Studiu de Caz Analiza pietei petrolului
Florin-Eugen Catrinescu
1
Cuprins
Introducere............................................................................................................................2 I. Analiza cererii de petrol......................................................................................................3 1.1 Cererea de petrol.................................................................................................5 II. Analiza ofertei....................................................................................................................6 2.1 Principalii uc!tori de pe pia"!..............................................................................# 2.2 $ou! co%panii de top din &o%'nia.....................................................................( 2.3 Cote de pia !- )enzin!rii e*istenteț ...................................................................12 III. Pre"ul produselor petroliere............................................................................................13 3.1 Paralela +ntre pre"ul car)uran"ilor din &o%'nia ,i alte state din E..................1 /i)liografie............................................................................................................................15
2
Introducere
na dintre cele %ai actuale pro)le%e ale econo%iei %ondiale conte%porane este pro)le%a energetic!. Energetica ,i-a l!rgit treptat aria de pro)le%e transfor%'ndu-se +ntr-un puternic su)siste% al econo%iei. Produc"ia %ondial! de petrol a crescut de la cca 20## %lrd. tone +n 1(3 la %ai %ult de 30(2 %lrd. tone +n anul 21. u%ea este continuu %odelat! de te4nologie ,i inen"ii. Co%puterizarea0 co%unica"iile glo)ale0 +ntr-un cuant econo%ia 7no8-4o890 coe*ist! la ora actual!0 cu econo%ia industrial!9. :i"eiul r!%+ne for"! %otrice pentru econo%iile industriale0 reprezent'nd funda%entul pentru cele %ai %ari afaceri interna"ionale0 +nglo)'nd cele %ai %ari riscuri0 dar ,i profituri pe %asur!. Acest produs se interpune0 dar ,i genereaz! conflicte +ntre +ntreprinderile %ici ,i corpora"iile %ultina"ionale0 +ntre afaceri priate ,i interese de stat. Cantitatea tot %ai %are de energie solicitat! de dezoltarea econo%ic! ,i social! din ulti%ele decenii a dus la o intensificare a e*ploat!rii resurselor energetice ,i i%plicit la cre,terea produc"iei de co%)usti)il. Petrolul a deenit o resursa din ce in ce %ai rara si din ce in ce %ai costisitoare. Aceasta situatie este tot %ai presanta pentru tarile industrializate care0 in %o%entul de fata0 au doar catea optiuni pentru a iesi din criza care s-a creat; sa caute sa descopere noi resurse de petrol0 sa caute alte resurse energetice
astfel de crestere i%pune o du)lare a capacitatilor %ondiale de rafinare si productie de la nielul actual de %ilioane )arili zilnic. Aceasta sporire a capacitatilor de productie este asteptata in special din partea tarilor >PEC dar si a tarilor aflate in alte zone
3
I. Analiza cererii de petrol Consu%ul de titei la niel national a +nregistrat o sc!dere continu! +n perioada 25-2120 cu o usoar! reenire +n anul 213. Eolutia consu%ului national de titei +n perioada 23-213 este prezentat! +nta)elul ur%!tor; Indicator Consu%
23
2
25
26
2
2#
2(
21
211
212
213
%ii t %ii t %ii t %ii t %ii t %ii t %ii t %ii t %ii t %ii t 12.51 12.312 1.## 13.6 13.2 12.(1 11.2( 1.21 (.52 (.11(
%ii t (.2#3
Sursa; Institutul Dational de Statistic! utloo7 210 f!cut! de Agen"ia Interna"ional! pentru Energie0 lua +n calcul 3 scenarii priind eolu"ia pre"ului petrolului p'n! +n 2. oate %ergeau pe ipoteza %en"inerii pre"ului la peste 1 de dolari per )aril p'n! cel pu"in +n 220 ur%at! fie de o apreciere0 fie de o plafonarea acestuia. Di%ic nu anun"a +nu%!t!"irea pre"ului produs! +n ulti%ele nou! luni.
4
Eolu"ia cererii glo)ale de petrol ,i prognozele priind eolu"ia pre"ului petrolului0 Sursa IEA0 Gorld EnergH >utloo7 21 Jn )una tradi"ie a profe"iilor despre trecut90 dup! e,ecul +n esti%area eolu"iei pre"ului se +ncearc! acu% identificarea unor e*plica"ii logice pentru sc!derea acestuia. Astfel0 +n ulti%ii ani0 s-a produs o decuplare a cre,terii econo%ice de cre,terea consu%ului general de energie0 ca ur%are a introducerii unor te4nologii %ai perfor%ante0 a +%)un!t!"irilor +n %aterie de eficien"! energetic! ,i a transfor%!rilor structurale din econo%Ka glo)al!0 +n care o pondere tot %ai +nse%nat! o au ra%urile econo%ice cu o intensitate energetic! sc!zut!. Jn ulti%ii 15 ani0 cererea %ondial! de petrol a crescut cu doar 10@ anual0 +n condi"iile +n care +n aceea,i perioad! pre"ul a urcat de la 1 dolari +n 1((# la 15 de dolari per )aril +n 2#0 apoi a sc!zut la 3 de dolari0 redres'ndu-se ,i sta)iliz'ndu-se +n perioada 211-21 la peste 1 de dolari per )aril. 1.1 Cererea de petrol
a o pri%! edere0 cresterea cererii de petrol prezint! un rit% ascendent. $ac! +n 21 cererea a crescut nu%ai cu 06 %ilioane )ariliBzi0 se asteapt! ca aceasta s! aung! p'n! la 1 %ilion )ariliBzi +n 215 si 103 L 10 %ilioane )ariliBzi +n perioada 21-22. &egional0 +ns!0 cererea ar putea fi %ai sla)!
5
Pietele e%ergente ceanul Pacific or contri)ui cel %ai %ult la dinN%ica glo)al! a cererii0 +n special de 4idrocar)uri lic4ide. $ac! cererea de )enzin! pe pietele li)ere r!spunde sc!derii preturilor0 cererea de %otorin! este +n principal controlat! de PI/. Astfel0 +n 2150 %otorina reprezint! u%!tate din aloarea cererii0 incluz'nd si sc4i%)!rile specificatiilor pentru car)urantul folosit de tancuri petroliere si alte nae %ariti%e de transport transoceanic. Este foarte pro)a)il c!0 +n ur%!torii cinci ani0 cresterea cererii nu a +ng4iti9 surplusul ofertei0 cu alte cuinte0 cererea nu este solutia la surplusul de productie.
II. Analiza ofertei Productia de titei a &o%'niei s-a di%inuat constant +n ulti%ii ani0 tendint! +nregistrat! la nielul i%porturilor de titei. Eolutia productiei nationale si a i%porturilor de titei este prezentat! +n ta)elul ur%!tor. Indicator
23
2
25
26
2
2#
2(
21
211
212
213
il t
il t
il t
il t
il t
il t
il t
il t
il t
il t
il t
Producti e I%port
5.65 1 6.#
5.62 5.21 5 6.#5 #.# 3
.(1 .5 1 #.66 #.53 1 6
.5 . #.1 6.#(
.2 . 5 5.#21 5.5 2
3.((1 3.(# 5.12# 5.2(
$e,i se confrunt! cu un declin natural al produc"iei de "i"ei0 &o%'nia continu! s! r!%'n! a patra "ar! produc!toare de "i"ei din niunea European!0 respecti a cincea "ar! din Europa. &aportat! la productia european!0 productia national! de titei reprezint! apro*i%ati 2@ din productia Europei si circa 6@ din cea a E. Jn ta)elul ur%!tor este prezentat! o analiz! co%parati! +ntre &o%'nia si principalele "!ri produc!toare de "i"ei din Europa0 din punctul de edere al productiei de "i"ei. Doregia E &egatul nit <O= $ane%arca Italia &o%ania
21 %il t (.5#05 #(.#02 5(.3502 12.35202 5.1506 .2
211 %il t #.350 #.31(0 (.5#0 11.125 5.3 .5
212 %il t .#250 .510 3.103 1.16#0 5.(0# 3.((1
Sursa; Eurostat &esurse na"ionale Confor% datelor aflate +n eidenta Agentiei Dationale pentru &esurse inerale
&esurse geologice &ezere sigure
Cantitate %il. tone 2.2 6
84 203(026 6(0#
Sursa; AD& area %aoritate a resurselor geologice si a rezerelor sigure identificate p'n! +n prezent este localizat! ons4ore <(6@= si doar @ +n zona platfor%ei continentale a !rii Degre. a produc"ia %edie anual! din ulti%ii ani <02 %ilioane tone= si +n condi"iile unui declin anual constant al rezerelor sigure de 5@ si o rat! de +nlocuire de 5@ pentru rezerele de "i"ei ,i condensat0 se poate aprecia c! rezerele actuale de "i"ei ale &o%'niei s-ar putea epuiza +ntro perioad! de apro*i%ati 23 de ani. Perspectiele priind eidentierea de noi rezere sunt conditionate de inestitiile +n do%eniul e*plor!rii geologice ale produc!torilor auto4toni si co%paniilor internationale care actieaz! pe teritoriul &o%'niei. Pe ter%en scurt si %ediu0 rezerele sigure de titei se pot %aora prin i%ple%entarea unor noi te4nologii care s! conduc! la cresterea gradului de recuperare +n z!c!%intele e*istente0 iar pe ter%en %ediu si lung0 prin i%ple%entarea proiectelor pentru e*plorarea zonelor de ad'nci%e
$urata de ala)ilitate a unui acord petrolier este de %a*i%u% 3 de ani0 cu posi)ilitatea de e*tindere cu +nc! 15 ani. Preederile acordului r!%'n nesc4i%)ate pe toat! durata acestuia. $repturile si o)liga"iile titularilor se p!strez! pe toat! durata acordului petrolier0 dac! p!r"ile nu conin %odificarea unor preederi prin acte adi"ionale. 2.1 Principalii jucători de pe piaţă
arile grupuri petroliere prezente +n &o%'nia au +nregistrat anul trecut sc!deri aproape pe linie ale 'nz!rilor0 at't din cauza reducerii consu%ului de car)uran"i0 c't ,i din cauza intensific!rii co%peti"iei0 dup! ce gigan"ii S>CA& ,i azpro% au decis s! inesteasc! %asi +n "ara noastr!. $atele contureaz! ,i o serie de sc4i%)!ri pe pia"a de profil0 dup! ce italienii de la Eni au decis s! 'nd! )enzin!riile Agip din &o%'nia c!tre >. Cu%ulate0 'nz!rile > ,i cele ale Eni or aunge din ur%! afacerile pe care ru,ii de le u7oil le au +n "ara noastr! prin re"eaua de )enzin!rii0 cele dou! grupuri concur'nd astfel pentru pozi"ia a treia +n top0 dup! Petro% ,i &o%petrol. Jn plus0 213 a fost anul +n care o co%panie ro%'neasc! a f!cut pentru pri%a dat! +n istorie un profit %ai %are de un %iliard de euro. Petro% a reu,it anul trecut s! realizeze un c',tig net de 0# %iliarde de lei ,i 'nz!ri de 1#0 %iliarde de lei. Qi >? Petro% ar7eting ,i-a crescut profitul net0 de la 253 de %ilioane de lei +n 212 la 2( de %ilioane de lei +n 2130 dar a%)ele co%panii au +nregistrat sc!deri +n priin"a 'nz!rilor. Astfel0 cifra de afaceri a Petro% a sc!zut de la 1(05 %iliarde de lei la 1#0 %iliarde0 +n re%e ce >? Petro% ar7eting a raportat o sc!dere de la 150( %iliarde de lei la 105 %iliarde.
8
2.2 Două companii de top din România
A. Petro% Jn 1((1 se +nfiin"eaz! &egia Autono%! a Petrolului Petro% S.A. Jn ianuarie 210 nu%ele co%paniei s deenit >? PE&> S.A. 0 iar denu%irea %!rcii ,i sigla co%paniei a r!%as aceia,i. Petro%0 cel %ai %are produc!tor de "i"ei ,i gaze din sud-estul Europei0 a anun"at pe data de 15 iunie 212. direc"iile sale strategice pentru 2210 apro)ate de catre Consiliul de Supraeg4ere. Acestea sunt; a*i%izarea alorii portofoliului ,i captarea oportunit!"ilor de cre,tere +n seg%entul de upstrea%0 +n paralel cu opti%izarea opera"iunilor din seg%entul de %id- ,i do8nstrea% Continuarea inesti"iilor +ntr-un %ediu fiscal ,i de regle%entare co%petiti ,i faora)il inesti"iilor pentru a sus"ine perfor%an"a ,i pozi"ionarea pentru cre,tere in upstrea% $irec"iile strategice ale Petro% corespund strategiei rupului >? ,i r!spund neoilor sectorului energetic ro%'nesc. •
•
•
Produse ,i sericii oferite de c!tre Petro%; a. Aviaţie L car)uran"i pentru aioane
Ret A-1 < Car)urant de tip 7erosen pentru %otoare de aeronae = Ret A-1 Pre%iu%
i. Produ&e petroc$imice j. Produ&e c$imice '. Produ&e &peciale L cocsul de petrol 0 sulful l. !P% - +nsea%n! az Petrolier ic4efiat ,i este un a%estec de 4idrocar)uri gazoase +n
propor"ii diferite0 adus +n stare lic4efiat! +n recipiente su) presiune <)uteliiBrezeroare=. Constituen"ii principali sunt propanul ,i )utanul0 care sunt 4idrocar)uri a'nd 30 respecti ato%i de car)on.
/. u7oil Jn prezent0 O>I &o%'nia co%ercializeaz! car)uranti printr-o retea de 36 de statii de distri)utie si depozite de produse petroliere. Actiitatea inesti"ional! ,i de afaceri a co%paniei O>I &o%ania are un i%pact considera)il asupra econo%iei ro%'nesti; peste %ilioane S$ inesti i +n 16 ani de actiitate0 crearea de peste 3.1 locuri de %unc! +n cadrul co%paniei O>I &o%'nia. Cifra de afaceri net! a co%paniei O>I &o%'nia +n anul 21 a dep!sit aloarea de 5.#61 %ilioane de lei0 acest lucru gener'nd enituri su)stan"iale la )ugetul de stat. $ac! &o%petrol are planuri de cre,tere0 ru,ii de la u7oil sunt pe cale de a fi detrona"i de c!tre grupul %ag4iar >. u7oil nu%!r! peste 3 de sta"ii de aproizionare0 +ns! adun'nd cifra de afaceri a >0 de 032 %iliarde de lei0 cu cele 616 %ilioane de lei generate de Eni0 grupul %ag4iar a sufla +n coasta u7oil &o%'nia. &u,ii au +nregistrat anul trecut un declin %asi pe re"eaua de distri)u"ie0 'nz!rile sc!z'nd de la 6 %iliarde de lei +n 212 la 0( de %iliarde de lei. Acela,i lucru se o)ser! ,i pe partea de rafinare0 unde rafin!ria Petrotel u7oil0 de l'ng! Ploie,ti0 a +nregistrat o pierdere net! de (2# de %ilioane de lei0 fa"! de un rezultat negati de 2 de %ilioane de lei +n 212. Qi afacerile rafin!riei au sc!zut puternic0 de la 60( %iliarde de lei la 505 %iliarde de lei.
>ferta de piata u7oil; Car)uranti a. Eurolu7 C>& (5 /io ). Ecto Plus (5 c. Ecto Sport (# d. Euro $iesel /io e. Euro $iesel Arctica f. Ecto Super $iesel /io g. P Auto u)rifianti a. Pentru autoturis%e leiuri de %otor pre%iu% •
10
• • •
leiuri de %otor leiuri ptr. trans%isii %anuale leiuri pentru %otoarele cu P
). Pentru autoe4icule co%erciale leiuri de %otor leiuri ptr. trans%isii auto%ate • •
c. Pentru industrie leiuri de %otor leiuri 4idraulice leiuri pt angrenae industriale leiuri pentru co%presoare leiuri de reductor • • • • •
d. leiuri ptr. Agricultura
2.3 Cote de piat!- )enzin!rii e*istente Jn &o%'nia e*istau in 21 2.1 de )enzin!rii. Principalele co%panii pe piata de distri)utie de car)uranti din &o%'nia sunt; >? cu o cot! de pia t! de 3@ si 6 )enzin!rii u7>il cu o cota de piata de 2@ si 3 )enzin!rii &o%petrol cu o cota de piata de 25@ si 35 )enzin!rii cu o cota de piata de 1#@ si 11( )enzin!rii • • •
•
Astfel0 piata de distri)utie a car)urantilor este concentrata0 cu nu%ai 6 co%panii care au &o%ania detine +n %o%entul de fat! 1 rafin!rii printre care cele %ai i%portante care concentreaz! circa #5@ din capacitatea de prelucrare sunt; Petro)razi Ploiesti - constructia sa a fost +nceput! +n data de 1 iulie 1(3 datorit! eforturilor co%paniei ro%'nesti Creditul inier. Arpec4i% Pitesti Petrotel Ploiesti - cunoscut! si drept &afin!ria &o%'no-A%erican! <+nainte de 1(5= sau eleaen <1(( - 1((#= Petro%idia &AF> >nesti oate cele 1 rafin!rii au o capacitate total! de 3 %ilioane tone pe an0 cu %ult peste consu%ul intern al &o%'niei. &afin!riile Petro)razi și Arpec4i% sunt detinute de Petro% si au capacit!ti de •
• •
• •
11
respecti 605 %ilioane tone pe an. A%)ele dispun de c'te dou! %odule0 put'nd functiona astfel la u%!tate de capacitate. Pe piata de rafinare0 co%pania Petro% detine o cot! de 52@0 ur%at! de &o%petrol0 cu 2(@0 și u7oil0 cu 1@ ? este cunoscut! ca fiind cea %ai %are co%panie industrial! listat! +n Austria0
III. Preţul produ&elor petroliere Eolu"ia pre"urilor produselor petroliere din 2( p'n! +nprezent Pre"ul )enzinei a crescut cu (3@ +n &o%'nia ,i cu 6@ +n E +ntre 12 ianuarie 2( ,i 25 fe)ruarie 212. Pre"ul )enzinei (5 +n &o%'nia a fost la 25 fe)ruarie 212 de 102#5 euroBlitru <506 leiBlitru=0 +n cre,tere cu 02@ fa"! de pre"ul +nregistrat la +nceputul anului. Acesta este cu 15@ %ai %ic dec't %edia E. De pozi"ion!% pe locul 2 +n E +n topul celor %ai %ici pre"uri0 dup! Cipru. Jn perioada 12 ianuarie 2( - 25 fe)ruarie 2120 pre"ul )enzinei +n &o%'nia s-a aflat +ntr-o continu! cre,tere0 %aor'ndu-se cu (3@0 de la 0666 euroBlitru la 102#5 euroBlitru. Jn aceea,i perioad!0 pre"ul )enzinei +n E a +nregistrat cre,teri de 6@0 %aor'ndu-se de la 0(# euroBlitru la 1051( euroBlitru. a 25 fe)ruarie 2120 pretul )enzinei0 co%parati cu cel +nregistrat la +nceputul anului0 a fost cu 0@ %ai %are. Pre"ul %otorinei a crescut cu 6#@ +n &o%'nia ,i cu 55@ in E +ntre 12 ianuarie 2( ,i 25 fe)ruarie 212. otorina +n &o%'nia a +nregistrat la 25 fe)ruarie 212 pre"ul de 1032 euroBlitru <50 leiBlitru=0 +ncre,tere cu 02@ fa"! de cel +nregistrat la +nceputul anului. Acesta este cu 1@ %ai %ic dec't %edia E0 pozi"ion'ndu-ne pelocul +n E +n topul celor %ai %ici pre"uri0 dup! Cipru0 Sloenia si u*e%)urg. Pre"ul %otorinei +n &o%'nia s-a aflat pe un trend ascendent +n perioada 12 ianuarie2( - 25 fe)ruarie 2120 %aor'ndu-se cu 6#@0 de la 0( euroBlitru la 1032 euroBlitru. Jn aceea,i perioad!0 pre"ul %otorinei +n E a crescut cu 55@0 de la 0(3 euroBlitru la 1065 euroBlitru. a 25 fe)ruarie 2120 pre"ul %otorinei +n E este cu @ %ai %are dec'tcel de la +nceputul anului. Jn a doua u%!tate a anului 2130 s-a !zut o sta)ilitate a pre"urilor produselor petroliere0%ai e*act )enzina a'nd 506leiBlitru0 iar%otorina 50#leiB litru0 +ns! la +nceputul anului 210 statul a %!rit acciza cu 1(06@ pentru )enzin! ,i 20#@ pentru %otorin!. Jn anul 2150 pre"ul )enzinei a c!zut su) 5 leiBlitru +n unele zone din "ar!0 +n conte*tul ieftinirii %asie a petrolului +n ulti%ele luni. 3.1 Paralela +ntre pre"ul car)uran"ilor din &o%'nia ,i alte state din E Pre"ul %ediu la )enzina standard +n &o%'nia este 101( E&>0 ec4ialentul a 5023 lei. edia +n E este 103 E&> pe litru. Jn &o%'nia )enzina standard este %ai scu%p! dec't +n Austria <1011 E&>=0 /ulgaria <101 E&>=0 Polonia <103 E&>=0 u*e%)urg <10 1 E&>=0 ngaria <1016 E&>=. 12
Jn &o%'nia0 la %otorin! pre"ul %ediu este de 1015( E&>0 ec4ialentul la 501 lei. Pre"ul %otorinei +n &o%'nia este +n prezent %ai %are dec't +n Austria <0(( E&>=0 /ulgaria <101 E&>=0 Fran"a <1011 E&>=0 er%ania <1013 E&>=0 area /ritanie <105 E&>=. edia +n E a pre"ului la %otorin! este +n prezent de 10 156 E&>.
/i)liografie 1. 888.8i7ipedia.co% 2. Institutul Dational de Statistica 3. AD& .4ttp;BB888.fin%edia.roBconferencesBconferinteleBBpiatapetroluluiBBed2BBprezentariBBari a@2Iuliana@2Stratulat@2<1=.pdf 5. 4ttp;BB888.ie%.roBre%Binde*.p4pB&EBarticleBie8B126 6. 4ttp;BB888.%anage%ent.ase.roBreecono%iaB2-2B.pdf . 888.o%petro%.co%
13
