Echilibrul bugetar In teori teoriaa finantelor clasice, clasice, cerinta de baza a echilibrului bugetar o constituia acop acoper erir irea ea inte integra grala la a chel cheltu tuie ieli lilo lorr din din veni venitu turi rile le ordi ordina nare re ale ale fiec fiecaru aruii an buge bugeta tarr. Anualitatea si echilibrul bugetului erau indisolubil legate, avand drept rezultat echilibrul anual al bugetului, considerat drept “principiul de aur al gestiunii bugetare”. Echilibrul bugetar se refera atat la intocmirea unor bugete balansate, cat si la pastrarea echilibrul echilibrului ui in perioada perioada de executie executie a bugetului. bugetului. Existau tari in care legislatia legislatia financiara financiara nu permitea intocmirea unor bugete dezechilibrate. De exemplu, in Germania dreptul bugetar interzicea elaborarea de bugete deficitare, precizand ca veniturile si cheltuielile publice aprobate de lege, trebuie sa fie echilibrate. echilibrate. Acest principiu al echilibrului bugetar strict a fost, in mod progresiv, abandonat, atat sub impulsul teoreticienilor finantelor functionale care promovau teoria bugetelor ciclice si cu caracter regulator, cat mai ales sub impactul economiei reale care nu asigura un randam randament ent fiscal fiscal sufici suficient ent pentru pentru acoperi acoperirea rea cheltu cheltuiel ielilo ilorr public publicee anuale anuale.. rrinc rrincipi ipiul ul echilibrului nu putea fi respectat, ceea ce a determinat recurgerea la diferite practici cum ar fi! intocmirea a doua bugete, unul ordinar echilibrat si altul extraordinar deficitar, ce putea fi echilibrat pe seama veniturilor provenind din imprumuturi si emisiune baneasca "in Germania#, asigurarea echilibrului prin operatiunea de “debugetizare” "in $ranta# sau elaborarea de bugete ciclice "in %uedia si alte tari scandinave#. &reptat, o serie de state au renu renunt ntat at la apli aplica carea rea in pract practic icaa a prin princi cipi piul ului ui echi echili libra brari riii buge bugeta tare, re, elab elabora orand nd si prezentand parlamentului spre aprobare bugete deficitare. Teorii clasice privind echilibrarea bugetara &eoreti eoreticie cienii nii finant finantelo elorr functio functional nalee au propus propus renunta renuntarea rea la echili echilibra brarea rea anuala a bugetelor si trecerea la echilibrare bugetului la nivelul unui ciclu economic, prin intocmirea de bugete multianuale. &ehnica bugetelor ciclice are drept scop realizarea echilibrului dintre veniturile si cheltuielile publice nu la nivelul unui an bugetar, ci prin intermediul unui buget multianual, tinandu'se seama de variatiile veniturilor publice in timp timpul ul dife diferi rite telo lorr faze faze ale ale uniu uniu cicl ciclu u econ econom omic ic.. (aza (azandu ndu'se 'se pe teor teoria ia econ econom omic icaa con)ucturala, economistii care sustin caracterul functional al finantelor, finantelor, remarca tendinta de crestere a veniturilor fiscale si a veniturilor publice, in general, in perioadele de prosperitate economica. *resterea veniturilor publice are drept suport cresterea rapida a produsului intern brut. Invers, in perioadele de depresiune, restrangerea activitatii economice genereaza o reducere a veniturilor publice, punandu'se sub semnul intrebarii posibilitatea realizarii echilibrului echilibrului bugetar. bugetar. In conceptia adeptilor teoriei bugetelor ciclice, realizarea echilibrului la nivelul unui ciclu economic ar fi posibila prin folosirea unor
tehnici specifice, cum ar fi! constituirea unor fonduri de rezerva, a unor fonduri de egalizare si folosirea amortizarii alternative a datoriei publice. %e propune, astfel, compensarea deficitelor bugetare inregistrate in perioadele de depresiune cu excedentele inregistrate in perioadele de expansiune a activitatii economice. Asigurarea echilibrului ar fi posibila prin folosirea uneia dintre urmatoarele tehnici+ a#constituirea unui fond de rezerva bugetara pe seama incasarilor din impozite obtinute in perioadele de prosperitate ale ciclului economic, cand se inregistreaza cresterea productiei, sporirea produsului intern brut si, implicit, cresterea incasarilor din impozite. In aceste conditii, nu trebuie sa se opteze pentru o degrevare fiscala, ci dimpotriva nivelul fiscalitatii ramane nemodificat, ceea ce in cazul unei baze de impozitare mai mari conduce la aparitia unui excedent de venituri ce ar alimenta un fond de rezerva bugetara. $ondul de rezerva ar putea fi folosit pentru finantarea deficitului bugetar in perioadele de depresiune. In practica, este dificil de evaluat incidenta economica si financiara a fenomenelor specifice perioadelor de depresiune si cu atat mai mult nu poate fi precizat momentul declasarii crizelor si nici durata sau intensitatea acestora. &otodata, intervin dificultati in ceea ce priveste dimensionarea fondului de rezerva la nivelul necesitatilor determinate de cresterea cheltuielilor publice in viitor+ b#tehnica fondului de egalizare are drept punct de pornire perioada de depresiune a ciclului economic si vizeaza restabilirea echilibrului bugetar la nivelul unui interval de timp indelungat. In aceste conditii, guvernul finanteaza deficitul inregistrat in anii de depresiune prin intermediul imprumuturilor publice de natura “creditelor de anticipatie”, a caror rambursare va fi posibila in perioadele de expansiune, cand vor fi inregistrate excedente bugetare. *resterea productiei si a veniturilor in viitor ar genera sporirea impozitelor, iar in conditiile mentinerii la acelasi nivel sau ale reducerii cheltuielilor publice, excedentul bugetar astfel obtinut ar permite constituirea fondului de egalizare. Daca din punct de vedere teoretic, solutia pare posibila, aplicarea ei practica este dificila, daca nu imposibila, deoarece deficitul bugetar a devenit un fenomen cr onic, iar excedente bugetare se inregistreaza doar sporadic+ c#tehnica amortizarii alternative se bazeaza pe gestionarea datoriei publice in conditii de ciclicitate a activitatii economice. In perioada de expansiune pot fi adoptate masuri de ma)orare a impozitelor, iar resursele suplimentare obtinute pot fi folosite pentru amortizarea accelerata a datoriei publice contractata anterior, atunci cand bugetul s'a incheiat cu deficit. %e procedeaza astfel, la conversiunea datoriei publice si la rambursarea cu anticipatie a imprumuturilor. In perioadele de regres al activitatii economice, echilibrul s'ar realiza prin aceea ca reducerea veniturilor ar fi compensata de
diminuarea cheltuielilor publice, prin sistarea platilor in contul datoriei publice ca urmare a rambursarilor efectuate anterior. $olosirea in practica a amortizarii alternative a intampinat dificultati prin aceea ca pentru onorarea serviciului datoriei publice numai in anii in care resursele bugetare permit acest lucru sau pentru conversiunea datoriei publice este necesar acordul creditelor statului, ceea ce este greu de obtinut, mai ales in cazul imprumuturilor de stat externe. In concluzie, teoria bugetelor ciclice a consacrat o derogare de la principiul anualitatii bugetului indeosebi in ceea ce priveste autorizarea resurselor publice. Aceasta teorie nu este, insa, incompatibila cu autorizarea anuala a cheltuielilor, obiectivul ei esential fiind acela de a se realiza echilibrul bugetar intr'un cadru multianual. %olutiile de echilibrare bugetara pe perioade de mai multi ani, oferite de adeptii teoriei bugetelor ciclice, nu si'au gasit, insa, aplicabilitatea practica. Acceptiunea moderna a echilibrului bugetar Disparitia ciclului economic clasic a determinat abandonarea bugetelor ciclice. rincipiul echilibrului bugetar a fost, totodata, disociat de cel al anualitatii. Economistii sustinatori ai doctrinei bugetare neoclasice, in perioada -/'-0/, puneau in evidenta legatura dintre echilibrele economice fundamentale si politica de crestere economica, subliniind caracterul de plan financiar al bugetului de stat. Economistii bugetaristi au )ustificat rolul de instrument de interventie in activitatea economica a bugetului de stat prin intermediul principalilor indicatori de venituri si cheltuieli si prin soldul acestuia. In acest context a fost conceput bugetul regulator , ca mi)loc de asigurare a unei anumite cresteri economice. 1n buget echilibrat sau un buget excedentar permite combaterea diferitelor forme ale inflatiei, respectiv inflatia generata de cerere si de fenomenul de “supraincalzire a economiei”. In acelasi timp, inflatia determinata de costuri si “stagflatia” nu pot fi influentate printr'o “ terapie bugetara”. e de alta parte, un deficit bugetar voluntar devine un mi)loc de relansare a activitatii economice, daca con)unctura nu are, de)a, caracter inflationist. In practica bugetara a unor tari, bugetul regulator a imbracat forma unor fonduri de actiune conjuncturala. Astfel de fonduri s'au constituit in $ranta pe seama unor credite aprobate anual de parlament ce constituie resurse la dispozitia guvernului necesare cresterii cheltuielilor globale. In functie de nevoile con)uncturale, se actioneaza asupra cererii publice de bunuri si servicii, utilizandu'se resursele din fondul aprobat. %e realizeaza, astfel, o politica bugetara supla in cadrul careia cheltuielile pot fi redimensionate in raport de marimea resurselor din fondul de actiune con)uncturala. In acelasi timp, veniturile bugetare "impozitele directe si indirecte sau taxele parafiscale de
tipul diverselor cotizatii# pot constitui un instrument de reglare con)uncturala. Asa, de exemplu, daca nu se opereaza modificari ale legii prin care se reglementeaza impozitul pe profit, in cazul unei cresteri economice puternice, se inregistreaza o crestere automata a acestui impozit direct, ceea ce absoarbe o parte din puterea de cumparare excedentara. In perioada actuala, cand se sustin atat neutralitatea finantelor publice, cat si renuntarea la echilibrarea anuala a bugetului, politica bugetara este astfel conceputa incat sa realizeze o corelare intre un ansamblu de indicatori macroeconomici si nivelul deficitului bugetar. 1rmarirea sistematica a nivelului si a evolutiei indicatorilor macroeconomici permite stabilirea unui diagnostic con)unctural si, implicit, adoptarea unor masuri bugetare in concordanta cu starea si evolutia economiei reale. %istemul de indicatori de semnalizare include! ' indicatori specifici nivelului si evolutiei preturilor, care permit masurarea ecartului intre evolutia preturilor interne si externe si a diferentialului ratei inflatiei+ ' indicatori de comert exterior, prin care sa se masoare gradul de acoperire a importurilor de catre exporturi+ ' indicatori de utilizare a resurselor, urmarindu'se corectarea variatiilor sezoniere+ ' indicatori care reflecta nivelul si evolutia productivitatii muncii si a productiei industriale+ ' indicatori privind structura pietei nationale, care sa evidentieze aportul capitalului autohton si al celui strain la realizarea productiei nationale+ ' indicatori ai cresterii economice sau indici ai produsului intern brut+ ' indicatori monetari si financiari diversi "evolutia ratei dobanzii, cursul de schimb, cursul bursier, masa monetara etc.# Acesti indicatori pun in evidenta con)unctura economica la un moment dat si contribuie la adaptarea politicii bugetare in conditiile unui deficit suportabil. %e poate mentiona practica franceza actuala in ceea ce priveste abordarea deficitului bugetar. Daca bugetul general al 1niunii Europene este in mod obligatoriu un buget echilibrat, legislatia franceza nu interzice aprobarea de bugete dezechilibrate. Deficitul bugetar trebuie sa respecte criteriul convergentei, de 2/3 din I(, stabilit de &ratatul de la 4aastricht. In tarile apartinand 5onei Euro "EA2#, ponderea deficitului bugetar in I( a scazut in anul 6// la ,73 fata de 6,73 cat reprezenta in 6//7. aceeasi evolutie favorabila s'a inregistrat si pe ansamblulu celor 68 tari membre ale 1niunii Europene, in cadrul carora s'a inregistrat diminuarea la ,3 a ponderii deficitului bugetar in I( in anul 6// fata de 6,93 in anul precedent "tabelul #.
&abelul E1:; Indicatori in perioada 6//2'6//
5ona Euro "EA2# I( in preturi reale Deficitul "'# < Excedentul "=# bugetar
mil.euro mil.euro
*heltuieli >enituri Datoria publica
3 din I( 3 din I( 3 din I( mil.euro 3 din I(
Eu68 I( in preturi reale Deficitul"'#< Excedentul"=# bugetar
mil.euro mil.euro
*heltuieli >enituri Datoria publica
3 din I( 3 din I( 3 din I( mil.euro 3 din I(
6//2
6//9
6//7
6//
8 7// -70 '66- 277
8 0/9 28 '6- 672
0 /89 09 '6/6 66-
0 979 799 '6- 8
'2, 90, 97,/ 7 0 796 -,
'6,0 98,7 99, 7 968 -8/ -,
'6,7 98,9 97,/ 7 88 66 8/,2
',7 98,6 97, 7 0/ 00 0,
/ /9 6 '26 90/
/ /7 2 '6-9 --8
/97 -20 '68/ 676
96 0 '00 69-
'2, 98,2 99,6 69/ 8-7 ,0
'6,0 9,0 99,/ 700 /-/ 6,
'6,9 9,0 99,9 -6- / 6,8
', 9, 97,/ 8 7 68/ ,9
%ursa! E1:;'Indicators, Eurostat, ;ctober 6//8. In aceeasi perioada, desi in cifre absolute datoria publica a tarilor membre ale 1niunii Europene a crescut, totusi, ca pondere in I(, s'a inregistrat scaderea datoriei publice de la 8/,23 in 6//7 la 0,3 in 6// pentru 5ona Euro si de la 6,83 la ,93 pentru statele membre ale 1niunii Europene. Deficitul bugetar actual In numeroase tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare, ca urmare a cresterii mai rapide a cheltuielilor decat a veniturilor publice, bugetele se intocmesc si se incheie, tot mai frecvent, cu deficit. Deficitul bugetar este considerat un fenomen specific finantelor contemporane. *auzele deficitului bugetar sunt multiple si vizeaza atat propria economie, cat si con)unctura internationala. Deficitul bugetar este cauzat de cresterea accelerata a cheltuielilor publice, de incetinirea ritmului de crestere a veniturilor publice sau de fenomene con)uncturale ce isi transmit influenta prin intermediul cursului de schimb si al ratei dobanzii. In anii ?8/'0/, deficitul bugetar a fost puternic influentat de criza petrolului si de cresterea cheltuielilor militare.
Analizand comparativ veniturile si cheltuielile publice in perioada --7'6//7, se constata ca in aproximativ o patrime dintre tarile luate in studiu, veniturile sunt acoperite pentru ansamblul cheltuielilor publice "tabelul 6#. Au fost cuprinse inanaliza cele 68 de tari membre ale 1niunii Europene la care s' au adaugat trei state dezvoltate, respectiv %.1.A., @aponia si *anada. Demn de remarcat este faptul ca devansarea veniturilor de catre cheltuieli, tendinta predominanta pana in anul --7 se inverseaza in perioada 6///'6//7 entru ma)oritatea tarilor analizate. Ecartul dintre veniturile si cheltuielile publice totale in --7, marime cuprinsa intre 6,63 "Irlanda# si /,63 din I( "Grecia# s'a redus considerabil in anul 6//7, intervalul fiind cuprins intre /,2 si ,73 din produsul intern brut. &abelul 6 Excedentul
6/ 6 66 62 69 67 6 68 60 62/
;landa olonia ortugalia :omania %lovacia %lovenia %pania %uedia 1ngaria *anada @aponia %.1.A
'9,6 '6,7 '9,7 '6, '9,/ B ', '8,8 '8, '7,2 '9,6 '2,
6,6 '2, '2,/ '9,/ '7,B ',/ 2,8 '2,/ 2, '8,9 ,9
'2, '9,8 '6,',7 '2,8 '6,0 /,/ /, ',2 ,/ '8,2 '2,
',0 '2,'2,6 ',7 '2,/ '6,2 '/,6 ,0 '7,2 , ',7 '2,9
'/,2 '6,7 ',/ ',9 '2, ',9 , 2,/ ',7 ,9 ',2 '6,
%ursa! E1:;'Indicators, Eurostat, ;ctober 6//8, ;E*D Economic ;utloo, December 6//
*ontinuand analiza pentru anul 6//, in baza acelorasi surse, se constata ca cele mai ridicate deficite bugetare raportate la I( au fost inregistrate de 1ngaria "'-,63#, Italia "'9,93#, ortugalia "'2,-3#, olonia "'2,03# si %lovacia "'2,83#. 5ece state membre ale 1niunii Europene au inregistrat excedent bugetar in 6//! Danemarca, $inlanda, Estonia, (ulgaria, Irlanda, %uedia,%pania, Cuxemburg, ;landa si (elgia. Ca acestea se adauga *anada, singura tara membra ;E*D din G8 care a inregistrat excedent bugetar. In :omania, constructia bugetara a promovat in perioada 6///'6// un buget orientat catre sustinerea procesului de integrare europeana, prin adoptarea unui cadru bugetar multianual, prin identificarea principalelor tinte si orientari ale politicii fiscal' bugetare si proiectia principalelor politici publice intr'un orizont mediu de timp. Indicatorii bugetului au pus in evidenta imbunatatirea conditiilor sociale prin spri)inirea politicilor in domeniul protectiei sociale, sanatatii, educatiei, mediului, apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale. olitica de cheltuieli bugetare este integrata intr'un orizont strategic coerent si realist. Directia strategica a reformei in domeniul cheltuielilor publice a fost favorizata de performantele economice pozitive obtinute in ultimii ani. :omania s'a recuplat la tendintele europene de dezvoltare, astfel incat anul 6//6 a reprezentat anul confirmarii caracterului sustenabil si durabil al cresterii economice.
Astfel, s'a schimbat raportul dintre factorii interni si externi, dintre cei stimulativi si inhibitori, contrabalansandu'se implicatiile negative ale mediului economic international. Articularea unei politici bugetare restrictive in anul 6//2, precum si in perioada 6//9'6//, respectiv un deficit bugetar sub 23 din I(, a reprezentat un raspuns pozzitiv al :omaniei la procesul de indeplinire a criteriilor de convergenta economica, necesare integrarii in 1niunea Europeana. Deficitul bugetar inregistrat in anul 6// de 6,73 din I(, in concordanta cu criteriul de convergenta in domeniul bugetar, pe fondul cresterii economice din ultimii ani, a contribuit substantial la aderarea :omaniei la 1niunea Europeana incepand cu ianuarie 6//8. ; politica bugetara aparte au promovat %tatele 1nite ale Americii, adepte ale teoriei deficitului voluntar ca mi)loc de redresare a economiei. In perioada --7'6//7, deficitul bugetului public al %.1.A. a reprezentat in medie 2,73 din produsul intern brut. 4arimea deficitului bugetar, in fiecare an considerat, a fost influentata de nivelul si fluctuatiile produsului intern brut si de gradul de redistribuire a acestuia prin intermediul instrumentelor financiare. *heltuielile publice, ca de exemplu, cele pentru a)utor de soma) si asistenta publica, cresc atunci cand rata soma)ului creste. *orelatia dintre nivelul deficitului bugetar si rata soma)ului este detaliata in caseta urmatoare! *orelatia “deficit bugetar ' rata soma)ului” in %.1.A. ivelul standard al ratei soma)ului intr'o economie este de 73'3. Ca o rata a soma)ului data poate fi estimat nivelul deficitului bugetar. In acest scop, se estimeaza marimea veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare unui nivel de ocupare a populatiei active de -93 ' -73. entru economia %.1.A. s'a estimat, de exemplu, ca fiecare procent de crestere a ratei soma)ului determina cresterea deficitului bugetar cu 2/ mld. Dolari "in preturile anului -02#. Aceasta crestere a deficitului are drept cauza fluctuatiile din activitatea economica,iar deficitul este generat de cel mai inalt grad de ocupare a populatiei, posibil intr'un an bugetar dat. Dupa eliminarea acestuia, deficitul ramas reflecta dezechilibrul structural dintre veniturile si cheltuielile guvernamentale. 1n deficit determinat de rata soma)ului mai mare de 93 din I( s'a inregistrat in anii de razboi si in perioadele de recesiune economica. %ursa! David . Fman, ublic $inance, the DrFden ress, orth *arolina %tate 1niversitF,p. 287'2-7. >eniturile din impozite cresc aproape automat atunci cand creste numarul populatiei ocupate si, implicit, sporeste produsul intern brut. &otodata, impozitele si taxele
platite de corporatii sunt cu atat mai mari cu cat profitul si cifra de afaceri cresc. Impozitele pe veniturile persoanelor fizice, avand la baza o structura de cote progresive, oscileaza, de asemenea, in functie de nivelul activitatii economice. Efectele in plan economic ale deficitului bugetar sunt multiple. In orice tara, existenta deficitului bugetar ma)oreaza datoria publica, crescand in viitor serviciul acesteia respectiv rambursarile, dobanzile si comisioanele exigibile in fiecare an pentru stingerea datoriei publice interne si externe. Acoperirea serviciului datoriei publice presupune echilibrarea veniturilor curente provenind in special din impozite si taxe, in detrimentul efectuarii altor cheltuieli publice care sa produca bunuri si servicii suplimentare. In conditiile unei cereri de credite mari pentru acoperirea deficitului bugetar, rata dobanzii prezinta tendinta de crestere. Deficitul bugetar contribuie la cresterea ratei dobanzii de piata. rin aceasta, deficitul se opune investitiilor private, incetinand astfel ritmul real al cresterii economice. In contrast cu aceasta opinie clasica, potrivit careia exista o legatura directa intre deficit si marimea ratei dobanzii, se situeaza viziunea moderna a inexistentei unei corelatii intre deficit si rata dobanzii. >iziunea moderna porneste de la faptul ca, in timp, contribuabilii isi dau seama ca deficitele in lant implica impozite mai mari in viitor.contribuabilii au tendinta de a realiza economii, atunci cand se recurge la finantarea deficitului din imprumuturi, pentru ca veniturile disponibile prezente sunt mai mari decat daca s'ar ma)ora impozitele curente. *resterea economiilor populatiei determina sporirea disponibilitatilor pe piata capitalului de imprumut, compensand cererea sporita de credite guvernamentale.*ele doua efecte "cresterea economiilor si cererea sporita de imprumuturi publice# se anuleaza reciproc, neinfluentand nivelul ratei dobanzii. Publicitatea bugetului In practica bugetara, publicitatea este principiul potrivit caruia dupa ce este supus dezbaterii si aprobarii parlamentului, bugetul trebuie adus la cunostiinta opiniei publice. Cegea privind adoptarea bugetului de stat si contul de incheiere a exercitiului bugetar pe anul precedent celui in curs sunt publicate in 4onitorul ;ficial si in culegeri de legi. *ifrele inscrise in proiectul de buget sunt date publicitatii in presa scrisa si audio' vizuala. entru ca populatia sa se poata informaasupra situatiei financiare a statului, este necesar ca bugetul sa fie publicat intr'o forma simpla, clara si precisa. ;r, diversitatea clasificatiilor bugetare folosite nu raspunde intotdeauna acestei cerinte. >olumul mare si complexitatea documentelor privind bugetul de stat fac tot mai dificile, mai ales pentru nespecialisti, intelegerea si urmarirea veniturilor pe surse de provenienta si a cheltuielilor
pe destinatii. &otodata, in conditiile folosirii atator modalitati de abatere de la aplicarea principiilor bugetarte, informarea opiniei publice asupra situatiei financiare a statului devine din ce in ce mai putin exacta. ublicitatea bugetului si impune ca o necesitate si in contextul participarii fiecarei tari la relatiile economice, financiarte si monetare internationale, in cadrul carora statele partenere solicita informatii cu privire la situatia finantelor publice, evolutia veniturilor si a cheltuielilor bugetare, starea de echilibru sau dezecchilibru bugetar, nivelul fiscalitatii, evolutia serviciului datoriei publice si alte asemenea date, pe baza carora sa poata fi stabilit gradul de bonitate si de risc al tarii respective. In :omania, sistemul bugetar este deschis si transparent, aceste cerinte realizandu' se prin! dezbaterea publica a proiectelor de buget in procesul aprobarii+ dezbaterea publica a conturilor generale anuale de executie a bugetelor+ publicarea in 4onitorul ;ficial al :omaniei a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie a acestora+ mi)loacele de informare in masa pentru difuzarea informatiilor asupra continutului bugetului.
Principiul unitatii monetare Cegea finantelor publice stipuleaza atat principii, cat si reguli de baza cu privire la elaborarea, aprobarea, executarea si raportarea indicatorilor bugetului de stat. Astfel, sunt enuntate sase principii si anume! universalitatea, publicitatea, unitatea, anualitatea, specializarea bugetara si unitatea monetara. rincipiul unitatii monetare obliga ca toate operatiunile bugetare sa fie exprimate in moneda nationala. Etalonarea si executia bugetului sunt realizate cu respectarea a doua reguli de baza, si anume! - cheltuielile bugetare au o destinatie precisa si limitata, fiind determinate de autoirizarile continute in legile bugetare anuale si in legi specifice+ - micsorarea veniturilor sau ma)orarea cheltuielilor ce intervin pe parcursul executiei bugetare nu pot fi stabilite decat cu respectarea obligatiei asumate de initiatorii masurii in cauza privind identificarea efectelor si prevederea mi)loacelor necesare acoperirii minusului de resurse sau a plusului de cheltuieli. DE$II:EA E*ICI(:1C1I (1GE&A:
E*ICI(:1 (1GE&A:,principiu de baza al politicii financiar'bugetare conform caruia este necesar sa existe concordanta,cel putin o relatie de egalitate intre veniturile si cheltuielile bugetare. :ealizarea e.b. este o cerinta a dezvoltarii normale a economiei nationale. E.b. se asigura prin baza proprie de venituri bugetare ordinare, curente "impozite, taxe, diverse venituri de la agentii economici, din domeniile publice, din comertul exterior etc. # si prin destinatia productiva a ma)oritatii cheltuielilor bugetare prin concordanta in timp a incasarii veniturilor cu efectuarea cheltuielilor. In economia de piata, e.b. constituie problema fundamentala a finantelor publice si reclama ca toate cheltuielile bugetare sa poata fi finantate din veniturile bugetare ordinare. E.b. a fost considerat multa vreme o problema bugetara centrala, un principiu sacru, de aur al activitatii bugetare+ e.b. trebuie respectat in toate stadiile procesului bugetar, adica atat cu prile)ul elaborarii, cat mai ales in timpil executarii veniturilor si cheltuielilor bugetare. Daca veniturile ordinare nu acopera cheltuielile,se inregistreaza deficit bugetar+ acesta se acopera din noi impozite, imprumuturi de stat interne si externe, emisiune monetara, care conduce la diprecierea monedei nationale, la instalarea si agravarea inflatiei. Deficitele bugetare pot fi consecinta declinului economic, a cresterii cheltuielilor neproductive, militare, a intretinerii vastului aparat de stat, a cresterii cheltuielilor cu datoria publica interna si externa etc. :ecurgerea la imprumuturi de stat pentru acoperirea deficitului bugetar conduce la cresterea impozitelor, la instruirea de noi impozite necesare rambursarii imprumuturilor so platii dobanzilor aferente. &oate acestea conduc la cresterea cheltuielilor bugetare si, in acelasi timp, la diminuarea veniturilor populatiei. *resterea intr'un ritm mai accelerat a cheltuielilor fata de veniturile bugetare ordinare genereaza noi deficite bugetare. olitica de echilibrare a bugetului de stat pe calea misiunii de bani de hartie are urmari negative asupra dezvoltarii economiei nationale, deoarece creste masa monetara in circulatie, fara ca pe piata sa existe marfuri sau servicii corespunzatoare. 4oneda se depreciaza,se agraveaza inflatia, cresc preturile, scade puterea de cumparare a banilor. &oate acestea antreneaza cresterea deficitului bugetar, pentru a carui acoperire statul este neviot sa emita si sa puna in circulatie o noua masa monetara ceea ce agraveaza criza financiara si monetara. 1na din caile de evitare a deficitului bugetar sau de acoperire a acestuia, de echilibrare a bugetului ordinar ar fi intocmirea unor bugete extraordinare din care se efectueaza cheltuieli ce nu puteau fi finantate din viniturile ordinare. 1nele tariau si renuntat sa mai intocmeasca bugete echilibrate cum ar fi cazul %uediei. In vederea efectuarii cheltuielilor bugetare, mai multe state prin
specialistii lor in materie financiara analizeaza veniturile in sensul ma)orarii lor, al instruirii unor noi impozite, al diminuarii cheltuielilor, recurg la emisiune de moneda pe hartie, contracteaza imprumuturi interne si externe, toate acestea antrenand noi si noi consecinte negative. In ultimele decenii, tot mai multi economisti au sustinut teoria deficitului sistematic, ceea ce inseamna ca bugetele de stat se intocmesc, se executa si se incheie cu deficit. %e renunta la echilibrarea anuala si se argumenteaza elaborarea unor bugete pe mai multi ani, echilibrateciclic. In vederea elaborarii bugetelor, se folosesc fonduri de rezerva bugetara in bugetul de stat si in bugetele locale, fonduri de egalizare, amortizarea alternativa. Amortizarea alternativa consta in adaptarea de catre stat a normelor de ma)orare a impozitelor in perioadele de inviorare si avant ale ciclului economic. >eniturile bugetare astfel constituite sunt folosite pentru rambursarea imprumuturilor de stat contractate pentru acoperirea deficitului bugetar.
1I>E:%I&A&EA C1*IA (CAGA,$A*1C&A&EA DE %&II&E E*;;4I*E,%E*IACI5A:EA $IA&E (A*I
E*ICI(:1C (1GE&A: I&:E E*E%I&A&E %I ;%I(ICI&A&I
rofesor coordonator! 4ihai Aristotel 1ngureanu Diana *andea
(ibliografie
“$inante publice” Iulian >acarel Ed. Didactica si edagogica 6//8
Cexicon de finante banci, asigurari vol.II Gheorghe D.(istriceanu Ed. Economica
*uprins Echilibrul bugetar &eorii clasice privind echilibrarea bugetara Acceptiunea moderna a echilibrului bugetar Deficitul bugetar actual ublicitatea bugetului rincipiul unitatii monetare Definirea echilibrului bugetar
