Decalajele de producție: Cerere agregată-ofertă agregată pe termen scurt – ofertă agregată pe termen lung Echilibrul macroeconomic cu preţuri variabile
#
%$Cererea agregată (figura dreapta dreapta
Cag = C + I + G + Expnet
'
#$%'
IGP = indicele general al preturilor sau deflatorul PIB Y = producţie/ venit național sau PIB Potrivit figurii alăturate o !odificare a preţurilor deter!ină o deplasare pe aceea"i cur#ă a cererii agregate de la $ la B "i nu cre"terea/scăderea cererii agregate %adică o deplasare a &ntregii cur#e spre dreapta sau spre st'nga() $stfel o scădere a IGP conduce la o cre*tere a cantității cerute la nivel naţional de la Y $ la Y B) Invers c'nd IGP cre*te cantitatea cerută se reduce)
#$%
Cag &'
&
&
!actorii care e"plică panta negativă a cererii cererii agregate %pen %pentr truu o vari varian antă tă exti extins nsăă ,ttp//econo!ics)a#out)co!/od/aggregate-suppl.-de!and/a/,e-0lope-1f-,e-$ggregate2e!and-Curve),t!(( 2e!and-Curve),t!
atunci atunci c'nd Indicele General General al Prețurilor cre*te are loc o scădere a puterii de cu!părare care se traduce apoi &n !ai puține #unuri cu!părate deci cantitatea cerută se reduce3 altfel 4is are loc o scădere a puterii de cu!părare a averii pe care o deţin indivi4ii *i cu aceea*i su!ă pot ac,i4iționa !ai puține #unuri)
Efectul de avuție
o cre*tere a nivelului nivelului general al prețurilor prețurilor tinde să ducă ducă la o scădere a econo!iilor pe care indivi4ii le fac ceea ce di!inuea4ă oferta de fonduri pe piața !onetară !a5or'nd ratele reale ale do#'n4ii *i di!inu'nd nivelul investițiilor) investițiilor) Evident o reducere a investițiilor duce apoi *i la o scădere a cererii agregate) Invers c'nd IGP scade indivi4ii au !ai !ult venit real disponi#il *i prin ur!are pot aloca o !ai !are parte pentru econo!isire) Cresc'nd econo!isirea econo!isirea %un nu!ăr !ai !are de depo4ite plasate &n #ănci( cre*te *i oferta de fonduri disponi#ile scade rata reală r eală a do#'n4ii *i investițiile cresc ceea ce duce *i la o cre*tere a cererii agregate)
Efectul ratei de dobândă do bândă
c'nd nivelul general al prețurilor scade rata do#'n4ii &n econo!ie tinde să scadă a*a cu! a! explicat !ai sus datorită cre*terii fondurilor f ondurilor disponi#ile pe piața !onetară) $ceastă scădere a ratei de do#'ndă face ca econo!isirea prin inter!ediul activelor interne să fie &nsă !ai puțin atractive cu privire la econo!isirea prin inter!ediul unor active din alte state astfel că o să crească cererea pentru active străine) 6n scopul de a ac,i4iționa aceste active străine oa!enii tre#uie să sc,i!#e !onedă națională &n valută străină iar o cre*tere a cererii de valută străină duce la o apreciere a acesteia *i la o depreciere a !onedei naționale deci la o cre*tere a cursului de sc,i!#) $cest $cest lucru face ca !oneda națională să devină relativ !ai ieftină %cu acela*i euro să spune! se pot ac,iționa !ai !ulți lei() $ceastă scădere a nivelului prețurilor relative face ca #unurile interne să devină !ai ieftine dec't erau &nainte pentru consu!atorii străini) otodată deprecierea !onedei naționale face i!porturile !ai scu!pe pentru consu!atorii interni față de cu! erau &nainte) $stfel o scăder scăderee a nivelu nivelului lui prețur prețurilo ilorr intern internee duce duce la cre*te cre*terea rea export exporturi urilor lor *i la scader scaderea ea i!port i!porturi urilor lor re4ult'nd la o cre*tere a exporturilor nete) 2acă exporturile nete cresc cererea agregată va cre*te) Invers atunci c'nd nivelul prețurilor cre*te are loc o cre*tere a ratelor de do#'ndă ceea ce duce la o cerere !ai !are din partea investitorilor străini pentru active naționale *i prin extensie la o cre*tere a cererii de lei) $ceastă cre*tere a cererii de lei face ca nivelul cursului să scadă *i leul să se aprecie4e !oneda națională devenind !ai scu!pă iar !oneda străină să se deprecie4e) 7educerea
Efectul cursului de schimb
cursului de sc,i!# descura5ea4ă exporturile %#unurile ro!'ne*ti devin !ai scu!pe relativ la #unurile din 4ona euro( *i &ncura5ea4ă i!porturile) Prin ur!are va avea loc o scădere a exportului net ceea ce duce la o reducere a cererii agregate) !actorii care care determină determină cre,te cre,terea reare reduce ducerea rea cererii cererii agregate: Cre"terea Cag se repre4intă grafic prin deplasarea acesteia către dreapta 0căderea Cag se repre4intă grafic prin deplasarea acesteia către st'nga
#
%$
#$%)
Cag* Cag) Cag+
*. Consumul Consumul / 01 C ag /
&+
&)
&*
&
Consumul 2 01 C ag 2 +. #nves nvesti tiţi ţiil ilee #nvestițiile / 01 C ag / #nvestițiile 2 01 C ag 2
3. Cheltu Cheltuiel ielile ile guver guvernam nament entale ale $/ 01 Cag / $ 2 01 Cag 2
4. E"portul net (E"pnet 0 E"p – #mp %rincipalii factori care influenţea5ă e"portul *. Cer Cererea erea e"t e"ter ernă nă 8 relaţie directă cu veniturile %Y9( pe care le &ncasea4ă agenții econo!ici din
țările partenere la export) 2acă Y9 : =; cererea pentru produsele o#ţinute &n 7o!'nia : =; Exp : =; Exp net : =; Cag : 2acă Y9 < =; cererea pentru produsele o#ţinute &n 7o!'nia < =; Exp < =; Exp net < =; Cag <
+. Curs Cursul ul de schi schimb mb 2acă !oneda se deprecia4ă cursul de sc,i!# cre*te iar #unurile *i serviciile produse intern se ieftinesc &n !onedă străină) $cest lucru duce la cre*terea exporturilor) Pe de altă parte dacă !oneda națională se aprecia4ă cursul de sc,i!# scade iar #unurile *i serviciile produse intern se scu!pesc &n !onedă străină) $cest lucru duce la reducerea exporturilor) %rincipalii factori care influenţea5ă importul *. 6enit enitur urile ile inte intern rnee
2acă veniturile interne < =; I!porturile < 2acă veniturile interne : =; I!porturile : +. Cursul rsul de sch schimb imb
2acă !oneda se deprecia4ă cursul de sc,i!# cre*te iar #unurile *i serviciile produse &n exterior expri!ate &n !onedă națională se scu!pesc) $cest lucru duce la reducerea i!porturilor) Pe de altă parte dacă !oneda națională se aprecia4ă cursul de sc,i!# scade iar #unurile *i serviciile externe se ieftinesc &n !onedă națională) $cest lucru duce la cre*terea i!porturilor) i! porturilor)
... conclu5ii legate de cursul de schimb: Dacă leul se deprecia5ă deprecia5ă
Exportul : I!portul <
Expnet : =; deficitul co!ercial <
Dacă leul se aprecia5ă aprecia5ă
Exportul < I!portul :
Expnet < =; deficitul co!ercial :
7ferta agregată pe termen scurt (7' (7'89 89 1ferta agregată repre4intă cantitatea de #unuri pe care producătorii interni sunt dispu"i să o producă "i să o ofere la un anu!it nivel general al preţurilor) preţurilor) 0 %ter!enul scurt( -; situaţia &n care factorul capital %( este constant %capacităţile de producţie ale fir!elor ră!'n ne!odificate()
#
%$E"plicarea formei 7'89
7ag89
ona # 7'89 7'89 este este perf perfec ectt elas elasti tică că (par (parte tea a ori5ontală ori5ontală;; adică fir!ele interne pot !ări producţia
p'nă la Y> c,iar c,iar dacă dacă preţur preţurile ile nu cresc) cresc) $ceastă $ceastă situ situaţ aţie ie poat poatee avea avea loc loc atun atunci ci c'nd c'nd fir! fir!el elee au capacitate de producţie neutili4ată)
ona ###
#$%* #$%) ona #
ona ##
&)
&*
&
ona ## 7'89 are pantă po5itivă adică fir!ele &"i !ăresc cantitatea produsă deoarece există o cre"tere a
preţurilor) preţurilor) ona ### 7'89 7'89 perfect inelastică (partea verticală c,iar dacă există o cre"tere a preţurilor fir!ele nu !ai dispun de resurse pentru a-"i !a5ora producţia)
!actorii care influenţea5ă 7'89 ?actorii ?actorii care influenţea4ă influenţea4ă 1ag0 %&n afara de IGP( deter!ină Cre"terea 1ag0 prin deplasare către dreapta 0căderea 1ag0 prin deplasare către st'nga
#$% 7ag89+
0caderea 1 0
'nali5a factorilor care influenţea5ă oferta a Evoluţia Evoluţia preţur preţurilor ilor factorilor factorilor de prod producţ ucţie ie
2aca preţul unui factor de producţie : %de exe!plu !a5orarea preţului !ondial al petrolului( =; costul de producţie : =; cantitatea produsă de către fir!ele interne < =; 1$0 1$0 se deplasea4ă către st'nga) 2aca preţul unui factor de producţie < =; costul de producţie < =; cantitatea produsă de catre fir!ele interne : =; 1$0 1$0 se deplasea4ă catre dreapta)
7ag89) 7ag89*
Cresterea 1 0 ag
ag
#$%)
&+ &) &*
&
b
C,eltuielile salariale !edii = Cu!
@A =; C,eltuieli salariale !edii =
2acă salariile : !ai !ult dec't @A =; costurile !edii de producţie : =; 1$0 <) 2acă salariile : !ai puţin dec't @A =; costurile !edii de producţie < =; 1$0 1$0 :) c Condi Condiţii ţiile le natura naturale le din din econo economie mie 1$0) E"emplu: &n ca4ul unor condiţii nefavora#ile &n agricultură se &nregistrea4ă o scădere a 1$0) d =ivelul =ivelul fiscalit fiscalităţii ăţii supor suportate tate de de către către firmele firmele intern internee
2acă se reduce fiscalitatea atunci costurile fir!elor vor scădea iar 1$0 1$0 :) 2aca taxele cresc atunci costurile fir!elor vor cre"te iar 1$0 1$0 <)
Echilibrul macroeconomic pe termen scurt
0e reali4ea4ă atunci c'nd cererea agregată este egală cu oferta agregată pe ter!en scurt) Cag 0 7ag89 #$% (
7 i = IGP 8 >> 7ag89
#$%)
E)
Cag
&)
&
>odificările echilibrului macroeconomic macroeconomic pe termen scurt: Variaţia cererii agregate
Variaţia ofertei agregate
7ag89+
E* E+
&+
E)
Cag* Cag)
7ag89) 7ag89*
E) Cag
Cag+
&)
&*
&
&+ &) &*
&
Efecte ale cre?terii Cererii agregate -
$re loc trecerea de la E > la E Prod Produc ucţi ţiaa : =; veni venitu turi rile le : =; rata rata "o!a5ului <3 7 i :
Efecte ale scăderii Cererii agregate -
-
Efecte ale ofertei agregate pe 89 -
Efecte ale scăderii ofertei agregate pe 89
Econo!ia se deplasea4ă de la E > la ED Producţia < =; rata "o!a5ului : =; 7 i < %are loc loc redu reduce cere reaa rit! rit!ul uluui de cre cre"te "tere a preţurilor proces de dezinflaţie() Ex 7 i < -; F =; P au crescut cu apoi cu F adică prețurile tot au crescut dar cu o rată !ai !ică3 $tunci $tunci c'nd c'nd varia4 varia4ăă Cag există o relaţie inversă &ntre 7 i "i rata "o!a5ului
Infaţia prin cerere şi infaţia prin oertă ) Inflaţia Inflaţia prin cerere este re4ultatul cre"terii cererii
Econo!ia se deplasea4ă de la E > la ED Y : =; rata rata "o!a "o!a5u 5ulu luii < %"o! %"o!a5 a5ul ul cons consti titu tuie ie un de4ec,ili#ru al pieţei !uncii caracteri4at prin existenţa unei oferte de !uncă superioare cererii de !unca(3 7 i < %7 i>i> 8 7 ii(
-
Econo!ia se deplasea4ă de la E > la E Y < =; rata "o!a5ului : =; 7 i : $tunci c'nd varia4ă 1$0 1$0 există o relaţie directă &ntre 7i "i rata "o!a5ului)
agre agrega gate te ca ur!a ur!are re a pro! pro!ov ovăr ării ii unor unor poli politi tici ci !acr !acroe oeco cono no!ic !icee expa expans nsio ioni nist stee %de %de exe! exe!pl plu u cre"terea ofertei de !onedă sau cre*terea c,eltuielilor #ugetare()
7'g89
E*
E)
&)
D) Inflaţia Inflaţia prin ofertă este re4ultatul scăderii ofertei agregate %deter!inate de : costurilor de producţie !a5o !a5ora rare reaa sala salari riilo ilorr &ntr &ntr-o -o prop propor orţi ţiee !ai !ai !are !are co!parativ co!parativ cu productivit productivitatea atea cre"terea cre"terea fiscalităţi fiscalităţiii suportată de către fir!e()
Cag* Cag)
&*
&
E*
E)
&* &)
Cag
&
)Spirala inflaţionistă 8 apare atunci cand "ocurile negative pe latura ofertei %care deter!ină scăderea 1$0( sunt aco!odate !onetar ceea ce generea4ă cre"terea cererii agregate)
7ag89* 7ag89)
E"emplu. Presupune! că are loc o cre"tere a preţului
!ondia !ond iall al !ate !ateri riil ilor or pri! pri!ee care care se refl reflec ectă tă &n !a5orarea costurilor de producţie "i &n 7o!'nia) Preţurile #unurilor finale vor cre"te =; puterea de cu!păr cu!părare are scade scade =; salari salariaţi aţii i prin prin inter!e inter!ediu diull sindic sindicate atelor lor solici solicită tă "i pri!es pri!escc venitur veniturii !ai !ari !ari !ari pentru a rec'"tiga din puterea de cu!părare =; cererea acestora cre"te =; inflaţia cre"te) 6nsă dacă !a5orările salariale acordate nu au fost susţinute de cre"terea productivităţii =; costurile de producţie cresc =; inflaţia cre"te =; din nou se solicită venituri !ai !ari !ari)))) =; se intră &ntr-o spirală inflaţionistă)
E3
E*
E+
Cag*
E)
Cag)
&* &)
&
0căderea 0căderea ofertei ofertei agregate agregate de la 1ag0 1ag0> la 1ag0 este deter!inată de cre"terea preţului !ondial la !ateriile pri!e3 0căderea 0căderea ofertei ofertei agregate agregate de la 1ag0 1ag0 la 1ag0 D este deter!inată de cre"terea salariilor !ai !ult dec't !a5orarea productivităţii care duce la o cre*tere cre*tere *i !ai !are a prețurilor3
7ferta agregată pe termen lung (7'8@ (7'8@ (Long Run Aggregate Supply) 7fertă 'gregată pe 8ermen @ung repre5intă @ung repre5intă acel volum al producţiei care ar putea fi obţinut la nivelul %#-ului potenţial.
%# potenţial – 3 interpretări: interpretări:
#$%
repre4intă repre4intă acel nivel al producţiei producţiei care poate fi o#ţinut o#ţinut &n condiţiile condiţiile utili4ării resurselor la capacitatea nor!ală %utila5ele sunt folosite confor! fi"ei te,nice3 lucrătorii !uncesc c'te ore pe 4i etc(3 repre4intă acel nivel al producţiei o#ţinut fără a genera o cre"tere a preţurilor3 repre4intă trendul PIB-ului real) -
AB&
7ag8@
9econo!ia %PIB real( cre"te !ai !ult dec't PIB potenţial 99econo!ia cre"te !ai puţin dec't PIB potenţial
7ag8@*
crestere
8rend 0 %#( potential *
**
timp
&p
&p*
&
!actori care determină cre,terea %# potenţial (sau 7'8@:
Pute! pleca &n anali4a factorilor care deter!ină PIB potenţial de la o funcție de tip Co## 2ouglas Ypotențial=f%P?A( unde P?=productivitatea totală a factorilor =factorul capital A=factorul !uncă)
a( #( c( d(
$stfel g,id'ndu-ne după funcția de !ai sus pute! avea ca factori principali Cre"terea Cre"terea stocului stocului de capital capital la nivelul nivelul unei unei econo!ii econo!ii %fir!ele %fir!ele fac !ai !ai !ulte investiţii investiţii(3 (3 Cre"terea nu!ărului de lucrători %ca ur!are a investiţiilor efectuate(3 Cre" Cre"te tere reaa produ roduct ctiv ivit ităţ ăţii ii !u !unc ncii ii - @ A %prin &!#unătăţirea &!#unătăţirea calificărilor calificărilor forţei forţei de !uncă3 !uncă3 cre"terea cre"terea investiţiilor(3 6!#unătăţir 6!#unătăţirea ea te,nologii te,nologiilor lor utili4at utili4atee la nivelul nivelul unei unei econo!ii) econo!ii)
2e reținut reținut ar fi *i faptul că potențialul potențialul econo!iei econo!iei este o varia#ilă varia#ilă neo#serva# neo#serva#ilă ilă care tre#uie tre#uie esti!ată) Esti!area se poate face prin diferite !etode econo!etrice filtrul Hodric-Prescott al!an funcția de producție Co##-2ouglas pre4entată !ai sus etc) 2iferite studii privind esti!area PIB-ului potențial se pot găsi găsi pe site-ul Co!isiei Co!isiei Europene pe cel al 1EC2 sau sau la BJ7) Echilibrul macroeconomic pe termen lung
0e reali4ea4ă atunci c'nd ec,ili#rul !acroecono!ic pe ter!en scurt coincide cu PIB-ul potenţial deci 1$0=Cag=1$A
7ag8@
7ag89
Ep
&p
&
9ituaţii de de5echilibru macroeconomic pe 8@ (decalajele de producţie *. Decala Decalajul jul rece recesio sionis nistt de produc producţie ţie:: situaţia &n care producţia efectivă %actuală( 8Y real este !ai
!ică dec't PIB-ul potenţial %Y p() Dacă &real &%; atunci vom avea o rată a ,omajului 1 rata ,omajului e"istentă la nivelul %# potenţial. naturală a ,omajului ,omajului %o rată a 7ata so!a5ului care corespunde PIB potenţial se nu!este rata naturală
"o!a5ului "o!a5ului cu cu care funcţi funcţionea onea4ă 4ă econo! econo!ia ia &n condiţii condiţii nor!ale nor!ale() () 7ata natura naturală lă a "o!a5ul "o!a5ului ui J$I7K %acea rată a *o!a5ului care nu generea4ă : 7 i() 2eoarece se produce !ai puţin dec't &n condiţii nor!ale =; cererea de resurse scade =; preţul resurselor tinde să scadă la nivelul unei econo!ii)
Decalajul de producţie recesionist recesionist poate fi eliminat n + moduri:
I) Creşterea CA g p'nă c'nd econo!ia se afla afla la nive nivelu lull de ec,i ec,ili li#r #ruu !a !acr croe oeco cono no!i !icc EDprin Politica fiscalbugetară e!pansionistă adică adică printr printr-o -o reduce reducere re de axe axe cre*te cre*tere re de c,el c,eltu tuie ieli li guve guvern rna! a!en enta tale le sau sau !a !a5o 5ora rare re a transferurilor =; deficitul #ugetar cre"te %sau &n ca4ul unui surplus #ugetar acesta scade() Politica
-
monetară
%scăderea ratei do#'n4ii la credite()
va 7ag89*
7ag8@
7ag89)
E+
e!pansionistă
E*
E)
Cag+ Cag*
Efectele / C'g :
Y : %de la Y la YP( &* &p & - Lo!a5ul < - 7 i : %de la 7 i> i> la 7 i i( Măsurile de sti!ulare a cererii agregate %politica fiscală/!onetara expansioniste( pot deter!ina revenirea !ai rapidă a econo!iei %ie"irea !ai rapidă din recesiune( dar cu costul unei inflaţii !ai ridicate) 2e ase!enea dacă guvernul pro!ovea4ă o politică expansionistă are loc cre"terea deficitului #ugetar) #ugetar) -
II) Cre"terea Cre"terea #A g $S $S %de %de la E la E>( ieftinirii resurselor resurselor ) $tunci c'nd $ceasta $ceasta cre"tere cre"tere se poate poate produce produce &n !od auto!at auto!at datorită datorită ieftinirii econo!ia se află &ntr-un decala5 recesionist c,eltuielile !ateriale "i salariale se reduc %deoarece scade cererea cererea pentru factorii factorii de producţie( producţie( ceea ce duce *i la o di!inuare di!inuare a costurilor costurilor de producție producție pentru fir!e) Jor!al prin reducerea costurilor de producție fir!ele fir!ele pot produce !ai !ult oferta agregată se poate !a5ora iar *o!a5ul va scădea Conclu5ie:
7evenirea econo!iei prin cre"terea ofertei agregate generea4ă efecte !ai #une co!parativ cu cre"terea cererii &nsă se poate reali4a &ntr-o perioadă !ai !are de ti!p) 6n plus este posi#il să existe o rigiditate la scădere a costurilor de producţie %ca ur!are a reducerii cererii de factori de producţie preţurile acestora scad &ntr-o !ai !ică !ăsură( astfel &nc't va exista o cre"tere redusă a ofertei agregate) 6n teoria teoria econo econo!ic !icăă există există % abordări privind eli!inarea decala5ului recesionist %ie"irea din recesiune( - consideră consideră că econo!ia econo!ia &"i va reveni reveni nu!ai prin sti!ulare sti!ulareaa cererii agregate agregate - eFnesi,tii %deoarece prețurile %costurile( sunt rigide la scădere ceea ce va genera o cre"tere lentă a ofertei agregate pe ter!en scurt( - =eoclasiciiliberalii 8 susţin că econo!ia are capacitatea de a-"i reveni de la sine dintr-o recesiune prin a5ustarea li#eră a prețurilor) Politicile macroeconomice &monetare "i fiscale' care generea(ă eliminarea)reducerea decala*ului de producţie se numesc politici anticiclice. Politicile macroeconomice &monetare "i fiscale' care accentuea(ă)spore"te accentuea(ă)spo re"te decala*ul de prociclice. producţie se numesc politici prociclice.
+. Decala Decalajul jul infla inflaţio ţionis nistt de produ producţi cţie: e: situaţia &n care &real (efectiv 1 &p
Cererea de resurse cre"te =; resursele vor fi utili4ate peste capacitatea nor!ală =; are loc scu!pirea resurselor %a factorilor de producţie() 7ata "o!a5ului este !ai redusă r edusă dec't J$I7K)
7ag89* 7ag8@
7ag89)
E+
'%@#C'G## *. 7 caracteri5ea5ă prin cererii ?i ofertei
PIB real Jivelul cerut prețurilor %!ld) ( Q> >> > D> > R>
RO> R>> O> >> DO> D>>
E*
Cag+
E)
Cag*
&p
&*
&
economie ipotetică se următoarele valori ale agregate:
a) 7epr 7epre4 e4en enta tați ți graf grafic ic cur#e cur#ele le cereri cereriii *i ofert ofertei ei agre agrega gate te pe PIB real oferit pe ter!en scurt) de ec,ili#ru pe ter!en ter!en scurt ale PIB real 0 %!l %!ld) #) Care sunt valorile de *i ale nivelului prețurilorN ( c) 2acă 2acă PIB PIB real real pote potenț nția iall al aces aceste teii econ econo! o!ii ii este este de O>> O> !ld) repre4entați grafic cur#a ofertei pe ter!en lung *i R>> caracteri4ați decala5ul din econo!ie) RO> d) 2acă 2acă oferta oferta agreg agregată ată scad scadee cu >> !ld) !ld) care care sunt sunt noile noile O>> valori de ec,ili#ru pe ter!en scurt ale PIB real *i nivelului OO> prețurilorN F>>
a(
b' Valorile de echilibru pe termen scurt ale P+, real "i ale nivelului prețurilor sunt cele la care cererea "i oferta sunt egale- Potrivit tabelului "i graficului alăturat. cererea "i oferta sunt egale atunci când P este /00 &Pe'. iar Pibul real real de echilibru este 100-
c( 1ferta agregată pe ter!en lung %sau PIB-ul potențial( repre4intă ceea ce poate produce econo!ia &n condițiile util utili4 i4ăr ării ii normale a tuturo tuturorr resurs resurselo elor/ r/ facto factorilo rilorr de producție) Pe grafic aceasta este la dreapta PIB-ului real de ec,ili#ru prin ur!are decala5ul PIB ce caracteri4ea4ă econo!ia econo!ia este unul recesionist %PIBreal actual S PIB potențial() 2eca 2ecala la5u 5ull !ă !ăso soar arăă valo valoar area ea de piaț piațăă a acel acelor or #unuri *i servicii care ar fi putut fi produse dacă resursele ar fi fost utili4ate deplin dar &n realitate nu au fost produse % pierderi pierderi datorate neutili(ării resurselor () %Te4i Aipse. cap)D pag) RFD( d( Jivelul ec,ili#ru se for!ea4ă la Pe=> *i un PIB prețurilor ec,ili#ru de O>) 0e o#servă că la o Q> ofertei agregate PIB-ul de ec,ili#ru s-a >>
PIB PIB real real ceru cerutt PIB real oferit %!ld) ( pe 0 %!ld) ( R O> O>->>=DO> R>> R>>->>=>>
ti!p ce nivelul prețurilor a crescut)
**)
3N)
4N)-*))03N)
D> > R>
>> DO> D>>
O>>->>=R>> OO>->>=RO> F>>->>=O>>
Joul real de scădere a redus &n
+. Care Care este efectul efectul modificăr modificărilor ilor variabilelo variabilelorr enumerate enumerate mai jos asupra asupra cererii cererii agregat agregateH eH
a) #) c) d) e) f)
0căder 0căderea ea venitu venituril rilor or viitoa viitoare re antici anticipat patee 7educerea ratei viitoare viitoare anticipate de variație variație a prețurilor Politic Politicăă fisc fiscală ală expans expansion ionist istăă Politică Politică !onetară !onetară %pe %pe varia#ila varia#ila de control control rata rata do#'n4ii( do#'n4ii( restric restrictivă tivă 2eprec 2eprecier ierea ea !on !onede edeii nați naționa onale le 7educere 7educereaa veniturilo veniturilorr disponi#il disponi#ilee ale nere4ide nere4idenților nților
3. %e ba5 ba5a graf grafic icel elo or urm următoa ătoarre; care pre pre5intă intă ev evoluț oluția ia %# %# real real efe efectiv tiv ?i a %# potențial al
108
130
104
120
100
110
96
100
92
90
88
80
84 1998
70 1 998
2000
2002
2004
ZE_s ZE_ser erie ie ajus ajusta tata ta
2006
20 00 08 8
2010
2012
ZE_pi ZE_pib b pote potenti ntial al
2 000
2 002
200 4
ROM_s ROM_ser erie ie ajust ajustat ata a
20 06
20 08
2 010
2 012
ROM_p ROM_pib ib poten potenti tial al
%0ursa datelor Eurostat D>3 $nul D>>O=>>(
4. %entru următoarele patru ca5uri repre5entați impactul pe care l are fiecare ?oc asupra cererii agregate ?i ofertei agregate; răspun5Jnd n fiecare ca5 la următoarele ntrebări:
) Ce se &nt'!plă cu prețurile *i producția pe ter!en scurtN +. Ce se &nt'!plă cu prețurile *i producția pe ter!en lung dacă econo!ia se a5ustea4ă singurăN ) 2acă decidenții ,otărăsc să intervină pentru a !uta producția spre potențial &n loc să per!ită econo!iei să se a5uste4e singură &n ce direcție ar tre#ui ace*tia să deplase4e cererea agregatăN a) Cerere Cerereaa agre agrega gată tă se se dep deplas lasea4 ea4ăă la la st'n st'nga ga 23 Prețurile scad. producția scade- Prețurile scad "i producția se 4ntoarce spre nivelul potențial- Ar trebui să deplase(e cererea cererea agregată spre dreaptadreapta-
#) Cererea agregată agregată se deplasea4ă deplasea4ă la dreapta 23 Prețurile cresc. producția producția cre"te- Prețurile cresc "i producția revine revine la nivelul potențialpoten țial- Ar trebui să deplase(e cererea agregată spre stânga-
c) 1ferta 1ferta agre agrega gată tă pe ter! ter!en en scurt scurt se depl deplase asea4 a4ăă spre spre st'nga st'nga 23 Prețurile cresc. producția producția scade- Prețurile revin la nivelul inițial " i producția se 4ntoarce spre nivelul potențial- Ar trebui să deplase(e cererea agregată spre dreapta-
d) 1ferta agregată agregată pe ter!en ter!en scurt scurt se se depla deplasea4 sea4ăă spre spre dreap dreapta ta 23 Prețurile scad. producția cre"te- Prețurile Prețurile revin la nivelul inițial "i producția p roducția se 4ntoarce spre nivelul potențial- Ar trebui să deplase(e cererea agregată spre stânga-
O. %res %resup upun unem em că econ econom omia ia este este ntr ntr-o -o peri perioa oadă dă de reces ecesiu iune ne.. Deci Decide denț nții ii de poli politic ticii estimea5ă e"istă un deficit de cerere agregată de apro"imativ *)) miliarde de euro pentru ca economia să ajungă la un nivel potențial al producției. %rin urmare; ei consideră că dacă cererea agregată ar fi deplasată spre dreapta cu *)) miliarde; economia va atinge echilibrul pe termen lung.
a) 2acă guvernul guvernul alege alege să utili4e4e utili4e4e politica politica #ugetară #ugetară pentru a sta#ili4a sta#ili4a econo!ia econo!ia cu c't ar tre#ui să crească acesta c,eltuielile guverna!entale %G( dacă funcția consu!ului C&5d'6%780.975d *i *i dacă
nu există un efect de evicțiune se!nificativ care să afecte4e investițiile privateN %pentru si!plificare consideră! rata taxării t60() 23 MG =
=
Cum t60. vom avea 3 : ; 6 /)&/ < 0.97' 6 4 =; 6=5): ;6 >/00)1 6 €25 iliarde-
6n contextul unei &nclinații !arginale spre consu! %cU( de >VO pentru a eli!ina decala5ul recesionist *i pentru a readuce econo!ia la nivelul pontențial guvernul va tre#ui să !a5ore4e c,eltuielile guverna!entale guverna!entale cu DO de !iliarde) #) $ceea*i &ntre#are &ntre#are de la punctul a dar &n ca4ul unei cU de >) 23 : ; 6 /)&/ < 0.?0' 6 7@ >/00)7 6 >%0 miliarde =; 6=5): ;6 >/00)7 6 >%0 miliarde-
c) 2acă există există un efect efect de evicțiune evicțiune se!nifica se!nificativ tiv guvernul guvernul va tre#ui să c,eltuia c,eltuiască scă !ai !ult sau !ai puțin față de valorile o#ținute !ai sus la punctele a *i #N 2e ceN 23 :ai mult. deoarece cu cât guvernul intervine mai mult cu atât investitorii privați vor cheltui) investi mai puțin "i. prin urmare. cererea agregată nu va cre"te atât de mult precum o sugerea(ă multiplicatorii-
d) 2acă investiții investițiile le sunt sunt foarte foarte sen4it sen4itive ive la !odificăr !odificările ile ratei ratei de do#'ndă do#'ndă efectul de crodingout are un efect !ai pronunțat sau !ai redus asupra dina!icii cererii agregateN 2e ceN 23 Are un efect mai puternic. puter nic. deoarece deo arece cheltuielile guvernamentale ma*orea(ă ratele de dobândă- Cu cât invest investiți ițiil ilee reacți eacțione onea(ă a(ă mai putern puternic ic la modif modific icări ările le ratei ratei dobân( dobân(ii ii.. cu atât atât aceste acestea a sunt sunt influențate. 4n sensul scăderii. de cre"terea cheltuielilor guvernamentale-
e) 2acă 2acă deci decide denț nții ii *tiu *tiu că lag -ul -ul politicii #ugetare este de doi ani acest lucru ar tre#ui să-i facă pe ace*tia să apele4e la acest instru!ent de sta#ili4are sau este de preferat să lase econo!ia să se autoa5uste4eN 2e ceN 23 Este de preferat a doua variantă pentru că. dacă economia se a*ustea(ă singură 4nainte ca impactul impactul politicii bugetare bugetare să fie resimțit. resimțit. atunci politica adoptată va avea un impact opus față de cel a"teptat-
f) 2acă guvern guvernul ul alege alege să utili4e4e utili4e4e politica politica fiscală fiscală pentru pentru a sta#ili4a sta#ili4a econo! econo!ia ia cu c't c't ar tre#ui să reducă taxele autono!e pentru a eli!ina decala5ul recesionistN 23 : B 6
6
: B 6 0.97)0.%76 =$a6=5): =$a6=5): B 6 /00 ) 6 !""#" iliarde-
#=!7 Pocuri pe latura ofertei - $re%terea pre&urilor 'arilului de petrol de ce n anii 2*** a fo+t #=!7 Pocuri diferit fa&ă de anii ,-*/
De ce cre?terile de prețuri ale barilului de petrol au fost asociate cu stagflația n anii *KQ); nsă au avut un impact relativ redus asupra economiei mondiale mondiale n anii +)))H
6n anii QV> cre*terea prețurilor petrolului a fost asociată cu !ari !a5orări ale ratei *o!a5ului &nsă acest lucru nu s-a !ai &nt'!plat &n ca4ul situațiilor si!ilare din ulti!ul deceniu respectiv &n anii D>>>) 0tagflația este un feno!en care se &nregistrea4ă atunci c'nd econo!ia se află &ntr-un decala5 recesionist există scăderi de producție *i *o!a5 ridicat precu! *i o cre*tere a prețurilor) 6n perioadele
de stagflație se poate spune că nu se !ai aplică co!pro!isul pe ter!en scurt dintre inflație *i *o!a5 %cele#ra curbă Phillips( Pri!a ipote4ă ar fi faptul că astă4i lucrătorii sunt !ai puțin puternici &n negocieri față de cu! erau &n ur!ă cu R> de ani) $stfel cu! prețurile petrolului au crescut lucrătorii au fost !ult !ai dispu*i să accepte o reducere a salariilor li!it'nd scăderea cur#ei ofertei agregate *i prin ur!are li!it'nd efectul negativ asupra nivelului prețurilor *i asupra producției)
Cre"terea prețurilor la barilul de petrol "i nivelul ratei "oma*ului după anul /D90 4n :area ,ritanie-
$ doua ipote4ă prive*te politica !onetară) C'nd prețurile la petrol au crescut &n anii V> oa!enii au &nceput să se a*tepte la prețuri din ce &n ce !ai ridicate iar anticipațiile inflaționiste %un canal destul de i!portant &n controlul inflației( au crescut !ult) 7e4ultatul a fost o !odificare *i !ai !are a ofertei agregate &n sensul scăderii duc'nd la o cre*tere a nivelului prețurilor *i la o *i !ai puternică reducere reducere a producției) 6n pre4ent politica !onetară este foarte diferită de ceea ce se &nt'!pla &n anii V> *i a*teptările agenților econo!ici sunt că #ăncile centrale nu vor per!ite ca !a5orările prețurilor #arilului de petrol să conducă la o inflație *i !ai !are) C,iar dacă a*teptările inflaționiste au crescut acest lucru a dus &nsă la o !odificare a producției !ult !ai redusă dec't &n anii V>)
$ treia ipote4ă vi4ea4ă evoluția utili4ării energiei &n ulti!ele trei decenii) ?igura de !ai trendul intensității intensității energetice energetice a econo!iei %care !ăsoară c't de !ultă energie este sus sus pre4 pre4in intă tă trendul necesară pentru a produce o unitate de PIB( &n !ai !ulte state *i econo!ii regionale &ntre anii QQ>D>>O) oate țările au &nregistrat reduceri cu excepția Bra4iliei) $cest lucru &nsea!nă că pentru reali4area unei unități de PIB energia necesară s-a redus &n aproape fiecare țară preci4ată *i prin ur!are i!pactul cre*terii prețurilor petrolului este !ai redus &n pre4ent pre4ent dec't era &n QV> c'nd gradul gradul de intensitate energetică era !ult !ai ridicat) 6n general &n țările 1EC2 reducerea a fost !ai puțin rapidă dec't &n țările non-1EC2) 6n !ulte state aceste reduceri pot fi atri#uite &!#unătățirii se!nificative a eficienței energetice ca ur!are a introducerii unor te,nologii *i procese de producție !oderne %ca4urile C,inei *i Indiei(
