãmânã ºi cu ajutorul unui aparat de hemodializã. Pe parcursul efectuãrii tratamentului, sângele trece printr-un sistem special care eliminã apa în exces ºi toxinele, astfel încât la finalul tratamentului acesta este curãþat aproape complet. Dializa peritonealã este o altã metodã de tratament pe care pacientul o poate realiza la domiciliu, dupã ce învaþã în spital cum sã efectueze tehnica. Procedura în sine constã în introducerea unei soluþii speciale în
cavitatea peritonealã, prin intermediul unui cateter peritoneal ºi care are rolul de a îndepãrta toxinele, electroliþii ºi apa în exces. La un interval de 6-8 ore aceastã soluþie va trebui scoasã ºi înlocuitã cu una proaspãtã, astfel încât permanent sã se asigure eliminarea produºilor anterior amintiþi. Transplantul renal constã în introducerea în corpul dumneavoastrã, printr-o intervenþie chirurgicalã, a unui rinichi normal, prelevat de la o altã persoanã care înlocuieºte activitatea rinichilor bolnavi. Intervenþia chirurgicalã este relativ simplã, dar dupã transplant este necesar un tratament complex care sã împiedice respingerea rinichiului transplantat. Deºi în majoritatea cazurilor, rezultatele transplantului sunt bune, existã ºi posibilitatea sã aparã complicaþii ce determinã reînceperea programului de dializã. Toate cele trei metode enumerate sunt folosite în egalã mãsurã deoarece au acelaºi scop - de înlocuire a funcþiilor renale.
4. Cât timp va trebui sã fac hemodializã ?
În þara noastrã, la fel ca în majoritatea þãrilor din lume, hemodializa este metoda principalã de înlocuire a funcþiilor renale. Hemodializa este un tratament care vã poate suplini activitatea rinichilor vreme îndelungatã, dacã nu este posibilã realizarea unui transplant sau efectuarea dializei peritoneale. Sunt pacienþi care efectueazã hemodializã de peste 25 de ani. Echipa medicalã este cea care vã poate da cele mai bune sfaturi în legãturã cu acest aspect.
5. Cine mã va ajuta în efectuarea tratamentului ?
Într-un centru de dializã, în îngrijirea pacienþilor hemodializaþi, sunt implicate foarte multe persoane 1. De la ºeful clinicii ºi pînã la infirmiere, toatã lumea lucreazã pentru ca îngrijirea pacienþilor sã fie cât mai bunã. Cel mai des, veþi colabora cu medicul nefrolog, cu asistentele medicale, cu psihologul ºi dieteticianul. Fiecare este responsabil de un anumit aspect al îngrijirii. Dumneavoastrã vã cunoaºteþi cel mai bine, de aceea trebuie sã fiþi un membru important al echipei de dializã. Va trebui sã transmiteþi personalului medical eventualele probleme, pentru cã doar aºa, lucrând împreunã, veþi putea beneficia de cel mai eficient tratament pentru dumneavoastrã. Participarea dumneavoastrã va face diferenþa !
Nefrologul este un medic specializat în tratarea bolilor de rinichi. El va supraveghea în permanenþã starea sãnãtãþii dumneavoastrã. Vizitîndu-vã regulat în cursul 1
Nephrocare Compendium paginile 40 - 44 - Managementul resurselor umane
ºedinþelor de hemodializã, va face acele schimbãri în tratament care vã vor ajuta sã vã simþiþi cît mai bine cu putinþã. Nefrologul poate rãspunde la întrebãrile pe care le aveþi. Mulþi pacienþi au întrebãri la care se gândesc acasã, însã în momentul în care se întâlnesc cu medicul uitã ce au dorit sã-l întrebe. De aceea, ar fi util sã vã notaþi într-un carneþel întrebãrile pe care le aveþi.
Asistentele medicale specializate în dializã sunt prezente în permanenþã lângã dumneavoastrã pe toatã durata tratamentului. Ele iniþiazã ºi supravegheazã ºedinþa de hemodializã, recolteazã analize ºi pot rãspunde la unele întrebãri cu caracter medical. În afarã de efectuarea tratamentului propriuzis, asistentele medicale vã pot oferi un real suport în rezolvarea problemelor dumneavoastrã medicale sau personale.
Psihologul este cel care vã ajutã sã faceþi trecerea la noul mod de viaþã pe care vi-l impune boala. El vã susþine apoi în permanenþã din punct de vedere emoþional. Nu ezitaþi sã îi comunicaþi probleme personale ! Acestea vor fi pãstrate confidenþiale ºi, cu ajutorul dumneavoastrã, îºi vor gãsi o rezolvare. Dieteticianul este cel care stabileºte împreunã cu medicul, cel mai potrivit regim alimentar pentru dumneavoastrã. În capitolele urmãtoare veþi gãsi detalii referitoare la regimul alimentar.
7. Etapele iniþierii tratamentului
Dacã medicul de familie v-a pus diagnosticul de boalã cronicã de rinichi, va solicita apoi o consultaþie de specialitate - la medicul nefrolog. Medicul nefrolog va examina în profunzime afecþiunea ºi va aprecia cât de urgentã este iniþierea tratamentului de hemodializã. Veþi primi indicaþii ºi se va prescrie un regim alimentar ºi de viaþã, precum ºi tratament medicamentos pentru ca evoluþia sã fie cât mai lentã.
La momentul potrivit se va crea accesul vascular denumit fistulã, de obicei la nivelul antebraþului. Aceasta presupune o intervenþie chirurgicalã minorã. Este cel mai bine sã aveþi o fistulã fãcutã cu cel puþin una sau douã luni înainte de a începe tratamentul. Realizarea accesului vascular la momentul potrivit îi va permite sã se vindece ºi sã se dezvolte complet. Dacã este nevoie de începerea imediatã a dializei sau aveþi probleme cu fistula, un cateter temporar poate fi inserat într-o venã, de obicei la baza gâtului.
8. Cum se realizeazã hemodializa1 ?
Hemodializa presupune utilizarea mai multor elemente2:
Înaintea începerii tratamentului, douã ace sunt introduse în fistulã3, astfel încât sã permitã sângelui sã parcurgã circuitul de hemodializã. În timpul tratamentului, o parte a sângelui este preluat din fistulã ºi trimis spre dializor printr-un sistem de tuburi numit linii de sânge cu ajutorul pompei de sânge a aparatului de hemodializã. Deoarece adultul normal are aproximativ 4,5 litri de sânge în corp, el poate tolera cu uºurinþã aceastã micã cantitate în afara corpului (aprox. 200 ml). Dializorul conþine un mãnunchi de tuburi subþiri, numite capilare create dintr-un material special care permite filtrarea apei ºi a toxinelor. Alte substanþe cum ar fi celulele sangvine ºi proteinele sunt reþinute. 1
Sângele circulã prin interiorul capilarelor iar o soluþie numitã dializant (cu o compoziþie similarã cu a plasmei sangvine) circulã prin exteriorul capilarelor. În timpul acestui proces, are loc dializa. Pe mãsurã ce sângele trece prin dializor, dializantul preia toxinele care sunt astfel eliminate din sânge.
La sfârºitul tratamentului, dupã ce sângele a fost reintrodus din circuitul de dializã, sunt îndepãrtate acele din fistulã.
NephroCare Compendium paginile 10 - 11,13 - Dializantul ultrapur, OCM. www.nephrocare.com - Produse ºi servicii. Nephrocare Compendium paginile 19 - 24 - Produse ºi ser vicii. 3 www.nephrocare.com - Tratament ºi îngrijire - accesul vascular. 2
9. Este hemodializa un tratament dureros/neconfortabil ?
Hemodializa, adicã procesul de filtrare artificialã a sângelui este la fel de nedureros ca ºi procesul de formare al urinei. De câte ori aþi simþit un discomfort când rinichii dumneavoastrã îºi îndeplineau funcþia cu succes ? Aþi simþit vreodatã cã rinichii dumneavostrã funcþionau normal ? Adevãrul este cã nu, nu simþim nimic când aceste organe funcþioneazã. În acest fel, în timpul dializei nu simþiti nimic special, dureros sau disconfortant, cauzat de filtrarea sângelui de toxine de cãtre rinichiul artificial.
Dacã utilizaþi cateterul ca ºi acces vascular: aþi vizionat cu siguranþã un film la cinematograf, aºadar aveþi certitudinea cã puteþi sta în aproximativ aceeaºi poziþie (pe scaun, fotoliu) timp de cel puþin trei ore, cât dureazã rularea filmului. Acelaºi lucru se întâmplã ºi în timpul dializei: staþi în fotoliu sau culcat, (ca la cinematograf în centrele Fresenius NephroCare ®
saloanele de dializã sunt prevãzute cu televizoare pentru pacienþi).
Dacã utilizaþi fistula ca ºi acces vascular: aþi fãcut cu siguranþã pânã acum injecþii sau vi s-a recoltat sânge pentru analize. Singurul disconfort pe care-l puteþi simþi este înaintea ºedinþei propriu-zise de dializã, la puncþionarea fistulei. Este acelaºi lucru pe care l-aþi simþit în momentul în care aþi fost înþepat pentru recoltarea sângelui pentru analize.
10. Cum ne adaptãm la noul mod de viaþã ?
Un pacient tratat prin hemodializã spunea: "A începe dializa nu înseamnã cã viaþa ta s-a terminat, ci înseamnã cã trebuie sã gãseºti calea care sã te ajute sã trãieºti mai bine".
În ce priveºte activitatea profesionalã: Puteþi sã vã întoarceþi la lucru sau sã mergeþi la ºcoalã, chiar dacã sunteþi în program de dializã. Programul de dializã poate fi adaptat programului dumneavoastrã de lucru. Trebuie doar sã discutaþi cu echipa medicalã.
dumneavoastrã de a merge în vacanþã. Acesta vã poate facilita continuarea tratamentului în alte clinici, în timpul cãlãtoriei.
În ce priveºte exerciþiile fizice: Este important sã faceþi miºcare ºi sã vã menþineþi în formã. Corpul se obiºnuieºte repede sã nu facã nimic. Cu cât vã implicaþi în mai multe activitãþi cu atât vã veþi îmbunãtãþi condiþia fizicã. Este de dorit sa faceþi în mod regulat exerciþii fizice ! Dacã veþi face exerciþii fizice regulate: Vã veþi simþi mai plini de energie, mai în putere, indiferent de vârstã Vã pãstraþi inima sãnãtoasã ºi þineþi sub control tensiunea arterialã Veþi avea o mai bunã circulaþie a sângelui Va scãdea nivelul zahãrului din sânge - în cazul în care sunteþi diabetic !
În ce priveºte vacanþa: Puteþi sã cãlãtoriþi; fiind pacient NephroCare ® aveþi avantajul cã puteþi efectua dializa pe parcursul vacanþei la aceleaºi standarde de calitate, în oricare alt centru1 NephroCare® din þarã ºi din strãinãtate. Trebuie însã sã discutaþi din timp cu medicul despre intenþia 1
!
! !
www.nephrocare.com - Unde suntem. NephroCare Compendium paginile 30 - 31 -Dializa de vacanþã
Veþi avea un somn mai bun Veþi avea oasele mai sãnãtoase Veþi avea o stare sufleteascã pozitivã, deoarece în timp ce faceþi exerciþii fizice, în creier se descarcã anumite substanþe care eliminã stresul. Este bine sã discutaþi cu medicul de dializã despre intenþia de a face sport. El se va asigura cã nu aveþi probleme de sãnãtate, care sã contraindice exerciþiile fizice. În acelaºi timp, medicul o sã vã sfãtuiascã cum sã vã protejaþi accesul vacular (fistula sau cateterul). Dupã ce aþi obþinut acordul medicului nefrolog, stabiliþi-vã un obiectiv. De exemplu, plimbãri scurte fãrã pauze, mersul pe bicicletã, sau exerciþii fizice speciale pentru pacienþii trataþi prin hemodializã. !
! !
În ce priveºte atmosfera în familie: Este foarte normal sã aveþi reacþii emoþionale faþã de boalã ºi la fel de normale sunt ºi reacþiile familiei dvs.
Activitatea familiei se schimbã adesea când un membru al sãu are o problemã de sãnãtate. Nu ezitaþi sã discutaþi în familie despre aceste schimbãri. Sunt multe persoane gata sã vã ajute.
În ce priveºte regimul alimentar ºi al lichidelor: Ca o recomandare generalã, regimul alimentar al pacientului hemodializat stã sub semnul echilibrului adicã fãrã excese ºi al variaþiei - de ex. nu este recomandabil sã mâncaþi acelaºi fel de mâncare trei zile la rând. Teoretic, nici un aliment nu vã este interzis. Existã însã anumite alimente care vor trebui consumate cu foarte mare atenþie. În concluzie, nu vã neglijaþi alimentaþia. Veþi vedea cã lucrurile nu sunt atât de complicate pe cât par la început. Vã vom oferi câteva informaþii despre principiile alimentare ºi electroliþii care ar putea sã vã afecteze starea de bine dacã vor fi consumaþi în cantitãþi mai mari.
PROTEINELE Dacã iniþial aþi fost sfãtuit de cãtre medic sã consumaþi mai puþine proteine, odatã cu începerea tratamentului aceasta se va schimba. Veþi putea consuma mai multe proteine, de ex. carne, lapte, ouã, brânzeturi. Sunt de preferat alimentele proaspete, neconservate, de ex. carne ºi nu salam sau parizer, brânzã proaspãtã ºi nu caºcaval. Aceasta deoarece alimentele prelucrate ºi conservate au de regulã cantitãþi foarte mari de sare ºi fosfor, care nu sunt sãnãtoase pentru dvs. Medicul, împreunã cu dieteticianul, poate stabili un regim proteic adaptat necesitãþilor dumneavoastrã. În acest sens, pentru a avea o orientare, puteþi consulta tabelul din anexa 1. GRÃSIMILE O dietã cu prea multe grãsimi este dãunãtoare pe timp îndelungat ºi pentru o persoanã perfect
sãnãtoasã. Grãsimile în exces se pot depune pe peretele vaselor de sânge, proces denumit aterosclerozã. Aveþi grijã sã evitaþi pe cât posibil grãsimile de origine animalã (slãnina, untura, carnea grasã, laptele gras, smântâna, friºca, etc) mai ales dacã medicul v-a atenþionat cã aveþi probleme cu colesterolul.
Preferaþi grãsimile de origine vegetalã (ulei) care sunt mai puþin dãunãtoare. Aveþi grijã ºi la dulciuri, deoarece o dietã foarte bogatã în glucide (zahãr, prãjituri, pâine - în cantitãþi mari) duce la transformarea acestora de cãtre ficat în grãsimi ! Nu existã suficiente studii care sã dovedeascã efectul consumului de grãsimi, dar ºi în acest caz acesta ar trebui adaptat de cãtre medic necesitãþilor organismului dumneavoastrã. În acest sens, puteþi consulta tabelul din anexa 2. GLUCIDELE (zaharurile) Sunt foarte importante pentru asigurarea energiei. Sursele de glucide sunt: pâinea, cerealele, cartofii, orezul, fructele ºi legumele, precum ºi zahãrul, mierea sau dulciurile în general. Un exces de glucide în alimentaþie duce la îngrãºare ºi aterosclerozã. De aceea este bine sã nu mâncaþi prea des ºi în cantitãþi
prea mari zahãr, prãjituri, dulceþuri. O situaþie specialã o au pacienþii diabetici, la care medicul specialist trebuie sã stabileascã necesarul de glucide ºi eventual cantitatea de insulinã optimã pentru „prelucrarea" acestora. CALORIILE Principiile alimentare enumerate anterior sunt transformate de cãtre organism în energie. Necesarul caloric este diferit de la un pacient la altul, nu numai în funcþie de vârstã ºi greutate corporalã, ci ºi în funcþie de cât de activ este (de exemplu un pacient de 70 kg foarte activ va avea nevoie de mai multã energie decât un pacient cu aceeaºi greutate corporalã dar care este implicat în puþine activitãþi pe parcursul unei zile). Alimentele consumate conþin ºi sãruri minerale. Trebuie sã acordaþi o atenþie deosebitã sodiului, potasiului ºi fosforului.
POTASIUL Potasiul se gãseºte în cantitãþi mari în celule ºi în cantitãþi mai mici în sânge. El contribuie la funcþionarea normalã a muºchilor ºi nervilor ºi la reglarea bãtãilor inimii. Dializa eliminã excesul de potasiu din sânge, însã acesta se acumuleazã între ºedinþele de dializã. Dacã potasiul depãºeºte limita normalã maximã vã poate pune viaþa în pericol. Pot sã aparã unele simptome cum ar fi: oboseala muscularã, furnicãturi în mâini, picioare ºi în jurul gurii precum ºi bãtãi neregulate ale inimii. Potasiul are o influenþã foarte mare asupra activitãþii inimii, putând cauza probleme majore. Potasiul se gãseºte în majoritatea alimentelor, de aceea trebuie sã aveþi grijã sã: Nu depãºiþi cantitatea maximã de potasiu (prescrisã de medic) pe zi; în acest sens puteþi !
!
!
consulta tabelul din anexa 3 Sã evitaþi anumite fructe (ex. banane, kiwi, fructe uscate) care au un conþinut foarte mare de potasiu Sã consumaþi cantitãþi reduse din alte fructe cu conþinut mare de potasiu (ex. mâncaþi o jumãtate
de parã în loc de una întreagã; mâncaþi o cantitate micã de pepene verde, cireºe, struguri sau portocale) Cartofii ºi alte legume trebuie lãsate în apã câteva ore dupã decojire, aruncaþi apa ºi apoi preparaþi. FOSFORUL Datoritã bolii de rinichi, în sânge rãmâne mai mult fosfor decât este nevoie. Acesta stimuleazã producerea unui hormon în glandele situate în regiunea gâtului - paratiroidele. Acest hormon afecteazã sãnãtatea oaselor. Calciul „pleacã" din oase ºi se depune în alte organe, inclusiv în vasele de sânge. Tulburãrile menþionate se produc în ani de zile, iar pacientul nu simte nimic în acest timp. Ca o primã mãsurã, ar trebui evitate alimentele bogate în fosfor. Fosforul este ºi un excelent conservant alimentar, aºa cã existã în cantitãþi foarte mari în conservele de orice fel, în brânza topitã, caºcaval, !
mezeluri, cola sau praful de copt. De câte ori aveþi posibilitatea, alegeþi alimentele proaspete, neprelucrate. Este posibil ca medicul sã vã recomande o medicaþie ajutãtoare. SODIUL Sodiul se gãseºte în mod natural aproape în toate alimentele. Când se combinã cu clorul, formeazã sarea de bucãtãrie. O dietã cu prea multã sare, mai ales la pacienþii care urineazã puþin sau deloc duce la reþinerea apei în organism, ceea ce determinã umflarea picioarelor, creºterea în greutate, hipertensiune arterialã, dificultãþi de respiraþie, iar pe termen lung la insuficienþã cardiacã. Pentru a evita sodiul ºi pentru a menþine gustul mâncãrii, puteþi apela la urmãtoarele trucuri: Sã evitaþi alimentele prelucrate (conserve, caºcaval, brânzã sãratã, brânzã topitã, mezeluri); !
acestea ar trebui oricum evitate pentru cã au ºi un conþinut mare de de fosfor Adãugaþi alte condimente fãrã sare care pot compensa gustul mâncãrii (cimbriºor, busuioc, ºofran) Atenþie: sarea fãrã sodiu existentã în farmacii este total contraindicatã la pacientul hemodializat ! Regimul cu sare puþinã determinã antihipertensivele sã fie mai eficiente ºi le reduce cantitatea. !
VITAMINELE Vitaminele sunt esenþiale pentru sãnãtate. Necesarul de vitamine variazã în funcþie de vârstã, sex ºi particularitãþile stãrii de sãnãtate a fiecãrui pacient. De aceea este bine sã luaþi vitamine numai cu avizul medicului. Pentru orientare, puteþi consulta tabelul din anexa 4. 1, 2
a se vedea Glosar
CONSUMUL DE LICHIDE Una dintre cele mai importante recomandãri pentru pacientul hemodializat este limitarea consumului de lichide. Aceasta cu atât mai mult la pacienþii care nu mai urineazã deloc ºi la care lichidul consumat între douã tratamente se acumuleazã în corp. Când aceastã cantitate depãºeºte 5% din greutatea idealã 1 apar edeme2, hipertensiune arterialã, dificultãþi de respiraþie ºi supraîncãrcarea inimii. Pacienþii care vin cu greutate mare acumulatã între douã tratamente sunt rugaþi de cãtre personalul medical sã reducã consumul de lichide. Existã în principal douã greºeli pe care le fac pacienþii: Mãnâncã sãrat, ceea ce determinã creºterea cantitãþii de sodiu în organism ºi stimuleazã setea, determinând un consum mai mare de apã Consumã alimente care conþin pânã la 99% apã (ex. ciorbe, supe, iaurt, fructe sau legume), pe !
!
care nu le iau în calcul Vã recomandãm câteva trucuri la care puteþi apela pentru a pãcãli senzaþia de sete: Folosiþi alte condimente decât sarea pentru a da gust mâncãrii Beþi cu MASURÃ ! Nu beþi dintr-o canã mare, ci dintr-un pahar mic, de preferinþã gradat. Ideal ar fi sã vã notaþi cantitatea de lichid bãutã Beþi încet, luând paharul de la gurã dupã fiecare înghititurã Þineþi în gurã bomboane mentolate (de preferinþã fãrã zahãr). Unii pacienþi pãcãlesc senzaþia de sete þinând în gurã un bob de porumb sau unul de cafea Mestecaþi gumã (de preferinþã fãrã zahãr), guma stimuleazã secreþia salivarã, umezind gura Când apare senzaþia de sete, ocupaþi-vã timpul cu altceva, gãsiþi locuri ºi situaþii care nu vã îndeamnã la bãut lichide !
!
!
!
!
!
Acriþi apa pe care o beþi cu câþiva stropi de suc de lãmâie sau mâncaþi castraveþi muraþi în oþet (fãrã sare), deoarece gustul acru alungã senzaþia de sete Beþi lichide mai reci - dacã puteþi; unii pacienþi þin în gurã cubuleþe de gheaþã ºi au senzaþia cã beau apã tot timpul Când vã este sete puteþi sã mâncaþi ceva, mestecatul stimuleazã secreþia de salivã ATENÞIE ! La pacienþii diabetici senzaþia intensã de sete poate fi legatã de valorile mari ale zahãrului din sânge. În acest caz ar trebui mãsuratã glicemia. Restricþiile prescrise de cãtre medic ar trebui privite cu încredere ºi înþelegere, deoarece acesta se gândeºte în primul rând cum sã evite complicaþiile care ar putea apãrea în decursul câtorva ani. Pentru orientare, puteþi consulta tabelul din anexa 5 „lichidele". !
!
!
11. Ce ar trebui sã verific zilnic ?
Aºa cum vã va sfãtui probabil ºi personalul medical, ar trebui sã evaluaþi zilnic câteva aspecte, cum ar fi: Dacã fistula are "puls, freamãt, murmur" - îl puteþi simþi prin palparea acesteia Tensiunea arterialã - care ar trebui sã fie în limitele recomandate de cãtre medic Temperatura - poate fi un prim semn al unei eventuale infecþii Greutatea - este foarte important ca între ºedinþele de hemodializã sã nu luaþi mai mult de 2 kilograme în plus faþã de greutatea idealã. În continuare, vom detalia câteva aspecte referitoare la fiecare dintre punctele menþionate mai sus. !
!
!
!
Inspectaþi zilnic pielea din zona fistulei arterio-venoase pentru observarea eventualelor semne de infecþie, cum ar fi: durere, umflare, roºeaþã, secreþii. În cazul în care constataþi vreunul din semnele menþionate, trebuie sã anunþaþi imediat medicul. Evitaþi lovirea ºi presarea fistulei. Pentru aceasta, trebuie sã NU: Purtaþi îmbrãcãminte strâmtã, bijuterii în zona fistulei comprimaþi, loviþi fistula Purtaþi greutãþi mari în mâna cu fistula (genþi, sacoºe) Dormiþi pe mâna cu fistula Recoltaþi analize de la braþul cu fistula Mãsuraþi tensiunea arterialã la braþul cu fistula !
! !
!
Îngrijirea fistulei arterio - venoase: Igiena este foarte importantã pentru prevenirea infecþiilor. Spãlaþi zilnic cu apã ºi sãpun tegumentele din zona fistulei, cât ºi înainte de începerea ºedinþei de dializã.
!
!
În perioada de formare a fistulei, pentru a favoriza dezvoltarea acesteia, sã faceþi zilnic exerciþii, timp de câteva minute (ex. închideþi ºi deschideþi mâna în care þineþi o minge de cauciuc). Palpaþi uºor fistula zilnic, pentru a simþi vibraþia acesteia - semn cã fistula este funcþionalã. Episoadele de hipotensiune pot afecta funcþionarea fistulei. Dacã simþiþi vreo modificare, trebuie sã anunþaþi imediat medicul. Dupã fiecare ºedinþã de hemodializã ºi îndepãrtare a acelor, veþi aplica o presiune controlatã, cu un pansament steril la nivelul locului de puncþie.
Greutatea: Veþi auzi constant de termenul "greutate uscatã" sau "greutate idealã". Aceastã greutate este stabilitã de cãtre medic ºi este greutatea la care vã simþiþi bine. Greutatea idealã variazã în funcþie de vârstã, sex, înãlþime ºi se reevalueazã periodic. Între dialize nu trebuie sã luaþi în greutate mai mult de 5% faþã de greutatea uscatã. Aceasta pentru a evita episoadele hipotensive ºi alte posibile complicaþii din cursul ºedinþelor de dializã. Medicaþia: Pentru a asigura un tonus bun organismului dumneavoastrã ºi a compensa funcþiile unor organe care nu-ºi mai fac datoria suficient, medicul vã va recomanda o schemã de tratament zilnicã, individualizatã.
12. Ce ar trebui sã ºtim despre hepatitã ?
Hepatitele virale sunt boli contagioase produse de diferiþi viruºi ºi reprezintã o problemã importantã de sãnãtate. Cele mai frecvente tipuri de hepatite virale sunt: hepatita A, hepatita B ºi hepatita C. Cum se transmit hepatitele virale ? Calea de transmitere a hepatitelor diferã, astfel: Hepatita A - se transmite prin "mâini murdare" sau "alimente contaminate" de un om bolnav Hepatita B - se transmite prin sânge sau instrumente contaminate cu sânge; se mai poate transmite pe cale sexualã dar ºi de la mamã la fãt în ultima parte a sarcinii Hepatita C - se transmite în principal prin produse de sânge sau instrumente contaminate cu sânge; poate apãrea la pacienþii care au primit transfuzii de sânge Virusul hepatitei C restricþioneazã accesul la transplantul de rinichi !
!
!
Cum putem preveni contaminarea cu virusurile hepatice ? Mãsurile de prevenire a contaminãrii se referã atât la cele din centrul de dializã, cât ºi în afara acestuia. În ce priveºte centrul de dializã: Faceþi dializa în salonul în care aþi fost programat Spãlaþi-vã mâinile înaintea începerii tratamentului Spãlaþi-vã mâinile dupã folosirea toaletei Evitaþi contactul cu sângele În afara centrului de dializã, trebuie sã aveþi grijã cum sunt efectuate: Tratamente injectabile - a se folosi materiale de unicã întrebuinþare Tratamentele cosmetice Tratamentele stomatologice Orice intervenþie chirurgicalã Atenþie ! Vã puteþi contamina ºi prin contact sexual neprotejat. !
! ! !
!
! ! ! !
O metodã importantã de prevenire este vaccinarea împotriva hepatitei B, care poate asigurã protecþie împotriva îmbolnãvirii, pentru o perioadã de 5 - 7 ani. În centrele Fresenius NephroCare ® se acordã o mare atenþie prevenirii contaminãrii cu virusul hepatitei. În acest sens se asigurã vaccinarea gratuitã împotriva hepatitei B, a tuturor pacienþilor aflaþi în program de dializã peritonealã sau hemodializã. Mai mult, în centrele noastre au fost introduse o serie de materiale ºi proceduri specifice pentru prevenirea contaminãrii încruciºate (de la un pacient la altul). Iatã câteva exemple: seturi individuale pentru conectare ºi deconectare, de unicã întrebuinþare, soluþii dezinfectante foarte eficiente pentru toate suprafeþele (pat, mobilier, paviment, aparaturã) pacienþi separaþi în funcþie de statusul viral personal medical vaccinat, dedicat pentru fiecare grupã de pacienþi !
!
! !
Dorim sã vã informãm cã Fresenius NephroCare® are o preocupare permanentã de a îmbunãtãþi serviciile pe care vi le oferã. În acest sens suntem interesaþi sã cunoaºtem pãrerile ºi propunerile dumneavoastrã, pe care le puteþi transmite prin: intermediul sondajului efectuat periodic în centrele noastre intermediul unor modalitãþi continue de comunicare, de exemplu registrul pentru sugestii pacienþi Periodic veþi afla stadiul îmbunãtãþirilor aduse în urma propunerilor dumneavoastrã. !
!
Acestea nu sînt doar mijloace prin care sã aflãm pãrerile ºi sugestiile dumneavoastrã ci ºi o modalitate de a ne îmbunãtãþi activitatea.
Anexe
Anexa 1 - conþinutul în proteine al principalelor alimente Anexa 2 - grãsimile Anexa 3 - conþinutul în potasiu, sodiu ºi fosfor al principalelor alimente Anexa 4 - vitaminele Anexa 5 - lichidele: apa, alcoolul, laptele, sucurile de fructe Anexa 6 - drepturile ºi obligaþiile pacienþilor
ANEXA 1, CONÞINUTUL ÎN PROTEINE AL PRINCIPALELOR ALIMENTE Consumaþi între 150-300 g zilnic, în funcþie de activitatea fizicã, greutate. PROTEINE - grame / 100 g produs PROTEINE grame / 100 g produs CARNE Creier Ficat Inimã Miel Oaie Vacã Porc Raþã Rinichi Viþel Gãinã Fructe Alune Arahide Banane
10 19 21,6 20 16 16-22 16 16 15 19 21,6 12,7 30,6 1,3
Caise Castane Cãpºuni Cireºi Mere Nuci Pepene roºu Pepene galben Pere Piersici Portocale Prune Smochine Struguri Grãsimi Margarinã ªuncã Unt
0,9 3,4 0,6 1,1 0,3 15 0,5 0,8 0,5 0,8 0,9 0,7 3,1 0,8 0,5 3,9 0,5
Unturã Ulei de floarea soarelui Lapte ºi derivate Brânzã de vaci Brânzã Feta Brânzã fermentatã Iaurt Lapte integral Smântânã Schweitzer Legume Cartofi Castraveþi Ceapã Ciuperci Conopidã Fasole verde Fasole uscatã Morcov Pãtrunjel Hrean
0,0 0,0 16,3 18,0 20-22 3,3 3,2 3,1 26 2 0,8 1,4 4,0 2,4 2,4 22 1,1 3,7 1,1
Roºii Salatã Sfeclã Spanac Varzã Produse din carne Cârnãciori Cremwurst Salam Ouã Albuº Gãlbenuº Ou întreg Pâine, Fãinã, Paste Fãinã albã Fãinã de orez Fãinã de porumb Griº Orez Orez fiert Paste fierte
1,0 1,3 1,6 2,3 1,7 15,2 16,7 24,0 10,8 17,3 12,8 6,3 7,4 9,2 8,3 2,2 2,2 2,5
Pâine albã Pâine graham Pâine integralã Pâine de secarã Zahãr, Dulciuri Ciocolatã Gem Miere Zahãr rafinat
8,5 8,9 9,5 6,4 5,5 0,5 0,3 0,0
ANEXA 2, GRÃSIMILE
ANEXA 3, CONÞINUTUL ÎN SODIU, FOSFOR, POTASIU AL PRINCIPALELOR ALIMENTE
Consumaþi între 150-300 g zilnic, în funcþie de activitatea fizicã, Consumaþi 6-10 porþii zilnic (o porþie = 1 lingurã rasã), în funcþie de recomandarea medicului pentru: ulei unt margarinã maionezã lapte Limitaþi consumul zilnic de lactate la 60-120 g, în funcþie ºi de recomandarea medicului. Exemplu: lapte sau iaurt (1/2 canã de 250 ml) îngheþatã (1/2 canã de 250 ml) brânzã proaspãtã sau cremã de brânzã (2 linguri), brânzã topitã (1 triunghi) smântânã (2 linguri)greutate. PROTEINE - miligrame / 100 g produs
Consumaþi: între 50 - 2000 mg SODIU zilnic, în funcþie de recomandarea medicului între 300 - 800 mg FOSFOR zilnic, în funcþie de recomandarea medicului între 500 - 2000 mg POTASIU zilnic, în funcþie de recomandarea medicului
! ! ! ! !
! ! !
! !
!
!
!
DENUMIREA PRODUSULUI
LAPTE ªI DERIVATE Brânzã burduf Brânzã telemea de vacã Brânzã Roquefort Brânzã topitã Brânzã de vacã Margarinã Iaurt Îngheþatã pe bazã de lapte Lapte integral Lapte 3,5% Lapte degresat Lapte condensat Lapte praf Caºcaval Smântânã 10%
SODIU mg/100g produs
FOSFOR POTASIU mg/100g produs
mg/100g produs
230
145
85
1520 1810 1100 40 390 45
266 392 790 160 8 90
106 91 108 95 7 150
110 48 48 47 140 371 76 610 40
117 92 92 91 206 714 10 600 85
99 157 157 155 340 1160 7 131 132
Smântânã 30% Unt OUÃ ªI DERIVATE Ou Gãlbenuº de ou Albuº de ou Maionezã CARNE ªI DERIVATE Cãprioarã Cârnat afumat Cârnat de bere Cremwurºti Cârnat proaspãt Curcan Concentrat de carne cub Gâscã Iepure Lebãr Parizer Pasãre
34 5
63 21
112 16
144 51 170 481
216 590 21 60
147 138 154 18
84 520 753 941 829 86
220 190 152 170 158 190
342 270 261 204 199 330
1760 86 50 810 620 83
2380 15840 184 420 220 400 154 143 140 122 200 359
DENUMIREA PRODUSULUI
Ficat de pasãre Porc - carne proaspãtã Porc - ºuncã fiartã Porc - ºuncã crudã Porc - burtã Porc - spate Raþã Salam Salam vânãtoresc Sângerete Slãninã Vitã - carne proaspãtã Vitã - conservã Viþel Vitã - cârnat PEªTE Crap Hering Hering marinat
SODIU mg/100g produs
FOSFOR POTASIU mg/100g produs
mg/100g produs
68 70 960 1400 17 21 140 1260 818 680 1770 76 833 100 520
240 153 136 207 52 13 187 167 144 22 108 180 128 200 120
218 280 270 248 8 14 292 302 260 38 225 310 131 300 215
46 117 1030
216 250 149
306 360 98
Hering în sos tomat Icre negre (caviar) Icre Macrou Pastrav Rac Sardine Sardine în ulei Somon afumat Scoici Sepie ªtiucã Ton Ton în ulei LEGUME Ardei dulce Cartofi Cartofi - piure Cartofi - chips-uri Cartofi prãjiþi ambalaþi Cartofi - crochete uscate
526 1940 1840 261 40 253 100 505 648 289 100 80 43 361
190 300 200 240 242 224 258 430 160 157 143 170 200 294
352 164 68 275 465 254 358 397 398 184 273 260 395 343
2 3 5 450 720 1380
29 50 46 147 169 267
212 443 225 1000 1160 936
DENUMIREA PRODUSULUI
Castraveþi Castraveþi muraþi Ceapã Ciuperci proaspete Ciuperci în conservã Conopidã Dovleac Dovlecei Fasole verde Fasole verde - conservã Fasole boabe Ghebe Hrean Linte Mazãre în conservã Morcov Morcovi - suc Pãtrunjel Ridichi roºii
SODIU mg/100g produs
9 960 9 8 319 16 1 1 2 275 2 6 9 4 211 60 52 33 58
FOSFOR POTASIU mg/100g produs
23 30 42 123 69 54 44 23 38 24 429 115 65 412 83 35 31 128 45
mg/100g produs
141 30 175 422 127 328 383 200 248 148 1310 486 554 810 135 290 219 1000 336
Ridichi albe Roºii Roºii în bulion Roºii - suc de tomate Roºii - Ketchup Rubarbã Salatã verde Sparanghel Sparanghel conservat Spanac Trufe Usturoi Varzã verde Varzã creaþã Varzã albã Varzã acrã (fãrã moare) Varzã roºie Vinete FRUCTE ªI PREPARATE DIN FRUCTE Ananas
58 6 590 5 1300 2 4 4 355 65 77 32 42 7 13 355 4 4
31 26 34 16 18 24 49 46 38 55 62 134 87 30 28 43 30 21
238 297 1160 236 800 270 421 207 704 633 526 515 490 202 227 288 266 266
2
9
173
DENUMIREA PRODUSULUI
Ananas conservat Banane Caise Caise - compot Caise - gem Cãpºuni Cãpºuni - gem Cireºe Cireºe - gem Cocktail de fructe conservat Curmale Grapefruit Grapefruit - suc Gutui Gutui - gem Îngheþatã de fructe Jeleu de fructe Kiwi
SODIU mg/100g produs
FOSFOR POTASIU mg/100g produs
mg/100g produs
1 1 2 13 0 3 16 2 2
7 28 21 15 11 29 10 19 9
75 393 278 196 104 147 62 47 90
5 2 2 1 2 13 20 80 4
12 32 17 13 21 9 26 6 31
160 240 180 149 201 85 38 6 295
Lãmâie Lãmâie - suc Limonadã Mandarine Mango Mãceºe - gem Mãr Mãr uscat Mere - suc Migdale Mure Mure - gem Pepene roºu Pepene galben Piersici Piersici - compot Piersici - uscate Pere Pere - compot Portocale Portocale - gem
3 1 7 1 5 5 3 10 2 23 3 0 1 20 1 3 9 2 6 1 11
16 11 0 20 13 13 12 50 7 454 13 14 11 21 23 13 126 15 8 23 5
149 138 1 210 190 165 144 622 116 835 65 64 158 330 205 130 1340 126 66 177 53
DENUMIREA PRODUSULUI
Portocale - suc Prune Prune - gem Prune uscate Struguri Struguri - suc Smochine uscate Suc de viºine Zmeura Zmeurã - gem PRODUSE DERIVATE DIN CEREALE Biscuiþi Chifle Fulgi ovãz Griº Grâu încolþit Orez Paste fãinoase fierte
SODIU mg/100g produs
FOSFOR POTASIU mg/100g produs
mg/100g produs
1 2 2 8 2 3 35 1 1 13
15 18 9 73 20 12 57 17 44 16
160 221 150 824 192 148 650 201 170 79
387 563 5 1 5 10 0
109 102 391 120 1100 120 62
139 110 335 112 837 150 53
Pâine albã Pâine intermediarã Pâine de secarã Pesmet Porumb Porumb - fulgi Spaghete BÃUTURI Cafea (praf) Cacao (pudrã) Ceai negru Cicoare Coca-cola Bere blondã Bere neagrã Vin alb Vin de desert Vin spumos Vin roºu Whisky
380 553 540 263 6 910 5
265 110 183 120 256 59 165
270 177 169 160 330 139 0
58 6 1 4 6 4 3 2 2 3 4 0
350 140 3 26 15 13 25 15 10 10 28 0
80 400 16 192 1 21 50 82 100 50 93 3
DENUMIREA PRODUSULUI
FRUCTE OLEAGINOASE Alune americane Alune Cremã de alune Nucã de cocos ALTELE Bomboane Ciocolatã Drojdie Gelatina Gumã de mestecat Miere Muºtar Sare de bucãtãrie (1g) Ulei de soia Ulei de floarea soarelui Zahãr
SODIU mg/100g produs
FOSFOR POTASIU mg/100g produs
mg/100g produs
455 2 48 35
185 333 115 94
330 636 230 379
0 58 34 32 250 7 1250 389 0 0 0
0 242 605 0 0 18 134 0 0 0 0
0 471 649 22 62 47 175 0 0 0 2
ANEXA 4, VITAMINELE Vitaminele au un rol foarte important pentru dumneavoastrã, dar trebuie sã þineþi cont de recomandarea medicului. Vitaminele liposolubile (nu se eliminã prin dializã). Trebuie administrate cu grijã. Vitamina
De ce ?
A
! !
D
! !
!
nu se dializeazã nivelurile crescute sunt toxice
Vitamina B9
De ce ? !
(acidul folic),
B6, B12
nu se dializeazã este necesarã pentru protecþia oaselor ºi vaselor de sînge (se administreazã numai dacã fosforul este în limite normale)
!
!
E
! !
K
! !
nu se dializeazã se poate asigura necesarul de vitamina E din alimente nu se dializeazã când se folosesc anticoagulante (ex. Trombostop, Sintrom) trebuie redusã
B1, B2, B3, B7 C
!
!
!
sunt importante pentru formarea celulelor roºii din sînge ºi acþioneazã împreunã cu eritropoietina ºi fierul pentru a preveni anemia sunt eliminate prin dializã ºi se gãsesc în cantitãþi reduse în dieta pacientului hemodializat reduc nivelul homocisteinei, un aminoacid care favorizeazã apariþia bolilor cardiovasculare la pacienþii dializaþi (vezi mai jos) sunt eliminate prin dializã ºi se gãsesc în cantitãþi reduse în dieta pacientului hemodializat o cantitate prea mare de vitamina C este periculoasã pentru pacientul hemodializat cantitatea maximã de vitamina C recomandatã este de 100 mg /zi
ANEXA 5, LICHIDELE Cantitatea de lichide admisã pe zi este de aprox. 1 litru, în funcþie de diureza restantã. În ceea ce priveºte felul lichidelor permise, situaþia stã în felul urmãtor:
ALCOOLUL
!
!
APA MINERALÃ
!
vinul rosu - este permis un pahar de vin roºu (150 ml /zi) SAU un pahar de bere (250 ml /zi) … ºi aceasta doar dacã nu aveþi boli de ficat care sã contraindice alcoolul cu stricteþe ... tot ceea ce depãºeºte aceste cantitãþi DÃUNEAZÃ! … acest lucru este valabil pentru orice persoanã care are probleme de sãnãtate … observaþi cã despre "tãrii" nici nu a fost vorba… nici sã nu vã gîndiþi la ele este permisã, … dar este preferabil sã aibã
SUCURILE DE FRUCTE
LAPTELE
!
!
un conþinut scãzut în sãruri minerale trebuie consumate cu moderaþie … sunt situaþii speciale în care, potasiul fiind crescut în sînge, sucurile de fructe sunt complet contraindicate … Atenþie ! hiperpotasemia poate crea tulburãri serioase ale ritmului inimii poate fi consumat în cantitãþi moderate (250 ml / zi); ... mai mult de atât v-ar putea da probleme cu fosforul din sânge
Între douã ºedinþe de dializã încercaþi sã nu luaþi în greutate mai mult de 5% din greutatea dumneavoastrã idealã.
ANEXA 6, DREPTURILE ªI RESPONSABILITÃÞILE PACIENTULUI
Aveþi dreptul: sã solicitaþi asistenþã medicalã oricãrui medic sau asistente medicale din unitatea de dializã precum ºi servicii psihologice - dacã sunt disponibile !
! !
!
! !
!
!
sã vi se explice situaþia dumneavoastrã medicalã sã aveþi un program de dializã care sã vã permitã sã mergeþi la serviciu sau la ºcoalã sã acceptaþi sau sã refuzaþi orice tratament, medicament sau serviciu psihologic care vã sunt oferite sã fiþi tratat cu respect de cãtre personalul medical sã fie pãstratã confidenþialitatea informaþiilor despre situaþia dumneavostrã medicalã ºi profesionalã sã vã transferaþi în orice altã unitate de dializã din þarã ºi din strãinãtate sã decideþi dacã doriþi sã fiþi incluºi în efectuarea de studii clinice
Aveþi datoria: sã informaþi medicul dacã aveþi probleme de sãnãtate sau dacã nu înþelegeþi ceva legat de terapia de hemodializã sã informaþi medicul dacã aþi decis sã nu respectaþi o indicaþie medicalã ce v-a fost prescrisã sã respectaþi programul de dializã stabilit sã anunþaþi asistenta ºefã sau ºeful de turã în cazul în care întârziaþi sau nu veniþi la ºedinþa de hemodializã sã nu consumaþi bãuturi alcoolice înainte de hemodializã sã respectaþi indicaþiile medicului referitoare la dietã, consumul de lichide ºi tratamentul medicamentos sã trataþi cu respect pe ceilalþi pacienþi ºi personalul medical orice nemulþumire trebuie semnalatã asistentei ºefe, psihologului sau medicului nefrolog !
!
! !
!
!
!
!
GLOSAR
ACCES - calea prin care se face posibilã comunicarea cu interiorul organismului, pentru a putea realiza tratamentul de dializã (ex. fistula arterio - venoasã sau cateterul pentru hemodializã); ANEMIA - scãderea numãrului celulelor roºii (eritrocite) care determinã apariþia unor simptome cum ar fi: oboselã, dificultate de respiraþie, ameþealã; Poate fi corectatã prin administrarea de eritropoietinã ºi fier; CELULELE SÂNGELUI - celulele se împart în trei grupe: leucocite (celule albe), eritrocite (celule roºii), trombocite (plachete); CATETER - tubulaturã specialã ºi flexibilã, utilizatã pentru asigurarea accesului vascular; CREATININA ºi UREEA - substanþe ce rezultã în urma metabolismului proteinelor fiind eliminate prin urinã. Mãsurarea concentraþiei lor în sânge indicã modul de funcþionare al rinichilor ; sau eficienþa metodei de dializã;
DIALIZA - metoda de tratament prin care sunt eliminate substanþele toxice ºi excesul de apã din organism, atunci cînd rinichii nu mai funcþioneazã; DIALIZOR - sau „rinichiul artificial" este un dispozitiv medical (filtru) prin care se îndepãrteazã toxinele ºi excesul de apã din organism; DIALIZANT - soluþie pentru hemodializã cu o compoziþie în sãruri similarã cu cea a plasmei, prin intermediul cãreia sunt eliminate toxinele, apa ºi electroliþii în exces; ERITROPOIETINA (prescurtat EPO) - hormon care stimuleazã mãduva osoasã pentru a produce eritrocite; în mod normal este produsã de rinichi; în insuficienþa renalã acest hormon se administreazã pe cale injectabilã; EDEMUL - acumularea anormalã de apã în þesuturi; EDEMUL PULMONAR - atunci când apa se acumuleazã în plãmân;
FISTULA - o legãturã dintre o arterã ºi o venã la nivelul pãrþii interne a braþului sau antebraþului, realizatã pentru a face posibil accesul vascular în hemodializã; FISTULINA - ac special pentru puncþionarea fistulei arterio - venoase; GLOMERULONEFRITA - boalã a rinichiului care duce la creºterea presiunii sângelui ºi pierderea progresivã a funcþiei rinichiului în unele cazuri. Existã mai multe tipuri, diagnosticul se pune prin biopsie renalã; GREUTATEA IDEALÃ / USCATÃ - este greutatea estimatã fãrã lichide în exces; stabilitã în funcþie de vârstã, sex ºi înãlþime; HIPERTENSIUNEA ARTERIALÃ - creºterea valorilor tensiunii arteriale peste valorile normale; HIPOTENSIUNEA ARTERIALÃ - scãderea valorilor tensiunii arteriale sub valorile normale; HEMOGLOBINA - substanþã conþinutã în celulele roºii ale sângelui, care transportã oxigenul în organism;
HEPARINA - medicament care previne coagularea sângelui în circuitul extracorporeal pe parcursul
CONTACTE, ADRESE UTILE
CONTACTE, ADRESE UTILE .........................................
ALTE CONTACTE ...........................................................
........................................................................................
........................................................................................
CENTRUL DE DIALIZÃ ..................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
MEDIC ............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ASISTENT MEDICAL ......................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
AMBULANÞA .................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
NOTE
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
